Cetatea ,,FETELE ALBE

Fetele Albe Asezarea de la Fetele Albe este situata pe coasta de sud, nsorita, a dealului Muncelului, despartita fiind, printr-o vale ngusta de naltimea pe care se pastreaza ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Ea face parte din categoria asezarilor dacice compacte, fiind amplasata pe terase sustinute de ziduri din blocuri de calcar, construite n tehnica murus !acicus , specifica tuturor fortificatiilor dacice din muntii "rastiei. Alaturi de constructiile civile trebuie remarcata e#istenta aici a unui sanctuar circular cu st$lpi de piatra, descoperit pe terasa a %&-a. El a fost distrus, ca si asezarea, n urma unui mistuitor incendiu ce a avut loc, foarte probabil, n timpul celui de-al doilea razboi daco-roman '()* - ()+ p. ,hr.-. Fortificarea este vizibila doar pe o singura parte, inspre vale, in timp ce marginea dinspre varful muntelui, are doar ziduri de spri.in ale solului. E#ista posibilitatea ca cetatea gasita sa fie doar un avanpost al unei fortificatii mult mai intinsa ca suprafata, cuprinzand probabil si varful muntelui sau macar o zona usor de aparat. /erasarea pare foarte interesanta, spatiile fiind pe mai multe niveluri. E#ista si un sanctuar asemanator celor de la Sarmis si de la Racos. Sanctuarul 'posibil circular- este prevazut cu un canal pentru colectare a apei pluviale, continuat cu un .gheab pana peste unul din ziduri.

Cetatea dacic FEELE ALBE, a Zeiei Destinului, este distrus de nepsare

,etatea Feele Albe. Foto Asezarea de la Fetele Albe este situata pe coasta de sud, nsorita, a dealului Muncelului, despartita fiind, printr-o vale ngusta de naltimea pe care se pastreaza ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Ea face parte din categoria asezarilor dacice compacte, fiind amplasata pe terase sustinute de ziduri din blocuri de calcar, construite n tehnica murus !acicus , specifica tuturor fortificatiilor dacice din muntii "rastiei. Alaturi de constructiile civile trebuie remarcata e#istenta aici a unui sanctuar circular cu st$lpi de piatra, descoperit pe terasa a %&-a. El a fost distrus, ca si asezarea, n urma unui mistuitor incendiu ce a avut loc, foarte probabil, n timpul celui de-al doilea razboi dacoroman '()* - ()+ p. ,hr.-.

Fortificarea este vizibila doar pe o singura parte, inspre vale, in timp ce marginea dinspre varful muntelui, are doar ziduri de spri.in ale solului. E#ista posibilitatea ca cetatea gasita sa fie doar un avanpost al unei fortificatii mult mai intinsa ca suprafata, cuprinzand probabil si varful muntelui sau macar o zona usor de aparat. /erasarea pare foarte interesanta, spatiile fiind pe mai multe niveluri. E#ista si un sanctuar asemanator celor de la Sarmis si de la Racos. Sanctuarul 'posibil circular- este prevazut cu un canal pentru colectare a apei pluviale, continuat cu un .gheab pana peste unul din ziduri.

Monumentul istoric ridicat de regii daci n Munii Or tiei este ciuntit de braconieri 0i acoperit de gunoaie 0i buruieni. 1n prezent, nici o autoritate nu se implic2 pentru limitarea efectelor dezastrului care cuprinde treptat cetatea Fe3ele Albe. Scormonit2 de braconieri, murd2rit2 cu gunoaie de vizitatori 0i n2p2dit2 de buruieni, ,etatea de la Fe3ele Albe, despre care se spune c2 ar fi fost !nc"inat pre#tesel#r $eiei Bendis, a destinului 0i fertilit23ii, a avut o soart2 nefast2. ,etatea dacic2 zace ascuns2 n desi0ul p2durii, la cap2tul unei poteci care urc2 parc2 la nesf$r0it, 0erpuind printre copacii umbro0i. 4entru a a.unge la zidurile fort2re3ei, turi0tii trebuie s2 ia calea Sarmizegetusei din Mun3ii "r20tiei 0i, cu trei 5ilometri nainte de vestitul templu dacic, s2 coteasc2 n st$nga, afund$ndu-se n p2dure. 4oteca de .um2tate de or2 str2bate un p$r$u 0i apoi o p2dure de molid deas2, ucis2 de propria ntunecime. De$astru perpetuu !ar dincolo de acest peisa. sumbru, zidurile cet23ii Fe3ele Albe 0i st$lpii sanctuarului ei se dezv2luie nc2 acoperite de m2re3ia str2mo0ilor daci. Monumentul istoric se deterioreaz2 treptat, vertiginos n ultimii ani, f2r2 ca nicio autoritate s2 intervin2 pentru conservarea lui. 6,etatea Fe3ele Albe reprezint2 doar o mic2 parte a dezastrului ab2tut peste vechile cet23i ale dacilor7, spune &ladimir 8rilins59, pre0edintele Funda3iei 6Rena0terea !acic27. El adaug2 c2 0i alte monumente istorice construite de daci sunt ntr-o situa3ie asem2n2toare, cetatea din Bnia, spre e#emplu, fiind la fel de prost conservat2. Salvarea ar putea veni, sus3ine 8rilins59, dac2 reprezentan3ii :uvernului vor decide, a0a cum au promis recent, acordarea unui statut special zonei cet23ilor dacice, similar cu cel oferit Rezerva3iei !elta !un2rii. Cetatea ni%nui Mircea 8r$ndu0a, directorul !irec3iei de ,ultur2 a ;ude3ului <unedoara, sus3ine c2, n prezent, institu3ia nu are nici un fel de atribu3ie n administrarea sau asigurarea pazei cet23ii. 6Autorit23ile locale din zon2 r2spund de acest monument, iar noi le putem da sanc3iuni, dac2 se constat2 c2 nu 0i fac treaba7, a afirmat 8r$ndu0a. Fetele Albe & Cetatea pre#tesel#r $eitei Bendis Miercuri, => iunie =)(), am atins una din cele mai nalte culmi din aceast2 via32 ? cetatea preoteselor de la Fe3ele Albe. !e0i unora li se poate p2rea o bagatel2, sau o realizare minor2, pentru mine acest moment a avut o semnifica3ie special2. ,u siguran32 nici dac2 esacaladam Everestul nu a0 fi fost at$t de mul3umit 0i fericit, cum am fost n momentul c$nd am a.uns la ruinele cet23ii preoteselor zei3ei 8endis. Am urcat muntele impreun2 cu alte @ persoane, pe o ploaie m2runt2 0i cald2, care din c$nd n c$nd ne m$ng$ia 0i cu c$teva rafale de v$nt. Am nceput urcu0ul cu emo3ie 0i sfial2, aproape nevenindu-mi s2 cred c2 refac drumul pe care nu mai urcasem de (A

secoleB Atmosfera era e#trem de luminoas2, ca 0i cum soarele reu0ea s2 r2zbat2 dincolo de perdeaua norilor. /otul era sc2ldat ntr-o nuan32 de alb-l2ptos, cu o umiditate ma#im2, ce ne f2cea s2 sim3im protec3ia cald2, nv2luitoare 0i ocrotitoare a Mamei 42m$nt 'zei3a 8endis-.

!rumul pornea abrupt, cu o inclina3ie foarte mare 0i urca 0erpuitor, duc$nd spre st$nga 0i urc$nd aproape pe nesim3ite. !e0i panta era abrupt2, cu to3ii am sim3it un a.utor imens care ne-a luat pe sus si ne-a propulsat cu o vitez2 mare pe urcu0ul c2tre cetatea preoteselor. M2 a0teptam ca drumul s2 fie greu, iar condi3iile meteorologice s2 l fac2 de-a dreptul infernal. !ar nu a fost deloc a0a. Crcam, respiram, f2ceam multe ocoluri la dreapta, st$nga, dreapta 0i tot a0a p$n2 c$nd deodat2, drumul s-a lini0tit 0i a trecut la o c2rare aproape orizontal2. M-am bucurat, am mul3umit n g$nd pentru a.utor 0i pentru c2 ni se d2dea voie s2 accedem pe acest munte. Am continuat prudent inaintarea, urm2rind la fiecare pas semnalele pe care le receptam de la p2m$ntul alunecos, de la stropii de ploaie care 0iroiau pe noi, de la vegeta3ia care parca se mira bucuroas2 c2 ne vede 0i se pl$ngea de durerile trecutului pe care trecerea timpului nu le-a putut face uitate. Apoi c2rarea a nceput s2 devin2 iar abrupt2, s-a ngustat 0i mai tare 0i a urmat o alt2 por3iune de urcu0. 42seam prudent si nici prin g$nd nu-mi trecea imaginea a ceea ce ar fi nsemnat un pas gresit, o .um2tate de metru mai la st$nga. Asta ar fi declansat o rostogolire spectaculoas2 la vale, pe un povrnis cu o panta mai mare de +) de grade si cu sigurant2 oasele mele nu s-ar fi simtit prea comod zbur$nd p$n2 .os. !rumul era periculos, dar simteam c2 nimic r2u nu ni se putea nt$mpla. Simteam aripa protectoare a Marelui &eghetor, sf$ntul ,uvios %oan de la 4rislop, cel care de (A secole avea gri.2 de muntele acelaBCrcusul aprubt se prelungea p$n2 la confluenta cu un p$r$u nu mai lat de un metru, care curgea spumeg$nd g2l2gios si nvolburat la vale. 4$n2 si apa p$r$ului era alb2 de la spuma vrte.urilor si cascadelor pe care le n2stea. !e sus ploaia curgea necontenit, m2runt si cald, nc$t aveam senzatia de cald, umed, pl2cut si ocrotitor, ca si cum cineva ne tinea pe toti n brate si ne prote.a de tot ce era r2u. Si totusi, cerul, era luminos si alb, ca si cum norii de ploaie ar fi fost o z2pad2 alb2, pufoas2 si l2ptoas2, pe care cineva o nc2lzea topind-o la focul sacru al zeitei 8endis. Simteai un prag perceput din ns2si e#istenta p$r$ului nvolburat si percepeam clar o

poart2 sau un prag care marca trecerea dincolo de p$r$u. 1ti trebuie cura. ca s2 treci mai departe si s2 continui ascensiunea spre sanctuarul cel mai nalt si cel mai uitat al Muntelui Sacru. Am p2sit cu gri.2 mai departe, am trecut p$r$ul si am aterizat pe un t2r$m care emitea o vibratie neobisnuit2, stranie. !rumul continua cu o p2dure de conifere, poate pini, lungi, subtiri si nalti, a c2ror crengi erau uscate si doar n v$rful v$rfului fiec2ruia, undeva la peste =)->) de metri n2ltime, erau dou2 trei crengi verzi. ,um drumul te obliga s2 te uiti atent la fiecare palm2 de p2m$nt pe care puneai piciorul, era greu s2 vezi v$rfurile verzi asa c2 senzatia resimtit2 era cea a unei p2duri moarte. Aceast2 stare se mentinea pe m2sur2 ce str2b2team prudent c2rarea ngust2 si alterna din c$nd n c$nd cu st2ri emotionale intense. Aveam senzatia c2 mi retr2iesc viata, sau vietile si c2 rev2d totul cu ochi obiectivi. Emotiile erau foarte puternice si sincer, cred c2 ar fi foarte usor s2 ti alterezi echilibrul psihic dac2 ai ncerca s2 str2bati acele locuri f2r2 ca sufletul t2u s2 fie indelung preg2tit in prealabil. 4ermanent aveam senzatia c2 nu suntem singuri, c2 sute de ochi ne privesc, curiosi si atenti, ca nu cumva s2 facem ceva necuvenit sau nepotrivit cu m2retia locului. Eram foarte multi cei ce ne preumblam pe Muntele Sacru n acea ziB !rumul prin p2durea ciudat2 a durat destul de mult si s-a terminat brusc n momentul c$nd am dat nas n nas cu zidurile cet2tii Fetelor Albe. Ap2rute de niciunde, acoperite de o vegetatie abundent2 zidurile emanau o senzatie si mai ciudat2 dec$t cea din p2durea pe care tocmai o str2b2tusem. ,ei mai multi dintre noi au fost dezam2giti de putinul pe care l oferea privirilor noastre cetatea preoteselor zeitei 8endis. Am simtit cu totii fiorul pe care l emit acele ziduri, chiar si asa, acoperite de vegetatia atotcuprinz2toare care sufoc2 vestigiile subtile ale celui mai sacru loc al spiritualit2ti dacice. ,red c2 maestrul !eceneu era n sf$rsit multumit c2 a.unsesem n sf$rsit acolo unde mi trasase de lucru. Reparatia poate ncepe, renasterea poate veni. Mai ncolo l simteam pe Marele &eghetor, cuviosul %oan de la 4rislop, care parc2 ap2sa pe niste butoane subtile ale unui panou de comand2 invizibil, preg2tind momentul Marii /reziri a ,onstiintei Spirituale a Deamului. 4loaia continua s2 cad2 la fel de umed2 si cald2, ba chiar cu r2p2ieli violente si bruste, dar c2ldura emanat2 de vestigii, fl2c2rile izbucnite n sufletele noastre, ne f2ceau s2 nu vedem ploaia de afar2, ci doar bucuria si multumirea din sufletele noastre. Eram fericit c2 fusesem acceptat si mi se permisese accesul la cel mai teribil sanctuar dacic. Am simtit o mbr2tisare cald2 ca si cum tat2l si str$ngea n brate fiul si pasii mi-au fost condusi c2tre o mic2 teras2, cam de opt metri pe zece, unde pe un teren plat cresteau zece mesteceni subtiri, nalti si ireali de albi, str$ns legati unul de altul, ba chiar t$snind c$te trei-patru din aceeasi r2d2cin2. Adi m-a chemat si mi-a atras atentia asupra energiei nalte a acelui loc. Acolo am simtit c2 am a.uns A,ASE. %zvorul Energiei &ietii si rev2rsa valurile ocrotitoare si energizante peste noi. !esi urcusul a fost istovitor, toti ne simteam odihniti si nc2rcati de energie si fort2. Am stat un minut sau dou2 l2s$nd valurile izvorului Energiei &ietii s2 m2 p2trund2. ,ulori, oameni, lupte, fete, preoti, preotese, soldati daci si romani, totul se perinda vertiginos prin fata ochilor mei larg deschisi. Retr2iam un trecut care durea, iar sf$sierea sufleteasc2 era mare, chiar dac2 se simtea rana oblo.it2 ce mergea spre vindecare.

!ureros, n2lt2tor, sublim, tragic, dar &%C. &iata pulsa acolo cu o fort2 fantastic2 de parc2 m2 aflam n mi.locul izvorului pe care !ivinitatea l-a pus n miscare atunci c$nd a creat lumea. Spiritul, acel inefabil pe care multi ntelepti au ncercat s2 l ilustreze pentru a-l face inteligibil constiintei oamenilor, se revela acolo palpabil, viu, puternic, aproape tangibil fizic. Spiritualitatea era vie si condensat2, activ2, puternic2, gata s2 se reverse cu efectul s2u n2lt2tor peste o ntreag2 umanitate care si-a uitat sufletul si si-a r2t2cit spiritul. Aveam senzatia c2 sunt ntr-un furnal, ntr-un reactor nuclear, ntr-un vulcan care se preg2teste s2 erup2, unde energiile fierb la cea mai mare intensitate, ncerc$nd s2 si croiasc2 un drum c2tre lume, c2tre oameni. Am simtit preg2tirile, ner2bdarea secolelor, asteptarea zidurilor din care t$sneau copaci subtiri crecuti semeti si falnici, /otul este nc2rcat de istorie si totusi at$t de actual. Este pentru Doi toti, Aici si Acum. Mai este un picF ,$teva zile ne mai despart de momentul c$nd trecutul ne va aduce aminte cine am fost ca s2 putem s2 fim cine suntem, acum la cump2na mileniilor, c$nd trecutul si d2 m$na cu viitorul pentru a ne oferi sansa de a construi un prezent pentru un viitor spiritual. /impul si iese din limitele pe care i le atribuim noi si se confund2 cu &esnicia. /otul a fost, este si va fi. %ar noi la felB !2 !oamne s2 fim mai buni dec$t p$n2 acum si mai iubitori dec$t am fost vreodat2F Am z2bovit putin la cetatea preoteselor. ,easurile noastre indicau o ora si .um2tate, dar sufletele noastre tr2iser2 emotiile de parca st2tusem doar c$teva clipe. ,urgerea timpului se tr2ieste altfel c$nd respiri aerul cet2tii preoteselor. De-am desp2rtit cu greu de cetate si am pornit pe drumul de ntoarcere. /rupurile noastre nu simteau oboseala, eram binedispusi si plecam nc2rcati de o stare nalt2. !rumul la ntoarcere a fost la fel de ciudat. 4arc2 erau altele c2r2rile pe care coboram si totusi erau aceleasi. 1ntoarcerea a decurs frumos, pasnic si linistit, de parc2 o ntreag2 ceat2 de preotese milostive ne ndrumau pasii si aveau gri.2 s2 punem piciorul pe c2rarea care trebuie. ,u toat2 ploaia care nu contenea s2 cad2 si cu drumul care devenise alunecos, totusi am cobor$t cu bine. Au fost si c$teva evenimente care ne-au mai destins din contemplarea st2rilor cu care fusesem coplesiti. ,teva ateriz2ri dorsal-posterioare neplanificate, haine pline de mult noroi, p$r$ul care vroia s2 ne mbr2tiseze umed cu apele lui nvolburate si ncerca s2 ne mpiedice ca s2 ne mb2ieze c$t mai v$rtos, c$teva derapa.e mai mult sau mai putin controlate la ntoarcerile si r2sucirile bruste ale c2r2rii si susurul puternic al p$r$ului :r2distea, cel care ne astepta .os acolo unde l2sasem masinile. !up2 aproape o or2 am a.uns .os si toti purtam n suflete o e#perient2 de neuitat si o tr2ire plin2 de o incomesurabil2 fericire.

,etatea !acica-Fetele Albe-Apeduct

,etatea !acica-Fetele Albe-Gid

Gid

Fe%eia din 'radina DAC(LO) De *+ ani, Lucretia )a%betea ,ace *- .% pe $i, ca sa a/un'a la Cetatile din Muntii Orastiei0 (n'enunc"eata, de di%ineata si pana seara, ea curata buruienile de pe pietrele albe si de pe ist#ria dacil#r0 1tatea chircita pe Soarele de Andezit, rascaind cu atentie piatra altarului dacic... ,at pe ce sa ma iau de ea, revoltata de gesturile sale ciudate si agresive. Mai fac doi pasi si ii vad chipulH o femeie la vreo *) de ani, cu ochii negri si un obraz ars de soare. Gambeste. Du pare a fi dintre indivizii care de la o vreme aprind lumanari, practicand ritualuri pagane la altarele dacice din Muntii "rastiei. Dici dintre cei care isi sapa numele in piatra. Dumele si anul nefericitei lor vizite in cetatea dacica de la Sarmisegetuza. Femeia din fata mea e de-a locului, o femeie modesta, dar cu raspunderi mariH o cheama Iucretia Rambetea si este ingri.itoarea ,etatii. Gana cea buna a sanctuarului dacic. Sfarsitul verii a umplut cu flori incinta sacra, care straluceste de curatenie. Iucretia trudeste de dimineata, sa biruie toate ierburile care au crescut intre pietrele altarului dacic. %erburile astea salbatice strica piatra, baga radacini peste tot, nu trebuie lasate sa creasca pe monumente asa de valoroase. Si de-acuma incep sa cada si frunzele, padurile de fagi au inceput sa-si schimbe culoarea si sa-si scuture frunzele. Fie cat de frumoase,

n-au ce sa caute-n sanctuarele dacice. Iucretia aduna .irul si frunzele din incinta sacra cu patura si le duce in padure. Doaptea, vantul scutura iar fagii, iar femeia o ia de la capat a doua zi. Cneori, e atata frunza de fag, ca ingroapa cetatea sub ea. Atunci vine cu grebla, face curat, iar dupa doua-trei zile o ia de la capat. Strange si gunoaiele turistilor, care nu nimeresc cosurile special amplasate acolo. !e (= ani, de luni pana vineri, in fiecare zi, Iucretia se scoala la ora patru dimineata, strabate pe .os (J 5ilometri de acasa pana la Sarmisegetuza si inapoi, ca sa curete cetatea, si se intoarce acasa seara. !e fapt, Iucretia curata chiar istoria dacilor, iar daca sambata nu se duce, noaptea viseaza cetatea ingropata-n gunoaie, iar duminica fuge repede sa vada daca e curat. Daci, ic#ane si lu%anari Ma asez langa ea pe marginea Soarelui de Andezit. Femeia se opreste din plivit, isi sterge fruntea de sudoare si scoate repede, dintr-o sacosa de plastic, un teanc de carti, de ilustrate si de pliante despre ,etatile !acice. Ie poarta cu ea pentru turisti, zi de zi, prin padure, din satul ei, :radistea de Munte, apoi pe &alea Alba, sus in cetate. Du e#ista nici un chiosc, nici un punct de vanzare. Ie intinde pe iarba, la soare. Iucretia e anga.ata a Muzeului din !eva, cu salariu minim pe economie. 8ilete la intrare nu poate vinde, ca nu e#ista o intrare amena.ata si cetatea nu e ingradita, dar la pliante si carti are norma si se straduieste sa le vanda. ,umpar sase ilustrate. 8arbatul ei a lucrat si el (J ani in cetateH cosea iarba din incinta sacra, curata buruienile, se ocupa de lucrurile mai grele. Apoi s-a anga.at ea, caci barbatul i s-a pensionat. !upa >( de ani de munca, are o pensie de ==) lei. De indreptam spre masa de lemn de langa templul mare, de calcar. A facut-o barbatul ei, cand a venit prima data la lucru in cetate, acum (J ani. 4entru odihna turistilor. %nainte sa vina ei ca ingri.itori, cetatea era napadita de buruieni. Rachitile erau uite-asa de mari 'imi arata pana la brau-, doua saptamani a taiat barbatul ei la rachiti si tufe de soc. %n drum spre masa de sub brad, se apleaca, mai culege cate o pietricica din iarba si o arunca din drum. &orbeste cu voiosie. %-e drag de ce face. D-ar lasa, doamne feri , sanctuarele singure. Se simte de parca i le-ar fi dat in gri.a chiar !umnezeu. Mai ales cand ii vede pe vizitatori incremeniti de uimire, simte ca are si ea un pic de merit in bucuria lor. Mai vin si din aia de se inchina la pietre si aprind lumanari, da ea se face ca nu ii vede. ,ine stie ce necazuri or fi avand, ori poate vreo boala de minte, ca lumea ii plina de suferinte si incercari. ,and vin, Iucretia se trage mai catre padure, si numai dupa ce pleaca, seapuca rabdatoare sa racaie ceara scursa si strange lumanarile. Cnii lasa si iconite printre pietre, cu Maica !omnului sau cu %isus <ristos, dar pe alea le lasa acolo, sa fie sanctuarele in paza ,elui de Sus. ,and ploua, Iucretia are gri.a sa dreneze apele ca sa nu balteasca. %ar cand vantul smulge crengi si le azvarle pe sanctuare, Iucretia le strange repede, sa nu putrezeasca peste pietre. Are gri.a si de izvorul dacilor, care curge chiar in cetate. %arna, daca e zapada mare, urca in munte cu calul, desi turistii sunt mai rari. !ar vara vine lume, parca din ce in ce mai multa de la un timp. !oar suntem nimeK, fara istorie , spune cumva rusinata. Dumai ieri a numarat =@ de masini. ,and au fost serbari in vale, la ,ostesti, au urcat la cetate vreo =)) de persoane. S-a bucurat ca de o victorie personala, dar cat a muncit dupa aceea ca sa curete dupa turisti... !in pacate, Iucretia se ocupa doar de incinta sacra. Restul cetatii este neingri.it. ,ine sa se ocupe daca nu sunt

baniL Arheologii sapa foarte putin, anul asta au stat doar doua saptamani, din care patru zile a plouat. Si anul trecut au stat tot numai doua saptamani. 4e vremuri, sapau si cate doua luni. Acum nu mai sunt fonduri. Fetele Albe Abia acum arunc o privire atenta asupra luminisului ce adaposteste sanctuarele. %arba e moale, de un verde linistitor. %ntre pietrele dacilor sunt covoare gingase din mii de flori albe, galbene si liliachii. Dici o frunza uscata, nici o buruiana nu strica armonia desavarsita a privelistiiH o poiana a zeilor, imbracata in zumzet continuu, de greieri si albine. 4lecam impreuna spre Fetele Albe, o asezare dacica foarte putin cunoscuta, care este in drumul spre casa al Iucretiei. Acelasi gest, al neincetatei gri.i pentru ca cetatea ei sa fie curata, il face si cand iesim dintre ziduriH o hartiuta cat de mica este cel mai mare dusman, o creanga ce blocheaza drumul turistilor este imediat inlaturata. "chii ei vioi urmaresc fara incetare perfectiunea... :unoaiele nu pateaza doar piatra, ci si obrazul istoriei. Crcam dinspre &alea Alba spre Fetele Albe prin padure, pe o carare abrupta. Si cararea a facut-o tot ea cu barbatul ei, de atatia ani de cand tot au venit la lucru in cetate. Acum este marcata pentru turisti. Fagetul crud, foarte tanar, se sfarseste brusc, in fata unei paduri de brad, aproape in intregime uscata. %naintam printr-un peisa. halucinant, de brazi roscati-vinetii, printre crengile carora se filtreaza o lumina cu nuante de culoarea vinului vechi. 4e .os e pat de cetina de aceeasi culoare. Sunt prea desi , imi e#plica Iucretia. S-au uscat ca n-au destula lumina. Mor fara soare. Dumai la varf mai sunt verzi. 4asul ei ager si puternic ma lasa in urma. A facut de mii de ori acest drum. Du se teme de ursi, nu a intalnit nici unul in viata ei. !oar o capra neagra i-a taiat intr-o zi poteca. /recem de paraul Alboanei si ne apropiem de asezarea dacica de la Fetele Albe. Alboana vine de la Albu %oana, o femeie care statea la o casa din munte si le aducea apa celor ce lucrau la cetate. !e-asta i-au zis asa. !ar Fetele Albe L Du stie. Asa a apucat, asa le zice de cand se stie. Ia Fetele Albe a e#istat in vremea dacilor o intinsa asezare civila, randuita pe vreo >) de terase facute de mana omului. ,alcarul alb al cladirilor trebuie sa se fi vazut impresionant din vale. Asezarea a fost distrusa de romani, dar ruinele albe probabil au uimit multe secole pe cei ce treceau pe acolo. Asa s-o fi nascut numele acelui loc, poate chiar si numele paraului sa vina tot de aici. " intreb pe Iucretia cand s-au facut sapaturi la Fetele Albe. %n (A*(. Si inca putin in (A*>. Arheologii au cercetat foarte putin. Si de atunciL !e atunci totul e in paragina. A.ungem. 4rivelistea este obositoare. Datura salbatica a facut parca tot posibilul sa ascunda vederii putinul care putea fi vazut. Rugi de mure, urzici, buruieni inalte, lastaris incalcit, fagi cu radacini strambe, covoare de muschi, toate au acoperit vestigiile dacice. Se ghicesc pietrele, sute, mii de pietre, aruncate de-a valma in toate partile, de parca un zeu suparat s-a aplecat din inalturile lui si le-a amestecat pe toate intre ele, ca nimeni sa nu mai stie vreodata care a fost rostul fiecareiaH piatra de zid, piatra de cladire ori de templu, piatra dintr-o scara sau dintr-o fantana dacica. Se mai vad urmele unui sanctuar circular napadit de brusturi. Au trecut mai mult de *) de ani de cand salbaticia a pus stapanire pe acest loc. Fara truda

Iucretiei, asa ar arata si cetatile... !e altfel, locul e aproape de casa femeii, la doar zece minute, si Iucretiei i-ar placea sa se ocupe de Fetele Albe, daca s-ar scoate un post . !ar muzeul nu are bani. %nca doi-trei ani, si nu o sa se mai vada mai nimic din asezarea aceasta a dacilor. Si, cine stie daca o sa se mai incumete vreodata cineva sa se ia la tranta cu furia ierbii. Abia acum inteleg cat de mare e rodul muncii acestei femei, care zi de zi strabate padurile ca sa vina la Sarmisegetuza, sa pliveasca frunzulitele dintre pietrele altarelor dacice. Abia acum imi dau seama ce ar fi fost sanctuarele dacice fara aceasta femeie, care viseaza noaptea ca cetatea ei e ingropata-n gunoaie si fuge a doua zi, (J 5ilometri distanta, ca sa o curete, pentru un salariu minim pe economie... %ar viata Iucretiei nu e deloc usoara. Sora ei a murit de tanara, iar ea i-a crescut pe toti cei patru copii orfani, plus inca un copil al ei. Are toate necazurile omului sarman de la tara si poate inca altele in plus. !ar are o responsabilitate de care e mandra, si pentru nimic in lume nu va ingadui ca cetatea ei sa fie altfel decat o gradina ingri.ita, chiar daca turistii nu vor sti niciodata al cui este meritul. Ia plecare, vrea sa-mi dea o sacosa de mere bune, de munte, si ma invita la ea acasa. !ar e tarziu si trebuie sa cobor in vale. Iucretia dispare ca o naluca printre copaci. Dici frunzele de sub talpile ei nu fosnesc, nici pamantul batatorit al cararii nu-i boncane sub toiag. !oar crengile aplecate ale copacilor se dau usor la o parte din calea ei, ca intr-o plecaciune in fata unui stapan iubit.