Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
T1 T3
D1 D3
C
iS Sarcina
O A B
Ud
C
T2 T4
D2 D4
-
FIG .1
La momentul t=0, T2 şi T3 sunt comandate off, iar T1 şi T4 sunt comandate on; curentul
de sarcină fiind stabilit de caracterul
caracter l inductiv
ind cti al sarcinii vaa circula
circ la în sensul
sens l considerat
negativ, de la B spre A. Acest curent negativ de sarcină va circula prin D1, D4 şi surca
de c.c., returnând sursei de c.c. energia inmagazinată în inductivitatea sarcinii.
u AO T 1 on Ud / 2
T 1 on
360 0
(a )
180 0 ωt
T2 on T2 o n
u BO T3on
T 3 on
(b )
T 4 on ωt
T 4 on
uA B = u AO - u BO
Ud
(c )
ωt
C u r e n t p r in
T1 si T4
C u r e n t p r iin
iS D 2 si D 3
(d )
ωt
C u r e n t p r in
C u r e n t p r in
C u r e n tu l T2 si T3
D 1 si D 4
p r in
c .i. d e c .c
-
Id
(e )
+ ωt
f ig .2
Tranzistoarele T1 şi T4 preiau conducţia curentului în acceaşi jumătate de perioadă
atunci când curentul de sarcină trece prin zero şi îşi inversează semnul. Momentul de
inversare a curentului este dependent de sarcină şi poate să apară la orice moment de
timp în jumătatea de perioadă. Intrarea în conducţie a diodelor D1 şi D4 la momentul
t=0 apare ca un rezultat al inversării tensiunii pe sarcină.
După o jumătate de perioadă, T1 şi T4 sunt comandate off, iar T2 şi T3 sunt
comandate
d on. PrinP i diodele
di d l D2 şii D3 continuă
i ă săă circule
i l curentull de d sarcină
i ă considerat
id
pozitiv. Pe durata acestui interval din jumătatea de perioadă, are loc din nou recuperarea
de energie spre sursa de c.c.
F
Forma curentului
t l i din
di circuitul
i it l intermediar
i t di dindi c.c. prezentată
t tă în
î fig.
fi .2e
2 se poatet
defini ca fiind o replică la curentul de sarcină, cu excepţia inversării de polaritate pe
fiecare semialtenanţă negativă a tensiunii uAO. Este evident că duratele de conducţie
ale diodelor de regim liber sunt identice cu intevalele cu valori negative ale curentului
din circuitul intemediar de c.c., confirmând astfel fenomenul de recuperare de energie.
Observaţii:
Invertorul
ve o u de tensiune
e s u e monofazat
o o a a în pupuntee poa
poatee să aalimenteze
e e e u un motor
o o de c.a.
Dacă acest motor frânează sau decelerează brusc (trece în regim de generator) se poate
observa cum valoarea medie a curentului din circuitul intermediar de c.c. este negativă.
Curentul negativ indică o recuperare netă a energiei înmagazinată în circuitul de
sarcină. O baterie de c.c. poate absorbi această energie regenerată, pe când un redresor
cu diode nu. În acest ultim caz tensiunea la bornele capacităţii de filtrare va creşte, fiind
necesar un circuit de disipare dinamică pe un rezistor.
Invertotul trifazat de tensiune cu şase pulsuri
IInvertorul
t l de d tensiune
t i cu şase pulsuri
l i are schema
h d principiu
de i i i ca în î figura
fi 3 ,
terminalele A, B şi C sunt conectate la un motor de c.a. Inversarea sensului de rotaţie
al motorului se poate realiza prin modificarea secvenţei fazelor la ieşirea
invertorului(ex: interschimbarea lui A cu B)
Una din caracteristicile principale ale acestui tip de invertor o reprezintă frecvenţa
mică de comutaţie. Datorită acestui fapt, dispozitivele semiconductoare utilizate in
puntea circuitului sunt cu precădere tiristoare convenţionale. Funcţionarea
invertorului trifazat de tensiune cu şase pulsuri este asemănătoare cu cea a
invertorului monofazat în punte. În cazul invertorului trifaza fiecare dispozitiv
semiconductor este comandat on respectiv p ff p
off pentru intervale egale
g cu 180º.
Tensiunea de ieşire este conectată alternativ pentru câte o jumătate de perioadă la
borna pozitivă şi respectiv negativă a sursei de c.c.
O tensiune trifazată în circuitul de sarcină se obţine prin introducerea unui
deplasament de fază de 120º între secvenţele de comandă corespunzătoare celor 3
braţe ale invertorului. Astfel, la fiecare 60º primeşte impuls de comandă un alt
dispozitiv semiconductor. Pentru o perioadă completă secvenţa de comandă care
permite
it de
d altfel
ltf l şii definirea
d fi i t i ii de
tensiunii d ieşire
i i estet următoarea:
ăt T1 T2,
T1, T2 T3,
T3 T4,
T4
T5,T6.
Ca şi în cazul precedent (monofazat) diodele de regim liber creează traseele de
circuit pentru transferul energiei reactive înmagazinată în circuitul de sarcină spre
sursa de c.c.
id
+
T1 T3 T2
D1
C
Ud O A M
B
C
C T6 T5
T4 D4
fig . 3
-
6 00 1 2 00 1 8 00 2 4 0 0 3 0 00 3 6 00
ω t
u B O
T T
6 3
ω t
u C O
T 2 T 5
ω t
u A B
U d
ω t
u B C
ω t
u C A
ω t
u A N
2 U d /3
U d /3 ω t
T 1 T 2 T 3 T 4 T 5 T 6
f ig .4
Dacă formele de undă a tensiunii de pol este o undă triunghiulară de amplitudine
Ud/2, expresia dezvoltării în serie Fourier a acesteia va conţine armonicele de ordin impar
∞
4 Ud sin(2k −1)ωt
de forma: u =
π 2 ∑
k =1
2k − 1
(1.2)
Astfel:
4 Ud ⎛ 1 1 1 1 ⎞
u AO = ⎜ sin ωt + sin 3ωt + sin 5ωt + sin7ωt + sin 9ωt + ...⎟
π 2 ⎝ 3 5 7 9 ⎠
Tensiunea de pol uBO finnd defazată cu 1200, se obţine:
4 Ud ⎛ ⎛ 2π ⎞ 1 1 ⎛ 2π ⎞ 1 ⎛ 2π ⎞ 1
u BO = ⎜⎜ sin⎜ ωt − ⎟ + sin 3ωt + sin 5⎜ ωt − ⎟ + sin7⎜ ωt − ⎟ + sin 9ωt +
π 2 ⎝ ⎝ 3⎠ 3 5 ⎝ 3⎠ 7 ⎝ 3⎠ 9
(1.3)
Tensiunea de linie uAB este obţinută ca o diferenţă între tensiunile uAO şi uBO.
Aceasta nu conţine armonica de ordinul 3 sau multiplii acesteia, deoarece tensiunea de
pol au aceeaşi fază. Armonicele care rămân în forma de undă a tensiunii sunt de
ordinul h=6n±1, unde n este un întreg pozitiv. Expresia completă a dezvoltării Fourier
a tensiunii
t i ii de d linie
li i uAB
AB este
t următoarea:
ăt
2 3 ⎛ 1 1 1 1 ⎞
u AB = U d ⎜ sin ωt − sin 5ωt − sin 7ωt + sin11ωt + sin13ωt − ... ⎟ (1.4)
π ⎝ 5 7 11 13 ⎠
Relaţia 1.4 arată că prin translarea cu 300 a formei de undă uAB se obţine o
simetrie în raport cu π / 2 . Datorită acestei simetrii, în expresia dezvoltării Fourier (1.4)
apar numaii tensiuni
t i i în î sinus.
i
2π / 3
1 2
Valoarea efectivă a tensiunii de linie UAB este U AB rms =
π ∫0
Ud2 dt =
3
Ud sau
1 3 5
O A B C
U d
4 6 2
R N R
u 2
AN Ud
3
1
Ud
3 ωt
1 8 00 3 6 00
0
60 0 1 2 00 2 4 00 3 0 00
Interval 1 Interval 2 Interval 3 Interval 4 Interval 1 Interval 1
00 Æ 600 600 Æ 1200 1200 Æ 1800 1800 Æ 2400 2400 Æ 3000 3000 Æ 3600
5,6,1-închise 6,1,2- 1,2,3-închise 2,3,4-închise 3,4,5-închise 4,5,6-închise
închise
A C B A C C
A B B
1 1 2
Ud 2 Ud 2 1 Ud
3 Ud 3 Ud Ud 3
N 3 N 3 3
N N
2 1
N 2 1
N 1
Ud Ud Ud Ud 2 Ud
3 3 3 3 Ud 3
3
B B C
C C A A B
A
1 2 1 1 2 1
u AN = Ud u AN = U d u AN = U d u AN = − U d u AN = − U d u AN = − U d
3 3 3 3 3 3
2 1 1 1
uBN = − Ud uBN = − U d uBN = U d uBN = − U d
3 3 2 1 3
3 uBN = U d uBN = U d
2 3 3 2
uCN = − U d uCN = U d
1 1 3 1 1 3
uCN = Ud uCN = − U d uCN = − U d uCN = U d
3 3 3 3
În aplicaţiile cu motoare de c.a armonicele multiplu de 3 ale curentului sunt
nedorite deoarece pot să introducă pierderi adiţionale RI2 semnificative. Totuşi, aceste
armonici de curent pot fi eliminate prin simpla izolare a punctului neutru N. N În acest caz
rezultă: i A + i B + iC = 0 . Suprimarea acestor armonici de curent înseamnă eliminarea lor
şi din tensiunile de fază, suma tensiunilor instantanee de fază fiind zero:
uAN + uBN + uCN = 0
În general pentru o sarcină trifazată, echilibrată, în conexiune stea, la orice
moment de timp avem:
uAO = uAN+uNO
uBO = uBN+uNO
uCO = uCN+uNO
unde
d uNO reprezintăi tă valoarea
l instantanee
i t t a tensiunii
t i ii punctului
t l i neutru
t all sarcinii
i ii în
î raportt
cu punctul median al bateriei de condensatoare.
Prin însumarea tensiunilor de pol exprimate se obţine:
u AO + uBO + uCO = (u AN + uBN + uCN ) + 3uNO
expresia tensiunii între punctul neutru al tensiunii şi punctul median al bateriei de
condensatoare:
1
uNO = (u AO + uBO + uCO )
3
cu relatiile deduse se obţin următoarele expresii generale pentru tensiunile de
fază:
1
u AN = u AO − u NO = ⋅ (2u AO − u BO − uCO )
3
1
u BN = ⋅ (2u BO − uCO − u AO )
3
1
uCN = ⋅ (2uCO − u AO − u BO )
3