Cine a construit Podul de la Drobeta Turnu Severin? Apollodor din Damasc sau Burebista?

(Istorie)Toata lumea a invatat la scoala ca Traian a reusit sa cucereasca Dacia datorita construirii, de catre Apollodor din Damasc, un inginer aflat in solda Romei, a podului de piatra de la Drobeta Turnu Severin. Gratie acestei constructii imparatul roman a putut sa-si treaca trupele pe malul stang al Dunarii si sa inceapa cucerirea Daciei. Dar nimeni nu s-a intrebat vreodata, de ce cronicile romane nu amintesc de podul lui Traian care, trebuie sa recunoastem, a fost o realizare militara si strategica importanta pentru vremurile respective.

Analiza documentelor vechi ne face sa ne punem o intrebare: de ce constructia podului de la Drobeta nu este mentionata nici macar pe Columna lui Traian, care infatiseaza, pas cu pas, cucerirea Daciei? De ce pe Columna, trupele romane trec pe un pod de vase si nu pe un pod fix? Cum este posibil ca o constructie de o asemenea maretie si importanta strategica sa fie ignorata de ceea ce a fost numita cea mai importanta cronica in piatra a cuceririlor romane?! Mai mult,

este imposibil ca romanii, al caror gust pentru festivitatile inchinate cuceririlor lor, este binecunoscut, sa fi omis aceasta realizare fara de care Dacia poate ca nu ar fi fost invadata.

In plus, din punct de vedere tehnic, era imposibil ca, intr-un interval de cateva luni, romanii sa construiasca un pod care, la ora actuala, cu tehnicile moderne, poate fi construit intr-un interval de timp de 5 pana la 7 ani. Si sa nu uitam ca romanii controlau doar malul drept al Dunarii, malul stang fiind in mainile armatelor dace.

Apollodor din Damasc sau Burebista? Dar sa lasam scrierile romane si sa cautam in arhivele altor popoare ... Un text macedonean, amintind o legenda veche, povesteste despre 3 mesteri, constructori iscusiti, care la porunca regelui dac Burebista au ridicat un pod peste Danubius in 6 ani. La vremea aceea podul facea legatura intre regiunile pe care Burebista le stapanea la nord si la sud de Dunare. Strabon, de ale carui informatii la ora actuala nu se mai indoieste nimeni scria : " Burebista stapaneste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunarii. Este temut de romani... Trecea fluviul cand voia... . Daca in timpul iernii Dunarea putea fi trecuta pe ghiata, nu acelasi lucru se putea intampla in restul anotimpurilor. Mai ales va regele dac nu dispunea de o flota din care sa faca pod de vase. Armata sa, numarand mai bine de 200.000 luptatori (cifra imensa pentru acele vremuri, cand populatia Romei era de putin peste 100.000 de cetateni) era formata doar din cavalerie si infanterie.

Ceea ce presupunea un sistem de comunicatii bine pus la punct. Adica drumuri si poduri pe care marele rege sa-si deplaseze trupele in zonele fierbinti ale regatului sau. Si zona cea mai fierbinte era la sud de Dunare, acolo unde Imperiul roman incerca sa-si intinda stapanirea. De acolo si necesitatea construirii podului. Pod de origine dacica pe care Apollodor doar l-a refacut. Mai exact i-a refacut structura de lemn pe care un brav descendent al lui Burebista, Decebal, a incendiat-o, incercand sa intarzie inaintarea romanilor in Dacia. Din acest motiv Traian si-a trecut trupele in Dacia nu pe un pod de piatra ci pe unul de vase, dupa cum chiar Apollodor din Damasc arata pe Columna lui Traian, refacand structura de lemn a podului din ambele parti. Mai tarziu armata romana a refacut integral vechiul pod de piatra al lui Burebista pentru a transporta prada luata de la populatia dacica.

Din pacate, informatiile ulterioare cuceririi Daciei sunt aproape inexistente. Doar un text aminteste ca in secolul al III-lea d. H. , Constantin cel Mare, dac de origine nascut la Nis (cati

stiu oare acest lucru?), reconstruieste podul de la Drobeta, adauga un castru cu patru turnuri si un edificiu cu numeroase incaperi... Poate ca odata, romnii vor invata cine au fost cu adevarat stramosii lor... Eliszar

Proiectul refacerii Podului lui Traian, inclus de srbi ntr-un urias proiect turistic national . Podul lui Traian de la Drobeta a fost construit in numai trei ani de zile (103-105), dupa planurile arhitectului Apolodor din Damasc, cel care a proiectat si Columna lui Traian de la Roma. A fost cel mat mare pod construit in antichitate, ingenios ca tehnica si ca forma. Si astazi ruinele sale starnesc admiratia oamenilor. Numai pentru construirea pilelor au fost folosite blocuri masive de piatra si stejarii de pe 200 ha de padure. Podul era lung de 1.135 m, inalt de 18,60 m si lat de 14,55 m.

Basilica Portului Romei Cu aurul transformat n monede, luat din Dacia Traian abia cucerit, Impratul Traian, ntre 105-106 a pltit construirea Portului Romei, Centumcellae, actuala Civitavecchia, Palatul imperial, termele, magaziile-horrea- si ntregul complex rmas aproape intact pn astzi, si n parte redescoperit dup bombardamentele din 1943-44. Arhitectul, Apolodor din Damasc, acelasi constructor al podului de la Drobeta. http://www.drobetaturnuseverin.net/taguri/apolodor-din-damasc Drobeta-Turnu Severin, Iron Gates Museum http://www.flickr.com/photos/rapsak/tags/drobetaturnuseverin/

Muzeul Portile de Fier. Dr.Tr.Severin

Adevaratii constructori ai Podului lui Traian. DEZBATERE

Material prezentat de Pr. Mihai-Andrei Aldea http://foaienationala.ro/adevaratii-constructori-ai-podului-lui-traian-dezbatere.html Cel mai rau lucru la ceta?enii romni de asta nu este niciunul din cele pe care le socotisem cele mai rele pna acum. Cel mai rau lucru la ceta?enii romni de astazi este cumplita boala a datului cu parerea. Am primit pe mail un text intitulat Adevara?ii constructori ai Podului lui Traian?. Sa vedem daca el confirma sau infirma parerea mea. Adaug aici ca, de?i l citez din bel?ug, la sfr?it l las ?i integral, ca sa nu-?i nchipuie cineva ca am scos cuvintele din context. Deci, sa citam: I. Toata lumea a nvatat la scoala (att n clasele primare, ct si n liceu), la capitolul antichitatea romnilor, ca n rastimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dunare, gratie caruia Traian a reusit sa-si treaca armatele n Dacia si sa o transforme n provincie romana ! Gre?it! 1. Cele mai multe manuale pe care le-am putut consulta spun ceva de genul podul a fost construit nainte de al doilea razboi cu dacii, fara a indica perioada exacta. Chiar daca unele dau o perioada, nu se poate generaliza n temeiul lor. Mai mult, disputele istorice serioase nu se pot

baza pe manualele ?colare dect atunci cnd chiar manualele sunt subiectul disputei. 2. Niciun manual pe care l-am putut consulta nu spune ca datorita acelui pod Traian a reusit sasi treaca armatele n Dacia si sa o transforme n provincie romana!. Afirma?ia ar fi, de altfel, cu totul absurda sau pur ?i simplu inculta: Traian trecuse cu armata sa Dunarea n primul razboi dacic (101-102) pe un pod de vase, nfrngndu-l pe Decebal care a cerut n genunchi mila mparatului naintea zidurilor Zarmisegetuzei. Podul era o necesitate pentru cineva care stapnea temeinic amndoua malurile, ?i ca sprijin logistic dar mai ales economic. II. Urmatorul citat: Faina chestia, mai ales ca este vorba de o minune a antichitatii n aceasta parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman ! Numai ca. informatia nu prea pare n regula, mai ales ca nici nu are acte ! O sa ma ntrebati: Cum adica nu pare n regula ? Foarte simplu. Pentru constructia acestui pod de catre romani nu exista nici un document. Nici macar unul ! Nici de factura folclorica, nici epigrafica si nici literara ! Gre?it! Dupa cum vom vedea, exista mai multe acte ale acestui pod. De obicei, nsa, nu sunt men?ionate n manualele ?colare, dar apar n lucrarile de specialitate. De ce autorul minte att de categoric, este greu de spus. Dar, a?a cum vom vedea, chiar minte. III. Apoi trebuie sa va atrag atentia ca istoria este o materie de studiu logica. Ori, aceasta actiune de construire a podului de la Drobeta de catre Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc, este absolut ilogica ! Sa vorbim nti despre documente. De fapt istoria nu este materie de studiu dect pentru elevi. Pentru cercetatori ea este disciplina ?tiin?ifica, ceea ce este mult deosebit. Iar ca disciplina ?tiin?ifica istoria cere n primul rnd o informare ct mai deplina, ?i apoi o onestitate ct mai deplina, pentru a se ajunge la concluziile cele mai probabil valabile. Ceea ce nu este, totdeauna, egal cu adevarul. A pretinde nsa logica n lipsa informa?iilor coerente este ilogic. ?i o asmenea metoda de lucru nu poate duce dect la gre?eli. De aceea, trebuie sa spun ca, dupa cuno?tin?ele mele, mi s-a parut cu totul gre?ita afirma?ia aceasta ac?iune de construire a podului este absolut ilogica. Dar, daca vrem sa fim logici, trebuie nti sa vedem argumentele. Care sunt? IV. Este cunoscut faptul ca monumentul triumfal ridicat de Traian n urma victoriei mpotriva dacilor si cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este o cronica n piatra care relateaza pas cu pas cucerirea Daciei. Gre?it! To?i speciali?tii ?tiu ca, de?i cuprinde multe informa?ii, Columna lui Traian nu relateaza lucrurile pas cu pas dect daca socotim ca pas fiecare punct important din punctul de vedere al Romei. Sunt multe lucruri peste care se trece aici ?i sunt cunoscute din alte surse. Afirma?ia nu este esen?iala n discursul textului analizat, dar este o mostra de dat cu parerea de?i nu ?tiu.

V. Pe un asemenea monument, mai ales ca este construit de acelasi arhitect care se presupune ca a ridicat si Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil sa nu apara o asemenea realizare ! Fie si numai pentru satisfacerea orgoliului mparatesc si a celui ce l-a construit., fara a mai pune la socoteala faptul ca fara existenta acestui pod poate ca Dacia nu ar fi putut fi ocupata. Cu toate acestea daca ntrebam documentele n legatura cu acest pod, ele tac, nu exista dovezi literare sau epigrafice care sa ateste constructia podului de catre romani ! Gre?it! Gre?eala care ?ine de incultura sau de dorin?a de a-i n?ela pe cititori? Nu-i treaba mea sa raspund. nsa afirma?ia este o minciuna totala. De la inscrip?ia de pe malul sudic al Dunarii, pna la Columna lui Traian, sunt destule marturii antice despre ridicarea acestui pod. Ca simpla dovada, ata?ez o poza a Podului lui Aplodor (sau Traian, cum vre?i), a?a cum apare el pe Columna lui Traian!!! Sa mai amintim ca Dio Cassius ?i al?i istorici antici amintesc ?i ei de Podul lui Traian ?i de ridicarea lui. Deci, dintr-o data, argumenta?ia cade. Cel pu?in aici! Sa vedem nsa, ce urmeaza! Pentru cei care nu n?eleg semnifica?ia prezen?ei podului pe Columna, sa men?ionam ca, n afara placilor de la picioarele podului, este primul document antic ce atesta acest pod. Totodata, acest document atesta faptul ca podul este stapnit exclusiv de romani ?i, dupa cum arata ?i ruinele sale de astazi, este construit ntr-un stil cu totul ne-dacic ?i tipic roman. Corobornd imaginea de pe Columna cu celelalte izvoare, cum o vom face mai jos, concluziile fire?ti ?i incontestabile logic sunt cu totul altele dect ale autorului textului analizat. VI. Exista nsa n folclorul aromn o balada populara care vorbeste despre constructia acestui pod. O sa va spun imediat despre ce este vorba. Pna atunci nsa sa vorbim putin despre logica acestei afirmatii tratata de specialisti ca batuta n cuie. De ce ? 1. n primul rnd este absolut ilogic ca romanii sa fi putut construi podul de la Drobeta ntr-un rastimp att de scurt (numai 2 ani) n conditiile n care unul dintre maluri se afla nca n stapnirea dacilor ! 2. n al doilea rnd este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului sau era mai presus de orice altceva sa stea cu minile n sn si sa priveasca cum se construieste un pod care punea n pericol nsasi existenta statului dac ! 3. n al treilea rnd afirmatia este ilogica ntruct cercetari efectuate de catre ingineri au pus n evidenta faptul ca, cu tehnica actuala si pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea constructii ! Atunci era razboi ! Iar Traian nu era un copil care se juca de-a razboiul sa nu-si dea seama ca-si decimeaza armata n van urmarind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Columna armata romana trece PE UN POD DE VASE ! Gre?it! 1. Nu exista o balada aromna despre acel pod. Numele de aromni este dat romnilor din Macedonia, Epir, Tesalia ?i par?i mai la sud de acestea, precum ?i la romnii de acolo ce au mers n numar semnificativ n Evul Mediu trziu ?i n epoci mai apropiate n Tracia ?i Iliria, ?i apoi ?i

mai spre nord. Romnii din Moesia, singurii care ar putea teoretic avea, n afara de cei din Oltenia sau Banat, balade despre acest pod, nu sunt aromni. Balada armneasca citata nu are nicio legatura cu subiectul. Dar vom reveni asupra acestei balade la locul n care revine ?i autorul textului studiat, spre a vedea mai limpede despre ce este vorba. 2. Afirma?ia de la punctul 1. al autorului include doua premize gre?ite. Prima este ca durata construc?iei ar fi fost de numai doi ani. A doua ca malul nordic ar fi fost la Decebal n perioada 103-105. De fapt n primavara lui 101 romanii trec Dunarea pe un pod de vase ?i ocupa malul nordic al Dunarii (ceea ce se vede ?i pe Columna). Pna n 105 Decebal nu l mai recupereaza, Oltenia ?i Banatul sunt n cea mai mare parte, deja, provincie romana. (se pot vedea toate lucrarile de specialitate, precum ?i izvoarele indicate de acestea) 3. Afirma?ia de la punctul 2. al autorului include trei premize gre?ite. Prima ar fi aceea ca lui Decebal i pasa de popor, adica, se subn?elege, poporul dac. Izvoare pentru aceasta parere? Nu exista. ?tim ca Horea a strigat mor pentru popor. Pentru Decebal nu avem nicio asemenea marturie. O fi placut sa ne nchipuim ca Decebal, cel dinti dintre nobilii daci, iubea poporul de rnd. Marturiile istorice nu ne arata nsa vreo asemenea iubire ntre tarabostes ?i poporenii lor, pe care la o adica nobilii daci nu ?ovaiau sa-i vnda ?i ca sclavi (romanilor ?i grecilor). O excep?ie uimitoare, men?ionata ca atare, este cea perechii Burebista Deceneu. O asemenea men?iune nu exista nsa pentru Decebal, cu toate ca este aratat ca un mare strateg, bun luptator ?amd. Poate ca-i pasa de popor, dar nu avem nicio dovada n aceasta privin?a. Autorul tocmai vorbea de lipsa documentelor despre pod (imaginara n acel caz) ca o dovada ca nu romanii au construit podul. n lipsa documentelor despre Decebal ar fi trebuit sa-?i stapneasca imagina?ia. Mai ales ca sunt ?i alte izvoare privind raporturile dintre Decebal ?i popor, asupra carora vom reveni. A doua premiza gre?ita este ca Decebal era reprezentantul poporului dac. Mai curnd ar fi fost Traian, daca e sa judecam dupa numarul de daci condu?i, sau niciunul dintre ei, daca este sa fim obiectivi (nu exista o unitate con?tienta ?i sistematica na?ionala dacica, nu exista un exponent al neamului; cel mult exista o unitate etnica, dar asta este cu totul altceva). Din Dacia lui Burebista Traian stapnea la anul 100 mai mult de jumatate: Panonia ?i V Cri?anei, att direct ct ?i prin iazigii confedera?i Imperiului roman (ca ?i Tracia, de altfel, multa vreme); Moesia n ntregime; Sci?ia Mica; sudul Basarabiei de azi (prima posesiune romana nord-dunareana, de altfel); Carpa?ii dinspre Moravia, prin iazigii ?i marcomanii confedera?i Imperiului Roman. Ce stapnea Decebal la anul 100? Banatul, Oltenia, Transilvania, E Cri?anei, partea carpatica ?i sub-carpatica a Munteniei ?i o parte din mun?ii Moldovei. Alia?ii lui Decebal, roxolanii ?i bastarnii, stapneau o parte a Cmpiei Munteniei ?i centrul Moldovei, de la Siret pna dincolo de Nistru. Carpii, Costobocii ?i Dacii Mari, care au fost neutri n aceste razboaie, stapneau ?ara de Sus a Moldovei, Maramure?ul, Pocu?ia ?i par?i din Gali?ia de mai trziu.

Deci Decebal stapnea o Dacie care cuprindea doar o mica parte a dacilor, mult mai mul?i fiind chiar ?i cei din Imperiul roman dect cei condu?i de Decebal. Dar aceasta enumerare, de?i covr?itoare n sine, nu ar avea nicio nsemnatate daca dacii din celelalte par?i l-ar fi privit pe Decebal ca pe conducatorul ?i/sau reprezentantul lor. Nici vorba! Decebal a vrut sa ceara, din nou, ajutorul dacilor nordici (Carpi, Costoboci, Dacii Mari), spre sfr?itul celui de-al doilea razboi cu romanii, deoarece pna atunci ace?tia nu-l ajutasera cu nimic. De asemenea, dacii din Imperiul roman (?i vom reveni asupra lor!), n-au mi?cat un deget pentru Decebal, dar au muncit din greu pentru Traian. Trist pentru romantismul care i vrea pe daci uni?i, na?ionali?ti ?i anti-romani, dar adevar istoric atestat de izvoare. Deci, nici vorba ca Decebal sa fi fost reprezentantul poporului dac privit ca ntreg. A treia premiza gre?ita este cea dupa care Decebal, daca lasa sa se construiasca podul, nsemna ca sta cu minile n sn. Decebal c?tigase pacea printr-o uimitoare marinimie a lui Traian. Acesta, de?i l avea ngenunchiat la picioare, nu l-a luat prizonier, nu l-a batjocorit, ci i-a dat pacea. S-a retras de lnga Sarmisegetuza, dar a pastrat sudul Banatului ?i Olteniei, dupa cum atesta, iara?i, izvoarele. Pierderile suferite de Decebal erau cumplite, armatele sale fusesera decimate n razboi, trupele romane sta?ionau la Drobeta ?i Dierna ?i n alte puncte ale malului nord-dunarean, dar ?i mai n adncul Banatului ?i Olteniei. Orice mi?care nainte de vreme ar fi nsemnat ntr-adevar nimicirea lui Decebal ?i statului sau. Ca urmare, nu a exista nicio ac?iune militara a lui Decebal n aceasta perioada. Dar Decebal, fire?te, nu a stat cu minile ncruci?ate ci, cu ajutorul me?terilor ?i instructorilor romani, ?i-a refacut o parte din ceta?i ?i armata, a construit noi ma?ini de lupta ?amd. ncalcnd, de fapt, tratatul cu Traian, ceea ce a ?i dus la al doilea razboi cu acesta. n care Decebal a fost zdrobit. Orice ar fi dorit autorul textului citat, Decebal nu putea sa faca mai mult. Poate cu trei mitraliere ?i cinci caru?e cu muni?ie. Dar, nu avea de unde sa le ia. Sau daca dacii nordici ar fi trecut de partea lui. Dar, n-au trecut. 4. Afirma?iile de la punctul 3. al autorului sunt un amalgam uimitor de gre?eli de sistematica ?i logica istorica. De ce? Unde sunt savan?ii, pardon!, inginerii invoca?i de autor? Pe ce temei au stabilit ei ct de repede se putea construi podul, cta vreme nu se cunoa?te exact dect o parte din tehnica de construc?ie folosita? n compara?ie cu ce au facut aceste calcule? Pe baza caror resurse umane ?i materiale estimate? Cei care cunosc istoria Imperiului roman ?tiu bine ca acesta construia strazi, viaducte, poduri ?amd cu o viteza ce depa?e?te cu mult, cu foarte mult, viteza construc?iei autostrazilor n Romnia. nainte de a fi luptatori militarii romani erau constructori excep?ionali, att n construc?ii u?oare ?i semi-u?oare de la valuri de pamnt sau palisade la forturi ct ?i n cele grele. Mai mult, greul transporturilor n asemenea construc?ii ca Podul lui Traian nu era pe militari ct pe sclavi. Militarii erau me?terii constructori ?i nenumaratele urme ale realizarilor lor, din ntregul Imperiu roman, ne arata ct de buni me?teri erau!

Fara a intra n alte amanunte despre costruc?ia Podului lui Traian unele date generale se gasesc ?i pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_lui_Traian trebuie spus ca preten?ia autorului este lipsita de seriozitate. Folosirea tehnologiilor proprii de catre civiliza?ii straine nu poate fi estimata pe baza capacita?ii de a le folosi de catre o civiliza?ie de azi sunt straine. Nu dezvoltam pe tema, dar exista foarte multe cazuri n care estimarile inginerilor moderni lipsi?i de pregatire istorica s-au dovedit foarte gre?ite. Pe de alta parte, autorul dateaza ridicarea podului ntre 103-105, adica n vreme de pace, dupa care spune Atunci era razboi!. Curat-murdar. Apoi, autorul spune ca Traian nu ?i-ar fi decimat (?!?!?) armata construind podul. De ce crede autorul ca ar fi fost o decimare, greu de n?eles, n condi?iile n care armata romana se ocupa de construc?ii n mod curent. Cel mai probabil, nu ?tie o mul?ime de lucruri elementare despre antichitatea romana. n sfr?it, ca o culme a erorilor din acest pasaj apare ?i ideea ca pe Columna armata romana trece Dunarea pe un pod de vase. Din pacate, de?i a spus ca istoria este o materie de studiu logica, autorul se arata strain de logica. a) Trecerea trupelor n primul razboi dintre Traian ?i Decebal s-a facut pe un pod de vase; trecerea trupelor ofensive n al doilea razboi s-a facut pe pod; a?a arata Columna! b) Daca a trecut trupele pe un pod de vase, Traian nu depindea de podul permanent pentru a-l nvinge pe Decebal, a?a cum afirma la nceput autorul textului analizat de noi. Iar autorul se contrazice pe sine, ca ?i n cazul perioadei de pace/razboi a ridicarii podului. VII. Citat: Dacii stapneau, nainte vreme, ambele maluri ale Dunarii. Prin urmare este verosimil faptul ca Podul sa fi fost construit de ei ! Gre?it! Avem, pe de-o parte, mai multe izvoare antice care ne arata ca romanii au construit podul. Pe de alta parte, niciun izvor nu atribuie altcuiva ridicarea Podului! Nici macar izvoarele din vremea mpara?ilor romani traco-iliri (sfr?itul secolului III)! De asemenea, nu exista nicio alta construc?ie similara, fie ?i doar ca tehnologie, care sa apar?ina dacilor. Deci este cu totul neverosimil ca dacii sa fi construit podul. La fel de bine am putea zice ca l-au construit cel?ii care, n timpul marii lor invazii, ?i nainte de Burebista, au stapnit ?i ei ambele maluri ale Dunarii. Doar ca nu sunt dovezi, nici scrise, nici arheologice, ale existen?ei podului pna n timpul razboaielor dintre Decebal ?i Traian. Mai mult, a spune ca dacii stapneau ambele maluri ale Dunarii este inducere n eroare. De ce? Pentru ca dacii de pe cele doua maluri erau din triburi diferite, nu erau uni?i! Tribalii ?i dacii din Oltenia nu erau mereu n cele mai bune rela?ii, iar vreo ac?iune unita a lor, n orice domeniu, pur ?i simplu nu exista men?ionata n istorie. Nici nu mai vorbim ca nu aveau nicio tradi?ie n construc?ii monumentale, ca nu ne-a ramas de la ei niciun pod macar peste Olt sau Ogosta, ca sa

putem sa ne nchipuim ca ar fi ?tiut sa faca o asemenea construc?ie. Dar aici intram n domeniu arhitecturii traco-dacice versus arhitectura romana, un subiect pe care autorul textului citat nici macar nu l-a atins. De ce, nu ?tim. Fie ca l-ar fi contrazis total, fie ca nu l cuno?tea deloc. VIII. Faptul apare cu totul logic dupa ce-l citim pe Strabon: Burebista stapneste peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunarii. Acelasi autor ne spune: (Burebista) trecea fluviul cnd dorea., nsa Dacia nu era putere navala la acea vreme ! Daca iarna Dunarea putea fi traversata pe gheata, cum se ntmpla n cazul atacului lui Decebal n Moesia, care era modalitatea de a trece Dunarea, vara, dect. pe un pod ! Aceasta avnd n vedere ca Burebista, cum spuneam, nu dispunea de o flota din care sa faca pod de vase. Gre?it! 1. Strabon arata acolo ca Burebista nu era mpiedicat de nimeni sa treaca Dunarea, ca era stapn pe amndoua malurile, nu indica felul n care se trecea Dunarea. 2. Dacia nu a fost niciodata o putere navala. Sintagma nu era putere navala la acea vreme poate da alte idei, ?i ar fi cu totul gre?ite. 3. Burebista putea, la fel ca ?i al?ii, sa faca fie un pod de luntrii acele luntrii pescare?ti mai mari ?i mai zdravene dect barcu?ele de agrement cunoscute ora?enilor fie un pod de plute (de bu?teni). A?a au facut ?i turcii sau al?i migratori care au trecut Dunarea fara poduri de piatra. A?a s-a facut mai bine de 1000 de ani, cu att mai mult o puteau face dacii. Mai mult, izvoarele istorice (sic!) arata ca luntrile acestea erau foarte numeroase pe Dunare ?i au fost adesea folosite ca atare. Sa nu uitam ca nici macedonenii care au fost nfrn?i n Baragan nu aveau corabii, dar au trecut Dunarea lini?ti?i n plina vara (cred ca ne amintim episodul, este cel cu Dromichetes ?i Lisimah). 4. Pretinsa logica de a trage concluzii pe baza de supozi?ii nu are niciodata valoare. Izvoarele arheologice ?i cele scrise sunt cele care au valoare. Iar ele nu atesta nicio construc?ie mare ridicata de Burebista, cu att mai mult vreun pod peste Dunare. n schimb atesta ridicarea podului de la Drobeta de catre Apolodor din Damasc n vremea lui Traian. ntre documente ?i fantezie pentru istorie sunt de preferat documentele. 5. Nu doar ca Burebista a stapnit destul de pu?in pamntul de la sud de Dunare, dar l-a stapnit ?i n condi?ii destul de precare. A?a cum am mai spus, nici macar n centrul stapnirii sale care nu se ?tie foarte sigur unde a fost nu a ridicat macar vreo cetate marea?a sau alt monument care sa aminteasca de domnia pe care a avut-o. Nu se pastreaza de la Burebista niciun pod, nici peste Olt sau Mure?, nici peste Lom, Ogosta sau oricare alta apa din teritoriul stapnit (vremelnic) de el. Daca pretinsa lipsa a izvoarelor este a?a-zisul argument pentru negarea ridicarii podului de catre Traian, cu ct mai mult se potrive?te el pentru Burebista! IX. Mai mult pentru aceasta afirmatie exista chiar si documentatie ! O balada populara aromna, intitulata Puntea din arta ne vorbeste, valorificnd probabil o legenda mai veche, despre trei mesteri constructori iscusiti care au lucrat la constructia unui pod peste Dunare vreme de sase ani ! Gre?it! 1. O balada populara de secol XVIII-XIX nu este o documenta?ie istorica pentru secolul II d.Hr.! 2. Nu exista o balada populara aromna intitulata Puntea din arta.

3. Nu exista o balada populara aromna care sa vorbeasca despre trei me?teri care au lucrat la construc?ia unui pod peste Dunare. 4. Exista nsa balada armneasca Podul de pe Rul Arda, care vorbe?te despre cei trei fra?i me?teri care au ridicat podul de pe acest ru (n vechea Tracie, azi n sud-sud-estul Bulgariei). Autorul nu ?tie ce spune sau pur ?i simplu minte? Nu-i al meu sa judec, dar oricum nu are dreptate, pretinsa documenta?ie fiind n ntregime un fals dintre cele mai ru?inoase. X. Dar ce se ntmplase cu podul n ajunul ocupatiei romane ? Decebal, strateg vestit, surprins de atacul romanilor, distruge lemnaria podului. Faptul pare a fi atestat de bucatile de brne arse aflate la fata locului. Deci, pentru a frna n oarecare masura invazia romana, Decebal, din necesitati de strategie militara, distruge opera naintasului sau, Burebista. Aceasta va fi refacuta de un alt DAC, de aceasta data mparat al Bizantului, anume CONSTANTIN CEL MARE, nascut n orasul Nis, aflat azi n Bulgaria ! Gre?it! 1. Daca podul a fost refacut de Constantin cel Mare, atunci nu mai aveau cum sa fie acele buca?i de brne arse. Ele exista, doar ca sunt din vremea distrugerii podului chiar de catre romani, odata cu abandonarea ?armului nordic al Dunarii, n vremea invaziilor migratorilor. 2. Daca autorul recunoa?te ca cei din Moesia erau daci, ar fi trebuit sa n?eleaga ?i faptul ca, uimitor, au fost de partea lui Traian. Deci nu l-au privit pe Decebal ca pe un conducator/reprezentant al poporului dac! Mai mult, dupa cum arata izvoarele istorice iara?i, ce sa facem! dacii din Oltenia au trecut iute de partea lui Traian, iar cei din Muntenia erau mai mult dect ferici?i sa fie sub stapnire romana. Se poate vedea acest lucru ?i la Cassius Dio dar ?i n alte izvoare, precum ?i n numeroasele lucrari de specialitate. 3. Constantin cel Mare nu a fost dac, ci daco-roman sau, mai bine-zis, straromn. Nu exista despre el nici cea mai mica aluzie la vreo ncercare de tracizare sau dacizare a Imperiului (ca la Galeriu), pe care l-a condus atta vreme ?i caruia i-a hotart destinele. 4. De vreme ce Decebal nu stapnea malurile Dunarii, controlate iar documentat de izvoarele antice! de romani, nu avea cum sa dea foc podului pazit de legiunile romane dect n urma unui alt razboi care nu a existat. 5. Chiar daca Decebal ar fi ars lemnaria, nu ar fi fost mare lucru pentru Traian sa o refaca. De ce ar fi trebuit sa a?tepte aceasta lucrare venirea Sfntului Constantin cel Mare? Evident, pentru ca autorul textului l ura?te pe Traian, i ura?te pe romani. Dar istoria adevarata nu se face pe sentimente de acest fel, ci pe informa?ii concrete, pe dovezi istorice. Care, n acest caz, atesta ca Podul de la Drobeta a fost ridicat de Apolodor din Damasc la porunca lui Traian. Restul e o trista fantezie. XI. Cnd, oare, vom nceta a mai ridica elogii cuceritorilor si vom trece sub semnul ignorantei realizarile stramosilor nostri ? Cu siguran?a, ve?i face acest lucru cnd ve?i pune mna pe car?i de istorie serioasa ?i ve?i cerceta izvoarele fara idei preconcepute. Atunci ve?i n?elege ca ?i romanii sunt stramo?ii no?tri ?i ve?i scapa de mania deformarii istoriei dupa nchipuirea romantica a dacismului postmodernist. Raspunsul este dat celui care a pus ntrebarea, deoarece, ntr-adevar, cel pu?in n ceea ce prive?te ignoran?a i se potrive?te.

XII. CONCLUZIE Da, am avut dreptate. Cea mai ngrozitoare plaga a Romniei de azi e datul cu parerea.

Piciorul podului. Muzeul Portile de Fier. Dr.Tr.Severin (mesajul primit) Subject: FW: Adevaratii constructori ai Podului lui Traian ?. To: ..... Date: Friday, 10 December, 2010, 9:24 Podul lui Traian ? Ma ndoiesc ! (Cogito, ergo sum) Toata lumea a nvatat la scoala (att n clasele primare, ct si n liceu), la capitolul antichitatea romnilor, ca n rastimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dunare, gratie caruia Traian a reusit sa-si treaca armatele n Dacia si sa o transforme n provincie romana ! Faina chestia, mai ales ca este vorba de o minune a antichitatii n aceasta parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman ! Numai ca. informatia nu prea pare n regula, mai ales ca nici nu are acte ! O sa ma ntrebati: Cum adica nu pare n regula ? Foarte simplu. Pentru constructia acestui pod de catre romani nu exista nici un document. Nici macar unul ! Nici de factura folclorica, nici epigrafica si nici literara ! Apoi trebuie sa va atrag atentia ca istoria este o materie de studiu logica. Ori, aceasta actiune de construire a podului de la Drobeta de catre Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc, este absolut ilogica

! Sa vorbim nti despre documente. Este cunoscut faptul ca monumentul triumfal ridicat de Traian n urma victoriei mpotriva dacilor si cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este o cronica n piatra care relateaza pas cu pas cucerirea Daciei. Pe un asemenea monument, mai ales ca este construit de acelasi arhitect care se presupune ca a ridicat si Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil sa nu apara o asemenea realizare ! Fie si numai pentru satisfacerea orgoliului mparatesc si a celui ce la construit., fara a mai pune la socoteala faptul ca fara existenta acestui pod poate ca Dacia nu ar fi putut fi ocupata. Cu toate acestea daca ntrebam documentele n legatura cu acest pod, ele tac, nu exista dovezi literare sau epigrafice care sa ateste constructia podului de catre romani ! Exista nsa n folclorul aromn o balada populara care vorbeste despre constructia acestui pod. O sa va spun imediat despre ce este vorba. Pna atunci nsa sa vorbim putin despre logica acestei afirmatii tratata de specialisti ca batuta n cuie. De ce ? 1. n primul rnd este absolut ilogic ca romanii sa fi putut construi podul de la Drobeta ntr-un rastimp att de scurt (numai 2 ani) n conditiile n care unul dintre maluri se afla nca n stapnirea dacilor ! 2. n al doilea rnd este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului sau era mai presus de orice altceva sa stea cu minile n sn si sa priveasca cum se construieste un pod care punea n pericol nsasi existenta statului dac ! 3. n al treilea rnd afirmatia este ilogica ntruct cercetari efectuate de catre ingineri au pus n evidenta faptul ca, cu tehnica actuala si pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea constructii ! Atunci era razboi ! Iar Traian nu era un copil care se juca de-a razboiul sa nu-si dea seama ca-si decimeaza armata n van urmarind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Columna armata romana trece PE UN POD DE VASE ! Acestea fiind spuse sa vedem, totusi, ce este cu Podul buclucas. Cine a construit podul de piatra de peste Dunare ? Mi se pare mult mai verosimil si mai logic din punct de vedere istoric ca Podul de la Drobeta sa fi fost construit cu ceva timp naintea razboaielor daco-romane, pe timp de pace, climat mult mai propice pentru realizarea unei asemenea constructii. Cine si de ce sa fi construit aceasta perla a ultimei provincii cucerite de romani ? Dacii stapneau, nainte vreme, ambele maluri ale Dunarii. Prin urmare este verosimil faptul ca Podul sa fi fost construit de ei ! Faptul apare cu totul logic dupa ce-l citim pe Strabon: Burebista stapneste peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunarii. Acelasi autor ne spune: (Burebista) trecea fluviul cnd dorea., nsa Dacia nu era putere navala la acea vreme ! Daca iarna Dunarea putea fi traversata pe gheata, cum se ntmpla n cazul atacului lui Decebal n Moesia, care era modalitatea de a trece Dunarea, vara, dect. pe un pod ! Aceasta avnd n vedere ca Burebista, cum spuneam, nu dispunea de o flota din care sa faca pod de vase. Mai mult pentru aceasta afirmatie exista chiar si documentatie ! O balada populara aromna, intitulata Puntea din arta ne vorbeste, valorificnd probabil o legenda mai veche, despre trei mesteri constructori iscusiti care au lucrat la constructia unui pod peste Dunare vreme de sase ani ! A se observa ca cifra concorda cu cercetarile moderne. Avnd n vedere ca Burebista stapnea peste ambele maluri ale Dunarii este de la sine nteleasa necesitatea geostrategica a construirii acestui pod peste care Burebista trecea fluviul cnd dorea. Necesitate care se impunea avnd n vedere faptul ca Imperiul Roman ncerca sa-si extinda dominatia n

sudul Dunarii ! Prin urmare, este logic si de bun simt sa conchidem ca, Burebista este constructorul podului de la Drobeta. Apollodor doar a refacut partea de lemnarie a podului pentru ca Traian sa poata avea o cale mai facila pentru a jefui Dacia de toate bogatiile ei ! Dar ce se ntmplase cu podul n ajunul ocupatiei romane ? Decebal, strateg vestit, surprins de atacul romanilor, distruge lemnaria podului. Faptul pare a fi atestat de bucatile de brne arse aflate la fata locului. Deci, pentru a frna n oarecare masura invazia romana, Decebal, din necesitati de strategie militara, distruge opera naintasului sau, Burebista. Aceasta va fi refacuta de un alt DAC, de aceasta data mparat al Bizantului, anume CONSTANTIN CEL MARE, nascut n orasul Nis, aflat azi n Bulgaria ! Cnd, oare, vom nceta a mai ridica elogii cuceritorilor si vom trece sub semnul ignorantei realizarile stramosilor nostri ? . Vizualizri: 248 Surs: enciclopediagetodacilor.blogspot.com Aprecieri: 5/5 Autor: Mihai-Andrei Aldea