Tiristorul

Tiristorul cunoscut n literatura strin i sub prescurtarea SCR

(Silicon Controlled Rectifier) este un dispozitiv semiconductor ce are
structura de tipul
p p p si se comporta
pnpn p in functionare ca un comutator.
In fig. 1 este prezentata structura si circuitul echivalent al tiristorului,
cele trei terminale ale sale fiind: anod A, catod C(K) i poart G.
A
A

Q1
p1
J1
G Q2

n1 C
J2

G C
p2
J3
G

n2
A
C
 Daca se polarizeaza direct tiristorul cu o tensiune VA > 0 , in absenta
curentului
l i de
d poarta tiristorul
ii l ramane blocat,
bl prin
i ell circula
i l un curent
rezidual direct de ordinul mA.
Cand tensiunea anodica atinge VBO = VA , tensiunea pe tiristor scade brusc
pana la circa 1-2V, spunandu-se ca tiristorul a comutat direct sau s-a
aprins prin strapungere directa. Daca insa se injecteaza un curent de
poarta pozitiv IG, aplicand o tensiune VGK > 0 , tiristorul se va aprinde
(amorsa )la o tensiune anodica mai mica.
Odata aprins, tiritorul ramane in conductie si dupa disparitia curentului de
poarta. Aceasta
A ffunctionare
i rezulta
l imediat
i di din
di circuitul
i i l echivalent.
hi l
Circuitul echivalent contine doua tranzistoare Q1 de tip pnp si Q2 de
p npn.
tip p Intre ele exista o reactie ppozitiva. Se observa ca daca Q2 conduce
ca urmare a unei tensiuni de polarizare directa VGC , curentul de colector a
lui Q2 , devine curent de baza pentru Q1 , iar la disparitia lui VGC , ICQ1
devine IBQ2 si Q1 si Q2 se satureaza si raman asa.
Comutatia inversa sau stingerea tiristorului se petrece numai cand i A < iH ,
iH este curent de automentinere. Daca se ppolarizeaza invers tiristorul,,
acesta se mentine blocat, prin el circuland un curent de valoare foarte
mica. Atunci cand VA = VBR ,curentul invers prin tiristor incepe sa
creasca fara reducerea tensiunii ppe dispozitiv,
p , pproducandu-se asa numita
strapungere inversa care distruge tiristorul. Desi nu se foloseste in
practica ca metoda de amorsare, strapungerea directa nu este asa de
periculoasa, decat daca se repeat de multe ori , intrucat ea este insotita de
scaderea tensiunii pe dispozitiv.
In cataloage, se dau tensiunile tensiunile:
VDRM -tensiunea directa repetitiva
p maxima care se ppoate aplica
p
tiristorului, fara ca acesta sa se poata strapunge direct.
VRRM -tensiune cu aceeasi semnificatie, doar ca tiristorul este
polarizat
l i t invers.
i De
D regula l VDRM = VRRM .
Cand se aleg tiristoarele dupa tensiune se ia un coeficient de siguranta
de 1,5-2, tinand cont de supratensiunile ce pot aparea in timpul
f
functionarii.
ti ii
VDSM ;VRSM -sunt tensiuni maxime la blocare dar nerepetitive.
Referitor la curentii pe care ii poate suporta tiristorul se dau in catalog
urmatoarele marimi:
I T ; I T A VR -curentul
t l mediu
di ce poate t fi suportat
t t de
d tiristor
ti i t
I T ; I TR M S -curentul efectiv prin tiristor(valoarea maxima admisibila)
I T R M -curentul maxim repetitive
Cand se alege un tiristor dupa curent, nici una dintre marimi nu trebuie
depasita, alegerea dupa curent insa nu este insotita de coeficient de
siguranta.
Circuitul poarta-catod , se caracterizeaza prin urmatorii parametric:
I GT -curent de aprindere;
VGT -tensiunea p poarta-catod din momentul aprinderii
p
PGM -puterea maxima in circuitul de poarta; PGM = VGT I GM ; I GM -curentul
maxim.
 Procese tranzitorii la comutatia directa a tiristorului.
Determinarea pierderilor la conductie directa

Se considera circuitul din fig.2.

fig 2 Aprinderea tiristorului T se face prin
injectarea unei trepte de curent pe poarta prin inchiderea si deschiderea
comutatorului K: iG

IA t
90%
ton
+EC
RS 10%
ti tr t
VA
iA
K RG iG T VA
EC
VG +
t
p
p=VA*iA

FIG.2

t
 Desi sarcina este rezistiva curentul i A nu creste brusc la valoarea de
E A VT
regim
i stationar
t ti iA = , cii cu o anumita
it intarziere.
i t i Aceeasi
A i observatie
b ti
RS
este valabila si pentru scaderea tensiunii pe dispozitiv.Timpul de intrare
in conductie este ton = ti + t r in care :
ti - timpul de intarziere ,este dat de perioada necesara polarizarii directe
a lui J 2 si de timpul de deplasare a sarcinii prin Q1 si Q2 in vederea
obtinerii
bti ii reactieiti i positive.
iti
t r - timpul de ridicare, este dat de durata necesara acumularii purtatorilor
de sarcina in exces in vederea asigurarii curentului prin dispozitiv.
I t
Intrarea in
i conductie
d ti a tiristorului
ti i t l i se face
f initial
i iti l intr-o
i t zona ingusta
i t din
di
apropierea grilei, numita zona de conductie primara si se propaga apoi in
toata pastila de siliciu cu viteza aproximativ de 100 m / sec . Daca circuitul
permite it cresterea
t rapida
id a curentului
t l i anodic,
di atunci
t i se poate
t ca in
i zona
initiala de conductie sa se depaseasca densitatea admisa de curent,iar
di di
tiristorul se poate distruge prin efect ( este data de catalog si are
dt dt
valoarea intre : 50 1000 A sec ).
 Determinarea puterii medii disipate pe dispozitiv la conductie directa se
face prin analogie cu determinarea puterii medii pe o dioda
semiconductoare ca in fig.3a.
Considerand tensiunea E variabila periodic, iar curentul prin dioda i A
periodic asa cum este prezentat in fig 3b. De asemenea se aproximeaza
caracteristica statica a diodei pprin 2 segmente
g de dreapa
p a in fig.
g 3c.
+E
iA
iA
tg = rd
D VA
iA

RS
0 VD
E T
VA
b
a c
fig.3
Puterea instantanee disipata pe dioda este:
p D = V A i A ; tg = VX de unde: V x = tg i A = rd i A ;V A = VD + rd i A
iA
V D -caderea de tensiune pe dioda la conductie directa;
rd = tg -rezistenta dinamica a diodei;
Acestea ppot fi date de catalog
g sau se ppot determina de pe
p caracteristica
diodei.
p D = V A i A = (V D + rd i A ) i A = V D i A + rd i A 2
Puterea medie disipata
p pe p dioda este:
T T T T
1 1 1 1
PD = Pd dt = (VD i A + rd i A 2 ) dt = VD i A (t ) dt + rd i A 2 (t ) dt
T 0 T 0 T 0 T 0
unde :
T
1
I A = I AVR = i A (t ) dt valoarea mediea
T 0
T
1
I = I RMS
2
A = i A 2 (t ) dt valoarea efectiva
T 0
Deci: PD = VD I A + rd I A 2
Intrucat dupa aprinderea tiristorului ,caracteristica statica a acestuia este
asemanatoare cu a diodei ,puterea medie este:
PT = VT I A + rT I A 2
rT -rezistenta dinamica a tirisorului; VT - caderea de tensiune pe tiristor
In cataloage se dau curbe pentru gasirea rapida a acestei puteri medii.
 dVA
Aprinderea directa anormala a tiristorului prin efect
dt
Se constata ca aplicand unui tiristor o tensiune anodica directa, ce are o
anumita viteza de crestere in timp, acesta se va aprinde chiar daca
tensiunea sa anodica V A < V BO ( iG = 0 ) ( spunem ca tiristorul amorseaza
dV
prin efect , fara curent de poarta).
dt
VA
A

VBO
1
VA
Ij2
2
Cj2
1
2 G

t FIG.4
dV K
Caracteristica (1) aprindere normala tg 1 < ( ) critic
dt
dVA dV
Caracteristica (2)- aprindere prin tg 2 > ( )critic
dV dt dt
( ) critic dat de cata log
dt
 Explicatia fenomenului se poate urmari prin circuitul echivalent din
fig.4. CJ este capacitatea parazita de bariera a jonctiunii J 2 .Curentul prin
2

dVA
aceasta capacitate
i este I J = CJ2 2
.Acest
A curent capacitiv
i i are acelasi
l i
dt
efect ca si curentul de poarta inchizandu-se prin bazele tranzistoarelor.
dVA
Daca este mare , I J2 capata o valoare suficient de mare ca sa se
dt
produca aprinderea anormala a tiristoarelor.La circa 3-4 aprinderi de acest
dV
fel, tiristorul se distruge. In catalog se da = 20 100V 500V .
s s
dV dt
dt
.
dV
Circuite de protectie contra aprinderii
dt

In fig.5 se da circuitul pentru evitarea aprinderii tiristorului prin efect

LS , RS -este rezistenta de sarcina a tiristorului, iar circuitul de protectie este

format din R, D,C.
 dV A
In absenta circuitului de protectie cand se inchide k, este foarte
dt
dV
mare si tiristorul se poate aprinde prin efect .
dt
In prezenta circuitului de protectie ,la inchiderea lui k se deschide D si C
se incarca prin R S cu polaritatea din figura cat conduce D, VC = V A ,iar
variatia in timp a tensiunii este ca in fig.6:
fig 6:
K Ls,Rs

t

V C ( t ) = V + (V 0 V ) e RS C
D
EA
T R
V0 = 0 VA +
VC
V = E A - C

VC = V A fig.5
t t

VA = E A E A e RS C
= EA (1 e RS C
) VA=VC
EA

t t

d dVA 1 RS C
VA = EA (1
( e )
RS C
= EA e
dt dt RS C t
fig.6
 dV A EA dV E 1
( ) max = < ( A ) critic C > A
dt RS C dt R S ( dV A )
critic
dt

Rezistenta R, limiteaza curentul de descarcare a lui C, in momentul

EA
aprinderii lui T la valoarea . Acest circuit de protectie mai are
R
avantajul ca usureaza aprinderea tiristorului in special in cazul sarcinii
inductive. In acest caz curentul de sarcina creste lent in timp si impulsul
de comanda al tiristorului trebuie sa fie suficient de lat ca pprin tiristor
curentul anodic sa depaseasca limita de automentinere.
Cu circuitul RCD,curentul de descarcare a lui C impune un impuls de
comanda mai ingust.

dV
In multe aplicatii protectia impotriva aprinderii se realizeaza doar
dt
cu grupull RC ca in
i fig
fi 7:
7
 K
RS
VA
R
+ vC
V1 VA +
A R
- C V1
O
R + RS
t
fig.7
In cazul acestui circuit , in momentul inchiderii lui k, deoarece C este
descarcat ( C se comporta ca un sc) vom avea un salt de tensiune V A pe
R
tiristor de valoare V1 .Dupa acest salt C se incarca:
R + RS
t
V1
( R+RS )C
iC = e
R + RS
t
RS
V A = V1 R S iC V A = V1 (1 e ( R + RS ) C
)
R + RS
t
dV A R S V1
( R + RS ) C
Derivand ( ) m ax = e
dt ( RS + R ) 2 C
Dimensionarea grupului RC rezulta din doua conditii si anume:

R V1 RS
1. V1 = R=
R + RS 10 9
2.
dV dV RS dV RSV1
( )max < ( )critic V1 < ( ) C >
( R + RS )2 C (10RS )2 dV
critic
dt dt dt
2
( )critic
9 dt
81I S
C>
dV
100( )critic
dt

Foarte multi producatori indica in cataloage valorile componentelor RC

in paralel cu tirisorul( R = 10 100 si C = 0,1 5 F )
 Triacul

Triacul este un tiristor bidirectional. El a fost conceput

p in idea de a inlocui o
structura de doua tiristoare in antiparalel de tip p2n1 p1n4 si p1n1 p2n2 .
In figura 1 este prezentata structura interna a unui triac si simbolurile sale.

T2

T2
n2 n3
J4 G
J3
T2
p2
J2 iT
G VT2T1 A B
n1 iG
J1
T1
p1 T1
n4 J5
fig8

T1
 iT

IG2 >IG1 >IG =0

IH
VB 0 I R
ID VB0
VT2T1
IG = 0 I H T2
C a d ra n u l
C a d ra n u l
m o d u l (1 + )
m o d u l (1 -)
+ +
FIG.9 iT
+
-
iG + - - -
i G

G - +G
-

+
fig .1 0 -
+ + + - iG
i G

C a d ra n u l V
C a d ra n u l
m o d u l (3 -) m o d u l (3 + )
T2
 Daca triacul este stins el nu permite decat trecerea unui curent rezidual
I R = I D . Aprinderea triacului se face injectand un curent de poarta iG. Triacul
se mentine in conductie si dupa disparitia impulsului de comanda daca
| iT |>| iH | . Singura modalitate de blocare a triacului consta in scaderea
curentului anodic sub valoarea curentului de automentinere iH. De aceea ele
se folosesc numai in aplicatii pe 50 Hz pentru realizarea variatoarelor de
tensiune alternative.
Spre ddeosebire
S bi ded tiristor,
ti i t triacul
t i l se poate t aprinde
i d printr-un
it curentt de
d
poarta de orice polaritate si orice polaritate a tensiunii pe dispozitiv. Tinand
cont de structura si circuitele echivalente ce se formeaza exista 4 moduri de
aprindere(fig. 2b). Cele mai utilizate moduri sunt +; ; si cel mai rar
+ . Daca comanda de aprindere a triacului se da prin impulsuri unipolare,
sursa ded comanda
d trebuie
b i conectata cu pe poarta sii cu +
pe T1 (catod).
( d)
di dv
Ca si tiristorul , triacul poate fi distrus prin efect si , protectia
dt dt
realizandu-se cu un grup RC.