Cititi capitolul II din cartea Disciplinarea pozitivă: Să vorbim despre comportamentul

copiilor. Gasiți cartea în format electronic pe platformă în secțiunea Cărți Educația și

Consilierea Părinților. Răspundeți apoi în scris la următoarele întrebări:
1. Care dintre nevoile copiilor descrise la II.1 vi se par cele mai importante? Notați
pentru 3 dintre nevoile copiilor câte un comportament al părinților care îndeplinește
nevoia respectivă. (scrieți max. 5 rânduri)
Toate nevoile copiilor prezentate sunt extrem de importante, de aceea este destul de
dificil de a le clasa. Însă, trei dintre acestea pe care le-aș clasa pe primele locuri ar fi:
TIMPUL, DRAGOSTEA și ÎNȚELEGEREA.
Părintele îi satisface copilului nevoia de dragoste atunci când îl îmbrățișează, nevoia
de timp, atunci când își planifică activități dedicate exclusiv lui iar atunci când ascultă activ
problemele copilului, fără a îl critica, îi satisface nevoia de înțelegere.
2. Dați exemple de comportamente problematice ale copiilor atunci când nevoile nu le
sunt îndeplinite (alegeți 2 nevoi descrise la II.1). De exemplu dacă părinții nu petrec
timp suficient și de calitate cu copilul, pentru a primi atenția părinților, copilul poate să
vorbească urât, să arunce jucăriile prin casă, să facă glume nepotrivite pe seama
bunicilor. (max. 5 rânduri)
Atunci când părintele nu prezintă constanță în regulile impuse, copilul nu va mai
respecta acele reguli, iar drept consecință, nu va mai respecta regulile nici în alte medii.
Atunci când părintele nu îi satisface nevoia de dragoste copilului, acesta se va închide
în sine, va evita să își expună sentimentele sau, în cazul preșcolarului, va lovi copiii în timpul
jocului pentru a atrage atenția.
3. In subcap. II.2 se prezintă factorii care trebuie luați în considerare atunci când
stabilim dacă un comportament este problematic:
a. vârsta copilului
b. mediul în care apare comportamentul
c. diferențele individuale dintre copii
d. standardele comportamentale ale familiei

Discutați care dintre acești factori pot fi mai bine controlați de către părinți. Asupra
căror factori pot părinții interveni pentru a preveni comportamentele problematice ale
copiilor sau a interveni în cazul în care acestea apar? (max. 10 rânduri)â
Pentru a stabili dacă un comportament este problematic, trebuie să ținem cont
de următorii factori: caracteristicile de vârstă ale copilului, mediul în care apare
comportamentul, diferențele individuale dintre copii, standardele comportamentale ale
familiei. Factorii asupra cărora părinții ar putea să intervină sunt, după părerea mea, : mediul
în care apare comportamentul și standardele comportamentale ale familiei.
 Părintele poate evita, de exemplu, mediul în care apare comportamentul problematic,
dacă acesta este unul dăunător. De asemenea, tot în cadrul acestor factori se numără: stresul
familial, conflictele de familie, stilul parental, factori ce sunt exercitați, în mare parte, de
către părinți, având control asupra acestora.
Totodată, standardele comportamentale sunt impuse/create tot de către părinți, având
posibilitate de a interveni asupra acestora atunci când ele devin motiv pentru un coportament
problematic.

4. Parcurgeți prezentarea power point despre comportamentele problematice ale

copiilor pe care am postat-o pe platformă în secțiunea Materiale curs. Rezolvați
exercițiul pe la slide-ul 12.

Comportamentul problematic Operaționalizarea comportamentului

Andrei este „bătăuș”. Andrei lovește copiii atunci când vrea o
jucărie.
Andrei împinge copiii atunci când dorește
ceva.
Andrei țipă la copii atunci când au o discuție
în contradictoriu.
Andrei este agitat. Andrei preferă activitățile dinamice.
Lui Andrei nu îi plac activitățile statice.
Andrei refuză să stea pe scaun în timpul
activităților.

5. Pe baza informațiilor din prezentarea ppt și din subcap. II.3 al cărții Disciplinarea
pozitivă, prezentați principalele consecințe negative ale etichetării copiilor de către
părinți. (max 5 rânduri)
Între a sesiza prezența unui comportament și a-l eticheta există diferențe.
Comportamentele sunt obiective și măsurabile sub raportul frecvenței, duratei și intensității.
Etichetarea folosită des de către părinți are câteva consecințe negative. Aceasta afectează
stima de sine a copilului și nu ajută la modificarea comportamentului problematic. De
asemenea, copilul se simte neînțeles, iar relația părinte-copil va fi afectată.