Facultatea de Drept

Anul I

ECHITATE
- CONOTATII DOCTRINARE IN SISTEMUL DE DREPT
ROMANESC -
Cuvântul „echitate” provine în limba română, pe cale neologică, din limba latină,
unde termenul folosit era "aequitas". Această noţiune corespunde unuia dintre cele mai
importante principii de drept, originar tot din dreptul roman.
Înţelesurile date acestui principiu, fundamentat ca atare din cele mai vechi timpuri,
sunt în general corespunzătoare ideii de dreptate, respectare a drepturilor celorlalţi,
egalitate a tuturor în faţa justiţiei şi soluţionare fără părtinire a problemelor diferite unui
judecător. Apreciem astfel că din punct de vedere juridic putem vorbi despre două faţete
ale principiului, unul de fond, care ţine efectiv de susţinerile părţilor şi de dreptul adus în
discuţie şi unul procedural, care ţine de modalitatea în care instanţa soluţionează un caz.
Echitatea este atribuita exclusiv legiuitorului .Acesta fiind "titularul " echitatii, este
cel care acorda delegarea apelarii la echitate iar judecatorul se conformeaza.
Conceptul de echitate a fost integrat in principiile de creare, aplicare, realizare a
dreptului, fie prin textele noilor coduri de legi, fie implicit, prin libertatea de apreciere
conferita judecatorului de catre legiuitor .
CONOTATII DOCTRINARE IN SISTEMUL DE DREPT ROMANESC
1.Echitatea in ceea ce priveste relatiile de afaceri
In afaceri echitatea se poate manifesta fie sub forma numarului de fapte(economice)
asupra juridicului, apelul la echitate fiind vazut ca o reintoarcere la vechea jurisdictie
realista practicata de in vechilor targuri medievale sau la jurisdictia statutara si consulara a
vechilor bresle.
Principiile democratice si constitutionale pun deasupra reguli de drept, idei
creatoare de drept, o ratiune comuna si ultima care duce la elaborarea regulii de drept.
2.Echitatea in cazul promisiunii publice de recompensa
Noul Cod Civil (art.1326,alin.1) reglementeaza situatia actelor juridice unilaterale
supuse comunicarii, stabilindu-se ca ele trebuie sa respecteaceasta procedura atunci cand
"constituie, modifica sau stinge un drept al destinatarului si ori de cate ori informarea
destinatarului este necesara potrivit naturii actului" .
" Promisiunea publica de recompensa" este definita ca fiind actul unilateral prin
care cel care promite in mod public o recompensa in schimbul executarii unei prestatii este
obligat sa faca plata , chiar daca prestatia a fost executata fara a se cunoaste promisiunea.
In acest caz potrivit reglementarilor in vigoare exista posibilitatea acordarii unor
despagubiri echitabile celor care inainte de publicarea revocarii au facut cheltuieli legate de
executarea prestatiei, iar dreptul la actiune in despagubire se prescrie in termen de un an de
la data publicarii revocarii.
3.Echitatea in cazul leziunii ca viciu de consimtamant
Acest caz exista atunci cand una dintre parti , profitand de starea de nevoie, de
lipsa de experienta ori lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a
altei persoane o prestatie considerabil de mare la data incheierii contractului, decat valoarea
propriei prestatii. Leziunea fiind sanctionata cu anularea actului lizionar dar partea
prejudiciata are posibilitatea sa aleaga mentinerea contractului, dar cu reducerea
obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita.
in situatia in care partea alege sa promoveze actiunea in anulare, istanta va putea sa
mentina contractul, daca cealalta parte ofera in mod echitabil o reducere a propriei creante
sau o majorare a propriei obligatii.
4.Echitatea in cazul limitelor judiciare ale dreptului de proprietate
Limitele judiciare prevazute in Noul Cod Civil sunt stabilite in interes privat si
privesc in mod special relatiile de vecinatate.In aplicarea acestei conceptii, judecatorul
poate aprecia asupra limitelor dreptului de proprietate, asupra caracterului normal sau
anormal al raporturilor de vecinatate si poate fixa limitele judiciare ale exercitarii dreptului
de proprietate.
5.Echitatea in teoria impreviziunii in revizuirea contractelor
Aceasta presupune posibilitatea pentru parti de a revizui clauzele initiale ale
contractului, atunci cand s-au schimbat imprejurarile avute in vedere initial, incat s-a ajuns
la ruperea echilibrului contractual.
in cazul in care partile nu ajung la un acord de renegociere a contractului intr-un
termen rezonabil, istanta de judecata este cea care poate sa dispuna, la cererea acestora,
adaptarea contractului, in asa fel incat sa se distribuie in mod echitabil pierderile si
beneficiile rezultate din schimbari sau fie incetarea contractului in condii stabilite.
6.Echitatea despagubirea victimei de catra autorul lipsit de discernamant
Noul cod civil aduce in prin plan obligatia de indemnizare a victimei, ori de cate
ori, autorul faptei fiind lipsit de discernamant, nu poate fi angajata nici raspunderea
persoanei ce avea, potrivit legii indatorirea de a-l supraveghea.
Intr-o asemenea ipoteza autorul faptei nu va fi scutit de plata unei indemnizatii catre
victima, imdemnizatie ce va fi stabilita intr-un mod echitabil tinandu-se cont de starea
patrimoniala a partilor.Indemnizatia nu trebuie sa depasesca cuantumul pagubei suferite de
victima.
7.Echitatea in cazul despagubirii in cazul depasirii legitimei aparari.
Legitima aparare nu exclude obligatia de a plati agresorului o indemnizatie
adecvata si echitabila. Aici legea nu vorbeste de o despagubire , caracterul echitabil al
indemnizatiei urmeaza sa fie stabilit de instanta de judecata.
8.Echitatea privind rolul judecatorului in aflarea adevarului
Aplicarea corecta a normelor de procedura civila , in timp si spatiu sau cu
destinatarii normelor sunt obiective de o importanta deosebita pentru garantatrea unui
proces civil care respecta toate scopurile impuse de principiile dreptului la aparare, echitati,
egalitati procesuale.
9.Echitatea in procedura executionala
Acest principiu are la baza regula ca toate organele si autoritatile statului care sunt
implicate sa se comporte in mod echitabil cu partile in sensul ca niciuna dintre ele sa nu fie
dezavantajata in raport cu cealalta.
10..Echitatea in institutia camerei preliminare
Are ca scop de a raspunde exigentelor de legalitate, celeritate si echitate a
procesului penal, de a rezolva chestiuni care tin de legalitatea trimiterii in judecata si de
legalitatea administrarii probelor, asigurandu-se premisele pentru solutionarea cauzei in
fond.

Concluzii
Noul Cod de procedură civilă vine într-o lume a juridicului încărcată de aşteptări
atât din partea profesioniştilor cât şi din partea justiţiabililor a căror încredere în actul de
justiţie din România este la cote minime.
 Este evident că o astfel de posibilitate acceptată acum direct de către legiuitor şi
acordată, poate cu prea mare uşurinţă, instanţelor se coroborează cu rolul tot mai
predominant al judecătorului şi libertatea de interpretare tot mai mare, în înţelegerea
cauzei, dirijarea unui proces şi în soluţionarea acestuia. Este posibil ca şi multe dintre
instanţe să fie reticente în a apela la acest principiu. .
O prea mare libertate sau interpretarea unei astfel de prevederi ca o libertate, în mod
excesiv, poate duce la haos din punct de vedere procedural sau al soluţiilor (haos ce
poate fi desigur ponderat de reglementările, pe care nu le mai menţionăm , care cresc
rolul instanţei supreme de unificare a jurisprudenţei la nivel naţional, atât preventiv cât şi
după soluţiile discordante).
Să nu uităm că echitatea rămâne în realitate un ideal şi că ea poate reprezenta de
fiecare dată altceva pentru fiecare dintre părţile unui litigiu, dar să fim în acelaşi timp
optimişti în ceea ce priveşte această nouă reglementare, dar şi cele care o însoţesc în textul
noii proceduri civile, toate venind să aducă dreptul românesc în secolul al XXI-lea.