Miscari sociale si schimbare sociala. Multimi si mase.

Revolutia si Lovitura de stat

Diferenta dintre masa si multime: Multimea se percepe in mod direct, se vede, se aude, masa nu neaparat Multimea este episodica, masa dureaza Multimea este un eveniment, masa este o matrice de evenimente

Masa de cetateni este, prin natura disponibila (cel care stie sa o organizeze si sa o ghideze, pentru un timp o poate capta) si permanenta, deoarece nu se mai deosebeste de formele moderne ale sociabilitatii. Conditiile care au provocat disponibilitatea si permanenta sunt in numnar de trei. n primul rand concentrarea populatiei, legata de urbanizarea progresiva declansata in epoca industriala. !umerosi indivizisunt reuniti intrun spatiu restrans, fapt care ii impinge sa i nteractioneze freecvent si care da nastere unor ocazii de imitare, unor presiuni in directia conformitatii, unor tentatii si tentative de a influenta. "dunarea nu mai este o e#ceptie, a devenit un fapt al cotidianului (in mi$loacele de transport in comun, in magazine, la locul de munca, in timpul liber) se dezvolta un sentiment al conditiei comune,. Dificultatile sau tulburarile care apareau mereu sunt considerate problmeme de societate, izolarea devine o nenorocire, iar individualismul trece drept egoism. "ceste aspecte schiteaza conturul unui concept general al psihologiei maselor, conceputa ca o categorizare a afectelor, perceptelor si conceptelor acestora. %n al doilea factor generic este dezvoltarea comunicarii formalizate: procesele tehnice au permis cresterea vitezei transmiterii si sporirea numanului destinatarilor. &rin aceasta, mi$loacele de comunicare au asigurat si asigura permenent contruirea si consolidarea referintelor comune. Din aceasta cauza in ceea ce priveste functionalitatea lor , mi$loacele de comunicare reprezinta niste institutii morale.

"l treilea factor este economia de consum, in curs de modernizare. n masura in care ea induce o cultura omogena, aceasta forma de economie coitreibuie lin egala masura la fi#area populatiilor in aceasta retea de valori si de obisnuinte. "ceste trei conditii reunite au transformat masele in insasi e#presia modernitatii. Conceptele corespondente sunt numarul, comunicarea si economia. &olitica si dinamica sociala nu mai pot fi concepute in afara acestui cadru, care pare ireversibil: in prezent, problema numarului, controlului, optimizarea comunicarii si $ustificarea comerciala ghideaza orice analiza a actiunilor umane. n urma unei e#aminari a unei mase anume, se disting cateva caracteristici: Masa tinde in permanenta sa creasca, cu scopul de a absorbi un numar cat mai mare de indivizi Masa tinde sa instituie o egalitate absoluta, o omogenitate nediferentiata Masa urmareste densitatea, cu scopul de a ocupa un volum compact, acopera distantele fizice, separatiile si golurile Masa impune e#istenta unei corectii comune apte sa ii mobilizeze pe toti membrii sai, accentuandu'le astfel egalitatea Masa se contureaza astfel ca o fiinta ce poseda caracteristici proprii si defineste un cadru pentru psihologiile individuale ale interactiunii. n functie de rolul individului intr'o masa, acesta poate intruchipa anumite figuri. Cele trei figuri ale maselor sunt: Cetateanul, Militianul si Muncitorul. Cetateanul are calitatea definitorie de a fi membru activ sau pasiv al societatii. n regimurile democratice, Cetateanul este invocat in primul rand ca alegator, i se acorda o putere de alegere periodica. &ractica generalizata a sonda$elor ii acorda aparent statutul de emitator de opinii, insa in realitate il dizolva in anonimatul statisticii. (tatul consolideaza credinta ca e#ista un bun cetatean: cel care isi face datoria, cu responsabilitate, cel care se implica, denunta, se informeaza si se conformeaza. Militianul este strans inrudit, nu doar prin etimologie, cu soldatul mobilizat. Datorita cunostintelor sale despre teren si despre doctrina, el detine rolul de cercetas, ca chiar de avangarda a maselor. )l are datoria de a identifica drumul si, la nevoie, de a deschide calea. nsa tot el indeplineste si functia corectoare. ndiferent daca acompaniaza sau

indruma, daca pedepseste sau educa, starile sale de spirit au putina importanta. *irtutea principala este devotamentul, care se traduce oricum, prin obedienta. Muncitorul a fost e#altat de catre regimurile de masa din prima $umatate a secolului ++ impreuna cu instrumentele sale productive. Muschi, unelte, angrena$e, masini, uzine, acestea sunt componente ale perceptiei fortei colective, elemente care ne indica si sacralizarea economiei. "cesta este sensul ultim al figurii Muncitorului: definit prin ce produce, ce castiga, ce cumpara. Cetateanul, Militianul si Muncitorul nu desemneaza trei pozitii diferite din cadrul organizarii sociale, ci acesti termeni e#prima niste varietati ale unei conditii comune, pe care privirea puterii si e#perienta istorica a maselor le accentueaza succesiv.