CAP.

Q - FUNCTIA DE PROTECTIE DIFERENTIALA DE CURENT

Q.1 Prezentare generala a functiei de protectie diferentiala de curent
Protectia diferentiala reprezinta functia de protectie electrica cea mai importanta pentru un
transformator de forta. Principial, protectia diferentiala se bazeaza pe ecuatia de egalitate a
solenatiilor primare si respectiv secundare ale trafo de forta. Acceptind ipoteza unui curent de
magnetizare mult mai mic decit curentul nominal se poate scrie, pentru un transformator
monofazat, ecuatia de principiu:
w1 I 1 = w2 I 2

(q.1)

In baza acestei ecuatii schema de principiu a protectiei diferentiale se prezinta in fig. q.1.
KI1

I1

i1
i1
a

TR

id

I>

i2

I2

i2
KI2

Fig. q.1 Schema de principiu a protectiei diferentiale

Semnificatia notatiilor este urmatoarea:
I1:
intensitatea curentului care parcurge infasurarea primara a trafo;
I2:
intensitatea curentului care parcurge infasurarea secundara a trafo;
i1:
intensitatea curentului in secundarul transformatorului de masura de curent de pe partea
infasurarii primare a trafo;
i2:
intensitatea curentului in secundarul transformatorului de masura de curent de pe partea
infasurarii secundare a trafo;
KI 1: raportul de transformare al transformatorului de masura de curent de pe partea infasurarii
primare a trafo;
KI 2: raportul de transformare al transformatorului de masura de curent de pe partea infasurarii
secundare a trafo;

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 1 of 17

Curentii secundari rezulta imediat, conform ecuatiei:

i1 =

I1
;
KI 1

i2 =

I2
KI 2

(q.2)

si in ipoteza unui acord perfect al rapoartelor de transformare ale celor doua transformatoare de
masura de curent, curentul diferential este nul, in cazul unei circulatii normale prin trafo de forta,
sau in cazul unui defect exterior transformatorului. Aplicind teorema Kirchhoff in nodul a :
i d = i 2 i1 = 0

(q.3)

In cazul unui defect in interiorul transformatorului de forta, circulatia curentilor se modifica,

fluxul de energie indreptindu-se spre defect, ca in fig. q.2.
KI1

I1

i1
i1
a

TR

id

I>

i2

I2

i2
KI2

Fig. q.2 Circulatia curentilor de defect la defect intern

In acest caz ecuatia (q.3) se modifica si devine:
id = i2 + i1 = idefect

(q.4)

Din ecuatiile (q.3) si respectiv (q.4) rezulta posibilitatea utilizarii principiului diferential la
protectia trafo de forta. De asemenea, se poate defini zona protejata ca fiind zona cuprinsa intre
cele doua transformatoare de curent de pe partea primara si respectiv secundara a trafo de forta.
De remarcat ca schema diferentiala este intrinsec selectiva. Astfel, la un defect in zona protejata
valoarea curentului diferential este mare, in timp ce la un defect extern zonei protejate, valoarea
curentului diferential este practic nula.

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 2 of 17

Q.2 Protectia diferentiala a transformatoarelor de forta trifazate

Schema de principiu pentru protectia diferentiala a unui transformator de forta trifazat se prezinta
in fig. q.3 a).
ip1-ip2
ip2-ip3
ip3-ip1

ip1

is1
*
W

ip1-ip2

Id1 >

is2
YD-11

Id2 >

ip3

is3

ip2

b)

Id3 >

ip1-ip2
is1

is2

is3

a)

c)

-is1

Fig. q.3 Protectia diferentiala a uni trafo trifazat

Protectia diferentiala integrala poate fi privita ca fiind realizata din trei protectii diferentiale
separate, cite un pentru fiecare faza. Pentru fiecare in parte se pot scrie relatii similare cu relatiile
(q.3) respectiv (q.4).
In practica este necesar a se rezolva citeva particularitati si anume:
egalizarea valorii curentilor secundari;
compensarea defazajelor curentilor secundari;
minimizarea efectelor erorilor transformatoarelor de masura de curent , la defecte
exterioare zonei protejate;
minimizarea dezechilibrelor introduse de schimbatorul de ploturi;
eliminarea componentei homopolare, in cazul defectelor exterioare nesimetrice;
evitarea actionarii protectiei diferentiale la socul curentului de magnetizare, in cazul
conectarii in gol a trafo de forta sau la restabilirea tensiunii dupa eliminarea unor
defecte externe;

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

a)

Page 3 of 17

Q.2.1 Egalizarea valorii curentilor secundari

Valorile curentilor din secundarele trafo de curent de pe partea primara, respectiv secundara a
trafo de forta, nu sint egale. Pentru a putea aplica principiul stabilit prin relatia q.3, este necesar a
se egaliza acesti curenti. In cazul releelor diferentiale electromagnetice, egalizarea valorii
curentilor se face fie prin intermediul unor transformatoare de curent intermediare, fie prin
egalizarea solenatiilor in infasurarile de egalizare. In cazul terminalelor de protectie numerice
este posibila egalizarea curentilor prin implementarea soft a unor factori de corectie.
Se considera un transformator U1/U2 kV cu puterea nominala Sn. Rapoartele trafo de curent sint
KI1 (partea U1 kV) respectiv KI2 (partea U2 kV). Valorile primare ale curentilor trafo de forta,
penru Sn se obtin astfel:
Iw1 =
Iw2 =

Sn
3 U1
Sn

(q.5)

3 U2

Valorile secundare la bornele terminalului de protectie devin:

Iw1
KI 1
Iw2
iw2 =
KI 2
iw1 =

(q.6)

Impunind galizarea celor doua valori ale curentilor la o valoare de baza insec, se obtin valorile
factorilor de corectie ai valorii (amplitudinii ) curentilor (fcor_a1, fcor_a2)dupa cum urmeaza:
insec
=
iw1
in
fcor _ a 2 = sec =
iw2
fcor _ a1 =

iw1a
iw1
iw2a
iw2

(q.7)

Valorilor curentilor egalizati, dupa blocul de corectie amplitudini se noteaza iw1a, respectiv
iw2a si au valorile efective egale, dar nu sint in faza in cazul general.
Exemplu de calcul
Fie un trafo cu Sn=25 MVA, U1=110 kV, U2=20 kV, KI1=150/5=30, KI2=800/5=160. Se obtin
succesiv urmatoarele valori:
Iw1 =
Iw2 =

Sn
3 U1
Sn

25000

3 U2

3 110
25000
3 20

= 131.22[ A]
= 721.69[ A]

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 4 of 17

Iw1 132.22
=
= 4.374[ A]
KI 1
30
Iw2 721.69
iw2 =
=
= 4.511[ A]
KI 2
160
iw1 =

insec
5
=
= 1.143
iw1 4.374
in
5
fcor _ a 2 = sec =
= 1.108
iw2 4.511
fcor _ a1 =

Q.2.2 Compensarea defazajelor

Transformatoarele de forta se caracterizeaza prin modul de conectare al infasurarilor (stea,
triunghi, zig-zag) si prin grupa de conexiuni, exprimata in multipli de 30 (0, 1, , 11). Grupa de
conexiune reprezinta defazajul dintre tensiunea de linie primara si tensiunea de linie secundara a
trafo de forta. Astfel, trafo Yd-11 are infasurarile primare legata in stea, iar cele secundare legate
in triunghi. Defazajul intre U1RS si U2RS este de 330 ind. Pentru transformatoarele trifazate cu
doua infasurari, grupele de comexiune posibile sint prezentate in tabela q.1.
Tabela q.1 Grupe de conexiune la trafo de forta cu doua infasurari.
Yy0
Yd1
Dy1
Dd0

Yy2
Yd3
Dy3
Dd2

Yy4
Yd5
Dy5
Dd4

Yy6
Yd7
Dy7
Dd6

Yy8
Yd9
Dy9
Dd8

Yy10
Yd11
Dy11
Dd10

Ca urmare si curentii primari, respectiv secundari ai trafo de forta vor fi, in cazul general,
defazati cu un unghi de defazaj egal cu un multiplu al numarului grupei de conexiunme. De
exemplu, pentru trafo Yd-11, defazajul intre Iw1R si Iw2R este de 330 ind (fig. q.3 b, ip1 si is1).
Pentru compensarea defazajului, protectiile clasice utilizeaza conexiunea triunghi a secundarului
trafo de curent de pe partea trafo de forta legata in stea. In cazul terminalelor de protectie
numerice compensarea poate fi realizata soft prin rotirea corespunzatoare a fazorilor curentilor.
In cadrul terminalului TPT-100 compensarea defazajului se realizeaza printr-o operatie de
multiplicare cu factorul de corectie al unghiului de defazaj (fcor_u), factor care este de fapt o
matrice otinuta in baza ecuatiei:
iRwmc
iSwmc = [ fcor _ u (m)]

iTwmc

iRwma
iSwma

iTwma

(q.8)

unde: m=1,2 nr. infasurarii;

inwmc fazorul curent compensat, fazele n=R, S, T;
inwma fazorul curent egalizat, fazele n=R, S, T;

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 5 of 17

Matricile s-au dedus prin simularea legaturilor clasice care se realizeza la secundarele trafo de
curent (sau pe transformatoarele de egalizare intermediare). Fie, de exemplu in fig. q.4,
urmatoarea legatura realizata la un trafo de egalizare.
iR

1L1

I1

1L2

iS

2L1

iT
I1

3L1

1s1

2s1

3s1

i1
1s2

i2
2s2

i3
3s2

2L2

iR

i1
i2 iS

i3

3L2

I3

iT

I2

Yd-11

Yd-11

Fig. q.4 Conexiune Yd-11 la trafo de egalizare

Acest mod de legare produce o rotire a sistemului de curenti cu 30 in sens trigonometric. Relatia
intre valorile curentilor inainte si dupa egalizare (pentru un raport de transformare unitar) este
urmatoarea:
i R = i1 i 2 i R =

3 i1

iS = i2 i3 iS =

3 i1

i T = i 3 i1 i T =

3 i1

(q.9)

Acelasi rezultat se obtine prin aplicarea unei relatii similare ecuatiei (q.8) cu matricea de corectie
de forma:

fcor _ u (1) =

1 1 0
0 1 1
3
1 0 1

(q.10)

unde s-a eliminat si influenta coeficientului de multiplicare datorat conexiunii delta. Ecuatia
(q.8) devine in acest caz:
iRwmc
1 1 0 iRwma
iSwmc = 1 0 1 1 iSwma

3
iTwmc
1 0 1 iTwma

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

(q.11)

Page 6 of 17

In urma aplicarii transformarilor din ecuatiile (q.7) si (q.11) curentii sunt egali ca valoare (insec)
si s-a produs o rotire a acestora cu 30 in sens trigonometric (prin fcor_u(1)).
Un alt exemplu se prezinta in fig. q.5, pentru un trafo de egalizare in conexiune Yd-11.
iR

iS

1L1

2L1

iT

I1

3L1
iR

i1
I1

1s1

2s1

3s1

i1
1s2

i2
2s2

i3
3s2

iT

I3

1L2

2L2

i2

i3
iS

I2

3L2
Yd-1

Fig. q.5 Trafo egalizare in conexiune Yd-1

Matricea de compensare pentru acest exemplu introduce un defazaj de 330 in sens trigonometric
si este prezentata de ecuatia (q.12):

fcor _ u (11) =

1 0 - 1
- 1 1 0
3
0 - 1 1

(q.12)

Valorile curentilor egalizati si compensati devin:

iRwmc
1 0 - 1 iRwma
iSwmc = 1 - 1 1 0 iSwma

3
iTwmc
0 - 1 1 iTwma

(q.13)

De remarcat ca modul de calcul al valorilor curentilor compensati elimina componenta

homopolara, atit pentru multipli impari de 30 cit si pentru multipli pari de 30 (cu exceptia
matricei fcor_u(0) care nu introduce nici o modificare).
Considerind un sistem trifazat de curenti nesimetric si dezechilibrat si aplicind compensarea
definita de ecuatia (q.13) se obtine succesiv:
iRwma = i d + i i + i h
iSwma = a 2 i d + a i i + i h
iTwma = a i d + a 2 i i + i h

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 7 of 17

iRwmc = iRwma iTwma = i d (1 a ) + i i 1 a 2

( )
(a a ) + i (a

iSwmc = iSwma iRwma = i d a 2 1 + i i ( a 1)

iTwmc = iTwma iSwma = i d

Se constata absenta componentei homopolare dupa aplicarea matricei de compensare.

Matricile de compensare pentru toate celelalte cazurile se prezinta mai jos.
1 0 0
fcor _ u (0) = 1 0 1 0
0 0 1

(q.14)

1 - 1 0
0 1 - 1
3
- 1 0 1

(q.15)

1 - 2 1
1
fcor _ u ( 2) = 1 1 - 2
3
- 2 1 1

(q.16)

fcor _ u (1) =

fcor _ u (3) =

0 - 1 1
1 0 - 1
3
- 1 1 0

-1
1
fcor _ u (4) = 2
3
- 1

fcor _ u (5) =

(q.17)

- 1 2
- 1 - 1
2 - 1

(q.18)

-1 0 1
1 - 1 0
3
0 1 - 1

(q.19)

- 2 1 1
1
fcor _ u (6) = 1 - 2 1
3
1 1 - 2

fcor _ u (7) =

(q.20)

- 1 1 0
0 - 1 1
3
1 0 - 1

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

(q.21)

Page 8 of 17

 - 1 2 - 1
1
fcor _ u (8) = - 1 - 1 2
3
2 - 1 - 1

(q.22)

0 1 -1
- 1 0 1
3
1 - 1 0

fcor _ u (9) =

(q.23)

1 1 - 2
1
fcor _ u (10) = - 2 1 1
3
1 - 2 1

fcor _ u (11) =

(q.24)

1 0 - 1
- 1 1 0
3
0 - 1 1

(q.25)

2 - 1 - 1
1
fcor _ u (12) = - 1 2 - 1
3
- 1 - 1 2

(q.26)

Q.2.3 Minimizarea efectelor erorilor transformatoarelor de masura de curent

Transformatoarele de masura de curent de pe cele doua parti ale trafo de forta nu sint, in general,
identice. Urmare a neidentitatii caracteristicilor de magnetizare si a erorilor de raport (definite
prin clasa de precizie) pot apare curenti de dezechilibru care sa provoace actionarea protectiei
diferentiale, in mod special la defecte apropiate situate in afara zonei protejate.
Metoda cea mai raspindita pentru evitarea actionarii neselective a protectiei diferentiale la
defecte externe zonei protejate consta in utilizarea caracteristicii de frinare. Curentul diferential
(idif) este calculat ca modul al sumei valorilor fazoriale, iar componenta de frinare (if) este
calculata ca semisuma valorilor absolute ale curentilor:
i dif = iw1 + iw2
if =

(q.27)

iw1 + iw2
2

In acest fel la un defect in afara zonei protejate curentul diferential este practic nul, iar curentul
de frinare atinge valori mari fiind egal cu valoarea curentului de scurtcircuit:

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 9 of 17

i dif = iw1 + iw2 0

if =

iw1 + iw2
2

(q.28)

= i sc

Pentru un defect in zona protejata, curentul diferential este egal cu valoarea curentului de
scurtcircuit, iar curentul de frinare este egal cu jumatate din valoarea curentului de scurtcircuit:
i dif = iw1 + iw2 i sc
if =

iw1 + iw2
2

(q.29)

1
i sc
2

Schema de principiu de formarea semnalelor pentru protectia diferentiala cu actiune de frinare se

prezinta in fig. q.6.

Iw1

EnIdif

Iw1c

xFcor_a1

xFcor_u1

Iwmcn

idn

idn=| Iw1cn+Iw2cn |
Iw2

n=R,S,T

Iw2c

xFcor_a2

m=1,2

xFcor_u2
| Iw1c |

Intrari
Validare Egalizare
crt. trifazati prot. dif. val. crt.

Comp.
defazaj crt.

ifn

| Iw2c |
ifn=1/2 * [| Iw1cn | +| Iw2cn |]
n=R,S,T

Fig. q.6 Formarea semnalelor pentru protectia diferentiala

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 10 of 17

Caracteristica de frinare (fig. q.7) se alege in asa fel incit protectia sa actioneze corect:

id/in
p0
id10 A
1
id1
idx
id0
0

A2

p1

A3
1

if0

ifx

if1

if10

if/in

Fig. q.7 Caracteristica de frinare

Caracteristica de frinare se defineste prin urmatoarele conditii de actionare ale protectiei
diferentiale:
id id 0, pentru if [ 0, if 0] cu id0 [u.r], p0 valori de reglaj si if 0 =

1
id 0[u.r.]
p0

(q.30)

id p 0 if , pentru if (if 0, if 1] cu if1 [u.r], p0 valori de reglaj

(q.31)

id p1 if + ( p 0 - p1 ) if1, pentru if > if 1 cu p1, p0 valori de reglaj

(q.32)

id id10, indiferent de if cu id10 [u.r] valoare de reglaj

(q.33)

Valorile reglabile, id0, if1 se definesc in raport cu in curent nominal al infasurarilor de

protectie (in = 5 A). Valorile reglabile p0, respectiv p1 reprezinta panta dreptelor caracteristicii
de frinare:
p 0 = tg 0 respectiv p1 = tg 1
(q.34)
Relatia (q.33) defineste ecuatia de actionare a functiei de protectie diferentiala fara actiune de
frinare. Valoarea reglabila id10 este definita tot in raport cu in si, de regula, are valori cuprinse
intre 7 15.
Conditia de actionare, a functiei de protectie diferentiala cu actiune de frinare, obtinuta in baza
relatiilor (q.30), (q.31) si (q.32) este determinata de trecerea in '1' a functiei logice:

( id

id 0 ) ( if if 0 ) + ( id p 0 if ) ( if if 0) ( if if 1) + ( id p1 if + ( p 0 p1 ) if 1) ( if > if 1) (q.35)

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 11 of 17

Q.2.4 Minimizarea efectelor erorilor introduse de schimbatorul de ploturi

Calculul valorilor coeficientilor de egalizare se executa, de regula, functie de valorile nominale
ale tensiunilor primare, respectiv secundare ale trafo de forta. Tensiunea secundara este insa
afectata de pozitia schimbatorului de ploturi. De exemplu, pentru trafo de la punctul Q.2.1, cu
tensiunea secundara U2n 9x1.78%, se obtine un curent maxim de dezechilibru, la sarcina
nominala, de cca. 19%. Acest curent de dezechilibru poate provoca actionarea nedorita a functiei
de protectie diferentiala la defecte externe zonei protejate.
Principial se poate compensa acest curent de dezechilibru prin:
corectarea factorilor de egalizare printr-o informatie externa referitoare la pozitia
schimbatorului de ploturi;
considerarea erorii de dezechilbru introduse la stabilirea reglajelor si alegerea
corespunzatoare a pantei caracteristicii de frinare;
Q.2.5 Eliminarea componentei homopolare
In cazul defectelor monofazate externe zonei protejate, la transformatoare de forta avind
conexiunea Yd, se poate produce actionarea nedorita a functiei protectiei diferentiala, deoarece
componenta homopolara nu poate fi compensata prin aportul de pe partea secundara conectata in
triunghi.
Modul de compensare al defazajului de unghi, prezentat la punctul Q.2.2, conduce la eliminarea
componentei homopolare pentru orice matrice de compensare (cu exceptia matricei fcor_u(0)).
Q.2.6 Blocajul la socul curentului de magnetizare
Curentul de magnetizare influenteaza negativ functionarea protectiei diferentiale, neputind fi
compensat. Blocajul functiei de protectie diferentiala se poate realiza prin doua metode:
prin utilizarea armonicilor din curba curentului de magnetizare;
prin utilizarea recunoasterii formei specifice a curbei curentului de magnetizare;
In mod traditional blocajul utilizind armonicile doi si cinci se reaalizeaza printr-o schema logica
ca cea din fig. q.8.
id
if
i_a2

i_a5

&
xka2

Decl

>1

xka5
i_a1

Fig. q.8 Principiul blocajului la armonici superioare

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 12 of 17

Primul comparator realizeaza functia de protectie diferentiala cu actiune de frinare, prin

verificarea conditiei de actionare id > ifp. Procente din armonicile doi si cinci, reprezentate prin
factorii ka2 respectiv ka5, sint comparate cu nivelul fundamentalei si daca depasesc acest nivel
produc blocarea actionarii protectiei diferentiale cu actiune de frinare. Blocajul poate afecta doar
faza avind conditiile indeplinite sau poate bloca toate cele trei faze.
Investigatii recente recomanda utilizarea armonicii a patra alaturi de armonica a doua pentru
blocajul actionarii protectiei diferentiale cu actiune de frinare. In acest fel ecuatia de actionare
devine:
id p if + ka 2 i _ a 2 + ka 4 i _ a 4

(q.36)

iar schema principiala este similara celei din fig. q.8. Valorile coeficientientilor ka2 si ka4 sint in
gama:
ka 2 = 0.10...0.60
ka 4 = 0.10...0.50

(q.37)

Filtru
armonica 1

x
ka_2

iw1S
x
ka_4

iw1T

iw2R

Curent secundar
Infasurarea 2 faza S

iw2S

Curent secundar
Infasurarea 2 faza T

iw2T

Filtru
armonica 2

Filtru
armonica 4

Filtru
armonica 1

Egalizare
curenti

Compensare
curenti

iRw2c
iSw2c
iTw2c

Curent secundar
Infasurarea 2 faza R

iRw2a
iSw2a
iTw2a

Achizitie date
C.A.N.

iRa2w1
iSa2w1
iTa2w1

Curent secundar
Infasurarea 1 faza T

Compensare
curenti

iRa4w1
iSa4w1
iTa4w1

Curent secundar
Infasurarea 1 faza S

iw1R

iRw2
iSw2
iTw2

Curent secundar
Infasurarea 1 faza R

Egalizare
curenti

iRw1c
iSw1c
iTw1c

iRw1
iSw1
iTw1

iRw1a
iSw1a
iTw1a

Principial functia de protectie diferentiala proceseaza semnalele analogice conform schemei din
fig. q.9.

Fig. q.9 Schema procesarii semnalelor analogice

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 13 of 17

Fazorii curentiilor din secundarele trafo de masura care se racordeaza la intrarile terminalului de
protectie sint notati iwmn, cu n=R,S,T (fazele) si m=1,2 (nr. infasurarii). Dupa blocul de achizitie
marimi analogice si conversia analog-numerica se proceseaza analiza armonica pentru
fundamentala (armonica 1) si armonicile doi (FA2), respectiv patru (FA4) prin filtrele de
armonici corespunzatoare. Analiza armonica se efectueaza numai pentru fazorii curentilor de
partea primara a trafo de forta (infasurarea w1). Marimile la iesirea filtrului pentru componenta
fundamentala (FA1) sint fazorii notati inwm, cu n=R,S,T (fazele) si m=1,2 (nr. infasurarii).
Marimile de la iesirea FA2, aplicat numai pentru infasurarea w1 sint fazorii notati ina2w1, cu
n=R,S,T (fazele). Marimile de la iesirea FA4, aplicat numai pentru infasurarea w1 sint fazorii
notati ina4w1, cu n=R,S,T (fazele).
Componentele fundamentale ale fazorilor curentilor din infasurarea w1, respectiv w2 sint
egalizate prin blocul de egalizare si apoi compensate prin blocul de compensare, conform
schemei de principiu din fig. q.6. Iesirile blocului de egalizare sint notate inwma, cu n=R,S,T
(fazele) si m=1,2 (nr. infasurarii). Iesirile blocului de compensare sint notate inwmc, cu n=R,S,T
(fazele) si m=1,2 (nr. infasurarii).
Schema bloc a protectiei diferentiale cu actiune de frinare si blocaj pe armonicile doi si patru se
prezinta in fig. q.10.
Functia cuprinde trei sectiuni independente corespunzatoare celor trei faze. Pentru fiecare faza in
parte se calculeaza curentul diferential (idn, n=R,S,T) si curentul de frinare (ifn, n=R,S,T).
Calculul curentului deiferential respectiv al curentului de frinare se efectueaza prin aplicarea
relatiei (q.27) asupra curentilor egalizati si compensati. Compararea curentului diferential cu cel
de frinare se face in baza relatiilor (q.30), (q.31) si (q.32) conform caracteristicii de frinare (fig.
q.7). Daca este satisfacuta conditia de actionare, atunci variabila logica idn> trece in '1'
(n=R,S,T). In caz contrar idn>='0' (n=R,S,T). Comutatorul kdifn (n=R,S,T) este comandat prin
variabila Endifn (n=R,S,T) in urmatorul mod:
pentru Endifn = '1', kdifn (n=R,S,T) este inchis
pentru Endifn = '0', kdifn (n=R,S,T) este descis
Variabila Endifn se parametrizeaza in meniul de parametrizare prin 'Validare protectie
diferentiala faza n (n=R,S,T) = DA'. Rolul comutatorului kdifn (n=R,S,T) este de-a permite
testarea functiei de protectie diferentiala cu actiune de frinare si blocaj pe armonici, utilizind
testarea independenta pe fiecare faza. Asftel, la testarea fazei R se va valida numai functia
protectiei diferentiale de pe aceasta faza. Similar se va proceda pentru fazele S si T.
Variabila logica idn_dem (n=R,S,T) devine '1' daca exista conditie de actionare a functiei de
protectie diferentiala si daca s-a validat actionarea pe faza n (n=R,S,T). In caz contrar variabila
mentine valoarea logica '0'.
Sectiunea schemei functiei diferentiale legata de blocajul pe armonici utilizeaza blocuri
comparatoare pentru valoarile efective ale armonicilor unu, doi si patru numai pentru infasurarea
w1. Iesirea comparatoarelor pentru armonica doi trece in '1' numai daca este satisfacuta relatia:
cu n=R,S,T.

ina 2w1 ka 2 inw1

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

(q.38)

Page 14 of 17

idR>

Idif
idR
ifR

kdifR

idR_dem

ifR

idR_decl

&
idS>

EndifR
idS
ifS

kdifS

idS_dem

ifS

idS_decl

&
idT>

EndifS
idT
ifT

kdifT

idT_dem

ifT

idT_decl

&

EndifT
kdifR

iRa2w1

>1

ka2*iSw1

>1

&

id_blk

kdifS

iSa2w1

idif_blk

EndifR

ia2_dem

ka2*iRw1

>1

id_decl

EndifS
kdifT
ia4_dem

iTa2w1
ka2*iTw1
EndifT

kdifR

iRa4w1
ka4*iRw1
EndifR

kdifS

iSa4w1

>1

ka4*iSw1
EndifS
kdifT

iTa4w1
ka4*iTw1
EndifT
BlkExtPdif
EnBlkPdif

Fig. q.10 Schema protectiei diferentiale cu actiune de frinare

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 15 of 17

Iesirea comparatoarelor pentru armonica patru trece in '1' numai daca este satisfacuta relatia:
cu n=R,S,T.

ina 4w1 ka 4 inw1

(q.39)

Starea comutatoarelor kdifn (n=R,S,T) este comandata de aceleasi variabile logice Endifn
(n=R,S,T) ca si in cadrul sectiunii prezentate mai sus.
Variabila logica ia2_dem trece in '1' numai daca cel putin una din iesirile comparatoarelor pentru
armonica doi trece in '1'.
Variabila logica ia4_dem trece in '1' numai daca cel putin una din iesirile comparatoarelor pentru
armonica patru trece in '1'.
Variabila logica idif_blk trece in '1' numai daca cel putin una din iesirile comparatoarelor pentru
armonica doi sau armonica patru trece in '1' sau daca apare semnal extern de blocare protectie
diferentiala pe intrarea logica BlkExtPdif..
Blocajul actionarii protectiei diferentiale se realizeaza prin conditionarea semnalului de blocaj
(id_blk) de variabila logica EnBlkPdif.
EnBlkPdif = '1', daca in meniul de parametrizare 'Validare blocaj prot dif = DA'.
id _ blk = EnBlkPdif ( BlkExtPdif + ia 4 _ dem + ia 2 _ dem )

(q.40)

In aceste conditii variabilele logice de declansare prin functia de protectie diferentiala cu actiune
de frinare si blocaj bazat pe armonici devin:
idR _ decl = idR _ dem id _ blk
idS _ decl = idS _ dem id _ blk
idT _ decl = idT _ dem id _ blk
id _ decl = idR _ decl + idS _ decl + idT _ decl

(q.41)

Marimile marcate in rosu contin valori parametrizabile sau reglabile prin meniul de
parametrizare/reglare.
Variabilele logice de iesire ale blocului functiei de protectie diferentiala cu actiune de frinare si
blocaj la armonici sint:

idR_decl
idS_decl
idT_decl
id_decl

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 16 of 17

Q.3 Protectia diferentiala instantanee

Schema bloc a protectiei diferentiale cu actionare instantanee se prezinta in fig. q.11.
IdifInst
kdifR

idR

id_insR_dem

id_insR_decl

&
EndifR
kdifS

idS

id_insS_dem

id_insS_decl

&
EndifS
kdifT

idT

id_insT_dem

id_insT_decl

&

id10
EnIdifT

EnIdif_instant

>1

id_ins_decl

Fig. q.11 Schema protectiei diferentiale instantanee

Functia de protectie diferentiala instantanee este destinata eliminarii defectelor insotite de curenti
mari de defect din zona protejata. Aceasta functie este similara functiei de protectie diferentiala
cu actiune de frinare, cu exceptia:
nu are actiune de frinare
nu este afectata de blocajul la socul curentilor de magnetizare
nu este afectata de blocajul extern
Functia de protectie diferentiala instantanee indeplineste ecuatia (q.33) prin prelucrarea
curentilor egalizati si compensati de pe cele doua infasurari ale trafo de forta. Comutatoarele
kdifn (n=R, S,T) au aceeasi functie ca cele pentru protectia diferentiala cu actiune de frinare si
sint comandate de aceleasi variabile logice in cadrul aceluiasi meniu de parametrizare. Variabila
logica EnIdif_instant permite actionarea functiei protectiei diferentiale instantanee daca
EnIdif_instant = DA in cadrul meniului de parametrizarea protectiei diferentiale (cu actiune de
frinare si instantanee). Daca EnIdif_instant = NU functia nu este activa.
Pragul de actionare (id10) trebuie reglat suficient de ridicat pentru a nu conduce la declansari
neselective la socul curentului de magnetizare, dar suficient de scazut pentru a permite
actionarea functiei la defecte interne violente. Valori uzuale id10 = 8 10 in.

SDUyzwnr4PECzQ2eeDRBYws2cm6N3ksK_aa8d902154048160bk8tpimr9rvijmj1f76figeteau7tocgcmeghn6vlm8k1khi14m0kg20dam6.doc

Page 17 of 17