.

pikqonntip CRIgTCgCli

A
s;
..
-

"
PO

C.

tilt 64'

--

c."".

www.dacoromanica.ro
ow

if...-.

SFANTA MANASTIRE ARNOTA

www.dacoromanica.ro

SPANTA HANASTIRe

ARNOTA
DE

PREOTUL D. CRISTESCU
CONSILIER CULTURAL

SFANTA EPISCOPIE A RAMNICULUI

NOULUI SEVERIN

00000

.....

0 00
0000000:

1937
TIPOGRAF1A EPISCOPUL VARTOLOMEI" A SFINTEI EPISCOPII
RAMNICUL-VALCII

www.dacoromanica.ro

Streilucitului savant fi Marelui roman Nicolae

lorga, inchin aceast lucrare, ca omagiu de profund admirafie qi respect.
AUTORUL

www.dacoromanica.ro

Cuvnt inainte
Scriu aceastei lucrare coplefit de meirefia unei

lumi care defi de mull apuse, trdefte totufi prin

bogeifia faptelor ei.

Inveiluit in taina unor evlavioase geinduri am

poposit de nenumeirate ori in preajma ctitoriei lui
Matei Basarab dela Arnota. Am urcat de zeci de
ori fi poate de sute de ori drumul steincos ce ferpuefte prin codrii de fag spre Arnota ; am gustat
din pacea sfeintei evocatoare de armonii cerefti care

inveilue zarea in jurul acestei ctitorii; am privit

reipit spre alte lumi silueta sceildatei in lumina' meingedetoare a bisericii voievodale ; am avut minunatul

prilej de a-mi odihni sufletul in sihdstria gravel a

acestei ceteifi duhovnicefti; am ascultat cu fior in
seri line clopotul cu glas argintiu al lui Constantin
Breincoveanu; am ingenunchiat la mormeintul acelui

ce a fost Matei Basarab; am admirat uimit ore

intregi splendida frescif ce s'a peistrat neatinsei de
vitregia veacurilor in igrasia bisericii ; fi am vdzut
aevea o intreagii lime de egumeni, sihaftri teicufi,
feirani evlaviofi fi chiar voievozi fi domnife pioase,
care au ingenunchiat pe lespezile reci ale Arnotei.
7
www.dacoromanica.ro

Iatei pentru ce sub lumina unei intuilii venitei

de pe plaiurile vefniciei, doresc sei descopr din
comorile unor timpuri scumpe romeinismului; fi sei
intredeschid noui orizonturi de perspectivei duhovniceascii Mdmistirii Arnota.

E drept cd cu toate mofiile, cu tofi munfii falnici fi cu toate viile ei de odinioard, aceastei ditorie ifi duce greu asteizi seirdcia fi ruina. Din_
streilucirea qi faima de odinioard, cemd vuia muntele de seirbeitoare creqtineascd in jurul memeistirei,
n'au rcimas decdt ziduri reci, telcute.

Comorile ei de arta' gi de evlavie n'au pierit

insei. Si pe acestea vreau set' le pun in lumina'.
Am marea fi nespusa bucurie de a anunfa cd
de doi ani de zile s'a inceput cu o nepotolitel reumei

nu numai restaurarea chiliilor fi a bisericii voievodale, dar s'a inceput cu mari neidejdi restaurarea inseifi duhovniceascd a acestei ctitorii.
Af fi dorit sei tipeiresc aceastd lucrare la sfeirfitul restaureirii Arnotei. Sunt nevoit insei s'o dau
la iveald acum cemd ne gersim la jumdtatea restaureirii, condus de nestreimutata neidejde cei astfel
kicemd cunoscut comorile ei neperitoare, va spori
gemdul cel bun, prietenia aleasei fi jertfa neprecu-

pefitel din partea tuturor bunilor romeini fi evlaviofilor creftini, cari iubesc fi vor sei cinsteascei
trecutul Neamului nostru.
AUTORUL

8
www.dacoromanica.ro

I.

Mezarea
Plaiurile judetului Valcea sunt presarate cu
impodobite locasuri sfinte i pastreaza in mod
deosebit schituri i mndstiri; invemntate inca.
in raze de lumina cereasc.I. Cu adevrat ele sunt
temple vii ale g.indului duhovnicesc de altciat
si ale artei noastre religioase.
Si daca. acei ce au vizitat parte din meleagurile Vlcei, sunt obisnuiti s-i poarte gandul
spre malul stancos al Oltului, unde clAinueste
ctitoria lui Mircea cel Mare, Cozia, ce se desvalue ochilor la o cotituth de drum ; sau spre
Govora care se descopere privirilor in mod tainic, prin turla galbena invauita. de cativa pomi
falnici ai dealurilor din jur, nu tot asa ni se infdtiseazd Manastirea Arnota 1).
1) Asupra numelui ,,Arnota" D-1 Profesor Ovid Denswieanu spune
Din team slava jar, inseam:1nd : mink, furie. Slavonul jar, jarina= vartej
de ap5.; jaren= furios` ; jarnost= vioiciune, impetuozitate.
Arnota presupune o form& slava, Jarnota i s'ar intelege ori pentrucii s'a

nurnit aga partea rfului Bistrita care apare pe acolo vijeioae, oM pentruc5.
ar fi fost astfel nuJnele cuiva (nume de munti derive: adeseori din nume de
persoane).

Compath Dobrota (li la noi)=buniitate. Gnevola (guevu)=znanie (flume

9
www.dacoromanica.ro

Aezata pe muntele cu acela nume, care se

ridicA in fata MAnAstirii Bistrita, aceastA MAnAstire, prin insAi statornicirea ei la o inAltime
impunAtoare 1), lucete in zi luminoas1 i. se face
vAzutA in nopti instelate dela distante mari. Asa,

in zilele senine poate fi zaritA din comuna BAbeni, care se afla pe soseaua Oltului la distantd
de aproape 30 Km. deprtare de ea. Mai presus
de toate acestea insA, cAnd urci i cobori cu caruta
sau cu automobilul pe repedea i erpuita osea ce
leaga Bane Govora cu targul Horez, de pe aceasta

osea din fata comunei Costeti (azi Carol al

II-lea), Ara sA vrei iti sboarA privirile spre mun-

tele majestuos al Arnotei, pe care se aflA manAstirea cu acelasi nume.

Nu se poate intelege maretia impresionantA i

farmecul cuceritor de inimi ce se ascunde in

acele locuri unde ca un cuib de vultur cAtrata in stnca. sta. mAnAstirea Arnota 2)", dac nu

incerci oboseala odihnitoare de cuget de a urca

spre plaiurile ei. Pornind dela MAnAstirea Bisdat cuiva pornit spre minie, furios).

Ar in loc de Jarse explicit prin oscilatiunile de fonetism (ja, a

chiar in davit. Compari gi amid slavonegte Jaren. (Comunicare scrisi).

Asupra p&rerii emisi de unii a muntele Arnota s'ar A numit muntele
Arniutilor din care ar fi derivat numirea Arnauta, gi ci din contopirea vocalelor au in 0 ajungindu-se la cuvintul Arnota, ceea ce gtim sigur este ci
Ministirea se numea tot Arnota inca dela inceputul zidirei ei. Asa avem mixturie intr'un zapis dela 1636, Tillie 11, in care vorbegte de satul Bogdinegti
gi in care scrie : Aclici eu Preda postelnicul impreuni cu fratii miei Tudosie
postelaicul, Stoica postelnicul, feciorii lui Stoica paharnicul ot Ruda, scrim
gi mirturisbn cu acesta al nostru zapis, ea si fie de mare credintil la mina
siintei Ministiri ce se chiami Arnota'. A. R. (manuscris Nr. 1452 fila 193 194).
De asemenea in toate actele de danii gi in actele de privilegiu pe care
le di ministirei, Matei Basarab gisirn precis numele de Arnota.
1) Arnota se gisegte la o altitudine de 820 metri.
2) V. Drighiceanu Bul. Com. Monumentelor Istorice 1933, pag. 59.

10
www.dacoromanica.ro

43yfQ

46,
PC

-!411' ,
"

Alt

40,146,04.."

c
6

apil

! rr

I,

;;

ctejr.tp _c

'7.

Cu.

Ce.!

Manastirea Arnota si imprejurimile ei vgzute de ios din satul Costesti, depe 14111 Bistrita.

www.dacoromanica.ro

trita, langa zidurile careia rAul cu acelai numeii rostogolete vijelios apele lui cristaline, i tre-

and puntea aezata. peste acest rau, porneti

pe un drum pietros care urca printre livezi de
pomi i. de pauni verzi. Dupa ce lasa in urm
ateva case taranesi scaldate in lumina, cu pridvoare frumoase i curti curate, drumul se ingreuneaza pornind pe o poteca anevoioasa plina
de pietre calcaroase, care te duce intr'o pajite
hill de verdeata. Orice calator este ispitit sa se
odihneasca in acest colt de livada ce-ti cople-

ete inima de lumina i de farmec. In acest

mic platou se afla o stanca careia se zice
Scaunul Doamnei" despre care traditia amintese ca aci s'ar fi odihnit Elena Doamna sotia
lui Matei Basarab, cand a venit sA. viziteze2Arnota, zidita de sotul ei 1).
DupA. vreo suta de metri dela aceasta mica.
pajioe dai in adevaratul drum care pornete din

satul Costeti spre satul Pietreni i care face

in acelai timp legatura intre oseaua Costeti
drumul ce duce spre MAnastirea Arnota.
Odinioara acest drum era primitiv, aproape inexistent, o poteca erpuitoare ce se strecura
printre falnicii codri de fag. Astazi acest drum
poate forma obiectul de admiratie al oricarui
vizitator.

&pat in stanca, largit i aternut cu pietre,.

este aranjat pentru a urca cu automobilul in

curand sus pe munte. Zic in curAnd, pentruca
nu mai este de &cut din drum decAt o portiune
1) Dictionarul geografic al incl. Valcea de C. Alexandrescu, afirmi ace

lagi hem

11

www.dacoromanica.ro

de 300 metri. Este greu sA-si poatA da cineva

seama de importanta ce o prezintA acest drum
i in acelasi timp de energia pilduitoare de jertfe
-ce s'a depus pentru propAsirea i perspectiva
acestei ctitorii.

Si cu acest prilej imi fac cea mai plAcuta

datorie de a aduce un omagiu de admiratie *i.
recunostintA tineretului universitar, care a lucrat

la acest drum in vara anului 1935; de a adude

omagiu de admiratie, recunostintA si respect armatei romne, care a consolidat i continuat sis-

tematic acest drum in vara anului 1936, prin

trimiterea unui detasament de 50 de soldati dela
Regimentul I Pioneri Craiova '); si mai presus

de toate de a aduce un omagiu de profundA

recunostintA i multumiri preotimii oltene, care

a colectat i contribuit cu sume importante pentru aceasta operA.

Continuand in fine mereu acest drum umbrit
-de fagi, dupA o parcurgere de 11/2 Km. deodatA ti se descopar zidurile albe ale Arnotei 2).
-

Ajuns sus esti cuprins de un fior ceresc

nu stui ce sa admiri mai intaiu. SA. cuprinzi Cu

ochiul vAile i dealurile impAdurite ce se revarsa.

in fata ochilor pe distante neobisnuit de mad 3)

1) La intretinerea soldatilor a contribuit i Prefectura Jud. Valeta cu
suma de lei 30.000 (treizeci de mil), pentrn care in calitatea mea de Prepdinte al Comitetului de restaurare al Arnotei aduc D-lui Prefect Eugen Bicescu
cele mai caduroase multumiri si omagiu de recunostinta.

2) Este deem de notat a distanta dela Mlnistirea Bistrita si pia. ia

Arnota, se poste parcurge cu piciorul intr'o ora.
3) In zilele senine and cerul e limpede se poate vedea cu ochiul liber
pant departe spre oralul Driigisani. In orice caz se poate zAni pin/ la o
distant& de 50-60 Km. ; iar cu binoclul se poate zini plug. spre climpia Dunarii, distantl de aproape o suti de kilometrii.

12

www.dacoromanica.ro

sau sa alergi sa privesti biserica mica, dar eleganta, a putea zice cocheta, inconjuratA de
zidurile inalte ale chiliilor nou refAcute.
In fata manAstirei se aflA o mica movila
stncoasA, depe care poti sa-ti roteti privirea in
jur, sa-ti plimbi ochiul pe frumoasele vAi Bis-

trita, Cheia i Bunea, sA privesi codrii i sa

gusi din tainica maretie a acestor locuri. in

fata ochilor se ridica un deal inalt in forma de

stog de fan, impAdurit frumos, cu varf falnic,.
despre care traditia spune cA pe el a luat masa
candva binecredinciosul Matei Basarab.
Nu pot sa renunt la schitarea minunatelor
pozitii din jurul Arnotei, fArA sd nu amintesc
cd in spatele Manastirii muntele se ridica din
nou falnic, iar mai sus, ca la distantA de peste
un kilometru, se aflA un loc cu adevArat plin
de taine. La marginea unei prdpastii mari care
duce in jos spre raul Bistrita, bAtranii spun ca.
ar fi fost o cruce mare si frumoasa de piatrd,,
sapata cu slove slavone, pe care ar fi aezat-o
Matei Basarab odata cu zidirea Mndstirei 1)..
Ciobanii din satele vecine ce-si pasteau turmele
pe poienile muntilor, vAzand adeseori flacari in

timpul noptii in jurul acestei cruci i crezand

cd vor gdsi aci comori, au sdpat in jurul ei, au
aruncat-o in prApastie si nu s'a mai gAsit 2). As1) In acest sena se spune si in dic(ionarul geografic al judetului Valcea.
de C. Alexandrescu.

2) Rind informat de un tiiran credincios din satul Pietreni a in ana

1913, un satean din ands, eat, umblInd dufa vInat prin aceste prputii, ar
fi gneit o bum/a. de piatra din aceasti eruce, am pliitit ativa oameni sg. caute

aceasti eruce eau vreo bucati din ea. Totul a Lost in,
aflat nimic.

13
www.dacoromanica.ro

zadarnic. Nu s'a.

tazif:. se poate bine observa locul Crucii, pastran-

du-se o groap mare sapata printre bolovanii

de piatrl. Acest boc se numeste si panA asazi
La Cruce" ').
1) Despre aceastii cruce aminteste si Paul de Alep, Arhidiaconul care

.a IntovirAsit pe Patriarhul Macarie la 1653 in tars routines-ea ji care in

lucrarea sa : , Cidatoriile Patriarhului Macarie" eerie: ,Pe cel mai inalt vita
ce se ridic . deasupra intregului tinut, s'a iniiltat o cruce mare de piatrtt dupi.
cum am mai vfizut id in alte locuri, asezate din mils. lui Dunuiezett in mare
numlr, in special pe drumuri. (Traducere in romdneste de E. Cioran, pag. 175).

14

www.dacoromanica.ro

e
T. 7- c-,:romit-

11;4444r

.g'

.;0

ir" 4.

rittit
:1,6

4.4

.,
iZAQ

'

f
,

-r
,,,, e r

7'

r,

If

7.4 1.:,*

[1'

t3

s!

44,..

i ,,.

........, N.-.=6

,,_-:;. '

6E,

'_

,t_ti'.11. .

r, -,. ";!,

'-;;;.'"V: ::: 'P*

7

...7

:_p,

....i.r

.
7.1.,

gv.

..sa-=...?-:, -z.
.

n?..*-

..'

...'

At.,,AV...tiAngriP' A

Vederea unui colt din drumul www.dacoromanica.ro

nou Pacut pe munte, care urea spre mgmstirea Arnota.

044,

.-- -,,

'-

' J4.
UP.
n

'

C111.,

7"- 1:

vg '

.'

,1

Intemeierea Mnstirii Arnota

Dela inceput ni se ivesc greutati in stabilirea datei zidirii acestei mandstiri. Nu s'a pstrat pisania bisericei ') i nici o inscriptie nu pomeneste data zidirei si nu se aminteste clar nici
chiar de ctitorul ei.
0 legenda 2) spune ca. Matei Vocla ar fi fost
invinuit de Turci de o crima i pentru aceasta
trebuia s fie prins i trimis la Constantinopol.

Afland despre soarta sa, a fugit pe sub munti,

pan a ajuns in muntele Arnota din Valcea. Aci
a scApat cu viata. ca prin minune ascunzAndu-se

intr'un lac cu rachita.

0 traditie asemenea acesteia, pstrata. de batrnii din satele din jurul manastirii, este urrntoarea : Matei Voda a fost parit la Turci cA.
1) D-1 Mihail Ioan, pictor qef al Comisiei Monumentelor Istorice, a descoperit cu ocazia venirii D-Sale la Arnota, spre a face devizul de refacere a

picturii bisericii voivodale, o parte din inscriptia pisaniei, data in romaneqte. Fiind serial pe tencuiala s'a rIters prea mult din ea, qi ceea ce a ramas
nu prezintA mare importanta, nedand decal cuvinte disparate.
2) Aceasta legencla e consemnatii. de Constantin Baciurescu in lucrarea
sa : ,,Manastirile si Bisericile din Romania'.

15
www.dacoromanica.ro

jecmdneste tara ; i Sultanul a trimis o armata.

de haidamaci1) ca sA-I princlA. Matei VodA a

fugit de graba urmat de cAtiva oteni credincioi, trecnd dela Trgovite, unde se afla Curtea

DomneascA, la Curtea de Arge; de aci la ManAstirea Cozia; dela Cozia la Schitul Iezerul,
i de aci in muntele Arnota, 1angA Bistrita.
Fiind urmArit in deaproape de Turci, s'a ascuns intr'un lac cu rchitA multA, ce se afla pe
acel munte. Turcii nu 1-au putut gAsi i astfel
a scApat cu vieatA. in urmA a trimis martori
explicatii la Sultan asupra invinuirilor ce i s'au
adus i s'au potolit lucrurile.
in semn de recunostintA Matei Basarab a hotArit s facd o mnAstire pe locul unde Dumnezeu i-a scApat vieata. in acest scop a scurs
lacul, 1-a umplut cu cArbuni, zidind Altarul chiar

pe locul unde stAtuse ascuns. Vrednic de notat

este faptul c era in ziva de sf. Arhangheli, cand
VodA a stat in lacul cu rAchitA 2) i pentru aceasta a hotArit ca hramul mndstirei sA fie Sfin-

tii Arhangheli Mihail i Gavril.

Se da ca probabil anul zidirei la 1633, cel
dintai an al domniei lui Matei Basarab, cnd
intr'adevAr a avut lupte cu Turcii 3).
1) Un fel de jandarmi.
2) AceastA traditie pare a corespunde adevitrului, intru c&t azi se poate
observa cum locul uncle este ziditA manitstirea este umed si cum igrasia izbucneste mereu pe lespezile bisericei. Afar& de aceasta, cu prilejul unor mici
reparatii ce BU fAcut in 1932 de Coraisia Monumentelor istorice s'a dat
peste crbuni, lemne, rogoz, cu care Matei Voclii a astupat lacul.
3) V. Drighiceanu spune cu privire la aceasta in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice 1933, urmitoarele : ,,Probabil c dupi luptele dela Bechetul
de azi eau Schela Ciobanului de alticlatii, uncle Matei Basarab ridicl Sadova, in
aceleasi linii arhitectonice ca si acelea ale Arnotei, incepu Matei Vocli zidirea_

16
www.dacoromanica.ro

Sunt banueli de sigur cd Arnota ar fi din

secolul al XVI-Iea, mai ales ca. arhitectura este
asemAnAtoare acestui secol.

$i iari, fata de aceste locuri retrase, care predispun la reculegere, rugAciune i traire mai aproape de Dumnezeu, se poate crede cd inainte

de aceasta ctitorie sd fi fost vreun schit razlet

al vreunui grup de sihastri. CAci cine poate sti
daca. odinioara codrii acestor minunate locuri nu

vor fi Lost rAvnite de sihastrii cari se vor fi

simtit fericiti pe aceste plaiuri ?
Cu toate acestea Arnota este ctitoria lui Matei Basarab. Fiind zidita la inceputul Domniei
sale, cAnd stilul bisericilor, cum just afirma
D-1 V. Draghiceanu putea sa fie influentat

de cel din secolul anterior, se explica stilul

arhitecturii, desi cum se va vedea mai departe,

biserica este zidita in stilul epocei creiate de

Matei Basarab.
Putem stabili c. Arnota a fost zidita inainte
de 1636 i cd ea este zidita. de Matei Basarab.
A. inteun act de vAnzare cu privire la satul
Bogdanesti gasim : ca sd fie de mare credintA
la mAna sf. Manastiri ce sd chiamA Arnota, uncle

iaste hramul Sfetii Arhanghel Mihail i parintelui egumenului Vasilie, nastavnicul sfintei mandstiri si a tot soborul, cum sd sd oie and au fost
acum in zilele Domnului nostru crestin Matei
Basarab Voievod, leat 7144" (1636)1).
bisericii sale in cei dint&i ani ai Dontniei sale, atunci Mind stdul ,Matei Basarab" nu era Inc& fixat gi stilul epocei anterioare influenta inc& in bisericile
noastre`.
1) Academia Romlna, manuscrisul Nr. 1452 fila 193-.494.

17
www.dacoromanica.ro

B. in hrisovul Voievodului Matei Basarab din

1639, prin care se desrobesc mai multe manAstiri inchinate orientului, gAsim amintindu-se i

de Arnota, ca fAcnd parte din acestea : MAnAstirile anume : Tismana, Cozia, Argeul, Bis-

trio., Govora, Dealul, Glavaciocul, Sneagovul,

Cotmeana, Valea, Rncaciovul, Mislea, Bolintinul, Campu Lung, CAldAruani, Brncoveani,
Sadova, Arnota, Gura Motrului, Potocul, Nu-

cetul, Tanganul, acele toate s fie in pace de

calugari straini" ').
C. Dar avem insai marturia lui Matei Basarab cum ca Arnota este zidita din temelie de el.
Ma, la 23 Aprilie leat 7146 (1638) Matei VodA

cid Arnotei privilegii cu privire la vama dela

CAineni, la vinericiu i la alte mili domneti,

caci gasim intr'un hrisov ziand : Iata dar

am daruit domnia mea acest intru tot cinstit i.

bine inchipuit ce iaste mai cinstit preste toate
cinstitele daruri, hrisovul domniei meale, sfintii
i dunmezaietii manastiri, care e de noi ziditA,
ce iaste in muntele Arnotei, unde iaste hramul
sfintilor Arhangheli Mihail i. Gavril" 2).
D. intr'un act dela 2 Mai 7149 (1641), in care
vorbete de nite vii dela Ocnele Mari, pe Valea Ocnii langa Bordeti, spune : Cu mila lui
Dumnezeu Io Matei Basarab Voievod i. domn
a toata tara romneasca dA domnia mea aceasta.
porunca a domniei meale sfintii i dumnezaietii
manstiri a domniei meale ce a zice Arnota, unde
iaste hramul Arhistratigului Mihail care iaste fa1) Arhivek Statului, Peceti 1639 Noembrie 27.

2) A. R. me. Nr. 1452. f. 9.

18
www.dacoromanica.ro

We'

Biserica Arnota (o ultimi fotografie In timpul pregatirilor ao reparatie exterioar4).

www.dacoromanica.ro

cutA i urzit din temelie de domnia, mea

a l)

E. inteun hrisov din 27 Noemvrie 1641 Ma-.

tei Basarab hotAr4te ca ma.nAstirile pe care le-a

zidit de iznoavl din temelie", s. ramana de atunci incolo ne inchinate. Si intre aceste mnstiri zidite de iznoava din temelie sunt : eimpu-Lung, Sadova, Brancoveani, Arnota, CaldAruani, MAndstirea Dintr'un Lemn, MAxineni,
Brebu, PlatAreti" 2).
F. inteun actt' de danie dela 7152 (1644) Decembrie 24 cu privire la satul Dobriceni st scris :

IatA dar au daruit domnia sa acest prea

cinstit i bine inchipuit hrisov al domnii sale,
sfintii i dumnezAetii mAndstiri a domnii sale,
care sA. numete Arnota, unde iaste hramul skintilor Arhistrategi Mihail i Gavriil, (care mns-

tire iasta facuta i zidita

si.

intemeiata din te-

melia ei de domnia sa" 3).

G. Avem de asemenea mai multe marturii pretioase din secolul al 17-lea, consemnate in actele
a trei domni, care intresc acest adevAr.
La 18 Martie leat 7172 (1664), Grigore Ghica

Voevod, intr'un hrisov cu privire la satul Dobriceni, spune : PentrucA aceast santA Juanastire Arnota, iaste acutA. de rAposatul Matei
Voda, din temelie pAn in sarit i o au miluit
cu multe sate i moii" 4).
inteun hrisov dat de Radu Voevod la 7173
(1665), cu privire tot la satul Dobriceni, gasim
1) A. R. ms. Nr. 1452 f. 360 361.
2) Papazoglu, Hrisovul lui Matei Basarab, pag. 8 9.
3) A. R. ms. Nr. 1452 C. 56 58.
4) A. R. me. Nr. 1452, C. 62.

19
www.dacoromanica.ro

2*

scris : Milostiv Bojiiu Io Radu Voevod

dat-am domnia mea aceasth. poruna a domnii
meale, sfintii i dumnethetii mAnAstiri ce sa.
chiama. Arnota, unde iaste hramul sfeti Arhistrateg Mihail, care mArastire au fost fAcut de
raposatul Matei Voevod 9.
Constantin Brncoveanu la 11 Ghenarie leat
7203 (1695), printr'un hrisov dat sf. Mnstiri
Arnota, intAre0e din nou porunca sa domneasc . cu privire la acela sat Dobriceni i spune :

Milostiv Bojiiu Io Constandin Basarab Voevod dat-am domnia mea aceasta porunca a domniei meale sfintii i dumnezAetii mnAstiri ce s.

chiaml Arnota, unde iaste hramul sfintilor

marilor voevozi Mihail i Gavril, care iaste facut. i inltatl din temelie de rposatul stra.-moul domniei meale, 10 Matei Basarab Voevod 2).

Mai presus de toate acestea se pastreazA la

Arnota, pe mormantul lui Danciu Vel Vornic,
tatal lui Matei Basarab, o inscriptie, pe care o
vom da in intregime la locul cuvenit i din care
mentionam :
MP (13HIOGGX 11P% ilOillH1111TX/1X

610,e, [I1I11 Aortth 11,1)

Phil PX11th11611111 41'14111 3.1 fill ,Nell. moratiji
A 11X11 TP1hi1Hei1 X 11P6 KP6,A,111P1O(GX)11 1111111
117111

11111'1610 6hGhPflli

Gfli1 6

APH011illiP ROA EOPHHK flAXG GNIG6116 AG lit

X 4111TXI1f1T 4TPfl
G-Th ilAkIlhGT11P6
ilPHOT IMPS 6 BRAJIT(1) AHH T6A1611(16) A,6
ill'hP111G11

1) A. R. me. Nr. 1452 f. 62 63.

2) A. R. me. Nr. 1452, f. 69-41.

20

www.dacoromanica.ro

(Adica : iar fiu-sau prea lominatul Ion Matei

Basarab Voevod, [i Domn ta]rii RumAneti intr'al 16 an de Dornniia lui [1646], triimis-au pre
credincio[sull Marii Sale Dragomir Vel Vornic
de-au adus oasele de le-au ingrupat intr'aceastA
mAnAstire Arnot[a], care e zidit[a] din temel[ie]

de Maria Sa).
Orict s'ar crede c inscriptiile i afirmatiile
din brisoave sunt stereotipe i. c de multe ori
nu corespund adevrului, avem prea multe dovezi lamuritoare i. prea serioase mArturii. ca sA

le punem la indoiala. De altfel nu trebue sA

se piarda. din vedere i faptul ca. Matei Voda
n'ar fi inzestrat aceastA manAstire cu atAtea mo-

cu atAtea sate, munti, vii, si nu ar fi ingropat pe tatal sAu Danciul i. nici el n'ar fi lsat
ca ultima dorinta de a fi inmormAntat aci, daca
n'ar fi fost Ctitoria lui iubita i din temelie zidita de el.
Odata cu acestea socotesc de foks s se stie
cA in pornelnicul mAndstirei prefacut i inoit in
vii,

anii d'inceputul lumei 7214 i. dela Hristos 1706"

se gsete numele Ctitorului, rudelor lui i altor

binefacatori. Iot ce scrie la inceputul pomelnicului i iata numele kr :

luta C. nOMEHECK HSMEM KTiTOpI4O KAP Ain 4n1ig1151'

siAir ipi

AS 4HIALIAT CilsifiTA KaCA atlaCTS

IO (WIWI liacepag EOMOA. -1'notcAe Fro ellEHA Ad1414841.
GTAFIKA. IIXoi Iliothasn. Gaitomia IllotiaXia 1) Ilmg8.

aS

79PMS Hkra. Ilpim. KATAAind. Gniia. 1111.11Cali. filApre. bat'.

PAM. Bdp6IS. HEucnIa. HAMA. AdTKO. ECiKtl. KAMA. IllEpseH.
1) Pahomie monahul i Salomia monahia aunt Band Barbu Craiovescu

fi

sotia lui, care aunt ctitorii Manistira Biorita gi care se vall aci considerati
ca stamogi ai lui Matei Basarab.

21

www.dacoromanica.ro

(Adica : Aici s. pomenesc numele ctitorilor

care -din inceputEau zidit sill au inltat santa

casa aceasta.
:lo Matei Basarab Voevod i gopjda ,ego Elina,
Danciul, Stanca, Pahomie monah, Salomia monahia, PArvul, Radul, Neaga, Preda, Catalina,
Speia, Valsan, Margajoan, Radu, Barbu, Neacsa,
Pasca, Datco, Voica, Calea, Serban 1).
Se mai gasete aci pomelnicul familiilor Brancoveni, Leurdeni, Golesti si a altor crestini, care
de sigur au fcut danii manstirei.
in ceea cc priveoe tabloul care se afl pe peretele dela Nord al Ma.stirii Bistrita, reprezentand intrarea in caugrie a Banului Barbu I Craiovescu
(1520-1521), qi in care se observA in parte& de sus O Mantistirea Arnota,
pentru care fapt d-1 V. Draghiceanu socoteqte a Mangstirea Arnota ar Li fon-

data la inceputul secolului al XVI-lea,acest tablou socotindu-se a fi o copie dupi originalul vechei biserici a Bistritei, se pune intrebarea (lac& aceast.i.
copie este fide/A originalului, sau este pur qi simplu o adlogire a AlanAstirei
Arnota in tabloul dela Bistrita, Limit odatii cu rezidirca bisericii in secolul al
XIX-lea de citre Bibescu i Barbu
1) Acelaqi pomelnic Li prezintii qi Grigore Tocilescu in ,Raporturi 1887,
la pag. 54, precum qi in revista Ateneul, 1868.

22
www.dacoromanica.ro

mottaWjat

^
i

tL

SARIVilatit:St;;;;;;;E
Biserica Arnota in exterior. Releveu de Arhitect I. Vulcan (dupe N. Ghica-Budesti).

www.dacoromanica.ro

ille.L40.417,13.1.11
1
1

""rarsiosso =aaaa."1".

earsauta#

atwoo

.e-I
..i..L
1
t
-,-.;ag,-,__,.... ....- 2.1.:, ...vic-......ia._
t tattuittl:atitaitstssmIlttitintiatt34,0tectsittiticituttatittnituttesiiiitii
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
1 Dr Si'ililliZati_ `Or VIIIVO.orl. *oraiipto%lalliGillta.tillkijelit14. IN IN

As

AILWAIA
mu! slosesrstrovazr
11-4442

*isaliess

PIVMP411

iite*is4AW.A

44141

Ls

".4$

".7

Biserica Arnota, &fade despre Altar, releveu de arhitect I. Vulcan.

(Dupe N. Ghica-Budeqti).

www.dacoromanica.ro

;.:{*Lrig

*VVf.

IH.

Arhitectura, scuiptura i odoarele

Concentrez toate aceste ramuri de podoaba
ale talentului si ale gilndului evlavios de altadata, intr'un capitol, rezerv.ind fiecrui punct
atentia cuverlit.

ARHITECTURA. Dacd sunt atatea comori

de arta, pstrate pe intinsul Orli noastre, apoi
Arnota este o veriga scumpa i sfnta a intregului lant de diamante arhitecturale ; i floare
nevestejit a buchetului magnific al formelor
geometrice alese.

Aceast biserica voivodal este cu adevrat

expresia unei aromonii, care nu oboseste ochiul
si nu strecoard in suflet nicio umbra turburatoare. Biserica mica in forma crucii (14, 10 m.
x 3,50 m. la altar x 5,63 m. la transparent) cu
un pridvor adaos ulterior. La iraltime de 5,70 m.
se riclica arcadele pe care se inalta boltile" 1)..
Biserica Arnotei se vdeste a nu fi cldita_
1) V. DrAghiceanu, Bal. Corn. Mon. 1st. 1933, p. 63.

23
www.dacoromanica.ro

dupA tipul bisericilor romAnesti. Ea este clAclitA

in stil bizantin. Planul prezinta. la naos vechea

structurA sArbeascA cu cele patru masive de zi&Tie proeminente, pe care stA turla i cu arcadele oarbe interioare corespunzAtoare. Interiorul turlii pantocratorului are opt laturi, in loc
de a fi rotund, cum este de obiceiu la cele mai
multe biserici" 1).

Pronaosul este boltit i are clou calote sferice aezate pe un sistem de arcuri rAzimate pe
console" 2) Pridvorul este spatios i este deosebit de celelalte pArti ale bisericii, prin aceea
cA este tencuit, pe cand restul are cArdmida

aparentA. Se poate observa bine cd acest pridvor a fast addogat mai tarziu, la reparatiile &cute, impreunA cu mica -wad ce se af la, clAditd
pe el, probabil de Constantin Brncoveanu, and
a fAcut reparatii la aceastA. bisericA. Br Aul e
tencuit, vAruit i zugravit cu linii rota.
Cu absidele, cu corniele ei de cloud rnduri
dintate i cu ferestrele ei cu chenare de piatra,
complecteath ansamblul armonios al elegantei
biserici.

SCULPTURA. Am tinut sA mentionez

aceasta minunata creatie de mare talent, in care
vibreath ecoul unei lumi legal-late pe undele ce-

rului. CAci la Arnota s'a pastrat unul din cele

mai gratioase giuvaere ale artei noastre sculp1) N. Ghica-Budelti Evolutia arhitecturei in Muntenia Ili Oltenia, pagina 50.
2) N. Ghica-Budelti, idem p. 53.

24
www.dacoromanica.ro

turale. Tampla t) dela Arnota este expresia

curata. a sensibilittii duhovnicesi. DeS este de
dimensiuni reduse, ea are ins& o strAlucita inftiare. Oricine rmne uimit in fata bog&tiei
de ornamente i impletituri florale i in fata
genialei executii. Cu uile ei de o exceptional&
gratiozitate, cu frunzele i florile ei, cu colonete
elegant lucrate a jour, cu simetria iconitelor incoronate de splendide frunze i cu aurul ei
veritabil, cu care s'a poleit intreaga suprafat&
sculptat, se inmnuchiazA buchetul acestei opere
de o mare valoare artistic& 2).
Aceasta tampl& este fAcut& la 1705 3), sub
glorioasa domnie a lui Constantin Brncoveanu.

Pe panoul din sthriga uilor imparAteSi, sub

icoana Maicii Domnului este scris in slavonese :
t

tNAWAII/i1 CS4114 HCTOHNHK MAI CHOAOSH

HU% 646 . HOH5PH HQ MOAN corwkiumia

haKI4 ;Alio riplictio CHAS TB010.

Traducerea:4) t Isvorul milei fiind, invredni-

cese-ne pe noi de milosardie NascAtoare de

1) rampla Arnotei a fost ridicata in 1913 i dusa la Muzeul Municipiului Bucureepti, iar actun se atilt la Muzeul de Arta religioasa din Bucurertti,
unde stirnettte admiratia oricarui vizitator.
2) Astazi nu se poate face asemenea ampla nici cu un rnilion de lei.
3, cred c rar a'ar glei sculptor in tar 5. si execute o atare operL. Nu mai
vorbesc de imposibilitatea materiala a Comitetului de a se angaja la ay& ceva.
Totuti nfidajduesc s ajungem la un rezultat favorabil. Cgci voiu pune tot ufletul i toati straclania spre a face o titmpla, daca nu ca aceasta, cel putin
aseminaloare ei.
3) Data aceasta e comunicata de D-1 Prof. V. Bratuiescu dela Com. Mon.
1st. i Directorul Muzeului de arta religioask uncle se afla &mutt& splendida
tamplk.

4) Traducerea e facuta de D-1 Damian Bogdan.

25
www.dacoromanica.ro

Dumnezeu. Calla spre oamenii care au pacatuit i pururea aratd puterea ta.
Pe panoul din dreapta usilor impdrteti, sub
icoana Mntuitorului
f ripeti4;omS TH Ofipilat; notwiatemcm KAHN
npocinpe nputptinim nperp-kuietii6m 11411111M X6
Kige /104610 SO Hilr0 H3110ANillt ECH IMO I).

Traducerea : f Preacuratului tdu chip ne inchinam, cei buni, cerand ertarea greselilor noastre.
Hristoase Dumnezeule, cu voe deci ai binevoit

Pe panoul de alaturi spre dreapta, sub icoana

Arhanghelilor Mihail si Gavril :
t fllitiAK JIINCTEM apnCTATH3H MOAHM'h
Rant WI* M hi H6AUTOHNill FAKO Ail
KaIIIHtt MOANTIKAMH F101grhi6TIE Welt,

Traducerea : t Arhistratigi ai ostilor ceresti vd.

rugdm acum pe voi, noi cei nevrednici, ca cu rugaciunile voastre sd ne acoperiti pe noi.
Usa dela biserica Arnota, merita. sa fie deasemenea remarcatd. ca o podoaba. de sculpturl.
Ea este facutd tot de Constantin Brncoveanu,
cdci in partea de jos a ei citim inscriptia in slavoneste :

GP[flrfil GIat (ILITOPH KOCTilIJAILFI 1P'hilKO-

1'eliXt1 i. Aol'. (-= Aceste usi le-a Acut Constandin Brncoveanul Vel Logofat 2).
1) Cuviintul Imo dela sfarsitul inscriptiei a doua n'a putut se.-1 traduce nimeni.
2) Gr. Tocilescu in Raporturi 1887 spune c aceast e. use a inlocuit o use

mai veche din timpul lui Matei Basarab, dupe. cum aria& inscriptia urnatoare :
t Giii gpaTa C'KTKOPH tipEmotiaX HP8Meti Am4sin HO ANN :

26
www.dacoromanica.ro

Tamp la Bisericii Arnota, fcut n timpul lui Constantin Banana....

Azi se gaseste la Muzeul de arta' religioasa din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

Din insa.i clieul acestei usi se observa minunatele rincea-uri de pe margini, cat i bogata
ornamentatie a intregei suprafete a acestui rar
exemplar de arta religioasa.
Se poate vedea Ins& ca. aceast ue a fost
facuta pentru o alta biserica, caci partea de sus

a ei a fost retezata, spre a se potrivi tocului

uii dela intrarea acestei biserici.
Privind numai aceste doul rani -exemplare
de arta sculpturala, ramai cu adevarat incredintat ca. Voievodul Constantin :Brancoveanu
condus de un simt estetic luminat i de o cultura bogata, imprima vremei sale pecetea unui
gand indraznet i tenace. Si ca vrand, nevrnd,
vorbe%.i de Brancoveanu ca de un artist" 1).
ODOARE. Din odoarele ce le voiu enumra

mai jos, nu mai exista la Arnota decat foarte

putine, caci ca i minunata catapeteasma, au fost
ridicate i. duse la muzeu sau trimise odata cu
tezaurul tarii la Moscova, de unde nu s'au mai
inapoiat.
Iata odoarele Arnotei :

1. 0 copie de argint pentru luat anafora cu

inscriptia :

4,14CT1

HOTSA AOAAHill

KOfli6 0 AS 4S1.1.:81' OlfAirli KEA K-ItArKpatu 11611.11111.:

(adica : aceasta copie o au

facut Udrea Vel camara nepotul Doamnii Ilenii).

1w d11TtiO .... (Mica aceast u
Theofil n zilele lui lo Mateiu) . . . .

fricutu-o-au lerornonahul Igunlenu

1) Gh. M. Cantaeuzino, Isvoare i popasuri, pag. 152

27
www.dacoromanica.ro

153.

2. 0 catie de argint cu capacul lucrat

h.

jour, cu inscriptia, sapatA. pe trei randuri :

A'

t SLIACTIk K1111,16 4SOCTS04S 211%KST 111010CATSA M4T610

606110A KS MIAMFIrk Cd

KS

6116nd. (nn 0 AS MT AA C*HTA

ArlarlaT11(16 AA 4f1/10T4 KAHAl& 418 ZISOCTI& KAT Sr1A. Alii CIVIC6141SC6 0 dS 11p64V1tKST 01/4frk BA : IrkiWIspd111 116110TSA Md-

MOH HA6/1h. BAT aspoH.

(Adica : aceastA. cAtie fos-

tu-o-au &cut raposatul Mateiu Voevod cu Doamna-sa Elena, i. o au dat la sfAnta mnstire la
Arnota, cand au fost vAleat 7130 [sic : 1631-321);

de, stricndu-se o au prefAcut Udrea 2) Vel CamAra, nepotul Doamnii Ilenii, vleat 7178 =11669
16701.

3. 0 cruce de argint, cu inscriptia spat pe

maner :
C611 KIICTItKSIIH emotba rptiropie H OKOnd 11 II PHAOHSH II
Kit CT6 0 M"FICTHjIlt

dplISTA 0 KAtT spo-s.

(AceastA inscriptie se traduce : Aceasta cruce

a cumprat-o Eromonahul Grigorie i a ferecat-o
i a depus-o la sfnta mAnastire Arnota VAleat
7177

1669).

4. 0 cadelnitA de argint cu capacul lucrat

a jour i. cu inscriptia sapata in partea de jos :
t Cil0 Kammilito rieraopid An% eptuotiaX rpHropill
Romp II II nptinomod K1% C"T"ki AV1ilihCTH11% d11140T11 AtT 31103.

(Inscriptia aceasta se traduce : AceastA cAdel-

nita am facut-o eu Eromonahul Grigorie din

1) N. Iorga : Inscriptii pag. 205.
2) Acest cimitrag Udrea din familia Doanmei Elena, era din neamul Nksturd pi purta acelagi nume cu fratele Doamnei, iscusitul logofsit Udriqte.

28
.,.

www.dacoromanica.ro

006

Dctaliu asupra ornamcntelor floralc, dcla tampla Arnota pictate sub cele doug.
icoane impgrteqti,
www.dacoromanica.ro

1.

<
al-

46.

-.10k2

Lit%

T.Jea dela Billerica Arnota,

www.dacoromanica.ro

Vrata si am depus-o la santa mAnAstire Arnota

VAleat (7177=1669).

5. 0 cruce lucrat in filigram de argint cu

inscriptia :
t AHACTI. C4ShHT1,
KOSH6 CA ilV6KST

A6 irSM61 4SitiacleT
MliHACTHOH epHoTe.

(Adia. : Aceasta. sfnta. Cruce s'a &cut deigumen Filaret ramastirii Arnota `).
6. Un disc de argint cu inscriptia 2) .

..

t AtleCT AHCKOC 4SliKSTAAS

MHXAHA 411

1HA6It6

H1pHHT6A8H

nelomi6

6PM6H IHH AAS AAT 411T6H

MItHiaTilpH AOHOT

nowkii

AT aptcr.

(Adica.: Acest discos facutu-l-au Mihail in

zilele pArintelui Pahomie egumen si 1-au dat
sfintii mnstiri Arnot[a] de pomean[a] VAleat
(7193=1685).

7. 0 icoanA format mic (sfetilea Joan), care

are inscriptia : llealt (1753) Pop D[umitrul zug[rav].

Tot la acest capitol enumAr si splendidele

icoane din timpul lui Matei Basarab i altele,.
1) Grigore Tocilescu d aceastg. Cruce datttnd din 1780.

2) Toate aceste odoare mai sus cita e Bunt indicate ata iii Raporturi'
de Gr. Tocilescu, pag. 55-56, At gi in revista Ateneul 1868 intr'un articoL
de AL Odobescu.

29
www.dacoromanica.ro

precum i clopotele dela ConstantinE[Brnco.../..17MS

veanu.

Mentionez icoana Mntuitorului din timpul

lui Matei Basarab, pe care se citeoe :
prHCI106 164r0

IIVH

MaAie

1106130A: .

'7

icoana Maicii Domnului pe care citim :

tn

..

PHMiliii6 p ASH M. EAroti HKT6 iw M4,0,03i RoigoA

H NOW 6AH

i icoana Sf. Nicolae, pe care stA scris :

c-rk

MOH& cApAnivalo ronvkii apHWTi. orpoe 1) a:31-w iii

TprOgH1111%. Kla iliT HMI

(7152 = 1644).

Din aceste trei superbe icoane numai cea

din urnaA se pAstreazA la Muzeul de art religioasa din Bucureoi, cele dou dintAi au fost
trimise la Moscova, odata. cu tezaurul i nu s'au
mai inapoiat.
Se pastreath insA la Arnota dou6. clopote

dela Constantin Brncoveanu, pe care citim :

IG)110G11111AIII BikGIPIIE RAVI'. 3GII (Io Con-

standin Basarab 7208 =-- 1700)".

Aceste clopote au sapat ca prin minune

din incendiul dela 1922, stricndu-se putin toar-

tele. Ele sunt acolo sus, in sihastria tainicA. a

muntilor, strjile care, prin glasul lor lin, starnesc ecoul codrilor i fac simtitA prezenta voevozilor ce i-au pus sufletul pentru cele cereoi.
1) Acest zugrav cu numele de Stroe ot Tiirgovi,tea se poate si. fie unul
.41in iscusitii zugravi care vor fi lucrat gi la minunata fresci. a Arnotei.

30

www.dacoromanica.ro

.1i,

19. i

.....

.:

.,
S

''

iCem

'

7,,. ,7ti

.1

'

/6

....--

rf,:e4.,.,; 7-----:,;... ier.

'

I.

.'

-,ca --74-..

4' . '4. 61,.."

''

...4. V

,,

..:,.

:16::;:,......1:

441?
.,....- ...

''Itiell..

'lf:O.B
_..

... ".

.',,

4,

47

-..'*

Z".

' "t1 FI141

--..anfur

'

4tat

---

4rr'
4

do
a

::

da Li

.--...

',

. -...---

`!

m 1,4

14

'" ' -

4
1

ir

F 41P

#4

.1

VI

\
s"::::...."--.----....-",.....:.........
.1: ,.:

e .;

:::,

7: 77: '

.-;

4....".-...
. ...121ir-r-I*6-

-lc .

'34.

-Iii

4. -11i

r. a.

, 20 ica

Cele doug clopote ale Arnotei, din timpul lui Constantin BrAncoveanu.

www.dacoromanica.ro

IV.

Mormintele dela Arnota

Sunt indemnat de ceva luntric, irezistibil,

ca inainte de a ne opri privirile asupra mormintelor dela Arnota, s amintesc pe scurt despre

sarsitul mohorit al lui Matei Basarab.

in luna Mai 1653 Vasile Lupu, neimpacatul
dusman al lui Matei Basarab, ravali in Muntenia si ajunse la vreo treizeci kilometrii de Targoviste. Desi Batrn de 65 de ani, Matei Voda se
vzu silit s iasA intru intAmpinarea vrsmasului
spre a-1 opri. Ajungand la satul Finta de pe Ialomita, pregAti un chibzuit plan strategic. Si fiind
ajutat si de o ploae care cAzu in noaptea de 17
Mai, umpland campiile joase din acel tinut, sdrobi
cumplit cu 7000 de osteni ai lui pe cei 20.000 de

soldati ai dusmanului. Alerg.and In toate partile pentru a inbrbAta ostile, el pierdu trei cai
morti sub dnsul" 1). A fost ins. rnit la picio-

rul stng din josul genunchiului si a suferit

1) Kraus : Siebenbiirgische Chronik pag. 206 (Buletinul Comia. Monum.
Istorice 1914, pag. 170).

31
www.dacoromanica.ro

mult din aceastA pricinA, mai ales ca rana ince-

puse sa se cangreneze. Principe le 'Ardealului

Rkczy, care-i era prieten, auzind de cele intmplate, a trimis un iscusit bArbier din Sibiu,
spre a-i ingriji i curati rana. S'a intamplat insa
ca la Curtea lui Matei VodA, sa fie in slujba
pe acele vremi un barbier polonez, care, fiind
plAtit de Vasile Lupu, a otrAvit bandajul ce se
punea pe ranA, pricinuind umflarea intregului
corp al Domnului. Acest polonez spion a comu-

nicat barbierului din Sibiu, ca din partea lui

Matei VodA, ca. Domnul Ii multumete lin' RA.kczy pentru atentia arAtatd, dar c n'are nevoe

de ajutoare medicale. Starea lui Matei Vod

se inrautatea insA din ce in ce, pentru care
motiv Curtea scrie lui Rkczy. Acesta trimite
de astAdatA pe un bArbier anume Jacob din FA-

gams, care la rndul lui a fost i el platit cu

80 de florini spre a se inapoia.
Dei n'a vAzut pe Matei Vada, acest barbier reiwte totui sA ptrunda la Curte i
constatA printr'o experienta facutA cu un Caine
ca bandajul a fost otrAvit, cAutnd apoi sa. calmeze durerile Voevoclului printr'un nou bandaj" ').
i

La aceste grele dureri s'au adaugat necazuri

mai mari.

Parte din weni i seimenii inganfati de biruinta dela Finta i atAtati de poverile fiscale ale
lui Ghinea Vistierul i Radul Vizirul 2), s'au
rasculat i au pAtruns chiar in camera Dom1) Idem : op. cit. pag. 239.
2) N. Iorga: Riacoala Seimenilor, Analele Academiei 910,911.

32

www.dacoromanica.ro

nului suferind, in urmdrirea celor doi boeri, pe

care-i i pedepsesc cu moartea.
in aceste grozave imprejurdri s'a stins de
durere in August in acelai an, 1653, sotia Voevodului, Elena Doamna din faimosul neam al
Herdstilor, la 54 de ani vArsta si dupd o convietuire de 40 ani" ). Ea fu ingropata. in Biserica Domneascd din TArgov4te, langa. fiul ei
Mateia.

La 20 Martie 1654, aproape de Pate, cand

abia se vindecase Matei Voca, iatd cd isbucni
o noul rscoald a seimenilor, cari au mers pand
acolo, Inca au inchis portile cettii cnd Vod
a ieit sd viziteze imprejurimile. Faptul acesta
aduse sfaritul lui Matei Basarab.

Dupl o boak de cAteva zile, muri la 9 Aprilie dimineata, ezAnd pe jet" =), la vArsta de
66 de ani.

L'au aezat pe o mas din sala Divanului

zdcea cu fata descoperit dupd obiceiu. Era
imbrcat in haine regale de scump brocard, bla-

nite cu samur de mare pret i cu nasturi de

aur i argint poleit. Avea pe cap un pretios
calpac de samur. Ii acoperea peste tot dela cap
pAn la picioare un fel de giulgiu din satin alb,
pe care era desemnata o cruce de aur. In jur
erau lumndri i toate boieroaicele care plngeau
i se boceau" 3).

Rugaciunile de ingropare au fost citite de

Patriarhul Antiohiei Macarie, care era atunci
I ) V. Draghieeanu Baletinul Comie. Mon. linorice 1914, pag. 173.
2) Paul de Alep, p.n. 109.
114.
3) Idem.

33

www.dacoromanica.ro

in tall.

ii transportara apoi sub un umbrar

in curte. DupA impartirea lumnArilor i sfaxirea

slujbelor se inconjurA Biserica DomneascA de

intreg cortegiul in capul cAruia se afla Patriarhul, noul Domn, episcopii, preotii, boerii, doi
cAte doi, 11 duserA apoi in nava bisericii
inmormntarA intr'un cociug regesc, alAturi de
groapa rAposatei Doamne i a fiului Mr" 1).

in anul 1655, cand s'au rAsculat iar4i seimenii, toate mormintele Bisericii Domnesti au
fost profanate. DesbrAcar trupurile i le aruncar hainele i le purtard astfel prin ora".
IatA ce gasim scris in condica Arnotei in
aceast privintA :

L-au ingropat in tinda Bisericii Domneti,

iar apoi, fiind multe rautati i robii in tara de
limbA strAinA, i-au scos oasele afar. Si au stat

catIva vreme afarA in BisericA. in urma lui

Constantin Vodd, fiind oasele lui tot desgropate,
le-au trimis cu cinste tocmai la Arnota" 2).

in

urma lui Constantin CArnul, ele furl

aezate la bc desigur de nepotul lui Matei, Preda

Brncoveanul, care insa lu osAmintele Voevodului i le duse la MAnAstirea Arnota" 3), in.;

lAturi, departe de rautati" 4), langa tatAl sau

Danciul, dupA cum dorea el fiind in vieata.
Mormntul lui Matei Basarab la Arnota se
aflA in pronaos ; este de marmorA albA i de o
1) Paul de Alep, pag. 161.
2) Academia Romani, manuscrisul 1452, pag. 209.
3) V. Driighiceanu : Buletinul Comisiei Mon. Istorice, 1914, pag. 175.
4) Condica Arnotei.

34

www.dacoromanica.ro

:.

Pra":41:3727,7:449PL
rt-'.--- nrged Ce:/' AO-TC''-'''

Tr-

'

les

'40

- ,,

41.1
,.L.
Ve.
Ili:HIM/04_

.-.

''''.....'---,;---...."........."'
.'".......:...1-7

...";.

71

..:-.

4:filrefril&i:fi101tjZailf:afgrifjir 1 itAlt411

%.4

1,A.

. ,.

.'" -.

.1.4.

...Ia. k.

ri '-'i

kr*4

1..,

1 <LP '

4'

t.

,
lei:c0transt:
sth- .

ttMolik 'Tay:14:40vativ.:44ikr:X'

MI*:

-,
.....,.....

:11o

c.

........

r:
r>.

. .,

5:

6L."'''
i".;+;
.100,,

i.

'.

c ' '.46

--n

t F.n.

:14

A.
;%!.

'

0- e.

tr,

.-

---?- .

.
.

rr

.{

Z. .-.

)6,

7.4.A

t""4.

I.v.i

-?.<1.tr!..1104,A10A I.!, 41

1.1w 4 4c:::1;tikttrrit
"

0.bwvree.7
ty

fr'Lc;

atir.q5ACIKfilirl;1

Se"'

Jo

,th kt;

-i 1

"

,r1k 11:: 1
44,

e ,..--.4

_.

Mormantul liii Matei Basarab, care se af1.6. n pronaosul Bisericei Arnota.

www.dacoromanica.ro

Ili-

;TotittLY44.rni..4,-,.
Ittialkita$Ct:447.
MING.P.1 AMA a.ct

impresionantg inftiare. Are o lungime de 2,35

m. i lltime de 0,88 m. i este opera unui iscusit

artist, fiind lucrat in stil favorit Domnului in

baroque polonez" 1)
Pe aceast piatr de marmora se reprezinta.
in relief marca tArii si o multime de trofee i.
arme : un vultur cu capul intors la stAnga

cu cruce in plisc i in ghiare cu un coif, deamandoug. pgrtile avnd soarele i. luna ; deasemenea se vg.d steaguri cu cruce, arcuri, tolbe cu
sageti, un bucium i. afete de tun.
Pe mormnt se gsesc sApate doar initialele
meterului care a lucrat aceast splendidg. piatrg.
i anume: at 11. P. B.
De jur imprejurul acestei pietre este sapat5.
o duioasg. inscriptie in slavonete, care impresioneaza. nu numai prin stilul ei, dar i. prin in-

telepciunea ce se desprinde din ea.

Inscriptia este :
t BA 6 lIG1KIIT: AIflOGH

B.}K1610
B.-arommo Hh1{01'Y1 IliPlilll'HHKh 11 RO6ROAA
361HilriN XrPORIMIIIGKIM 111X2Kh 111X,S,P1111111l H
EilGi1P1116fl

A PIBITORMIIIIIII 11 111HAOGTHgb.. mom W.PKR611

H 111011tIGTHPG111111 GDGROMITGlih H GIBHOBIT611h,
HHKOPAIDKO HOE11,kellh 110 6 1LAHH, aitionixe

GDOlitHill 110 RIA0110061L HPC-GlifIENThH EiPilrebAU OTPflIll 'MIN, XPX1'011111. 3f1GTX1111HKh: 3611111H

GKOGH BO1't1THTelth, HMG Gli KeltHKIIIRh 1i0111GTE0 IR 11, H Eli G % X It CH11416, THX0111HP110 foGno-

AGTnOgil, AnflAeGrAT H TPH ASTI', gGHE Ca roGnoAt ivir frinowli H WTL ivhoTO FOOPOMIG 41X11)k.
11 111fIGTHT1 eTt1P0GTH.
1) V. DrAghiceanu, op. cit. Pag. 175.

35

www.dacoromanica.ro

in romneste traducerea ei sung. astfel :

Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu odinioara sapin i Domn 'al Terii-Romaneti, bArbat intelept, indurAtor i milostiv, intemeietor i innoitor a multe biserici i manAstiri;
nici-odat& biruit, ci biruitor, i a multe invingeri invingAtor prea-slAvit, dumanilor infricoat,

prietenilor de folos, imbogatitor al terii sale, cel

ce, cu multa bogatie i intru toate indestulat, in
link pace a domnit douazeci i trei de ani; a

adormit intru Domnul la cinstite btrinete, in

anul Domnului 1654" ').

Almuri de mormntul lui Matei Basarab se

gaseste mormntul Vel-Vornicului Danciu, tath.1

lui Matei Basarab. Acest mormant este simplu,

avand o singurA lespede cu inscriptia unntoare :
fluths BAK' waCelte fi H[pelpHusA811]
IIIH 1H116 KP6AHHHOC[811S11

pe p8Aa BO lap ell A

1011

d HWACT]

811[4E18 ASA AdI1qI8 ASA]

B OP-MKS A8 ri 6PhHICOB1[HSe18 rhp81E1 npHnext]

k4sis
H ASHce moapTea [4n tkApa]
A KO AO H C 48 [11111 .3Hrps]naT Tp8nSix 4 MU
TOOHOttHd SEAIVAMASH 4 Kopan amiop

&spit hip

*HI0C68 Hp* AO MHH AT S At3

IVVH MAT610 EKCIOAS 130611JA [IIHH ,A0MH 414

KH p8aarHelpH 4rpa
AS ASH T pH MHC AS RP

s..I all AHH MO MOH

Kf 36 AHFILIO (C8) A AilbfaH Calle

Apar 0 MHP /WA KOpt1H( a8C wriCesle M A*

8 4Hrp8HaT .japditlaCTI CTh MKHKCTHpe
apHoT Hap* 6 SHAHT(1%) AHH TON16/100 A6 paitpuica

AdicA (Aicea zac oasele c[retinului] i bine-

credinciosului [i de buna] rudA boiaren jupaa

1) Traducerea este dupi N. lorga : Inscriptii pag. 204.

36

www.dacoromanica.ro

Po,

1:

'

roz.

-r,....r
.:7;

.t

1.

.1.11 a

sI

7,

17,

t,

'
rP

*1

.1

f)t;)4

ik

I
I 11'

I.

li ' 144 I rftdr ill,?

g."` kr

1 v1909,111To t talit

I.
l:

ra

to

L.

'li tti:

reic

.,-',-

--,,f,_,,-., i ...-r ,'

.`i. sliiim1. I azy , , i,,,.., .,
i

-,-

'

1*.6 4tai.

i, 1,

--

''' L

./.-V

.r.

1,1'
1

''"

Mormantui Vel Vornicului Danciu, tatal lui Matei Basarab, care se aria linga
mormarktul lui Matei Basarab, in pronaosul Bisericii Arnota.

www.dacoromanica.ro

IDanciuluil Vornicului Brancoveanul ; cdruia pri-

lejuindu-se moartea in tara Ardealului, acolo i

s'au ingrupat trupul, in Mitropoliia Belgradului,
in corsul anilor 7108 [1599-600], iar fiiu-seu,
prea-lominatul Ion Mateiu Basarab Voevod,
Domnul Tarai-Rumaneti, intr'al 16 an de Domniia lui [1646], triimis-au pre credincios[ul] Marii
Sale Dragomir Vel Vornic de-au adus oasele de
le-au ingrupat inteaceastA mAndstire [Arnotla,
carea e zidit[a] din temelie de Marie Sa").

Se tie ca jupan Danciu, tatal lui Matei

Basarab, a murit in anul 1595 la Alba Julia 1),
fiind inmormantat de cAtre Doamna Stanca a
lui Mihai Viteazu la biserica rornanA din acel
ora, cheltuind 20 de mii de aspri cu aceastA
inmormntare 2).

Stana sotia jupanului Danciu a &mit Doamnei Stanca moia Pireia, drept recunostintA.
Doamna Stanca milui cu aceastA movie pe Oprea
Postelnicul, pentru devotamentul i. priceperea

aratatA catre Domn in slujba ce i-a dat in tara

vi in streinAtate 3).

Dup cum se vede din inscriptie, osemintele

Vel Vornicului Danciu au fost aduse la Arnota
la 1648, de cAtre Dragomir Vel Vornic 4), trimis in

acest scop la Alba Julia, de cAtre Matei Basarab.

1) N. lorga : Inscriptii pag. 203.
2) Gr. Tocilescu: Raporturi, pag. 58.
3) Hrisovul lui Mihai Viteazul, document Episcopia RAmnicului Nr.
103 (la Arhivele Statului Nr. 1).
4) Aeest Dragomir Marele Vornic pe care Matei Vodit 11 trimise ca
aduci oasele tatilui eau dela Alba lulia, este Dragotair Crettilescu, care a
zidit Minitstirea Plaviceni pe malul Oltului, IA care a foot unchiul logofitului
Radu Cretulescu, vestitul Caimacam.

37
www.dacoromanica.ro

astfel sus la Arnota stau Inumai ei doi

acolo in pustietate, in pacea manastirii cu doi
pasnici, fara calugari, fara locuitori, Ar oaspeti; din toate partile codrul inghite zarile i
noaptea calatorii cari strabat drumurile vilor
Si

\Tad lucind aceast singura lumina de indreptare

mangliere, ca o raza pornita din sufletul luminos al stramosului" 1).

In tinda bisericii se mai afla o piatra de

mormant, pe care nu se poate citi nimic, caci
literile sunt sterse de tot.
In afara de Biserica, in dreptul ferestrei dela
Sud (naos) pe o piatra la temelie gasim inscriptia :
t Aica sa odahneste parintele Ioanichie eschimonah Cacoveanul. Msta Septembrie 3, leat
7199 (= 1690).
1) N. lorga : lstoria Romanilor n Chipuri ci 1coane pag. 14!.

38
www.dacoromanica.ro

nit

, a
whilmtnn tinriffnrcliKON,13'"
un

1.1ii

4/

'

if,1"11A

7+-

fc,C.S;

.1,

01'-gm-1-11111114,

11[1
Tr'

4(:-F161;

cigi muff,/
01,

rd

'.Lt

,.

if
I

.i

I,
I,

,c

.:

A i'

ft,N,
I

."ti

la

'1

t...

,...:17%.

'.

' 'ij

4
.,,..

.!
,

ri

t:1 %it
))' ..:,,

..

,,

.-

lisus Hristos (Dreptul Judecator) depe peretele dela Sud din Naosul Bisericii Arnota.

www.dacoromanica.ro

V.

Pictura Bisericii Arnota

La Arnota se paistreazal cea mai curat pic-

tufa' dela inceputul secolului al XVII-lea. Pe

acele meleaguri, unde lumea strabate greu, se
aria un minunat tezaur de artaL picturala, fiind
de o conceptie monumentala vi de o nepretuit
valoare.

in Altar, pe bolta se afla. Maica Domnului,

otronnum) binecuvantand cu ambele
maini i avand pe Iisus Hristos prunc pe piept,
(ruterwrEph TWII

fiind intre sf. Arhangheli Mihail vi Gavril bust

stand pe nouri. Scena este incadrata de o banda
bruna rovie. Restul boltii este impartita in patru
dreptunghiuri cu Sfintii Prooroci : Isaia, Ieremia,
Jacob vi Avacurn i o favie cu medalioane pe cer
instelat avand vase Ierarhi: Pidosie, Eravest,
Vucu, Verghirie, Marton vi Agaton. intre bolta
i pereti se afla un band cu inscriptiile din care
n'au mai ra'mas cleat cateva litere. Sub inscriptie,
inconjurand altarul, se arta. impartavirea Apostolilor. La mijloc se afla sr. Masa. avand Evanghelia i un Heruvim cu pecetile sub un bal39
www.dacoromanica.ro

dachin row. in stnga Iisus Hristos, da paine

dintr'o tava. lui Petru. Scena impartasirii : (ci gcm
TEAO MOE) (
luati i mncati acesta este corpul

meu). Dupl. Petru vin cinci apostoli. n dreapta

Iisus Hristos da dintr'o can& cu gura ingust
sfantului Apostol Joan sa bea. (Ioan tine gura
lipitd de cana). Dupa Joan vin cinci apostoli.
Apostolii sunt profilati pe o arhitectura bizantina.

Sub impdrtasire, despartici printr'o bandd

rosie se and opt sfinti Arhierei, ate patru de
fiecare parte a ferestrei. in partea stanga se
afla Sfintii Ioan Gura de Aur, Grigore Teologul,

Gherman i Spiridon. in dreapta Sf. Vasile, Sf.

Atanasie, Kiril i Sofronie. Ierarhii sunt imbracati in sacos brodat cu mici cruci. Ei tin in maini
rulouri deschise cu inscriptii, si se indreapta spre

centru unde se all deasupra ferestrii, Mantuitorul pe Disc. (arum, Ic. Xc. smio = mielul lui Dumnezeu Iisus Hristos).

Pictura Altarului, in special Ierarhii, sunt

intr'un stil bine definit, soboru, cu fetele expresive si de o mare finete.
Pe soclu se afla o draperie bizantina ornamentata. Pe glaful Sf. Altar se afla doi ingeri.
in peretele dela Miazazi se af la o firida in care
sunt zugrviti : Sf. Mihail Sinaitul, Ioan Zia-

taust, Flip si Marina..

in Naos, in pandative, spatiile fiind mici sunt
pictate numai simbolurile evanghelistilor In ate
un cerc inscris in triunghiuri cu degradari. in
absida dela Sud este pictatd invierea lui Lazdr.
Sub aceastd scend se afla, despartite prin band

row-brun, doua scene biblice. In dreapta Iisus

40
www.dacoromanica.ro

Hristos spAland picioarele lui Petru ; in stanga

Iisus st la masa cu Apostolii, iar o femeie ii

terge picioarele.

In absida dela Nord se gasete Naterea Domnului. Scena reprezinta o peterA in care se afla
Maica Domnului i cu Pruncul. in dreapta pe-terii un grup de ingeri, Iosif i trei ciobani. in
stanga cei trei Crai venind pe drum i cloud femei pregAtind apA pentru scaldat pruncul. Sub
scena Naterii se af Th. alte douA scene ; in stanga :

Pilat la JudecatA se spal pe maini. in dreapta

batjocorirea Mantuitorului Iisus Hristos i ducerea Crucii. Sub aceste scene se afla un ornament

cu medalioane reprezentand Mucenici, de jur

imprejurul Naosului.
Sub medalioane la Sud se aflA : Dreptul Ju-

decAtor stand pe jet intre Maica Domnului

Ioan BotezAtorul. In glaful ferestrei din dreapta:

doi mucenici i Iisus Hristos in medalion. DupA
aceea, tot la Sud, sub aceleai medalioane, se afla
Sfintii Mucenici Gheorghe i Dumitru, Serghie
Procopie.
La Nord, sub medalioane se aflA Sfintii Mucenici : Nestor, Teodor, Nichita, Teodor Stratilat
i Mercurie. in glaful ferestrei din stanga : Maica
Domnului i doi mucenici.
Pe peretele din centrul bisericii se afl : 130tezul, Cina, intAmpinarea.

Pe boltA: Pantocrator inconjurat de cetele

ingerilor. Sub cete intre ferestre : opt Arhangheli;
sub Arhangheli opt Prooroci ; iar sub Prooroci,
opt Apostoli in medalioane ornamentate.
in Pronaos pe bolta dela Sud, Iisus Hristos
41

www.dacoromanica.ro

Drept Judecator, intr'un cerc, binecuvantand cu

ambele maini. Pe bolta dela Nord, Iisus Hristos
Emanoil. Pe arcul despartitor : Sfintii ferarhi
in medahoane.
Ctitorii: Sub scene se afla portretele Ctitorilor. La rdsdrit este Matei Basarab i Elena Doamna, tinand pe maini Manastirea Arnota. Matei

Basarab are pe cap coroana de aur, haina de

serasir de aur pe deasupra, iar dedesubt caftan
de brocard cu rou, gulerul hainii negru pe deasupra.
Chipul lui Matei Basarab este plin de maretie, de barbatie i de bunatate in acelai timp. Cu
statura lui inalta, parul alb i cu ochii lui plini
de agerime i. de pietate, acest portret pare ca.
vorbese. Privirea lui te atrage i te urrnarete.

Nicaieri nu s'a pastrat mai Fidel portretul lui

Matei Voda ca la Arnota. Si oricine ii privese
ii da seama ca. el a fost cu adevarat omul progresului, intelegator, drept i. pios, care nu numai
ca i-a inteles epoca lui, dar i-a. i trait-o.
Doamna Elena are deasemenea coroana frumoas de aur pe cap, o haina splendida pe urneri
cu guler mare i marginile cu bland. Are privirea smerit, cu ochi buni i atenti.
Pe peretele dela apus, in stanga, se afla por-

tretul Vel Vornicului Danciu, tatal lui Matei

Basarab. El are mantie blanita cu blana alba'
patata pe margini. Are figura grava, par mare,
barba i mainile incruciate pe piept. Langa el
este jupan Valsan.
Pe acelai perete, in partea dreapta, este jupan

Preda Vel Spatar, care are pe umeri mantie en

42
www.dacoromanica.ro

m,

1;:"

.,

,......,-:,

m.

* -,....

-i,

\\.,

g''.. ,

'El '-/

le

:An.-

-...0= 0_r }," o

... '. ...':

'

s.,,,

.... r

. t .-.,:;,. .4,

is (till

'

4*--:

.,

.5

r
1-*
.

.
o

'

4r
1:

r.

.
-

t:

6'
4,1

Sf. Serghie (peretele dela Sud) din Naosul Bisericii Arnota.

www.dacoromanica.ro

margini albe, blanA la gat. El e tnr, ras la

ample i cu mot pe frunte. In fatA are un copil,
imbrkat in mantie cu guler negru. AlAturi de
jupan Preda este jupanita Stanca. Ea are hainA

de purpura cu keturi de fir la piept i poart

in jurul capului o coafA mare albA. Are mAinile
incruciate pe piept i privirea pioasa.

Pe peretele dela Sud este jupan Datco, care

are mantie frumoasA pe umAr cu guler mare
alb de blanA. Este ras la tmple, cu m&inile intinse i cu chipul expresiv. Jupanita Ca lea, are
hainA blAnitA cu negru i maneci atarnnd. Ea
are coall albA mare in jurul capului, minile
cu degete lungi i fine, intinse spre rugaciune
i cu ochii adanciti.
Pe peretele dela nord se aflA : jupan Radu,
cu infAtiare tandra, cu mantie rosie cu bland
albA, cu privirea fixa. i smeritA. Jupan Barbul,
care are deasemenea o mantie roie cu blanA albastra, cu minile intinse i infatiare de noblete.
In pridvorul bisericii nu se mai cunoate pic-

tura, fiind varuit. Totui se observ pe peretele

dela intrare prin varuiala ca. este pictat Iadul

in dreapta uii i Raiul in stnga.
OricAt ar fi insa de amanuntit si de exacta.

descrierea unei picturi nu poate fi atAt de lamuritoare i de graitoare ca insasi imaginea a

acestei picturi. Deaceea redau la acest capitol,
dealtfel ca i la celelalte, tablouri din minunata
fresca a Bisericii Arnota ').
1) ()data cu aceasta aduc vii multundri Doinnului Nicolae Tatu, iscusitul
fotograf din Bucuresti, care a mere la Arnota si a fotografiat aga de expresiv

43
www.dacoromanica.ro

Admirnd zile dearAndul ,si studiind de atitea ori pictura retrasei biserici voievodale, am
fost insufletit de un freamat tainic stApAnitor de
optimiste ganduri.

Sunt atkea m'anAstiri in tara, care sunt destinate de sigur, pe langa preocuprile duhovnicesti, desvoltrii unei deosebite vieti religioase
culturale, sau ornduite pentru anumite scoli folo-

sitoare societAtii. Nimic n'ar fi mai potrivit si

mai necesar pentru inviorarea artei picturale
religioase, deck ca aci la Arnota, unde se cladesc patruzeci de chili cu dependinte moderne,
sa. se infinteze o Koala. de pictura bisericeasa

pentru calugarii din intreaga tar.l. Sunt atki

calugari talentati si care daca. ar avea aci profesori iscusiti, i-ar indruma serios spre comorile
neperitoare ale picturei bizantine.
Aci la Arnota s'ar initia monahii in marea
art.1 a picturii de nespus valoare si de conceptie monumentalA ; aci ar avea perspectiva

unei armonii tonale cum rar ar putea avea in

in alta parte ; si tot aci ar avea o iconografie
clara si de un stil bine definit si modele de o
mare finete.

La Arnota ar avea monahii permanent sub

ochi liniile figurilor suple si bogatia decorurilor
florale.

S'ar invata farmecul culorilor neturburatoare

si nobletea fizionomiilor.
qi de exact arhitectura, pictura qi toate celelalte vederi ale Arnotei.

i cu

acest prilej aduc caduroase multundri qi renumitului qi invitatului pictor qi sculp-

tor, Mac Constantinescu, din Bucureqti, care a facut coperta acestei cirti qi
clesenele dela inceputul qi dela sfargitul capitolelor.

44
www.dacoromanica.ro

LAtkL

VA116

al1,400[

tn111,4

fivioi.DT

"

tkrik

fqn!
'..

"Ik
!:

www.dacoromanica.ro

sr. Ierarhi din Altarul Bisericii Arnota (dinspre dreapta).

hirf
T.04

'41/4`

4.,14

ne,11

aj-. j IL

,I

I Pt
' <Ig 04'

.'

:I',

7----- ,41; Vil

--tri)

I*

4i; etleArN--1
+a 144Y.-1

-',/

'

ILI

www.dacoromanica.ro

Sfintii Ierarhi din Altarul Bisericii Arnotei (partea 9tang1).

'I

ifpnrittre

..;

y
.

SA stea monahii in fata trasaturilor superbe

ale Dreptului JudecAtor i sa prinda din misterul
atitudinilor demne de o picturA religioasa ; sa. pri-

veasca minunatul chip al sf. Sergie, care para.

vorbete i sa princla din secretul picturilor de
mare valoare artistic cu caractere grave i nobile.
Cdci astAzi pictura bisericeasca este in declin.

Si pentru realizarea acestui maret &id avem

pe stralucitul savant, pe Marele roman i neinfricat lupttor pentru bine i adevar, Domnul
Profesor Nicolae Iorga. Domnia Sa este pasionatul i luminatul cArturar, care decenii dearndul a scuturat praful de prin firizile bisericilor,
ale clopotnitelor, a cercetat inscriptiile lespezilor
i a dat la iveala ca nimeni altul istoria Bisericii
ortodoxe romne.
Domnia Sa este Marele Protector al monumentelor istorice din tara i este singurul care
cunoate valoarea i importanta ce ar avea o
astfel de Koala de pictura bizantina. Si glasul
Donmiei-Sale este ascultat i trebue sa fie ascultat in aceastA tara, pentru ca s i se dea Arnotei

posibilitatea de a injgheba o astfel de

coalA.

DacA i s'ar da numai a 10-a parte din falnicii

ei munti de odinioara, Scanteia i Neteda, i tot

ar avea sute de hectare de padure, cu care s'ar

intretine aceasta coala cu monahii ei i s'ar putea

aprinde mereu o candela la mormantul Marelui

Voievod Matei Basarab, care ne-a dat Pravila
i. indreptarea Legii, care a introdus limba romaneascA in cultul divin i la Curtea Domneasca

i care a zidit zeci de Biserici i Manastiri, ce

sunt neperitoare comori de arta i de pietate45
www.dacoromanica.ro

vt.

Reparatii i innoiri
Dela Motel Basarab n'a rdmas decat biserica

Arnota, cdreia i s'a ada.ogat tuda cea mica si

pridvorul mai tArziu, probabil de Constantin
BrAncoveanu. Acest Domnitor este, dup Motel.

VodA, cel mai insemnat Ctitor al Arnotei. El a

impodobit-o cu splendida tAmpl i usa cea frumos sculptata ; el i-a dAruit clopotele i tot el
a reparat fantna fAcutA de Matei \Todd.
La Arnota e lipsa de apd. Nu se gAseste decdt

un foarte slab isvor care seacd n timpul verii.

Motel Basarab a adus pe vremuri apa necesath
mndstirii pe tuburi de cdramida dela un alt isvor mai puternic, care se afTh mai sus pe munte
la distantA de 1 km. de mndstire. Probabil cd a
fost un fel de cimea. Aceasta, stricAndu-se, a
fost reparatd de Constantin BrAncoveanu: Caci

iatd ce cetim pe o piatrd ce se pastreaza inca

in curtea mndstirii :

iiHA *SKSTIC, Ai
AOMN CTPRA101118/1 AOMHie MEM . . .
1,1w MAT. littC4046 ROEKO,A Ill rig *OCT osAKAsiTop. ips.pli PUMAliACTZ

4S

igstisA

46
www.dacoromanica.ro

7.

rA

f`

.;

r4,

14

r
El

1..

4'

Sf. Procopie din Bis. Arnota. (Naos despre Sud)

www.dacoromanica.ro

fi

1111 KATI KA rkMK AE 4111 4HKO4tif CTAHA CTpiKATI 11 li

4NKiCK Ai imps 6SH [-Action iNiMii AOMIIII MEM It V KOCTANAN
"EACAPA6 ROEINA AM KOiT Af 0 AA% *KKST Ai 131104KI AiN TEM"ME KA CZ *if Af MSAT AASTOp ASKSiT01141011 4H C*AkilTA
MSHICTit3f 1111 AOMilii MEM 110MtHS 4H gktii *HIM ff'SMEN Kip
)31161.111

,,n4pAn4m epomoHaX.

111i3.

ti ANA KS AT 3C3".

AdicA : AceastA fAntd[nA fiincl] fAcutd de

bunul [si blagocestiv]ul Domnu strAmoul Dom[nii

Mele, Io Matei] Basarabu Voivod, ce au fost

oblAduitor al Tarai-Rumaneti, i, in castAva seamA

de ani incoace stndu stricatA i inchisA, dintru

bun gandul inimii Domnii Meale Io Costandin Basarabu Voevod am voit de o am fAcut de iznoavA

din temelie, ca O. fie de multu ajutoriu lAcuitorilor in sf[A]nta manAstire i Domnii Meale pomean[A] in veaci ; fiindu egumenu chir Varlaam
eromonah, msta Av. dnA, vAleat 7207" ( 1699).
Dela Constantin BrAncoveanu i pAnA spre
saritul secolului al XVIII-lea, nu se cunoate
nimic despre starea manAstirii. Dintr'o jalbA adresatA Domnului tarii de cAtre egumenul Daniil Arhimandritul la 1798, aflrn cA mndstirea

se gAsea inteo stare rea fiind tiut de toti

proasta stare a acestei mnstiri la care a ajuns
din acastasiile vremilor". E de mirare cum a fost
posibil sa ajungA Arnota in aceast stare, cnd
avea ataea moii, munti i privilegii. Desigur
cA egumenii i monahii streini, farl inimA i alunecand dela duhovnicetile preocupAri au pre-

tuit mult aurul Arnotei i nu s'au ingrijit de

nevoile ei.
La 1804, cnd Dionisie Eclesiarhul a transcris

Condica Arnotei, a lsat o schitA de desemn a

41
www.dacoromanica.ro

bisericii Arnotei, care se gaseste la Academia

Roma.na si pe care o reproduc in corpul lucrarii.

Din ea se constata ca la acea data mndstirea

nu avea pridvorul inchis cu zidarie de cardmida,

ci era deschis, sustinut cu stalpi de cardmida.

Aceasta ne mai arata. ca. acest pridvor a fost
inchis cu caramida, tencuit i varuit mai tarziu.
Din chiliile din jurul manastirii n'a mai IAmas nimic, intru cat la 1852 s'a inceput zidirea
unei impozante cladiri destinata arestului politic, pentru ridicarea careia a Lost daramat tot
ce era dela Matei Basarab si dela ceilalti piosi
ctitori.

in catagrafia dela 1829 aflam ca la acea data.

biserica era ocolita. de jur imprejur cu zid" ;

ca. clopotnita se afla deasupra portii". La 1829

era un departament in liana dreapta cu Inltime de sapte trepte, cu trei oda.? unde locuiau slujitorii acestui Ica, iar invAliul chiliilor

era de brad". Sub acest departament erau

beciuri pentru pastrarea vericaror lucruri". Se
afla deasemenea un departament dea-stanga
cu asemenea inaltime" in care se afla trapezarion, o odaie si o tinda ; Inveliul cu sindrila
de brad". Dedesupt era o pivnita. cu doua despartituri" ').
Aceasta catagrafie ne lamureste asupra felului cum erau asezate chiliile i asupra starii
lor la acea data.
Tot din aceasta catagrafie putem sa. cunoastern starea bisericii. Pe dinafara biserica Arnotei
la 1829 era alba peste tot, invelisul cu table
I) A. R. ms. Nr. 717, fila 137.

48
www.dacoromanica.ro

de plumb, care fiind invlita din leat 1654 s'au

suptiat i s'au gA.urit, care de multa udatura au
razbit in cele mai multe locuri inlauntru de au
stricat i strica inchipuirea sfintilor" 1).

Iata in ce stare de jale ajunge Arnota la

acea data din pricina lacomiei i relei chibzueli
a oamenilor de atunci. $i in aceasta stare a ramas Inca. cinci ani de zile, caci pe acoperiul de
plumb de astazi se gasete urmatoarea inscriptie :
CIE ANCKA ial

uiva tiliT011 MACTE110M8...

1834.

( Aceste table, din Viena, Anton, mesterul...,

1834).

Aceasta pretioasa inscriptie ne arata i provenienta tablelor i pe mesterul Anton care le-a
aranjat pe acoperi. La 1852, Domnitorul tarii,
Barbu $tirbei a hotarit sa zideasca la Tismana,
Bistrita i Arnota, cladiri impozante in stil gotic.
Cu toate cheltuelile enorme ce le-a investit Dom-

nitorul in aceast cldire, aci sus pe munte, a

urmarit un scop imediat i de circumstanta, nu
unul duhovnicesc i &Pant ca rnarii ctitori dinnaintea lui. A destinat aceste cladiri pentru un
arest politic, zidindu-1 de jur imprejurul bisericii

in aa apropiere ca aceasta este lipsita de caldura i de lumina zilei. $i nu ajungea ca. era
deja igrasie incuibata. in biserica voivodalA din

pricina ins4i a awzarii ei i din nepasarea

oamenilor care au lasat-o atata timp desvelita,

s'au mai facut i aceste cladiri mai ales in
partea de sud, numai la 4 metrii deprtare de ea.
1) A. R. rns. Nr. 717, lila 138.

49
www.dacoromanica.ro

La intrarea in manastire, deasupra portll in

zid este o tabla de piatr pe care sta scris :

Fiind c Manastirea Arnota s. afla in
li

starea cea mai ruincisa, M. S. fostul Domn B.

Stirbeiu, a poruncit a sa recladire care s'au
inceput in anul 1852 i s'a savirit i predat in
luna lui Septemvrie 1856. Proiectul s'a alcatuit
i egsecutat de arhitectul $lachter i Sc. Bene.
Egumen Parintele Kesarie de la Focp.nii Vaii

lahiei".

Azi sunt patru corpuri de apartamente cu

ate doua etaje, avnd trei turnuri mari desti-'
nate pentru paza detinutilor politici. Corpul
dinspre sud era locuit de admm" istratia inchisorii,

iar celelalte erau pentru detinuti. Tot in corpul

administratiei se aflau doua carcere. Toate carcerele erau foarte mici.
Cer iertare daca cu prilejul acesta indrasnesc sa-mi exprim sincera mea parere c a fost
o rea inspiratie cand s'au zidit aceste cldiri aci
pentru detinutii politici. A fost o neintelegre a
minunatelor pozitii dela Arnota, care sunt cele
mai proprii pentru vieata de contemplatie, de
silastrie aspr, nu pentru scopuri pur pamntesti.

Din multimea de documente ce se afla in

Arhivele Statului cu privire la acest arest politic, pe care acum cu nespuse trude i mari
jertfe Ii transformam in chilli pentru monahi,
gasesc necesar ca, chiar la acest capitol, sa dau
cinci din aceste documente, care lamuresc pe
deplin a-tat starea in care se aflau vechile chilli,
cand s'a inceput zidirea acestui arest, cat si jertfele baneti i planurile destinate acestor lucrari.
50
www.dacoromanica.ro

4r,

O.
A

3!

.0 t

-vo

TT

-nr

-6 .1111i

I'

,.

.,

Mgr'

rtri
.*33

l'rciiku !Ai*

v.i *

,' -

TtOilk11.

Inv

a
riT4

*!k_
i

www.dacoromanica.ro

RugAciunea, n graAina Ghetsimanii i S5.rutul lui Iudadiferitir rancenici si o parte din pisania Bisericii Arnota.

Dei pretuesc dupa cuviinta ultimile metode

tiintifice in domeniul acesta al expunerilor istorice de a da la sfaritul lucrarii, la anexe, actele
i documentele, care sunt in legatura cu capitolul despre care se trateaza, totu sunt nevoit
ca chiar la acest capitol i la cateva ce urmeaz
sa dau cateva documente, absolut necesare pentru

tema in cauza, care oricat para. se impun mai

mult sa fie inserate aici, cleat in aka. parte.

Raportul Egumenului Clzesarie catre Departamentul

Credintii cu privire la starea Memerstirii Arnota

la 18511)
Cinstitului Departament al Credintii
Egumenul manastirii Arnota din jud. Valcea.

Fiindca casele cele vechi aflate in curtea

manastirii despre apus, ce sant trecute i in catagrafie, la oranduire-mi, de multa lor vechime
i din neingrijirea nimanui din vreme in vreme,
lasandu-le descoperite in toata vremea i patrunzandu-le ploile de var.& i umezeala nemetilor
de iarna, s'au daramat mai toate impreuna cu
boltile beciurilor de supt dansele. Si film' dca au
mai ramas de ale caselor n4te bucati de pereti
ins& sprijiniti pa nite ram4ite de bolti ale beciurilor, foarte slabe tot de umezeala ploilor,
care stau i acestea s caz toate iarai gramada
inpreun cu nite cherestea veche ce sta atarnata de ziduri, dupa datorie ma grabesc a face
cunoscut cinstitului Departament aceasta ecspusa

proasta stare a manastirilor i cu zmerenie ma

rog s binevoiasca a grabi trimiterea dezlegarii
1) Arh. Stat. Min. Instr. Nr. 4386/1856 5.

51

www.dacoromanica.ro

4*

inlpreun1 cu cheltuiala trebuincioasA pentru sur-

parea preziselor rAmIsituri de zidarii slabe

materialul cel bun fiind trebuincios sA sA pue
la tin kc in pAstrare iar cel netrebuincios sA
care afara. si s sa. astupe cu dAnsul gropile ce
sant inainted mnstirii, cad mai za.bovindu-sA
aceasta lucrare, sa, nu s intAmple sa cazA toate
de sine ca i celelalte si sa sA primejduiasca
viata cuiva, dui:4 cum mai nainte putin au lipsit.
Egumenul mangstirii, CHESARIE ARNOTEANUL
Anul 1851

luna Ghenariu in 27 zile

Nr. 81
Manastirea Arnota

Decizia Doinnitorului Barbi' $tirbei cu privire

la Arnota1)

Barbul Dimitrie $tirbeiu cu mila lui Dumnezeu domn stapnitor a toatA tara romineasca.,
cAtre Departamentul Credintei.
VAzAnd raportul acelui Departament Nr. 1298
pe langa care ni sa. supun conditiile alcAtuite de
arhitectonul manAstiresc pentru lucrarile ce sant
a se face la sfanta manAstire Arnota i luAnd
in bagare de seamA planurile proectate, Noi le
aprobam i notAm devizul calculat pA suma de lei
douA sute treizeci si opt de mii sapte sute cincizeci si doi, Nr. 238.752, in care se copeinde lucrul
materialul pentru toata lucrarea acestii clAdiri
pAnA la desAvarsirea ei.
Drept aceia poruncim acelui Departament a

sA face indatA publicatii cA doritorii de a sA

insArcina cu lucrArile acestii clAdiri sA vie a citi
1) Arh. Stat. Min. Instr. Nr. 4386/1896 f. 66.

52
www.dacoromanica.ro

.,----------,.._.,________

.....:

di ri,-V

othict

.111Ettirk. al

!
}

,. \;Z
,4
.

D'

,..,

a
i

-'

11

0 . ,.

1.

.:

....,..:..s

414 :
( fit

'

.' .4.4^4- i

411.4k
7.,.,

3'
Ifl

Scena Ducerii Crucii si batjocorirea MAntuitorului, precum si un sir de mucenici

din Biserica Arnota. (Naos, absida dela Nord).

www.dacoromanica.ro

-.I

conditiile la Logofetie, a vedea planurile si dev izurile, a se deslusi de catre Departament la

ceiace vor avea nedemirire i c strigArile pentru

darea prin contract au a se face cea dintai la

20, cea de al doilea la 22 i cea de al 3-lea la
24 Iunie, inaintea Sfatului Administrativ Extra-

ordinar, iar cAtre aceasta, fiindca tot la zilele

zise de 20, 22 i 24 Iunie si tot in prezenta Sfatului Administratiy Exvaordinar sant a sA licita
lucrarile proectate spre desAvarsirea cladiribr manAstirilcr Tismana i Bistrita, poruncim a
se face i pentru acestq manAstiFi o asemenea
urmare, alturndul insa in delile acestora

foae de materialul ce sa aratA kla cei de mai

nainte insArcinati cu aceste cldiri c5. se afl,
in fiint, spre a le avea in vedere antreprenorii.
D. Seful Departamentului Credintei va aduce

acest al ncstru afis la indeplinire.

B. DIM. STIRBEI

Secretarul Statului, loan Manu

Nr. 929
Bucuresti 19 Mai
1851

Raportul Arhitectului Scklatter cu privire

la reparatiile Arnotei1)

Cinstitului Departameni al Credintii

Arhitectul mAnAstiresc

Cu cinste fac cunoscut cinstitului Departament cA potriyit Inalti porunci Fa. Marii Sale
lui Vod5. in privinta reparatiilor ce uruleath a
s face la ManAstirea Arnota, am si trimis indat
p'un conductor la prezisa manAstire atat spre a
1) Arh. Stat. Min. Instr. Nr. 4386/1856 f. 14.

53
www.dacoromanica.ro

radica planul ei cat i a lua iformatiile trebuincioasa. despre toate materialuri ce vor trebui,
dup& care apoi s pociu alcatui un deviz lamunit pentru toate cheltuelile trebnincioase intr'aceast& lucrare. ins& fiindca aceasta. lucrare este

a s incepe chiar acum la primivard, de aceia

urmeaz neaparat a sa. taia acum cat mai curand ,',trebuincioas& lemnaria inainte de a ei
frunsa, i pentru acest sfArit i-am i dat numitului conductor o list& aproximativa pentru toata
aceasta lemn&rii ce am cunoscut deocamdat c&
trebue a sa pregati neaparat, care s poata gasi
chiar pa locurile uncle sa afla aceast& manistire,
ca astfel sa poata fi mai cu inlesnire transportul.
Deocamdat& trebue ca s. tae vreo 150 co-

paci de brad in grosime de vreo 9-10 foluri,

pentru grinzi i ca ;150 bucKti, in grosime de
vreo 6-7 toluri pentru lemnaria invelitoarei
altele, precum alte 50 buc&ti lemn de stejar pentru lucru de tamplarie i scari,locurile mai les-

nicioase pentru transportu pe unde sa, vor gasi

i asemenea lemne. $i flinch& deocamdatA. toate

aceste lemne trebuesc numai taiate pe loc, suptinsemnatul este de parere ca. pentru o asemenea lucrare ar fi indestul parka la 900 lei, care
suma. sa se trimita. inginerului acelei manastiri ca
indat& sa. i paeasc in asemenea lucrare, rama-

ind numai ca dup& slvArirea planului; divizurilor sa. se i pregateasc toate dup& dimensioana hotArata.
L SCHLATTER, arhitect.
Arad 1851
Martie 8

Nr. 531

54
www.dacoromanica.ro

-7, 1

ee

-161^11

Sf. Domentian ce se afla in Naosul Bisericii Arnota pe peretele dela Sud ;

precum si un detaliu asupra unui ornament floral.

www.dacoromanica.ro

Poranca Domnitorului ceitre Departamentul

Credintii').

Noi Barbu Dimitrie Stirbei, cu mila lui Dumnezeu, domn stapanitor a toata. tara Romneascd Cdtre Departamentul Credintii.

Acel Departament are in veclere porunca

noastrd din 10 Iu lie anul trecut subt Nr. 2936,
cum i conditiile contracciilor Bistritei, Arnotei
9i Tismanei, dupa. care sant datori numitii a face
pe langd altele, lucrarea acestor cladiri cu o desavarit tdrie i Para cel mai mic cusur cci la
din potriv nu se va trece cu vederea i vor fi
inclatorati a o face de isnoavd; si a sdvarsi Bistrita in anul corent iar Arnota i Tismana in cel
viitor.

Poruncim dar Departamentului a chema indata. din porunca noastra pe domnul Heft aridtectul pe care il va indatora ca sa meargd fara
intarziere la aratatele cladiri s cerceteze cu
scumpdtate orice s'a lucrat pana. acum s vazd
&ca. materialele care s'au intrebuintat in lucru

acelea care sant pregdtite, sant de calitate

bun, daca zidurile sant &cute cu soliditate 91
i.

trainicie, (lath planurile se executd intocmai 90

daca lucrarea merge sporind spre s.varire in
duhul conditiilor i cu toata. chezlia despre
soliditate.

Departamentul va slobozi indata. domnului

Heft trebuinciosul progon, iar raport d'a dreptul intru aceasta din partea numitului, asteptdm
1) Arhivele Statului Min. Lastr. Nr. 1776/1851 309.

55
www.dacoromanica.ro

negresit pand la 23 din aceastd lund, cel mai

tarziu, cuprinzAtor de cele mai amAnunte deslusiri.
B. D.
Nr. 928

'11RBEI,

pentru Secretarul de Stat Petre Poenaru.

1852 Iu lie 5.

Raportul fefului despeirtirii de arhitectura, adresat

catre Maria Sa Voda, dela 26 Julie 1852 1).

UrmAtor fiind inaltei porunci a mdrii voas-

tre, priimitd prin canalul cinstitului Departament bisericesc, plecat, jos iscAlitul a revizuit
clAdi rile man Astirilor Bistrita, Arnota i Tismana,

si de rezultatul cercetdrii sale cu supunere asterne urmAtorul raport :

Despre Bistrita

Manstirea Arnota
Toate lucrArile sAvarsite de cAtre contracciu
D. D. Slater si Benes la aceastd manAstire, dela
incheierea contractului (Sept. 1851) si pAna acum,
sd mArgineste in lucrAri pregAtitoare, adicA :

1) Apeductul din care s'a savarsit ca la optzeci stAnjeni iar alta 300 stanjeni sd afld sdpate;

tevile pentru acest apeduct vdz un numdr ca

de 500 bucAti, sd vAd in parte asezate in pa.mant iar in parte adunate in locul clAdirei. ToatA

lungimea al acestui apeduct dupa cum s'a proectat, la cinci pAna la 600 stanjeni, i dupa sporul ce va avea lucrarea lui, poate sd se sAvarseasc intr'o luna de zile. Atat partea sAvarsitA.
pand acum cat si materialurile, sant solide.
1) Arh. Stat. Min. Imtr. Nr. 2640/49 f. 15.

56
www.dacoromanica.ro

2) Cardmizi s'a &cut ca la 42.000 bucclii, dar

flu s'a ars panA acurn, incat nu sA poate judeca

pan atunci despre a lor calitate.

3) Varul s'a ars in trei cuptoare ; alte cinci
sant pregAtite de a se arde i este de bunA calitate. Asemenea este i. nisipul, din care s'a adus
mai toata cAtatimea trebuincioasA.

4) Din cherestea, s aflA ca la 100 copaci

ciopliti pe locul clAdirei; ceilalti sant pregatiti
in padure ; toti copaci de fag i sAnAtoi.
5) In randul lucrarilor pregAtitoare, urmeazA
a se socoti i prefacerea drumului ce sA urca la
aceasta manAstire, pe care unde mai nainte nu
putea sA umble deck picioru omului, acum sA
calc cu cai.
Asemenea s'a dAramat zidirne cele vechi ale
manAstirii, si s'a potrivit terenul pe care urmeazA

a sA clAdi zidirile cele nouA.

Apoi de vreme c cea mai mare parte a zidirilor ce sant a s face din nou, se vor clAdi
din pietre necioplite, care se sparg din munte in
mare apropiere cu locul clAdirii; aa dar ca sa
se poatA pune in lucrare adevdrata incepere a
clAdirilor, nu lipsete alt nimic deck s se sAvareascA apeductul cu totul i sA. se arza cAramizile,

pentru care sfaxit urmeaza a se indatora contracciul a intrebuinta la aceste douA lucrAri, mai
multi oameni deck cei ce s'a vazut lucrand para.
acum, i incepandu-sa apoi lucrArile aliniare cla-

dirilor, sA se indatoreze iar4i atunci s intrebuinteze atti lucrAtori, cki vor putea gasi loc
ca s lucreze, ca cu acest mijloc liana la saxitul lui Octomvrie a. c. sA. se aduca toate cla57
www.dacoromanica.ro

dirile subt inveli, incAt sa. nu rAmAe pe anul

viitor decAt lucrarile ce sAnt a sa. face pe dinlAuntru i pe dinafarA spre desavArita clAdire
a preziselor clAdiri; cAci in alt chip daca nu se
va pazi aceasta rAnduiala a lucrarilor, anevoe
sA va putea sAvAri mAndstirea pAnA la sorocul

hotrAt prin contract.

Observatii speciale
1) DupA. planul d-lui arhitect $later, urmeazA
ca clopotnita cea veche in fiintA a acestei ma-

nstiri, sa ramae precum este. Jos iscAlitul ins

incredintAndu-se de proasta stare a zidirii aces-

tei clopotniti, care in parte s'a i declinat din

linia sa verticalA, c dAinuirea ei nu poate fi
pe multa vreme, gasete de neapAratA trebuinta
a se clArAma acea clopotnitA i a se recldi chiar
din temeliile ei din nou.
2) NeaflAndu-se vreo pivnitA nici in partea
cea veche a mAnAstirii ce are sA rAmAe in fiintA,
nici in planul proectat pentru clAchrile cele noud,

pre cAnd infiintarea macar numai a unei asemenea privinti, este invederat o neaparat trebuintA pentru aceastA manAstire. Prin urmare
jos iscAlitul propune de a sA. indatora domnul
$later, acum pAna. cand sA ivesc toate inlesnirile intru aceasta, de a infiinta negreit o asemenea pivnitd.
(UrmeazA mAndstirea Tismana).
(ss) A. HEFT

58
www.dacoromanica.ro

I I-.

-.

Itkfy
u

ri-

If b

tii. !
g

,1

:t

7.

fie

4 IA ,

,:e ,

--,

L'

r
-.%-'

.-,..p_

....:.1121

,r4414''..

o .e.V.a.

.;''. '';,.

www.dacoromanica.ro

Pantocratorul Bisericii Arnota.

ia.
I.

,
s-

,--,....""="7"qao

:,..,"r7 '''r

? ,r;-..-ffl,

''''icrAL1-4

; ,..

- --....--

s:".."',
-....

4,0

tV

-7-,..

`...."-

.f...
,

.iii,

.7.

.- ..X-

fr41Lif

I7 !MI

Itipt"0

VIFiefiAlff
0,4

7311INIMBREENIEN11911

VII.

Egumenii Arnotei
Dau un ir de egumeni, dupa vechime, aa
cum i-am gash in documente, aratnd anul, luna

i. ziva. Nu se poate preciza timpul cat a stat

fiecare ca egumen i. nu se cunoate activitatea

cleat a catorva din ei.

Tata irul egumenilor dela Arnota

Vasilie, leat 7144 (1636) 11 Julie 1).

Serapion, leat 7148 (1640) 31 August 2); leat

7149 (1641) 2 Mai 3); leat 7149

(1641) 14 Iunie 4).
Visarion, leat 7158 (1650) 10 Februarie 6).
Teofil, leat 7162 (1654, 16 August 6); leat 7164
(1656) 5 Septembrie 7).
Serapion, leat 7169 (1661) 5 August 8).
1) Acad. Romani, Manuscrisul Nr. 1452, Lila 193

4)

5)

6)
7)

8)

,
,

194.

. 360.

2) Llem
3) ,

7 v.

.
.

. 7.
, 322 323.
, 7 v.

.
.

"

,,

.
,,

8.
,, 268.

59
www.dacoromanica.ro

Nicodim, leat 7172 (1664) 18 Martie 1).

Ioan, leat 7174 (1666) 18 Apri4e2).,

Ace lasi Joan Egumen al Manastirti Arnota

semneaz. ca martor un act de yAnzare, prin. care
$oica feciorul lui Vasilie Porumbariul 4iiji Mi-

haesti vinde lui Tdnasie C4pitan ,$5sacinesqu1

partea lui. cle mosie din Millaest.
,
Leat 7176 ( = 1668) Decembrie 25 3).
Tot Ioan Egumenul Arnotei semneazA. ca martor un zapis prin care Anghel Vdtalu vinde Capitanului TAnasie ot SArcinesti jumtate din mosia lui din MihAesti i. din 1-1Arseni. Leat 7177
(=z 1669) Julie 29 4).

Deasemenea Ioan Egumen al Arnotei semneaz.1 ca martor un zapis prin care Paraschiv
feciorul lui Anghel Titei, vinde lui TAnasie CA.pitanul ot SArAcinesti o vie in Dealul Traianului.
Leat 1670 Februarie 26 5).
Epifanie, leat 7182 (1674) 16 August 8).
/oan, leat 7184 (1676) 10 Mai7).
Ioan Eromonah ot Arnota semneaza' ca martor un act prin care Petronie Monah d danie
sf. Episcopii a Ramnicului partea lui de movie
din Drag4ani, Momotesti, AmrAsti i GlAvi ot
sud Valcea. Leat 7192 ( = 1684) Aprilie 15 8).
Ioan Proegumenu (fost) Arnotei semneaza ca
1) Acad. RomAng., Manuscrisul Nr. 1452, Ma 62.
2)

PP

II

,1

3) Condica Sf. Episcopii a RImnicului f. 437.

4)

5)

SP

r 369.

369.

70

6) Acad. Romnk, Manuscrisul Nr. 1452, fila 361.

7)

PI

Pl

8) Condica Sf. Episcopii a Eilmnicului F. 471.

60
www.dacoromanica.ro

Sf. Gheorulie si Sf. Dimitrie (peretele dela Sud) din Naosul Bisericii Arnota.

www.dacoromanica.ro

martor un zapis prin care Safta fata lui Tudor

feciorul Popei Cherai din RAmnic vinde Sf. Episcopii 2 petecele de Me ce le are decindea"
de Olt. Leat 7195 ( = 1687) Martie 14 ).
Pahomie, leat 7190 (1682) 29 Iunie 2); leat
7192 (1684) 9 Ghenarie 3).
Iosif, leat 7196 (1688) 14 Julie 4) ; leat 7198
(1690) 20 Julie 5).
Varlaam, leat 7202 (1694) 19 Martie 6); leat
7207 (1699) 25 Septembrie 7); leat
7216 (1708) 19 Ghenarie 8).
Acdla Varlaam Egumenul Arnotei semneazI

ca martor un act ctre Santa Episcopie a Ramnicului al Martei Monahia Puasca pentru moi(a) Milaeti. Leat 7202 = (1694) Julie 29 9)
il mai gsim pe Varlaam Egumen ot Arnota
semnnd un act de danie ctre Sf. Episcopie dela
RAmnic al Martei Monahia P.5.uasca pentru par-

tea ei de moie dela Mihdeti.

Leat 7203 ( 1695) Ghenar 26 10).
Deasemenea Varlaam Er(o)monah ot Arnota
semneazA ca martor un act de vnzare prin care
Climent Ieromonah, Eclesiarhul dela MA.nstirea
Argeului vinde Episcopiei de Itimnic moia lui

ce-i zice Dos". Leat 1696 Martie 21 ").

I) Condica SE Episcopii de Waranic fila 623.
2) Acad. Romang, Manuscrisal Nr. 1452 fila 275.
3)
4)
5)

PP

412.
68.
68.
400.

,,

,.

7)
8)

324-325.

PP

PP
PP

PP

9) Condica Sr. Episcopii de Ramnic fila 442.

,
,
, 539.
,
.

10)
11)

II

224.

61
www.dacoromanica.ro

Stefan, leat 7220 (1712) 14 Iunie 1); leat 7223

(1715) 10 Ghenarie 2).

Acesta fu mai intAiu egumen al Arnotei si

dupa aceea al mAnAstirii Govora. Fiind barbat
invAtat, cunoscator al limbii slavone, inzestrat

cu multe caliati si vieatA cuvioasa fu luat pe

lng& sine de episcopul Damaschin, care-1 recomand& dregatorului austriac Tige, ca urmAtor
al sau in scaunul episcopiei Rmnicului.
Dup& moartea lui Damaschin, adunarea mixt&

a procedat la alegerea unui urmas. Abia dup&

ce Tige avu toate informatiunile in legatur& cu
modul de alegere si intArire al Episcopior, dup5.
obiceiul t&rii, se proced& in Septembrie la ale-

gere. Dintre cei trei candidatiIoanichie, egumenul dela Brncoveni, Dionisie eclesiarhul sfin-

tei episcopii si Stefan egumenul dela Govora,

mitropolitul sArbesc Moise Petrovici alese pe
Stefan, pe care-1 recomand& Curtii din Viena spre
confirmare la 15 Octombrie 1726. Curtea il confirmA, iar Tige, marele dregator austriac al Olteniei primi ordin s&-1 instaleze si sA-i ia jurAmAnt

de credintA, ceea ce se si f&cu, asistnd la instalare si un delegat al mitropolitului sArbesc

in persoana lui Nicolae Dimitrievici, episcopul
Caransebesului. Nu fu insA hirotonit in arhiereu
niciodatA, murind in 27 August 1727, otrAvit, zice-se de niste oameni fax& frica lui Dumnezeu".
Din vremea pAstoririi sale de aproape un an,

avem un act dat Costestilor pentru hotarul Comarnicului al episcopiei, cedat mAnAstirii Arnota
1) Acad. RomanA, Manuscrie Nr. 1452 fda 107.-108.
2)

15

PP

62
www.dacoromanica.ro

IS ; iff;
"

(LEO

'"--.47. -."'"

rtri

ruirtricfcnniimu

7411Ail

-e -"`",

LI

....1

4"S + ---",);
ti , t 4
h

:0. L.!-.

-:'..-

....i

=--.0

-----

__...,

'..*

, .rt,....:11"

'71

1 i

1::,

..-E

rr.

.1

'4 , ?t

''

t-0

;
V.:,
r '

s. ..

i.

ri

rr

ti

I , -.!. 14,, n't 1.'''

r,.
,r
41.

.'

.,e11 ''%

I!'

:I'll

''',. )
2

::-, e-'

4.

'1"
I

st

1
[

'

1 i;lize, it.--"----4--"

E.

..,,,

i4

rA

-'.'
.
1
......4ti

.,,

;1;1 i

,-.. C

1 11:.`1

't.

'`;',

1
P4AIN

Soborul Sf. ingeri ce se arra'. in Naos peretele despre apus al Bisericii Arnota.

www.dacoromanica.ro

pentru pAunatul oilor i corespondenta sa cu

preotii din Schell Braovului, in care se iscAleoe :
Stefan Episcopul Ipopsifiat" i. Stefan Ipopsifios".

Despre el se mai oie ca. fiind egumen la Govora a corectat textul slavon i. pe cel romAnesc
al cArtii: antezia inveiteiturd pentru tineri", tiparita. la RAmnic slavoneoe i romnete, in 1726,
de mitropolitul Moise Petrovici al Belgradului D.
In condica sf. Episcopii a RAmnicului gasim
despre acela egumen urmatoarea insenmare :
Stefan Ier[o]mo[nalh Egumen ot Arnota, semneazA ca martor o diata a Ieromonahului Paisie
proigumen dela Cozia, prin care lasa o vie a sa
dela Troian sf. Episcopii dela RAmnic".
Leat 7221 ( 1713) Decembrie 62).
Sub egumenatul acestui harnic, invAtat i duhovnicesc calugar Stefan s'a zidit i metohul
Arnotei, Dobriceni.
Serafim, leat 7230 (1722) 10 Iunie 3); leat 7232
(1724) 3 Julie 4).
Stefan, leat 7238 (1730) 27 Noembrie 5).

Ilarion, leat 7249 (1741) 19 Septembrie 6) ;

leat 7254 (1746) 10 Ghenarie 7); leat
7255 (1747) 3 Februarie 8).
Acelai Ilarion Arhimandritul Igumenul Arnotei, semneaza ca martor actul prin care Episcopul
Climent inchinA ca metoh Sfintei Episcopii a Ram1) letoricul Eparhiei lUmnicului 1906, pag. 126.128.
2) Comlica er. Episcopii a Rkm. f. 361.
3) Academia RomAng, Manuecrie Nr. 1452, fila 72-74.
4)

PP

PP

PP

PP

75-76.

5)

PP

Pl

PP

PP

352.

11

AP

198.-199.

6)
7)

PP

11

PP

PP

199-200.

8)

P1

PP

IP

PP

235.

63
www.dacoromanica.ro

nicului, Schitul su dela Pietrari. Leat 7255

(

1747) Martie 24 1).

Neofit, 1752, 2 Iunie 2).
Antonie Arhimandritul, 1753, 13 Octombrie 3).
tefan, 1761, 18 Mai 4).

Pe acest Egumen dela Arnota il mai gasim

cd semneazA ca martor un act de infiere. Leat
1762 Mai 21 5)
Mihail, 1765, 8 Fevruarie 6)
Dionisie, 1771, 5 Februarie 7),
Antim, 1772, 8 Iunie 8).

Filaret, 1777, 16 Iunie 9); 1786, 30 Ghenarie 10).

Acelai Filaret Egumen al Arnotei semneaza.

ca martor and se da. o carte de blestem pentru

o moie ce urma s se aleaga a Sf. Episcopii.
Leat 1784 Ianuarie 3 ").
Cozma, 1795, 16 Martie 12).
Daniil Arhimandrit, 1797, 4 Iulie 13); 1798, 23
Septembrie 14).
Zaharia, 1800, 3 Iulie '5); 1802, 9 Septembrie 16),
Paisie, 1804. 17).
1) Condica st Episcopii a Ramnicalui fila 16.
2) Academia Romani., Manuscrisul 1452 rila 147.
3)
4)

PP

17 . 18.

PP

328.

PP

5) Condica sf. Epis-opii a Ramnicului fila 77.

6) Academia Romani, Manuscrisul Nr. 1452, filo, 149.
7)
,
,,
2..15.206.
PP

8)

,,

,.

PP

Pl

9)

11

PP

11

11

,,

,,

10)

PP

JP

. 208 209.
go

211

213.

140 141.

11) Condica sf. Episcopii a Ramnicului fda 328.

12) Academia Romani, Manuscrisul Nr. 1452, fila 245-247.
,
13)
,
,
.
. 79 .83.
,
14)
15)
16)

.
.
.

.
.
,

,
.
,

.
.
.

25.

83 .81.

401.

17) 11 gasim desenat de Dionisie Eclesiarhid, renu nitul caligraf care a

64
www.dacoromanica.ro

Despre acest egumen Paisie avem foarte pretioase informatii dela Dionisie Eclesiarhul, care
in Predoslovia, pe care el o face Condicii Arnotei,

11 prezinta ca pe un ravnitor de bine i jertfelnic pentru dumnezeetile mnastiri i pentru

cele duhovniceti. Paisie a fost egumen i la ma.-

nAstirea Sadova i. la Govora inainte de a fi la

Arnota, cAci iata ce glAsuete iscusitul Dionisie
Eclesiarhul in Predoslovia condicii Arnotei :
Acest cinstit i. cuvios igumen, chir Paisie
ieromonah, fiind mai nainte vreme igumen la
santa mAnAstire Sadova, s'au indemnat de au
fcut condia. sineturilor mnastirii de acolo ; i
dup ce l'au mutat cu igumenie de acolo la santa
mAnastire Govora, va.z.ind i. aci darapanarea
sineturilor mAnAstirii, iarAsi au fAcut condicA.
DupA vreme, acum inteacest an, cu poruncl
mutndu-1 la sfnta mAnAstire Arnota, cu igumerna, unde vzand i. aci cea de istov dArApAnare si rasipire a sineturilor manastirii, nela.sand a trece vreme la mijloc, cu ravnA pornind
fiind, m'au pohtit pe mine, (carele i celelalte
condice ce s'au zis mai sus am scris) ca sa scriu
i la aceastA manastire, condicl" 1).
Chesarie 2). Acest egumen a urmat imediat
dupa. Paisie, care a murit in 1804.
Anania, 1841

1850. 3). Despre acest egumen

se pAstreath unele documente care-1 pun intr'o

transmits minunat adtea condici de manistiri, ne-a Lisat cronici interesante gi
care la 1804, a transcris chiar la Arnota, condica acestei manastiri, cu care
ocazie a degenat pe acest egurnen pe care 11 reproduc gi in cligeu.
1) Academia Romani manuscrisul 1452 fila 3.
2) Academia Romtud, Manuscrisul Nr. 1452 fila 3.
3) Arhivele Statului, Ministerul Instructiunii Nr. 2100/50 fila 2.

65
www.dacoromanica.ro

intunecoasa umbra., alunecand dela dreapta intelegere a rolului si a rostului lui duhovnicesc,
prin aceea ca a nemultumit soborul calugaresc,
care in 1850 inainteazA plecata jalba" catre cinstitul departament al credintii contra sa, semnandu-se : Cozma iroschimonahul duhovnicu, Iona
monahu, Ghervasie monahu, Ganatolie monahu,
Nicodin schimonah si Nichita monahu".
Cesarie, 1851-18581). Acest egumen a fost

activ si a jucat un important rol atat in inzestrarea manastirii Arnota cu vesminte ; in readucerea sfintelor moaoe ale Arnotei dela biserica Domnita Masa din Bucureoi, asa cum se
va vedea la capitolul respectiv, cat si in activitatea ce a depus cu prilejul cladirilor &cute de
Barbu Dimitrie $tirbei, sub egumenatul sat'.
Este interesant s se cunoascA. Jurnalul Mitropoliei Ungro-Vlahiei prin care se numeste acest

egumen si intarirea pe care o are din partea

Domnului Tarii.

Iata Jurnalul Mitropoliei : 2) AstAzi luni

25 Septemvrie anul 1850 in adunarea urmata la
sfanta mitropolie, luandu-sa in bagare de searra
domneasca porunca ce s'a dat pentru departarea
cuviosului Anania din igumenia mnstirii Ar-

nota din judetul Vilcea in locul caruia sa-i

oranduiasca alt igumen, si dupa oranduiala
dreptul de alegere al igumenilor dupa la manastirile tArii este in caderea sfintii mitropolii si a-i

recomanda inaltei stapaniri. Luandu-sa in ye1) Aced Cesarie a mai lost egumen IA la Mgaineni, schit zidit de Matci
Basarab in anul 1638 in comuna Mitaineni, judetul Rimnicul S&rat.

2) Arh. Stat. Min. Instr. Nr. 2100/50 f. 4.

66
www.dacoromanica.ro

AVM ir-irglh:

IVT

1-1 (Yr

Egumenul Paisie al Arnotei, desenat de Dionisie Eclesiarhul la 1804.

www.dacoromanica.ro

dere ca. ieromonahul Chesarie este destoinic

de aceastA insArcinare, s'a facut alegere de
cAtre sfanta mitropolie in persoana cuvioii sale
s'au chibzuit inpreunA cu dumnealui eful
departamentului bisericesc, de a sA orandui cu-

vioia sa legiuit igumen la mai sus zisa manAstire Arnota. Acest jurnal sA va supune de
cAtre departament la cunotinta mArii sale lui
Voda spre a sa da dupa oranduiala, domneasca
poruncA pentru a cuvioii sale oranduire.
Tpopsifias al Ungro-VIalsiei, NIFON
loan Bibeseu

jurnalul Domnului Barbu Stirbei: ')

Noi Barbu Dimitrie $tirbeiu cu mila lui DumIatA

nezeu, domn stApAnitor a toatA tara romneascA,

cAtre departamentul credintii.

Vazand jurnalul incheiat la 25 ale trecutei

luni de cAtre prea sfintia sa armuitorul sfintei
mitropolii i dumnealui eful acelui Departament, alaturat pe langA raportul acestui din urma

cu Nr. 6534, prin care jurnal sA gAseste cu

cale a sA orandui ieromonahul Chesarie, egumen
la mAnAstirea Arnota din judetul Vilcea, in lo-

cul celui pLIA acum Anania, Domnia noastrA

inbunatatind recomandatia ce ni se face, oranduim egumen la numita manastire pe ieromonahul
Chesarie i ii dam alaturata noastrA domneasca.
carte.

Drept aeeia poruncim acelui Departament

a-1 aeza in a sa egumenie dupa obicinuitele
forme, i prin predarea zestrii manastirii cu 1A1) Arhivele Statului, Ministerul InstrueOunii Nr. 2100/50, lila 5,

67
www.dacoromanica.ro

5*

murita catagrafie spre a intra indata in lucrarea

postului ce i sa. incredinteaza.
Cuvioia sa va aduce in administratia'ma-

nastirii toata ingrijirea i durerea ce sa cere

de la caracterul ce poarta i-i va inplini datoriile intocmai dupa legiuirile in fiinta".
B. D. TIRBE1
*

Odata cu secularizarea averilor manastireti

i cu transformarea cladirilor din jurul manas-

tirii in arest politic, Arnota rmne aproape

parasita in ceea ce privete vieata duhovniceasca. De aceea egumenii ce urmeaza nici nu
se mai gasesc amintiti, mai ales ca. au stat
mai intotdeauna la acest sant lacas numai caste
un monah care traia in singuratate, slujind singur la slantul Altar i tinnd trebile gospodaresti
care sunt asa de recluse dela secularizare.
Dupa cat se vede, vieata religioasa-culturala

n'a fost in aceasta manastire. A fost un iscusit

carturar, Stefan egumenul, care a i ajuns episcop

despre care am vorbit mai pe larg. Nu trebue

insa sa se piarda din vedere faptul, ca Arnota este
destinata prin ins4i aezarea ei departe de lume
i de rautatile ei, vietuirei de scivnicie, de sihastrie, i. de duhovnicie aleas. CAlugarul sihastru,
care prin definitie e legat de lumile cele de sus,
are nevoe de retragere in sine insui, de plutire
si

intr'o atmosfera. de emotii religioase, care sa.-i spo-

reasca sensibilitatea dubovniceasca. Caci sufletul

in retragere duhovniceasca intensifica vieata su-

pranaturala i ia contact cu supremele idealuri

propoveduite

traite de Mantuitorul Iisus

68

www.dacoromanica.ro

_,

vi

'

._ rki

J.

".

4r .;

4-1.1.r.U.....

AI '-'" ---

;IA

'

e.....7

!g

in

41i
.....,

a
4:

...

s,

4.. :'}.

.%

44

4.177:rT,

..

.*

.1

4-1
,

rjt__,1,

-.) r
.,

1N

..:

,.

o,
I,

.c.

A.

r
I

it

41

c'j

.. )",:

'

../

r.

.1T

""

14.

Ott

J e-

44,

MEN

Icoana Mantuitorului J4ils Ilristos dela Arnota din timpul lui Matei Basarab.
(Dupa' N. Ghica-Budesti).

www.dacoromanica.ro

Hristos. Si acolo sus la Arnota, pe inatimile

nimbate de Dumnezeire, s'au transfigurat si si-au

otelit sufletul in para Duhului celui Slant, atAti
sihasrii; iar cArArile lor au fast adeseori insorite
de str Alucite biruinti duhovnicesi. Oricine poposese aci, in preajma mAririi lui Dumnezeu,
va ajunge la aceeasi concluzie si va avea aceeasi
convingere, dacA mai ales acest popas va fi mai

prelung si daca va simti fiorul singurAtAtilor

supreme in care sporesc intotdeauna viziunile
serafice.

69

www.dacoromanica.ro

Ni..../"\,../..%%-00"11%/"%00""%ift"."%.,""/,

VIII.

Sfintele moate dela Arnota

Nimic nu era mai potrivit pentru aceasta manstire, aezat pe vrf de munte, cleat s aib.
in pstrarea sa sfinte moaste, aceste comori de
graitoare jertfire i integrala lepAdare de sine
pentru Hristos i Evanghelia Sa.

$i Mare le ei Ctitor a inteles aceast minunat tain, inzestrAnd mA.nastirea cu multe i de

mare pret moa0e. Cci iatA ce scrie Paul de

Alep, despre ele, and a vizitat aceast mAnAstire, impreunA cu Patriarhul Macarie al Antiohiei: Putin inainte de moarte ')Ii darui o cutie
plinA cu moatele sfintilor, la care fiecare din
noi ne-am inchinat, unul cAte unul. Acestea sunt
mai inthiu mna dreapta a sfntului Mihail,

Episcop de Sinaida, al cdrui cap este pstrat

intr'o mnastire din Santul Munte. Am luat
apoi binecuvAntarea dela mama Sf. Filip Apostolul, care, cu maim susmentionatului sfant Mihail, sunt suflate cu aur; de asemenea dela palma
Sf. Marina. Aceste moate amdduesc de friguri.
1) E vorba de moartea lui Matei Baearab.

71
www.dacoromanica.ro

Egumenul Mnstirei are un registru de toate

acestea i altele, care sunt pecetluite i prevdzute fiecare cu cate o descriere" 1).

Aceste amAnunte date de Paul de Alep, ne

sunt extrem de pretioase artndu-ne i darul
tdmAduirii de boale al sf. Moaste.
Rana. la sarsitul secolului al 18-lea nu mai
gAsim amintindu-se nimic de ele. intr'un hrisov
insA, dela 1797 dat de Alexandru Ipsilante Voievod, cu privire la intArirea unor privilegii acor-

date Arnotei asupra vinericiului i dijmelor ei,

vorbeste de mama sf. Mihail Sinaidul, despre
care aratA ca este fhca.tor de minuni i izblvitoriu de patima la.custelor" 2).
Si iardi. la 1798 gAsim semnat intr'o jalba.
cAtre Domnitor, pe Daniil arhimandritul igumen

sfintei ManAstiri Arnota ot sud Vakea, unde

iaste mana sfantului Mihail Sinaidul" 3).
Nu se stie timpul cand Matei Vod le-a adus

la Arnota i nici de unde le-a adus. Probabil

cA le-a cumprat dela calugarii din Sf. Munte,
care veneau adeseori in tara.
inteo foita." pAstrata dintr'o catagrafie dela
1803, gasim amAnunte foarte interesante asupra
numarului i numelui acestor sfinte moaste.
Dau in intregime aceastA foitA" 4) atat de Idmuritoare :

Mana din cot a sfntului Apostol Filip

imbracata cu argint si poleit cu aur si cu pietre proaste.
1) Paul de Alep, pag. 174.175.
2) Academia Rc0101111, manuscris Nr. 1452 f. 19

20.

3) Academia Romani, manuacris Nr. 1452 25.

4) Arhivele Statului Minieterul Inetructiunii Nr. 2100/50 30.

72
www.dacoromanica.ro

MAna din glezne a sfintei Mucenite Marinii, imbrAcatA cu argint i poleita cu aur, i
cu pietre scumpe.
Osul al sfntului loan Zlataust cu o bratara si de argint.
Doua oase mai dungi de tim5ini; unul al
santului Athanasie i altul al sfntului Chiril,
patriarii Alexandriei, imbrAcatA cu argint pa
din jos.
Osul al santului marelui Mucenic Theodor Tiron, imbrAcat cu argint pa din jos.
0 cutie de argint cu sAnge de al sfintilor
40 de Mucenici, care cutie este intealtA cutie
mai mare, iar de argint.
0 cutiuta de mucava in care snt 15 particele de sfinte moase.
Un os de sfinte moase, nenumite, cu douA
bratarue de argint i poleite.
0 cutiuta de chiparos cu doua pArticele
de sfinte moase, nenumite.
0 sfAntA man din cot a santului Mihail
Sinadu, trimisa din porunca la santa mitropolie".
In catagrafia dela 1829 nu le mai gsim trecute si constatam din cele ce unneaza ca. Egumenul Chesarie incepe s. intervina la 1851, cAnd

la Departamentul Credintei", cAnd la Mitrop olia Ungrovlahiei, spre a le readuce la Arnota.

Cad ele au fost luate de unul din familia Brancovenilor, i anume de Banul Grigore Brncoveanu, i date Bisericii Domnita Balaa din
Bucuresi 1).
1) Starea in care ajunsese ministirea Arnota, La inceputul secolului al
19-lea, ne face sa credem a a determinat Asezimintele Brincovenesti de a

73
www.dacoromanica.ro

Merita a fie cunoscuta aceast corespondent hmuritoare in deajuns asupra acestei ches-

tiuni, pe care o dau pe larg, chiar la acest

capitol.

Raportul Egumenului Chesarie, cu privire la

sfintele moaqte 1)

Cinstitului Departament al Credintii

Egumenul mAnstirii Arnota din Jud. Valcea

0 cutie mare imbracata. in argint, cu nioe

sfinte moaoe ale acestei mnstiri, ce le-au avut

din vechime ca un odor mare nepretuit i de

suflet mntuitoare, fiind luate i. rApuse de multa.

vreme, dupa toate stAruintele mele urmate 'Ana.
acum, cA.utandu-le in toate partile, precum i.
aici in BucureOi, intrebAnd din loc in loc i din
persoanA. in persoan, eri la 9 ale aceoia, mer-

gand la sufletescul om, dumnealui marele clucer Iancu Nddianu, epitropul AAzAmintelor
Brancovenesti, i intrebAndul de aceste sfinte
-moaoe, mi-au artat prin viul sdu grai cd sA.
gAsesc in biserica sfintei mAnAstiri ce sa. zice
Doamna Blaa, aici in BucureOi, strnse toate
intr'o cutie mare de argint, legata. in nioe bohinterverd in conducerea acestei m&nstiri, mai ales a era una din ctitoriile
scumpe Basarabilor. Asa se explicit cum 'au ridicat aceste sfinte moriste si s'au
depus la Biserica Domnita BAlasa. principals Ctitorie a Aseamintelor Bran.covenesti. Dealtfel, putin mai tlirziu, chiar in ,Regulamentul organic, Proect
pentru organizarea mniistirilora, se aminteste de cteva miniistiri care au fost
pe mama unor asezminte, cici se spune ; ca ia. mtinistirile, Glavaciocul,
Strihaia, Arnota si Govora, ce au fost pe searna caselor fazitoare de bine, sii

nu se ortincluiasci egumeni pini se vor siviirsi clidirile acestor manlistiri,

aflandu-se in mai mare diriptinare" (pag. 3--4).
1) Arh. St. Min. Intr. Nr. 2100/50 L. 29.

74
www.dacoromanica.ro

10

'

f;1

1' t.

11:i

.,..

7101,.;.lie

4-------

-,1;
....it,

...

.,,, ..,.
, 5..
..

11.7:-

44

-;.t.A.tr--. 1

.r.',Z`..,

-4.

,(";?,
1h

"

.0h

*IL

A.

lcoana Maicii Domnului dela Arnota din timpul lui Matei Basarab. (dupl N. Ghica-Budeqti).

www.dacoromanica.ro

cele si. pecetluite de inaltimea sa printesa Safta

Brancoveanca, care acum sa gase0e monahicita
la santa m'anastire numita Varatecul din tinu-

tul Moldovii. De aceia nu lipsii a supune in

cunostinta cinstitului Departament, de acest sant
lucru, si cu zmerenie ma rog sa binevoiasca ca

pa deoparte dupa alaturata pl langa. aceasta

lista, sa. sa. ceara dela ctitoriceasca familie numitA BrAncoveanca, aratatele sfinte moaste, si.
pA de aka dupa pArerea mea ar fi bine sa stea
tot acolo unde se gasesc astazi, pan& ce sa va
repara pomenita manastire Arnota, potrivit pu-

nerii la cale ce s'au &cut, cand atunci dupa

oranduiala cuvenita sa sa aduca la locul lor.
Egumenul niiinastirii, CHESARIE ARNOTEANUL.
Anul 1851

luna Innis in 10 zile, Nr. 49, Bucuresti.

Adresa Mitropoliei Ungrovlahiet, ceitre

Departamentul Credintei pentru trimiterea

sf. moafte la Arnota1)

Cinstitului Departament al trebilor bisericesti.

Atat dupa primirea celui dintaiu adres al

cinstitului Departament cu Nr. 3126 din anul
1851 cat si dupa cel supt Nr. 2025, anul corent,
atingatoare pentru acele sfinte moaste ale manastirii Arnota ce s'ar fi afland la biserica Doamnii Masa, facandu-se intrebarea dumnealui clucerului Iancu Naclaianu, epitropul acelei biserici,

a ne arata ce Oiinta are despre aceasta, s'au

priimit rAspuns cu Nr. 211, deslusind cA cu adevarat sant acele sfinte moaste in fiinta, dar dumnealui incunostintand cuviiosii sale maichii Eli-,
I) Arh. Stat. Min. Instr. Nr. 2100/50 1.

'7 9.

75
www.dacoromanica.ro

saveta Brancoveanca i cerand deslegare, au priimit rAspuns c trebue intaiu sA se caute la casa
rAposatului Amza, hartiea ce au fost dat-o rlposatul banul Brancoveanu sotul cuviosii sale
cand au prima acele sfinte moaste, i luandu-se,
sA se sloboazA apoi cutiea, dui:a care spre mai
bun indestulare s. alAturA aici copii atat dup

ecstractul acei scrisori a cuviosii sale maichii

Brancoveanca, cat si dupA rAspunsul clucerului

NAdAianu. Pentru care cinstitul Departament

va binevoi a face punere la cale prin cine sA va
cuveni, a sA. cerceta la casa rAposatului Amza,
gAsindu-se acel inscris, sA. se trimitA. aici la
sfanta mitropolie, ca dupA. aceia sA. se ia intelegere cu dumnealui cluceru NAdAianu, a sA slobozi sfintele moaste si a i sa da inscrisul, sau negAsindu-se sA. sA. chibzuiascA a sa. face altA. oran-

duialA pentru siguranta Casii BrAncovenesti.

N1F0N Mitropolitul Ungrorlakiei
S,eful cantelarii Mitropolii, C. Tocileacu
Nr. 4424, Anul 1853, luna lulie 6.

Rdspunsul dat de Afezeimintele Brncovenefti cedre

Mitropolia UngroVlahieiD

Prea osfintitului Arhiepiscop i Mitropolit al

Ungrovlahii.

Primind porunca preaosfintii voastre cu Nr.

-3220 atingAtoare de acele sfinte moaste ale manAstiri Arnota, cu tot respectul supui la cunostintA ca. Inca dela 2 August leat 1851 in urmarea celii dintai porunci, am infAtisat preaosfintii
voastre scrisoarea slAvirii sale shimnicii monahii

Safta Brancoveanca (a caruia extract va insoteste pa langa. acest) pentru prezisele moaste,
1) Ark. Stat. Min. Instr. Nr. 2100/50 80.

76
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ati fost hotrt ca sA mai stea. Iar acum fiindc.1

stAruete igumenul pomenitei monastiri cu cerere a
i sA da, suptiscAlitul, conform dispozitiilor scrisorii
slAvirii sale shimnicii monahii Brncoveanca, mA

rog plecat ca sA binevoiti a pune la cale preaosfintia voastrA pentru gdsirea inscrisului de care
este vorba, ce eczistA la casa rAposatului Amza,.
de primirea moatelor incAt sA pociu sA-1 iau pA
deoparte, iar pA de alta sa deschiz inaintea preaosfintii voastre moatele sA le predau oricui yeti

porunci pa temeiu de incredintdri formale ce

urmeaza a sa inainta slAvirii sale shimnicii monahii Brncoveanca, potrivit sensului scrisorii de
mai sus, ca sa. rame linitit. despre orice banueli privitoare in cauza acetii inprejurdri.
1ANCU NADAIANU

Extractul scrisorii slavirii sale shimnicii monah if

Bremcoveanca1)

r Am vAzut adresul ce v'au fAcut preaosfintia

sa mitropolit pentru sfintele moate ale mAnAstirii Arnota, i m'am bucurat c6. rdposatul mitropolitul Neofit nu le-au deschis ci stau pecetluite dupA. cum eu le-am lAsat. Dumneata tre-

bue sa. le dai, dar trebue intai sa se caute la

casa rAposatului Amza hartiea ce au dat-o rApo-

satul sotul mieu cnd am primit dela numitul

aceste sfinte moate, i panA. nu-ti va da acea
hartie sa nu le dai. Asemenea trebue inaintea
preaosfintii sale pArintelui mitropolit sa se deschiza i sa. ei inscrisuri dela toate partile, doveditoare pentru predarea acestor sfinte moate,.
1) Arh. Stat. Min. Inst. Nr. 2100/50 f. 81.

77
www.dacoromanica.ro

ca sa nu avem dupa vremi vreo de iznoava cerere. Rana sa nu va asigurati s nu le dati.

Pentru copie intocmai C. DIMITRACHE

Ultima corespondentei a Mitropolii Ungrovlahiei

cu privire la sf. moaqte dela Arnota')

Onor. Departament al trebilor bisericeoi.
0 cutie de argint cu sfinte moaoe ale man5.stirii Arnota din Jud. VAlcea, care dup5. vremi
sa instrAinase de acolo si sA aflase cA sAnt supt
pastrare la biserica Doamni Balasii, de aci din
Bucuresti in asigurarea D-lui clucerului Iancu NA-

daianu, date de raposatul banul Grigorie Brancoveanul, s'au ridicat acum de acolo dui:a a noastra
punere la cale si stAruintA, aflAndu-sl aici la sfnta
mitropolie si. urmnd a sA inapoia mAnAstirii Ar-

nota prin egumenul acestii mnstiri carele se

afla astAzi aici in capitala, si a sA trece mai intaiu

in ate trele catagrafiile de cAtre oranduiti cinovnici supt iscAlituri dupl oranduiala; poftim
pe onor. Departament a trimite aici la sfanta mitropolie, un amploiat spre cuvenita urmare.
eful mesii : Hr. Dimitrescu

NIFON MITROPLITUL,
Nr. 3328
And 1857, luna Decemarie 17

Toate sfintele moaste mai sus indicate in nu-

mar asa de mare si atat de mare pret, nu se

mai gAsesc la Arnota. Au fost ridicate impreuna

cu alte obiecte scumpe prin 1914 si depuse la

sf. Episcopie de Rmnic. De aci in toamna anului 1916 au fost trimise cu alte odoare la Bucuresti si de aci probabil la Moscova, cAci la Bu-

curesti n'am putut afla unde sunt.

1) Arh. St. Min. Instr. Nr. 2100/50 1. 89.

78
www.dacoromanica.ro

IX.

MoOile i. veniturile Arnotei

Pastrandu-se condica mandstirii Arnota la
Academia Romana, transcrisa de iscusitul caligraf si cronicar Dionisie Eclesiarhul, avem posibilitatea sa cunoastem in intregime mosiile,
muntii, viile, privilegiile si veniturile acestei manstiri.
Mare le ei ctitor si multi Domni si boeri piosi
din cursul vremei au avut grije, ca aceasta manstire, s alba cu ce se intretine si progresa, cu

toate c nu toate veniturile ei s'au intrebuintat

pentru ea.
Voi insira mosiile si celelalte bunuri pe cat
va fi posibil in ordine cronologica, acolo unde
s'au pastrat datele in cauza.
1. MOSIA BOGDANE$TI
Aceasta se afla in satul Bogdanesti in apropiere de Arnota. Exista un act de cumparatura
dela 1636 prin care jumatate din acest sat s'a
vandut sfintei manastiri Arnota, cu tot hotarul
79
www.dacoromanica.ro

cu toti rumanii i cu tot venitul de preste tot,

oricat sa va aleage drept ughi 115, bani gata,
ca sa fie sfintii manastiri Arnota, movie ohabnic statatoare, iar dumnezaiestilor calugari de
si

hranA." 1).

Mai tArziu, pe timpul lui Constantin Brancoveanu, la 1696, Egumenul Varlaam a mai cumpat-at Inca dela doi credinciovi din Bogclanesti,
partea lor de movie cu 37 taleri 2), adaogAnd-o
la cellalt trup de movie al Arnotei.

2. PRIVILEGII DATE MANASTIRII

ARNOTA DE CATRE CTITORUL EI
Printr'un hrisov din anul 1638, Matei Basa-

rab hotarevte ca Arnota sA fie miluit cu vinericiul din satul Costesti tot i din satul Barbatestii, tot pArporul din Costesti vi din Barba.-

testi, tot de preste toate hotarele, din hotarul

Dobricenilor pana in hotarul Hurezului, tot sa
tie santa mAnastire Arnota. $i sa aib a lua din

zece vedre de vin o vadra i sa aiba a duce

fiesecare vinericiul sau la mAnastire 8).
Ctitorul Arnotei a adaogat la acest mare privilegiu i acela de a i se da sfintii mnstiri Arnota a treia parte dela schela din CAineni, insA
sa ia sfnta mAnastire Arnota un ban, si sfnta

manastire Cozia alt ban, iar domnia alt ban".

Si adaoga : si dela judecata acestor patru
sate 4), iarAi al treilea ban sa ia cum iaste mai
I) A. R. ms, 1452 193.-194.
2) A. R. ms. 1452 f. 195.196.
3) A. R. manusc. 1452 f. 5.
4) Este vorba de aatele:' BirbAtesti, Costesti, Dobriceni i Bogdinesti.

80
www.dacoromanica.ro

sus scris, pentrucA am dat i am miluit domnia

mea santa mAnAstire ce e mai sus scrisA, cu

aceastA vaml dela schela Caineni i cu judeatile i cu vinericiul cum iaste mai sus scris, ca
s fie sf. mAnAstiri de intArire iar dumnezAiestilor calugari de hranA si de trebuintA, iarl domnii
meale i pArintilor domnii meale veacinicA pomenire in veaci" 1).

3. MOSIA DOBRICENI
Satul Dobriceni 2), care se aflA in apropiere
de mAnAstirea Arnota, dupa ce a fost scos de
Matei Basarab la 1633, de sub stpAnirea mud
Chisar paharnicul, feciorul ChircAi comisul dela
Ruda, care incA dupe timpul lui Mihai Viteazul
ii stApAnea, s'a vAndut la 1640 mAnAstirii Arnota. Matei Voda insA din cAmara domnii sale"
a platit aceastA movie cu 950 ughi. Deaceea la
1642 Matei VodA, face act de danie mAnAstirii

Arnota, pentru ca sA fie satul Dobriceni, cu

toti rumAnii i cu toate veniturile lor, mosie
ohabnica, sfintii mAnAstiri intru intArire, iar dum-

nezAiestilor calugari spre hranA i spre imbrAcaminte, iar domnii sale si pArintilor domnii sale,
veacinicA pomenire" 3).

4. MUNTII MANASTIRII ARNOTA

MAnAstirea Arnota a stapAnit dela inceput,
jumAtate din muntele cu acelas nume, cealaltA
1) A. R. ms. 1452 f. 5.
2) La anexe dau citteva documente interesante asupra acestui sat gi a
stApSnirii lui de citre manastirea Arnota.

3) A. R. ms. 1452 f. 56-58.

81

www.dacoromanica.ro

jumMate fiind stApAnita de mAnAstirea Bistrita.

A mai avut mAnAstirea Arnota, falnicii munti :
Schinteia *i. Neteda, care au fost cumpArati de
Matei VodA odatA cu satul Dobriceni i pe care

i-a &mit Ctitoriei Sale '). Aceti munti sunt

1 n apropiere de sf. manAstire Arnota.
Deasemenea Arnota a mai sapAnit muntii :
Piatra lui BuilA i Groii, care se aflA tot in
apropiere de mAnAstire.

5. MO$IA BARBATE$TI
AceastA moie din satul BArbAteti, care dea-

s emenea se aflA in imediatA apropiere de Arnota, a fost cumpAraa de Matei Basarab dela
logofhtul Matei din Cacova, la anul 1644, care
a vAndut ocina fArA de rumni dirept bani
gata dousprezece mii" 2).

Matei Basarab a dhruit aceasta mosie manAstirii Arnota.

6. MO$IILE GRADISTEA $1 FLORENI

Aceste moii, din jud. Teleorman au fost ale
mAnAstirii Cozia, Inca depe timpul lui Mircea
cel Mare, Ctitorul acesteia. La 1645, egumenul
$tefan al Cozii, a vAndut aceste moii, jupAnului Stroe Golescul Vel Vistier 3), spre a cumpAra
moia FrAsinetul din judetul Romanati, care era
mai aproape. Dintr'un hrisov al lui Matei Voda.

dela 1650, aflam c aceste mosii erau la acea

datA ale mAnAstirii Arnota, ceiace insemneaza
1) A. R. ms. 1452 L 143.
2) A. R. ma. 1452 106.
3) A. R. ma. 1452 L 321 322.

82
www.dacoromanica.ro

IT

'
ErIENT41111.

r=i

177 C,61,

Vi+4"

re-

ire
IAN

Kr:11

;54fri
r

Tr:
ON

(TH
,

, " /4
t

Cina cea de tain qi Ativa mucenici din Biserica Arnota (Naos, peretele dela Sud).

www.dacoromanica.ro

ca ele au fost donate de Stroe Golescu, Arnotei,

clupa cum dealtfel ni se intarese acest lucru

printeun act al acestei familii, dela 1699, din
timpul Donmitorului Constantin Brancoveanu1).

Tot din acelasi hrisov al lui Matei Basarab

dela 1650, aflam ca manAstirea Arnota, prin indemnul si sprijinul Ctitorului ei, schimba aceste
mosii cu manastirea Butoiul 2), care i-a dat mo-

ia Celeiul din Romanati, pe care o avea in

stApAnire, i. anume : jumAtate din sat si cu toti

rumanii, din camp, din padure, S din apa i.

din sezutul satului S de preste tot hotarul oricAt
sa va aleage" 3).
Probabil cA egumenii ce au fost la Arnota,

dupl. moartea lui Matei Basarab, nu s'au interesat de moSa dela Celeiu S au uitat de schimbul ce se facuse intre manAstirile Arnota si Butoiul, cAci Egumenul Varlaam la 1699, intervine
la Radu Golescu, Vel Comis, un descendent al
lui Stroe Golescu, spre a-i se da Arnotei inapoi

aceste mosii Gradistea S Florenii, ceiace acesta S face, donndu-le din nou Arnotei, si intarindu-le cu act de danie.
in catagrafia dela 1829, nu se mai pomenese nimic de aceste mosii.

7. VIILE ARNOTEI
Manastirea Arnota a avut vii in dealul Ocnele Mari, Dragasani si Teis.
1) A. R. ms. 1452 324-325.
2) Manistires Butoiul se aili in jud. Dilmbovita, Mdit i. pe timpul lui
Mireea eel Bible.
3) A. R., ms. 1452 322.323.

83.
www.dacoromanica.ro

6 "1

Via dela Ocnele Mari, FAJTA Bordesti, a fost

fAcutA danie mAnAstirii Arnota la 1641, de catre Sofronie Ieromonahu si
popa RafailA

monahu", care in zilele lui Matei Basarab au

cugetat din inimile lor pentru Dumnezeu si pentru sufleteIe Mr i pentru sufletele pArintilor for,

de au dat aceste vii la Santa mnAstire Arnota" 1).

Via dela Dragasani a fost cumpAratA la 172&

Septemvrie 22, de cAtre mAnAstirea Arnota dela
Tudor si fii-sAu Ion din GArdesti 2).
Cea dela Teiv, care se afla in hotaruI satului
Dobriceni a fost cumpAratA de cAtre Egumenul

Varlaam la 19 Martie 1694, dela Sima Cupetii

ot Vel OcnA 3).

8. MOSIILE MACESUL, CARNA

SI SAPATA
Aceste mosii se afla in sudul judetului Do lj,
formau odinioarA un singur trup de movie.

Acestea au fost mosii mari si au fost proprietAtile lui Matei Basarab, Inca depe timpul cand
nu era Domn.
DupA moartea acestuia, aflAm dinteun hrisov de la 1661, cA Grigore Ghica Voevod au
socotit impreunA cu pArintele Mitropolitul chir
$tefan al Oral rumAneti i cu toti boerii di-

vanului si au mai adaos sfintii manastini Arnota, i acest sat MAcesuI, tot satul cu totii
rurnnii ti cu tot venitul i aceste doll& salase
1) Academia Romliaa", manuscrisal 1452, film 360-361.
, 150.
.
.
.

2)
3)

400,

84
www.dacoromanica.ro

' .i. .

'3'

.f

n
Y

'.71..."--",'-e.!-"r

-..--

o tiu

1:1(InEliKb -,'

*mitt%
,

rr*

4tk

--

<2.,-;

.......-7.-- ......4

* .* 4*

uriff-

--

*'*

atf:

cHc

.....

A.

-*

...*
.N.,

iiiimiell itni0114

Tit;

I rizi.itno

'r

.1,

'

ir
.)1(

.4.6.

of

'FP
11

A.'
,1q

jirtjr..t.

_ ..

13

ur,i1

r
)71

*A

S.
,I
I

I.

www.dacoromanica.ro

Ctitorii Arnotei : Matei Basarab i cu Doamna Elena, sotia sa (Pronaos peretele despre rasarit).

..

de tigani iarlsi dintru agoniseala doranii sale" .

La 1715 Voevodul Stefan Cantacuzino intAreste aceasta danie cAtre manAstirea Arnota,
i hotArAste ca aceastA manAstire s. ia si venitul bAltii du pre aceastA mosie ce s scrie mai
sus din CArna si din partea domneascl din zece

pesti un peste si din zece bani un ban, din

hotar pAnA in hotar" 2).

9. MOSIA CACOVA
Este movie cumpAratA la 1699 in timpul lui
Constantin Brncoveanu, and era egumen Varlaam, de cAtre mnastirea Arnota, dela Serban
Postelnicul, care intAreste prin zapisul sAu zi-

cand: am vndut sfintii mAnAstiri o mosie a

mea ce se chiamA Cacova ot sud Vilcea, care
mosie o au fost cumpArat tatA-mieu dela Hera
logoatul si dela feciorii lui Matei logofAtul Ai
dela feciorii lui Dumitru logofatul" 3).

10. MOSIA CUCESTI

A fost clrtiita. de Teodosie monahul, feciorul
lui PMru din Cuceti, sfintei mAnAstiri Arnota,

la 17424). Cucestii se afla in satul cu acelas

nume, pe lunca ranlui Luncavat din judetul Vlcea. GAsim aceastA mosie trecutA si in catagrafia dela 1829.
1) Academia Romani', manuscristd 1452, fila 267
2)
3)

,
,

279
123

4) A. R. ma. 1452 f. 235.

85
www.dacoromanica.ro

268.
280.
124.

Catagrafia milaistirii Arnota, dela 1829,

cu privire la 1710fii f i venituri1)

Mo6i1e sfmtei manstiri

1 Maceul ( ,
Aceste sant tot un trup 6 sa.
1 Carna
numeOe
Carna din sud Dolj.
1 Sapata (
I.

1 hotar Cerbu peste Olt sud Teleorman cu

un sala de tigani anume Patru ispravnicelu sud
Vilcea.

1 Dobricenii, unde ieste metoh 6 tigania cu

o suta cafe rumaneOi, afara din tigani, cu livezi
de fan i de pruni. Claca o platesc ruminii in bani,

ate taleri apte pe an fiecare om; pe aceasta

mo6e sunt 6. acareturile ce sa aratA, insA :

2 ficae, unul &cut de chir Nicola Iota O

umbla; iar altul nefiind trebuincios nu umbla.
2 poverni de rachiu ingradite cu nuele 6 invlite cu fan.
2 saele, una de capre 6 alta de boi.
1 facau pe raul Cacovii.
1 vad de carciumA cu casa i pivnita stricata.
1 Bugdaneoll 6 ce acareturi are cu tigania.
1 casa fArAmatA.

1 patul faramat.
1 patul bun este &cut de chir Nicolae.
1 vad de carciuma parginit.
1 vad de carciuma umblator cu casile stricate.
1 facau umblator.

1 vad de fcau prsit.

1 fAcAu la Costeoi.
1) A. R.. ma. 717 f. 137 4 44.

86
www.dacoromanica.ro

***

eT

" ;K'lk* *** ****

51(

s
.

is

P
A

"VrA

www.dacoromanica.ro

10/

Jupan Radu i jupan Barbu din Biserica Arnota. (Pronaos, peretele despre Nord).

1 CuceOii cu tigania i cu o casa de facau

pustie.

2 munti: Neteda i Schinteia cu o stana i

cu un metoc ce ii zice Grosu.
12 livezi fan pa muntele manastirii Arnota.
2 livezi fan ot Cacova.
Vile
2 vii la DrAg4ani, Ina una la Suteoi i alta
] te, iar linurile sant &la Zavideni [
cute de cat-re Iota i sant lucra[te .. . ingra]d4u1

vilor este cu gard de nuele.

1 vie din Dobriceni cu o ograda de pruni pe
rod ce ii zice a[
1
1 vie cu pomi, alaturi cu casile, pe rod.
929 oca porumb.
100 vedre rachiu.
111 vedre vin.

Mille DomneOi ce are prin hrisoave

Taleri.
100 dela ocna.
100 dela vama domneasca.
100 de]a vinAriciu.
100 dela oerit.
50 dela dijmarit.

87
www.dacoromanica.ro

X.

Metohul Arnotei : Dobriceni

Mndstirea Arnota a avut in satul Dobriceni,
care se afla. aezat intre satele BArbteti
Cacova, un metoh.
Satul Dobriceni fiind in intregime in sta4Anirea mnstirii Arnota, se explicA de ce cu tim-

pul monahii pioi au rvnit in sufletul lor sa.

aiba. i acolo o bisericA i o aezare duhovniceasc.I. mnstireasc. Si au reuit. CAci piosul
duhovnicescul egumen Stefan, la 1710, sub
Marele Domnitor Constantin Brncoveanu, a
zidit aceasta. Biserica. in lunca Dobricenilor.
Astazi n'a mai rmas nimic din aceast ctitorie a lui Brncoveanu. Zidurile s'au clarapAnat
totul s'a ruinat. Se pstreazg. numai o piatr,

care se gsete azi in tinda bisericii parohiale

din Dobriceni, 1i pe care este scris. pisania yechiului metoh al Arnotei, dupa. cum urmeaza :
firly1GTh GChil]Th MI A,,X111H63661i1GKII litGeflPIKh GfIX 3IAIT Alit TellleilIG 411TPX I10(11thItl
GiNflillthlOP MAN aPICIGP6I RaGlilIe
litrIPG,
89
www.dacoromanica.ro

I'Pll'OPIO ROl'OetION MI I01111 3tItIT0XOT 411TPN

d111llf1TUI 0IL1fl 10 K0OTI111311161I6 11P6f1
A,IH 16110[11P116] 1O6BOA, SPXH[KORGIIIIX] MI 44111X
OOT6IIIT0P KIP OT6(1)(111 61'n
OT 1P110T[11]:

AetIT .a0III.

Adia. : (Ac[ilast sf[5,n1ta. i dumnezeiasca.

bisearic s'au zidit din temelie intru pofala

tilor mari Arhierei Vasile cel mare, Grigore

Bogoslov i Ioan Zlatoust intru zilele prea luminatului Doran Io Costandin Bas[arab] BranIcoveanul i fiind ostenitor Kir $tefan, Egumen
Arnot[a], leat 7218=(1710).
Despre acest metoh avem foarte putine cunoointe, asupra vietii lui duhovniceoi i asupra
stArii lui materiale.
Se spune cA Dobricenii, acest metoh al Arnotei, a fost rqedinta unui Vldic ce hirotonisea preoti I).
Spre a cunoaoe mai pe larg schitul Dobriceni,

dau o parte din catagrafia dela 1829, asupra

acestui metoh.

Metohul Dobricenii al sfintei mndstiri Arnota

unde s preiznue fte hramul du:Nor Ierarfi 2)

Starea din launtru.

Biserica zugravita peste tot, numai tinda din
afar este sadea, nevAruitA, cum si pe dinafarA
peste tot asemenea sadea, dar Pe cutremurile
din vremuri i-au crapat din fundul altarului pAn

in tinda de afara..
1) Aceast4 informatie mi-a Lost comunicati. de Pirintele Teodor Bidtuiel
din tefinesti-Viacea, care posed un manuscris limuritor Lii aceasti
2) Acad. Rom. ms. 717 fila 137 144.

90
www.dacoromanica.ro

-*-

*4

*,
*iNtO 7

htlAst`. _ .. .

-I,

1`

**

*
)15-

.3e,

-At

-4( 0;

7,Alo

, 3,4

1.

.?

www.dacoromanica.ro

Jupan Datco si jupanita Ca lea din Biserica Arnota (pronaos, peretele despre Sud).

in altar la sfntul prestol

2 mese vechi foarte.
1 epitaf ion.
1 sfnt antimis vechi.
1 sfntO evanghelie foarte rupt.
2 liturghii deslegate i rupte.
1 cruce mica de lemn fra. coati&
1 sfenic de alam rupt.
La sfnta proscomidie
Una mas de cit veche.

1 taam sfinte vase, cositor.

2 procovete de cit prost rupte.
1 aer de florant cAptwit cu bogosm, rupt.
1 cadelnita de aroma faramata.
1 pechir prost.
1 taler cositor de anafur.
Odajdiile

allama vechi cu arligul rupt.

mtlsrie rupt de tot cu optspre[
zece nasturi i jumatate, de argint.
i

TOmpla

[Tamp la] bisericii este de lemn zugrvita i.

poleita cu 22 praznice.
[Uile (?) . . . ] impArteti, vechi.
[ . . . . . I ale adverilor sApate i poleite.

[1 per]dea de cit la aceste adveri, vechi ponosit.

[ . . .

. . .

canidele de sticl.

perldele de stamba noi captwite cu

pafta La wile dela sfntul altar, harzite de logofatul Dumitru epistatul ot Dobriceni.
91

www.dacoromanica.ro

Iconostas

1 icoana cu premazurile de argint.

1 icoan praznicar rnititica.
1 icoana a invierii, veche deslipita zugraveala.

2 tetrapoade proaste din dreapta i stnga.

1 jet arhieresc dimpreuna i cu celelalte jeturi du p'in prejur.
1 tetropod mic.

Pardoseala bisericii cu caramida farmata,

pa dinafara acoperisul cu sindrila de brad bung.,
iar clopotnita ii este invelisul vechi, care invelis,
al bisericii s'au &cut de iznoava de dumnealm"
chir Nicolae la leat 1826.
1 clopotel mic farmat in doua bucati.
Cartile
12 mineie.

1 apostol legat.
1 ohtoih rupt.
1 pendicostar rupt, s'au legat.
1 catavasier bun.
1 psaltire rupta i lipsa.
1 triod dezlegat.
1 cazanie, s-au legat de sat.
incaperile ce s afla in curtea metohului

1 pereche case de zid

p. pivnita, toti ursii

de dedesupt slabindu-se din vremii sau [

a 16 picioare de lemn i a unuia de plata s ,a

6 de zid in launtru cu [
I scanduri de
brad si cu sobe, care sa. lacuesc de epistati, dar
din pricina inve[chirii . . . a]pa p'in case de sa
afla. si lac in pivnita. Are doua galarii, una
92
www.dacoromanica.ro

fag de zid si alta [

] feri acestii case,

Ara. de preinoire nu sl mai poate lAcui.
1 cuhnie de zid cu chelAria ei ; acoperisul
de brad foarte vechiu Inca plc,u1 illuntru.
1 grajdiu de barghii invalit cu fan.
1 pAtul bun pa 20 de furci invalit cu fan si

din pricina furtunii st sprijinit cu o proptea.

1 Casa pentru slugi de nuele, ce au fost invAlita. cu fan si arzand au fAcut-o la loc chir
Nicola lacoperind-o] cu sindrila de brad.

2 gradini ale caselor cu felurimi le pomi,

ingraaite cu nuele.
1 hambar bun si altul spart prApAdit.
1 pereche hiare plug.
Vasile de aramA
3 tipsii.
1 cAldare fAramatA.

2 tingiri.

1 capac de tingire cu care s'au dres un cazan de rachiu.

1 ibric de arama. spart.
2 cazane mari de rachiu, unul crApat si rupt
la buze iar altul crApat.
Vasile de lenm
18 buti goale.
2 butoae, mici, unul de otet s'altul de rachiu.
2 putini ale cazanelor cu tevile lor.
2 mese de lemn, mari.
1 masa. mica.

3 hardae de apA.
93
www.dacoromanica.ro

Vitele

1 capr cu un ied.
4 iepe sterpe.
2 iepe cu doi manji.
1 carlan murg.
8 boi de jug ; dintransii bAtrni.
2 tauri.
2 vaci, una cu mAnzat si alta cu viteL

94
www.dacoromanica.ro

. 1.

'

1.

=k

7
1111i

7 47
u Lum
7

'76

ns4

Wl4;

.*

'

tr.

t.

IP

.t.-'

www.dacoromanica.ro
in dreapta jupan Danciul Vel Vornic, iar n stanga
jupan Preda Vel SpItar cu jupanita Stanca. (Pronaosul Bisericii Arnota).

tre

41-45-471

to

Cartea de blestem"
a mandstirii Arnota
Au fost mAnAstiri, care in trecutui kr duhovnicesc, au avut cArti de blestem, cu un continut diferit de rugaciunile de blestem, care se
gAsesc in cArtile de ritual ale bisericii. MAnAstirea Arnota a avut o astfel de carte de blestem,
care avea un cuprins infricoetor cu privire la

blestemele ce le revars1 asupra vr4mailor

$i

asupra fAcAtorilor de rele.

Nu se -tie de unde a luat mAnAstirea Arnota
aceastA carte de Western i cine a compus-o. Probabil ct diferiti monahi cc veneau dela SfAntul

Munte, vor fi adus cu ei i aceastA carte de

blestem.
Pentru cunoaterea acestei cArti de blestem1),

gAsesc potrivit sA-i rezerv acest mic capitol, re-

dandu-o in intregime, mai ales cA nu e mare.

1) Aceast i. carte de blest= a Lost gisitii intr'un manuscris vechiu la
inanastirea Arnota si mi-a foot comunicatit de destoinicul i pasionatul cercetittor al trecutului nostru istoric, Parintele Teodor /31/111se1 din comuna tef-

neti-V1cea, earuia ii ache cu acest prilej vide mele multumiri.

95
www.dacoromanica.ro

kid continutul ei :
Doamne Dumnezeule, Sfintitorul celor ce te
iubesc i fac poruncile Tale, i pedepsitorul celor ce nu se supun Tie; Mantm-torul celor asuprivi, razbunatorul celor slabi i Parintele &Iracilor, Dumnezeul Luminilor i Lumina necuprinsa, Cel ce cauti spre pamnt i-1 faci pe el

de se cutremura, Cel ce surpi pe cei rdi i ridici pe cei buni; Cel ce binecuvantand casele
dreptior, le inmulteoi i le cresi cu cinste
mrire, iar pe ale pacatoOor, lalestemandu-le, le
risipeoi i de pe fata pamntului le pierzi.

Tie, Atotvazator, Atotsiutor, Drept, Nemitarnic i infricoat Judecator, ne rugam umiit

robii Tdi, vars peste rii vrdsmasi ai nostri

(cutare) mania Ta i le rasplatese de 7 ori in
sinul lor, rdutatea bor.
Judecd i-i cearta pe ei dupa a Ta stiinta. $

cu a Ta putere, blestemandu-i, surpa-i pe ei.

Blestemati s fie ei, blestemata sa. le fie casa

bor. Diavolul s se suie in asternutul bor. De

lepra S de bube s li-se umple trupul. Furiile
nebuniei sd-i cuprinza, intunerec sa le fie umbletul, duhuri necurate, ingeri rdi sd-i chinuiasca,

de vii sd. se pogoare in iad.

Casa lui s rmaie pustie, femeea lui vacluva
si copiii lui sdraci i toate ale lui sa se dea strainilor.

Fie truda lui dearta, curtea casei lui goala,

spini i plamida rodul tarinilor bor. Cu piatr
si paliciune s pierzi semAndturile lor, panace
nu vor da pace i Luise robilor Tai, pAnd ce
96
www.dacoromanica.ro

nu le vor intoarce cele furate, rpite, sau pe

nedrept, cu puterea, ori cu judecat nedreapt,

ori cu juthmant strmb le-a luat. S. se surpe

casa lui, i ca praful, ce-1 spulbeth vntul de pe
fata pamntului, sA. se spulbere.
ceart pe ei, Doamne ! ca
Blesteam-i
pe Sodomeni i Gomoreni.
afuriseste dela Biserica
Bate-i, Doamne,

Ta. Darurile br sa. nu fie primite inaintea Ta

rugciunile br s se lepede.
Bate-i, Doamne,
afuriseste. Sfintii TAi
ingeri : Arhanghelii, Heruvimii i Serafimii
alunge i ei sa nu ail3.5. cAtre cine sA-si intind

cand Diavolul Ii va trage pe ei.

Bate-i, Doamne,
afuriseste cu cinstitA
crucea Ta, de care sa. tremure i s se cutremure ei la arAtare, in ziva raspltirii lor.
afuriseste cu sfintele
Bate-i, Doamne,
Tale rane.
mAinile,

Bate-i, Doamne,

afuriseste cu sfintii Proo-

roci, cu sfintii Apostoli, cu sfintii Patriarhi, cu

sfintii marii lerarhi i Dascai ai lumii : Vasile
cel mare, Ioan Gura. de aur i Grigorie de Dumnezeu graitorul ; i cu toti sfintii Arhierei i InvAtatori, pre cei ce urmnd Diavolului, invAtatura Ta nu ascult, poruncilor Tale nu se supun,
pacea o stria. si gAlceava., durere, lacrAmi, plangere i strigare sdesc in turma Ta. Pomeneas-

ca-se faradelegea parintilor lui pururea inaintea

Ta, i pcatul maicii lui sa nu se teargA, piara
de pe pAmAnt pomenirea kr.
Bate-i, Doamne, si-i afuriseste cu blestemul
97
www.dacoromanica.ro

afurisania cu care Sfintii 318 pdrinti dela

Nicheea au blestemat i afurisit pe Arie.
i.

Bate-i, Doamne, i-i afurisete ca pe ucigaul

de frate Cain i pe urmaii lui.

Bate-i, Doamne, i-i afurisete ca pe Iuda
Vnzatorul.
Bate-i, Doamne, i-i afurisete, ca pe Datan,
deschizAndu-se pamntul, sd-i inghita, i ca pe
Aviron sd-i acopere.

SA. fie kr blestemul Tau ca o haind cu care

se imbracd i ca o incingAtoare cu care pururea
sd. se incingd.

Aa blestem Pie kr : sd fie ei ca praful

inaintea vntului. ingerul Domnului necdjascd-i

pe ei. Faca-se calea kr intunerec i alunecare
i ingerul Domnului sA-i goneasca pe ei.

Scoald-Te, Doamne, sfdrmd casa kr, risipete strnsura kr, focu i apa sd o inghita.
FA pe fii i pe ficele kr s fie necinstea i ruinea kr. Ocard vecinicA fie in neamul sAu
pandce se va stinge.
Ma, Doamne, afurisete, ceartd, i bate i
pe sotii kr i pe cei ce-i tiu pe ei i nu-i aratA,
pe cei ce-i tdinuiesc pe ei, i pe apardtorii kr,
ca ticaloii sd piard, iar robii Tdi (cutare) izbdviti M.. se veseleasca de Tine izbavitorul kr.
Doamne, Dumnezeule, cnd judecatorul pentru mitd sau alte mijlociri ori ascunderi, nu vrea
sau nu-i poate dovedi, Tu, judecatorule Drepte,
Drept i Ato4tiitor, aratd-i pe ei, vadete-i.
Sa fie ei intre oameni tremurand, ca ucigd-

torul de frate Cain. Carnea trupului kr lovita

de leprd i bube puturoase, de vii sa-i mAnnce
98
www.dacoromanica.ro

..

Vracii sA nu-i poatA ajuta. in pustie

sA locuiasca si om cu ei s nu trAiascA. SA se
incingA ei cu blestemul ca si cu un beau.
SA intre blestemul in oasele kr ca untul de
lemn si sA fie blestemati si cu blesternul din a
doua Lege.
Pietrile sl, se zdrobeascd, fierul sA se rugineascA, lemnele sA putrezeascA, iar trupul vasmasior nostri sA nu putrezeasca, sa, nu mucezeascA, de imputiciune rea O. putA si si s fie
blestemati si afurisiti si de mine, sluga lui Hristos Dumnezeu si Tatalui (cutare) preotul si duhovnicul. Amin !

99
www.dacoromanica.ro

7*

XII.

Ctitorul mndstirii Arnota

S'a amintit, de sigur, i s'a vorbit despre
Ctitorul Arnotei i s'ar parea ca. ar fi inutil
sd se mai insiste. Nu pot totu sA, termin vorbirea despre Arnota, fArl sa. nu ne oprim o
clipa privirile, asupra mAretei figuri a lui Matei Basarab. Socotesc aceasta ca o datorie de
constiintd. CAci avem absolutA nevoie de o re-

flexie profundl asupra inimei lui deapururea

vie i ravnitoare pentru cer i pentru cele duhovniceoi, dacA nu avem nevoie de studiu asu-

pra lui i a faptelor lui.

Astdzi cAnd nu se mai gAsesc absolut de loc
Mimi de o aa vigoare moralA i suflete atAt de
curate, ca al lui Matei Basarab crescut in Koala
traditiilor sfinte creoineoi i romneoi, se cade
sd ne plecAm genunchii in fata mAretei lui Ligun i a faptelor lui neperitoare. Numai o scurtA
privire asupra operii lui culturale i bisericeoi.
DacA sburAm cu gandul la inceputul seco-

lului al 17-lea, aflAm cd Aga Matei, feciorul

Danciului Vornic din BrAncoveni, se trAgea dupl.
101

www.dacoromanica.ro

mama din vestitii Boieri Craioveti, numiti

BasArabeti, Ctitorii manastirii Bistrita, fiind deci

ruda cu piosul Domn Neagoe Basarab, Ctitorul minunatei manstiri a Argeului. Coboritor
al Domnilor de demult, coborator roman al
Domnilor romni, viteaz din sangele vitejilor, el
avea scopurile sale scrise pe steagul pe care-1
desf4urase, chemand tara in jurul lui ; el voia
s aduca inapoi trecutul, trecutul de bogatie, de
cinste, de putere, de mandrie i de invAtAturd" 1).

Cu peste un veac in urnid, pe scaunul domnesc

al Munteniei, stApAnise celalalt Basarab, Nea-

goe, un chip de sant, purtAtor de cunund lumeascd, impAciuitor de Tara, infratitor de boieri, inltator de biserici, sprijinitor al meteugurilor i al tiintei celei bune de carte" 2).
Urcandu-se pe tron Matei Basarab voi sa
samene lui Neagoe Basarab. Sub Neagoe Basarab, se tipAresc carti slavoneti, care au Lost
de mare folos progresului cultural al neamului
S al ortodoxiei. Si Matei Basarab insufletit de
acelai gand frumos a rdvnit sA alba tipografia

sa pentru tipArirea de carti in slavonete

ceeace a fost de sigur 9 greeala. Matei insui,
Aga pand la suirea sa in Scaun, luptator al lui
Mihai Viteazul in tineretele pe care le lasase
departe in urind-i, nu era un om invdtat Ara
indoiala ca el nu atinsese acea inaltime a invataturii, care era stiinta de slavonete, i la cartile ce au ieit pe socoteala lui, el nu se putea
1) N. lorga: let, lit. relig. a romlnilor pag. 130.
.
2) N. Torga :
. 130.

102
www.dacoromanica.ro

. .. .,_

k'

.-,.

.a

.,

,--,fl,,,.,.P9

-'.i

',,'-,:'

rf. ...,./ .,.. . ,

-,,e
N,

''''

3,

1
?IC , w

..---...

1- .4 ;:34'.....-. 11`, '- ;

K4ClAttri0Ett

**
-4.1

J.
.

r
- :

.1

40:

.,-

.1-

a.

'1"....
p - ( ,_1 An
,. 44

', ('1

,...., \

.L .1

0e

"
..

'

Tsp.. r
.

Figura mg.reati a lui Matei Basarab dela Arnota (pronaos Oretele despre rasirit).

www.dacoromanica.ro

uita decat ca la lucrari frumoase pe din afara" 1).

A avut insa Matei Voda suflet mare si a

lost favorizat de sus, ca sa aib in jurul lui oa-

meni carturari, de mare valoare, cum a fost

cumnatul salt Udriste Nasturel, fratele Doamnei Elena, cel mai mare carturar al timpului ;
precum i pe Batranul Vladica Teofil, Mitropolitul Orli, pe care-1 punea in fruntea soliilor

aseza langa el mai presus de toti ceilalti

sfetnici si care era dintre acei doritori de cesi-1

tire romneasca" 2).

Fie din propriul sAu indemn, fie sub indem-

nul luminatior si sfetnici, Matei Voda se hotaxi s aib o tipografie in tara. Ceeace i facu.
Pe vremea aceea se afla in mare faima o buna
tipografie in marea Lava Pecersca de Ling&
Chiev, care era opera Marelui Mitropolit roman Petru Movil, fiul lui Simion Movil. Acest
Petru Movila Petrascu in mirenie neavand
norocul sA ajungA Dorian, se calugari. El era
foarte invAtat, fiind profund cunoscAtor al limbilor : latina, rusa, polona, greacA, slavona si
romana. ; i dupa, ce a fost Staretul Stavropighii

a Pecerscai, a fost Mitropolit al Chievului. $i

in aceastA calitate imbuntati i desavarsi numita tipografie, incat se rAspndise vestea in
toatA ortodoxia.

Prin 1635, a venit la Curtea lui Matei Voda,

un calugar grec, Meletie Macedoneanul, caluganit in mnstirea Zografului din Atos si care lu-

crase ca tipograf la Pecersca. El sfatui pe Ma1) N. lorga : Id. lit. relig. a rom. pag. 131.
, 131.
.
, .

2) N. Iorga :

103
www.dacoromanica.ro

tei VodA sA aducA litere pentru ca sa poatA

inzestra mAnAstirile pe care le repara i acelea
pe care le clAdea din nou i nu mai putin

pentru a-i face un nume in analele culturii

bisericeti a RasAritului. Domnul trimise alt cA-

lugar anume Nectarie din Pelagonia, prietenul

lui Meletie, la Chiev cu o scrisoare prin care
cerea aceste litere lui Petru MovilA. Mitropolitul a dat slovele cerute impreunA cu doi tipografi: Timotei Alexandrovici i Joan Glebcovici,
care a lucreze sub cAlAuzirea lui Meletie Macedoneanul 1).

Tipografia a fost aezatA la Cmpu Lung i

prima carte care a aparut de sub teascurile ei

a fost un Trebnic (Molitfelnic) slavon in 1636
Julie 30 ; deasemenea a mai apArut o Psaltire
slavonA 2). La 1638 in Aprilie s'a inceput tot la
Cmpu Lung tipArirea unei noui Psaltiri slavone,

dar care, din cauza imprejurarilor de atunci,

a rmas neisprAvit.

In acest timp 1VIeletie Macedoneanul era

egumen la Govora, pe care Matei VodA o reparase de curnd. Profitnd de turburarea vremilor, Meletie strAmuth tipografia dela Cmpu
Lung la Govora, la 1640. Aci se termin& Psaltirea, inceputa. la Cmpu Lung.
BAtranul VlAdicA Teofil, spre a da dovadA
de rAvn pentru cele sfinte i de cArturArie aleasA, dAdu la iveala Nornocanonul, pe care i-1

tradusese, inca de pe timpul cnd era episcop

de Ramnic, calugArul dela Bistrita, Mihail Mo1) N. lingo.: let, lit. relig. a rom. pag. 139.
2) N. lorga : Lim pag. 140.

104
www.dacoromanica.ro

-xalie. Acest Nomocanon fu tiparit la Govora in

romneste sub numele de Pravila cea mice:, numita. si Direpteitoriu de leage, in 1640. Pentru aceasta Pravil s'a sapat deosebi o sterna a tarii,
iar Cumnatul Voevodului, Udrise Nsturel, cornpuse versuri intr'adins in cinstea lui Voda. Matei ').
La 1642, apare la Govora o Evanghelie invalatoare, sau Cazania, care nu a fost terminata

aci, deoarece Tipografia a fost mutat& la manAstirea Dealul de langa Thrgovise. La manastirea Dealul a fost ispravita Cazania, inceputa

la Govora, sub egumenia lui Varlaam Arapul.

La acest rest de tiparire au lucrat tot tipografii dela Govora S anume : Proca Stanciovici,

croitor din Itninic, dela Ocnele-Mari, Tudor

Dumitrovici sArb din R.-Valcii S Lupin Dumitrovici dela Popesi de pe LuncavAt 2), care ajutar pe tipograful rus loan Cutunovici.
Tot la manastirea Deahilui, in 1642, s'a tiplrit o culegere de Inveifeituri preste Mate zilele, talmAcita de Melchisedec egumenul dela manastirea

Uspenia sau Adormirea Maicii Domnului din

Campu -Lung 3).

La 1646, din porunca Mitropolitului Teofil,

s'a tiparit un Liturghiar slavon, frumos impodobit cu chipul Domnului S al Doamnei, precum S a unor sfinti 4). In anul 1647, s'a tiparit
la tipografia domneasa dela manastirea Dealu1) N. Torga : 1st. lit. relig. a rom. pag. 141.
2) IstorieuT Epar. Rtimnicului N. S. pag. 275.

3) N. lorga: 1st. lit. relig. a rom. pag. 164.-165.

4) N. Iorga : let. lit. relig. a rom. pag. 166.

105
www.dacoromanica.ro

lui, Imitatia lui Hristos", tradusl din latineoe in

slavoneoe de Udrioe NAsturel.
In 1648, tot in aceeasi tipografie se tipAreste
Triodul slavonesc, scos cu cheltuiala Doamnei
Elena a lui Matei Basarab.
UrmeazA apoi tipdrirea de carti in romAneste,

la TArgoviste, tiparindu-se la 1649 un Triod

pentru post ; la 1650 o Psaltire, tot in acelasi an
tipArindu-se : Cartea ce se chiama pogribania
preofilor mireani fi a diaconilor.
In 1651 se tipAreste cartea : Misteriu sau Sacrament, tradusA si tipAritd cu cheltuiala Mitropolitului Stefan.
Tot sub 'Astoria si indemnul Mitropolitului
Stefan se tipAreste in 1652, Marea PravilA, numita. Indreptarea Legii.

In fine sirul tipAriturilor fAcute in timpul

donmiei Marelui Voevod Matei Basarab il incheie tot in 1652 o traducere fAcutA din greceste in slavoneoe tot de Mitropolitul Stefan, a
T Arnosaniei.

Dar Matei VodA, pe langa. faptul cl a fost

un viteaz in rAzboaie si un iubitor de culturA,
introducAncl limba romaneascA in biserici, tipArind

atAtea cdrti pentru nevoile bisericilor, a fast un

Domn de o rard pietate, evlavios, neobosit ziditor, restaurator, impodobitor de sfinte lAcasuri
si inzestrAtor de mAnAstiri si de biserici. Aceasta

o spune singur in pisania fostei biserici SArindarul din Bucuresti, cAci iatA ce cetim in aceastA
pisanie : Ricand Domnia mea 40 de biserici,
precum ma feigaduisem la Dumnezeu, am indepli-

nit cu aceasta pe care am zidit-o din temelie in

106
www.dacoromanica.ro

-? .44
:4' .4

`6- :

-4

01... ' 2

'*"."

tfr
.

:..'.

..-

..;

If

'.

-) 111i

1Ld

I ti I t '-'.,.., ti;141. 1,,.'.....f

:e''
4)

41

:4

..;

.'lk.

' 1)V .4i,4k

.N

.
I

'"

-r,

'rk

.. .

;kit

ttjtt-

e;*1
-.-

...:-.._ t

..:....A....

-a
-I-

t...

1,..
13

CI

, -

'4," --'4' 1

..

-p". i

'`I

4 I 1 f ( ii

L.

.-

-.-

,..-- In

\-,---

',.,

,...

i4e

'....

:......- " -4- r c -,..........."

,

.,-,.....

.\-....::.,.,.. -:

.\ .

_I

..'a

tim.ty

..

..-

.1

.,...

.r.:

,.....

\-

..

. ""."--,

--.......

1,1' A.

_-_,....;.-.. ....-- -

410'.
'
imn

www.dacoromanica.ro

0 piatri pe care se afll inscriptia depe fanana dela Arnota, reficut de Constantin Br&ncoveanu.

4;

.**

.it.

locul unei bisericufe vechi ce se zicea a Coconilor,

ziditei de Vlad Banul Severinului fi al Feigeiraqului
la anul 6870 ( --- 1362) fi am numit-o Seirindarul,
la leatul 7160 (= 1652) leiseind tot hramul Adormirea ca sei fie pomenire peirinfilor, nouti i fiilor
noftrii. Amin" ').
Pentru ca sd se cunoascd mai deaproape ctitorille marete ale lui Matei Basarab, voiu in.

ira aici numai cateva din manastirile i biseridile zidite din temelie de acest Mare Cretin i
Bun roman.
Meineistirea Sadova din judetul Dolj, zidita la
1633, August 26, dupa ce catigase o biruinta
asupra Turcilor la Schela Ciobanului (Bechetul
de azi). inainte fusese acolo o bisericuta de lemn.
Memeistirea Ceildeirwani din judetul Ilfov, zi-

dita din temelie la 1638, in urma victoriei caetigata in contra lui Vasile Lupu, la Teleajen.
Memeistirea Strehaia din judetul Mehedinti
care a fost zidita. la 1645.
Memeistirea Gura Motrului din judetul Mehe-

dinti, care a fost zidita dintru inceput de Matei

Basarab, apoi a fost rezidita. sau poate numai
terminatd. de Preda Brancoveanul mowl lui
Constantin Voda Brancoveanul i zugravita de
Constantin Brancoveanul.
Episcopia Buzilului, a fost zidita in 1649 pe
locul unei vechi bisericute, dardmatd. i jefuita
de Vasile Lupu in 1639, avand razboiu cu Matei
Voda, i fiind biruit de acesta la Ojogeni pe apa
Prahovei.
1) Bilciurescu pag. 141, op. cit.

107
www.dacoromanica.ro

Memdstirea Soveja din judetul Putna, a fost

ziditA in muntii Vrancei in 1645, ca o pecetluire a pAcii incheiatA in 1644 intre Matei VodA
i. Vasile Lupu, care a zidit in schimb biserica
Stela din Targovite.
Memeistirea dintr'un Lemn din judetul Valcea.
Meineistirea Brebu din Prahova, a fost zidita

in 1650, intru cinstirea Sfintei Troite" i. a tot

-cinstitorilor i farA de trupuri ale sale slugi pa-

tru Taxiarhi Arhanghelii Mihail i Gavril i.

Uril i. Rafail" 1).
Memeistirea Plumbuita de lngA Bucureoi, zi-

ditA pe locul unde ca AgA c4tigase lupta in

contra lui Radu VodA, dobandind astfel Domnia.
Meindstirea Ceimpu-Lung a fost restaurata in

1633, careia i-a dAruit un chivot de argint in

1642.

Meindstirea Govora a fost restauratA prin 1639,

unde duse i renumita tipografie domneascA.

Mdneistirea Bremcoveni din judetul Romanati,

unde s'a nascut Matei Voda. fiind dintru in-ceput foarte mica s'au prefAcut de raposatul
Matei Basarab".
Biserica sf. Apostoli din Bucurefti a fost ziditA pe locul alteia de lemn, din piatra de Matei VodA i apoi a fost impodobitA pe din lAuntru i. pe dinafarA de Io $tefan Cantacuzino
Voevod in 1715.
Biserica parohiald din Brdncoveni, judetul Ro-

manati cu hramul Sf. Nicolae a fost zidita de

Matei VodA in 1634-5.
Biserica Seirindar din Bucureoi, ziditA in
1) Bilciurescu pag. 197, op. cit.

108
www.dacoromanica.ro

1652, despre care am amintit mai sus, i care a

lost dArAmata, cladindu-se in locul ei Cercul
militar" din Bucureti.
Vechea Mitropolie din Teirgovifte, cea zidita
de cAtre Neagoe Basarab in 1510, a fost acope-rita cu plumb de Matei Voda.

,
.,

inirai cAteva din Ctitoriile lui Matei Basa-rab, nemai amintind de sigur de Arnota, scumpa
lui Ctitorie, despre care am vorbit mai mult, i

nemai pomenind celelalte mandre Ctitorii

i.

despre inzestrarile de mAnAstiri pe care le-a fa-

cut acest Mare Uria al duhovnicetilor gAndiri i al jertfirii pentru idealurile supreme ale
cerului.

Odata cu aceasta, in legatura cu scumpa lui

Ctitorie dela Arnota, tin sA amintesc cA el a
avut grije ca aceasta, impreunA cu alte multe
mAnAstiri, despre care s'a mai vorbit in corpul
lucrarii, sA fie mAnAstire slobodA, neinchinata
Rasaritului, fiind deci matistire Domneascel, dupa

cum arata insai hrisovul Ctitorului dela 1639

i. 1641 ; precum i hrisovul Patriarhului Partenie

al Constantinopolului, care tot in 1641, dupa ce

elogiaza activitatea lui Matei Voda, pe care-I

numete scumpul nostru fiu duhovnicesc" intl.rete actele lui Matei Vocla ca manastirile indicate de el sA fie slobode de calugarii strAini".

Dupa ce am schitat in treacAt faptele lui

Matei Voda, dupa ce am oprit privirea pentru o chi:a asupra catorva din ctitoriile lui, ne
putem da seama cA nici un Domn Roman, nu
109
www.dacoromanica.ro

a cladit at:A-tea lacauri sfinte, comparativ cu

anii de domnie, ca acest Mare Voevod.

Si acum noi cei de azi, care vrem s. fim

neaparat in pas cu vremea, cu ce cinstim noi
faptele lui Matei Basarab ? Cu ce ne aratam
noi respectul i dragostea fata de sufletul lui
mare ?

Nu putem raspunde nimic, pentruca noi cei

de azi, nu putem intelege lumm. a cereasca ce i-a

invaluit sufletul lui mare. Dar Ora ne-am mai

frAmnta s dam vreun raspuns,dac mai avem
timp i de astfel de framntri sufleteti, iata

c un glas tainic de pe plaiurile veniciei, ne

optete mustrator : Voi nu puteti s tineti in
fiinta nici ceeace eu v'am Wad Si n'aveti timp
nici sa asezati o candela la mormntul meu I Si
acesta este glasul Marelui Voevod Matei Basarab.

110
www.dacoromanica.ro

RI

4111011't1

E.A1

70,

rAllf
w kyr
c,

1h:

411

tf--

-r
NJ

K6.4h4e41,\I'4"1

ti

MM.

Biserica Arnota, dupa un desen facut de Dionisie ,Eclesiarhul la 1804.

www.dacoromanica.ro
II
E

AR,*?;=A-',

Anexe
1. Zapisul de vtinzare al moqiei Bogdtineqti dela
1636 ctitre meintisfirea Arnota1)

AdecA eu Preda postelnicul inpreund cu fratii

miei, Tudosie postelnicul ; Stoica postelnicul, fe-

-ciorii lui Staicu paharnicul ot Ruda, scriem i

mdrturisim cu acesta al nostru zapis, ca s fie
de mare credintl la mama sfintei mAnastiri ce
sa. chiama. Arnota, unde iaste hramul sfeti arhanghel Mihail, i parintelui egumenului Vasilie,
nastavnicul sfintei manastiri si a tot soborul,
cum sa. sa stie and au fost acum in zilele domnului nostru cretin Matei Basarab voevod, leat
7144, iar noi am vndut sfintei mandstiri Arnota

satul Bogdanetii ot sud Vilcea, insa jurnatate de sat cu tot hotarul i cu tot venitul i cu
toti rumAnii, insa rumAnii anume Stan Gabiciul
i sin ego Micul i Dumitrul i Stanciul i Grigorie i
Barbul i Golici i cu alti rumni cati sA vor mai

afla din satul Bogdanetii de jumatate de sat

1) Academia RoManii, manuscrieul 1432 Lila 193

194.

111

www.dacoromanica.ro

partea noastra toata de preste tot, din camp

din padure, din apa, de preste tot hotarul, din
hotar pan in hotar, i cu tot venitul. Pentruca
acest sat Bogdanevtii, jumatate fost-au al nostru
de movie Inca mai de nainte vreame, dela movul

nostru Teodosie logofatul. Deci o am &cut aceast jumatate de sat vanzatoare. Deci noi am
intrebat pe toti oamenii vi pre toate rudele noastre i megiiavii din sus vi din jos vi de prinpre-

jurul locului vi am intrebat vi pre verii novtri,

Andrei cluceriul i Radul i Vladul postelnicii, feciorii Vladului logofatul ca sd cumpere aceastd
jumdtate de sat ce scrie mai sus, iar ei nici cum
n'au vrut sa apuce sa.-1 cumpere. Deci noi vznd cd nu vor sd-1 cumpere, vandutu-l'am sfintei mAndstiri ce scrie mai sus, acest sat Bogda-

netii jumdtate cu tot hotarul i cu toti rumnii

cu tot venitul de preste tot oricdt sd va aleage,
drept ughi 115, bani gata, ca sd fie sfintei mdndstiri Arnotei, movie ohabnica stAtAtoare, iar
dumnezaevtilor calugari de hrana. $i am vandut
noi aceastA jumAtate de sat de Bogdanesi, noi
si

de a noastrd buna voe far de nici o sila cu

vtirea tuturor boerilor man i mici vi a megiiavilor

du pe inpre)urul locului din sus vi din jos, vi

din naintea domnului nostru. $i la tocmeala
noastra, fost-au multi boeri mArturie, jupan Hriza

vel ban cralovschii i jupan ivavco vel dvornic

vi pan Gligorie vel logoat, vi pan Dumitru vel
Vistieriu vi pan Preda vel spatar vi pan Buzinca

vel comis vi pan Vasilache vel stolnic vi pan

Vucina vel paharnic vi pan Nedelco vel clucer
vi pan Costandin vel postelnic vi pan Oprea
112
www.dacoromanica.ro

vel aga si pan Radul vtori vistieriu si pan Sirna

vtori logofat si pan Dragusin vtori postelnic

pan Costandin vtori postelnic si Radu vtori

postelnic si pan Chirca vtori postelnic si pan
Gheorghe vistier i papa logoatul i Bunea logofatul, i Stroe logofatul i Morco logoatul i Serban logofatul i TAnasie paharnicul i Tudosie
cluceru i Chirca paharnicul i Goran logofatul si

altii multi can i vor pune pecetile mai jos.

Aceasta am scris ca sa s stie i sa s. creaza ;
si pentru mai adevarata creclintd am pus si pecetile i iscaliturile mai jos. $i am scris eu Soare

logofatul in scaunul cetatii Bucuresti in luna lui

Iulie 11 din vleat 7144.
Eu Preda postelnicul.
Eu Tudosie postelnicul.

Lupul capitan.
Stan logofitul.
Radul vistier.
Dragornir vel arum,.
Cernica vel portar.
Costandin vtori portar.
Dragutlin vtori postelnic.
Radul vtori poetelnic.
Marco logofatul.

Ivagco veldvornic.

Costandin clucerul.
Iordache vet vistier.
Preda vel spatar.
Nedelco vel clucer.
Vasilache vel stolnic.
Durnitru vel pitar.
Blotorel singer.

Stroe logoatul.

2. Hrisovul lui Matei Basarab, dela 1638,

cu privire la vinericiu qi la vama Cednenii)

Intru Hristos binecredinciosul, blagocestivul

si iubitorul de Hristos, singur stap:initoriul Io
Matei Voevod, nepotul marelui i preabunului,
btranului rAposatului Io Basarab voevod, cu
mila lui Dumnezeu i cu dumnezdiescul dar, sta.1) Ac. R. me. 1452 f. 5.

113
www.dacoromanica.ro

pkind i domnind toata tara Ungrovlahiei, Inca

laturilor plaiului Almajului i Fagaraului
herteg.
Bine am voit domnia mea i cu a mea bunavoMta cu curata i luminata inima domnii meale

sa proslavesc pre Dumnezeu cel ce m'au proslAvit i m'au inAltat pre scaunul rAposatului
intru sfmtenie pArintelui domnii meale. Iata dar

am &mit domnia mea acest intru tot cm' stit

bineinchipuit, ce iaste mai cinstit preste toate
cinstitele daruri, hrisovul domnii meale, sfintii
dumnezAietii mAnAstiri care e de noi ziditA,
ce iaste in muntele Arnotei, uncle iaste hramul
sfintilor Arhangheli Mihail i Gavriil, ca SA fie
sfintei mAnAstiri cei mai sus scrise, vinericiul
din satul Costetii tot i din satul BArbAtetii tot
parporul din Costeti i din BArbAteti, tot de
preste toate hotarAle, din hotarul Dobricenilor
'Dana in hotarul Hurezului, tot sa tie sfnta ma-

nAstire Arnota. $i sa alba a lua din zece vedre de vin o vadrA, i sa aiba a duce fietecare vinericiul &Au la manastire.
$i iar sa fie sfintei mAnAstiri Arnota a treia

parte dela schela din Caineni, insa sa ia santa

mAnAstire Arnota un ban i santa manastire
Cozia alt ban, iar domnia alt ban. $i dela judecata acestor patru sate iarai a treilea ban
sa ia cum iaste mai sus scris, pentruca am dat
i am miluit domnia mea sfnta manastire ce e
mai sus scrisa cu aceasta vama dela schela Caineni i cu judecAtile i cu vinericiul cum iaste
mai sus scris, ca sa. fie sfintei mAnAstiri de intArire iar dumnezAetilor calugari de hranA si
114
www.dacoromanica.ro

de trebuintA, iarl domnii meale i pArintilor

domnii meale veacinia pomenire in veaci.
Ina i blestem am pus domnia mea, dupa
petrecerea domnii meale, pre carele va aleage
Dumnezeu a fi domn tArii rumaneti, sau din
rodul inimii domnii meale, sau din neamul nostru

sau dupA pAcatele noastre dintr'altii staini, de

va cinsti i va inoi i va intAri acest hrisov al

domnii meale de miluire, pre acela Domnul

Dumnezeu sA-1 cinsteascA

i sA-1 pAzascl in

domnia sa i. in veacul ce va sl fie, sufletul lui.

Iar de nu va cinsti nici va inoi i nu va intAri
acest hrisov al domnii meale, ci Ii va aka i-1
Va strica i. 11 va sparge, pre acela Domnul Dum-

nezeu sA-1 bat aici trupeate i. sl fie de trei

ori blestemat i. anatema i afurisit de 318 sfinti
pArinti din Nichea, i. sA aibA parte cu Iuda

cu Aria la un bc, i. cu cei ce au strigat asupra sAngelui Domnului Dumnezeu i MAntuitorului nostru Iisus Hristos, i au zis : ia-1, ia-1
rastignete pre el". Sangele lui asupra kr i
asupra fiilor in veci amin.
IatA i marturii am pus domnia mea : jupan
Teodosie vel ban al Craiovei i jupan Hriza vel
dvornic, i jupan Grigorie vel logofat, i jupan
Radul vel vistier, i jupan Preda vel spatar
jupan Buzinca vel clucer i jupan Socol vel stolnic, i jupan Radul vel comis, i jupan Vucina
vel paharnic, i. jupan Costandin vel postelnic,

i ispravnic jupan Grigorie vel logoat. Si am

.scris eu Soare logofatul in minunata cetatea
Bucuretilor, in luna lui Aprilie 23, i dela Adam
115
www.dacoromanica.ro

8*

pAn acum la aceast scrisoare, curgerea anilor, valeat 7146.

10 MATE1 VOEVOD

3. Hrisovul lui Matei dela 1633, prin care a scos

satul Dobriceni de sub steiptinirea lui
Chisar Paharnicul ')

Cu mila lui Dumnezeu Io Matei voevod si

domn a toata tara rumneasca, nepotul marelui
si preabunului, batranului raposatului Io Basarab
voevod, dat-am domnia mea aceast porunc a
domnii meale, satului Dobricenii maglasi din sud

Vilcea, ca sa fie in pace si slobozi de rumanie

de cdtre Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca
comisul dela Ruda, si de cAtre feciorii lui si de
catre toate rudele lui, de niminea bantuiala a
nu aiba in veaci. Pentruca acel sat Dobricenii
ce iaste mai sus scris, au fost tot oameni judeci
cu mosia lor 'Ina. de mai inainte vreame din zi-

lek altor domni. Dupa aceia cand au fost in

zilele domnii meale iar satul Dobricenii mAglasii
care iaste mai sus scris, el au avut Ora cu Chisar
paharnicul, feciorul Chircai comisul dela Ruda,

si au venit de s'au park de fata inaintea domnii meale in divanul cel mare. $i asa s'au plans
satul Dobriceanii, cum c le-au fost tocmeala cu
Chirca comisul, tatal lui Chisar paharnicu dela
Ruda Inca in zilele raposatului Mihail voevod,
ca s-i scoata dela magle ot vel ocna., si nu i-au

scos, ci le-au fost dat numai arvun ughi 125,

1) A. R. mg. 1452 f. 53-54.

116
www.dacoromanica.ro

i de atunci din zilele lui Mihail voevod, i-au

tot tinut rumni. numai pe acea arvund. inteaceia

domnia mea am clutat i am judecat pe dreptate i pre leage cu totii cinstitii dreggtorii domnii
meale, i. am dat domnia mea satului Dobricenii
leage 12 rnegiaS pre ravae domnesi, ca sg jure

satul Dobricenii cum cd. nu le-au fost tocmeala

numai pe bani sd s vnz rumAni, ci sd-i scoatd
Chirca comisul i. dela magle dela vel Ocng.

Deci and au fost la zi i. 'la soroc, iar satul

Dobricenii, el mai int.ii au mrturisit inaintea
domnii meale in divan cu multi oameni buni,
anume din Stoenesi Stanciul Hagiul i Radul
i Budurg, S din Dobriceni, Seman i Lgpgdat,
i. din Cacova Dumitru i. din Supdos popa
Stanciul, cum cd au tinut Chirca comisul pe
satul Dobricenii rumni numai pe acea arvund
ughi 125 ce au fost luat dela Chirca comisul in
zilele lui Mihail voevod. Dupg aceia satul Dobricenii, el dupgce au mArturisit inaintea domnii
meale, ei au i jurat in besearecg pe santa evanghelie, cum iaste mai sus scris, i. au rdmas

Chisar paharnicul de leage S de judecatg inaintea domnii meale. Dupg aceia Chisar paharnicul, el nici aa nu s'au lgsat ci au luat leage
preste leage 24 de boeri pre rgvae domnesi
dinnaintea domnii meale, ca sa. jure Chisar paharnicu pentru satul Dobricenii-mgglai, cum ca
nu s'au fost tocmit satul Dobricenii cu tata-sau
Chirca comisu sd-i scoatg dela magle, i cum cg
nu le-au dat numai arvund acei 125 de galbeni,

ci i-au dat toti banii *i. cum c s'au vndut satul Dobricenii rumni numai pe bani. Deci and
117
www.dacoromanica.ro

au fost la zi i la soroc, iar Chisar paharnicul

el nici cum n'au putut a aduna leagea lui sa
jure, ci au rAmas Chisar paharnicu de leage
de judecata. Si am trimis domnia mea din &van
pe sluga domnii meale Dumitru aprodu, cu cartea domnii meale ca sa lapede acei 125 de galbeni lui Chisar paharnicu, ce au fost dat tatA-sAu
Chirca comisui, arvunA satului Dobricenii n zilele lui Mihail voevod, inaintea parintelui Teofil
al Ramnicului i inaintea boeriului domnii meale

jupan Gheorghie biv vel logofat, carele iaste

ispravnic i camaras la ye! ocnA, si au dus satul
Dobricenii acolo la ocn 40 de camera- dinpre-

jurul locului de au mArturisit inaintea, cum cl

le-au fost tocmeala cu Chirca comisul ca sl-i
scoata pre ei dela magle, i nu i-au scos, ci i-au
tinut rumani in silnicie numai pentru acea arvuna 125 de galbini, i n'au vrut Chisar paharnicul sa-si ia banii inapoi, ci au fugit i au venit
Chisar paharnicu, iar inaintea domnii meale in
Fara cu satul Dobricenii i a treia oarA de s'au
parat de fatA. inteaceia domnia mea am cAutat
si. am judecat pre dreptate i pre leage cu toti
ciustiii dregatorii domnii meale, i am vzut
domnia mea i am cetit in divan, cartea Orintelui nostru Teofil episcopul Ramnicului i cartea boeriului domnii meale Gheorghie logofatul
dela vel ocnA, cum ca au mrturisit inaintea kr
acolo la vel ocra cu atatia oameni buni, cum
au fost satul Dobricenii impresurat i rumnit
de Chirca comisul, numai drept acea arvuna i
cum ca le-au fost tocmeala sA-i scoat dela magla i nu i-au scos, i de cartea domnii meale
118
www.dacoromanica.ro

n'au ascultat. $i au ajuns pe Chisar paharnicu

leagea i judecata cu Divanu de au luat Chisar
paharnicu dela satul Dobricenii toti banii mapoi, arvuna ughi 125 deplin, dinnaintea domnii
meale, si am luat domnia mea dela Chisar paharnicul, toate cArtile lui ate le-au scos in Divan,

ca sA nu mai aibA nici o treabA cu satul Dobricenii. Iar pentru cAci n'au ascultat de cartea
donmii meale ci au skit asupra slugii domnii
meale Dumitru aprodu, i n'au vrut sA ia Chisar
paharnicu arvuna inapoi precum. au fost porunca
domnii meale, domnia mea am btut pe Chisar

paharnicu in Divan foarte mult, de i-am dat

300 de toiage, si am scos domnia mea pe Chisar

paharnicu din Divan cu mare rusine. $i s'au

oprit i pentru gloaba, inchizand domnia mea pe
Chisar paharnicu in temnitA; si am &cut domnia mea satului Dobricenii si carte preste cArti

de rAmas, si au rAmas Chisar paharnicul de

leage si de judecatA dinnaintea domnii meale.
Iar de va mai scoate Chisar paharnicu vreodata

niscareva cArti pe satul Dobricenii sA nu sa

creazA. Drept aceasta am dat domnia mea satului Dobricenii-maglasi ca sA fie in pace si slo-

bozi de rumAnie de cAtre Chisar paharnicu i

de cAtre feciorii lui si de cAtre toate rudele lui;
de niminea bantuialA de acum inainte sA nu aiba.,

ci sA fie judeci cu moiile lor, precum au fost

de mai nainte vreme si de nimini sa nu a ca.teascA dupA porunca domnii meale. IatA si mar-

turii au pus domnia mea pe jupan Radul Buzescul vel ban al Craiovei i jupan Ivasco vel
dvornic, i jupan Radul vet logofat i jupan Gri119
www.dacoromanica.ro

goHe vel vistier, si jupan Teodosie vel spatar,

si jupan Mihai vel stolnic, si jupan Buzinco vel
comis, si jupan Vucina vel paharnic, si jupan
Costandin vel postelnic, si ispravnic jupan Radul
Nasturel vel logofat. $i am scris eu Prvul gramAticul in scaunul cetAtii Bucuresti, in luna lui

Julie 26 de zile, si dela Adam pnd la aceastA

scrisoare, curgerea anilor valeat 7141, iar dela
nasterea lui Hristos, leat 1633.
TO MATET VOEVOD BASARAB

4. Zapisul de vnzare al Dobricenilor la 1640,

calre meineistirea Amok!)

Adeca noi tot satul Dobricenii din judetul

Vilcii, pre:nume Seman si Costandin feciorul lui

Seman si cu feciorii lui Stan si Ion si Vladul

cu frate-sau CArstiean si Lapadat cu fiiu-sau
Stan si Preda si. Radul feciorii lui Ion, si Ion
feciorul lu Utmesi, si Manea cu feciorii lui Andrei si Stoica si Stan si Stanciul cu fiiu-sau Patru si Stoica fratele Stanciului, si cu al lor nepot Parvul si Lazar cu fiiu-sau Patru si Ivasco

si Paraschivu cu feciorii lui Marco si Stan si

Dumitru si Stoichita cu feciorii lui Andronie si
Stan, si Marin si Simeon feciorii lui Teodosie,
si Tudor feciorul popei Stoica; si Nedelco si Radul si Tanasie si Badea fratii lui Tudor si Barbul cu feciorii lui Vladul si Radul, si Stoica si
Istratie si Dumitru fratele Barbului si cu fiiu-sau
Radul si Dumitru iar fratele Barbului cu fiiu-sau
1) A. R. me. 1452 f. 54 v.-55 v.

120
www.dacoromanica.ro

Ion i Sava i Oprea i Toma feciorii lui Anghel, i Toma cu fiiu-sAu PAtru i Dobromir cu

feciorii lui Stoica i Tudor i Vladul i Radul

i Zaharia cu feciorii lui Stroe i Badea i Tudor i Dobrin, i Andronie i Stanciul feciorii
lui Stroe i TAnasie cu feciorii lui Badea i Preda,
i Stan cu feciorii lui Stoica i David, i PAtru
i Stanciul cu fiiu-sAu Dumitru i Dicul cu fiiusdu Anghel i Andrei i PArvul cu fiiu-sdu Paraschivu i Dumitru cu feciorii lui PAtru i Stan

Oprea i David i Ilie fratele lui Dumitru, i

Dobromir cu feciorii lui PAtru i Vladu i Anghel i Preda cu feciorii lui CArstiean i Dobrin
i Stan i Tudur cu feciorii lui Vladul i Stoica
cu doi fii Preda i David i Voica, iar feciorii
lui Tudor cu doi copii Nedelco i Ion i DrAgan i Stoica i Anghel i LApAdat i Stanciul
lu Aldimir cu frate-sAu Sarchezi, i Manta al
lui Dumitru i Avraam cu feciorii lui Stoica
Stroe i Dragan i CArstiian feciorul Chitului
i Stan sin Deil cu fiiu-sdu i Stoica fratele lui
Stan sin DeilA cu fiiu-sau Stan, i Manta fei

ciorul Stoicai i FratilA cu fiiu-sAu Bistrean. Dat-am zapisul nostru sfintei mandstiri Arnota, hramul sfeti Arhanghel, ca sa. fie de mare credinta
sd s.

tie c. noi pnd acum au fost judeci

pre pAmntul nostru cu moiile noastre, ci ne-am

sculat toti dinpreuna de ne-am vndut rumni

sfintei mAndstiri Arnotei cu toatd moia noastr
i cu toti feciorii notri pe nume cum sntem
scrii mai sus, drept ughi 400, i am Lost datori
i la haraciul de an, ughi 300, i la mierea de
an ughi 250. Deci aa ne-au fost tocmeala cum
121

www.dacoromanica.ro

i. acetia sl ni-i scoata parintele egumenul dela

domnul nostru i au venit i ni i-au scos toti

cum ne-au fost tocmeala; facu-sl bani de toti
ughi 950, ca sl fim rumni in veaci cu feciorii
noatri i cu cine din noi sl va trage din neam
in neam, pentrucA. aa ne-am tocmit noi de bunAvoia noastrd, fArl de nici o sill. Si Inca cand
ne-am tocmit intr'aceasta, adusu-ne-am aminte

multe cuvinte de parintii ce au fost la lianastire, zicndu-ne c preaste vreame ne vom rA.dica cu niscari pari a ne lApAda de rumAnie i
de tocmeala ce am tocmit. Iar noi ne-am prins
cum aceia nu va fi nici de noi, nici de feciorii
notri, nici de neamul nostru. $i cnd ne-am tocmit de ne-am vandut rumni sfintei mAnAstiri
Arnotei, venit-am toti cu mic cu mare, in divan,
naintea domnului nostru i inaintea tuturor boerilor, i. cnd ne-am vAndut, flcut-am acest zapis al nostru la sfnta mAnAstire Arnota, i 1-am

intArit cu blestem cine din noi sl va ridica ca

pinl a sA lApAda de sfnta mAnAstire Arnota,.

acela om s fie blestemat de Dumnezeu i de

sfntul sobor ce au fost intru Nichea, ci am pus
i. mArturii, prealuminatul i preasfintitul Orintele nostru, chir Teofil, mitropolitul Ora noastre, i. preasfintitul pArintele chir Ignatie, episcopul dela Rmnic, preasfintitul parintele chir
$tefan, episcopul dela Buz Au, i parintele egumennul Efrem dela Cozia, i pArintele Vasilie

dela Bistrita egumenul; i parintele egumenul

Serapion, i jupan Teodosie vel ban i jupan
Hriza yel dvornic, i. jupan Radul vel vistier, i.
jupan Gligorie biv vel, i jupan Miho biv vel lo122
www.dacoromanica.ro

goat, i jupan Precla vel spatar, i jupan Costandin vel postelnic, i jupan Buzinco bi vel clucer, i jupan Dragomir vel clucer, i jupan So-col vel stolnic, i jupan Radul vel comisu, i jupan Vucina vel paharnic i jupan DraguSn vel
sluger, i jupan Dlicul vel agA i jupan Mitrea
vel pitar, i jupan Dumitru vel arma, i jupan
Sima biv vtori vistier, i Bunea vtori vistier,

Udrise vtori logofat, i Stroe vistier, i Marco

logofat, i Costandin vtori postelnic, i Ivan vtori
postelnic, i Stefan logofatul, i Dumitru logofa.tul, i Goran logofatul, i Nicula cupariu, i Nicula CArsi ot Vir1i, i Tnasie paharnicu, i Vladu

logofatul de Ramnic, i Stnislav paharnicu ot

Ocna., i Chirit Cupetu, i Chera Cupetu, i Danciul postelnic, i Stroe, i Tudor, ot MaidAresi,
alti multi cari. nu 'au pus degetile aicea
au fost la tocmeala noastr. Aceasta scriem
mArturisim cu zisul nostru, ii ne-am pus cine
n'am avut peceti, degetile ; $i am scris eu . .
. . . . ') meseta Iunie 29 vA leat 7148.
VLADICA TEOF1L, martor
Teodosie vel ban, martor
Hriaea vel dvornie, martor

5. Act de hotifirnicie asupra satelor Brbeitefti

fi Dobriceni 2)

Adeca noi 24 de boeri cari au fost scriS in

ravaele domnului nostru cresin Matei Basarab
voevod, ca sA aleagem i sA hotaxim nise mosii,.
I) incomplect.

2) A. R. me. 1452 f. 58, v.

59 v.

123
www.dacoromanica.ro

anume satul BrbAtesii i Dobricenii, de cdtre

Tudor i de cAtre vdru-sdu Grigorie i a Radului
MArAi i cu ceata lor din sat din BArbAteoi, ca

sd hotdram i sd aleagem ocina lor clq cAtre

ocina mAndstirii Arnotii, i Ocina judgcilor din
Dobriceni i altor cumpArdtori ce au fost cumpArat ocina mai, de nainte, boerii anum : TAnasie pAharnicu ot StAneti, i Nicula cupariul
ot SArAcinesi, i Stroe postelnicul ot Oteteli, i
Goran logofatul ot 011nesi, i Iriniia slugeariu
ot Turceoi, i Preda paharnicu ot Ruda, i Dragomir postelnicul Prundeanul, i Tudor logofatul
ot SlAvitesi, i Jane paharnicu ot tiabeani, Vladul postelnicul ot Barseti, i Voica, i Tudosie, i
Stan ot Rmnic, i Stanciul postelnicul ot Paraiani i Mitrea slugeriul ot Milidesti, : Chisar ot
Sardcinesti,;

1) ot Ioroslaveti,i

brat Parvului postelnicu, i Stanciul paharnicul

ot ZAtreani, i Mare ot Buciumeani, i Nicola ot
RAscAiati, i Creciun logofat ot Titoi, i Tudor lo-

goatul ot Doba, i FArtat ot Creteoi, scriern i

mArturisim cu aceasta carte a noastrA, cum dui:ace ne-am strAns toti, cum au fost porunca
marii sale domnului nostru, i am cAlcat amandoao hotarAle inpreunA cu cinstitul i prealuminatul pArintele nostru, chir Teofil, arhiepiscopul i mitropolitul -WU rumanesti i cu chir
Ignatie episcopul Ramnicului, i cu jupanul Costandin cAmAraul ot vel ocnd. Noi am socotit i
am ales toate ocinile acelor oameni de le-am dat
Aeoparte i, am lamur.it ocina mAndstirii Arnotii
1) Incomplcct.

124
www.dacoromanica.ro

din sat din Barbatesti si din Dobriceni, de catre-

toti. Numai ce am tocmit o parte de mosie ce

au fost a mnastirii Surupatele, aceaia am ingradit-o cu hotarale manastirilor si apoi o am
ales si. le am dat intr'un Mc cu voia staritii si

a altor calugarite. insa hotarale ce am pus

aceastea sant : intai despre Costesti din varful

Albinii pre plaiu in jos pre sleamea braetului

pana la crucea Candi ; decii prea sleamea Padesului pana. in varful magurii ; deacii pre valea
Glabocului pre din sus de via Gramer, pana in
gura vaii. Gardei, pan in locul secu, deacii pre
murita in obarsia vaii. Bradului; deacii pre vale

in jos pren piatra din Rutet si pan in varful

vii lui Dobromir la cires. Decii pre Gruiul rat'
in jos, Ora la crucea din campu, decii treace
raul pre marginea Sorbetului, Ora in hotarul
Dobricenilor, la lacul Rachiiarului ; deacii ho-

tarul Dobricenilor pre din sus, pana in varful

mazaristii. Deacii curmezis prin varful vii lui
Tudosie ; decii in valea Gorunului, pan la aninul din drum, la rau, decii preste ram pre paeau pana in marul mosesc. Decii curmezisi Va-

lea Rea pre supt livezile Hagiiestilor, pre in

frasin, Ora in Valea Rea ; decii pre vale in
sus pan in poala vii Barbului ; decii curmezisi

pana in tei, decii in jos pana in poala locului

dela Subrea, curmezisi preste piscurile poenii,
pre in poala locului boerescu, curmezis, pre in
mejdina lui Tudor, Ora in varful Cornetului
de sus, pan in valea Poenii, pre vale in sus
pana din jos de lantana; decii curmezisi pre
mejdina lu Seman, in poala viei Fierai logofatul,.
125
www.dacoromanica.ro

pre gardul viei pan in vArful iei i pan in

valea din jos de podior. Decii valea in sus pAn

in hotarul Cacovei, decii in sus pre hotarul cel

bateau pan in plaiu, iar din plaiu i din munte
in plaiul bArbatetilor. Ales-am judecior despre
Cheia pre valea Feciorului 'Ana. in Dealul Mare,

i pre valea Tisi, iar On& in Dealul Mare, iar

din hotarul plaiurilor, ales-am judecilor in plaiul

Dobricenilor al zecilea parte despre hotarul

Cheii. Aa am tocmit i am adevArat cu sufletele noastre. $i s'au scris in luna lui Septemvrie

-4 zile, v6, leat 7151.

VlAdica TEOFIL.
TAnasie paharnic ot StAnesti.

Mitrea slugerul ot MihA.flj.

Vladu brat Parrul postelnic.

Goran logoat ot Olanejti.

Nicola ot Rise Aiati.

FArtat ot Creteani.
Stroe postelnic ot Otetelis.

Dragomir postelnic Prundeanul.

Vladu postelnic of. BArsesti.
Stanciul postelnic ot PArdiani.
Ptirvul postelnic ot Toroslov esti.
Maresi ot Buciumeani.
Tudor logofAtul ot Doba.
Nicula Cupariul ot SirAcinett.
lrimia sluger ot Turceni.
Tudor logolAtul ot SlAvitesti,
Tudosie ot RAmnic.

Preda paharnic ot Ruda,

lane paharnic ot Bibeani.
Stan ot Ftaninic.
Chisar ot SArAcinesti.
Stanciul postelnic ot Zitreni.
CrAciun logofatul ot Tetoi.
Tudor SlAvitescu.

6. Hrisovul lui Matei Basarab din 1641, cu privire

la via dela Ocnele Mari')

Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab

voevod j domn a toatA tara romAneascA da
domniia mea aceastA poruncA a domnii meale,
sfintei i dumnezAetii mAnAstiri a domnii meale

ce sA zice Arnota, unde iaste hramul Arlaistra1) A. R. ms. 1452 f. 360 v.

..-.

361.

126
www.dacoromanica.ro

tigului Mihail, care iaste &cum. i urzitA din

temelie de domniia mea, i pArintelui egumen
Serapion i tuturor calugArilor cAti vietuesc intru
acel slant lAca, ca sA fie sfintei mai sus scrise
mAnAstiri oarecare vii la Ocna Mare, pe valea
ocnii lngA Bordeti, pentruca aceste mai sus zise

vii au fost ale lui Sofronie ieromonahul i a

fii-sAu popa RafailA monahu de cumpArAtoare.
Apoi cand au fost acum in zilele domnii meale
iar Sofronie ieromonahul i cu fii-sAu popa Rafail& monahul, ei au cugetat din inimile kr pen-

tru Dumnezeu i pentru sufletele kr i pentru

sufletele pArintilor kr, de au dat i au miluit
i au inchinat aceste mai sus zise vii la sfnta
mAndstire Arnota, hramul Arhanghelului Mihail,
pentru pomenire, ca sa. se pomeneascA la sfantul
jertfelnic i la dumnezAiasca leturghie, iar sfintei
dumnezAetii mAnAstiri mai sus zise, sa fie aceste

mai sus zise, vii intru motenire i de intArire

iar dumnezaletilor calugari de hranA i de imbracaminte ; insA \dile care au fost cumpArate
dela Ion Burduel, cu tot hotarul, oricat s. va
alege, iar altii nimenea treabA sl nu aiba, nici
fratii, nici feciorii din frati, nici nepoti nici nimenea din rudeniile lui, pentrucA am vAzut dom-

niia mea zapisul lui Sofronie ieromonahul i al

popii Rafaill ieromonahul la sfnta mInAstire
Arnota cu mare blestem; carele sA va ispiti sA
strice aceastA mai sus zisa miluire i inchinAciune ce au fost inchinat ieromonuhul Sofronie
i cu fii-sAu popa Rafailg calugaru, sau fratii

sau feciorii din fratii lui, sau fecior, sau fatA

sau altii din rudeniile kr s fie de trei ori bles127

www.dacoromanica.ro

temat si anatema si afurisit de 318 sfinti pdrinti dela Nicheia.

Drept aceia si domniia mea Inca am intdrit
cu aceastd carte a domnii meale, si pentru aceia
am dat domniia mea sfintei mandstiri Arnotei
cd sd-i fie aceste mai sus zise vii de mostenire
si ohabnice si de nimenea sd nu se clteasc,
dup hotathrea domnii meale.

Iata dar si mrturii am pus domniia mea,

jupan Vasilachi marele ban al Craiovei, si jupan
Hriza marele vornic si pan Grigorie marele lo-

goat si pan Radu marele vistier si pan Preda

marele spAtar, si pan Dragomir marele clucer
si pan Socol marele stolnic si pan Radul marele

comis si pan Vucina marele paharnic si pan

Costandin marele postelnic; si ispravnic pan
Grigorie marele logofat. $i am scris eu Spare
grAmdticu in scaunul cetatii Trgovistea in luna

lui Mai 2 zile si dela Adam anul 7149.

10 MAT El voevod.

7. Actul de danie al lui Sofronie calugarul fi al

fiului seiu Rafaild cu privire la via dela
Ocnele Mari')

Adeca. eu Sofronie caugarul si cu fii-mieu

popa Rafail iar calugar, scris-am noi acest al
nostru zapis, ca sd fie de mare credint la santa
mAndstire Arnota, ce iaste hramul santului Arhanghel Mihail, cum sd sd tie cd am dat noi
de a noastrd bunavoe, \rifle dela Ocna cea Mare,
1) A. R. 1119. 1452 f. 369.

128
www.dacoromanica.ro

ce sant pre valea Ocnii Ling& GArdevti, care au

fost cumpArat dela Ioan Burduvel, ca sA flue sfintei mAnAstiri movie ohabnicA in veaci, vi noaA.
pomeana vi pArintilor novtri, sl fim scrivi la sfantul pomelnic ; Ina viia cu tot hotarul ori cat sA
va aleage, vi de nimeni nici o bantuialA sA n'aib .

nici de frati, nici de nepoti, nici de nici o rudenie, cAci a aceale vii nu ne-au fost de movie
ci ne-au fost de cumpArAtoare, cumpArat de Sofronie vi cu fii-san RafailA, ca s nu poatA zice

nimini a. are parte la aceale vii, ci s aibA

bunA pace.

Iar cine sA va ispiti preste acest zapis al

nostru a-1 cAlca vi a-1 sparge, oricare din rude-.
niile noastre, acel om sA fie preclet vi anatema

de 318 sfinti pArinti dela Nicheia, vi sA alb&

cinste cu Iuda vi cu Ariia la un loc.
$i cand s'au &cut acest zapis, fost-au multi
pArinti vi preoti anume, popa Ifrem egumenul
ot Coziia vi egumenul Vasilie ot Bistrita vi Se-.
rapion egumenul ot Arnota, i popa Anania ot
Bistrita vi staritul Ifrem vi mosul Daniil i ot Ve-

chia, popa Opriv, i popa Avram i popa Stoica

i popa Mihail i popa Pan vi jupanul Chera negutAtoriul i Mecula negutAtoriul i Nica lumanAraru i Voicu BArdescul, vi alti multi carii vor
pune pecetile.
Si pentru mai adevAratA credintA, ne-am pus
vi pecetile. Scris in Brancoveni; vi am scris eu
Tudor sin Stanciu logofAtul ot OlAnevti.
EFREM IEROMONAHU egumenul ot Cozia

August 31 leat 1148.

Sofronie.

sin ego Rafail

129
www.dacoromanica.ro

8. Zapisul de vanzate a tuofiet Bdrbedefti

Voevodului Matei Basatab ta 16441)

Eu Matei logofAtul ot Cacova, dat-am zapisul mieu sA fie de mare credintA la mama
mArii sale Io Matei Basarab voevod, cum sa. sA

stie cl i-am vandut mArii sale, de bunA voia

mea, toatA partea mea de ocinA din sat din BArbAtesti ot sud Vilcea, catA am avut de cumpA-

rAturA, de preste tot hotarul, din campu, din

pAdure, din selistea satului, din dealul cu viile,
pentrucA aceastA ocinA fostu-o-am cumpArat dela

megiiasii din sat, mai nainte. Deci cand s'au

vandut megiiasii din sat din BArbAtesti cu mosiile
kr, mArii sale donmului nostru Io Matei voevod,

eu atuncia n'am vandut ocina ce am avut, ci

ne-am voit cu mAriia sa domnul nostru, de am
purtat 24 de boeri si ne-am ales ocina de osebi.
Iar dupA aceia deaca au trecut catAva vreme,
eu m'am tocmit cu mAriia sa domnul nostru de
i-am vandut toatA partea mea de ocinA cat mi-au

fost ales hotarnicii, insA am vandut ocina fAr

de rumani, dirept bani gata doaosprezece mii.
Si au trimis manila sa domnul nostru pre cinstitul pArintele nostru chir Teofil mitropolitu si
pre Goran logofAtul, impreund cu multi boeri,
de au ales aceastA ocinA a mea, de o au lipit
de ocina mArii sale, si o au impietrit de cAtre
judeci, pentrucA o am vandut aceastA ocinA ce
scrie mai sus de bunA voe, 'ins& ocinA fAr rumni.

Si am fAcut aceastA tocmeall din naintea a

1) A. R. ms. 1452 f. 106.

130
www.dacoromanica.ro

tot Divantil mArii sale, cu multi boeri mArturii.

pentru creding am scris cu mAna mea.
Pisah meseta Mai I din vAleat 7152.
Barba vel tan.
Dragomir vel dvornic.
Radul vel logoat.
Stroe vel vistier.
Preda vel spatar.
Dumitrazco vel stolnic.

Drigulin vel paharnic

Nicolae vel pitar.

Socol vet clucer.
Serban vel vistier.

Az Matei loanovici vel armaq.

Costandin vel clucer.
Gheorghie vel chimer Bileanu, mixturie.
Dimitru logofitt, mirturie.

9. 0 scrisoare cedre Cluceriul Sima, cu privire la

respectarea vinericiului1)

Cluceriu Simo sAnAtate, bung. pace pohtim

s aibi dumneata. CAtre aceasta Ii facem stire

dumitale, aici venit-au cest parinte dela manastire dela Arnota si cu o carte dela egumenul
de acolo, jAluindu-se cum le-au fost dat Matei
voevod vinericiul din dealul Dobricenilor si dela
Barbatesti si dela Costesti i dela Bogdanesti de

acolo din judetul Vilcii, ca sa aiba a luarea

calugarii vinericiul i cu prporul, iar dela domnie

sA n'aiba nici o treabA precum vor scri hrisoavele lui Matei vodA si al lui Costandin vodA.

Deci pentru aceastA treabA n'ar trebui dumneata sa te amesteci in pomeanele i milele dom-

nilor, ci sA cauti dumneata slujba dumitale la

cine ti-e a cAutarea, iar cu acest vinerici dumneata sA nu te amesteci, ci sA lai dumneata
calugarii
ia vinericiul cu bun& pace precum iaste dat t i miluit de acei domni.
1) A. R. ms. 1452.

131
www.dacoromanica.ro

9.

Socotese dumneata de umblati mai binior,

ca am intAles a foarte umblati rAu precum ne-au

venit si scrisoare dela altii carii vom scrie dumitale de vei vedea. $i sl fii sAnAtos.
Manolache vel ban.

Septemvrie 26, 7169.

Preda vornicul.

Grigorie vistierul.

10. Hrisovul lid Grigore Ghica Voevod din 1661

prin care face danie Arnotei mofia Meiceful, care
a fost a hit Matei Basarab1).

Milostiiv Bojiiu Jo Grigorie Ghica voevod i

gospodar Zemle Ungrovlahiscoe, dat-am domniia
mea aceastA poruncA a domnii meale, sfintei qi.

dumnezlesii mAnAstiri ce sA chiamA Arnota

(hramul santului Arhanghel Mihail) i Orintelui egumen Serapion i tuturor calugarilor, ca
s fie mAnAstirii satul MAceul ot Do lj, tot sa-

tul cu tot thotarul cu toti rumAna cu bAltile S

cu tot venitul din hotar pAnA in hotar, pre hotarAle ceale bAtrne i pre seamne. $i iara sA-i
fie doao sAlae de tigani, pre nume Neagoe i
Velea S cu feciorii kr, pentrucA acest sat MAcesul, si tiganii fost-au de movie ai rAposatului
Matei voevod dela moii i dela pArintii lui, 'Inca

mai de nainte vreame din boerie, i tot au fost

pre seama lui, iar daca stAtu Matei voevod a
fi domn Orli rumAnesti, multe sfinte mAnastiri
si case DumnezAesi au &cut aci in tara, pentru
pomanA si pentru sufletul domnii lui S al pArintior, si au &cut S aceasta santa. mAnAstire
1) A. R. ms. 1452 v ..- 268 v.

132
www.dacoromanica.ro

4,

crF. _

I1,-sr=

,,

.3/

11-9
1,
"i4,
a

y-

-41

".

'

I(P.P

011.
--

:
a

,,

. ;$

of

f.

"1;k-,'!.*

.;
,F9.0_

`.

S-

-"4-

":.

V,-

.4
' I
,-.P"

.,.. .,

la

14;1

'1 ..*.A. "

'I' 4Vo

www.dacoromanica.ro

'-.

' , .:" tie'''. 4" ..t,

{"" 7.1ffit.'

Vedere generalg. a Bisericii Arnota si a chiliilor inainte de inceperea restauriirei.

,t,

..:-.i..j.,:,,
, !$-F

ka,..0:,...

''..7
,Iii,;:';$4.
Jr . 'IN.

,.:

A.

Ati

,,f/V1

PT',

,;)

$1

$
1

alt>.i,.

s.

,.,

ila;

:1;1

,,:v

'--. .
.

,....1 7,...

"i

,' i '

...

.4"

.- .4.

Arnota den temelia ei, fagaduind cum sl-i zac

oasele acolo, fiind o mAnAstire in laturi si. departe de rautAti, cAtre munte. DupA. aceia s'au
intAmplat lui Matei voevod moarte la scaun la
TArgoviste, si l'au ingropat in tinda bisericii domnesti ; iar apoi fiind multe rAutAti si robii aici

in tar de limbi pAgAne, i-au scos oasele afarA.

si au stAtut catAva vreame acolo in besearecA.
Iar deaca stAtu Mihnea a fi domn tArii in urma
lui Costandin vodA, fiindu-i oasele tot !desgro-

pate, le-au trimis cu cinste tocma acolo la aceastA rnAndstire Arnota, precum au fost poftit

pra era in viiata.

Deci fiind o mAnAstire la un kc foarte cu
anevoe de hran si. neavAnd nici un venit de
nici o parte, langa alte mili ce au mai adaos
raposatul Matei voevod acolo, intru ce i-au fost
si. domnii lui prilejul, domniia mea incA am so-

cotit inpreunA cu pArintele Mitropolitul chir

$tefan al WU rumAnesti, si cu toti boerii divanului si. am mai adaos si noi sfintei mAnAstiri
ce scrie mai sus Arnotei, si. acest sat MAcesul,
tot satul cu toti rumAnii si cu tot venitul si. aceste doao sAlase de tigani iarAsi dintru agoniseala domnii sale, dela parinti, unde-i zac oasele

si. ale pArintelui sAu Danciul vornicul, ca sa

poat fi sfintei mAnAstiri de intArire si cAluglrilor de hran si. de ajutor, iar rAposatilor ctitori
si domnii meale veacinicA. pomanA.
intArim domniia mea acestA rnilA si cu blestera, cum pre cine ar milui Dumnezeu cu domniia a fi biruitor tArii rumnesti, Inca il rog cu numele lui Dumnezeu si cu ajutorul hramului sari133
www.dacoromanica.ro

tului Arhanghel Mihail, s aiba. a intri mila

aceasta. sfintei mAnstiri Arnotei i cartea noastra spre aceste moii ,ce scriu mai sus, pre acela.
sA-1 nilluiasca Dumnezeu cu tot binele cestui

veac pi a-1 invredwceasa sfintiia Sa i in ceWalt yeac ce va a fie intru impArAtia ceruluit
iar cine-i va strica mjla i va vrea sa. facA intr'alt
chip, pre unii pa aceia. dinpreun cu indera.n4torii lor sa.4 batA Dunmezeu i sfAnta cruce 1.4

trup si in suflet, procleti anatema ot VlAdica

Hristos I ot trei sute optsprezece sfinti parinti
dela Nicheia, cu Iuda j i cu Ariia s fie a veni
la un loc, dupa. moarte neiertat, i partea p4.harului sa-i fie foc, spuza, vAnt i yifor. Aceaste toate unora ca acelora sa. ii S. intampleze a
le nemeri in yalea matcii focului, cu de trei ori
anatema, amin. Jata i mArturii am pus clomniia
mea, Preda Bucpanul vel ban, Stroe vel vornic,.
Chirca vel logofat, Pana. Filipescu vel spatar,
Mares vel vistier, Mihai stolnicu, Coltea clucer,

Dragici Cantacuzino vel paharnic, Costandin

vel comis, Costea vel postelnic, i ispravnic erban vtori logokat. Scris-am Dumitru Boldiei in
Bucureti.

Luna August 5 zile, i dela Adam liana ac-um

valeat 7169.
10 GRIGORIE GHICA VOEVOD
procit

134
www.dacoromanica.ro

erban vtori logofit.

11. Act de viinzare al vii din Teif afire

Mdaistirea Arnota))

AdecA eu Sima Cupetii pt Vel Ocna, dinpreunA cu feciorii miei Zota i Ntru, scriu si
marturisesc cu acesta al nostru zapis, ca sa fie
de bun.i si mare cre4int4 la mana sfintii sale
pArintelui Varlaam egumenul ot Arnota si A tot
soborul sfintei mAnAstiri, cum sA se stie cA i-am
vandut viia mea dela Teis, care vie este in hotarul Dobricenilor si o am Lost cumpArat si eu

dela popa Parasco Builescu ot Cacova, drept

bani gata, talere 77 precum scrie in zapisul popi
cel de vanzare. IncA sA se stie si. seamnele hotarului vii, imprejur pi'n viirful vii pre muche,
pAnA in hotarul cel vechi despre Cacova, apoi

pre hotar in jos pana in mArul cel paduret, si

din mAr pre din sus de nucii carlitestilor pre
coastA in jos panA in piatra si din 'data in piatrA pAnA in vAlcea si pre vAlcea in jos pAna in
nucsor, apoi din nucsor, iar din piatrA in piatrA.

in gardul vii din jos. $i iar sl

sa.

stie cA am

vAndut sfintii sale si altA vie care 0 am cum-

pArat dela Daniil calugArul, feciorul Dinii Izbosii, fratele popii lui PAtrasco ot Cacova, care
vie este alAturea pre langa a popii PAtrasco, si.
fiind intru mare pArAsire, drept bani gata, talere patru si jumAtate, fiind si eu stirea frAtine-sAu lui Tudor si a mooenirei Stanei, precurn
scrie in zapisul lui Daniil calugArul, cel de vanzare ; insA sA sA stie si seamnele hotarului acesti
vii, din varful vii pA supt obrAjie pre urma gar1) A. R. mi. 1452.

135
www.dacoromanica.ro

dului celui bat-ran, panA in viia Florii. Deci eu

impreuna cu feciorii mei am vandut aceaste vii,
drept bani gata ce scrie mai sus, i am dat tj
toate zapisile de cumpArAtoare in 'liana sfiintii
sale parintelui Varlaam, i cad am vandut aceaste
vii, fost-am multi pArinti i boeri mArturie, carei
'au pus i iscaliturile mai jos ca s se creazA.

Si pentru mai adevarata credinta, am iscait

noi i ne-am pus pecetia. $i am scris eu Matei
logofatul, cu invAtAtura dumnealor.

Martie 19 leat 7202.

Eu Sizna sin Dumitropol ot Vel 0cn, i sinego Zota i Nam
tefan ieromonahu ot Bistrita, mirturie.

12. Hrisovul lui Constantin Breincoveanu, dela

1690, cu privire la vinericiu1)

Cel intre prooroci de Dumnezau vAzAtoriu,

marele Moisi, priimind tablele leagii in Sinai, au
poruncit fiilor lui Israil, celor ce sunt din Iuda

din Seri, ca s zeciuiasc/ pe fii lui Israil,

slujind ei cortului, preoti i leviti fiind. Si paai

mntul cel mai bun s sa dea intru stapanirea

slujitorilor lui Dumnezeu. $i ca.nd aceastea au
fost in leagea cea veche de Dumnezau poruncite, cu cat mai mult i mai bun deck Moisi,
pre sangur Fiul lui Dumnezau avem, prin a
cAruia sange, curAtire de pacate luom. Aadar
folositorilor catre Dumnezeu pentru pacatele
1)

A. R. ms. 1452 f. 12 v.

136
www.dacoromanica.ro

noastre, arhiereior, preotilor si celoralalti slujitori, a da aceasta bine iaste.

CA cu cat mai mult, cu atAt mai preaslavit
ceale noi decat ceale vechi sant ; si nu numai
atAt ca santem datori ceata cea sfanta a o vedea,
ci

i pentru &Ansa purtare de grije a avea.

Dupa aceia i dumnezaestilor lacasuri pentru in-Wire i ajutoriu, care totdeauna le trebueste

din vistieriile pamAnteti, datori santem a implini si a darui. Asa dar i noi blagocestivul
iubitoriul de Hristos, insumi obladuitoriu i domn,
Io Costantin Basarab voevod, cu darul lui Dumnezeu stapAnitoriu a toatA tara rumAneascA, raynind a urma cuvintelor Domnului i celor mai

de nainte de Dumnezeu incununati domni

impArati. Iat. dar Domnul Dumnezeu ingaduind mai vrtos sfintelor bisearici i mAnastiri i
nouA slavitA vecinicA pomenire a face, pentru
aceia i domnia mea, foarte am rAvnit cAtre
aceastA dumnezaiasca mAnastire ce sa. zice Ar-

nota, unde iaste hramul sfintilor Arhangheli

Mihail si Gavriil i celorlalti fara trupuri ingeri, i parintelui igumenului i tuturor calugarilor carii lacuesc intr'acel sant lacas, ca

sl fie sfmtei mAnAstiri ce scrie mai sus, vinericiul dela satul Costestii tot si dela satul Barba-

testa tot si dela satul Dobricenii i Bogdaneoii

si cu tot pargorul de peste tot hotarul, de'n

hotarul Dobricenilor pAna in hotarul Hurezilor,

tot s tie sfanta mAnAstire Arnota. SA aib a

lua din zece vedre o vadra, i sa aibl a duce
vinericiul lui la sfnta mAnAstire. $i iar
sA fie sfintei manastiri Arnota a treia parte din
137
www.dacoromanica.ro

schela dela Caineni ; s aiba 4 hia, sfAnta naa,nAstire Arnota 1 ban si sfinta mAnAstire Cozia
1 ban i partea domneascA alt ban, sA impart&
vama pe trei pArti. Asijderea iar s fie sfintei
manastiri Arnota si din judecata acestor sate cc
scriu mai sus, iar a treilea ban. PentrucA acest
vinericiu dela aceste sate oi cu a treilea ban
dela vama din CAineni i cu a treilea ban dela
judecata satelor, sAnt date si niJuite sfintei m4-

nastiri Arnotei inca. mai de nainte vreme de

raposatul moul domnii meale Jo Matei Basarab

voevod, ctitorul sfintei mAnastiri, precum am

vazut domnia mea i brisovul moului domniei
meale, rAposatul Matei voevod, si cartea lui Cos-

tantin voevod i hrisovul lui Grigorie voevod

i hrisovul Radului Leon voevod, &cute i inoite una pre alta pre tocmeala i mila sfintei manastiri, precum scrie mai sus. Aijderea i domnia mea 'Inca am inoit i am intarit aceasta md
a sfintei mAnAstiri Arnota, precum i aceti ra.-

posati domni ce scriu mai sus, cu acest cinstit

hrisov al domniei meale, ca sa ma. chem i domnia mea nou ctitor -la aceasta. sant& mAnastire,
ca sa fie sfintei mAnAstiri de intarire i lAcuitorilor calugari de hranA i de imbrAcAminte, iar
domniei meale i raposatilor domnii meale pArinti,
in veaci pomenire. Si de nimeni sa nu sa clateasca dupa porunca domnii meale ; iar dupa petrecerea noastra. carea iaste tuturor pace, moartea,

care incepatori va tinea schiptrul acetii tari

rumaneti, sa-1 povatuiasca pre el Duhul sant
sa miluiasc sfAnta mAnastire ce e mai sus zisa.
138
www.dacoromanica.ro

OL

a intAreasca

i a 'inoiasca. acest hrisov al dom--

nii meale.

Jar de nu va cinsti si nu va nt4r, nici V.

inoi, ci va calca i va strica i va sparge brisovul nostril, sA fie de trei ori blestemat, 444.tema i afurisit de trei sute i optsprezecg sfinti
pArinti carii sant din Nichea, amin.
Jata si rnArturi,i am pus 4omn1a mea : pan.

Vint& vel ban, si pan Ghinea Rustea vel

dvormic, si pan Alexandru vel logofat, si pan

Mihai Cantacuzino vel paharnic, i pan CArstea
Popescul vel vistier, si pan Diicul vel clucer,
pan Duinitrascu Caramalau vel postehlic, si pan

Matei Filipescul vel stolnic, i pan Costandin

vel comis, i Matei Ciorogarleanu vel sluger,
Preda Bratasanul vel pitar, i ispravnic $erban
vtori logofat. $i am scris eu Mihai sin Stan logofatul ot Targoviste, in scaunul cetatii in Bucuresti, valeat dela facerea lum 7198, iar dela
intruparea Fiului lui Dumnezeu, leat 1690, luna
lui Iunie in 16 zile.
NOI COSTAND1N VOEVOD
erbart vtori logofit

procital

13. Actul dela 1722 intrind hrisovul lui Matei

Basarab dela 1637, asupra satului Bogdifinefti')

in numele Preasfintitei chesaricestii mAriri

printipul Valahiei din icoace de Olt, Carol al

sasalea, domnulu domnului nostru prea milostiv,
dat-am cartea noastra sfintei i dumnezaestii
1) A. R. ma. 1452 f. 196

197.

139
www.dacoromanica.ro

mnastiri Arnota, uncle sA cinsteste si s prAz-

nuiaste hramul marilor Arhangheli Mihail i

Gavriil i parintelui Serafim igumenul i. tuturor

printior caugari cati s vor afla lacuitori la

acea sant manstire, ca s aiba a tinea si a
.stApani rum'anii din satul Bogdaneoii sud Vilcea, cati sant ai sfintei mnAstiri drepti, insa. sl
-s stie rumnii pre anume: popa Ion cu feciorii
lui anume Necula, Vilcul, Costandin, Dumitru
i. Marin, i. Ilie fratele popei lui Ion, iar cu

feciorii lui, i Dumitru cu feciorii lui, i UdriOe

cu feciorii lui i Patru Bodeasca cu feciorii lui
i. Dima Cotea cu feciorii lui, carii s trag din
Stan Paricioiul, i. Patru Tardea cu feciorii lui
anume Nicola i Barbul i. Gavrila i. Roman,
carii sa trag din Micul i. Ionaca cu frate-sau
Ivan i. cu feciorii kr i. Stanciul cu feciorii lui
carii sa. trag din Barbul Golici.

Pentruca aceoi oameni ce scriu mai sus, i

mai de nainte vreame ei au fost tot rumani,

Predei postelnicul i. fratilor lui anume Tudosie
postelnicul i. Staico postelnicul, feciorii lui Staico

paharnicul din Ruda, cu jumAtate de sat din

Bogdanesi. Iar and au fost in zilele rposatului Matei Voevod, ei s'au sculat de a kr bunavoe de au vandut aceale neamuri de oameni
ce scriu mai sus rumni, cu jumiltate de sat din
Bogdaneoi, la sfnta manAstire Arnota, drept
ughi 115, dupecum am vazut i. noi zapisul acekr boiari ce scriu mai sus, de vanzarea acestor
rumni, cu jumatate de sat din Bogdaneoi, scris
dela anul 7144, i. dup vanzarea zapisului ace-

luia, au intrit si raposatul Matei Voevod cu

140
www.dacoromanica.ro

hrisov la sfAnta mAnAstire Arnota, ca sl stApAneascA pe aceti rumani ce scriu mai sus cu jumAtatea de sat de moie din Bogdaneti cu bun
pace, care hrisov l'am vAzut i. noi scris dela anul
7145, i de atuncea pAnA. acum tot i-au stapanit
sfAnta mAnAstire Arnota cu bunA pace. Iar and
au fost acum, s'au sculat aceti rumAni din Bogdaneti ce scriu mai sus, de au venit inaintea noastr
impreuna cu pArintele Serafim egumenul arnoteanul, i cerca ca sA sa sloboazA. de rumAnie ; care
pArintele Serafim egumenul dela sfAnta manAstire

Arnota, scotAnd i zapisul de vAnzarea br i.

scotAnd i hrisovul lui Matei voevod de iau citit
inaintea noastra it zicAndu-le pArintele Serafim
egumenul de fatA cum ca. i-au stApAnit sfAnta
manstire ca pe nite rumAni pAna acum cu pace,.

ei singuri n'au putut tagAdui cum cl nu sunt

rumAni. inte aceia adeverindu-sA cum c sant
drepti rumAni sfintei mAnAstiri, au judecat dupA
dreptate i. au dat aceastA carte a noastrA sfintei
i. dumneza.etii mAndstiri Arnota, i pArintelui
Serafim egumenul, i tuturor pArintilor calugari
cAti sa. vor afla lAcuitori la acea sfAntA mAndstire, ca sa. ADA a tinea i a stApAni pe aceaste

neamuri de rumani ce scriu mai sus, cu bun&

pace, dupA cum i-au stApAnit i pAnA acum.
Datu-s'au in Craiova, lunie 9 leat 7230.
Gheorghie Cantacuzino, Radul Golescu, Ilia Stirbei, Gliogorie Baleanu.
Staico Bengescu.

Din porunca chesaricestii administratii N. Deporta secretar.

Vezi in dosul cartii :

Aceti rumAni ce coprindu inteaceastA carte,.

acum la leat 7254 Ghenarie 10, in divan, ina141

www.dacoromanica.ro

intea prealuminatului nostru damn Io Constandin

Nicolae voevod, s'au rAscumpArat, and toti

banii deplin, vi pentru cAci au ramas supt st.i.,
panirea mAnAstirii mosiia, nu li s'au dat hrisovul la ei.
BARBUL VACARESCUL vel logofit.

14. Carte de blestem dela 1772, data de Mitropolitut

Grigore al Ungrovlahiei cu privire la

mofia Bogdanefti1)

Grigorie milostiiv Bojiiu Arhiepiscop i Mitropolit.

De vreame ca cuviosul igumenul Antim al

sfintei mAnAstiri Arnotei din sud Vilcea, au jaluit la smerenia noastrA, cum cl mosiia,..Bogda,
netii Arnotei sud Vilcea, cumpAratA tuna juimitate de hotar cu jumAtate de sat de rposatul
Matei voda, o au stApAnit mAnAstirea pAnA la

o vreame, iar dela acea vreame in coace s'au

sculat un Gheorghie din satul Bogdanevtii episcopiei, zicAnd cA are si el parte de movie intr'acel

hotar, vi au vandut moviia mAnAstirii cu zapis

lui Iane Romnescu vi Dimei Bugulescul vi lui
Costantin Ciocan vi altor cumpArAtori. Deci cuviosul igumenul, ceru dela smerenia noastrA,
aceastA carte cu infricovat blestem vi groaznia
afurisanie asupra molitvelor voastre, a preotilor
din satul Bogdanevtii Arnotei, popei Dimei celui

batrn i popei lui Costantin Popescu, i popa

1) A. R. mu. 1452 1. 208.209.

142
www.dacoromanica.ro

Dima cel mic i popa Costantin sin Marin, i asupta. diaconului Ractu Ciocan i a lui Marin Popescu, i diiaconu Toma i unchias Stanciul Dimulescu, i a altor sAteni anume Ilie Bodesdu, i
Costandin Vizuianu din satul Tomsanii i popa
1)
Ion cel battan i din satul Romanesii
i Ion Hlapescu din satul Costestii, i asupra lui
Dionisie monahu Olanescu si a altor care vor
oi ca sa mArturiseasca fieste carele adevrul.

Aceasta movie ce cautA sl o stApaneascl acum

mai sus numitii cumpArAtori, Gheorghie au stlpanit-o sau manAstirea Arnota ? i fiestecare,
mArturia s o dea i in dosul cArtii puind 0 is-

.calitura lui. Deci marturisind fiestecare in ce

chip va oi in frica lui Dumnezeu far de vAta.mare de suflet, sA fie iertat si blagoslovit, iar
nemarturisind adevrul dupa cum va oi fiestecarele i vor socoti ca sA pagubeasca manastirea,

.ascunznd adevarul, oricare va fi acela, ca un

netemator de Dumnezeu 0 de sufletul lui, pro-

clet sl fie 0 afurisit de Domnul nostru Iisus

Hristos si de 318 sfinti parinti dela Nicheia
de toate sfintele soboara. Asijderea i smerenia
noastrA, hierul i pietrile sA sa. topeascA i s. s

rAsipeascA, iar trupul aceluia, dupa moarte intreg sa ramae i nedezlegat; parte 0 lacas sA

aib la un loc cu Iuda i cu afurisitul

loveasca cutremurul lui Cain si sa. mosteneascA. bubele lui Ghiezi, i pana nu va marturisi adevarul, ertaciune sA nu aiba. Aceasta
scriem. 1772 Iunie 8.
sa-1

GRIGORIE AL UNGROVLAHIEI
1) Loc incomplect.

143
www.dacoromanica.ro

Zri in dosul cArtii marturiile :

Eu adeverezi a au stApAnit mAnAstirea Arnota jumAtatea de hotar, cu carciuma, cu moara,
cu islazu.
Grigorie igumeniul Bistritii. Gherasim eclisiarhu Bistritii. Dionisie ieromonahu ot Stoenesi,
vi eu am stApAnit. Cu frica lui Dumnezeu iscAlim

aici, ca. noi n'am pomenit stApnind neamul lui

Gheorghie, movie aici la Bogdanesi, ci au sta.pAnit sfnta mAnAstire Arnota.
Eu popa Dima cel bAtrAn ot Bogdanesi.
Eu Costantin Viezuianu.

Eu popa Dima cel mic ot tam, cu frica lui

Dumnezeu iscAlim i noi.

Cu frica lui Dumnezeu ne iscAlim mai jos

ca sa. sA creazA ca. pe acel Gheorghie nu-1 sim
sA fie stApAnit movie la Arnota, ci sim cA au
stApAnit sfanta mdrastire Arnota.
Vladu MAldArescu. Stefan MAldArescu. Nicola MAldArescu. Radu MAldArescu.

Eu popa Gheorghie ot Costesi om bAtran

sAnt, i pe Gheorghie au pe tatA-sAu nu l'am
pomenit cu movie in Bogdanesii Arnotei.
Dionisie monahu OlAnescul, om bAte.in de
noaozeci de ani, mArturisesc ca. au stApAnit sfnta
mAnAstire, moviia Bogdanevtii, iar pe acel Gheor-

ghie dela Bogdanesi cu acesi rumni ce sA fac

movneni, nu i-am pomenit sd stApAneascA, nici
ei panA in vremurile de acum; ava sim vi mArturisim.
DIONISiE MONAHU OLANESCUL
Tunic 5 ; 1772

144
www.dacoromanica.ro

Cu frica lui Dumnezeu ne isclim i noi eu

popa Ion ot Tomani, eu diiaconu Toma ot Bogdaneti ; tata-mieu au murit om de o sutd noao

ani, si am avut frate mai mare, i and s'au

&cut aceasta pricind puteam sd cumpAr i eu,

dar tatA-mieu i frate-mieu cel mare, nu niau
lAsat, ziand c. iaste mosiia mAndstirii. Asa stiu
mrturisesc.

Eu Ilie ot BogdAneti i Dumitru i Marin ot

tam, de and ne-am judecat, ne-au dat cu dijmA
sfnta mdndstire.
Eu Ion ot Costeti i eu Ianca LAzArescu ot
Costeti, sAntem bdtrAni ca de optzeci noaozeci

de ani, tim cd au stapanit mandstirea.

Eu popa Pitru ot Costegti.
Eu diiaconu Mang ot Costegti am pomenit mogiia a Arnotei.

15. Act de hotdrnicie cu privire la muntii Neteda

fi Schinteea, proprietate a Mdneistirii Arnota 1)

Noi cei carii sntem mai jos iscAliti, dui:4

cuprinderea acwii cdqi mergand in fata locului la acest munte, unde au avut pricind sfnta
mAndstire Bistrita cu sfanta mandstire Arnota,
fiindcA oamenii din Coste0i ce au fost ceruti

de a da marturie pentru aceastA pricind, n'au

putut sd priimeascd cartea de blestem, am priimit-o noi inaintea parintilor igumeni ai acestoria
sfinte mAndstiri i inaintea cercetArilor ce au
fost ornduiti de preaosfintiia sa parintele episcopul, mArturisind in frica lui Dumnezeu cu su1) A. R. ma. 1452 f. 148 149.

145
www.dacoromanica.ro

10

fletele noastre cd dela moii i pdrintii nostri,

am auzit zicand cum ca. tot muntele Netecla i.
Schinteea, au fost al satului Dobriceanii, i. Pau
si stdpanit atat satenii din Dobriceni cat si sfanta

mandstire Arnota, dupdce s'au fost vandut oamenii din Dobriceni cu moiia *i. cu muntii la
numita mAndstire, din vremea mdrii sale rAposatului Matei voevod Basarab. Dar dupa vremi
cu rdpire si cu nedreptate impresurandu-sa mun-

tele de cdtre sAtenii ot Costesti, prin ajutorul

sfintei mAndstiri Bistritii, Hind acest sat al Bistritii, i. dupa multele galcevuri ce au fost intre
parintii noori i. cu Costeoii, precum i cartile

ce sant la mAndstirea Arnota adevereaza, in

vremea mArii sale raposatului Costantin voevod
Brancoveanul, iardsi prin carte de blestem a pdrintelui mitropolitu Theodosie s'au cercetat pricina acestui munte i dupe multa silnicie ce avea

pdrintii noori de cdtre Costeoi, poate ca sa

scape de galceava, sau pentrucd nu avea atata
cdutare muntii, precum au in vremea de acum,
de atunci au intrat i. Costeoii Bistritii cu std.panire in Neteda, pe fata despre apus, pand in
culmea muntelui.

Deci de atuncea in coace, pe seamnele ce

am pomenit dela pdrintii nostri si precum au
stdpanit si noi and am dus oile mAndstirii si
ale noastre in munte. Acum am luat traioi cu
plmant si impreund cu cartea de blestem am
ardtat cuprinderea numai pe cat am pomenit
noi i oim cd iastd pAmant bun al Arnotei pe
aceaste seamne, adeca semnul dintai :
Din curmAtura ce curg cloud izvoare, unul
146
www.dacoromanica.ro

spre rAsArit, ce s numeaoe izvorul comarnicilor sfintei episcopii si altul spre Apus dintr'un
brad cu doao gemAndri si ce s'au insemnat, apucAmu-nea la deal pd sleame pd la o piatra mare
unde sa zice la grosi ; si prin mdgura cu brazii
si tot sleamea pand in vArful lespezikr sfintei
episcopii, fiindcA dupa cum merg aceste seamne
ce le ardtdm mai sus, partea despre rdsdrit, iaste
pdmAntu sfintei episcopi si partea despre apus
iaste Schinteia Arnotei. $i din vArful lespezilor

cAtre amiazd zi sd incepe muntele Neteda si

merge iar pe sleame pAnd in piscul vulturului,
stApAnindu-se despre rdsdrit de Arnota si despre

apus de Bistrita. $i din piscul vulturului pogoara in vale si trecAnd rAul ce izvoreste din
Schinteea, merge drept in izvoru despre comarnici, intr'acel brad, cu doua geamandri, unde sd
inchee ocolul Arnotii. Iar de va fi sd ciard pArintele Filaret, egumenul sfintei mAndstiri Arnotii
tot muntele Neteda, ca sa-1 ia intru stapanirea
mAndstirii, isi va cauta dupA cArtile ce le va fi
avAnd, cd noi precum am pomenit, pre atAt am
priimit carte de blestem; si pre aceste seamne
am mers cu trdisti cu pdmAnt, al-At:and ceale ce
stim in frica lui Dumnezeu.
$i pentru incredintarea ne-am iscAlit numele

si ne-am pus si degetile in kc de pecete. 1785

Iunie 21.
Pitru Rachienul, om ca de 85 de ani.

Dumitru Plicurariu, de 60 de ani.

Ilie Picurariul de 55 de ani.

Negoitii nrctilabu de 50 de ani.
Piitru Chirca de 35 de ani.

Tanasie Boarnul de 75 de ani.

Ene Ciobotea de 55 de ani.
Ion Tudorescul de 50 de ani.
Ilie Croitorescu de 40 de ani.
Din satul Dobriceni.

Din porunca preaosfintii sale pArintelui epis147

www.dacoromanica.ro

10*

copul fiind noi oranduiti de am mers in fata

locului pentru descoperirea acestui munte, pe
aceaste marturii, dupa. ce i-am cercetat mai intai

i le-am aratat cat iaste de groaznic blestemul

celor ce-1 priimesc nedrept, singuri, de bunavoia

lor, nesiliti de nimenea, au primit aceasta carte

de blestem dupe tiinta lor i au i dat inscris
aceasta adeverinta ce s arata mai sus. Drept
aceia i noi incredintam cu iscA.liturile noastre.
1785 Ionie 21
ILARION ARHIMANDRITU
RAFAIL IGUMEN HUREZU

POPA IOAN PROTOPOP

GHEORGHIE 1ogofaul episcopii

Ar mai fi multe hrisoave, zapise i alte documente foarte interesante care ar arata in intregirne atat moiile i bunurile ce le-a avut Arnota, cat i trecutul ei de belug i de stralucire,

dar, pe care din lipsa de spatiu regret

cl nu le pot tipAri aci; ceeace ar fi desigur i

mult costisitor.

148
www.dacoromanica.ro

'RINIP1111NPv

11111110"

--

Anexe
II.
Referatul Var. Consilier Cultural
D. Cristescu, din 14 Iu lie 1934.

Prea Sfintite Stap Lie,

Cu cel mai profund respect V6. comunic o

hotarire luat6 sub pecetia unui gand luminos,
rugndu-Va sA. binevoiti a da binecuvntarea si
inalta aprobare, spre a o aduce la indeplinire.
De multe ori, mi-a fost dat ca, cu prilejul inspectiunilor Centrelor Parohialeaflandu-m6 in
drum spre Thrgu-Jiu, in timp ce coboram pe
soseaua serpuit6 a comunei Costesti-Valcea,

al-A

s vreau, privirile imi sburau spre muntele majestos al Arnotei, pe care stau in paraginl zidurile
inalte al Sfintei Mnastiri cu acelasi nume. in

ceasul asfintitului, cnd codrii de stejar si de

brad ai Arnotei, se invesmant6 in ceata. albAstrie, zidurile in ruinA ale Sfintei MAnAstiri, isbesc parc mai viu ochiul, stramutAnd sufletul
spre trimurile unei lumi apuse.
149
www.dacoromanica.ro

impins de un dor puternic de a urca pe a-

cest munte, pentru a privi mai de aproape istorica MAnastire, intr'o zi, pe cand mA reintorceam dela Centrul parohial CArbunesti, mi-am
realizat acest gAnd. mpreunA cu Prea Cuviosia
Sa, PArintele Arhimandrit Efrem EnAcescu, am
urcat la Sf. ManAstire Arnota. Aci are orcine
prilejul sA se convingA cA muntele oferA cu adevArat o maretie impresionanta, si CA el are aerul

sA sfideze legile pamntului, sa urce spre treptele vAzduhului, rezervate unor lumi superioare".
Dar nu numai muntele Arnotei infioarA ; ci mai
ales mostenirea de sensibilitate si de noblete revArsate din sufletul unui popor.

Nu se poate reda in cuvinte nAvala de impresii tainice ce-ti napAdesc sufletul in aceste
locuri sfinte, unde ar trebui sA-ti lepezi incAltAmintea picioarelor si sA-ti pleci genunchii si fruntea, irezistibil, pe lespedea de marmora a mor-

mntului evlaviosului si dornicului de cultura.

religioasA, Voevod Matei Basarab. $i pentrucA.
cuvntul imi este slab, cu smerenie imi iau in-

gAduinta de a reda pisania de pe piatra mormntului numitului Voevod: Aici zace Matei
Basarab, cu mila lui Dumnezeu odinioara sta.pan i Domn al Tarii Romnesti, barbat intelept, indurator si milostiv, intemeietor si innoitor a multe Biserici si. Manastiri; niciodatA biruit, ci biruitor, si a multe invingeri invingAtor
prea slAvit, dusmanilor infricosat, prietenilor de
foks, inbogAtitor al tArii sale, cel ce, cu multA
bogAtie si intru toate indestulat, in lina pace a
domnit doll& zeci i trei de ani, a adormit intru
150
www.dacoromanica.ro

.4-

AAA
r

"

--

ii

--.....

1-..
.

.....--.5

:-. -

ffirriff1f1411::

tw

!rrfrriffvflff.,
f

-11141i

I
1/1

II

C1

11

11
11

II

,J

MI

NI

S.
MI

r
I

!"!

11-tir

ir

IrZ

lb

"
4
IF41;

Vedere dupe: restaurarea aripei drepte

despre Sud a chiliilor Arnotei ; precum si a lucrarilor in curs.
www.dacoromanica.ro

Domnul la cinstite batrnete in anul Domnului

1654".

Langa el, este ingropat Danciul tatal lui

Matei Basarab. Stau numai ei amndoi acolo
in pustietate dupa. cum se exprima. un mare
istoric

, in pacea Manastirii cu un singur ca-

lugar, fr locuitori, fara. oaspeti; din toate partile codrul inghite zarile i noaptea calatorii care
strabat drumurile valor, \Tad lucind aceasta singura lumina de indreptare i mangaere, ca o raza
pornita din sufletul luminos al stramosului".

A venit timpul insa, ca evlavia, credinta

si

faptele marilor voevozi i bunilor crestini de alta

data s nu infioare pentru o clipa sufletul cad-

torului care si-a rtcit pasii pe aceste creste,

ci sa. pastreze neatinsa. opera duhului crestinesc
si a neamului romnesc.
Vitregia i urgia vremii a lsat in ruina zi-

durile de fala de odinioara. Un foc naprasnic

de acum vre'o zece ani, a transformat in ruin
aceste ziduri, dupa. cum se poate vedea din fotografia de mai jos, pe care am luat-o personal
cu ocazia urcarii in aceste locuri.
Porunca faptei de a contribui la reinvierea
trecutului, mi-a rascolit intreaga fiinta sufleteasca i un fior tainic mi-a strabatut inima.
Convins pe deoparte, ca toate infaptuirile
marete se realizeaz mai presus de orice, prin
suflet ; patruns de ideea, ca programul de activitate al meu, are un cadru mult mai larg,
m'am hotarit sa pornesc la lucru pentru refacerea Sfintei Manastiri Arnota.
Pentruca in zilele noastre, se iau multe hota151

www.dacoromanica.ro

riri; pentrucA suntem aproape sAtui de hotririle

care se trambiteazA la zilele de paradd, sau sub
impresia unui moment fericit, tin sA mArturisesc

cl nu voi avea odihnl i. pace pAnA and nu

voiu vedea refAcutA aceastA Sf. Mndstire i
pin and nu VA voiu vedea inconjurat de soborul calugaresc, inaugurand i sfintind acest
mAret lca. Acesta este votul pe care 1-am fAcut

lui Dumnezeu, plecndu-mi smerit genunchii

langa mormAntul lui Matei Basarab.

Dar intentia imi este nu numai de a reface

zidurile MAnAstirii, ci de a reinvia ctitoria unei
mAnAstiri ortodoxe, mai ales ca model de vieata.
spirituala, de cuvioie i. de cArturArie. $i pentru
ca sa nu se creadA ca ma. amestec intr'o lume
aparte de cea mireneascA i. pe care n'o cunosc,
este necesar sa. adaog o intimA convingere : ortodoxia noastra ifi va recdpdta energia feunitoare
de viafd creftineascd, nu oscildnd pe drumul intortochiat al curentelor noui, ce se viinturd de cdtre teologii care sunt prea subjugafi influenfelor
catolice fi protestante. Ortodoxia nu poate progresa deceit tot langd fuvoiul de viafd duhouniceascd ldsat de Sfinfii Pdrinfi; deceit tot ldngd isvorul de invdfdturi propoveduite fi trdite de aceftia, de marii mistici fi pustnici ai veacurilor apuse. Comorile sfinteniei trebuesc descoperite.
Spre margAritarele cuvioiei, ale credintei i. ale

supremului ideal cretin, pAstrat nealterat de

ortodoxia noastrA, sA cAutAm cu o sant& nostalgie.

Toate acestea se pAstreath in sfintele MAnAstiri.

in via dorintA de a fofosi acest sf. lAca4 i.
pentru inviorarea puterilor duhovnicWi ale Pre152
www.dacoromanica.ro

otimii Oltene, m'am gandit ca. aceastA Sf. MA-

nAstire poate fi extrem de folositoare acestei

Preotimi ca Mc de retragere duhovniceasca.
Lucru stiut este, cA. apostolat fAra. viata interioarl, nu este posibil ; i cA viata interioarA,
fAra retrageri spirituale, este greu sa. se inflptuiasca. Sufletul i inima unui apostol, au nevoe
sl pluteasca pe inaltimile unor lumi superioare ;

au nevoe sA fie scaldate in caldura si lumina

dumnezeiasca. Linistea, pacea, disciplina duhovniceasca i echilibrul moral, se pot redobAndi in

aceste locuri cu farmec de mireasma duhovniceasca i cu suflu din suflul stramosilor cei tari
in credinta.
M'am gAndit deasemenea ca. acest sant lacas
de elitd spirituala, se poate folosi i pentru re-

crutarea de ucenici iscusiti, cad se pot forma

pentru arta grafica. Tipografia Episcopul Vartolomei" ar putea

sA.-i

formeze zetari, lucratori,

maestrii iscusiti dintre calugari, pe care ii pot

forma din punct de vedere intelectual si spiritual
si acei cad se gAsesc si se vor gAsi in serviciul

Directiunii Culturale a Sf. Episcopii. CAci nu

se poate ca prin stAruinte depuse din dragoste
sA nu se isbuteasca in odce lucru. Voiu cauta
in aceastA privintA, sA fac o intensl propaganda

in lumea satelor, spre a se putea recruta frati

calugari tineri, sprinteni la minte, cu inclinatiuni
spre cuviosie, cad se vor forma in iranastire ca
vieat monahiceasca. i initia in cele ale artei

grafice, in care scop li-se va orndui locuinte

si viatA in comun

i aici la tipografie. Este o

jale, sA vezi in tipografie oameni streini de cele

153
www.dacoromanica.ro

duhovniceti, invApAiati numai de pretentii si

neputnd conta pe ei, ca unii ce nu sunt legati
de institutiile sfinte ale Bisericii, ca monahii. Si

pe aceastA cale deci, ninstirea Arnota, va fi

in viitor pepiniera tinerilor cAlugAri cari se pot
desAvAr* i in arta grafica.

Realizarea marelor opere, cere desigur pe

langa suflet i un plan bine chibzuit. Pentru
aceasta, pentru a nu ne pierde in ideologii sterpe,
cu profund smerenie imi permit a V. prezenta
planul de lucru pe care-I vom executa intocmai :

(Urmeaz schitarea liniilor de activitate in

scopul restaurArii Arnotei).
Consilier Referent, Pr. D. CRISTESCU

Pe acest referat, Prea Sfintitul Episcop

Vartolomei , care a ajutat nu numai cu cuvantul qi cu indemnul luminos la restaurarea MAnastirii Arnota, dar a donat 'Dana
in prezent suma de 40.000 (patruzeci mii)

lei, pentru care ii aducem respectuase

multumiri , a pus urmAtoarea rezolutie :

Dacei convingerile pur omenefti nasc fapte mari,

cu ateit mai mull cele in legeiturat cu Dumnezeu f i

cu pietatea istoricei a unui neam ca al nostru, sunt

rnenite s creieze fapte, chiar mai presus de puterile omeneqti. Suntem deci foarte fericit, cei organizafille evangelice pe care le-am stabilit pentru

deapururi in numele Sfintei Triiimi fi al Maicii

Domnului, evoluiazei necontenit spre reinvierea in154
www.dacoromanica.ro

tr'o cat mai streilucitei fi mai impundtoare luminaa trecutului nostru, caracterizat prin cele mai cu-

rate moravuri, qi prin cea mai sublimei qi mai

creatoare credinfd.
WI binecuvantdm deci din tot sufletul, atat inifiativa pe care vei a inspirat-o firea misionard, care
vet impodobefte din tinerefile voastre, cat fi voinfa
pe care vel am cunoscut-o dela inceputul colabord-

rilor noastre de Pdrinte fi Fiu, ca fund deapururea neclintitd. Mergefi deci inainte cu Dumnezeul
iubitor al celor ce ftiu fi voiesc sel-fi jertfeascel
timpul fi munca in Preamdririle Lui, in legaturd
cu fares fi neamul din care sei trag, ca in cazul
de fafd, cand e vorba de intdrirea prezentului prin
trecut ; fi de luminarea viitorului poporului nostru
creftin fi roman, prin impreunarea intre ek a prezentului in care trelim, cu trecutul.
Pelrerea Noastril, in legeiturd cu aceastei preamdrire a trecutului nostru de eroi fi martiri, este
ca, chiar din toamna aceasta, Domnul Arhitect Atanasescu sei intocmeascel fi planul fi devizul refacerilor cuvenite ; cum fi ferpuirea drumului de

urcat la acest skint locaf de inchinare fi de cea

mai curatel pietate cre#ind.
in ce ne priveqte pe Noi personal ne inscriem
cu suma de 10.000 (zece mii) lei, pe care o vom
depune chiar in toamna aceasta.
Comitetul de indrumare, de control fi de stran-

gerea daniilor din partea sufletelor devotate lui

Dumnezeu fi neamului lor, il vom intocmi impreunit' de indatei ce ne vom reintoarce la Refedinfer.
Episcop, t VARTOLOMEI

155
www.dacoromanica.ro

CATRE PRIETENII ARNOTEI ')

Nimeni nu poate tAgAdui cd bietului om, prins

de grijile zilei i adeseori aglomerat de interese

egoiste, ii este imposibil sd se asocieze tuturor
initiativelor entuziaste. Acestea cer jertfA. $i mai
presus, cer un spirit deosebit de concentrare dinamicA. GAndurile nobile prezintd un ideal, spre
care aspird inimile generoase i sufletele alese.
E bine sA fi visdtor i sd perziti in visare, cdci
de foarte multe ori visurile se prefac in realitAti.
Acesta este un adevAr. Se impune deci un front
de miraj triumfAtor, in care sd. se impleteascd
poezia i actiunea cuceritoare. Unite laolalta, i.
sustinute fiind de o freneticA pornire lluntricA,
se ajunge ca prin farmec la telul dorit. Succesul
va fi insd in orice camp de actiune cu atAt mai
apropiat, cu cat se intAlnesc laolaltA mai Amite
energii, absorbite intr'o faie de luminA din soarele convingerilor neinfrAnte.

De aproape opt luni de zile manifestAm i.

cu condeiul i cu vorba neclintita dragoste de a
restaura Santa MnAstire Arnota. Existd un
Comitet, care incearcd sd-i risipeascd forte i.
energii. Dar acesta nu e suficient. Cdci de multe
ori comitetele se mdrginesc la una sau mai multe
persoane, care impetuos vAslesc printre valurile
furtunatice ale imprejurdrilor.
Restaurarea Arnotei, aa cum o visdm, si asa
cum vrem sd o restatornicim glorios, cu viata ei
duhovniceascA de altAdatA, definete linia unei
1) Acest apel s'a publicat in Bidetinul Oficial al Eparhiei Raninicului
Noul Severin, la data de 31 Martie 1935.

156
www.dacoromanica.ro

-411

-1111111

f)
)

grr-

110

r-

Pr,

Ar S.
4)-\

r
r

r
_

www.dacoromanica.ro

Vedere prinsa din partea de Nord a inana'stirii Arnota, dup restaurarea in parte a chiliaor inana'stirii.

c.

opere narete. Avem urgentA nevoe deci de proaspete valori; avem nevoe de simpatia i bunAvointa prietenilor Arnotei.

A fi prieteni pentru o ideie, este cu totul

diferit de prietenia ce o reversi pentru o fiint
scumpA. CAnd te devotezi unei initiative sacre
unei idei desprinsA din cetatea tainica a vioi.

clunn aunovnicesti, esti stApAnit de o vraj magneticA, ce spulber4 nourii nesigurantii. Cine trA-

este pentru o ideie se vede deodatA invAluit in

taina unei munci fax% de preget, plutind intr'un
ocean de credintA vie. Vrem sa. oim i s simtim ecoul unei mAngAitoare simfonii de amicitie
curatA. CAci atunci izbAnda va fi sigurA. A fi
prieten unui trecut de sInAtoasA traditie culturalA, este tot ceeace poate fi mai inalt, mai nobil ; a privi spre o lume de mult apusA, dar care
trAeste prin virtutile ei mArete, este tot ce intregeoe o viguroasA afirmare duhovniceascA.
Avem convingerea ca. sunt cAtiva prieteni
sinceri i pasionati pentru Arnota. Vrem s oim
care sunt aceoia. DacA ne stim sustinuti efectiv
incurajati numai de un grup de 30 de prieteni,
care se pleacA cu cutremurare sfAntA asupra como-

rilor de sensibilitate si de gandire ale lui Matei

Basarab cel pios si ale epocii sale, cu sigurantA c
vom isbuti. in invAlmAsala vremei actuale, ar fi un
semn de vAditA vigoare duhovniceasca s formAm
un compact grup de visAtori i pasionati lucrAtori
pentru o ideie sfAntA, o comuniune activA ; cAci
acesta este germenul social al impArAtiei lui Dumnezeu pe pAmant.
Va rog, va. conjur fratilor in numele Domnului
157

www.dacoromanica.ro

i. Mantuitorului Iisus Hristos i. al ideiei sfinte

de a reface Arnota, nu ne lsati singuri sa ne

trudim pentru aceasta. opera. Veniti, iubiti prieteni, in jurul drapelului sant al aspratiilor ideale
ale neamului nostru romanesc i. puneti-v tot

sufletul pentru el i dreapta lui credinta. Va

spun ca. nu ati avut i. nu yeti avea bucurie
intim& revarsata din adierile cerului, ca in ziva
aceea cand sus pe munte, invaluiti in zarea seraf ica a Arnotei, yeti vedea o candela aprinsa la
mormantul lui Matei Basarab Voevod; yeti privi
cele 40 de chilli curate i. cele doua cerdace in
stilul vechi brncovenesc; yeti vedea Monahii

cu odajdii sfinte primind, in sunetul duios al

vechiului clopot al Arnotei, pe Prea Sfintitul
nostru Episcop Vartolomei, al carui suflet mare
va vibra ca o harfa. delicata. Cand muntele Arnotei din zori i. pan in amurg va vui de slava
adusa. lui Basarab, yeti tremura de emotie sub
fluidul magnetic al Dumnezeirei i yeti cauta

ate o chilie singurateca, spre a varsa lacrimi

de bucurie nespus.
Ateptam, fratilor, adeziunea sincera a prieteniei Sf. Voastre pentru Arnota. Si atunci Va.
-voiu indica eu bucuros planul de lucru isbavitor.
in numele Comitetului Arnotei
Prea umil oetenitor,

Pr. D. CRISTESCU

158
www.dacoromanica.ro

SPRE CUNOASTREA ADEVARULUI

Prea Sfintite Stapane,
Rana in prezent simtindu-ma. intr'o permanenta nazuinta, evanghelica; i dorind ca mereu
sa ma pastrez intr'o atmosfera de idealism evan-

gelic, cu cel mai profnd respect Va aduc la

cunWinta, cd dreptul de autor ce mi s'ar cuveni
pentru broura ce s'a tiparit cu aprobarea Prea
Sfintiei Voastre, in Editura Sfintei Episcopii,
intitulata : Scurte lmuriri asupra minunii dela
Maglavit", il cedez complect fondurior pentru
restaurarea Sfintei Manastiri Arnota.
Am fost presat de ultimile evenimente de
trezire duhovniceasca, ce rar s'au vazut in istoria
Bistricii noastre, ca s dau la iveala aceastA bro-

wra., in care primeaza lamuririle scripturistice

i caldura sufleteasca a vietuirii cat mai apropiate de Dumnezeire. Caci, de altfel, mai am in
manuscris inca trei brouri, pe care nu le-am

dat la iveala, spre a nu da loc la discutiuni.

Pentruca in zilele noastre mai toata lumea judeca

lucrurile numai prin prisma intereselor materiale.
Este mai bine de un an de zile decnd traiesc

numai framntat de gandul restaurarii Sfintei

MAnAstiri Arnota. Dorind ca Inca din primele
luni ale primaverii vlitoare s incepem lucrul
constructiv, refacand chiliile i Sf. MAnastire
insai, Wand refacerea drumului pentru anul
urmator, am &cut apel la multi oameni bogati;
am cautat o inima cu sensibilitate cretineasca,
care M. doneze singura catapeteazma numitei
159
www.dacoromanica.ro

ManAstiri, executnd-o exact dupA modelul celei

vechi din timpul lui Matei Basarab, care se gasete n prezent la Muzeul Muncipiului Bucure0i
i care este o capod'operA de arhitecturA i sculpturA; i cu care deasemenea se mandrete tara
noastr la toate expozitiunile internationale. MIA
in prezent n'am gasit pe nimeni care sa. accepte

aceastA inaltA cinste de a reface istorica catapeteasma, care este drept, se urcl la 150.000 lei 1).

De aceea m'am gAndit s fac personal ultimul

efort ca pe pe lnga donatia de 10.000 lei pe
care i-am fagAduit i din care deja am vArsat
jumAtate sumA, cu ce se va mai adloga la ceeace

mi s'ar cuveni din dreptul de autor la numita

browrA i poate i la altele care se vor mai
tipAri; i mai ales cu sumele ce le voi colectk
personal printre prietenii i rudele mai apropiate,
nAdAjduesc sA strAng suma necesarA executaxii
numitei catapetesme, Fara ca astfel, sA se resimta
fondurile celelalte de refacere a Sfintei MAnAstiri,,

care, din cauza imprejurArilor prin care trecem,

se strang cu multA greutate.
Prea supus i prea plecat.
Consilier Referent, Pr. D. CRISTESCU

1) CAnd am orris acest referat

17 Octombrie 1935

am Lost informat

gresit a acensti catapeteasmL s'ar putea lucra numai cu suma inaicatA. in

ultimul timp, ;mei, am luat informatiuni precise dela oameni seriosi si cunoscAtori ai artei sculpturale, cA o catapeteasua asemenea celei vechi nu s'ar
putea face deck cu o sumi aproximativ de un milion lei.

160
www.dacoromanica.ro

RECUNOSTINTA $I MULTUMIRI 1)
Comitetul de restaurare al Sf. Manastiri Ar-

nota isi face cea mai placuta si inala datorie,

de a anunta cu bucurie mare ca. Majestatea Sa
Regina Maria a trimis spre incurajare suma de
3000 lei, pentru refacerea Arnotei. In acelasi timp,

Majestatea Sa a intervenit la Ministerul de

Domenii, spre a se da gratuit lemne de constructie si de foc pentru arderea cArAmizei i a
varului; iar la Ministerul de Comunicatii spre
a se face soseaua in muntele Arnota.

Gestul acesta majestos din partea Bunei si

Marei noastre Regine, desvAlue oda-a mai mult,

tezaurul de sensibiitate si intelepciune al MajestAtii Sale.

Majestatea Sa Regina Maria a vizitat in

1913, pe and era Principea, ManAstirea Arnota

si a prins in inima-I mare ecoul tainic al voevodalelor traditii de altAdat. Plutind intr'un
ocean de credintA, Majestatea Sa s'a apropiat
cu duhul de sferele serafice ale DivinitAtei,
impArtAsindu-Se de razele ei. Si asa a zArit

minunat in inima vremurilor apuse, mArturia

puternicA a unui trecut plin de glorie si de credintl. Din fiecare ungher inegrit de vreme al
Arnotei, i-a soptit MajestA.tii Sale un trecut de
glorie duhovniceascA si sufletul unui voevod care

s'a consumat in pietate si. credinta si. a luptat

pentru neam si. legea santA. Pacea sfAntA, evo-

catoare de armonii ceresti, care invAlue zarea

1) Aceste multuntiri au Lost publicate in Buletinul Oficial al Eparhiei
Raranicului Noul Severin, la 28 Februarie 1935.

161
www.dacoromanica.ro

11

in jurul Arnotei, a &cut s. vibreze puternic

inirna Majestkii Sale, care s'a plecat lnga mormAntul aceluia ce a fost Matei Basarab Voevod.
Aci lAngA acest mormAnt rece, fArA candelA, a
regAsit un sens de viatA. cu adncA rezonantA
intr'o veche i pioasA traditie domneascA.
Este greu sA se redea in cuvinte marea bu-

curie i curajul, pe care mAretul gest al Majestkii Sale Regina Maria, 1-a procurat Comitetului de restaurare, care se vede dinteodatA
inflAcArat de energie sfAntA. Pentru aceasta Co-

mitetul Arnotei se pleacA cu profund respect

inaintea Marei i Bunei noastre Regine i o roagA
respectos sa primeascA omagiul nostru de profund
respect i admiratie, precum i expresiunea celor
mai vii multumiri. Este o lectie de inaltA vigoare
moral pentru toti cretinii i romAnii, gestul pro-

vidential al MajestAtii Sale, care pe langl grija

i jertfa ce o revarsA din belug atkor societAti
de binefacere din tara aceasta, s'a gandit i la
Arnota lui Matei Basarab.
Numele Majestkii Sale se va pAstra deapururi in Cartea de Aur a ctitoricetei MAnAstiri
i va fi venic pomenitA de pioii i evlavioii
cAlugAri care in miez de noapte, in zori i in

amurg, vor bate metanii pe lespedea rece a

Arnotei.

Deasemenea Comitetul Arnotei ii face o

placutA datorie de a aduce vii multumiri publice
Excelentei Sale, Domnului Ministru al Afacerilor
Streine, Nicolae Titulescu, care a fAcut mArini162
www.dacoromanica.ro

A-4,

'

16

L'.4.

'622ds"

I,

olcr

...siEN*1%'''i, ,_.
f -. ,
i-

.4

v
:547,

l'' /

- ;:

lora.

.'''

it

,,.

'.
c.

c. otk.:01,-..Oirr

''
ECa

.
.

-1,4,

644V 41'

ri.--".

,!1.

1$.j1"

pI

.,

Pla...4,
A

tt

IM114144.71eZ"11.1104/COSIe1

.1

www.dacoromanica.ro
in fata Manastirii Arnota. (Vedere prinsa din fata nanastirii Arnota).
Privelistea vailor i codrilor ce se revarsa

SO

itiy...
-r

ril

mosul gest de a clarui suma de 5000 lei pentru

restaurarea Manstirei Arnota.
Domnul Nicolae Titulescu, ministrul i sta.lucitul barbat de Stat al Romaniei, a carui prodigioasa. activitate, dirijeaza fascinator nu numai

destinele de consolidare i pacificare ale Tarei

Sale, dar i. ale politicei internationale, din gloria

sociall in care traete i din patrimoniul umanitatii, pentru care se jertfete, are timp s evadeze i in cel duhovnicesc. Cu sufletul sau mare,

in care fierb puterile patrunderii i ale creatiei,

ti in atentia Sa activa spre problemele vitale
ale neamului, pretuete dupa cuviinta. trecutul
national i religios al romanismului. Deaceea,
gestul Domniei Sale da Comitetului un deosebit

imbold la lucru i un nou avant de autentica

vigoare morala. Suntem profund recunoscatori
Domniei Sale i vom pastra cu vadita emotie
in Mimi mrinimia unui suflet mare, care a vzut
lumina zilei pe meleagurile Olteniei.
4

Totodata. cu multa. bucurie, aducem vii multurniri publice Donmului Basarab Brancoveanu,

care a donat suma de 5.000 lei pentru Sf. Manstire Arnota, pe lista de subscriptie trimis
parohiei Cezieni-Romanati.

Din vlastar voivodal, din neamul Brancovenilor pretuitori i. ravnitori ai culturii romaneti, face parte Domnul Basarab Brancoveanu.
Biserica ortodoxa i cultura romaneasca a
atins sub domnia Brancovenilor inaltimi de nebanuita glorie, cucerita. prin capacitatea de idea163
www.dacoromanica.ro

11.

lism S de dragoste pentru neamul romanesc. 0

epoca de suflu purificator S creiator s'a remarcat
sub Constantin Brancoveanu Voevod, caruia i
s'a tAiat capul pentru adevArurile yes-Lice ale
lui Hristos S pentru valorile culturale ale poporului S neamului romanesc. Frumosul gest pe
care-1 face Domnul Basarab Brncoveanul fata
de ctitoria lui Matei Basarab numai la simpla
interventie a Par. Paroh din Cezieni-Romanati
, revarsd asupra Comitetului Arnotei, vraja
unei forte duhovnicesi, dozata de eleganta unei

vieti domnesi S de trAinicia unei lumi, care

deS de mult apusa, e totuS vie prin urmele ce
le-a lAsat.

Rugam, deci pe prea distinsul donator sa

primeascA odata cu viile noastre multumiri, omagiul nostru de stim i profundA admiratiune.
Preqedintele Comitetului Arnotei,

Pr. D. CRISTESCU
*

*
*

Am rezervat cateva pagini acestor ultime

acte oficiale, pentru ca sA se cunoascA initiativa
restaurArei i. din strAdanille ce s'au depus in

scopul reuStei acestui gand.

164
www.dacoromanica.ro

Ceiteva liimuriri asupra unor cuvinte vechi romanefti, care sunt intrebuintate in hrisoavele fi zapisele
pe care le-am tipdrit in aceastei lucrare fi despre care

socotesc necesar s dau cede o lamurire asupra lor.

Iat ceiteva cuvinte din acestea fi talmacirea lor.
ughi = moned. ungureascl.
ceta$i = tovaravi de movie.
anafora = raportul boerilor ce se fAcea, in urma

clruia se da hotrirea divanului.

olzabnicei = pe veci.

ot tam = tot de acolo.

ocina =boo rmas de movtenire.
cai de able, de podvoade = servicii ce se
ceau in folosul domniei.

fa.-

sleamea = muchie.

magler ot vel ocnei = gramada de bolovani de

sare la Ocnele Mari.

protimisis = dreptul de intaietate la cumparari de imobile,
catastiqe = inventor.
de judeci = clasa. sociala. care avea dreptul de

a judeca pe ceilalti sateni.

ocinez far runzeini = pArnantul de movtenire ce-1

avea cineva.
vtori portari = al doilea portar.
aspri = monecil de argint (greceasca).

procleti = blestemat.
ocolnica

act prin care se fixeaza. in scris

hotarele unei movii.

sinet = act in genere.
aneriseascei = a distruge.
nastavnicul = superiorul.
poslufania = ascultarea.
165
www.dacoromanica.ro

ER AT A
in loc de .cita e'
I. La pagina 29, nota 2, primul rand : cud
in
lac de Batran"
:
Miran
31,
randul
8
.
2. .
in
kc de 'Nada'
:
,,Vodd
32, randul 20
3. ,,
vitriol
viol
in
Ion de ,varful ler
:
. 126, randul 1
4. .
*

La inscriptiile in slavoneste si la cele cu litere chirilice, lipsind tipografiei unele accente si uncle semne, s'au inlocuit cu altele asemanitoare ; si s'au
intrebuintat litere cand de un caracter, cand de altul, tot din acelaqi motiv.

166
www.dacoromanica.ro

TABLA. DE MATERII
CUVANT 1NAINTE
.
.
I.
AEZAREA .
IL
INTEMEEREA MANASTIRII ARNOTA
.
.
III. ARHITECTURA, SCULPTURA T ODOARELE .
Arhitectura .
.
.
.
.
Sculptura
.
Odoare

IV.

pag.

7
9

.
.

23
23
24
27

15

MORMINTELE DELA ARNOTA .

PICTURA BISERICII ARNOTA .

31

.
VL REPARATH T 1NNOIRI
.
.
.
VIL EGUMENII ARNOTEI .
.
VIII. SFINTELE MOA*TE DELA ARNOTA
.
.IX. MO*IILE X VENITURILE ARNOTEI .
.
1. Mosia Bogdanesti .
,
.
.
2. Privilegii date Milmastirii Arnota de citre ctitorul ei .
3. Mogi& Dobriceni .
.
.
.
V.

4. Muntii MIntir Arnota

5. Mollie. Birbitesti .
.
6. Moline Gradistea si Floreni
7. Ville Arnotei .
.
.

10. Minis. Cucesti

8. Mogiile Micesul, Carna si Sipata .

9. Mosia Cacova
.

METOHUL ARNOTE/ : DOI3RICENI .

.
.
.
Xl. CARTEA DE BLESTEM A MANASTIRII ARNOTA
XII. CTITORUL MANASTIRII ARNOTA .
.
.
ANEXE I.
1. Zapisul de vanzare al mosiei Bogdinesti dare
Ministirea Arnota
.
.
.
.
.
2. Hrisovul lui Matei Basarab, dela 1638, cu privire la vinericiu si la vama CIneni .
X.

167
www.dacoromanica.ro

.
.
.
.
.
.

39
46
59
71

79
79
80
81
81

82
82
83
84
85
85
89
95

101
111

111

113

3. Hrisovul lui Matei Basarab dela 1633, prin care

a scos satul Dobriceni de sub tApiinirea lui

Chisar paharnicul

Pag. 116

4. Zapisul de viinzare al Dobricenilor la 1640,

citre mAniatirea Arnota
.
.
.
5. Act de hotArnicie asupra satelor BArbitelti
Dobriceni

6. Hrisovul lui Matei Basarab din 1641, cu privire la via dela Ocnele Mari
.
.
.
7. Actul de danie al lui Sofronie calugArul i al
fiului sAn RafailA cu privire la via dela Ocnele Mari
.
.
.
.
.
.
8. Zapisul de vinzare a mosiei BArbAtelti Voevodului Matei Basarab la 1644 .
.
.
9. 0 scrisoare citre Cluceriul Sima, cu privire la
respectarea vinericiului

120

123

126

128

130

qi

131

10. Hrisovul lui Grigorie Ghica Voevod din 1661

11. Act de vAnzare al viei din Tejo, titre MAnAstirea Arnota
.
.
.
.
.
.

132

135

136

139

142

145

149

12. Hrisovul lui Constantin Brncoveanu, dela 1690,

.
cu privire la vinericiu .
.
.
,
13. Actul dela 1722 intArind hrisovul ui Matei
Basarab dela 1637 asupra satului BogdAnesti.
14. Carte de blestem dela 1772, datA de Mitrop.
Grigore al Ungro-Vlahiei cu privire la mosia

BogdAnegti

15. Act de hotarnicie cu privire la muntii Needa

qi

ANEXE

11.

Schinteea, proprietate a MAnAstirii Arnota.

.....

(Diferite acte oficiale din ultimul timp, care

pun in lumini initiativa restaurArei qi parte din
strAdaniile depute in scopul realizArei acestui
gA'nd

168
www.dacoromanica.ro