Prof.Dr.Ing.

Dan FLORICAU

CURS

Cap.4 INVERTOARE CU COMANDA NE-MODULATA

4.1 GENERALITĂŢI

Invertoarele sunt convertoare statice de putere care transformă energia de

curent continuu în energie de curent alternativ. Ele transformă o sursă de
tensiune (sau curent) continuă într-o sursă de tensiune (sau curent) alternativă,
de amplitudine sau/şi frecvenţă reglabilă. Invertoarele sunt utilizate ca surse de
tensiune alternativă pentru alimentare în cazul căderii (defectării) reţelei de
distribuţie sau pentru alimentarea şi reglajul vitezei maşinilor electrice. În
funcţie de domeniul de aplicabilitate, dispozitivele semiconductoare de putere
utilizate în cadrul invertorului pot fi cu comutaţie naturală (tiristorul
convenţional) sau cu blocare pe poartă (ex: TB, MOSFET, IGBT, GTO etc).
Invertoarele cu tiristoare sunt numite cu comutaţie forţată deoarece sunt
necesare circuite speciale pentru blocarea dispozitivelor semiconductoare.
Aceste circuite conţin condensatoare şi/sau bobine pentru stocarea energiei,
necesare materializării fenomenului de blocare.

Invertoarele pot fi clasificate după mai multe criterii, şi anume:

• După numărul fazelor tensiunii de ieşire:
-invertoare monofazate;
-invertoare trifazate;
• După tipul de sursă de alimentare pe care îl materializează:
-sursă de tensiune, dacă sursa de alimentare menţine la intrarea invertorului o
tensiune constantă; la ieşirea invertorului se comută tensiunea, iar forma
curentului de ieşire este impusă de sarcină ⇒ atunci convertorul în cauză este un
invertor de tensiune;
-sursă de curent, dacă sursa de alimentare menţine la intrarea invertorului un
curent constant; la ieşirea invertorului se comută curentul, iar forma tensiunii de
ieşire este impusă de sarcină ⇒ atunci convertorul în cauză este un invertor de
curent; invertoarele de curent sunt mult mai puţin folosite decât cele de tensiune
şi anume doar în cazul reglajului regimurilor de funcţionare ale motoarelor de
foarte înaltă tensiune;
• După sursa care alimentează invertorul:
-cu alimentare constantă, din baterii de acumulatori, redresoare necomandate cu
filtre sau bobine de netezire, linie de tensiune continuă;
-cu alimentare variabilă, din choppere sau redresoare comandate cu filtre sau
bobine de netezire;
• După numărul nivelurilor de tensiune la ieşire:
-cu două niveluri;

1
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

-multinivel.

Următoarele secţiuni sunt consacrate studiului invertorului monofazat si

trifazat de tensiune cu unda dreptunghiulara, convertor static de putere care
poate să funcţioneze drept sursă separată de tensiune capabilă să furnizeze
putere de c.a. spre o sarcină (fie aceasta reţea sau motor electric).

Frecvenţa tensiunii în circuitul conectat la ieşirea invertorului static este

determinată de viteza cu care dispozitivele semiconductoare sunt comandate (să
intre în conducţie-on sau să se blocheze-off). Prin intermediul circuitului de
comandă este posibilă aşadar modificarea frecvenţei tensiunii alternative de
ieşire. Astfel, datorită comutaţiei, formele de undă ale tensiunii şi curentului
obţinute la ieşire sunt nesinusoidale şi pot afecta performanţele sarcinii. Când
frecvenţa tensiunii de ieşire este reglată în gamă mare nu este posibilă filtrarea
armonicilor. Din acest motiv este necesar ca formele de undă pe partea de c.a.
să aibă un conţinut armonic cât mai redus. Când invertorul alimentează un
motor de c.a. tensiunea de ieşire trebuie să fie modificată concomitent cu
frecvenţa, menţinând astfel condiţiile magnetice proprii maşinii. Tensiunea de
ieşire este în consecinţă un factor esenţial în sistemele de conversie statică având
frecvenţă variabilă în circuitul de ieşire.
Invertorul de tensiune prescurtat şi VSI de la denumirea din limba engleză
(Voltage Source Inverter) poate să fie alimentat cu putere de c.c. şi de la o
baterie. Totuşi, în cele mai multe aplicaţii industriale invertorul este alimentat
de la un redresor iar configuraţia obţinută poartă denumirea de convertor static
de frecvenţă cu circuit intermediar de c.c. (convertor indirect de frecvenţă). La
bornele de intrare ale invertorului este conectat un condensator de filtrare de
capacitate mare care păstrează tensiunea constantă în circuitul intermediar de
c.c. Invertorul este deci o sursă de tensiune de frecvenţă variabilă, tensiunea sa
de ieşire fiind independentă de încărcarea în sarcină.

4.2 INVERTORUL MONOFAZAT ÎN SEMIPUNTE

Schema electrică de principiu a invertorului în semipunte este prezentată

în Fig.1. Punctul O este punctul median al sursei de alimentare obţinut prin
intermediul celor două condensatoare C. Avem :
uC1 + uC 2 = Ud (1)
de unde :
duC1 du
= − C2 (2)
dt dt
şi

2
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

duC1 du
iC1 = C ⋅ = −iC 2 = −C ⋅ C 2 = iC (3)
dt dt
adică un condensator se încarcă şi altul se descarcă cu acelaşi curent iC.

ii i1
D1 T1
C
+ uC1
Ud iC1 L R is
O A
us
uC2 iC2
C
i2 D2 T2
Fig.1 Invertorul monofazat în semipunte.

Teorema lui Kirchoff în nodul O ne permite să scriem :

is = iC 2 − iC1 (4)
şi
is = −2 ⋅ iC (5)
Deci curentul care ajunge la punctul median O este dublul curentului care
circulă prin braţul divizorului capacitiv.
Când T1 este comandat on, avem următoarele relaţii între curenţi :
ii = i1 + iC1 = is + iC = −2 ⋅ iC + iC = −iC (6)
Tinând cont de rel.(5) avem :
is = 2 ⋅ ii (7)
Când T2 este comandat on, avem următoarele relaţii între curenţi :
ii = i2 + iC 2 = i2 − iC = −is − iC = 2 ⋅ iC − iC = iC (8)
apoi :
is = −2 ⋅ ii (9)
Dacă se conectează în circuitul de sarcină un generator de curent
sinusoidal cu defazaj inductiv φ, se obţin formele de undă prezentate în Fig.2.

3
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

us T1 on T2 on
Ud/2
0
t
-Ud/2
is
Îs

ϕ /ω t
ii
Îs / 2

t
uT1
Ud

i1 t
Îs

t
D1 T1 D2 T2 D1

Fig.2 Forme de undă pentru invertorul monofazat în semipunte.

4.3 INVERTORUL MONOFAZAT DE TENSIUNE ÎN PUNTE

În Fig.3 este prezentată configuraţia de bază a invertorului monofazat în

punte. Schema prezentată conţine tranzistoare, dar funcţionarea de bază a
invertorului este independentă de tipul dispozitivului semiconductor de putere
folosit.
Fiecare dintre tranzistoare permite conducţia curentului de la colector spre
emitor, iar diodele redresoare de putere montate în antiparalel permit conducţia
curentului în sens invers. Aceste diode de regim liber sunt caracteristice
invertoarelor de tensiune, furnizând o cale inversă pentru curentul de sarcină. În
acest mod se poate recupera dinspre invertor spre sursa de c.c energia
înmagazinată în inductanţa circuitului de sarcină.

4
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

id
+

C T1 D1 T3 D3
A is Sarcina
Ud O B

C T2 D2 T4 D4

-
a)

id
+
C k1 k3
O A Sarcina B
Ud

C k2 k4

-
b)

Fig. 3 Invertorul monofazat-configuraţiile de bază: a) circuit în punte, b) circuit

echivalent în punte folosind întreruptoare mecanice ideale.

4.3.1 Formele de undă ale tensiunii de ieşire

În funcţionarea normală (Fig.4.a, b) sunt comandate simultan tranzistoarele
T1 şi T4 în contratimp cu tranzistoarele T2 şi T3. Durata dintre două comenzi
succesive de intrare în conducţie a perechii T1 şi T4 este π radiani sau 180°el..
Asemănător pentru perechea T2 şi T3, durata dintre două comenzi este tot
180°el..
Neglijând căderea de tensiune în starea de conducţie, terminalul A al
sarcinii este conectat alternativ spre borna pozitivă (când conduc T1, T4) şi
negativă (când conduc T2 T3) a sursei de tensiune continuă. Analog, terminalul
B al sarcinii este conectat la borna pozitivă a sursei de tensiune continuă când
conduc T2 şi T3, respectiv la borna negativă când conduc T1 şi T4. Pentru cazul
în care tranzistoarele T1 şi T4 sunt în starea on, tensiunea continuă de alimentare
se aplică la bornele sarcinii. Analog, când tranzistoarele T2 şi T3 se află în
conducţie tensiunea continuă este aplicată sarcinii cu polaritate inversă (Fig.4.c).
Considerând că fenomenul de comutaţie (regimul dinamic) al
tranzistoarelor durează o fracţiune neglijabilă din semiperioada de funcţionare,
tensiunea dintre bornele A şi B are o formă dreptunghiulară. Pentru explicarea
modului de funcţionare al invertorului este convenabil să fie luat ca punct de
referinţă punctul median 0 al sursei de tensiune continuă, care de altfel practic
nici nu este folosit (materializat). Formele de undă ale tensiunilor faţă de punctul
median al bateriei de condensatoare ( u AO , u BO - numite şi tensiuni de pol) sunt
prezentate în Fig.4 şi au formă dreptunghiulară cu amplitudinea U d / 2 .
Tranzistoarele sunt comandate în diagonală două câte două (spre exemplu : T1 şi
T4 comută în starea on respectiv off simultan; la fel T2 şi T3). Tensiunea
rezultată la bornele sarcinii este diferenţa dintre tensiunile de pol, deci:

5
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

u AB = u AO − u BO (10)
Aceasta are o formă dreptunghiulară de amplitudine U d ca în Fig.4.2.c.
Pentru o sarcină pur rezistivă, curentul are aceeaşi formă de undă
dreptunghiulară iar diodele de regim liber nu mai sunt necesare.

4.3.2 Forme de undă ale curentului de ieşire

În Fig.4.d este prezentată forma de undă a curentului de sarcină în regim
permanent când invertorul funcţionează cu sarcină RL pasivă. Curentul prin
sarcină este format dintr-o serie de exponenţiale, iar pe un interval de timp după
ce tensiunea îşi inversează polaritatea (t1) puterea instantanee consumată de
sarcină este negativă. Pe acest interval tensiunea şi curentul prin sarcină au
semne opuse, fapt ce se datorează returnării către sursa de c.c. a energiei
înmagazinată în inductanţa circuitului de sarcină.
Comportarea circuitului de sarcină este identică celei a unui circuit RL
serie din teoria clasică a circuitelor monofazate de c.a., unde formele de undă ale
tensiunii şi curentului sunt sinusoidale iar curentul este defazat în urma tensiunii.
În intervalul dintre trecerea prin zero a tensiunii şi trecerea prin zero a
curentului, puterea instantanee consumată este negativă. Aceasta înseamnă o
returnare de energie spre reţeaua de alimentare de c.a.
Mecanismul de recuperare a energiei poate fi urmărit pe forma de undă a
curentului de sarcină din Fig.4.d, unde sunt indicate pentru fiecare interval al
ciclului de c.a. dispozitivele semiconductoare aflate în conducţie. La momentul
t=0, T2 şi T3 sunt comandate off iar T1 şi T4 sunt comandate on; curentul de
sarcină fiind stabilit de caracterul inductiv al sarcinii va circula în sensul
considerat negativ, de la B spre A. Acest curent negativ de sarcină va circula prin
D1, D4 şi sursa de c.c., returnând sursei de c.c. energia înmagazinată în
inductanţa sarcinii.
Tranzistoarele T1 şi T4 preiau conducţia curentului în aceeaşi jumătate de
perioadă atunci când curentul de sarcină trece prin zero şi îşi inversează semnul.
Momentul de inversare a curentului este dependent de sarcină şi poate să apară
la orice moment de timp din jumătatea de perioadă. Intrarea în conducţie a
diodelor D1 şi D4 la momentul t=0 apare ca un rezultat al inversării tensiunii pe
sarcină.

După o jumătate de perioadă, T1 şi T4 sunt comandate off, iar T2 şi T3 sunt

comandate on. Prin diodele D2 şi D3 continuă să circule curentul de sarcină
considerat pozitiv. Pe durata acestui interval din jumătatea de perioadă are loc
din nou recuperarea de energie spre sursa de c.c.

6
 Prof.Dr.Ing. Dan FLORICAU

uAO
T1 - on Ud/2 T1 - on
t1 T2 - on a)
0 t2 T2 - on ωt
180° 360°
uBO

T3 - on T3 - on
b)
0 T4 - on T4 - on ωt

uAB=
uAO- uBO
Ud
c)
0 ωt

Curentul prin Curentul prin

is T1 , T4 D2, D3

d)
0 ωt

Curentul prin Curentul prin

D1, D4 T2, T3
id

e)
0 ωt

Fig. 4 Formele de undă ale tensiunii şi curentului pentru un invertor monofazat

în punte cu sarcină RL: a-b) tensiunile de pol, c) tensiunea la bornele sarcinii,
d) curentul la bornele sarcinii şi e) curentul din circuitul intermediar de c.c..

4.3.3 Forma de undă a curentului din circuitul intermediar

Forma curentului din circuitul intermediar de c.c. prezentată în Fig.4.e se
poate defini ca fiind o replică la curentul de sarcină cu excepţia inversării de
polaritate a tensiunii u AO pe fiecare semialternanţă negativă.
Este evident că duratele de conducţie ale diodelor de regim liber corespund
cu intervalele în care curentul din circuitul intermediar de c.c. ia valori negative.
Pe acestea are loc recuperarea energiei magnetice cumulată în inductanţa
circuitului de sarcină spre sursa continuă de alimentare.
Observaţie:
Invertorul de tensiune monofazat în punte poate să alimenteze un motor de
c.a. Dacă acest motor frânează sau decelerează brusc (trece în regim de
generator) se poate observa cum valoarea medie a curentului din circuitul
intermediar de c.c. este negativă. Acest fapt indică o recuperare netă a energiei
înmagazinată în circuitul de sarcină. O baterie de c.c. poate absorbi această
energie regenerată, pe când un redresor cu diode nu. În acest ultim caz tensiunea
la bornele capacităţii de filtrare va creşte, fiind necesar un circuit de disipare
dinamică pe un rezistor.