Facultatea: Inginerie Electrica DIMA Stefan

Anul l HARAPU Andrei

Grupa: 114B

ROMA ANTICA

1. Arta si influente
2. Politica si religie
3. Stiinta si inovatii
 1. Arta si influentele Romei Antice

Arta romană se dezvoltă pe teritoriul Imperiului Roman.este o expresie a societății

romane, a puterii statului, având ca scop principal propaganda în favoarea politicii
oficiale.De asemenea, arta exprimă și pasiunea romanilor pentru ornament, gustul lor
pentru fastuos, dorința de a-și înfrumuseța locuințele, palatele, templele și locurile
publice.

La început, arta romană este dominată de influențe etrusce și grecești (încât unii o
consideră chiar o copie a acestor arte), ca apoi să devină o artă originală, cu trăsături
specifice, care a supraviețuit de-a lungul istoriei, exercitând influențe asupra
perioadelor ulterioare având un caracter statal, este o artă unitară, bazată pe talentul
organizatoric, spiritul utilitar și simțul practic al romanilor.De la Roma pornesc
principiile, soluțiile, noutățile, pentru a se extinde apoi în toate provinciile.

Arhitectura este dominată de construcții masive și severe: catedrale, manăstiri,

castele, fortificații, realizate mai ales din piatră, cu ziduri groase, turnuri înalte și
ferestre înguste.Principalele caracteristici ale acestor construcții sunt bolta în
semicerc și forma de arc în plin centru a puținelor deschideri practicate în ziduri:
ferestre, portaluri și arcade.Bisericile cu planul în formă de cruce sunt greoaie, cu
bolți, cupole și coloane rotunde. Catedralele copleșesc prin monumentalitate și
măreție .Iar pe locurile înalte, greu accesibile s-au construit castele fortificate.

INFLUENTA ETRUSCA SI GREACA

De la etrusci, romanii au preluat:

 unele principii urbanistice care stau la baza înființării și organizării orașelor

(folosirea unor planuri regulate, cu străzi drepte și trotuare pentru circulație, porți
monumentale de acces);
 existența camerei centrale (atrium) în planul caselor particulare;
 modul de construcție al templelor de cult (podium din piatră foarte înalt,
amplasarea coloanelor);
 utilizarea arcului, sisteme de boltire.

De la greci au preluat:
 conceptul de piață publică (agora, care devine forum) ca centru al orașului;
 ordinele arhitectonice (doric, ionic și corintic);
 modul de construcție al templelor de cult;
 structura și componența teatrelor;
 construcția trofeelor ca monumente comemorative;
 utilizarea picturii, a mozaicului pentru decorarea caselor sau palatelor.
 2. Politica si religie

Religia în Roma antică a cuprins credințe și practici religioase de cult pe care romanii
le considerau indigene și caracteristice identității lor ca popor. Romanii adorau
nenumărate divinități care influențau fiecare aspect al lumii naturale și al relațiilor
interumane. Întemeierea acestor culte a fost atribuită strămoșilor divini ai Romei,
fondatorii și regii, dar și națiunilor cucerite și aliații. Templele lor prezentau cele mai
vizibile și sacre manifestări ale istoriei Romei și ale instituțiilor sale. La început
romanii și-au imaginat zeii ca puteri și mai apoi ca persoane, astfel explicându-se
faptul că puțin din mitologia romană este autentica, majoritatea zeilor aparținând altor
popoare, romanii păstrând doar anumite trăsături din caracterul lor.Romanii credeau
că practicile lor religioase mențineau așa zisa „pax deorum” sau pacea zeilor - care
asigura prosperitatea continuă a comunității. Fiecare loc, împrejurare sau obiect avea
propriul zeu ocrotitor și existau foarte multi zei cu atribuții mărunte, dar importante
pentru romani. Astfel, zeii protejau fiecare act al vieții, de la naștere până la
moarte.Zeii romani jucau rolul unor oameni cu superputeri, așa că, în timp a devenit
normal ca puternicii conducători ai Romei să fie tratați ca niște zei. Cezar a fost
primul zeificat și tratat ca zeu după moartea sa. Mai târziu, unii dintre cei mai buni
împărați au fost declarați zei de către Senat, dar numai după moartea lor, în timpul
vieții ei fiind simplii muritori.

Imperiul Roman a fost cea mai mare si mai durabilă construcție politică a antichitătii.
Spre deosebire de alte structuri politice, Imperiul Roman se realizează treptat, crește
organic, având ca temelie armata romană și o formă de guvernământ la inălțimea
sarcinilor pe care le impunea statul. Odata cu crearea imperiului, s-a pus și problema
separări puterii. Puterea politică era exercitată în mod formal de trei factori:
imparatul, senatul si magistratii, imparatul avand cele mai multe privilegii. In
timpul vietii, imparatul nu se poate considera divinitate. Puterea lui este o datorie si
nu un privilegiu personal. Domnia inseamna munca si nu placere, imparatul fiind
obligat sa-si inchine toata activitatea si puterea de munca spre binele statului. El
poate fii considerat binefacatorul supusilor sai, dar acestia din urma nu sunt sclavi, ci
oameni liberi, datori sa-l iubeasca pe imparat. imparatul nu era stapan, ci primul
slujitor al statului, puterea imperiala fiind pentru el o onoare si o datorie.Primii
imparati au recunoscut autoritatea senatului si si-au aratat consideratia fata de
aceasta constitutie, dominata de reprezentantii celei mai bogate paturi din
societatea romana. Respectul fata de senat s-a manifestat prin recrutarea din
randurile sale a celor mai inalti functionari si colaboratori ai imparatului. Au
fost si imparati care au cautat sa limiteze puterea senatului, insa aceasta
politica a intampinat o rezistenta din partea senatului, iar intelectualitatea
romana, in frunte cu filozofii cinici si sofistii, a fost alaturi de senat,
condamnand cu vehementa tendinta spre concentrarea puterii in mainile unui
singur om.
 3. Stiinta si inventii

Cimentul si betonul

In timpul imperiului roman se folosea de asemenea un material de constructie numit

opus caementicum, un beton ce se obtinea din ciment, var lut nisip amestecat cu apa
si balast, acest material a revolutionat arhitectura antica permitant trecerea de la
sustinerea rectilinie spre arc si curba fiind obtinute structuri precum arcada, bolda
sau cupola, cu ajutorul betonului romanii au construit minunile arhitectonice pe care
le putem admira si astazi, coloseumul pont du grand panteonlul, blocuri de locuinte,
bai publice, canalizare, poduri.

Dupa caderea imperiului roman, secretul betonului a fost pierdut pana in 1756 cand a
fost redescoperit de britanicul John Smeaton.

Drumurile

La momentul în care erau cei mai puternici, Imperiul Roman cuprindea aproape 2,7
milioane de kilometri pătrați și includea cea mai mare parte din sudul Europei. Pentru
a asigura administrarea eficientă a acestui vast domeniu, romanii au construit cel
mai sofisticat sistem de drumuri pe care lumea antică îl văzuse până atunci.
unele sunt folosite și în zilele noastre,drumurile au fost construite cu o combinație de
pământ, pietriș și cărămizi realizate din granit și lavă vulcanică întărită. Inginerii
romani creau chiar drumuri drepte ce se curbau pentru a permite scurgerea apei.

Drumurile permiteau legiunilor romane să călătorească până la 40 de kilometri pe zi

iar prezența unui sistem complex de posturi însemna că mesajele și celelalte
informații puteau fi transmise la viteze uimitoare. Unități speciale de soldați acționau
ca un fel de patrulă a drumurilor.

Medicina

Romanii au inventat multe instrumente chirurgicale și au fost pionieri în realizarea

cezarienelor dar cea mai valoroasă contribuție în medicină a fost cea pe câmpul de
luptă. Sub conducerea lui Augustus, romanii au stabilit un corp medical militar care
a fost una din primele unități de chirurgie dedicate câmpului de luptă. Acești medici
special instruiți au salvat nenumărate vieți prin intermediul inovațiilor medicale
romane precum clemele arteriale chirurgicale pentru a reduce pierderea de sânge.
Doctorii romani au realizat consultații medicale noilor recruți și au ajutat la oprirea
răspândirii bolilor prin supravegherea salubrizării taberelor militare. Ei erau cunoscuți
chiar și pentru dezinfectarea instrumentelor în apă fierbinte, fiind pionierii unei forme
de chirurgie antiseptică ce nu avea să fie dezvoltată complet până în secolul al
XIX-lea.
Medicina militară romană s-a dovedit atât de avansată în tratarea rănilor și în
promovarea bunăstării încât soldații obișnuiau să trăiască mai mult decât
cetățenii obișnuiți în ciuda faptului că se confruntau în mod constant cu pericole pe
câmpul de luptă.

Deasemeni, legat de iginea, desi romanii nu ai inventat baile, dar in schimb au format
o cultura din baile publice sau therme devenind forme de relaxare, socializare si
ingrijire.

Alocatiile

Roma antică a fost izvorul multor programe guvernamentale moderne, inclusiv

măsuri care au subvenționat alimentele, educația și alte cheltuieli pentru cei nevoiași.
o lege care a ordonat guvernului de la Roma să-i furnizeze cetățenilor alocații cu
cereale ieftine. Această formă timpurie de bunăstare a continuat sub Traian, care a
implementat un program cunoscut sub numele de "alimenta" pentru a ajuta hrana,
îmbrăcămintea și educarea orfanilor și a copiilor săraci.

Canalizări

Prin prisma vastităţii imperiului şi a numărului tot mai mare de locuitori, romanii aveau
nevoie de un sistem care să asigure eliminarea rapidă a resturilor menajere, scopul
principal fiind reducerea numărului de bolnavi. Aşa au apărut canalizările, o structură
de tunele prin care erau eliminate resturile menajere. Acestea au fost amplasate în
principalele oraşe ale imperiului, iar canalizarea Romei era compusă din nu mai puţin
de şapte canalizări majore.

Calendarul Iulian

Julius Caesar și astronomul Sosigenes au instituit sistemul Julian pentru alinierea

calendarului cu anul solar. Caesar a prelungit numărul de zile într-un an, de la 355 la
cel familiar acum 365 și în cele din urmă a inclus cele 12 luni pe care îi cunoaștem
astăzi. Calendarul iulian era aproape perfect, dar a calculat greșit anul solar cu 11
minute. Acest lucru a dus la adoptarea calendarului gregorian aproape identic în
1582, care a stabilit discrepanța prin modificarea calendarului anilor de salt.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante invenţii ale romanilor. Nu toate au
apărut în zilele Imperiului Roman, întrucât unele au luat naştere înainte de formarea propriu-
zisă a noii forme de organizare, însă ele au fost folosite şi perfecţionate cu precădere în
timpul imperiului. În plus, folosirea acestor invenţii pe un teritoriu atât de vast a asigurat
păstrarea acestora şi după sfârşitul imperiului în 1453.

Bibliografie

- Drimba, Ovidiu – Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. I,

București, 1984.

Link-uri

https://www.giz.ro/stiinta/top-5-invenii-ale-imperiului-roman-39225/

https://destepti.ro/inovatii-infaptuite-in-imperiul-roman-programe-si-descoperiri-mult-ce-ii-
faceau-pe-romanii-sa-fie-mult-inaintea-contemporanilor

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/medicina-si-igiena-la-romani

https://www.ancienthistorylists.com/rome-history/top-10-ancient-roman-inventions/

http://www.referatele.com/referate/istorie/online20/Cultura-Romana-IMPERIUL-ROMAN--Originalitatea-romana--
Religia-referatele-com.php

http://www.referatele.com/referate/istorie/online2/Imperiul-Roman-cea-mai-mare-constructie-politica-a-antichitatii--
Ordinele-politice-si-senatoriale-re.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_roman%C4%83