SESIUNE 1/REFERAT COMNUNICARE SI INFLUENTA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

ANGELA DINU UTM PSIHOLOGIE MASTER TCIS ANUL I - ZI

Comentarii cu referinta la CRISTALIZAREA OPINIEI PUBLICE -EDWARD BERNAYS

Eddward Bernays, unul din cei 100 de omeni ilustri ai Americi secolului XX, mentionati de Revista Life intr-un numar din 1990, a avut o contribuitie semnificativa la constituirea si dezvoltarea bazelor PR-ului. Un adevarat parinte al PR-ului care isi consolideaza si sintetizeaza ideile in baza experientei vaste create prin cooperarea cu multiple si importante corporatii precum Procter&Gamble, CBS, General Electric dar si prin influenta substantiala pe care a avut-o in formarea si promovarea prin consilieare a oamenilor politici (trei presedinti americani au fost formati si promovati de Edrward Bernays). Mai mult Bernays este un fin cunoscator al maselor un adevarat regizor al spectacolului social, realizeaza multiple campanii reusite si anticipeaza inca de atunci necesitatea anchetelor sociale pentru realizarea unui reglaj mai fin al cunosterii opiniei publice, traseaza chiar liniile viitoarei teorii care avea sa le prilejuiasca. Imi propun sa dezbat in acesta lucrare cum se formeaza opinia publica, trecand prin filtru lui Beranys. Astfel am sa fac apel si la alte lucrari, necesare in a-mi sustine dezbaterea. Sa pregatim terenul intai cu o definitie a opiniei publice din perpectiva autorului: Opinia public este termenul care definete un grup difuz, nestatornic i schimbtor de judeci individuale. Opinia public este rezultanta opiniilor individuale cnd consensuale, cnd conflictuale ale oamenilor care alctuiesc societatea sau orice grup social. Pentru a nelege opinia public, trebuie s ne ntoarcem asupra individului care face parte din grup. Insa natura gandirii acestuia este supusa unor sume de prejudecati personale si perceptii care-i filtreaza ralitatea intr-un mod personal, subicetiv si creaza un raspuns predictibil sau mai putin predictibil la un stimul dat. La acestea, tehnicile NLP de astazi adauga alte filtre posibile care pot influnta receptia/raspunsul la un mesaj: generalizari si omisiuni, valori personale, experiente traite, sexul individului, tara/poporul/cultura din care provine si traieste, varsata, situatia starii fizice, educatia si profesia, etc. Astfel in mintea individului se constinue o harta mentala a unei realitati, dar care nu este aceiasi cu teritoriul realitatii. Prin acesta ne constituim fiecare ca unici, aspect care in spatiu liberatii noastre ne determina gradul de inpredictibilitate. De asemenea se poate spune ca natura umana este predictibila in zona nevoilor fundamentale, intr-un anumit registru si ca un om educat intr-o situatie oarecare va reactiona dupa un anumit comportament. Multimile sunt mai usor de manipulat decat individul, insa atunci cand acesta este sucufundat in grup se va comporta asemenea lui prin presiunea grupului.

SESIUNE 1/REFERAT COMNUNICARE SI INFLUENTA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

ANGELA DINU UTM PSIHOLOGIE MASTER TCIS ANUL I - ZI

Propaganda este poate cel mai eficient mijloc de influentare a unor mase largi de indivizi. E Branayse mentionind in cartea sa Propaganda :Propaganda moderna este un efort consecvent, substantial, menit sa creeze sau sa modeleze evenimente ce influenteaza relatiile publicului intr-o companie, o idee sau un grup[...] Acesta practica de creare a circumstantelor si a imaginilor in mintea miloanelor de oameni este foarte intalnita. Practic nu conteaza ce insamintam sau scopul actiuni, ci faptul ca este continu, univarsal and in totalul ei inregimenteaza fiecare particica a mintii publice , asa cum o armata inregimenteaza corpurile soldatilor sai.. Atat de vast este numarul mintilor care pot fi inregimentate, astfel ca un grup poate sa creeze o a asemenea presiune pe legiuitori, editori sau profesori, incat acestia sa ramina neajutorati. Grupul se va coagula in jurul unor stereotipuri si vor fi ghidati de lideri de opinie care ofera imaginea simbolica idealurilor pentru care sau coalizat. Insa este opinia publica maleabila sau incapatinata? Daca in secolele trecute imparatii/conducatorii de tara reprezentau si modificau opinia publica pentru ca vointa lor era cea care prindea viata, in zilele noastre datorita democratiei ne punem intrebarea daca individul este cel carea creaza opinia publica sau invers opinia publica este cea care schimba natura umana. Avem ca exemplu disputa mediatica de astazi programele TV sunt proaste pentru ca asta cere publicul, care le acorda un rating mare. Pe de alata parte opinia/preferinta publica este formata si ghidata catre aceste programe rulate covarsitor pe toate canalele. Bernayse spune in cartea sa Propaganda Propaganda are aceaias relatie cu educatia, ca si cu mediul de afaceri sau politica. Poate abuza. Poate face supra-promovare a unei institutii (vedem cazul Rosia Montana, Monica Columbeanu etc) si sa creeze in mintea/opinia publica valori artificiale. Nu se pot oferi garantii absolute impotriva acestor practici. tot el adauga candidatul prezidential poate fi definit ca raspuns al unei covarsitoare cereri populare, dar este bine stiut ca numele lui este decis de catre zece indivizi care stau in jurul unei mese intr-un hotel. Astfel,.opinia publica poate fi generatorul propagandei perfide cat si rezultatul acesteia. O concluzie vizionara a lui Bernays este ca democratia este administrata de o minoritate inteligenta care stie cum sa inregimenteze si sa ghideze masele. Cu toate acestea putem spune ca opinia publica este influentata si de o serie de factori externi: parintii, scoala, presa,religia, reclamele, filmele si mai nou internetul. Intre toate aceste Bernays sustine si pe drept cuvant, la acea vreme, ca presa are rolul hotaritor in definirea opiniei publice prin prezenta ei substantiala si cosntanta in viata fiecaruia. Sunt mai multe puncte de vedere dezbatute. O concluzie ar merge in directia presei ca vector de creare a opiniei publice, altul merge contrar, presa doar reflecta si amplifica opinia publica deja consacrata, iar un al treilea punct de vedere sustine ca presa SCHIMBA opinia publica, poate acesta este cel mai aproape de adevar. Daca la presa (toata media TV, radio, outdoor, etc) adaugam astazi si internetul unde fiecare individ este apropae liber sa-si exprime opiniile , unde diversitatea de pareri si idei este extrem de vasta si variata ca si plaja de indivizi pe care poate sa-i acceseze in acelas timp, putem spune ca da, presa si mai ales internetul sunt cele mai eficiente mijloace de propaganda prin care se pot inregimenta opinii, curente pe mase largi de indivizi, alaturi de TV. Insa cenzura este cel mai desea un factor extern care perturba si si infliuneteaza formarea curentelor de opinie publica. Walter Lippmann spunea ca propaganda depinde de cenzura. Ea poate avea diferite origini:chiar de la canalul de comunicare prin stabilirea prioritatilor si stirilor/articolelor care ar urmeaza sa fie reflectate si pana la institutiile oficiale guvern, partide, CNA, etc care stabilesc ce anume si cum anume trebuie comunicat s.a.m.d. 2

SESIUNE 1/REFERAT COMNUNICARE SI INFLUENTA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

ANGELA DINU UTM PSIHOLOGIE MASTER TCIS ANUL I - ZI

Institutiile care formeaza opinia publicului raspund cerintelor opiniei publice, un exemplu local ar fi, modificarea standardului contractelor bancare, actiune generata de Organizatia pentru Pprotectia Consumatorilor. Exemplele pot continua cu modificari legislative, administrative, politice etc. Insa nicio idee sau opinie nu este un factor izolat, ea este inconjurata de numeroase precedente si motivatii care tin de natura umana. Motivatiile fundamentale ale oamenilor se bazeza pe stereotipuri care le sunt semnalate psihologilor prin diferite comportamente menite sa reduca efortul uman. Pornind de la multime, Martin Ewerett Dean spune ca multimea nu inseamna o simpla agregare fizica a indivizilor ci mai degraba o stare de spirit o conditie mentala,..., atunci cand oamenii gandesc si actioneaza impreuna, fie in momentul in care mebri grupului se afla impreuna si se afla in contact, unul cu celalalt, fie in timp atunci cand se influenteaza reciproc, intr-un anumit mod prin intermediul unei organizatii, al unui partid sau al unei secte, al presei, etc.. In cartea lui Bernays am intalnit cinci motivatii care conduc natura umana catre grup. Dar motivatiile comportamentului social, de grup, se bazeza pe instincte individuale, care-i determina sa-si sacrifice libertatea individuala pentru a fi parte din grup, de aici decurgand si rezistenta lor la schimbarile fundamentului codului de grup. Acesta motivatie se bazeaza in principal pe frica de singuratate si de aici succesul impartirii pe clase sociale. Individul pentru a se simtii in siguranta, in principal emotional, se subordoneaza nevoii de aderenta preluind identitatea, valorile si comportammentele promovate de grup, modelate de liderii formatori de opinie. Un exemplu extrem este comportamentul individului in secta sau a unui microbist infocat, unde rezistenta la logica este foarte mare, astfel mentinindu-se granitele grupului intacte. Singura eliberare pe care individul poate spera sa o obtina este aprobarea , oricat de mica a unui grup de camarazi din grupul sau, de aceea adunarile sociale, unde multimile se imping in fata(boosting) sunt foarte bune pentru a mentine coeziunea grupului. Segmentarea grupurilor se poate face de la un nivel grosier socio-economic pana la grupuri mici cu interese distincte: profesorii de biologie, chirurgi oropezi, studentii care lucreaza si au venituri peste 2000 lei, etc. Exista ceva in noi, o nevoie fundamentala de a ne pastra spatiul interior (definit prin lifestily, personalitate, etc). Sunt valori fundamentale pe care orice persoana vrea sa le pastreze cu fermitate: credinta, identitatea eului, grupul profesional/prietenii, natiunea). Trotter afirma mai departe ca doar sugestiile venite din partea grupului sunt acceptate. Proiectind aceste valori la nivelul unui grup, un formator de opinie va avea grija sa evite orice ofensa care vizeza aceste valori , urmarind consensulaitatea, reciprocitatea, simpatia, etc. Retorica liderilor de opinie este determinanta in formarea si consolidarea grupului, in universul comunicatiilor si poarta amprenta complexitatii fintei umane. Ethos-ul exprima forma cea mai inalta a dialogului, avind ca mecanism persuasiv notiunea de prestigiu si de autoritate, atribuite sursei; Logos-ul confera valoare de strictadevar si pune in valoare persuasiunea prin argumentare; Pathosul adauga discursului o nota de emotie. Forta de persuasiune, in astfel de cazuri, ne fac sa percepem ca lucrurile trec din virtual in real. Astfel grupul cat si individul este supus pasiunilor multimii in violenta sa si pasiunilor turmei in panica sa. Imitatia este un alt comportament individul care duce la coagularea grupurilor. Este mai sensibil la vocea turmei decat orice alta influenta...Este sursa codului sau moral a sanctiunilor etice si filozofice. I da energie, curaj si tarie si i le poate lua la fel de usor Imitatia este un factor care intareste omogenitatea grupului prin realizarea efectului de turma. Standardizarea obiceiurilor, 3

SESIUNE 1/REFERAT COMNUNICARE SI INFLUENTA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

ANGELA DINU UTM PSIHOLOGIE MASTER TCIS ANUL I - ZI

gandiri si comportamentelor duce la predictibilitate si deci la un control/influenta mai facila. In aceasta consta putearea si supravietuirea grupului, Trotter il compara cu puterea unei haite de lupi. Se manifesta de asemenea EFECTUL BENGVAGON, adica relatiile cu semenii lui depind de recunoasterea lui de catre acestia si atunci cand nu are suficiente informatii imita comportamentul, grupului mai mare pentru a prezenta dovada sociala, pentru a-si castiga legitimitatea in grup. Eu las numi efectul de maimuta. Individul are nevoie sa i se furnizeze INCREDERE pentru a intra in starea de entuziasm, natura lui fiind una susceptibila fata de conducere. Bernays mentionaca indivizi ne indreptam tot mai mult spre libertate si suntem tot mai inclinati paradoxal sa adoptam o credinta. Conceptul de credinta trebuie inteles insa ca o structurare pshico-emotionala. Astfel credinta va duce la incredere iar acesta catre libertate. Referitor la mijloacele de a atinge opinia publica,Bernays in cartea sa Propaganda afirma ca pe masura ce civilizatia devine din ce in ce mai complexa, cat si nevoia unui guvern invizibil care sa demonstreaza tot mai mult, in aceiasi masura se dezvolta si inventeaza tehnicile si mijloacele ce inregimenteaza opinia publica. Mai mult in zilele noastre succesorii conducatorilor, acelora carora pozitiile si abilitatile le confera putere, nu mai pot face ce vor fara aprobarea maselor, astfel ei gasesc in propaganda un mijloc care a carui putere creste in obtinerea aprobarii publice. Astazi propaganda combinata cu mijloacele media si internetul au ajuns la cote de subtilitati cu totul deosebite, practic este dificil de cele mai multe ori pentru un om obisnuit sa-si dea seamna cand un mesaj promovat este unul de influentare si cand de informare. Bernays identifica trei metode de influentare a opiniei publice: finantarea publica, guvernarea prin teroare si guvernarea prin informare, analiza si responsabilitate. Guvernarea prin teroare fiind mai prezenta in tarile beligerante, dictatoriale, etc. Celelalte doua destul de prezente in zilele noastre in toate tarile democratice le intalnim atat la nivel politic, cat si social dar mai ales in mediu economic, unde des se practica finantari de campanii, fonduri de protectie/promovarea etc. Putem distinge si un aspect ingrijorator atunci cand aceste finantari depasesc cadrul unei actiuni pozitive benefice pentru societate si ating interese satale sau regionale. Astazi marile multinationale, trans-nationale se amesteca in politicile nationale si influenzeaz economia unei tari prin finantari susbstantiale. La toate acestea se adauga o noua forma din ce in ce mai practicata LOBBING. Cosilieri economici pe linga Parlamente/Guverne care pot influentea deciziile legislative intr-o tara in favoare unor corporatii, banci, organizatii trans-nationale etc. De acea conduita etica in formarea opniei publice ar trebui sa fie prima noastra preocupare. Astfel Charles Larson in cartea sa Persuasiunea, receptare si responsabilitate face un apel dramatic la responsabilitate etica in actele de comunicare ce au ca suport persuasiunea. Se pare ca ne indreptam catre o lume sumbra in urmatorul sfert de veac, o lume dominata de ritmul accelerat al schimbarilor, care par ca aduc haos, confuzie si violenta, sustinute si evolutia halucinant de rapida a progresului tehnic, al tehnologiilor aerului. Pe masura ce se produc aceste modificari, numarul persuasiunilor la care suntem expusi sporeste constant si sunt din ce in ce mai multe si mai sofisticate (un adolescent american in varsta de 18 ani se uita mai mult de 20000 ore la TV, a vazut sute de reclame saptaminal). Iar publicul inabusit de invazia coplesiotoare a persuasiuni morale sau imorale - incepe sa puna sub semnul intrebarii radical presupozitiile traite. Sunt dificultati morale, ce se afla in strinsa legatura cu sensul vietii...incepem sa intelegem ca traiul in comun presupune mai mult decat preocuparea 4

SESIUNE 1/REFERAT COMNUNICARE SI INFLUENTA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

ANGELA DINU UTM PSIHOLOGIE MASTER TCIS ANUL I - ZI

exclusiva pentru aspectul material...Probabil angajamentele de durata fata de cei pe care-i iubim si sentimentul de solidaritate civica manifest... in legatura cu comunitatea in care traim si de ce nu intreg globul este de preferat competitiei fara de sfarsit si autoapararii anxioase. .

BIBLIOGRAFIE Edward L. Bernays Cristalizarea opiniei publice, ed. Comunicare.ro Edward L. Bernays Propaganda, ed. IG Publishing , New York, 1955 SUE KNIGHT - Tehnici NLP, ed Curtea Veche Mihai M. Puiu Smart management, Editura Universitii Titu Maiorescu, Bucureti, 2006 Charels Larson Persuasiunea, receptare si responsabilitate, ed Polirom