nelegerea unui adevr Doi oameni ce se cunoteau, un domn i o doamn, se aeaz ntmpltor, unul lng altul n tramvai.

Doamna zice ctre domn: - Nu te supra, vd c se tot adun atta lume la maruri i miting, pentru Roia Montan i nu neleg, ce-i cu Roia Montan, dac ti? - Aceti oameni s-au adunat, pentru c nu accept s ne fure aurul din ar. Cel de la Roia Montan. - Dar cum l fur, de ce nu fac nimic politicienii notri? - Drag doamn, haidei s v explic. Dac dumneavoastr a-i avea n grdin un mr, care a fcut 100 de mere i eu vin la dumneavoastr i v spun c v ajut s le culegem i v dau doar 6 mere, dup ce le culeg pe toate, ar fi corect? - Pi ... nu. Nu e corect! Pi asta fac strinii, la Roia Montan? - Nu chiar. Fac mai mult! Hai s v povestesc n continuare. Eu v-a da dumneavoastr cele 6 mere, dup care v culeg i prunii, perii, nucii i restul pomilor din grdin i nu v mai dau nimic din fructele stnse ... i v distrug i toat curtea i v fac i o groap mare, pe care o umplu cu gunoaie toxice. Dup care, la dumneavoastr n curte, orice animal pe care-l vei avea se va mbolnvi i va muri. i la fel se va ntmpla cu dumneavoastr i cu cei ce vin n vizit s v vad. Cam asta vor s fac strinii, la Roia Montan. - Acum neleg de ce ies att de muli oameni n strad! M bucur c tinerii tiu s-i apere drepturile i s-i apere ara, aa cum am ncercat i noi la vremea noastr. Acum i privesc i eu cu ali ochi, pe aceti oameni. Noi, cei ce spunem c ne iubim ara, care spunem c ne pas de ceea ce lsm copiilor i nepoilor notri, noi cei ce credem despre noi c avem o dreapt i corect viziune asupra lucrurilor, asupra Vieii i Viitorului, noi ce spunem despre asta? Putem noi s dormim linitii, putem s ne uitm senini n ochii copiilor notri, ai oamenilor alturi de care trim, ai oamenilor cu care ne ntlnim? Poate fi ceva mai important dect adevrul? Putem noi s spunem c iubim Europa c iubim Lumea, c ne pas de ce se ntmpl, dac nici mcar copiii notri, ara noastr, nu ncap n iubirea noastr ? Ce oferim noi Europei i Lumii? O ar otrvit i prduit ? Un popor nemulumit i pribegit ? Asta-i tot ce nelegem noi, despre Rostul nostru i al lumii ? Domnul s ne dea, fiecruia n parte i celor ce-i iubim, dup Sufletul, Gndurile i Faptele noastre ! Ioan Savu, Timioara