Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
electronica.geniu.ro
Cursul 03
Pentru un comutator real, schema echivalentă, în starea închis este cea din fig.3.2 unde
Vrez trebuie privită ca o tensiune de prag iar în starea deschis este cea din fig.3.3 unde I rez nu
depinde de tensiunea inversă aplicată pe circuit. Astfel caracteristica unui un comutator real
este cea din fig.3.4.
i
I rez
1
Vrez R on R on
- A
-
-
A B R off B v
i>0 i<0 -I rez Vrez
v>0 v<0 1
fig. 3.2 fig. 3.3 R off
fig. 3.4
multe ori această caracteristică se aproximează. În fig.3.6 sunt cele 3 aproximări uzuale:
iD iD iD iD
rd
uD uD uD uD
UD rf UD
-1-
Comutatoare electronice Eugenie Posdărăscu - SCD-C03
electronica.geniu.ro
a) aproximare ideală
b) aproximare cu pantă , unde :
-pentru curenţi de ordinul A U D0 [0.65 V, 0.75 V], uzual U D0 0.7 V
-pentru curenţi de ordinul mA U D [0.75 V, 0.85 V], uzual U D 0.8 V
c) aproximare cu pantă unde :
kT
q 0.025
- la polarizare directă se ţine seama de rezistenţa dinamică rd a diodei de ordinul
ID ID
k. Dacă I D = 1 mA Rd =25 . Schema echivalentă a diodei în acestă stare este cea din
fig.3.2 stare care corespunde stării închise a unui comutator real.
- la polarizare inversă se ţine seama de rezistenţa în stare blocată a diodei de ordinul M şi de
curentul de saturaţie, curentul de generare în regiunea de sarcină spaţială şi de curentul de
pierderi de la suprafaţa cristalului în regiunea de sarcină spaţială. Pentru diodele de comutaţie
din Si acest curent invers este de ordinul nA. Schema echivalentă a diodei în acestă stare este
cea din fig.3.3 stare care corespunde stării deschise a unui comutator real.
Relativ la timpii de comutaţie dintr-o stare în alta, aceştia sunt daţi de modificarea
sarcinii din regiunea de sarcină spaţială şi de modificarea distribuţiei de purtători minoritari din
regiunea neutră. Timpii de comutaţie rezultaţi, ţinând cont de acest fenomen sunt de ordinul ns
sau sub 1 ns. În marea majoritate a aplicaţiilor sunt mult mai mici decât ceilalţi timpi de
schimbare a stărilor şi deci pot fi neglijaţi.
E E -
În cazul în care presupunem dioda -
ideală şi sarcina infinită, caracteristica este
a) b)
aceeaşi pentru ambele circuite (fig.3.8.a). Se
observă că pentru tensiuni mai mici decât E fig. 3.7
acestea sunt reproduse fidel iar în cazul în care acestea depăşesc tensiunea E ele sunt limitate
la E .
v0 v0 v0 =0
=0 E+UD
E
E E
E vi E vi
vi
E -UD E -UD E+UD fig. 3.8
a) b) c)
-2-
Comutatoare electronice Eugenie Posdărăscu - SCD-C03
electronica.geniu.ro
În cazul în care dioda se presupune reală, caracteristicile diferă deoarece se ţine cont de
tensiunea de deschidere şi de rezistenţa diodei în caz de blocare şi de conducţie.
Pentru dioda serie caracteristica reală este în fig.3.8.b. Dioda intră în conducţie când
tensiunea pe ea devine U D (tensiunea de intrare este E - U D ). Pantele de pe grafic sunt :
R
-dacă vi < E - U D panta este <1 1 cu cât R > rd
R rd
-dacă E - U D < vi < E panta este 0
R
-dacă vi > E panta este şi este cu atât mai mică cu cât ri > R
R ri
Deci R trebuie astfel dimensionat astfel încât rd << R << ri .
Pentru dioda paralel caracteristica reală este în fig.3.8.c. Pantele de pe grafic sunt :
rd
-dacă vi > E + U D panta este
rd R
ri
-dacă vi < E (dioda este blocată cu rezistenţa dinamică ri ) panta este <1.
ri R
vi vi
În fig.3.9 sunt prezentate dependenţele vg vg
de timp ale celor două mărimi (intrare şi ieşire)
pentru cazul serie a) respectiv paralel b). t t
Timpii de comutaţie a fronturilor v0 v0
crescător respectiv descrescător sunt : E
E
-în cazul a) t f =2.3 RC , t f =2.3 C (rd Rg )
Vg t t
- tf
-
-în cazul b) t =2.3 RC , t = RC ln . t + t t f+
Vg E
f f f f
a) b)
fig. 3.9
1.b) Circuite de limitare inferioară
E E
transfer a circuitelor (fig.3.11) unde în - -
cazul a) este caracteristica ideală a celor
două circuite, b) caracteristtica reală a a) b)
circuitului serie, respectiv c) fig. 3.10
caracteristica reală a circuitului paralel.
v0 v0 v0
E+UD
8
E
E =0 E
E =0 E vi
vi vi
E -UD E -UD E+UD
a) b) c)
fig. 3.11
-3-
Comutatoare electronice Eugenie Posdărăscu - SCD-C03
electronica.geniu.ro
R u0
E2
D1 D2
ui u0 -E1
E1 E2
E2 ui
-E1
Fig. 3.12 a) b)
1.d) Circuit de limitare util (nu are legătură cu cele de mai sus)
În fig.3.13.a este prezentată schema unui limitator bilateral uzual în care diodele s-au
considerat caracterizate doar de tensiunea de deschidere, iar caracteristica sa de transfer este în
fig.3.13.b. Astfel pentru un semnal de intrare de forma din fig.3.14 răspunsul acestui limitator
va fi cel de mai jos.
vi
D1
v0
t
vi v0 -UD
D2 R vi v0
UD
a) b)
t
fig. 3.13
fig. 3.14
C C
vi D v0 vi D
R R v0
- -
-
E - E -
-
a) b)
fig. 3.15
-4-
Comutatoare electronice Eugenie Posdărăscu - SCD-C03
electronica.geniu.ro
vi vi
E1 E1
T2 T1 T2 T1
V0 V0
t t
-E2 -E2
v0 v0
E
V0 V0
t t
-E
a) b)
fig. 3.16
Diferenţa dintre circuitele de limitare şi cele de axare constă în aceea că prin circuitele
de limitare se elimină o porţiune nedorită a formei de undă de la intrare iar cu circuitul de axare
se fixează valoarea tensiunii de la care încep să evolueze impulsurile de la ieşire, fără a fi
afectată amplitudinea acestora.
-5-