Masteranda: Morlocan Irina-Maria Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și

Științe ale Educației, Masterat: Management educațional, Anul I

Prof. coord.: Albulescu Ion Disciplina: Orientări în filosofia contemporană a educației

Etică și educație. Valorile morale ale educației

Comportamentul etic nu apare dintr-odată, ci este un comportament învățat, cultivat
de-a lungul vieții (Ghiațău, 2020, p. 67).

Cadrul didactic are un rol important în viața copiilor și a elevilor, prin acesta se
constituie educația de calitate a noilor generații. Platon definea educația ca fiind ,,arta de a
forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care
dispun de ele " (Sas, 2018, p. 40). Atât abilitățile profesionale, cât și însușirile de personalitate
au repercusiuni asupa formării elevilor. Prin comportamentul și atitudinile sale, profesorul
apropie sau îndepărtează elevii, de asemenea îi motivează, povătuieşte, blamează, pedepsește,
încurajează; cu scopul de a crea o generație care se bazează pe principii, valori civice și
morale bine stabilite.

Cadrul didactic are o influență extrem de puternică, întrucât acesta este un exemplu
pentru fiecare elev, fapt care implică nu doar cunoştinţe și competențe profesionale, ci și
atitudini, valori morale și civice, într-un cuvânt o conștiință profesională. „Cadrul didactic nu
este doar un agent, care se supune unui sistem de norme, ci și un actor, care se investeşte in
ceea ce face " (Mândâcanu, 2001, p. 197), conferă semnificații, trăiește activitatea cu elevii,
cu un indice de intervenție personală importantă, contribuind la idealul educațional.

Educația este privită ca ansamblu de acțiuni, având ca finalitate transmiterea valorilor

sociale de la societate (cu ajutorul cadrului didactic) la individ (copii, elevi, studenți),
formarea la nivelul personalității acestuia a unor comportamente adaptate cerințelor actuale și
viitoare ale societății (Sas, 2018, p. 39).

Educația este o acțiune constructivă care pune în fața copilului obiective, formulează
solicitări, stucturează experiențele de viață și de învățare ale elevului, oferă modele de
interpretare și valorizează mediul (Sas, 2018, p. 43). Astfel, educația se transformă într-un
factor determinant al dezvoltării, fiind special destinat scopului formării și dezvoltării
personalității. Ea devine factor determinant al dezvoltării numai dacă este gândită, proiectată,
asigurată și desfășurată efectiv în acestă manieră (Sas, 2018, p. 43). Așadar, nu orice fel de
educație produce o schimbare a comportamentului sau atitudinii elevului, ci doar educația
corect desfășurată și practicată.

Cluj-Napoca, 2022
Masteranda: Morlocan Irina-Maria Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației, Masterat: Management educațional, Anul I
Prof. coord.: Albulescu Ion Disciplina: Orientări în filosofia contemporană a educației

Studiile arată că persoanele implicate în infracțiuni își încep ”ucenicia” la vârste

fragede. Prin urmare, este bine ca educația etică a elevilor să debuteze de timpuriu, prin
activitățile desfășurate acasă și la școală. Etica merită să fie o componentă a oricărei activități,
pentru orice persoană, fie că vorbim de relațiile cu ceilalți sau cu sine (Farahani, 2012 apud.
Ghiațău, 2020, p. 57).

Pentru mulți oameni etica se reduce la religie, pentru că primii pași în educația morală
au fost învățarea celor zece porunci. (...) Dar în timp ce etica răspunde la întrebări precum „ce
acțiuni sunt bune în sine?”, „ce datorii morale avem?”, „cum arată un om virtuos?”, religia
răspunde la întrebări existențiale de tipul „ce se întâmplă cu noi după moarte?”, „există o
divinitate dincolo de lumea în care trăim?”, „cine este adevăratul dumnezeu?”. Desigur, și
religia răspunde la întrebări de tipul cum trebuie să ne comportăm, dar scopul ultim nu este
totuși acela de a indica ce trebuie să facem în sine, ci cum să ne purtăm pentru a evita iadul
(Socaciu & Mihailov, 2018, p. 17).

Etica este o ramură a filosifiei care se ocupă cu studiul moralei și al judecăților morale.
Conduitele noastre sunt etice dacă promovează starea de bine a societății, dacă protejează
drepturile și libertățile individuale, dacă tratează toate ființele umane ca fiind demne de
respect. Etica este legată mai ales de viața publică, de contextele oficiale și profesionale
(Miroiu & Nicolae, 2001).

Etica, conform dicționarului este: „ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale,
cu legile lor de dezvoltare şi cu rolul in viața socială. Etica profesională impune stabilirea
unor legi in fiecare profesie care pot lua forma bunelor practici sau coduri de etică. ".

Ca ştiinţă normativă, etica cuprinde nu numai un cod moral, o analiză a problemelor

conduitei de viaţă în baza idealurilor umane, ci şi răspunde la problemele de formare a
nobleţei şi a voinţei umane (Frunză, 2015, p. 89).

În cadrul fiecărei profesii există probleme specifice de morală, dar etica profesională
are importanţă, în primul rând, pentru profesiile al căror, obiect este omul. Astfel distingem
etica pedagogului, etica medicului, etica judecătorului etc. (Cozma, 1997, p. 15). În acest
context, etica profesională este determinată de particularităţile specifice ale unor profesii, de
interesele corporative, de cultura profesională etc. (Mihailov, 2017, p. 49).

Cluj-Napoca, 2022
Masteranda: Morlocan Irina-Maria Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației, Masterat: Management educațional, Anul I
Prof. coord.: Albulescu Ion Disciplina: Orientări în filosofia contemporană a educației

Unul dintre obiectivele tradiționale ale eticii este cel de a identifica tipurile de criterii
în funcție de care putem distinge între ceea ce este „moral” și ceea ce este „imoral”. În cazul
eticii academice, problema care se pune este aceea de a distinge între ceea ce este
(moralmente) corect și incorect în cazul acțiunilor pe care le întreprindem ca membri ai
comunității academice (Socaciu & Mihailov, 2018, p. 14).

Dar, ce face ca o problemă să fie etică? Problemele etice implică conflicte între
interese diferite ale părților, care nu pot fi rezolvate decât prin apelul la principii de nivel
superior: dreptatea, respectul, autonomia (Ghiațău, 2020, p.57).

Statutul valorilor (nu doar al celor morale) a fost intens dezbătut în istoria filosofiei.
Există chiar o sub-disciplină filosofică, numită „axiologie”, care se ocupă cu elucidarea
conceptului de valoare (Socaciu & Mihailov, 2018, p. 15).

Valorile sunt idei abstracte despre ceea ce o societate crede ca este bun, corect și
plăcut. Valorile asigura contextul in cadrul căruia normele sociale sunt stabilite și explicate.
Valorile asigură baza pe care judecăm acțiunea socială, prin aceasta dând forma alegerilor pe
care le facem (Goodman, 1992, p. 52).

O definiție a valorilor morare, propusă de Jonathan Haidt: „Sistemele morale sunt

seturi întrepătrunse de valori, virtuți, norme, practici, identități, instituții, tehnologii și
mecanisme psihologice evoluate care conlucrează pentru a suprima sau a regla
egocentrismul și pentru a facilita funcționarea societății cooperante.” (Haidt, 2016, p. 333).
De asemenea, pentru psihologul Elliot Turiel „domeniul moral este cel care se referă cu
prioritate la dreptate și respectarea drepturilor.” (Turiel, 1983, apud. Ghiațău, 2020, p. 57).

Valorile morale, în cea mai comună înțelegere, reprezintă standarde ale binelui pe care
le asumăm, la nivel individual sau comunitar. Ele, împreună, configurează spațiul în care vom
oferi răspunsul la întrebări de tipul „ce fel de persoane sau de societate vrem să fim?”
(Socaciu & Mihailov, 2018, p. 16).

Valorile pot fi înțelese ca standarde stabile care sunt independente de aspectele

situaționale ele reprezentând fundamentul care stă la baza acceptării sau respingerii
normelor.Transmiterea eficientă a valorilor se face în cadrul unui întreg proces în care
individul are posibilitatea de a alege între variantele reale, în urma analizării consecințelor
fiecărei opțiuni, și apoi de a se exprima și acționa conform propriei alegeri. Acest proces de

Cluj-Napoca, 2022
Masteranda: Morlocan Irina-Maria Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației, Masterat: Management educațional, Anul I
Prof. coord.: Albulescu Ion Disciplina: Orientări în filosofia contemporană a educației

raportare la valori determină formarea atitudinilor, a conduitei personale, a comportamentului

(Onaga, 2018, p. 2).

Un elev este prins descărcând materiale pornografice pe calculatoarele din școală, o

elevă primește propuneri indecente de la profesorul ei, un grup de elevi sparge serverul școlii
provocând daune, profesorii devin bătaia de joc a elevilor pe un site satiric construit de elevi,
părinții de plâng în consiliul școlii atunci când copiii lor sunt suspectați de plagierea
materialelor. Aceste contexte îndreptățesc luarea unor măsuri deliberate pentru ca elevii să fie
conștienți de răul pe care îl fac și în viitor ei să respecte normele etice și legale. Dar ce măsuri
putem lua, cum îi facem pe elevi să înțeleagă că ceea ce au făcut nu este bine? Ce sancțiune
pot primi? În baza căror reguli primesc aceștia sancțiunile?

Aceste evenimente au determinat stabilirea unor standarde unice de conduită a

cadrelor didactice, prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 4831/2018 din
30.08.2018; a fost aprobat Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul
preuniversitar.

Conform Articolului 2: „Codul instituie un ansamblu de valori, principii şi norme de

conduită menite să contribuie la coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane
implicate în activitatea educaţională, prin formarea şi menţinerea unui climat bazat pe
cooperare şi competiţie după reguli corecte.”. „Codul acoperă multe alte aspecte, fiind
descris drept un contract moral intre cadrele didactice, elevi, părinți şi comunitate
"(Mândâcanu, 2010, p. 146).

Codul-cadru de etică al personalului didactic are drept scop: stabilirea unor standarde
şi reguli de conduită pentru personalul de conducere, personalul didactic şi personalul didactic
auxiliar din învățământul general şi profesional tehnic; creşterea prestigiu lui şi consolidarea
autorității cadrelor de conducere, cadrelor didactice şi cadrelor didactice auxiliare
(Cunichevici, 2020, p. 161).

În prim-plan au fost puse drepturile copiilor: ocrotirea sănătății fizice, psihice şi

morale a elevilor, excluderea discriminării, asigurarea egalității de şanse şi promovarea
principiilor educației incluzive, protecția datelor cu caracter personal ale elevilor, consilierea
părinților, creşterea calității învătământului. Codul vizează atât relațiile cadrelor didactice cu

Cluj-Napoca, 2022
Masteranda: Morlocan Irina-Maria Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației, Masterat: Management educațional, Anul I
Prof. coord.: Albulescu Ion Disciplina: Orientări în filosofia contemporană a educației

elevii, cât şi interacţiunea cu părinții/ reprezentanții legali ai copiilor, colegii de muncă şi

comunitatea locală.

Acest cod se bazează pe un set de principii bine stabilite, conform Articolului 4 din
Codul-cadru de etică al personalului didactic, ca devotament față de profesia de cadru
didactic, profesionalism în relațiile cu elevii, copiii şi părinții/ alți reprezentanţi legali,
onestitate şi integritate, obiectivitate şi corectitudine, respectul față de unicitatea şi
diversitatea elevilor, receptivitatea la nevoile copiilor şi elevilor. Care trebuie să stea la baza
gândirii şi acțiunilor personalului didactic din cadrul educațional. Codul de etică al
personalului didactic prevede pentru fiecare participant în parte un set de norme care cer a fi
respectate.

Conform Capitolului III, Articolul 11: „Prezentul cod se completează cu dispoziţiile

Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi
instituţiile publice, şi nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul
educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.”

De asemenea, teoriile etice pot fi o altă sursă de cunoaștere pentru cadrele didactice în
cazul diferitelor evenimente petrecute în cadrul activității didactice sau în afara ei. Teoriile
etice sunt interesate să găsească o busolă care ne ajută într-un mod sistematic să răspundem la
problemele morale cu care ne confruntăm, încercând să evite în același timp erorile intuițiilor
și limitele autorității regulilor. Ele sistematizează experiența morală și diversitatea valorilor
morale, cu scopul de a extrage un principiu general sau mai multe principii generale care
acoperă o varietate de cazuri (Mihailov & Constantinescu, 2018, p. 32).

La nivelul instituțiilor școlare, poate fi implementat managementul eticii, pentru a

facilita soluționarea problemelor etice care pot apărea: tratamentul corect, libertatea
academică, responsabilitatea pentru conținutul prezentat, plagiatul, relația profesor – student,
discriminarea, conflictul de interese, folosirea abuzivă a resurselor instituției; practicile,
financiare, falsificarea, frauda, mita, încasarea banilor pentru ore nelucrate efectiv” (Hardy,
2002).

Astfel că, Thomas Lickona susține că formarea „caracterului bun” trebuie să înceapă
să redevină unul dintre principalele scopuri ale școlii. Cele mai importante valori pe care
trebuie să le cultivăm la tineri sunt respectul și responsabilitatea – pentru că sunt stâlpii

Cluj-Napoca, 2022
Masteranda: Morlocan Irina-Maria Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației, Masterat: Management educațional, Anul I
Prof. coord.: Albulescu Ion Disciplina: Orientări în filosofia contemporană a educației

construcției cetățeniei – , dar și alte valori democratice, cum ar fi onestitatea, dreptatea,

toleranța, prudența, autodisciplina, ajutorul, compasiunea, cooperarea și curajul (Lickona,
1991, p. 45). Întrucât elevii de azi, mâine vor fi părinți și angajați, iar dacă noi nu îi învățăm
aceste valori, ei vor ajunge să obțină tot ceea ce doresc prin căi necinstite, alegând varianta
ușoară.

Bibliografie

Ordinul nr. 4831/2018 din 30.08.2018 privind Codul-cadru de etică al personalului didactic
din învățământul preuniversitar. În: Monitorul Oficial nr.844 din 4.10.2018;

Cozma, C. (1997). Elemente de etică şi deontologie. Iaşi: Editura Lumen;

Cunichevici, M. (2020). Importanța Codului de etică al cadrului didactic în activitatea

profesională. Accesat la: https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/117779 ;

Ghiațău, R. (2020). Etică și tehnologie în context educațional. În C. Ceobanu, C. Cucoș, O.

Istrate, I.O. Pânișoara (coord). Educația digitală ( p. 56 - 70). Iași: Editura Polirom;

Farahani, M.F. (2012). Ethics principles in distance education. Procedia-Social and

Behavioral Sciences;

Frunză, S. (2015). Publicitatea şi administraţia publică sub presiunea eticii. Iaşi: Editura
Lumen;

Goodman, N. (1991). Introducere în sociologie. București: Editura Lider;

Haidt, J. (2016). Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica și religia?. București: Editura

Humanitas;

Hardy, D.E. (2002). Ethical Considerations Affecting Teaching in Community Colleges: An

Abundance of Feelings and Limited Facts. Community College Journal of Research and
Practice, 26(5), 383–399. doi:10.1080/02776770290041756 ;

Lickona, T. (1991). Educating for character: How our school can teach respect and
responsability. Bantam Books;

Mândâcanu, V. (2001). Etica pedagogică. Ediția a III-a. Chișinău: Editura Liceum;

Cluj-Napoca, 2022
Masteranda: Morlocan Irina-Maria Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și
Științe ale Educației, Masterat: Management educațional, Anul I
Prof. coord.: Albulescu Ion Disciplina: Orientări în filosofia contemporană a educației

Mândâcanu, V. (2010). Etica pedagogică praxiologică. Chișinău: Editura Pontos;

Mihailov, V. (2017). Etica profesională a cadrului didactic: principii și norme. Accesat la:
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/59266 ;

Miroiu, M. & Nicolae, G.B. (2001). Introducere în etica profesională. București: Editura Trei;

Onaga, F.M. (2018). Educația pentru valori și convingeri morale. Accesat la:
https://www.academia.edu/38728073/EDUCA%C8%9AIE_PENTRU_VALORI_
%C8%98I_CONVINGERI_MORALE ;

Socaciu, E., Vică, C., Mihailov, E., Gibea, T., Mureșan, V. & Constantinescu, M. (2018).
Etică și integritate academică. București: Editura Universității din București;

Sas, C. (2018). Fundamentele pedagogiei, suport pentru studiul individual al studenților

IDFR, Departamentul de Învățământ la Distanță și Învățământ cu Frecvență Redusă,
Universitatea din Oradea;

Cluj-Napoca, 2022