PORŢI CU DIODE

Diferenţa între stările de conducţie directă şi inversă a unei diode

semiconductoare, face ca acest dispozitiv să fie utilizat în prelucrarea
semnalelor ca un întrerupător controlat electric.

VG

+
+V
VG RG
-
t
0
RS
+
-V
+
VS D VO
- VS

Figura 1 t
.1. 0

V0

t
0

-V ∙ RS/(RS+RG)

Figura 2.

Din Figura 1 se observă că, în intervalul de timp în care tensiunea de control

a porţii VG este pozitivă, dioda D este direct polarizată prin RG. Tensiunea de
ieşire V0 este egală cu căderea de tensiune directă pe diodă, care este slab
influenţată de tensiunea de semnal VS.

Pe de altă parte, cînd tensiunea porţii de control este negativă, dioda este
invers polarizată şi va conduce slab. Deci, pentru frecvenţe joase (la care
capacitatea joncţiunii prezintă o admitanţă neglijabilă), tensiunea de semnal

1
apare la bornele de ieşire atenuată prin factorul RS/(RS+RG) şi deplasată cu
- V∙RS/(RS+RG). Dioda din acest circuit funcţionează ca o poartă, în sensul
că ea determină (prin comanda dată de VG), ca tensiunea de semnal să apară
sau nu la bornele de ieşire.

În vederea determinării componentei de semnal a tensiunii de ieşire, în

fiecare din cele două stări ale porţii, se va utiliza un model de semnal mic.
Cînd tensiunea de control VG este pozitivă, dioda care este polarizată direct,
poate fi caracterizată printr-o rezistenţă r:

k T
r= (1)
q  ID

unde ID este curentul continuu prin diodă. Acesta va fi aproximativ egal cu:

V
ID = (2)
RG

RG RG

RS RS
+ +
+ +
VS r VO VS Cj VO
- -

- -

Figura 3 Figura 4

În schemele echivalente, sursa de tensiune care furnizează tensiunea de

control a porţii este înlocuită cu un scurtcircuit, întrucît în această stare
sursa furnizează o tensiune cu componenta de semnal mic nulă.

Cînd tensiunea de control este negativă, dioda poate fi caracterizată pentru

componentele de semnal mic ca o capacitate de valoare Cj. În acest caz,
tensiunea de ieşire totală este superpoziţia componentei de semnal mic
determinată din acest model de semnal mic şi componenta de curent

2
continuu - V∙RS/(RS+RG). La frecvenţe joase, componenta de semnal mic
este aproximativ egală cu VS, iar forma de undă este prezentată în Figura 2.

Domeniul de valori ale lui vS, pentru care circuitul funcţionează ca o poartă
este limitat. Dacă VS ia valori pozitive prea mari, acestea vor face ca dioda
să conducă cînd ar trebui să fie blocată (regim de lucru poartă deschisă), în
acest fel tăind valorile pozitive extreme ale undei de semnal (semnalul la
ieșire limitat pe durata acelor extreme pozitive).

Tot aşa, dacă VS ia o valoare negativă prea mare, ea face ca dioda să fie
blocată pe durata acestor extreme negative, cînd ar trebui să conducă
(poartă închisă), permiţînd să treacă prin poartă acele extreme negative,
atunci cînd poarta ar trebui să fie închisă.

Circuitul prezentat în Figura 1 are dezavantajul că tensiunea de ieşire este

diferită de zero cînd poarta este deschisă, deviaţia fiind proporţională cu
tensiunea de control a porţii. Această deviaţie poate fi eliminată prin
utilizarea unui circuit echilibrat de genul celui din Figura 5.

RS
+
D1
D3
+ RG
+ VVGG -
Vs V0
-

D2 D4
-

Figura 5

Dacă diodele sînt identice, tensiunea de control vS nu produce o tensiune la

bornele de ieşire. Cînd VG este pozitivă, toate cele patru diode sînt direct
polarizate, iar semnalul va fi scurtcircuitat de puntea de diode şi nu va apare
la bornele de ieşire. În schimb, cînd tensiunea VG este negativă, toate cele
patru diode sînt invers polarizate şi vS apare neatenuat la ieşire.

3
 CIRCUITE DE CONVERSIE A PUTERII
Deoarece cele mai multe aparate electronice active necesită surse de curent
continuu, există circuite de conversie sau de redresare a curentului
alternativ în curent continuu.

În acest proces de conversie sînt utilizate diodele redresoare, datorită

comportării lor unidirecţionale.

REDRESOARE MONOFAZATE MONOALTERNANŢĂ

Sînt cele mai simple circuite practice de conversie a puterii.

VS, VL
+
D
Vm
+
RL VL
VS VL t
-

-
VS

Figura 6

Cînd tensiunea sinusoidală a sursei este pozitivă dioda conduce, iar

tensiunea la bornele sarcinii este egală cu tensiunea sursei. Cînd tensiunea
sursei este negativă, dioda este blocată, iar tensiunea la bornele sarcinii este
zero. Astfel, tensiunea în sarcină urmăreşte tensiunea de intrare pe o
jumătate a perioadei şi este zero în cealaltă jumătate. Componenta de curent
continuu a tensiunii de sarcină este valoarea medie a formei de undă trasate
cu linie continuă groasă. Deci, tensiunea de curent continuu de sarcină este:

Vm π V
VCC =   sinθ dθ = m (3)
2π 0 π

unde Vm (uneori în literatură notată și VP) valoarea de vîrf a tensiunii

alternative de intrare. Componenta corespunzătoare continuă a curentului
din rezistorul de sarcină este VCC/RL, unde RL este rezistorul de sarcină.
Astfel, curentul continuu din rezistorul de sarcină este:

Vm
I CC = (4)
π RL

Dacă sursa de curent alternativ prezintă o apreciabilă rezistenţă internă,

analiza redresorului monoalternanţă trebuie să fie modificată luîndu-se în
consideraţie căderea de tensiune pe această rezistenţă internă.

4
 VS, VL
+ Vm
RS D
+ VL
VS RL VL t
-

- VS

Figura 7

Cînd circuitele de redresare sînt utilizate pentru a obţine tensiuni relativ mici
continue, este necesar a folosi un model de diodă care să ia în consideraţie
căderea de tensiune în sens direct pe diodă. Diodele cu siliciu au o tensiune
de prag de 0,6...0,8 V. Astfel, este necesar a lua în considerare acest prag
cînd amplitudinea tensiunii alternative este mai mică de 10 V. Un model care
să ia în considerare căderea directă de tensiune pe acestă diodă consideră
dioda ca fiind reprezentată printr-o diodă ideală liniară pe porţiuni în serie
cu o tensiune continuă VD , care este tensiunea de prag a diodei respective.

VD VS, VL
+ -
+ Vm
Vm - VD VL
+ Modelul diodei t
VS RL VL
-

VS
-

Figura 8

Întrucît nu circulă curent pînă ce vS atinge valoarea VD, intervalul de

conducţie este puţin micşorat. Desigur, amplitudinea tensiunii de ieşire este
mai mică decît amplitudinea tensiunii de la intrare cu chiar valoarea
tensiunii de prad VD a diodei respective.

5
REDRESOARE MONOFAZATE BIALTERNANŢĂ

D1 V1, V2, VL
+
Vm
+
V1 + t
- RL
Vp VL
+
-
V2 V1 V2
-
_
D2

Figura 9

Redresoarele monoalternanţă furnizează o tensiune de ieşire cu o

componentă apreciabilă de curent alternativ (de acelaşi ordin de mărime cu
componenta dorită de curent continuu). Pentru a dubla componenta de
curent continuu, fără a creşte excursia vîrf-la-vîrf a tensiunii de intrare se
utilizează redresoarele monofazate bialternanţă.

În Figura 9, de mai sus, este redată schema principială a unui redresor

monofazat bialternanţă, care utilizează un transformator cu priză mediană
pentru furnizarea tensiunilor alternative. Transformatorul are o priză
mediană în secundar şi ca urmare produce două tensiuni alternative, egale
în amplitudine, dar defazate cu 180º, una în raport cu cealaltă, sau

v1 (t) = - v2 (t)

În jumătatea de perioadă în care V1 este pozitivă, dioda D1 conduce, iar dioda

D2 este blocată. În timpul celeilalte jumătăţi de perioadă, cînd V1 este
negativă şi V2 este pozitivă, dioda D2 conduce şi dioda D1 este blocată.

Componenta de curent continuu a curentului prin rezistorul de sarcină este

de două ori mai mare decît la un redresor monoalternanţă, care lucrează cu
aceeaşi tensiune alternativă de intrare şi acelaşi rezistor de sarcină:

2Vm
I CC = (5)
πRL

6
Această utilizare a ambelor faze ale tensiunii de intrare poate fi realizată fără
transformator cu priză mediană, dacă se folosesc patru diode. Circuitul se
numeşte redresor bialternanţă în punte.

VS, VL VL
D1
+
- D3 + t
Vs
D4
- +
VS
D2 RL VL
-

Figura 10

Cînd VS este pozitivă, diodele D1 şi D2 conduc, iar diodele D3 şi D4 sînt

blocate. Astfel, borna de sus a rezistorului de sarcină este conectată la borna
de sus a sursei, iar tensiunea de pe sarcină urmăreşte tensiunea de intrare
VS. În cealaltă alternanță, cînd VS este negativă, diodele D3 şi D4 conduc, iar
diodele D1 şi D2 sînt blocate. Borna de sus a sarcinii este conectată la borna
de jos a sursei, astfel că tensiunea de pe sarcină urmăreşte pe –VS.