BrBLrOffi$p1B SCOrAfix nFCOr\{ANDArf

CupruNs
Pisica albi, de Catherine DAulnoy,
traducere Teodora Popa Mazilu ...........4
Cinci intr-o pistaie, de H.Ch. Andersen,
traducere Dumitru Stincescu..... .,.,.,..21
Fetifa cu chibrituri, de H.Ch. Andersen,
traducere Dumitru Stincescu..... ........28
Muzicanfii din Bremen, de Fralii Grimm,
traducere Lia HArqu...... ........................33
Bucle Aurii gi cei trei ursuleli, de Robert Southey,
traducere Corina GAdiu![......... ...........40
Uriaqul cel egoist, de Oscar Wilde,
traducere Corina Gidiu!n......... ...........44
Motanul inclllat, de Charles Perrault,
traducere Aurelia U1ici.............. ...........52
Povestea prin[esei Rumeioara,
de Countesa de S6gur (Sofia Feodorovna Rostopchina),
U1ici..............
traducere Aurelia ...........60
I. Ferma........ ..............60
II. Rumeioara la curtea regelui. Prima zi ............66
III. Consiliul de familie...... .............72
IY. Zita doua......,....
a ......................74
V. A treia gi ultima 2i.................... ..........................82
Broasca rAioasi qi ciocArlia,
de Countesa de S6gur (Sofia Feodorovna Rostopchina),
traducere Aurelia U1ici.............. ...........91
 CersnRrNE DAurNoy

PIsrce emA

pune povestea ci ar fi fost odati un rege care

avea trei b[ie{i, toli trei, frumogi gi curajogi.
De teaml ca nu cumva weunul dintre ei
si punl mAna pe cirma ![rii inainte de
moartea lui, se gandi c[ cel mai bun mijloc
de a trii linigtit ar fi s[-i figiduiascl tronul celui mai bun
dintre ei, punindu-le insl nigte condilii. Zis gi frcut...
Chemdndu-i intr-o zilaelpe cei trei fii ai sii,le glisui astfel:
- Dragii mei biie[i, pentru c[ virsta nu-mi mai ingi-
duie si mi ocup de treburile implriliei cu aceeagi griji ca
mai inainte qi pentru ci nu weau ca supugii mei si sufere
din pricina acestui lucru, m-am gindit si-l las in locul meu
pe cel mai vrednic dintre voi. Dar ca s[ pot s[-mi dau seama
care dintre voi este cel mai curajos, mai iste! gi mai rlzbititor,
am si vi rog ca intr-un an de zile, incepind de astlzi, s[
colindali lumea gi s[-mi aduceli fiecare cite un cAine, cel
mai frumos gi mai credincios din ciji existl, ca s[-mi lini
de urit cAnd mi voi retrage de la domnie. Cine-mi va aduce
cel mai grozay ciine, a aceluia va fi implrafia.
Prinlii se mirari de aceasti dorin![ a tatilui lor,
mai ales ci gi ln lara lor se glseau destui cAini frumoqi gi
credinciogi; dar fiind tineri gi surizindu-le o cilitorie mai
indelungat[ prin [[ri strline, se supuseri bucurogi. igi luari
deci rimas-bun de la tatll lor, care le didu bani din belgug
gi toate cele necesare pentru drum, amintindu-le insi., incl
o dat[, c[ peste un an urmau s[ se lntAlneascl. cu tolii, in
aceeagi zi gi la aceeagi o16, in acelaqi loc.
Dupi ce merseri o bucati de timp impreuni, fralii se
despir{irl. Cei doi mai mari trecur[ printr-o mu[ime de
peripelii, dar niciuna mai deosebitl. Cum cel mic lnsi - de
altfel cel mai chipeq, mai bun la suflet gi mai crtteziltor dintre
ei - trli intimpliri cu totul deosebite, ne vom ocupa numai
de el. Peste tot pe unde trecea gi vedea cite un ciine frumos,
1l gi cumplra, slobozindu-l pe cel pe care-l cumpirase in
ajun. Clci ii era cu neputinfi si se hotirasci. Cumplri astfel
weo sutl de ciini, dar cum niciunul nu i se plru destul de
frumos,le didu drumul la to!i.
intr-o searl, in timp ce trecea printr-o pldure, cerul
se intuneci brusc, lncepu s[ ftrlgere gi s[ tune gi in citeva
minute o ploaie cu gileata il udi panl la piele. Cu hainele
giroind de ap[, o apucl pe prima potecl pe care o v\zu
ln fafa lui gi iati ci, nu prea departe, zilri o lumini. Gribi
pasul gdndindu-se"cl va nimeri poate peste clsu{a vreunui
pldurar pe care-l va ruga si-l glzduiascl pini a doua zi.
Apropiindu-se, vizu ci era vorba de un castel in a cirui
poartl de aur erau infipte nigte rubine atAt de mari gi de
un roqu atit de aprins incAt pireau nigte ftclii ce luminau
pAni departe. Zidurile de cristal strlluceau in toate culorile
curcubeului.
 Odat[ ajuns la poarti, pri'riul vlzu un clopo{el legat
cu un lan1 de diamante, de care trase cu putere. in aceeaqi
clipl auzi un clinchet cristalin ca Ei cum clopolelul ar fi fost
de sticli. Dup[ cAteva clipe, poarta se deschise de la sine
fhr[ si se vadl altceva decit nigte m6ini care pluteau in aer
gi care lineau nigte felinare. R[mase atAt de uimit incit se
opri in prag, negtiind daci sl mai intre sau nu, cind iatl c[
mAinile ii f[curi vAnt in[untru. Vizu ln fafi o uE[ inalt[, de
coral rogu, care se deschise de la sine gi prinful se pomeni
lntr-un salon uriag ai cdrui pereli erau tapetali cu perle Ei
cu sidef; din salon fu impins ugurel intr-o aitl inclpere gi
tot aEa mereu, fiind obligat s[ stribat[, rAnd pe rind, vreo
treizecide inciperi, fiecare altfel mobilatl. Fu uimit de risipa
de pietre scumpe, de picturi qi de tapiserii de mare pre!, de
mu\imea oglinzilor de cristal care acopereau perelii gi mai
ales de numirul mare de candelabre, girandole, sfeqnice gi
llmpi de aur qi de argint, toate aprinse gi luminAnd odiile cu
o lumini la fel de strllucitoare ca qi cea a soarelui. Dup[ ce
a strlbltut astfel multe dintre inclperile castelului, mlinile
care-l impingeau se oprili. Un fotoliu mare se apropie singur
de gemineul in care ardea un foc vesel, miinile - care erau
foarte frumoase, subflri, albe, delicate - ii scoaseri cu mare
griji hainele ude leoarcl, il qterserl bine cu nigte prosoape
mari gi calde ca sI nu riceasca, apoi ii aduseri o cimagl
albi, plinl de dantele scumpe, pantaloni pe mlsurl, ciorapi,
pantofi gi o hainlcllduroasl de cas[, plini de broderii de aur
gi preslrati cu smaraldeveruica frunzele. Apor, mAinile fbri
trup il conduserl intr-o sufragerie cu mobill de mare pref
unde, pe o mas[, se aflau agezate doar doul tacimuri de aur
impodobite cu pietre scumpe;pe bufetul bogat ornamentat
se aflau ingirate tot felul de pahare de cristal care strlluceau
de-!i luau ochii. Abia apucl prinlul s[ se ageze pe unul dintre
cele doui jilturi mari cI uga din fundul camerei se deschise
larg gi o pisicl alb[, mare cam cAt un copil de cinci-gase
ani, intrl in sufragerie escortatl de alte gase, toate mergind
doar pe labele din spate, coplegind-o pe prima cu atenlia gi
respectul lor. Pisica Abe - clreia aga ii voni spune de acum
incolo - plrea foarte tAniri qi era deosebit de frumoasl.
Agezindu-se la masi in cel de-al doilea jil!, ii spuse, cu glas
omenesc, oaspetelui ei:
- Fii bine-venit in palatul meu, fiule de rege! Yizita ta
imi face plicere.
- i1i mulpmesc, Pisicl Alb[, cl m-ai primit cu atita
bunitate. Nu cred insl c[ egti o pisicl adevlratl pentru ci
vid ci ai darul vorbirii, mergi doar pe doul picioare qi in
loc de labulele din fall ai dou[ mAini mici gi albe de toati
frumuselea. $i apoi minunl1ia asta de palat nu poate s[
aparlinl decit unei prinfese de rang mare.
- Euzic s[ l6slm complimentele gi s[ mAnclm, spuse
Pisica Alb[.
intr-o clipl, masa se umplu cu cele mai alese mdnciruri
gi cu cele mai rare bluturi. Dupi ce se situri, prin]ul se
apropie de stlpana casei qi ii mulfumi incl o datl pentru
glzduire. Atunci observi c[ la una din mAini pisica avea o
brllarl mici de diamante de care atirna un medalion pe
care era pictat chipul unui tdnlr de o mare frumuse[e, dar
care semina intr-un mod atit de izbitor cu el, incAt rlmase
uimit. Tarc ar mai fi wut s-o intrebe pe gazd| cine era
tdnlrul din portret, dar de teami si nu pari necuviincios
se ablinu. Dupi ce mai schimbi citeva frazepoliticoase cu
Pisica Alb[, mdinile il conduserl intr-o alti camer[ gi mai
frumoasl decit cea in care i se schimbaserl hainele, unde
se afla un pat cu baldachin regal cu perdele de purpuri
qi aur. Prinlul fu dezbr[cat cu mult| grljir gi dupa ce i se
puse o c[magi de noapte, plinl de dantele gi de broderii,
se vArl in pat fiindci se simlea obosit qi fiindcl miinile din
preajma lui nu puteau vorbi. A doua zi cdnd se sculi, vizu
l6ng[ el, pe pat, un costum princiar de o rarl frumuse]e gi
bogllie. Miinile 1l ajutarl s[ se spele, apoi si se imbrace;
pe urml il conduseri la mas[ unde se intdlni din nou cu
Pisica Albi, cu care, de astl dat[, stltu de vorbi pe lndelete.
Cu fiecare zi care trecea; prinlului ii era tot mai dragl acea
pisicl frumoasi, cu blana albl ca zdpada, cu ochii mari gi
verzi casmaraldele, dar aproape tot timpul tristl gi dus[ pe
ginduri. Oricdt se cizni prinful si afle pricina mihnirii sale,
nu izbuti gi, azi aga, m6.ine aga, zilele trecurl gi iati ci, fIr[ s[
bage de seami, se apropia anul de cind plecase de acas[ si
de cAnd fbglduise c[ in cutare zi gi la cutare ceas li va duce
tatilui slu un cilel care si-l mai distreze. $i cum se pirea
c[ in acel castel minunat uitase de tot gi de toate, intr-o zi,
Pisica Abe ii spuse: