'~ / f

n 1 1
ri K lE
_
J L
AMICUL
POPORULUI.
CĂLINDARIU
PE ANUL COMUN

1887.
ANUL XXVII.

Prețul 50 cruceri sau 1 leu 50 bani.

SIBIIU.
tipariul și editură lui w. krafft.
Deposit pentru România librăria Ig. Haimann, Bucuresci.
 Cuprinsul.
Pag.
Cronologia pe anul 1887 • • ■ 2
Semnele cronologice pe anul 1887 2
Serbătorile și alte dile schimbă­
toare ............................. 2 Banii deosebitelor țeri în asemă­
Regentele anului............................... 3
Eclipse (întunecimi).......................... 3
Deslegarea postului..........................'3
Cele patru anotimpuri .... 3
Caracterul anului 1887 .... 3
Călindar. iulian și gregorian
cu serbătorile, cjilele numelor,
evangeliele duminecelor, povețe
economice și semne de timp . 4
Genealogia caselor domnitőre mai
însemnate....................................... 16
Partea literară pentru învățătură și petrecere.
Vânătoarea. Novelă de N. Gane . 35
Fata Pajoréi. Poveste de J. Bota 55
Cine a scos pe Adam și pe Eva
din raiu. Snoavă de I. Ispirescu 63
Beția de alcool (vinars), de Gr.
Sima al lui Jón .............................. 67
Pentru viieri. (Clasificarea stru­
gurilor la cules), de Gr. Sima
al lui Jón....................................... 78
Câteva povețe. (Din „Arkir și Ana-
dam“ de Â. Pann) ..... 80
Pomăritul, de Gr. Sima al lui Jón 83
De ale albinelor, de Gr. Sima al
lui Jón........................ 85
Culegerea și grijirea legumelor
preste earnă, de Nicolau Avram 87
Lucrarea pământului cleios . . 89
Poesii:
'Din Satira III. (învingerea lui
Mircea asupra Turcilor), de
M. Eminescu ...... 90
Daniil Sihastrul, deD.Bolintinean 93
Cu glas duios, de R. Torceanu 94
Ai plâns, deMatildaPoni(Cugler) 94
Anunciuri.
Pag.
Călindar postai (Austro-Ungaria). 17
„ „ (România) . . .' 19
Servițiul telegrafic ...... 21
nare cu ai noștri........................ 21
Scara tacselor de timbru ... 22
Tabelă pentru computarea inte­
reselor ............................................ 23
Tabelă pentru socotirea venitelor
și tot odată a plăților . . . 25
Tabelă pentru socotirea arândei și
plății servitorilor........................ 26
Tîrgurile (bâlciuri) din Ungaria și
Transilvania............................. 27
Tîrgurile (bâlciuri) din România. 31
Floarea’n câmp, M.Poni(Cugler) 94
Lacrima, de T. Serbănescu . . 94
O mamă, de M. Eminescu . . 95
în grădină, de S. Bodnărescu . 95
Ai plecat, de Veronica Micle . 96
Aș voi, de Carol Scrob ... 96
Epitaf, de T. Serbănescu . . 96
FÎoarea, de ban. Jen. Văcărescu 96
Testamentul, de banul Jenăchiță
Văcărescu . ,........................ 96
N’ai protivnică sub soare! de
Clucerul Alecu Văcărescu, fiul
banului Jenăchiță .... 97
Toporu și pădurea, de Gr. Ale-
xandrescu.................................. 97
Bărbații tot ca ei, (Baladă din
popor), de Gr. Simaal lui Jón 98
Stejarul și Cornul. (Cântec din
Moldova) . . . . . . . 99
Doine și Hore.......................99
Glume..........................................102
Feliurimi.....................................105
Sfaturi bâtrânești......................108
Umoristice................................ 111
 AMICUL
POPORULUI.
CALINDARIU
PE ANUL COMUN

1887.
ANUL XXVII.

Prețul 50 cruceri sau 1 leu 50 bani.

SIBIIU.
 Cronologia pe anul 1887.
Dela facerea lumei după Suidas (6000 în. d. Chr.)............................ 7887
Dela facerea lumei după cei 70 traducători ai Bibliei (5634 în. d. Chr.) 7521
După calculul Grecilor noi, era bizantină sau constantinopolitană
bisericească (21 Martie ori 1 Aprilie (5508 în. d: Chr.) ............. 7395
Dela facerea lumei după socoteala lui Eusebiu.................................... 7087
După periodul iulian (1 Ian. 4713 în. d. Chr.).......................... 6600
După calculul vechiu al Evreilor (4005 în. d. Chr.)................ 5892
După calculul comun....................................... 5870
După calculul nou al Evreilor (echinopțiile de primăvară3761) . . 5647
Dela fondarea Romei (după Varró 24 Aprilie 743 în. d.Chr.) . . . 2640
Dela moartea lui Alexandru cel mare........................................................2219
Delaîndreptarea călindariului iulian prin Sosigene (1 Ian. 45 în. d. Chr.) 1932
Dela nașterea Domnului Iisus Christos........................................................1887
Dela risipirea Ierusalimului prin Romani (1 Sept. 69 d. Chr.) . . . 1818
Dela descălecarea Romanilor în Dacia sub împăratul Traian .... 1782
Dela cel dintâi sinod de-a toată lumea ținut în Nicea............................ 1562
Dela căderea imperiului roman dela apus (în 476 d. Chr. — după ce
stătuse 1230 ani)....................................................................................... 1411
Era dela Mohamed............................................................................................1302
Dela fondarea regatului ungar (1000 d. Chr.)........................................ 887
Dela desbinarea bisericelor resăriteană și apusană................................... 834
Dela venirea Sașilor în Ardeal....................................................................... 742
Dela re’ntemeerea statului Țerii-românești prin Radu Negru Basarab,
Domnul Făgărașului............................................................................... 597
Dela aflarea hârtiei........................................................................................... 514
Dela aflarea artei tipariului........................................................................... 445
Dela ocuparea Constantinopolei prin Turci............................................... 433
Dela descoperirea Americei (11 Oct. 1492)............................................... 395
Dela reformația lui Luther (1517)........................................................... ,e 370
Dela căderea Ungariei la Mohaciu (1526) ............................................ 361
Dela desrobirea limbei românești de slavonă prin întâia carte română 316
Dela îndreptarea călindar. iulian prin papa Gregoriu XIII (15 Oct. 1582) 305
Dela venirea Ardealului sub Casa austriacă............................................ 188
Dela Introducerea călindariului îndreptat................................................ 187
Dela nășterea Maiest. S. c. r. apóst. FranciscJosifl. (18 Aug. 1830) 57
Dela ștergerea iobăgiei în Ardeal (Dumin tuturor Sânților 6/18Iun. 1848) 39
Dela suirea pe tron a M. S. c. r. ap. Francisc Jo sif I. (2 Dec. 1848) 39

Semnele cronologice pe anul 1887.

Indictul (călind, iul.) . . . . 15 Numerul de aur (căi. greg.) 7
Crugul soarelui (călind, iul.) . 3 Epacta „ „ VI
Mâna anului „ „ . 3 Cercul solariu „ „ 20
Crugul lunei „ „ . 4 Litera Duminecei „ „ B
Temelia „ „ . 17 Numerul roman . „ „ 15
Litera păscăliei (dela 25 Dec. 1886, călind, iul.).............................. X

Serbătorile și alte dile schimbătoare.

Nașterea Domnului (în 1886) Joi, mâncare de carne 6 septămeni și
4 (ți]e. _L Triódul se începe în 25 Ianuarie. — Lăsatul de carne în
8 Februarie. — Lăsatul de brânză în 15 Februarie. — Bunavestire Mier­
curi a 6-a septămenă în post. — Sântele Paști în 5 Aprilie. — Sântul-
George Joi a 3-a septămenă după Paști. — înnălțarea Domnului Joi în
14 Maiu. — Rusaliile Duminecă în 24 Maiu. — Postul Sânților Apostoli
4 septămâni, cțiua lor Luni. — Nașterea Domnului (în 1887)Jgineri.
 Regentele anului
este Luna, planetă secundară sau satelit al pământului în jurul căruia
rotește dela apus spre resărit in 27 <ji
* e, 7 oare, 43 minute și 11 secunde.
Lungimea călei ei este de 2,400.000 kilóm, și aleargă c’o iuțală de 1017
metri pe secundă. Depărtarea ei mijlocie de pământ 384.4Ó0 kilometri.
Un glonț de tun, mergând cu o repeziciune de 500 metri la secundă, ar
ajunge în lună peste 8 dile, 5 oare, — ear’ sunetul — face 332 metri
într’o secundă — fiind în continuu aier — peste 13 dile, 20 oare. Supra
fața Lunei este 38 milioane kilometri pătrati — cât cele doaue Americe
împreună — conținutul 22.150 kilometri cubici sau a 49-a parte din con­
ținutul pământului. Va se dică 49 de Luni ar trebui grămădite, ca se ese
un păment. Greutatea ei 72 sextilioane kilograme pe când a pământului
este de 5875 sextilioane kilograme! în Lună aier ca al nostru nu se află,
cu toate astea, cine știe, pot se fie altfeliu de ființe viețuitoare potrivite
împrejurărilor de acolo. — Planetele de alt-cum, n’au nici în clin, nici în
mânecă cu soartea omenească și, cine crede alt-cum, are credință deșartă.

Eclipse (întunecimi).
în anul acesta vor fi doaue întunecimi de soare și doaue de lună,
în părțile noastre sé va vedea întunecimea totală de soare, ce va fi
Vineri în 7 August la 4 oare 12 minute dim. și se termină la 9 oare 15 m.
întunecimea din anul acesta, dacă timpul va fi frumos, o se fie de tot
interesantă, deoarece astfel de întunecimi sünt adevărate rarități pentru un
ținut oare-care.
în 18 ani sünt 70 de întunecimi, — 29 de lună și 41 de soare.
Nici într’un an nu sünt mai multe de 7 și nici mai puține de 2. Când sünt
2, ambele-’s întunecimi de soare întunecimile totale de soare sünt foarte
rari pentru un ținut oare-care, deși se întâmplă în 18 ani, în numer mij­
lociu 28. Londra, dela 1140 pănă la 1715 n’a ve<lut nici o întune­
cime totală de soare. în 1715 a védut una ear’ de-atunci de loc și nici,
ca va vedea în veacul acesta.
Parisul a avut întunecimi totale de soare în 1654, 1724, ear’ în
secolul acesta nu va vedea nici una!

Deslegarea postului.
Miercurile și Vinerile din septămenile următoare:
1. Din diua Nașterei pănă în ajunul Botezului;
2. Septămena când sé’ncepe Triódul (28, 30 Ianuarie);
3. Septămena brânzei (18, 20 Februarie);
4. Din <Jiua S. Paști pănă în Dumineca Tomei (8, 10 Aprilie);
5. Septămâna după S. Rusalii (27, 29 Maiu).

Cele patru auotempuri.

Primăvara se începe în 8 Martie sara la 11 oare 24 minute. ■—
Vara în 9 Iunie sara la 7 oare 33 min. — Toamna în 11 Sept, dimi­
neața la 9 oare 59 min. — Earna în 10 Dec. dim. la 4 oare 10 min.

Caracterul anului 1887.

Primăvara ploioasă, Aprilie mestecat, Maiu friguros.
Vara, se va arăta nu prea bună în urmă însă se îndreaptă spre
bine, <Țiua cald noaptea recoare, Iulie nu prea cald.
Toamna bună, nădejde de neauă. Frig cu soare.
Iarna uscată și friguroasă. La început frig cătră mijlocul ei moină
pe la sfârșit ear’ frig.
1*
 4
Ianuarie, are 31 dile. Gerariu.

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
1. 7 o. 44m. — 4 o. 16 m.
Joi 1 (i 13 Ilari e 10. 7 „ 35 „ — 4 „ 25 „
Vineri 2 P. Silvestru 14 Felice 20. 7 „ 20 „ — 4 „ 40 „
Sâmb, 3 Pr. Malachia 15 Maur 30. 7 „ 4 „ - 4 „ 56 „

Dumin. înaintea Botez., ev. Marcu c. 1, gl. 6, v. 9.

Povețe economice.

Dum, 4 Sob. SS. Apóst. ( 16 Marcelin De-ai schimbat servitorii,

griji, cum te areți față de
Luni 5 S. Teop. și Teona 17 Anton pust. cei noi. Nu fi nici prea
Marti 6 (f) Botez. Dlui 18 Prisca aspru, dar’ nici prea blând.
Mere. 7 f Sob. Bot. Ioan 19 Sara — „Stăpânul scump îsi în­
Joi 8 C.George și Dom. 20 Fab. și Seb. vață sluga hoață. “ — Pagă
gunoiu, că locurile altcum
Vineri 9 M. Polievct 21 Ágnes serăcesc și nu-ți resplătesc
Sâmb. 10 P. Grigorie Nisis 22 Vincenție munca. Drege uneltele de
econopiie, căci acum având
Dumin. după Botez., ev. Mat. c. 4, gl. 7, v. 10. tifnp", poți se stai lângă
maestru, ca se-ți facă un
Dum. 11 C. Teodosie 23 Log. Măriei lucru de treabă. Vițelor dă
nutretu învresiat,- că-1 mă­
Luni 12 Mta. Tatiana @ 24 Timoteiu nâncă și mistuie mai bine.
Marti 13 M.Ermi’l 25 înt. 1. Pavel Numeră septămânile pănă
Mere. 14 PP. uciși în Sinai 26 Policarp la Sân-George și ve<Jî, cum
Joi 15 C. Pavel Tiv. 27 Ioan stai. Curățește pomii de
16 înch. lant. A. Pet. mușchiu, coajă bătrână,
Vineri 28 Carol m. crenge uscate și, pe timp
Sâmb. 17 ț C. Antonie m. 29 Francisc umed, de ească. Unge ra-
nele c’o amestecătură de
Dumin. 1. Zacheiu, ev. Duca c. 19, gl. 8, v. 11. balegă, pământ cleios și per
de bou taiat rnerunt. Aduna
Dum. 18 PP. Atan. si Chir. 30 Martina neaua cu lopata grămezi în
Luni 19 C. Macarie 31 Petru jurul pomilor. Astfeliu umpli
pământul de umezeală și
Marti 20-fEutimiec.m. J) 1 Febr. Ign. faci pomii se întârzie cu
Mere. 21 C. Maxim 2 (f) înt. Christ. înflorirea prin ce-i scapi de
Joi 22 A. Timoteiu 3 Blasiu brumă. Din pivniță depăr­
Vineri 23 M. Clement 4 Veronica tează legumite putrede.
Sâmb. 24 C. Xénia 5 Agata
Semne de timp.
Dumin. Vameș, și Faris., ev. Luca c. 18, gl. 1, v. 1.
Ianuarie cu moină, primăvară
friguroasă, ear’ vară călduroasă.
Dum. 25 f P. Grigor. Teol. 6 Dorotea Ianuarie cald nu e semn de an
Luni 26 C. Xenofont 7 Roinuald mănos. După earnă neagră cu
vânturi calde, primăvara se um­
Marti 27 fP.Ioan g.d.aurț 8 Ioan plu cimiteriile. Ianuarie uscat
și geros aduce Faur cu nea. Ne­
Mere. 28 C. Efrem Șirul 9 Apolonia gura din Ianuarie aduce Faur
29 M. Ignatie 10 Școlast. umed. Gând se trag norii spre
Joi meadă-di, urmează frig, — când
Vineri 30(f)SS.Vâs.Gr.Io. 11 Efrosina spre ’ meadă-noapte, — căldură.
Cum a fost timpul la S. Grigorie
Sâmb. 31 SS. Chir, și Ioan 12 Eulalia (10), așa va fi tot anul.
 5
Februarie, are 28 dile.
5
Faur.

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
9. 6 o.46 m. — 5 o. 15 m.
Dumin. Fiului retăcit, ev. Luca c. 15, gl. 2, v. 2. 19. 6 „ 33 „ - 5 » 29 „

Dum. 1 M. Trifon 13 Catarina Povețe economice.

Luni 2 (f) întimp. Dlui 14 Valentie
Cerne bucatele de se­
Marți 3 Drept. Simeon ( 15 Faust in ânță. Cară încă și_ îm~
Mere. 4 P. Isidor 16 luliana praștie gunoiu, ca, pe cânți
Joi 5 Mta. Agatia 17 Constanta se desgheața, zama lui se
Vineri 6 P. Vucol ep. 18 Fiavian între în pament. Când tim­
pul e frumos, poți începe
Sâmb. 7 P. Partenie 19 Conrad aratul. De n’ai făcut în
Ianuarie, adună acum neauă
Dumin. lăsat, de carne, ev. Mat. c. 25, gl. 3, v. 3. în jurul pomilor. Curățește
livezile de mușinoaie, pietrii
și mărăcini și, pe unde lo­
Dum. 8 M. Teodor. Strat. 20 Eleuteriu cul e pleș, samână earbă.
Luni 9 M. Nicefor 21 Eleonóra Lasă berbecii la oile, ce
vrei se fete în Iulie și le
Marți lOM.Haralamp @ 22 Petru C. păzește, se nu bee apă de
Mere. 11 M. Vlasie 23 Eberhard pe neauă, căci cele de-a
Joi 12 P. Meletie ep. 24 Matias făta, pierd mielul, — ear’
Vineri 13 P. Martinian 25 Victor celor fătate li se strică lap­
tele. Taie mlădițe de altoit
Sâmb. 14 P. Axente 26 Gothard din partea despre meațlă-ții
a pomilor, le împlântă în
Dumin. lăsat,, de brânză, ev. Mat. c. 6, gl. 4, v. 4. nesip ori pament umed, până
la folosință. Sfârșește cură­
țirea pomilor de omide și,
Dum. 15 Ap. Onisim 27 Leander când timpul e frumos, poți
Luni 16 M. Pamtilie 28 Roman sădi pomi. Curățește altoii
mai tineri de crengile ne­
Marti 17 M Teodor Tiron. 1 Mart. Albin trebnice, ca se crească fru­
Mere. 18 P. Leon papa 2 Simplițiu moși. Fă resadniță și sa-
Joi 19 M. Archip. J) 3 Cunegunda mănă zeller, ceapă, salată,
Vineri 20 P. Leon ep. 4 Casimir călărabe, castraveți și altele,
pe cari le vei apăra prin
Sâmb. 21 P.Timoteiu 5 Eusebiu un acoperement în contra
gerului.
Dumin. întâia din post, ev. Ioan c. 1, gl. 5, v. 5.
Semne de timp.
Dum. 22 Afl. m. SS. d. Eug. 6 Frideric
Faur alb întărește semănă­
Luni 23 M. Policarp 7 Toina Ap. turile. Faur urîf, Maiu frumos.
Marti 24 ț Afl. c. S. Ioan 8 Ioan Când nu îngheață în Faur, e
Mere. 25 P. Tarasie 9 Francisca semn de an mănos. Vânturile
Joi 26 P.Porfirie 10 40 Mucenici de meadă-noapte prevestesc an
mănos. Negura de apus arată
Vineri 27 P. Procopie 11 Heraclie ger. Apa curgétoare de e caldă,
Sâmb. 28 C. Vasilie 12 Grigorie urmează ger.
6
Martie, are 31 dile. Germenariu.

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
1. 6 o.14m. — 5 o. 47 m.
Dumin. a 2-a în post, ev. Marcu c. 2, gl. 6, v. 6.
10. 5 „58 „ — 6 „ 2„
Dum. 1 M. Eudochia 13 Rozina 20. 5 „41 „ - 6 „ 19 „
Luni 2 M. Teodot 14 Matilda 30 5 „23 „ - 6 „ 37 „
Marți 3 M. Eutropie 15 Longin
Mere. 4 C. Gerasim 16 Heribert
Joi 5 M. Canon 17 Gertrud Povețe economice.
Vineri 6 SS. 42 Mucen. 18 Alexander
Samănă grâu de primă­
Sâmb. 7 M. Vasilie 19 Iosif Log vară, apoi orz, ovés, mazere,
Dumin. a 3-a în post, ev. Marcu c. 8, gl. 7, v. 7. măzerichie și lucerna. Gra-
pează locurile de lucernă
Dum. 8 P. Profilact 20 Nichita și trifoiu semănate din alți
Luni 9 f SS. 40 Mucen. 21 Benedict ani ca se crească mai bine.
Marti 10 M Codrat 22 Paulina Printre semănăturile tomna­
Mere. 11 P. Sofronie 23 Victoria tice, ce-au eșit rari, aruncă
Joi 12 C. Teofan @ 24 Gavriil Ar. semânță de trifoiu. Sădește
Vineri 13 P. Niehifor 25 (f) Buna-Vest. legumile menite pentru a-ți
Sâmb. 14 C. Benedict 26 Emanuel face semânță. Ca se le aperi
Dumin. a 4-a în post, ev. Marcu c. 9, gl. 8, v. 8. în contra omidelor, pune în
apropiere câteva semânțe de
Dum. 15 Mța. Agapie 27 Rupert cânepă. Amirosul acesteia
Luni 16 M. Sabin 28 Malcus alungă fluturii. Cartofii în-
Marti 17 C. Alexe 29 Custasius ghiețați fierbei și scurge
Mere. 18 P. Chirii 30 Quirinus apa de pe ei, apoi îi dă la
Joi 19 M. Chris. si Dar. 31 Amos vite, altcum se vor bolnăvi,
Vineri 20 PP. uc. in Sinai J) 1 Apr. Ilugo că-s otrăvitori. Macină bu­
Sâmb. 21 C. Iacob Ap. 2 Francisc cate pe timp mai îndelungat.
Dumin. a 5-a în post, ev. Marcu c. 10, gl. 1, v. 9. Fă altoirea pomilor, gâtește
straturi pentru legumi și le
Dum. 22 M. Vasilie 3 (f) Floriile samăna.
Luni 23 C. Nicon 4 Ambrosie
Marti 24 C. Zacharie 5 Vincentie
Mere. 25 (f) Buna-Vest. 6 Sextu Semne de timp.
Joi 26 Sob. Arcli. Gavr. 7 Celestin Neaua din Mărțișor împuți­
Vineri 27 C. Matrona ® 8 Vin. pat. nează vinul. Martie vénturos,
Sâmb. 28 C. Ilarion 9 Maria — Maiu frumos. Dacă Martie-i
cu rouă, — după Paști mult
Dumin. a 6-a în post (a Florilor), ev. Ioan c. 13. ploauă.

Dum. 29 10 (t) S. Paști

Luni 30 C. Ioan Scăr. |11 (f) Leo c. m. In 8 Martie sara la 11 oare
și 24 minute se începe Primă­
Marti5 31 C. Ipatie 12 Iuliu vara.
 7
Aprilie, are 30 dile. Prier.
5

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
9. 5 o. 6 m. - 6 o. 54 m.
Mere. 1 C. Maria Eg. 13 Iustin 19. 4 „ 48 „ - 7 „ 12 „
Joi 2 C.P.Tit 14 Tiburtiu 29. 4 „ 35 „ 7 „ 25 „
Vineri 3 (ț) Viner. pat. ( 15 Anastasie
Sâmb. 4 C. P. Iosif 16 Aron Povețe economice.
Plivește semănăturile de
Dumineca Paștilor.
buruiene înainte, de a fi
Dum. 5 (f) Sânt. Paști cu paiu. Samănă cucuruz
17 Rudolf
Luni 6 (f) P- Eustichie (păpușoiu) și pune cartofi.
18 Valeriu
Marți 7 (f) P. George ep. Udă bine pomi sădiți de
19 Antonia
curend. Plivește și sapă
Mere. 8 A. Irodion 20 Sul piti u
școala de pomi. Grăbește
Joi 9 M. Eupsiehie 21 Anselm
cu altoirea pădureților, ca
Vineri 10 M. Terț, și Pomp. 22 Soter
se nu te întărțliezi. Griji
Sâmb. 11M. Antipa @ 23 Adalbert
ca se nu se umfle vitele
Dumin. a 2-a a Tomii, ev. Ioan c. 20, gl. 1, v. 1. de nutrețul cel verde, dă-le
fen înainte de a le scoate la
Dum. 12 C. Vasilie ep. 24 George pășune. Răsadnițele cu aco-
Luni 13 M. Artimon 25 Marcu peremént se descopăr toată
Marti 14 C. Martin 26 Cletu țliua, ba și peste noapte,
Mere. 15 A. Aristarch 27 Peregrin dacă nu e temere de în­
Joi 16 M. Agapia 28 Vitális gheț. Se începe lucru în
Vineri 17 C. Simeon 29 Petru viie. în lipsă de ploaie udă
Sâmb. 18 C.P. Ioan 30 Catarina grădina de legumi, mai bine
dimineața. DupăSân-George
Dumin. a 3-a a Mironos., ev. Marcu c. 15, gl. 2, v. 3. vitele să scot la imaș. în­
toarce grânele și, ca se le
Dum. 19 C. Ioan ]) iMaiu Fiiip mântui de gărgărițe, pune
Luni 20 C. Teod. Trichin. 2 Atanasie lână nespălată în aproprie­
Marti 21 M. Ianuarie 3 Afl. f rea coșurilor cu grâu, căci
Mere. 22 C. Teod. Siceot. 4 Flórian amirosul ei le alungă.
Joi 23 (t) S.M. George 5 I’ius Grâul încins amestecă-1 cu
Vineri 24 M. Sava Strat. 6 Ioan pulbere de cărbuni și după
Sâmb. 25 A. E. Marcu 7 Stanislau 14 țlile cerne-1, că-și perde
amirosul.
Dumin. a 4-a a Slăbănog., ev. Ioan c. 5, gl. 3, v. 4.
Semne de timp.
Dum. 26 M. Vasilie 8 Michail Prier frumos, Mai viforos.
Prier umed aduce binecuvântare.
Luni 27 M. Simeon 9 Gregorie Gândacii din Aprilie îngheață în
Marti 28 Ap. Iason 10 Ezechiel Maiu. Negura din Aprilie, la
resărit și meadă-di, e semn bun.
Mere. 29 SS.9MM.d.Chiz. 11 Adolf De tună în Aprilie, nu te mai
teme de ger. Prier frumos, vară
Joi 30 Ap.Iacob 12 Pancraț furtunoasă.
8
Maiu, are 31 dile.
î
Florariu.

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
9. 4 o. 23 m. —7o. 37 m
Vineri 1 Pr. Ieremia 13 Servațiu 19. 7 „ 14 „ -7 „ 46 „
Sâmb. 2 P. Atanasie 14 Bonifațiu 29. 4 „ 5 „ -7 „ 55 „
Dumin. a 5-a a Samarin., ev. Ioan c. 4, gl. 4, v. 7.
Povețe economice.
Dum. 3 M. Timoteiu 15 Sofia Udă altoii cât mai des
Luni 4 Mța. Pelagia 16 Ioan și, la cei prinși, le slăbește
Marti 5 Mta. Irina 17 Pascalie nițel legătura. Jiamănă câ­
Mere. 6 Drept. Iov. 18 Venantiu nepă și in. Pe timp liniștit
Joi 7 M Acachie 19 (’ afumă pomii bântuiți de
Vineri 8 f A. E. Ioan 20 Bernardin omide cu pucioasă presărată
Sâmb. 9 Pr. Isaia 21 Prudentiu
•> pe jaratic, că vor peri toate.
Dumin. a 6-a a Orbului, ev. Ioan c. 9, gl. 5, v. 8. Cucuruzul se sapă, când e
în patru frunte. Cosește lu­
Dum. 10 A. Sim.Zilot. 22 Elena cerna înainte de înflorire,
Luni llM.Mocliie @ 23 Desideriu dar’ griji, se n’o tai prea
Marți 12 P. Epifanie 24 Ioana pe jos, că piere multă din
Mere. 13 M. Glicheria 25 Urban ea. De-o dai verde la vite,
Joi 14 (f) înalț. Dlui 26 Cletu sventeaz-o mai întâi ș’o
Vineri 15 P. Pacliomie 27 Lucian amestecă cu paie menunțe-
Sâmb. 16 P. Teodor 28 Vilhelm late. Pe la mijlocul lunei
Dumin. a 7-a a SS. Părinți, ev. Ioan c. 7, gl. 6, v. 10. sé resădește tutunul (tăba-
cul), înmuindu-i-se mai na-
Dum. 17 Ap. Andron. 29 (t) Rusaliile inte rădăcinile în zamă de
Luni 18M.Teodot J) 30 (f) Lunea Rus gunoiu și nesip. Ogorîtul
Marti 19 M. Patrichie 31 Angéla trebuiește sfârșit. Gândacii
Mere. 20 M. Talaleu 1 Iunie Nicod. de Maiu se scutură dimi­
Joi 21 (f)Const. și Elen. 2 Erasmus neața, se adună și stropșesc
Vineri 22 M. Vasilisc 3 Clotilde cu piciorul ori se dau la
Sâmb. 23 C. Michail M. 4 Benignus galițe. De pe cartofii, ce-i
Dumin. Rusaliilor, ev. Ioan c, 7. dăm la animale, colțul tre­
buiește depărtat, c’acela-i
Dum. 24 (f )Pg S Duch. ® 5 Gothard
otrăvitoriu.
Luni 25 Ati. e S. Ioan Bot. 6 Norbert
Marți 26 (f) Ap. Carp 7 Lucretia Semne de timp.
Mere. 27 M. Terapont 8 Medardu Rouă de sara și recoarea din
Joi 28 C. Nichita 9 (f) Joia verde Maiu aduc fen si vin mult.
Ploaia caldă din Maiu e bine­
Vineri 29 C. M. Teodosie 10 Margareta cuvântare. Rusalii umede, Cră­
ciun gras. Roiul din Maiu
Sâmb. 30 C. Isachie 11 Varnava prețuiește un car de mălaiu.
Gândacii mulți vestesc an mă­
Dumin. tuturor Sfinților, ev. Mat. c. 10, gl. 8, v. 1, nos. Maiu ploios, Iulie frumos.
De brumă între Sân-George și
Arminden, va bruma și între
|31 A. Ermiu || 12 Ioan Sânte-Mării.
 9
Iunie, are 30 dile. Cireșerin.

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
8. 4 o, 3 m. — 7 o 57 m
Luni 1 M. Iustin 13 Anton 18. 4 „ 5 „ - 7 „ 55 „
Marti 2 P. Nichifor 14 Vasilie 28. 7 „ 10 „ — 7 „ 50 „
Mere. 3 M. Lucian 15 Vit
Joi 4 P. Mitrofan 16 Bene
Vineri 5 M. Doroteiu 17 Adolf Povețe economice.
Sâmb. 6 C. Visarion 18 Marcelin Când e zăduf, scutește vi­
tele, adăpostindu-le la um­
Dumin. a 2-a după Rusalii, ev. Mat. c. 4, gl. 1, v. 2. bră. Oculează pădureții, mai
bine după ploaie și cu deo­
Dum. 7 M. Teodot 19 Gervasiu sebire sara și dimineața.
Luni 8 M. Teodor Strat. 20 Laura Samănă ridichi de toamnă.
Marti 9 P. Chirii @ 21 Aloisiu Când earba e mai în floare,
Mere. 10 M. Timoteiu 22 Paulin cosește-o. De pătimesc por­
Joi 11 Ap.Vart.,Varn. 23 Etelrud cii la grumazi, din causa
Vineri 12 P. Onufrie 24 Botez. Io. căldurei, dă-le leacuri pen­
Sâmb. 13 M. Achilina 25 Prosper tru stomach. Astfeliu este
în apotecă pulberea de
Dumin. a 3-a după Rusalii, ev. Mat. c. 6, gl. 2, v. 3. Hei le borús albuș. La
cei mari le dai cât ține
Dum. 14 Pr. Eliseiu 26 Ieremia verful cuțitului, la cei mici
Luni 15 Pr. Amos 27 Ladislau pe jumetate. Sapă viile a
Marti 16 S. Tihon J) 28 Leon 2-a oară înainte ori după
Mere. 17 M. Manuil 29 (f) Pet. și Pav. înflorire. De umblă furnicile
Joi 18 M. Leontie 30 Paul Ged. la coșnițe, închidele calea,
Vineri 19 A. Iuda fr. Dlui 1 Iuliu Teodor
ungend cu petroleu scân­
Sâmb. 20 M. Metodie 2 Cercet. Mar. dura, pe unde se urcă.
Uscă cireșe, vișini și stru­
Dumin. a 4-a după Rusalii, ev. Mat. c. 8, gl. 3, v. 4.
gurei pentru earnă. Samănă
Dum. rapița.
21 M. Iulian 3 Cornelie
Luni 22 M. Eusebie ep. 4 Udalric Semne de timp.
Marti 23 Mta. Agripina 5 Domitiu
Iunie mai uscat decăt umed,
Mere. 24 (f)Nașt. S.I.Bot. 6 Isaia pr. umple buțile cu vin bun. Oame­
Joi 25 M. Fevronia 7 Vilibald nii și ventul de Iunie curend se
Vineri 26 C. P. Dávid 8 Chilian schimbă. Iunie umed și rece,
Sâmb. 27 C. P. Sámson 9 Anatalia strică ’ntreg anul. Călătoria fur­
nicilor vestește timp bun. Omi-
Dumin. a 5-a după Rusalii, ev. Mat. c. 14, gl. 4, v. 5. dele multe sânt semn de vin și
grâu mult. Săritul peștilor ves­
tește furtună.
Dura. 28 Chir, și Ioan 10 Amalia
Luni 29 (t)Ap.Pet.șiPav. 11 Piu
în 9 Iunie sara la 7 oare și
Martiî 30 f Sob. SS. Apóst. 12 Enric 33 minute se începe Vara.
10
Iulie, are 31 dile. Cuptoriu.

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
8. 4 o. 20 m. — 7 o. 40 m.
Mere. 1 Cosma și Dam. ( 13 Margareta 18 4 „ 30 „ — 7 „ 30 „
Joi 2 Vest. Preacurat. 14 Bonavent 28. 4 „ 45 „ - 7 „ 15 „
Vineri 3 M. Iacint 15 Impărt. Apóst.
Sâmb. 4 P. Andreiu 16 Rut
Povețe economice.
Dumin. a 6-a după Rusalii, ev. Mat. c. 9, gl. 5, v. 6. Curătește șura și podu­
rile, că e aci secerea, pe
Dum. 5 P. Atanasie 17 Alexe când, poartă grijă, se ai
Luni 6 Cuv. Sisoe 18 Frideric bani, ca se le poți aduna,
Marti 7 Cuv. Toma 19 Aurelia când sunt în p î r g ă și nu
Mere. 8 M. Procopie @ 20 Ilie pr. rescoapte, că se scutură o
Joi 9 M. Pancratie 21 Praxadis mulțime de grăunțe și nici
Vineri 10 45 Muc. de Nic. 22 Mar. Magd. fărina din el, nu e cu spo-
Sâmb. 11 Mta.
5 Eufemia 23 Apolinaris riu la aluat. Pe când te-
Dumin. a 7-a după Rusalii, ev. Mat. c. 9, gl. 6, v. 7. apuci de secere, cucuruzul
se fie săpat a 2-a oară.
Dum. 12 M. Proclu si Ilar. 24 Cristina Plivește viile, dar’ nu pe
Luni 13 Sob. Arch. Gavriil 25Iacob timp prea cald, ca se nu
Marti 14 Ap. Achila 26 Ana se ’mpiedece strugurii în
Mere. 15 M. Chirie si Iul. J) 27 Panteleon creștere. Dinaintea coșnițe-
Joi 16 M. Antinogen 28 Inocențiu lor pune un vas cu apă,
Vineri 17 f Mta. Marina 29 Marta ca albinele s’o aibă la ’nde-
Sâmb. 18 Iacint și Emilian 30 Avdon mână. Aruncă deasupra ei
bucăți de paie, ca se nu
Dumin. a 8-a după Rusalii, ev. Mat. c. 4, gl. 7, v. 8. se ’nece. La cărat pune ro­
gojini în car, ca grăunțele
Dum. 19 C. Macrina 31 Ignat Loi. scuturate se nu se prepă-
Luni 20 (t) Pr.Ilie 1 Aug. Petru dească. Aceștea ține-le de
Marti 21 C. Sim. si loan 2 Portuncula semânță, că-s cele mai fru­
Mere. 22 f Maria Magd. 3 Ștefan moase. Udă curechiul bân­
Joi 23 M. Trofim 4 Dominic tuit de omide cu apă cu
Vineri 24 M. Cristina 5 Maria Sclmee săpun.
Sâmb. 25 f Adorm. S. Anei 6 (f) Sch. la față
S em n e de timp.
Dumin. a 9-a după Rusalii, ev. Mat. c. 14, gl. 8, v. 9.
Căldura mare din Iulie însem­
nează an bun. Dacă paiangânul
Dum. 26 M. Ermolae 7 Caetan îsi rumpe pânza ’n doaué, va
Luni 27 M. Pantelimon 8 Chiriac ploua. Dacă luna plină, are
Marti 28 A. Proh. și Nican. 9 Romanus curte la ameadi și resărit, ur­
Mere. 29 M.Calinic 10 Laurentie inează timp senin statornic.
Mușinoaiele de furnici mai ridi­
Joi 30 A. Sila si Siluan 11 Susana cate ca de obiceiu vestesc earnă
Vineri 31 Drept. Eudoch. C 12 Clara grea.
 11
August, are 31 (Iile. Măsălariu.

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
7. 5 o. Im — 6 0. 59 m.
Sâmb. 1 Scoat. f și 7 Mac. 13 Casian 17. 5 „ 17 „ — 6 „ 43 „
Dumin. a 10-a d. Rusalii, ev. Mat. c. 17, gl. 1, v. 10. 27. 5 „ 34 „ — 6 „ 26 „
Dum. 2 Ad. m. S. Ștefan 14 Eusebie
Luni 3 Cuv. Isachie 15 (f) Ad. Măriei Povețe econofiiice.
Marți 4 SS. 7 M. d. Efes 16 Rochus Urmează cu oculatul. Sapa
Mere. 5 M. Eusignie 17 Bertram în jurul pomilor mai tineri.
Joi 6 (1 > Schimb, l.față 18 Elena Samănă salată ernatică.
Vineri 7 M. Domeție @ 19 Ludovic Adună semințele de legumi
Sâmb. 8 M. Emilian 20 (f) S. SI coapte acu șa, le curațește
Dumin. a 11-a d. Rusalii, ev. Mat. c. 18, gl. 2, v. 11. și acață în cuiu, punendu-le
în săculețe Seceră ovesul,
Dum. 9 A. Mafia 21 Ioana ce-1 mai ai. Samănă rapiță.
Luni 10 M. Laurent 22 Timoteiu De vețli albinele, că prea
Marți 11 M. Euplu 23 Filip mult șed pe-afară, e semn,
Mere. 12 M. Fotie, An. 24 Bartol. că n’au ce se luere. Ridică
Joi 13 Cuv. Maxim J) 25 Ludovic coșnițele punend sub ele
Vineri 14 Pr. Mi cheia 26 Samuil niște bucăți de scândură
Sâmb. 15 (t)Ad.N. d.Ddeu 27 losif potrivite. Stupii fără matcă
Dumin. a 12-a d. Rusalii, ev. Mat. c. 9, gl. 3, v. 1. se împreună cu alții mai
slabi. Urmează cu plivitul
Dum. 16 M. Diomid 28 Augustin viei. Uscă poame și fasole
Luni 17 M. Miron 29 Tăier, c. Ioan pentru earnă. Altoii ocu-
Marți 18 M. Fior, și Laur. 30 Roșa lați, ve^end, că nu s’au
Mere. 19 Mucen. Andreiu 31 Raimund prins, trebuiesc din nou
Joi 20 Pr. Samuil 1 Sept. Egid. oculați. Proptește pomii
Vineri 21 A. Tadeu 2 Absolon prea încărcați și rărește
Sâmb. 22 M. Agatonic 3 Mansbet poamele prea dese, ca sé
Dumin. a 13-a d. Rusalii, ev. Mat. c. 21, gl. 4, v. 2. se poată coace. Ară pentru
toamnă și pe la capetul
Dum. 23 M. Lupu 4 Rosalia lunei poți și semăna Adună
Luni 24 M. Eutichie 5 Laurențiu simburi de toate poamele.
Marți 25 A.Bartolom. 6 Magnó ’
Mere. 26 M. Adrian, Natal. 7 Regina
27 Cuv. Pimen Semne de timp.
Joi 8 (t) Nașt. Mar.
Vineri 28 C. Moisi Arap. 9 Gorgonie Negura de pe livedi și rîuri,
de s’arată după apunerea soare­
Sâmb. 29 (f) Tăier.c.S.Io. ( 10 Nicol. Toi. lui, însamnă timp bun statornic.
Ploaia din August subție vinul.
Dumin. a 14-a d. Rusalii, ev. Mat. c. 22, gl. 5, v. 3. Vânturile de meadă-noapte aduc
timp statornic. Dacă timpul în
diua S. Fotie va fi frumos și
Dum. 30 P. Alexandru 11 Prot toamna va fi frumoasă. Dacă
barza (cocostîrcul) cloncăne, va
Luni 31 BrîulNăsc. d. Dd. 12 Macedón ploua.
12
Septembre, Răpciune (Viniceriu).

Călindariu! Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
6. 5 o 53 m. — 6 o. 7 m
Marți 1 f Simeon Stâlp. 13 Matern
16. 6 „ 6 „ — 5 „ 54 „
Mere. 2 M. Mamant 14 înalț, f
26. 6 „ 28 „ “ 5 „ 32 „
Joi 3 M. Antim 15 Nicomed
Vineri 4 M. Vavila, Moisi 16 Ludmila Povețe economice.
Sâmb. 5 Pr Zacharia @ 17 Lambert In luna aceasta se începe
culesul poamelor. Soiurile
Dumin. a 15-a după Rusalii, ev. Mat. c. 25, gl. 6, v. 4. ernatîce se culeg cu mâna
și se împărțesc în classe
Dum. 6 Minun.Arch. Mih. 18 Toma
după mărime și frumseță,
Luni 7 Mucen. Sozont 19 Ianuarie ca se aibă un preț mai bun.
Marți 8 (ț)Nașt.N.d.Dd. 20 Eustachie
înainte de ale așețla în piv­
Mere. 9 f Ioacli. și Ana 21 Mateiu niță, se întind la soare, ca
Joi 10 M. Minodora 22 Mauriciu se ese umezeala din ele. —
Vineri 11 Cuv. Teodora 23 Tecla Fă gropile pentru altoii, ce
Sâmb. 12 M. Autonom j) 24 Gerhard voiești a-i sădi mai tărțliu
Dum. înaint. înalț. S. Cruci, ev. Ioan c. 3, gl. 7, v. 5. îu toamnă Rărește frunza
de pe pomii pitici și cei
Dum. 13 M. Cornelie puși în șir des, ca radele
25 Cleofas
Luni 14 (f) înalț S.f soarelui se-i poată strebate.
26 Ciprian
Marți 15 M. Nichita Rom. 27 Cosm. Dam. Samănă bucate tomnatice.
Mere. 16 M. Eutimia Nu fi sgârcit la semănat,
28 Ventesl. r.
Joi 17 Mta. Sofia că te ve-i căi la secerat.
29 Mih. Arcli.
Vineri 18 C. Eumenie Pe la capetul lunei se ia
30 Ieronim
Sâmb. 19 M. Trolim 1 Oct. Rem. mierea dela stupi. De sunt
încă flori, nu te grăbi, ca
Dum. după înalț. S. Cruci, ev. Marcu c. 8, gl. 8, v. 6. albinele se poată încă aduna.
Livezile prăjite de arșița
Dura. 20 M. Eustatie ® 2 Leodegar soarelui, pe unde vețli c’a
Luni 21 Ap. Codrat 3 Candid secat colțul erbei, le sa­
Marti 22 M. Foca sânt. 4 Fr. Sev. mănă cu semânță de earbă
Mere. 23 f Zém. S. Ioan B. 5 Placid și flori de fen.
Joi 24 Mta. Tecla 6 Bruno Semne de timp.
Vineri 25 C. Euirosina 7 Iustina Toamnă caldă, earnă lungă.
Sâmb. 26 ț Ad. S. Ioan, Ev. 8 Brigita De cade ghinda înainte de.Sânt-
Mihaiu, earna se pune curend.
Răpciune cald, Brumărel rece și
Dumin. a 18-a d. Rusalii, ev. Luca c. 5, gl. 1, v. 7. umed. După Sântă-Mărie se nu
porți pelărie. Tunetul din Sep­
tembre vestește neauă multă în
Dum. 27 M. Calistrat 9 Dionisie Faur și an mănos. Ducerea tim­
purie ă rândunelelor însamnă că
Luni 28 C. Hariton 10 Fr. Bor. și earna se va pune iute.
Marti 29 Cuv. Chiriac 11 Emílián
în 11 Sept, dimin. la 9 oare
Mere. 30 M. Grigorie 12 Maximii. și 59 min. sé începe Toamna.
 13
Octombre, are 31 dile. Brumărel.
5

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
5. 6 o. 43 m. — 5 o. 17 m.
Joi 1 Ap. Anania 13 Coloman 15. 6 „ 59 s - 5 „ - „
Vineri 2M.Ciprian 14 Calist
25. 7 „ 14 „ - 4 „ 46 „
Sâmb. 3 M. Dionis. Areop. 15 Teresia
Dumin. a 19-a după Rusalii, ev. Luca c. 7, gl. 2, v. 8. Povețe economice.
Culesul poamelor ține
Dum. 4 Păr. Ieroteiu @ 16 Gallu încă. Griji, nu cumva se
le aduni pe timp ploios și
Luni 5 Mta. Haritina 17 Hedvig nici dimineața înainte de a
Marti 6 f Âp. Toma 18 Luca Ev. se fi luat apa de pe ele,
Mere. 7 M.Sergie si Vacii. 19 Ferdinand că putredesc. Straturile, din
Joi 8 Cuv. Pelagia 20 Vendelül cari s’au scos legumite, tre­
buiesc săpate din nou, ca
Vineri 9 f Ap. Iacob 21 Ursula peste earnă se degereze.
Sâmb. 10 M.Eulampie 22 Cordula Resădește în straturi bine
lucrate salată ernatică. ^Cu­
Dumin. a 20-a d. Rusalii, ev. Luca c. 8, gl. 3, v. 9. lege cucuruzul. Cartofii și.
napii de nutreț se sapă--pe
Dum. llfAp. Filip J) 23 Ioan timp uscat, — se curățesc
de rădăcinile mai subțiri și
Luni 12 M. Proclu si Tar. 24 Rafail se pun se se sbicească în-
Marti 43 M. Carp și Pav. 25 Chrisant nainte de a se așe^a în
Mere. 14 (f) C. Parascheva 26 Amand pivniță ori groapă. îndată
Joi 15 M. Lucian 27 Sabina ce-am terminat cu semă­
natul se arează numai de­
Vineri 16 M.Login 28 Sini, și Iuda cât pămentul menit a se
Sâmb. 17 Păr. Osie 29 Narcis semăna de cu primăvară.
Gerul și frigul de peste
Dumin. a 21-a d. Rusalii, ev. Luca c. 8, gl. 4, v. 10. earnă îl îmbunătățește. Când
Ia culesul viilor strugurii
Dum. 18 A. Ev. Luca 30 Claudie trebuesc clasificați după cum
Luni 19 Pr. Ioil 31 Wolfgang sunt unii putrezi, alții copți
ori rescopți. Numai așa
Marti 20 M Artemie 1 Nov. T. S. putem face bani cum se
Mere. 21 Cuv. Ilarion 2 Pom. Rép. cade, dacă producem mai
Joi 22 P. Averchie 3 Hubert multe feliuri de vin.
Vineri 23 A. Iacob fr. Dlui 4 Carol
Sâmb. 24 Mța. Areta 5 Emeric Semne de timp.
Brumărel și Mărțișor sunt luni
Dumin. a 22-a d. Rusalii, ev. Luca c. 16, gl. 5, v. 11. surori. Cu cât frundele arborilor
cad mai curând, cu atât mai
roditoriu va fi anul următoriu.
Dum. 25 M. Marcian 6 Leonard Gerul și frigul din Oetobre îm-
7 Engelbert blândește pe Ianuarie și Faur.
Luni 26 (f) Mr. M. Dimit. Lumina de meadă-noapte aduce
Marti 27 M. Nestor 8 Gottfried curend ger mare. Șoarecii de
câmp, de se trag cătră sat,
Mere. 28 M. Terenție 9 Teodor earna e aproape. Neaua și fri­
29 M. Anastasia 10 Andreiu gul din Oetobre aduce Ianuarie
Joi moale. Când arborii țin frunda
Vineri 30 M. Zinovie 11 Martin mult, earna e departe, dar’ va
fi grea și la anul vor fi multe
Sâmb. 31 Ap. Stacliie 12 Cunibert omide.
14
Novembre, are 30 dile. Brumariu.

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
4- 7 o 30m. — 4 o. 30 m
Dumin. a 23-a după Rusalii, ev. Luca c. 8, gl. 6, v. 1.
14. 7 „ 41„ - 4 „ 19 „
Dum. 1 Cosma și Damian 13 Stanislau 24. 7 „ 51„ — 4 „ 9 „
Luni 2 M. Achindin 14 Venerant
Marți 3 M. Achepsim @ 15 Leopold Povețe economice.
Mere. 4 M. Ioanichie 16 Otmar
Joi 5 M. Galation 17 Grigorie Când timpul este frumos,
mai poți sădi pomi. Sapă
Vineri 6 P. Pavel arch. 18 Odo gropi pentru pomișorii, ce
Sâmb. 7 SS. 33 Mucen. 19 Elisabeta voiești a-i sădi în primăvară.
Curățește oauéle de omidă.
Dumin. a 24-a d. Rusalii, ev. Luca c. 10, gl. 7, v. 2. Aperă altoii mai tineri în
contra opurilor. Spoiește
Dum. 8 (f)Ar.Mih.șiGav. 20 Felice trunchiul pomilor cu urmă­
Luni 9 M. Onisifor 21 într. Nasc. toarea materie: zamă de var,
balegă de vită și sânge,
Marti 10 Apóst. Erast. J) 22 Cecília amestecăle toate împreună.
Mere. 11 M. Vict. și Mina 23 Climent In grădina de legumi lucră­
Joi 12 S. Ioan milost. 24 Ioan rile trebuiesc terminate. în
Vineri 13 i'Ioan gură d. aur 25 Catarina jurul pomilor se pune gu­
noiu putred și se întrupează
Sâmb. 14 ț Ap. Filip 26 Conrad pămentului. — La fiertul
Dumin. a 25-a d. Rusalii, ev. Luca c. 12, gl. 8, v. 3. mustului avem se fim luă-
tori de samă, ca se nu se
întîmple nici prea repede,
Dum. 15 M.Gurie, Post. Nașt. 27 Virgiliu dar’ nici prea încet. în
Luni 16 A. Ev. Mateiu 28 Sosten cașul dintâi acoperim butea
Marți 17 P. Grigorie ep. 29 Saturnin cu o haină de lână, în cel
Mere. 18 M. Platón ® 30 Andreiu A. din urmă o stropim cu apă
rece. Curățenia face foarte
Joi 19 Pr. Avdie 1 Dec. Eligiu mult. Buțile se le ținem
Vineri 20 C. Grigor. Decap. 2 Bibiana tot pline. Poamele, ce dau
Sâmb. 21 (ț) întrar. în bis. 3 Fr. Xav. spre putrezire, trebuiesc de-
lăturate. — Frunzele picate
Dumin. a 26-a d. Rusalii, ev. Luca c. 18, gl. 1, v. 4. se adună și se pun grămadă
amestecăndu-se cu gunoiu
Dum. 22 Ap. Filimon 4 Barbara ori păment. Din ele se face
Luni 23 P. Amfilochie 5 Sava un gunoiu foarte bun.
Marți 24 P. Climent și Pet. 6 Nicolae
Mere. 25 M. Ecaterina 7 Ambrosie Semne de timp.
Joi 26 C. Alipie 8 (f) Zăm.Născ.
Vineri 27 M. Iacob Pers. 9 Leocadia De plouă la începutul lui Bru­
mariu, septămenă Crăciunului
Sâmb. 28 C. Ștefan cel n. 10 Iudita va fi geroasă. Brumar se potri­
vește cu Mărțișor. Neaua multă
Dumin. a 27-a d. Rusalii, ev. Luca c. 13, gl. 2, v. 5.
de pe pomi însamnă muguri pu­
țini de cu primăvară. Șoarecii
Dum. 29 M. Párámon 11 Damascen de câmp, de se mai arată, earna
Luni 30 f Ap. Andreiu 12 Mascentie e departe.
 15

Decembre, are 31 dile. Ândrea (Undrea).

Călindariul Iulian Călindar. Gregor. Soarele

resare apune
3. 7 o. 56 m. — 4 o. 4 m.
Marti 1 Pr. Naum 13 Lucia 13 7 „ 57 „ - 4 „ 3 „
Mere. 2 Pr. Avacum @ 14 Nicasie 23. 7 „ 52 „ — 4 „ 8 „
Joi 3 Pr. Sofonie 15 Celian
Vineri 4 Mta. Varvara 16 Adelaida
Sâmb. 5 Cuv. Sava c. s. 17 Lazar Povețe economice.
Dum. a 28-a după Rusalii, ev. Luca c. 14, gl. 3, v. 6. Pivnița, de mucețiește câte
ceva în ea, trebuie afumată
Dum. 6 (f) P. Nicolae 18 Grațian cu piatră pucioasă și aerita
Luni 7 P. Ambrosie 19 Nemesiu din când în când. Salata
Marti 8 C. Patapie 20 Liberat și alte legumi, dacă e neauă
Mere. 9 f Zám. S. Anei 21 Toma A. puțină, se acopere cu frunză
Joi 10 M Mina, Erm. ]) 22 Demetriu ori cotori de buruiene. —
Vineri 11 C. Daniil Stâlp. 23 Victoria Earna nu e ca omul se se
Sâmb. 12 f P.Spiridon 24 Adam și E. lenevească ci ca se odih­
nească după munca cea grea
Dum. a 29-a d. Rusalii, ev. Luca c. 17, gl. 4, v. 7. de peste an. Vitele trebuiesc
ținute în curățenie deose­
Dum. 13 M. Axentie 25 (f) Nașt. Chrs bită și sarea se nu le-o
Luni 14 Mucen. Tirs. 26 (f) Ștefan M. tragem. Se se care gunoiu.
Marti 15 M. Eleuterie 27 Ioan Ev.
Când gerul e mare, feres-
Mere. 16 Pr. Aggeu 28 Pruncii nev.
trile pivnițelor se se în­
Joi 17 Pr. Daniil 29 Torna ep.
funde. Grajdurile se fie căl­
Vineri 18 M. Sebastian 30 Dávid
duroase, căci atunci vitele
Sâmb. 19 M. Bonifacie 31 Silvestru
mănâncă mai puțin. Pleava
Dumin. înaintea Nașterei, ev. Mat. c. 1, gl. 5, v. 8. se opărește, se amestecă cu
napi de nutreț ori cartofi
Dum. 20 M. Ignatie 1 Ian 1888 și astfel se dă la vite. In
Luni 21 Mta. Iuliana 2 Macariu chipul acesta se cruță nu­
Marti 22 M. Anastasia 3 Genovéva trețul.
Mere. 23 10 Muc. d. Crit. 4 Tit
Joi 24 M. Eugenia 5 Telesfor Semne de timp.
Vineri 25 (+) Nașt. Dlui 6 (j i Epifania Dacă începutul lui Decemvrie
Sâmb. 26 (f) Sob. Născ. ( 7 Isidor va fi geros, tot așa va fi dece
septămeni. Când cânii latră la
lună, urmează ger mare. Gerul
Dumin. după Naștere, ev. Mat. c. 2, gl. 6, v. 9. și neaua din Decemvrie vestește
grâu mult. Crăciun negru, Paști
Dum. 8 Severin albe. Când porcii de ’ngrășat
27 (f) Arch. Ștefan mănâncă bine, va fi timp senin.
Luni 28 20 mii Mucen. 9 Iulian Dup’o earnă grea urmează an
mănos.
Marti 29 Pruncii u. d. Irod 10 Pavel
Mere. 30 Mta. Anisia 11 Higm
în 10 Dec. dimin. la 4 oare
Joi 31 Cuv. Melania 12 Ernest și 10 min. se începe Earna.
16

Genealogia caselor domnitóre mai însemnate.

Austro-Ungaria. împeratul și regele FRANCISC IOSIF, născut în
18 August 1830, domnește dela 2 Dec. 1848, căsătorit în 24 Aprilie 1854
cu împărăteasa ELISABETA, născută în 24 Decembre 1837, fiica ducelui
Macsimilian de Bavaria. Fii: 1. Archiducesa Gisela, născută în 12 Iulie
1856, căsătorită în 20 Aprilie 1873 cu principele Leopold de Bavaria.
2. Archiducele Rudolf, născut în 21 August 1858, căsătorit în 10 Maiu
1881 cu Stefánia Clotilde Luise Hermine Mărie Charlotte fiica
regelui Belgiei, născută în 21 Maiu 1864; fiica, Archiducesa Elisabeta,
Maria, Enrieta, Stefánia, Gisela născută în 9 Sept. 1883 căi. nou.
3. Archiducesa Maria, născ. în 22 Aprilie 1868. Frații: 1. Archiducele
Car ol, născut în 30 Iuliu 1833, căsătorit la 1862 cu princesa Maria
Anunciata, fiica regelui Ferdinand II de Sicilia, născută 1843, reposată
în Maiu 1871. 2. Archiducele Ludo vie, născut în 15 Maiu 1842. Părinții:
Archiducele Francisc Carol, născut 1802, căsătorit 1824 cu f archi­
ducesa Sofia, născută 1805, fiica f rege Macsimilian I de Bavaria, a
murit la 8 Martiu 1878.
Belgia. LEOPOLD II-lea Ludovic Filip Maria Victor, regele
Belgianilor, născut în 9 Aprilie 1835.
Britania mare și Irlanda. Regina Britaniei mari și a Irlandiei și
împărăteasa Indiei VICTORIA, născută în 24 Maiu 1819.
Bulgaria. Principele ALESANDRÜ I de BATTENBERG, născut în
5 Aprilie 1857.
Danemarca. Regele CRISTIAN IX, născut în 8 Aprilie 1818.
Francia. Dela 4 Septembre 1870 republică. Președinte JULES GRÉVY,
născut în 15 August 1813.
Grecia. GEORGE I, regele, născut în 24 Decembre 1845.
Italia. Regele HUMBERT I, născut la 14 Martiu 1844.
Portugalia. Regele LUDOVIC FILIP MARIA etc., născut în 31 Oct. 1839.
Germania. GÜLIELM I, împeratul, născut în 22 Martiu 1797.
România. Regele CAROL I, născut în 20 Aprilie 1839.
Rusia. împeratul ALESANDRÜ III, născut în 26 Februariu 1845.
Spania. Regentă MARIA CHRISTINA, Archiducesă de Austria, născ.
1860, ved. rép. Rege Alfonso XII (mort în 25 Nov. 1885.)
Statele unite din America. CLEVELAND inaugurat ca președinte
la 1885.
Svedia și Norvegia. OSCA R II, Frideric, născut 21 Ianuarie 1829.
Serbia. Regele MILÁN OBRENOVICIÜ I, născut 10 August 1854.
Țâra de jos. (Niederlande). Regele GÜLIELM III, născut în 19
Februariu 1817.
Turcia. Marele Sultan ABDÜL HAMID, născut în anul 1842.
 17

Călindar postai.
A u s tr o -TJ n g a ri a.
I. Posta de scrisori.
Cu posta de scrisori se espedează: scrisori simple, scrisori
recomandate (cu recepisă), scrisori cu espres, carte de postă
(corespondințe), imprimate (tipărituri), probe de marfă, mandate
(asemnate) poștali și foi periodice (journale).
Tarifa este următoarea :
pentru epistole simple francate de greutate pană la 15 grami 5 cr.
n 55 55 55 55 55 55 250 55 10
55 55
„ nefrancate
55 55 55 15 » 10
55 55 55 55 55 55 55 250 >5 15
55 55
m loc francate
55 55 55 15 55 3
y> n 55 55 55 55 55 250 55 6
55 55
„ nefrancate
55 55 55 15 55 6
55 55 55 n 55 55 55 250 55 9
Scrisori de greutate preste 250 grami nu se primesc.
în alte state, afară de Serbia costă o epistolă francată
10 cr., nefrancată 20 cr.
Imprimatele și probele de marfă se trimit înfășate cruciș
(sub bandă) și trebuesc plătite. Tacsa este pănă la 50 grame
2 cr., pănă la 250 grame 5 cr., pănă 1 kgr. 15 cr. Se pot și
recomanda.
Carta de postă 2 cr.; în străinătate 4 cr., recomandată 5 cr.
Scrisorile, imprimatele cu maree poștali ori cuverte marcate
de Austria se privesc în Ungaria ca nefrancate și vice-versă.
Cu vertele, cartele de postă, biletele de rambursă (de recepere
poștale — Nachnahmeschein), carte de rambursă (Postnachnahme-
karten) și mandatele poștali stricate se pot schimba la oficiele
poștali cu altele noaue pe lângă plătirea de 1 cr.
Trămiterile probelor de marfă la Germania, România, Elveția
și Serbia pot urma numai pănă la greutatea de 250 grame.
Tacsa pentru espress este 15 cr. în locul oficiului postai,
și se poate plăti cu lipirea de maree poștale pe fața scrisoarei.
rentru scrisori, cari au a se trămite în alt loc, unde nu este
oficiu de postă, este a se plăti, afară de porto, tacsa curierului
cu 50 cr., după fie-care milă.

II. Servițiul de mesageria.

Transport de bonuri (Fahrpost).

Cu servițiul de mesageriă se transpoartă: 1. scrisori ori

gropuri cu bani, hârtii de valoare prețioase, mărfuri și alte obiecte
cu valoare declarată ori nedeclarată; 2. scripte cu valoarea declarată
a
18
de ori-ce greutate; ear’ fără valoarea declarată numai de greutatea
pănă la 100 grami; 3. spedițiuni cu rambursă (Nachnahmen).
Scrisorile cu bani dela fior. 100 în sus și pănă la greu­
tatea de 250 grame se pot preda poștei și nesigilate, adecă cu
dorința d’a se numera banii și a se sigila la oficiul postai.
Atunci înse, afară de portul cuvenit, se mai plătește cu jumătatea
prețului mai mult. Oficiul postai garantează în cașul acesta pentru
tot cuprinsul seri soare i.
Scrisori cu bani pănă la fi. 100 se primesc numai sigilate.
Oficiul postai garantează numai pentru inmanuarea scrisoarei în
stare bună și cu sigile ne-atinse. Perdendu-se scrisoarea, se
reîntoarce suma ce a fost însemnată pe adresă.
Ori ce obiect de mesageriă trebue se fie însoțit de o decla-
rațiune (Frachtbrief), care se vinde cu 6 cr. și cu care sunt
îmbinate și bilete de rambursă (Nachnahmenschein).
Adressantul capătă recepisă. Numai ca presentarea acesteia
se pot rădica banii rambursați. Perdându-se recepisă, estradarea
banilor trebue se se ceară dela direcțiunea poștală cu petițiune
scrisă și timbrată cu 50 cr. — Spedițiuni cu rambursă ne-rădicate
în timp de 14 dile, se retrămit. Rédicarea sumei rambursate
trebue se se facă în timp de doaue luni computate dela 1 a lunei
ce urmădă după data espediarei.
Prin mandate poștali (Postanweisung, postautalvány)
se pot espeda bani pănă la suma de fi. 100 la toate oficiele poștali
din imperiu, la unele pănă la fi. 1000, ear’ la Budapesta și Viena
pănă la fi. 5000.
Tacsele pentru mandate poștali, fără diferință de depărtare,
sunt indicate pe blanchete.
Mandatele poștale se pot trămite simplu, recomandate, prin
espress și prin telegraf. Tacsa prin espress este ca la epistole.
Prin telegraf se pot trămite numai pănă la 800 fi. și numai în
locuri, unde există stațiune telegrafică. Pe lângă tacsa depeșei
se mai plătesc 10 cr. pentru espress la telegraf și 15 cr. pentru
espress dela telegraf. Cu mandatul telegrafic se trămite adresatului
și suma asemnată, deacă se află în locul oficiului postai.
Commissiuni poștali. în relațiune internă se pot
incassa prin commissiune poștală bani pănă la suma de 200 fl.
inclusive. La ordre poștală este de alăturat și comptul care este
de plătit. Blanchete se capătă la toate oficiele poștali pentru
1;3 cr. Commissiune poștală nu se poate folosi pentru comunica-
țiuni în inscris. Tacsa pentru commissiune poștală este asemene
cu a mandatelor poștale.
 19

K o m â ni a.
Pentru România:
a) 5 bani taxa unei scrisori simple francate greutate 15 grame.
b) 30 bani taxa unei scrisori simple nefrancate.
c) 5 bani taxa unei carte poștale cu francarea obligatóre.
d) l*/s bani taxa unui 4iar greutate 50 grame.
ej 3 bani taxa unui imprimat aceiași greutate.
f) 3 bani taxa unui pachet probă de mărfuri aceiași greutate.
g) 25 bani taxa unei recomandări simple.
h) 25 bani taxa unei recipise de inapoere (retur recipisă) plus
recomandarea.
i) 25 bani taxa unei foi de reclamațiune în interiorul terei.
Pentru Streinatate:
a) 15 bani taxa unei scrisori simple francate pentru orașele limitrofe
din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Cladova, Rusciuc, Vidin, Rahova,
Nicopole și Silistra.
b) 25 bani taxa unei scrisori simple francate, pentru tóté țerile din
lume care fac parte din uniunea poștală.
c) 50 bani taxa Unei scrisori simple nefrancate, asemenea pentru tóté țerile.
d) 10 bani taxa unei carte de postă cu francarea obligatore ase­
menea pentru tóté țerile.
e) 5 bani taxa fiarelor, imprimatelor de ori-ce natură chârtielor de
afaceri și probelor de mărfuri în greutate de 50 grame sau fracțiune de
50 grame asemenea pentru tóté țerile.
Taxa însă a unei trămiteri de chârtie de afaceri nu va putea fi mai
mică de 25 bani, precum și a unei trămiteri de probe asemenea nu va
putea fi mai mică de 10 bani.
f) 25 bani taxa de recomandare a objectelor recomandate destinate
pentru țerile din Europa.
g) 50 bani idem, a celor destinate pentru țerile estra-europene.
h) 25 bani taxa recipiselor de înapoiare (retur recepise).
i) 25 bani taxa unei foi de reclamațiune.
j) Se admit scrisori cu valórea declarată până la suma 10,000 lei cu espe-
diere repede și asigurată, numai în schimb cu următorele State: Germania,
Austro-üngaria, Belgia, Danemarca, Coloniele Danese, Egiptul, Francia, Colo-
niele Francese, Italia, Luxemburgul, Marea Britanie și coloniile sale, Norvegia,
Olanda, Portugalia, Elveția, Turcia și Statele-ünite ale Americei de Nord.
Taxa acestor scrisori care se espediază la distanță cu aceiași repe-
ditate ca și scrisorile ordinare este fixată ast-fel.
a) 10 bani pentru o valóre de 200 lei sau fracțiune de 200 lei în
schimb cu țerile limitrofe: Austria-üngaria, Rusia și Serbia.
b) 15 bani pentru 200 lei saü fracțiune în schimb cu țerile nelimi­
trofe : Germania, Belgia, Danemarca, Egiptului Francia, Italia, Luxemburgul,
Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia și Elveția.
c) 35 bani idem in schimb cu coloniele Danese, Francese și Portugese.
Deosebit de taxele de asigurare indicate mai sus, scrisorile de valóre
sunt supuse și la taxe de francare și recomandare ca și scrisorile ordinare.
d) Oficiurile poștale române stabilite în orașele principale sunt
autorisate a ordonanța mandate poștale până la suma 500 franci de-ocam-
dată asupra tutulor oficiurilor poștale din Germania și Francia și numai
asupra orașelor principale indicate anume in listele ce se găsesc pe la
oficiuri din Italia, Danemarca, Belgia, Egiptul, Norvegia, Olanda, Portugalia,
Austro-üngaria, Suedia și Elveția.
Se pot schimba mandatele poștale și cu Constantinopoli prin inter­
mediul Germaniei sub aceleași condițiuni.
2*
20
Ele sunt autorisate a plăti asemenea în monetă de aur la prima
vistă tóté mandatele ce vor fi trase asupra lor, de către Statele străine
indicate mai sus.
Taxa ce urmădă să se dea de expeditori este de 50 bani până la
suma de 50 lei sau fracțiune, eră de la 50 lei în sus câte 25 bani de fie­
care 25 lei sau fracțiune.
Sumele depuse de espeditori pentru mandate vor fi în aur, avendu-se
în vedere că plata lor în străinătate se face tot în aur sau echivalentă
după cursul țeriî unde se efectuăză plata mandatului.
In urma unei convențiuni între Statele uniunei poștale europănă,
India britanică, Persia și coloniele Franciéi și Portugaliei se pot expedia
pachete și colecte mici în greutate de 4 chilograme maximum din România
și Austro-Ungaria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Egiptul, Elveția, Francia
și coloniele sale, Germania, Italia, Luxemburgul, Marea Britanie și India,
Norvegia, Olanda, Persia, Portugalia și vice-versa. In pachete nu pot fi
scrisori și obiecte de valóre, pentru fie-ce pachet se plătesc câte 50 bani
de fie-ce stat parcurs plus o suprataxă generală de 25 bani pentru tóté
statele afară de Marea Britanie pentru care se ia 50 bani. India Britană,
Persia și coloniile Portugese 75 bani și Suedia un leu.
Peste astă taxă se percepe 50 bani pentru factură.
Negăsindu-șe saű neprimind destinatorul, pachetul se înapoiază și
costul înapoerei se plătesce de expeditor. La cas de perdere se face des­
păgubirea după valórea care nu va trece de 15 lei.
Tarifă aplicabilă coletelor poștale fără valóre declarată a cărora greutate
nu trece peste 3 kilograme.
Taxa de Taxa de
perceput în perceput în
Ț érile de destinație România Țările de destinație România
Lei B. Lei B.

România.................... _ 75 Norvegia.................... 3 75
Austro-Ungaria . . . 1 25 Țările-de-Jos .... 2 25
Germania.................... 1 75 Portugalia.................... 3 50
Belgia......................... 2 25 Serbia ......................... 1 50
Bulgaria.................... 1 50 Suvedia......................... 4 25
Danemarca.................... 2 50 Helvetia......................... 1 75
Francia......................... 2 25 Turcia......................... 2 70
Englitera.................... 3 50 Persia......................... 6 —
Spania......................... 2 75 Egiptul........................ . 3 50
Italia......................... 2 — Indiile Britaniei . . . 5 —
Muntenegru .... 2 Luxemburg .... 2 —
Prin vaporele Loydului austriac via Galați.

Taxa de Taxa de
perceput în perceput în
Țerile de destinație România Țările de destinație România
Lei B. Lei B.

Const.antinopole biuroul Austro-Ungaria biuro-

Austriac.................... 1 75 rile din Orient viaVarna
Cele-lalte oficiurî aus- a) Constantinopole . 2 25
triace din Orient . . 2 b) Cele-lalte oficiurî
Alexandria.................... 2 15 austriace din Orient . 2 50
 21

Servițiul telegrafic.
Tacse ordinari.
Pentru fiă-care telegramă, se plătește, fără privire la lun­
gimea ei și la depărtarea trimiterii, 24 cr., tacsa principală și
afară de aceea de fiă-care cuvânt al telegramei câte 2 cr. tacsă
de cuvânt.
Tacse deosebite.
a) Pentru telegrame recomandate: tacsa întreită a telegramei comune.
b) Pentru telegrame colaționate: tacsa telegramei comune odată si jumătate.
c) Pentru răspunsuri francate: tacsa principală și tacsa de cuvent a
telegramei de răspuns.
d) Pentru un avis de primire: tacsele ca după o telegramă de cjece cuvinte.
e) La depeșe, pentru cari se cere o recipisă, se mai plătesc pentru acesta 5 cr.

Banii deosebitelor țeri in asemănare cu ai

noștri. Val. austr.
fl. cr.
America de nord (Stat, unite), 1 dolar ă 10 dimes ă 10 centime = 2.20
Anglia, 1 punt Sterling ă 20 Shilling (val. în aur) ă 12 pence = 10.—
Austro-üngaria, 1 fl. ă 100 cruceri..................................................
Belgia, 1 franc ă 100 centime........................................................... = —40
Brasilia, 1 Milreîs (Peso) ă 100 reîs............................................. = 1.13
China, 1 tael sau lieng ă 10 tsien, ă 10 fen ă 10 cash (li) . . = 3.-
Danemarca, 1 kronă ă 100 oere...................................................... = -.58
Ecuador, 1 peso (piaster) ă 10 reale............................................. = 2.03
Egipet, 1 piastru ă 40 para............................................................ = 10.03
Francia , 1 franc â 100 centime....................................................... = —.40
Germania, 1 marcă imper. ă 100 finici........................................ = —.50
Granada-noauă, 1 peso ă 10 decimos, ă 10 centavos.................... = 2.03
Grecia, 1 drachmă ă 100 lepta....................................................... = —.40
India-orientală, 1 sicca rupie ă 16 annas ă 12 pies.................... = —.96
Italia, 1 liră-italiană ă 100 centime.................................................. = —.40
Luxemburg, ca și în Francia.
Mexico, 1 peso ă 100 centavos....................................................... 2.20
Norvegia, 1 kronă â 100 oere................................................. -.58
Olanda, 1 floren ă 100 centime....................................................... —.85
Paraguay, 1 piaster ă 100 reales....................................................... 2.—
Persia, 1 kran ă 10 senar ă 10 bisti ă 20 dinari......................... —.40
Portugalia, 1 milreîs ă 100 reîs (din 1854 val. în aur).... 2.34
Romănia, 1 leu (franc) â 100 bani.................................................. —.40
Rusia, 1 rublă ă 100 copeice . ....................................................... 1.60
Serbia, 1 dinar ă 100 bani................................................................. -.40
Șpania, 1 pesetă ă 100 centime....................................................... —.40
Șvedia, 1 kronă (taler imper.) ă 100 oere . . . . . . . . . —.58
Statele libere (Amer. de sud.), 1 piaster ă 8 reales ă 4 cuartillos
sau 100 centime ...................................................................... 2.—
Turcia, monedă nouă (20 piaștri).................................................. 1.80
1 piastru â 40 para........................................................................... -.09
Venezuela, 1 venezolânos ă 100 centavos........................................ 2.03
22

Scara tacselor de timbru

d’impreună cu aruncătura estraordinară.

SCARA I. SCARA II. SCARA III.

pentru schimburi pentru cuitanțe și pentru cesiune de
Tacsa

Tacsa

Tacsa
'polițe), asemnate de alte documente de obiecte mobile, con­
bani prin’comercianți, drept, cari în pri­ tracte de cumpérare
documente de datorie vința timbrului nu și de schimb la
dela case publice se țin de scala obiecte mobile, con­
prelângă deposite pe
1
j

|
câte trei luni. 1. ori III. tracte de literare etc.
fl. cr. fl. cr. fl. cr.

fl. fl. fl.

pana la 75 — 5 pană la 20 — 7 pană Ia 10 — 7
preste 75 150 — 10 preste 20 40 — 13 preste 10 20 — 13
150 300 __ 20 40 60 — 19 20 30 — 19
300 450 — 30 60 100 __ 32 30 50 — 32
450 600 — 40 100 200 — 63 50 100 — 63
600 750 — 50 200 300 — 94 100 150 — 94
750 900 — 60 300 400 1 25 150 200 1 25
900 1050 70 400 800 2 50 200 400 2 50
1050 1200 — 80 800 1200 3 75 400 600 3 75
1200 1350 — 90 1200 1600 5 — 600 800 5 —
1350 1500 1 — 1600 2000 6 25 800 1000 6 25
1500 3000 2 — 2000 2400 7 50 1000 1200 7 50
3000 4500 3 — 2400 3200 10 — 1200 1600 10 —
4500 6000 4 — 3200 4000 12 50 1600 2000 12 50
6000 7500 5 — 4000 4800 15 — 2000 2400 15 —
7500 9000 6 — 4800 5600 17 50 2400 2800 17 50
9000 10500 7 — 5600 6400 20 — 2800 3200 20 —
10500 12000 8 — 6400 7200 22 50 3200 3600 22 50
12000 13500 9 — 7200 8000 25 — 3600 4000 25 —
13500 15000 10
15000 16500 11 —
16500 18000 12 —
18000 19500 13 —
19500 21000 14 —
21000 22500 15 —
și așa mai departe la preste 8000 fl. vine a se preste 400011. se réspun-
fiă-care 1500 î. cu 1 fi. réspunde dela fiă-care de de fiă-care 200 fl. o
mai mult, unde apoi și 4000 fl. o tacsă cu arun­ competință de 1 fl. cu
restul mai mic de 1500 fl. cat. de 1 fl. 25 cr. unde aruncătura de 25 cr.unde
vine a se lua întreg. și un rest mai mic de earăși un rest mai mic
400 fl. trebue socotit ca de 200 fl. vine a se lua
întreg. întreg.
 23

Tabelă pentru computarea intereselor.

Cu Va procent. Cu 2 procente.

Capital
Pentru
Capital

Pentru
1 an ‘/a an */4 de an 1 lună 1 an Va an ilt de an 1 lună
fl. fl. cr. fl. cr. fl. cr. fl. cr. fi. fl. cr. fl. cr. fl. cr. fl. cr.
1 __ Va — 4/4 — Va — Va4 1
— 4
2 — 1 — Va —
—
Vs
2 __ 1 — Va — */4 — Via 2 — 2 — 1 Va
3 — 3 — IVa —
3 — V/a — S/4 — 3/s — V8 — 6
— 2 —
Va
4 __ 2 _ 1 — Va — Ve 4 — 8 — 4 Va
5 — 2‘/a — l’/4 — V8 — Va4 5 — 10 — 5 — 2‘/a ■— Va
6 — 3 — V/a — V4 — V4 6 — 12 — 6 — 3 — 1
7 — 3‘/a — lS/4 — ’/8 — ’/a4 7 — 14 — 7 ■— 3Va — iv«
8 __ 4 — 2 — 1 — V» 8 — 16 — 8 — 4 — IVa
— 4Va —
9 — 4‘/a — 2‘/4 — l‘/8 — 3/« 9 — 18 — 9 IVa
10 __ 5 — 2*/a — l* / 4— Via 10 — 20 — 10 — 5 — V/a
__ 10 _ 5 — 2Va — 20 — 40 — 20 — 10 —
20 Ve — 60
3VS
30 — 15 — 7*/a — 33/4 — l‘/4 30 — 30 — 15 — 5
40 __ 20 _ 10 — 5 — 12/S 40 — 80 — 40 — 20 — 6V.i
— 25 —
50 — 25 — 12‘/a — 6V4 — 2*/ia 50 1 — — 50
— 60
«‘/a
60 __ 30 — 15 — 7‘/a — 2‘/a 60 1 20 — 30 — 10
— 35 —
70 __ 35 — 17Va — 83/4 — 2u/i a 70 1 40 — 70 11 Va
80 __ 40 _ 20 — 10 — 34/s 80 1 60 — 80 — 40 — */»
13
90 __ 45 — 22‘/a — ll‘/4 — 33/4 90 1 80 — 90 — 45 — 15
100 — 50 — 25 — 12Va '— 4Ve 100 2 ~~~ 1 50 162/s

Cu 1 procent. Cu 3 procente.

fl. fl. cr. cr. fl. cr. fl.

fl. cr. fl. fl. cr.fl. cr. fl. cr. fl. cr.
1 — 1 — Va — V4 — Via 1 — 3— IVa —
— 3 — V/a —
a/4 — */4
2 _ 2 —1 — Va — Ve 2 — 6 1?2
3 — 3 l‘/a — s/4 —
— */4 3 — 9— *Va — 2‘/< — v4
4 __ 4 2 — 1 —
— V» 4 — 12;-- 6 — 3 — 1
— —
7*/a — 33/4 —
5 — 5 24/a — l*
— / 4— Via 5 15 1V4
6 — 6 3 — l*/a —
— Va 6 — 18 — 9 — 4Va — l‘/a
7 — 7 3*/ 2 — lS/4 —
— ’/.a 7 — 21— lOVa &V4 — 1V4
8 — 8 4 — 2 '—
— Va 8 — 24— 12 — 6 — 2
9 — 9 A'/a — 2‘/4 —
— s/4 9 — 27—
13Va — 63/4 — 2V4
10 — 10 5 — 24/a —
— V» 10 — 30— 15 — 7Va — 2j/2
20 — 20 10 — 5 —
— v/» 20 — 60— 30 — 15 — 5
30 — 30 15 — 7*/a —
— 2Va 30 — 90— 45 ■— 22‘/a — 7Va
40 __ 40_ 20 — 10 .— 3V« 40 1 20— 60 — 30 — 10
50 .— 50_ 25 — 12Va — 4V« 50 1 50— 75 .— 37‘/a — 12Va
60 _ 60_ 30 — 15 — 5 60 1 80— 90 — 45 — 15
70 — 70— 35 — 17 — &°la 70 2 10 1 5 — 52 */a — */a
17
*/a
80 — 80— 40 — 20 — 6/V» 80 2 40 1 20 — 60 — 20
90 — 90— 45 — 22>/a — 7‘/a 90 2 70 1 35 67Va — 22‘/2
100 1 — — 50 — 25 — «Va 100 3 — 1 50 — 75 — 25
24
Cu 4 procente. Cu 6 procente.
Capital 1

Capital
Pentru Pentru
1 an 7a an Vide an 1 lună 1 an 7a an V4dean 1 lună
a. fi. cr. fl. cr. fl. cr. fl. cr. fi. fl. cr. fl. cr. fl. cr. fl. cr.
1 — 4 2 — 1 — 7» 1 — 6 — 3 — 17a —
— — 7»
2 8 — 4 — 2 — 2/s 2 12 — 6 — 3 — 1
3 — 12 — 6 — 3 — 1 3 — 18 — 9 __ 47, — 17»
4 — 16 — 8 — 4 — IVb 4 — 24 — 12 — 6 — 2
5 — 20 — 10 — 5 — l2/» 5 — 30 — 15 — 77a —
— — — 2 27a
6 24 — 12 6 6 — 36 — 18 — 9 — 3
7 —- 28 — 14 — 7 — 27» 7 — 42 — 21 — 107, —
— — — — 12 — 37a
8 32 16 — 8 — 22/» 8 .— 48 24 4
9 — 36 — 18 —. 9 — 3 9 — 54 — 27 — 137a —
— — 47»
10 40 — 20 10 — 37» 10 — 60 — 30 — 15 .— 5
20 — 80 — 40 — 20 — 62/s 20 1 20 — 60 — 30 — 10
30 1 20 — 60 — 30 — 10 30 1 80 — 90 — 45 _ . 15
40 1 60 — 80 — 40 — 137» 40 2 40 1 20 — 60 — 20
50 2 — 1 — — 50 — 167» 50 3 — 1 50 — 75 — 25
60 2 40 1 20 — 60 — 20 60 3 60 1 80 — 90 _ 30
70 2 80 1 40 — 70 — 237» 70 4 20 2 10 1 5 __ 35
80 3 20 1 60 — 80 — 267» 80 4 80 2 40 1 20 — 40
90 3 60 1 80 — 90 — 30 90 5 40 2 70 1 35 — 45
100 4 2 1 337» 100 6 3 lj50 50
'
1

Cu 5 ceiite. Cu 10 pro cente.

FM
O

fl. fl. cr. a. cr. a. cr. fl. cr. fl. fl. cr. fl. cr. a. cr. fl. cr.
1 — 5 — 27, — l*/4 — V12 1 — 10 — 5 — 27» — 7»
2 — 10 — 5 — 27» — 7» 2 — 20 — 10 — 5 _ 17»
3 — 15 - 77» —- 33/4 — 174 3- — 30 — 15 — 77» —
— 10 — 5 — i2/» 27»
4 — 20 4 — 40 — 20 — 10 37»
5 — 25 — 127, — 67. — 27,2 5 — 50 — 25 — 127a — 47»
6 — 30 - 15 — 77» — 27- 6 ■— 60 — 30 — 15 — 5
7 '— 35 — 177, — 83/4 — 2*7.» 7 — 70 — 35 — 177» — 57»
8 — 40 — 20 — 10 — 37» 8 — 80 — 40 — 20 — 67»
9 — 45 — 227, — 1174 — 33/4 9 — 90 — 45 — 227» — 77a
10 — 50 — 25 — 127, — 47» 10 1 — — 50 — 25 — 87a
20 1 — — 50 — 25 — 87» 20 2 — 1 — — 50 .— 167»
30 1 50 — 75 — 37 */, — 127, 30 3 — 1 50 — 75 _ 25
40 2 — 1 — — 50 — 167» 40 4 — 2 — 1— _ 337»
50 2 50 1 25 — 627, — 207» 50 5 — 2 50 1 25 —
— 417»
60 3 1 50 — 75 — 25 60 6 — 3 — 1 50 _ 50
70 3 50 175 — 877, — 297» 70 7 — 3 50 1 75 _ 587»
80 4 — 2— 1 — — 337» 80 8 — 4 — 2— — 66»/,
90 4 50 2 25 1 127, — 377» 90 9 — 4 50 2 25 — 75
100 5 ■— 2|50 1 25 — 412/» 100 10 — 5 — 2 50 — 837»
 25

Tabelă
pentru socotirea venitelor șl tot odată a plăților la diuași, pe
septămenă, luni șl an.

S é vine
sep­
tămenă
resp. plătești
De capeți

pe pe pe pe pe pe
la di

1 lună 2 luni 3 luni 6 luni 9 luni un an

pe

fi. cr. fi. cr. fi. cr. fi. cr. fi. cr. fi. cr. fi. cr.

fi. -.01 7 30 60 90 1 80 2 70 3 60
„ —02 — 14 — 60 1 20 1 80 3 60 5 40 7 20
„ -.03 — 21 — 90 1 80 2 70 5 40 8 10 10 80
» -.04 — 28 1 20 2 40 3 60 7 20 10 80 14 40
, -.05 — 35 1 50 3 — 4 50 9 — 13 50 18 —
„ -.06 — 42 1 80 3 60 5 40 10 80 16 20 21 60
„ -.07 — 49 2 10 4 20 6 30 12 60 18 90 25 20
„ —08 — 56 2 40 4 80 7 20 14 40 21 60 28 80
„ -.09 — 63 2 70 5 40 8 10 16 20 24 30 32 40
, -.10 — 70 3 — 6 — 9 — 18 — 27 — 36 —
„ —20 1 40 6 — 12 — 18 — 36 — 54 — 72 —
„ —30 2 10 9 — 18 — 27 __ 54 — 81 — 108 —
» —40 2 80 12 — 24 — 36 — 72 — 108 — 144 —
, —50 3 50 15 __ 30 —- 45 — 90 — 135 180 —
„ -.60 4 20 18 — 36 — 54 — 108 — 162 — 216 —
„ —70 4 90 21 42 __ 63 — 126 — 189 — 252 —
, —80 5 60 24 — 48 — 72 — 144 — 216 — 288 —
„ —90 6 30 27 — 54 — 81 — 162 — 243 — 324 —
„ 1— 7 — 30 — 60 — 90 — 180 — 270 — 360 —
„ 2— 14 — 60 — 120 — 180 — 360 — 540 720 —
„ 3— 21 — 90 — 180 — 270 — 540 — 810 — 1080 —
, 4— 28 — 120 — 240 — 360 — 720 — 1080 — 1440 —
„ 5— 35 — 150 — 300 — 450 — 900 — 1350 — 1800 —
, 6— 42 — 180 360 — 540 — 1080 — 1620 — 2160 —
„ 7— 49 — 210 — 420 — 630 — 1260 — 1890 — 2520 —
, 8— 56 — 240 480 — 720 — 1440 — 2160 — 2880 —
„ 9— 63 — 270 — 540 — 810 — 1620 — 2430 — 3240 —
26

Tabelă
pentru socotirea aréndei și plății servitorilor.

Pe un an Pe 9 luni Pe 6 luni Pe 3 luni Pe 1 lună

fi. fi. cr. fi. cr. fi. cr. fi. cr.

500 375 _ 250 _ 125 _ 41 66%

400 300 — 200 - 100 — 33 33%
300 275 — 150 — 75 — 25 —
200 150 — 100 — 50 — 16 66%
100 75 — 50 — 25 — 8 33%
90 67 50 45 — 22 50 7 50
80 60 — 40 — 20 — 6 66%
70 52 50 35 — 17 50 5 832/3
60 45 — 30 — 15 — 5 —
50 37 50 25 — 12 50 4 16%
40 30 — 20 — 10 — 3 33%
30 22 50 15 — 7 50 2 50
20 15 — 10 — 5 — 1 66%
10 7 50 5 — 2 50 — 83%
9 6 75 4 50 2 25 — 75
8 6 — 4 - 2 — — 66%
7 5 25 3 50 1 75 — 58%
6 4 50 3 — 1 50 — 50
5 3 75 2 50 1 25 — 41%
4 3 — 2 — 1 — — 33%
3 2 25 1 50 — 75 — 25
2 1 50 1 — — 50 — 16%
1 — 75 — 50 — 25 — 8%
 Tîrgurile (bâlciuri)
din Ungaria și Transilvania.
Tîrgurile din Bănat și Ungaria sunt semnat cu *.
Abrud, 17 Febr., 19 Aprilie, 14 Sept.,
9 Dec.
Agnita, 22 Mart., 15 Iuniu, 9 Dec.
Agribiciu, 7 Mart.,
Aiton mare, 4 Febr., 7 Maiu, 16 Dec.,
Aiud, 13 Ian., 26 Aprilie, 22 Maiu,
7 Aug., 4 Oct.
Alamor, 23 Aug.
Alba-Iulia, 24 Mart., 14 Maiu (?), 14
Iuliu, 18 Sept., 5 Dec.
Alcsernaton, 21 Mart., 23 Iuniu, 8
Dec., 26 Dec.
Alfalau (Gyergó), 12 Febr., 19 Oct.
Alfalu (Algyógy), 20 Dec.
Almakerek, 28 Febr., 18 Sept.
Almásul mare, 4 Ianuariu, 11 Ian.,
19 Aprilie, 24 Aprilie, 10 Iuliu,
15 Sept., 10 Nov.
Alparet, 14 Maiu, 20 Iuliu, 19 Sept.,
21 Dec.
Alțina, 8 Febr., 19 Aug.
AltițA (Kászon-Feltiz, Kăszon-Altiz,
Kăszon-Imper) 19 Apr., 20 Iuniu,
15 Nov.
Ápold (Trapold), 7 Mart., 7 Dec.
Ápold mare, 7 Mart. (?), 29 Nov.
Ápold mic, 30 Iuliu, 22 Dec.
*Arad, 10 Mart., 11 Aug., 17 Iuniu.
Archid, 7 Aprilie, 29 Sept.
Argiehat (Egerhat), 20 Ian., 2 Febr.
2 Aprilie, 8 Iuliu, 20 Iuliu, 9 Dec.
Armeni. 24 Ian. 13 Iuliu.
Árpásul de jos, 24 Iuniu, 29 Sept,
6 Dec.
Asiobaș de sus. 8 Mart.
Aței, 2 Februariu, 12 Apr., 4 Aug.
Avrig, 1 Aug.
Baghion, 5 Iuniu, 30 Oct.
Baia de Criș, 8 Iuniu, 6 Iuliu, 22 Sept.,
8 Nov., 5 Dec.
* Baia mare, 18 Mart., 10 Aug.
Bachnea, 20 Maiu, 18 Sept.
Balcaciu, 9 Oct.
Bánd (Mező Bând), 19 Oct.
Barot, 22Ian., 22 Maiu, 9 Aug., 31 Oct.
Bașin, 5 Iuniu.
Bancfalău, 7 Dec.
Basna, 20 Mart., 20 Iuliu.
Baton (Nagy-Baczon, Telegdi-Baczon),
9 Ian., 1 Apr., 19 Iuliu, 25 Sept.
Batoș, 15 Ian., 12 Iuniu, 2 Nov.
Beclian, 25 Mart , 16 Nov., 1 Dec.
* Beiuș, 3 Febr., 22 Aprilie, 20 Iuliu.
Bercasiu, 17 Aprilie, 6 Nov.
Bicfalău, 22 Mart.
Bilac, 10 Aug.
Birc, 24 Nov.
Bioziodu, 21 Iuniu, 27 Sept.
Bistrița, 5 Maiu, 12 Aug., 11 Nov.
Blaș, 20 Iuniu, 24 Nov.
Bodon, 27 Maiu, 30 Oct.
Boldogfalău, 18 Nov.
Bonia, 20 Maiu, 17 Sept.
Bonțida, 18 Iuniu, 9 Oct.
Borgiș (Berkes), 19 Iun., 6 Nov., 26 Dec
Borgo-Prund, 2 Aprilie, 18 Oct.
Borcuta, 4 Oct.
Boros-Ineu, 3 Maiu.
Boroșneu-mare, 4 Februariu, 3 Maiu,
8 Aug., 7 Nov.
Borza (Bercza), 12 Febr., 22 Aprilie,
22 Sept.
Bőgőz, 12 Mart.
Bőződ, 21 Maiu, 27 Sept., 1 Dec.
Brad (Girelsau), 22 Nov.
Brad, 19 Nov.
Bran, 27 Iuliu, 24 Sept.
Brașov, 4, 5, 6 Iuniu, 15, 16, 17 Oct.
Brețcu, 20 Ian., 28 Aprilie, 25 Iuliu,
14 Sept.
Bruiu (Braller), 26 Ian., 24 Aug.
* Budapest, 2—7 Martiu, 18 Maiu,
9 Aug., 17 Aug., 3 Nov., 26 Nov,
28
Buza, 8 Ian., 27 Martiu, 8 Maiu,
16 Iuliu, 14 Oct., 29 Dec.
Cal, 10 Ian., 7 Mart., 22 Sept.
Câmpeni, 27 Mart., 19 Apr., 27 Iuniu.
16 Aug., 24 Oct.
* Canișa mare, 21 Ian., 18 Martiu,
6 Maiu, 29 Iuliu, 3 Oct.
Capolnoș-Olafalău, 28 Febr., 12 Apr.,
16 Iuniu, 17 Nov.
Carțfalău, 12 Iuniu.
Cason, 19 Apr., 20 Iuniu, 15 Nov.
Cecău, 21 Apr., 28 Oct.
Cehul din Selagiu, 19 Mart.. 27 Mart.,
20Maiul'?), 28Aug., lODec., 25Dec.
Cend mic, 10 Febr.,
Cernatfalău, 21 Apr., 8 Sept, térg
de vite.
Cernatul de jos, 21 Mart.
Cetatea de balta, 21 Mart., 15 Maiu,
8 Aug., 7 Dec., 26 Dec.
Cheta, 17 Maiu, 15 Iuniu, 20 Aug.
Chibet, 2 Febr., 19 Maiu. 20 Nov.
* Chichinda mare, 12 Aprilie, 8 Sept.,
20 Nov.
Chirpăr, 16 Jan., 29 Apr.
Cic-Carțfalău, 2 Febr., 12 Iun., 4 Oct.
Cic sân Martin, 21 Apr., 28 Oct.
Cic-Sereda, 30 Ian., 15 Maiu, 1 Iuliu,
17 Sept.
Cic-Sepviz, 2 Apr., 18 Iuniu, 28 Aug.,
26 Dec.
Ciozven, 21 Apr., 8 Aug , 20 Nov.
Cisdu, 4 Maiu, 13 Nov.
Cisnadia, 18 Iuniu.
Cluș, 28 Februariu, 1 Iuniu, 8 Iuliu,
20 Iuliu, 20 Aug., 20 Oct., 28 Dec.,
Cocmani, 15 Dec., 28 Dec.
Cohalm, 23 Mart., 13 Iuliu, 28 Sept.,
29 Dec.
Colos, 29 Ian., 23 Oct.
Coloș-Manastur, 4 Ianuariu, 20 Maiu,
17 Sept.
Copșa mare, 12 Aug.,
Copșa mica, 16 Aprilie, 12 Aug.
Corond, 5 Ian., 1 Maiu, 21 Iuniu,
13 Aug.
Cotlea, 12, 13 Apr., 17, 18 Sept.
Covasna, 30 Ian., 14 Maiu, 10 Iuliu,
30 Oct.
Cozmaș, 13 Ian., 21 Mart., 9 Aug.,
7 Dec.
Craifalău, 24 Iuniu, 7 Nov.
Crasna, 19 Apr., 29 Iuniu, 23 Nov.,
25 Dec.
Cristian, Luni după joia verde.
Criș (Kreisch), 6 Ian.
Crișpatak, 12 Febr.
Criș (Deutsch-Kreutz), 19 Ian., 24 Aug.
Cuc (Csúcs), 21 Dec.
Cuc (Kutyfalva), 29 Mart.
* Debrețin, 12 Apr., 3 Aug., 27 Sept.,
25 Dec.
Dees, 29 Maiu, 9 Aug., 1 Dec.
Deva, 2 Ian., 1 Maiu, 22 Iuliu, 18 Oct.
Dicio sân Martin, 17 Febr., 1 Apr.,
12 Iul., 3 Oct.
Ditru (Gy. Ditro), 21 Ian., 19 Apr.
Dobra, 23 Apr., 9 Sept., 26 Oct. ,
Drag, 20 Aprilie, 24 Iuniu, 9 Sept.,
26 Oct., 15 Nov.
Drașeu, 7 Mart., 20 Oct.
* Duna vechia, 31 Ianuariu, 3 Maiu,
2 Iuliu, 5 Sept.
Egerbegy, 7 Mart., 3 Nov.
*Eperies, 16 Ian., 5—7 Iun., 29 Iul.,
2 Sept., 18 Nov.
Etéd, 21 Ian., 20—22 Mart., 12 Maiu,
17 Sept.
Élőpatak (Vâlcele), 6, 7, 8 Aug., tîrg
de caii.
Făgăraș, 21 Maiu, 28 Aug., 24 Nov.
* Făget, 6 Ian., 1 Martiu, 29 Iuniu,
15 Aug., 26 Oct., 6 Dec.
Feldióra 12 Mart., 2 Dec.
Felvinț, 26 Maiu, 26 Iuniu, 7 Nov.
Frata ung., 14 Mart., 15 Aug., 7 Nov.
Galiș, 6 Mart., 3 Aug.
Geaca (Gyeke), 6 Ian.
Geal (Gyula), 20 Iuniu, 1 Oct.
Gergio-Ujfalâă, 12 Febr., 19 Oct.
Ghernesig, 2 Ian., 3 Maiu, 3 Aug., 7 Nov.
Gherla 24 Ian., 19 Aprilie, 13 Iuliu,
23 Oct.
Ghialacuta, 12 Ian., 31 Maiu, 13 Nov.
Ghiereș, 22 Ian., 28 Febr., 26 Iuniu,
9 Oct.
Ghiergio-Ditro, 22 Ian., 19 Aprilie,
5 Iul., 13 Nov.
* Giula, 13 Ian., 6 Maiu, 10 Iuliu,
27 Aug.
Giertan (Birthelm), 5 Apr., 5 Dec.
Giula (Gyula), 20 Ian.
Görcsön, 7 Mart., 12 Iuniu, 9 Sept.,
13 Nov.
Goroslaul mare, 16 Ian. 27 Febr.,
6 Aug., 6 Nov.
Györgény, 23 Apr.
Goroslaul de pe Someș, 1 Main, 24 Iul.
Gorbo-ung., 4 Febr., 12 Iun., 7 Nov.

Gorbo-Csaki, 6 Ian., 23 Mart., 12 Iun.
Grădiștea, 8 Oct.
Grind, 24 Sept.
Hadot, 1 Ian., 24 Aprilie, 21 Maiu,
10 Iuliu, 9 Oct.
Halmagiu-mare, 21 Mart., 4 Iuliu,
12 Sept., 22 Nov.
Halmagiu (lângă Cohalm), 31 Mart.,
4 Oct.
Haraszkerek, 20 Iun., 4 Aug., 7 Nov.
Hațeg, 2 Febr., 15 Aug.
Hida (Hidelmás), 24 Apr.
Hodoș, 16 Ian., 5 Apr., 9 Sept.
Homrod sân Martin, 2 Febr., 24 Apr.,
20 Aug.
Huderbec, 2 Nov.
Hunedóra (Vajda-Hunyad), 5 Mart.,
5 Maiu, 1 Nov.
Huedin (Bânffy-Hunyad), 14 Ianuariu,
3 Mart., 24 Mart., 14 Iuliu, 9 Sept.,
13 Nov.
lara de jos, 19 Apr., 9 Maiu.
Ibașfalău, 15 Ian., 13 Mart., 7 Maiu,
24 Iuniu, 9 Sept., 7 Nov.
Igiu (Magyar-Igen), 13 Maiu, 14 Oct. (?)
Ilia, 6 Ian., 24 Iuniu, 15 Aug.
Iliesfalva în Secuime, 19 Apr., 22 Aug.,
Ilefalva (Illyefalva), 29 Maiu, 30 Aug.,
30 Dec.
Honda, 28 Ian.
Jacașdorf, 13 Aprilie, 16 Oct.
Jec (Vécs), 2 Febr.
Jibau (Sibo), 2 Februariu, 23 Apr.,
29 Maiu, 14 Sept.
Jombor (Magy-Nagy-Sombor), 8 Ian.,
25 Iuniu, 9 Aug., 15 Aug., 10 Nov.,
2 Dec.
Joaj de jos, 23, 24 Apr., 24 Aug.
Juc de jos, 8 Maiu.
Juda mare, 28 Ian.
Kézdi - Osiorbeiu, 4 Ian., 30 Aprilie
16 Oct.
Lăpușul rom., 13 Mart., 24 Mart., (?)
22 Maiu, 14 Sept., 31 Dec.
Lăpușul ung., 6 Ianuariu, 25 Mart.,
30 Apr., 24 Iuniu.
Laslie (Lasseln), 15 Apr., 16 Oct.
Lechnița, 17 Febr., 13 Apr., 20 Maiu,
8 Sept.
*Lugoș, 29 Ian., 28 Apr., 21 Iuniu,
9 Oct.
29
Ludos, 22 Apr.
Luna (Kis-Lona), 3 Ian.
Lunca (Terfalva), 13 Apr., 9 Sept.
Lupsia, 1 Ian., 21 Apr., 6 Sept.
Lupul (Farkastelke), 26 Apr., 7 Aug.,
31 Oct.
Macfalău, 12 Apr., 12 Iuniu, 27 Aug.,
22 Dec.
Magheruș, 27 Ian., 4 Maiu, 17 Aug.
16 Nov.
Mănăstur ung., 7 Mart., 8 August,
30 Oct.
Mănăradea, 3 Iuliu, 16 Oct.
Maros-Ludoș, 22 Sept.
Maros-Sereda, 12 Febr.
Marcod, 20 Mart., 5 Sept.
Marpod, 20 Apr., 19 Oct.
Morisdorf, 7 Mart., 23 Maiu, 24 Oct.
Medieș, 19 Apr., 1 Iuliu, 10 Sept.,
18 Nov.
Miheș, 12 Ian., 18 Maiu, 18 Iuliu,
18 Aug.
Mercurea, 12 Febr., 15 Iuniu, 30 Oct.
Mergeln, 13 Aug.
Micăsasa, 16 Ian., 8 Maiu, 1 Oct.
Miclosia (Klosdorf), 7 Mart., 23 Nov.
Mociu, 24 Mart., 23 Aprilie, 7 Maiu,
8 Aug., 20 Dec.
Moșna, 5—12 Apr.
Monor, 19 Maiu, 16 Oct.
Nadasul săsesc, 24 Ian., 16 Aprilie,
19 Oct.
Năsăud, 15 Maiu, 13 Aug., 26 Aug. (?),
3 Oct.
Nocrichiu, 22 Ian., 7 Maiu, 12 Oct.
Nușfalău (Nagyfalu), 5 Ian., 27 Febr.,
12 Apr., 20 Apr., 20 Iuniu, 6 Iuliu,
2 Sept., 19 Sept., 2 Nov., 25 Dec.
Oclandu-Homrodului, 16 Apr., 15 Oct.
Ocna, 20 Mart., 24 Iuliu.
Odorheiu (Sz. Vásárhely), 9 Nov.
Odorheiu (Udvarhely), 1 Ian., 2 Oct.,
9 Dec.
Olafalău mare, 30 Apr., 17 Nov.
Olafaláü micü, 16 Iuniu.
* Oradea mare, 1 Sept.
Oraștiă, 21 Maiu, 22 Sept., 24 Nov.
Orlat, 7 Maiu.
Ormenis, 6 Ian., 23 Apr., 18 Iun.,
27 Nov. (?)
* Orșova vechia, 19 Apr., 5 Sept.
Oșiorheiu (Maros-Vasarhely), 5 Ian.,
19 Mart., 16 Apr., 1 Iuniu, 23 Aug.,
30 Oct.
30
Oșiorheiu (Sajo-üdvárhely), 10 Ian.,
14 Iul.
* Panciova, 15 Iuniu, 25 Aug.
Panticou (Pancsel-Cseh), 5 Ianuariu,
12 Iuniu, 29 Aug.
Papolț, 4 Febr., 3 Aug., 2 Nov.
Paraid, 7 Martiu, 14 Iuliu, 3 Oct.,
3 Dec.
Petelea 23 Maiu.
Petroșeni, 3 Maiu, 3 Oct.
Petrișiu la Bistrița, 20 Mart., 16 Oct.
Poiana, 25 Iuniu, 9 Sept.
Poiana sărată (Sozmező), 15 Febr.,
24 Apr., 8 Maiu, 3 Iuliu, 23 Oct.
Posmuș, 24 Aprilie.
* Poson, 8 Ian., 3 Martiu, 2 Maiu,
20 Iun., 29 Iul., 17 Sept., 24 Nov.
Prejmer (Tartlau), 21, 22, 23 Ian.,
24, 25, 26 Iuliu.
Prostea mare, 21 Ian., 1 Iuniu.
Racoșul de jos, 12 Aprilie, 12 Iuniu,
9 Sept.
Radnot, 20 Iuniu, 23 Oct., 22 Dec.
Reghinul săsesc, 7 Febr., 30 Apr.,
28 Iuliu, 11 Oct.
Reghinul ung., 25 Aprilie.
Resinari, 17 Febr., 4 Nov.
Retteg, 25 Apr., 29 Iuniu, 16 Sept.,
30 Oct.
Rodna vechia, 22 Apr., 29 Iul.
Rechisdorf, 3 Nov.
Retișdorf, 8 Maiu.
Roșia, 13 Mart., 16, 17 Oct.
Rosînau, 12, 13, 14 Ian., 28, 29,
30 Iuniu.
Sabed, 25 Sept.
Săcădat, 6 Apr.
Salașpătacul de sus, 8 Nov.
Sascior, 16 Apr., 14 Oct.
Sas-Sebeș, 17 Ian., 12 Apr., 12 Aug.
Sâmbăta mare, 10 Ian.
Sâmbăta de jos, 12 Apr., 14 Maiu.
Sarcaia, 28 Apr., 12 Aug., 30 Oct.
Sânt-Benedec, 13 Ian., 12 Maiu.
Sânt-Catolna, 21 Ian., 28 Febr., 24 Iul.
Sânt-Domocos, 7 Mart., 28 Sept.
Sânt-Georgiu din Ciuc, 23 Mart..
7 Dec.
Sânt-Georgiu la Bistrița, 20 Ianuariu,
19 Apr., 20 Iuliu, 20 Oct.
Sânt-Imbru, 28 Sept.
Sânt-Maria, (Orallya-Boldogfalva),
6 Sept.
Sânt-Martin, 12 Februariu, 12 Mart.,
19 Apr.
Sânt-Martin din Ciuc, 28 Oct.
Sânt-Marton Homrodului, 2 Febr.,
24 Apr., 17 Aug.
Sânt-Miclăușul-Becleanu, 6 Iuliu,
9 Sept.
Sânt-Miclăușul de Giurgiu, 15 Mart.,
3 Iuniu, 26 Aug., 1 Dec.
Sânt-Paul, 28 Febr., 14 Apr., 20 Maiu,
3 Aug.
Sânt-Paul (Kerelő-Szt.-Paul), 10 Ian.,
9 Apr., 15 Aug.
Sânt-Petru, 8 Iuliu.
Satulung, 7 Maiu, 19 Iuniu, 4 Sept.
Sebviz (Csik-Szepviz), 2 Apr., 18 Iun.,
28 Aug., 26 Dec.
Selaș de sus, 23 Apr., 17 Sept.
Seliște, 2 Iuniu, 25 Sept.
Seica mare, 10 Maiu, 1 Dec.
Seica mica, 12 Iuniu, 30 Oct.
Sepsi-Sânt-Georgiu, 26 Febr., 16 Apr.,
18 Iuniu, 1 Oct.
* Segedin, 23 Apr.
Sereda, 12 Febr., 19 Iuniu.
Sercaia, 28 Apr., 11 Aug., 30 Oct.
Sibiiu, 21 Apr., 2 Sept., 29 Dec.
Sibot, 6 Ian.
Sighișora, 16 Febr., 8 Iuniu, 23 Oct.
Silvasul de sus, 1 Ian., 2 Iun., 2 Sept.
Silimegi, 1 Ian., 20 Maiu.
Sîmbor (Sombor), 6 Ian. (?)
Simleul-Selagiu, 13 Febr., 10 Apr.,
31 Iuliu, 21 Dec.
Sincu-mare, 23 Febr., 1 Iun., 21 Oct.
Sincu-mica, 9 Mart.
Sitaș-Cristur, 12 Febr., 21 Aprilie,
25 Iuniu, 2 Sept.
Somcherek, 22 Ian., 12 Iun.. 12 Iul.,
22 Dec.
Somcuta, 12 Mart., 2 Iuniu, 4 Aug.,
26 Oct.
Somortin (Martinsberg), 6 Aprilie,
’ 26 Oct.
Soporul de jos, 2 Febr., 17 Iuniu,
17 Sept., 12 Dec.
Soroștely, 21 Iuniu.
Tașnad, 2 Febr., 27 Mart., 25 Apr.,
21 Iuniu, 22 Aug., 3 Oct., 30 Oct.,
Téca, 20 Ianuariu, 15 Iun., 23 Oct.,
26 Dec.
Terebeș, 23 Apr., 20 Iuliu.
Teuș, 8 Febr., 15 Aug., 26 Oct., 28 Dec.
* Timișiora, 7Mart., 20Maiu, 16 Sept.,
5 Dec.
Trășcău, 4 Maiu.
Turcia, 12 Apr., 12 Iuniu, 28 Aug.,
23 Nov,

Tușnad, 12 Iuniu.
Tiotiș (Kékes), 18 Oct.
Ugra, 16 Mart., 23 Aug. (?), 22 Nov.
Uiora, 27 Mart., 31 Iuliu.
Uzon, 7 Mart., 13 Maiu, 24 Nov.
Vaida-Haza, 7 Mart., 2 Sept.
Vaidarece, 6 Ian.. 20 Iuliu.
Varhegiu, 3 Iuniu, 30 Sept.
♦Verset, 27 Ian., 24 Mart., 4 Aug.,
27 Sept.
Vinerea, 29 Dec.
Vințul de jos, 12 Iuniu, 13 Nov.
Vintul de sus, 7 Nov.
Din Romania.
Agiudenî (Roman), 19 Maiu.
Argintóie (Mehedinți), la Sf. Pante-
leimon.
Bacău, 29 Iuniu, 29 Aug.
Baiea (Suciava), 6 Maiu, 29 Iuliu,
15 Sept.
Bălăcesc! (Gorjă), 25 Martin.
Bălușesci (Roman), 29 Maiu.
Bărgăoni (Neamț), 23 Aprilie.
Bârlad, 23 Apr., 20 Iuliu, 30 Aug.,
14 Sept., 8 Nov.
Bogdana (Bacău), 2 Iuliu, 8 Sept.
Bogdana (Tutova), 6 Aug.
Bogdănesci (Bacău), 13 Mart., 25 Maiu.
Boghicea (Roman), 29 Iuniu.
Bolgrad, 15 Oct., (țîne 15 cjil®)-
Boroșesci (Vaslui), 25 Martiu, 25 Maiu,
4 Iuniu, 25 Oct., 21 Nov., 6 Dec.
Botesci (Roman), 23 Apr., 15 Aug.
Brâncoveni (Romanați), 9 Martiu.
Brosceni (Jalomița), 29 Iuniu.
Brosceni (Mehedinți), la Drăgaica.
Bucureșci, la Moși, în sept. Rosalilor.
Buda (Râmnicul-sarat) la Drăgaica,
St. Mariea-mică.
Budescii-Ghicăi (Neamț), 20 Iuliu.
Buruensci (Roman), 21 Apr., 29 Iuniu.
Buzău, la Drăgaica.
Călărași (Jalomița), 29 Aug.
Călugăreni (Vlasca), 1 Februariu.
Câmpulung, la Drăgaica, 20 Iuliu.
Câmpul mare (Argeș), 9 Martiu, în­
ălțarea Domnului.
Caracal, 23 Aprilie.
Cărbunesci (Gorjű), 9 Martiu, St.
Mariea-mica.
31
Vistea de jos, 25 Mart., 15 Aug.
Voila, 2 Febr., 21, 22, 23 Apr., 6 Aug.
Vurmloc, 24 Mart., 29 Aug.
Vulcsișor, 13 Aug.
Zabola, 6 Febr., 19 Iuniu, 18 Sept.,
20 Nov.
Zălău, 12 Aprilie, 4 Iuliu, 15 Aug. (?),
24 Oct., 28 Nov., 27 Dec.
Zam, 19 Mart., 21 Maiu, 2 Sept., 30 Nov.
Zernești, 27 Iuliu, 24 Sept.
Zenteîca, 18 Mart., 2 Sept.
Zeteleaca, 15, 16, 17 Maiu, 21, 22,
23. Aug.
Zlatna, 6 Iuniu, 6 Iuliu, 20 Aug.
Cărbunesci (Mehedinți), la Drăgaica.
Cașin (Bacău), 15 Aug.
Cécar (Braila), înălțarea Domnului,
24 Iuniu.
Chiliea, 14 Oct.
Chinov (Mehedinți), 9 Martiu.
Chiojdeni (Râmnicul sarat), la <jiua
Buna-vestire, Duminica tuturor
Sânților.
Ciochina (Jalomița), 8 Sept., Florii.
Ciupage (Vlasca), 9 Martiu.
Comănesci (Bacău), 9 Mart., 8 Iuniu,
29 Aug., 2 Dec.
Cornățel (Mehedinți), la Drăgaica.
Crivesci (Roman), 19 Maiu'.
Curtea de Argeș, la St. Panteleimon,
St. Maria-mare.
Dămienesci (Roman), 6 Aug.
Darmănesci (Bacău), 20Febr., 21 Maiu,
20 Iuliu, 8 Nov.
Davideni (Neamț), 27 Iuliu, 29 Aug.
Deleni (Vaslui), 15 Aug.
Dimitresci (Râmnicul sarat), 20 Iuliu,
St. Mariea-mare.
Dobreni (Neamț), 25 Maiu.
Doljesci (Roman), 20 Maiu, 14 Sept.,
14 Oct.
Dorohoiu, 24 Iuniu.
Drăghiceni (Olt) Șt. Panteleimon.
Drăghicesci (Olt), înălțarea St. Cruci.
Fălticeni, 20 Iuliu.
Fărcășeni, 15 Aug.
Floresci (Vaslui), 20 Iuliu.
Focșani, la Drăgaica.
FratescI (Vlașca), 23 Aprilie.
32
Galați, 2 Febr., 15 Martiu, 21 Maiu,
6 Aug., 14 Oct.
Gheraesci (Roman), 30 Maiu.
Giurgeni (Jalomița), la Drăgaica,
20 Iuliu, St. Mariea-mare, 14 Oct.,
Florii, Duminică-Tomnei, St. Mariea
mica, Mucenici, Bună-vestire.
Giurgiu, St. Mariea-mare.
Godeni (Muscel), la Vinerea-mare.
Greci (Olt), 25 Martiu.
Grind (Jalomița), 9 Martiu.
Hălăucesci (Roman), 8 Sept.
lași, St. Teodor, Medii-Pareți, 23 Apr.,
înalțarea Domnului, la Drăgaica,
St. Mariea-mare, Florii.
Iilava (Ilfov), Duminică-marc, 21 Iul.
Iiu (Olt), la înălțarea Domnului.
Ipotesci (Olt), la Drăgaica.
Iugani (Roman), 29 Aug., 18 Sept,
lupa (Vlasca), 9 Martiu.
Luciu (Jalomița), Duminică mare.
Luciii (Mehedinți), Schimbarea la fața.
Lupéié (Mehedinți), 23 Aprilie.
Lupéié (Romanați), 26 Oct.
Marculesci (Muscel),înalțarea Domnul.
Mavrodin (Teleorman), la Moși.
Milcaușeni (Roman), 30 Maiu.
Mircesci (Roman), 29 Aug., 18 Sept.
Mogoșesci (Roman). 6 Aug., 29 Aug.
Moinesci (Bacău), 5 Martiu, 23 Apr.,
29 Maiu, 26 Oct., 6 Dec.
Muncel (Roman), 6 Aug., 29 Aug.
Neamț, 8 Maiu, la înălțarea Domnu­
lui, 6 Aug., 6 Dec.
Negoescî (Dolju), Duminica mare.
Negresei (Vaslui), 1 Febr., 23 Apr.,
înalțarea Domnului, la Drăgaica,
26 Oct., 6 Dec., Florii, Buna vestire,
Întîmpinarea Dnului, ț)iua crucei.
Nesparesci (Roman), 23 Apr., 15 Aug.
Ocna (Bacău), 17 Martiu, 21 Maiu,
27 Iuliu, 8 Nov.
Oncescî (Bacău), 9 Martiu, 29 Iuniu.
Onesci (Bacău), 13 Martiu, 9 Iuniu,
29 Aug., 14 Sept., 14 Oct., 8 Nov.
Oteleni (Roman) 9 Dec.
Peatra, 8 Febr., 18 Maiu, Duminica
mare, 8 Nov., 5 Dec.
Pildesci (Roman),15 Aug.
Pitești, 23 Apr., înălțarea Domnului,
Duminica mare, la Drăgaica.
Plenița (Mehedinți), 24 Febr.
Pleșesci (Râmnicul sarat), St. Pante-
leimon.
Ploesci, 23 Aprilie.
Poéna-lui-Jurascu (Roman), 13 Iuniu.
Poenari (Argeșii), Schimbarea-la-fața.
Polovraci (Schitul), 23 Apr.
Préjba (Gorju), 23 Apr.
Rechiteni (Roman), 13 Iuniu.
Riureni (Vâlcea), St. Mariea-mica.
Roman, 6 Aug.
Römnicu, Vinerea mare, St. Mariea-
mica.
Römnicu-sarat, 1 Apr., 13 Apr., în­
ălțarea Domnului, 24 Iuniu.
Roznov (Neamț), 2 Febr., 9 Martiu,
21 Maiu, 24 Iuniu, 27 Aug-, 2 Oct.,
12 Dec., Florii.
Sabaóni (Roman), 8 Maiu, 29 Maiu.
Sagna, 9 Maiu, 29 Iuniu.
Sălcii (Jalomița), Duminica mare.
Salcióra (Râmnicul sarat), 23 Apr.
Scheia (Roman), 14 Sept.
Slatina, 23 Apr.
Slobodie (Jalomița), 23 Aprilie, în­
alțarea Dnului, 21 Iuniu, 24 Iuniu,
Vinerea mare.
Stanesci (Gorjú), 25 Martiu.
Suțesci (Braila), 9 Martiu, 25 Martiu,
St. Teodoru, 21 Maiu, 29 Iuniu,
20 Iuliu, 15 Aug., 8 Sept., 14 Sept.,
14 Oct., 25 Oct., 8 Nov-, 21 Nov.,
6 Dec., Florii, Duminica-Tőmnei.
Talpa (Neamț), 29 Iuniu.
Tămășeni (Roman), 24 Iuniu, 29 Iuliu.
Târgul-Frumos (Jași), 12 Iuliu.
Târgul-Jiu, St. Mariea-mare, Vinerea-
mare.
Tecuciu (Teleorman), 9 Mart., 24 Iuniu.
Tigveni (Argeș), 25 Martiu.
Todireni (Roman), ! 5 Aug.
Trifesci (Roman), înălțarea Dnului.
Tupilați (Roman), 24 Iuniu, 24 Iuliu.
Uda (Olt), înălțarea Domnului.
Dlmeni (Argeș), Duminica-mare.
Ulmeni (Ilfov), St. Mariea-mare.
Verteșcoi (Râmnicul-sarat), St. Mariea
mare.
Vizirul-de-sus (Braila), 29 Iuniu.
Voinesci (Vaslui), 15 Aug.
Vulpeșesci (Roman), 26 Maiu.
 Partea literară
pentru

învățătură și petrecere.
 Vânătoarea.
Novelă.
<>
Cocoșul bătend din aripi pe gardul țarinei, nu de
mult vestise miedul nopții când cornul venătoresc se
audî răsunând la Curtea de pe moșia Sorcova. O mare
vânătoare de cerbi, lupi și porci sălbateci se dădea de
stăpânul moșiei, la care se adunase toți amatorii de prin
orașele și satele învecinate.
Diua să arăta frumoasă. Spre apus se vedeau încă
stelele sclipind într’o lumină palidă, ear’ spre răsărit o
geană trandafirie se înălța pe ceriu ca o speranță de
fericire, stropind cu roauă pământul însetat.
La sunetul cornului cete de oameni porniră spre
curte, înșirați pe ulițele satului, unii armați cu bețe pentru
haituială, alții cu puști pentru vânat, având fie-care merinde
în traistă, și speranța de a împușca cea mai mare dihanie
din codru.
La curte domnia o mare mișcare, întocmai ca o
pregătire de résboiu; s’ar fi dis că un suflu de vitejie
cuprindea toate inimele la apropierea luptei cu pádurea}
și fie-care aruncând pe umere arma bine grijită, sora
omului în nevoie, simția în sine mai cu tărie dreptul seu
de stăpân asupra natúréi.
Șeful vânătoarei împărți la toți pușcașii țărani praf
și plumbi în deajuns, desbătu apoi planul vânătoarei cu
gravitatea unui general de armată, ce curând are se în­
frunte inimicul, însemnă linia de atac a haitașilor, linia
de pândă a pușcașilor și după ce totul fu bine pregătit,
întreaga ceată plecă spre pădure, unii călări, alții pe jos,
3*
36
aspirând cu poftă aburii dimineții și cântând doine de
jale, sau cântece de veselie după cum se simțiau in­
spirați de resăritul soarelui sau sgomotul resboinic al
venătoarei.
în scurt timp pădurea fu încinsă între doué lanțuri
de oameni, când deodată la sunetul cornului care era
semnul de începere a venătoarei, mii de țipete selbatece,
sunete de ciomege, șuierături ascuțite treziră ecourile de
prin aduncul rîpelor, făcend se tremure de frică chiar
frundele pe arbori; sar fi dis, că bătrânii frasini și stejari
se restoarnă sub vrăjmășia unui potop ce năvălește
asupra pădurei. La audul acestui clocot înfiorător linia
pușcașilor stătea tăcută, așteptând fie-care la locul seu,
ascuns printre frundari, sosirea vre-unei fiare selbatece
spre a o împroșca cu foc.
Dar’ în această așteptare ce samenă a fi fără sferșit,
fie-care moment este însemnat prin bătaia inimei. Nu
este vânătoriu cât de vechiu, cât de ispitit care se-’și
poată stăpâni emoțiunea. »Poate va veni pe aici, poate
,
*
va veni pe dincolo își dice el pregătindu-’și arma, și
ochiul séu se mărește așa, că ar voi par’că se stăbată prin
măduva copacilor. Cel mai mic sunet prin frundele uscate
răspunde de-a dreptul în inima sa; el îsi oprește suflarea,
ascultă, întreabă și nici o notă nu scapă nepricepută din
graiul tainic, armonios al pădurei.
Apoi eată că răsună o detunătură de pușcă în aripa
stângă a vânătorilor, urmată de mai multe altele în aripa
dreaptă și în centru, pănă când focurile se înmulțesc pe
toată linia, vestind fiecare câte un duel singuratic, duel
de moarte între om și fiară.
Cu încetul însă haitașii se apropie de pușcași, urle­
tele se potolesc, focurile încetează, și cu toții se adună
 37

grămadă în poiana cea mai apropiată pentru a numera

prada dobândită.
— Diua ne merse în plin, dise stăpânul moșiei cătră
mulțimea ce-’l încungiura, doi cerbi, patru lupi și un porc,
afară de mărunțișuri ce nu se numără.
Și fie-care începu se istorisească împregiurările îm-
pușcăturei sale, presurate negreșit cu oare-care nevino­
vate înfrumsețări, obiceiu nedeslipit de talentul ori-cărui
bun venătoriu.
— Dat-ai în ceva? întrebă proprietariul pe junele
Alecsandru, care venea cu pușca în spate și cu pălăria
cam pe ceafă.
jAm răsturnat un lup, răspunse acesta cu sânge rece.
— Ce spui, iubite ?... ai împușcat un lup I... strigă
Costache de alăturea; ce năpaste a fost se dee preste
sărmana dihanie !...
Costache era un om scurt și gros cam răgușit,
tomnatic de verstă, cu făța deși puțin veștedă, dar’ în-
vioșată de niște ochi verdi și luători în rîs, un mucalit
în sferșit care mergea la vénát mai mult de petrecere,
plăcendu-’i mâncarea bună, beutura multă și glumele mai
pre sus de toate, ear’ în contra femeilor avea cum se
dice, un dinte de când îi remăsese numai unul dinainte
și se vedu silit să pună ochelari pe nas.
Făcend el câți-va pași înainte, el se apropia de un
lup foarte mare care sta cu dinții rînjiți, lungit la păment,
în mijlocul unui grup de băeți ce-’și băteau joc de el ca
de un dușman fără putere, făcendu-’i prohodul cu feliurite
; mustrări; care pentru un miel furat mai an din stână;
i care pentru un mânzat sugrumat în ocol în câșlegile
J trecute, și impunând tăcere băeților, el dise clătinând
| jalnic din cap:
38

^Acesta-’i nefericitul întru pomenire care a dat chioriș,

preste plumbii lui Alecsandru ?
— Precum diseși, răspunse Alecsandru, voind se
înfrunte privirile ironice ale tovarășului seu.
>înapoi la pădure! ... strigă Costachi, lovind furios
cu stratul puștei lupul după cap.
în acest moment lupul deșteptat ca prin un farmec
de puternica lovitură ce primise după cap, se ridică pe
picioare și cu iuțeala fulgerului dispăru în pădure, trecénd
prin toată mulțimea vânătorilor, uimiți de neașteptata
sa înviere.
Un rîs general și sgomotos urmă după această scenă
comică, care buimăci într’atâta pe junele Alecsandru, încât
era cât pe aci se se apuce la harță cu glumețul Costachi
care se rostogolia pe earbă de rîs.
— Pace vouă tuturor! ... dise Nicolae, un venătoriu
lăudăros, cu musteață bine răsucită și care se legăna
dârz pe picioarele sale îmbotforate .. . Lupul e gros de
obraz, eu unul nu-’i dau credare în câtă vreme este încă
în pelea lui. Am védut multe în viața mea venătorească,
că doar’ nu de eri sau de alaltăeri țin pușca în spate.
Așa odinioară când vénám în munte ’mi-a eșit o mata­
hală de urs înainte....
^Se ne aținem la istoria ursului ! . . îl întrerupse
Costachi sclipind din ochi, și se lăsăm minciunile se curgă.
— Taci din gură vrăbieriule! . . . minciuni spui tu,
care împuști numai ciocârlani de pe drumuri. . . . Diceam,
că deodată o matahală de urs ’mi-a eșit înainte fără veste....
>;>N’a fi fost cum-va vre-o veveriță?
— Ba era un cogemite Martin blănit de iarnă
care rumpea copacii din rădăcină. Aveam pușca încărcată
cu ploaie. . .
sȘi ai aruncat-o jos se nu se facă primejdie.
 39

— Ba am pus-o la ochi și am așteptat să-’mi vie

ursul în țel; și când ’mi-a venit, așa ca la 200 pași, căci
eu am obiceiul se țiu dau mai de aproape....
2 Se înțelege, un urs mare cât un stog, cine nu ’l-ar
nimeri mai de aproape? și apoi de departe e și mai
ușor de a fugi.
— Fuge cine fuge, ear’ nu un vânător ca mine,
răspunse Nicolae supărat de întreruperile lui Costachi....
Aveam dic, pușca încărcată cu ploaie și când mi-a venit
în țel ca la 200 pași.......
^Mi se pare că era numai 199.
— Măi ce dărdală mai ești!... Nici că lași pe om
se vorbească. — Atunci, dic, am descărcat țava dreaptă
și ’l-am chiorit de ochiul drept, și pe urmă am descărcat
țava stângă și ’l-am chiorit de ochiul stâng... .
jVa sé dică: focul și ochiul!
— Ba bine că nu, răspunse Nicolae care părea că
crește în botfortele sale cât un urieș. Ursul a început
a se rostogoli la pământ mornăind de răsuna pădurea,
ear’ eu n’am ce face, mă apropii de el — pe atunci
eram mai neispitit de întâmplările vânatului — când de­
odată ursul care nu-și mai vedea nici vîrful nasului, au-
dind negreșit,, vuetul pașilor mei, se răpeai în direcția
mea cu capul plecat, și nu știu cum să nimeri, că res-
turnându-mă preste el, mă pomenii — închipuiți-vă lucru
poznaș! — călare pe grebănul lui.
jHa! ha! ha!... începură cu toții să rîdă cu un
chef nespus. Păcat că nu era și Alecsandru călare pe
lupul lui de odinioară! Ce dragaică ați fi jucat împreună.
— Se lăsăm poveștile și se ne punem la masă,
băgă de seamă stăpânul moșiei, vremea trece și pănă în
sară mai avem încă două bătăi.
40
^Ce poveste ....... răspunse Nicolae atins de cu­
vintele proprietariului. — E atât de adevărat, că și acum
când îmi aduc aminte mi se sburlește perul în vîrful
capului.
— Audiți domnilor 1... I-se sburlește perul în vîr­
ful capului, strigă neînduratul Costachi cu glas mare, și
aruncându-se fără veste asupra lui Nicolae, îi smulse
căciula de pe cap arătând spectatorilor o titvă goală
a cărei piele strălucea de o gingașă coloare tran­
dafirie.
Veselia ajunse la culme.
— Bravo!. .. bravo! ... L’ai prins cu ocaua mică,
strigară cu toții. Dacă istoria ursului va fi tot atât de
adevărată, precum e adevărat că are pér pe cap, atunci
merită se-i dăm carte la mână de cel mai mare min­
cinos, și prin urmare venătoriu.
Cu toții apoi, spânzurând puștile de crengile copa­
cilor, se așezară pe earbă la prânz, luând fie-care ce
apuca, unul o coastă de iepure, altul o aripă de puiu,
și cu cât mâncau mai mult, cu atâta beau mai mult,
ear’ anecdotele și glumele se încrucișau ca fulgerele
printre păhărele pline cu Cotnar și Odobești.
Pănă în sară se mai făcură doaué bătăi în fundurile
cele mai adunci ale pădurei, care avură de resultat încă
câți-va lupi, vulpi și porci sălbateci, și după ce soarele
asfinți în dosul dealului într’un noian de roșață, aurind
numai vîrfurile copacilor, ear’ de ceealaltă parte se arătă
luna în craiu nou cu un țercalan galben împregiur, în­
treaga ceată a venătorilor se adună în poiana numită
a cerbului, unde se făcuse toate pregătirile pentru
petrecerea nopții, și prin mijlocul căreia șerpuia printre
maluri înverdite și umbrite de frasini pletoși, un mic
 41

rîuleț limpede ca lacrima, la unda căruia se adăpau

cerbii și căprioarele.

II.
Un foc urieș ardea în poiana cerbului, aruncând în
vézduh prin întunerecul nopții un roiu de scântei, ce
părea că se amestecă cu stelele. Roată împregiur ședeau
pușcașii la vorbă, istorisind de întâmplările dilei trecute,
și plănuind pentru diua viitoare. Un ceaun mare și negru
la fund aședat pe pirostee clocotia la foc, aruncând
stropi ferbinți, care sfărăiau pe cărbunii aprinși, și lângă
ceaun un țeran cărunt ținend luleaoa între dinți învertia
cu melesteul făina în ceaun.
— Răpede un pumn de sare Ioane, dise țăranul
cărunt, îndreptându-și cu unghia cărbunele în lulea.
în același moment Ioan turnă sarea cjicend: „cu
noroc c.
„Adaugă încă o mână de făină, s’o mai învertoșim.
Și făina cernută prin sită, curse în ceaun ca o
ploaie subțire.
— Gata! strigă Simion, resturnând mămăliga pe
fundul de lemn bine răzeluit. — De acum Ia împăr­
țeală, copii!
Apoi el luă o ață, și după ce o făcu se sbârnăie
între degete, tăia mămăliga în felii, dând Ia toți haitașii
și pușcașii câte o dreaptă parte.
„Tot cu încetul, adause el; de fie-care căciulă
câte o bucată.. așa... asta-’i hrana țeranului și la voie
și la nevoie. Boerii n’o mănâncă decât ca se-’i cerce
gustul.
— Nu mé uita pe mine, moș Simioane, dise
Costachi; că nu te voiu uita nici eu c’un păhar de vin
de cel de versta dumnitale.
42

^Sé trăești cocoane!., vinul nu se lapedă, el e

mângâierea omului în necazuri.
— Și cum dici moș Simioane, ține un păhar de
mângâiere.
Simion dădu pe gât paharul ce-i oferi Costachi.
>Mâi că bun e, cocoane!.... Lunecă ca unt-de-
lemnul.
Acuma dacă cunoști pe cine-va care se știe a
cânta din trișcă, din fluer, din cimpoiu sau din frundă,
pune-1 se-’mi cânte de inimă albastră aici la zarea stele­
lor și a focului; am un greu pe inimă de când am făcut
se învie lupul lui Alecsandru. — Câte oi o să mai
mănânce nemernicul!. ..
A
„îndată! răspunse Simion. Măi Radule! Mâi
Radule!. . . Ia vin cu trișca încoace. La strigătul lui
eși din grămadă un flăcău de o frumseță rară. El avea
fața albă ca laptele, ochii negri ca cărbunele, niște plete
lungi ce fluturau pe umerii săi lăți ca o coamă de
zimbru, și mijlocul curmat ca la o copilă.
—• Cine-i acest fet-frumos? întrebă Costachi.
„E fiiul meu, răspunse Simion. — Ia di ceva din
trișcă, Radule.
— Ce să dic tată ?.. .
„Apoi ce-or vrea boerii.
— O horă, dise Costachi; se începem cu jocul,
și când vom voi se adormim vom întoarce-o pe jale.
Atunci Radu se puse pe un trunchiu de copac,
și începu să cânte o horă de joc. Erau atât de curate,
atât de vesele și atrăgătoare notele ce junele cântăreț
scotea din trișcă, acest primitiv instrument ciobănesc,
încât Costachi simțind furnici prin picioare, sări în sus
și începu să joace împregiurul focului.
 *La mine copii! ... striga el, adresându-se cătră un
grup de tineri haitași, care stăteau mai la o parte
tupilați pe earbă și ascultau șegile boerilor, fără se
îndrăznească a se amesteca în vorbele lor; și înșfăcend
vr’o câți-va dintr’enșii cam cu voie, cam fără voie,
forma un lanț de horă la cârma căruia se puse el în
ciuda anilor ce-’i purta în spate.
— Tot în loc și la soroc!... dise un băietan,
are începea se se amețească de ferberea jocului.
jEaca una, eaca doaué,
Lelea cu rochiță nouă!
răspunse un altul, lovind de doaué ori cu piciorul în '
păment.
— Eaca doaué, eaca trii,
Lelița cu ochi căprii!
țipă Costachi ne mai putendu-și stăpâni picioarele.
— Vért os înainte!... strigară ceilalți privitori,
simțindu-se și ei cuprinși de un chef nebun. Dați
mereu!...' sé se aprindă pămentul de focul
călcâielor și călcâiele de dorul femeilor!
Și unul câte unul se prinseră în scurt timp la joc,
așa încât și Nicolae cu lungile sale botforte, și sfiosul
Alecsandru, și proprietariul moșiei, care de astădata
uitase eghimoniconul séu de stăpân, intrară în danț
cu o furie de copil.
Cine ar fi vădut astfeliu, între umbrele nopții și
lumina gălbie a focului această horă, în care și tineri și
bătrâni, și țărani și boeri se țineau de mână într’un
cerc de frăție, jucând și frămentând pămentul la sunetul
trișcăi, a cărei tonuri se amestecau cu șoaptele rîulețului
și pâlpăitul focului, s’ar fi credut transportat în acea vreme
binecuvântată, pe care povestea o numește, veacul de aur.
44

— Destul pentru mine; dise Costachi abia re-

suflându-se: v’am pus pe calea adevărului, de acum eu
me retrag cu cinste dinaintea focului.
>Nu-i păpuc nu-i nimic «, adause Nicolae, părăsind
și el jocul în care făcuse se răsune în cadență mărețele
sale botforte. —■ Să mă vedeți pe mine în față cu vre-o
sprânceană de muiere, și apoi se diceți de-i jocul joc,
și cheful chef. Așa odinioară ’mi-aduc aminte...
— Ear’ începe istoria ursului, îl întrerupse Costachi.
»Ba nu, a unei femei care. ..
— Care te-a orbit cu frumseța la 200 pași depărtare.
^Ba nu, pe care. ..
— Pe care n’ai vedut-o nici-odată, jur pe măselele
ursului ce-ai călărit, precum n’am védut nici noi pe titva
ta perul ce era să ți-se sburlească adineoarea. — Nicolae
nu ne strica cheful cu brașoavele tale!
Hora conteni, și dănțuitorii obosiți se puseră îm-
pregiurul focului. Nicolae nu-’și mai urmă istoria căci
nime nu-1 asculta.
j,0 doină, Radule! dise Alecsandru, care ședend
culcat pe un strat de fen, urmăria cu ochii scânteile ce
se perdeau în văzduh.
Alecsandru era mai mult poet decât venătoriu. El
iubia la vénát aerul liber, câmpul verde, pădurea
misterioasă, ear’ când i se înfățoșa vre-o căprioară,
uita adeseori că are pușca în mână.
Radu șterse trișca cu mâneca cămeșei, îi cercă
sunetul și începu apoi doina. Doina ori și când e
frumoasă, dar’ cântată noaptea la lumina focului, sub
bolta stelelor, în audul cerbilor și a căprioarelor, e ca
o rouă dulce ce se revarsă pe inimă. — Radu care de
atâtea ori o cântase, când ducea în zori de diuă oile în
 45
porneală, trezind din somn mierlele pădurei, știa se
scoată sunete ce în adevér mergeau la suflet.
— Ce mioară te-a învățat sé cânți doina așa de
bine? întrebă Costachi.
^Eată mioara, respunse suridénd Radu, și arăta o
căprioară care se apropia fără sfială de grupul oamenilor...
în același moment Nicolae puse pușca la ochi spre
a pedepsi pe gingașa oaspetă a pădurei de îndrăzneala
ce avuse se tulbure liniștea vânătorilor.
— Jos arme ! ... Măi vânători din străchini, strigă
Costachi, lovind cu un băț preste țevele puștei lui
Nicolae. Nu vedi că căprioara e îmblândită ? Ia’n
privește cum se uită de curios la scăfârlia ta goală.
Dute mai bine și o prinde cu manile.
»Lăsați că mă duc eu, dise junele Alecsandru,
alergând spre căprioara care îl aștepta cu urechile
plecate și cu botul întins, ca și cum ar fi voit se-i ceară
de mâncare.
în momentul însă, în care Alecsandru era se pună
mâna pe densa, ea flutură din urechi și făcu o mică
săritură înapoi; atunci el înainta spre densa mai cu
luare aminte, ear’ șagalnica de căprioară sări earăși
înapoi, pe urmă în dreapta, apoi în stânga, lunecând
totdeauna din mânile lui, tocmai în momentul în care
era să o apuce, și astfel sburdând, ea se afunda mereu
în pădure urmărită pas cătră pas de junele venătoriu,
care nu se îndura se renunțe la speranța de a o putea
amăgi și prinde.
Era aproape miedul nopții. — Costachi ne mai
gândind la Alecsandru, care dispăruse din mijlocul vână­
torilor, rugă pe moș-Simion se-i spuie o poveste din
vremea vechiă; dar’ n’apucase să cjică: »A fost o
46

babă și un moșneag
* că toți vânătorii osteniți
horăiau duși în lumea visurilor. Numai doi sau trei
străjeri remaseră spre a hrăni focul până în diuă.

III.
Alecsandru tot mergea înainte urmând căprioara,
care întocmai ca o cochetă ce voiește se prelungească
dorul iubitului ei, săria când ici, când colea, nedepăr-
tându-se prea mult, dar’ nici apropiindu-se îndestul spre
a cădea prinsă în mânile lui; când deodată uitându-se
împregiur, el se védu singur în întunerec în mijlocul
pădurei, fără se-și mai aducă aminte pe unde a venit
și pe unde trebuie sé se întoarcă índérét. Spaima îi
cuprinse inima și fruntea i se acoperi de sudoare. El
începu sé țipe din toată puterea plumânilor sale spre
a fi audit de tovarășii séi, dar’ nime nu-’i réspunse, decât
un echo depărtat care părea că rîde de densul.
Apoi iute se sui într’un copac, că doar’ va zări
lumina focului încotrova; însă nimic!... Sus stelele
nenumérate sclipiau pe câmpia albăstrie, jos codrul
amenințător sé întindea ca o perie sub ochii séi.
Un moment el stătu în hotărîrea de a nu se mai
cobori din copac, temendu-se de fiarele selbatece în
contra cărora neavénd armă, nu s’ar fi putut apéra;
dar’ mai păstrând încă în inima sa o remășiță de speranță
de a regăsi calea pe unde a venit, el se dete repede
jos, când eată că ochii séi întâlniră din nou ochii că­
prioarei care părea a-i dice cu blândeță: »Ce te-ai
spăriat?.... vino după mine.../ Atunci aducendu-și
aminte, că căprioara ’l-a făcut sé rétáceascá prin pădure,
el întră într’o furie nespusă, și începu sé alerge după
densa prin desimea copacilor, fără sé bage de samă, că
la fie-care creangă remânea câte o bucată din hainele
 47
sale. în sferșit el stătu pe loc obosit de osteneală;
peptul i se bătea tare; ear’ nu departe de densul
vicleana căprioară se opri și ea; privindu-1 mereu și
ademenindu-1 se tot înaintească.
— Ciudat lucru, își <jfise el; această căprioară care
îmi zimbește și mé atrage, ce se fie ?... Este ea oare
părere sau adevér ?... Și ideia, că un farmec îi stă­
pânește pasul și-i întunecă mintea, îl făcu se se înfioare
și mai grozav. Din acel moment lucrurile ce-1 în-
cungiurau începură se peardă pentru densul ființa lor
reală, amestecându-se între sine și înfățoșindu-i-se sub
feliurite forme fantastice, care de care mai spăimentătoare.
Copacii i se păreau niște urieși înfricoșați cu titva până
la ceriu și cu brațele întinse spre densul pentru a-1 sfâșia;
tufarii argintați de lumina putregaiurilor, niște dihănii cu
ochii de sticlă și cu dinții rânjiți; pământul un furnicar
de șerpi; păraele niște ape fioroase fără fund, unde
dormiau crăcătițele cu mii de picioare încolătăcite. Apoj
toate aceste vedenii, începură se capete graiu și se se
miște în giurul lui, și în freamătul ce-i ameția creerii se
amestecau cântecul buhelor, miorlăitul mâțelor, și mii
de alte glasuri care urlau a moarte în urechile lui,
formând la un loc un concert și un danț de fantoame,
ce păreau anume venite de prin țintirimuri spre a se
desfeta la lună înaintea lui. — Minutele treceau ca
secolele, căci el perduse și conștiința despre timp, când
eată că o geană de lumină se arată la resărit readucând
bărbăția în inima lui și gonind împreună cu întunerecul,
spaimele ce-’l chinuiau.
Atunci care fu mirarea lui când, desfăcându-se
negurele dimineței, se veclu deodată ca prin încântec
dinaintea unei căsuțe, încungiurate de verdeață pe a
48
cărei prispă ședea o teneră fată blondă ce torcea liniștit
în furcă, învârtind fusul la picioarele ei, ear’ pe prispă
lângă densa, căprița pe care Alecsandru o urmărise
atât de mult, stătea tupilată cu ochii ațintiți, în ochii
stăpânei sale, voind pare-că a-i dice: sți l-am adus.../
Niciodată n’a fost deșteptare mai plăcută după un vis
urît, de cât vederea acestei albe copile, după atâtea
emoțiuni trecute.
Alecsandru își freca ochii și nu era sigur, dacă,
vederea nu-’l înșală.
Ea avea ochii albaștri ca viorelele; pe cosițele ei
aurite străluciau picăturile de rouă, ce zorile dimineței
strecurase din cer; picioarele ei goale, mici și sprintene,
păreau că se sfiesc sé atingă umedele flori ce împodobiau
covorul de verdeață de dinaintea prispei sale.
Ear’ când frumoasa copilă ridică ochii asupra junelui
Alecsandru, care cu inima turburată se apropie de densa,
i se păru acestuia, că o ploaie de fericire cade de sus
pe sufletul seu.
»Bine ai venit străine! .... dise ea c’un dulce
zîmbet. De cauți adăpost după ostenelele nopții, treci
pragul și vei găsi ce-ți trebue<<:.
— Eu voiesc sé mé scald în lumina ochilor tei,
respunse Alecsandru uimit de frumsețele ei, câci tu ești
un ânger ce Dumnedeu mi-a trimis în cale spre a mé
face sé uit suferințele nopții.
,De vii cu gând bun străine, întră în casa mea,
de nu întoarce-te dela ușă .. . aici n’a călcat încă picior
de om care sé cugete a-mi răpi somnul nopților; căci
deși mé védi singură, dar’ nu sünt făr’ de apérare.
Am florile care mé privesc cu ochi de dragoste; am
paserile ce-mi cântă în streșina casei; am această că-
 49
prioará, sora tnea de lapte, înzestrată cu suflet nesdravén,
care o védi tupilată la picioarele mele; ele mé învață a
deosebi vorba bună de vorba rea, se-mi întăresc inima
împrotiva străinilor ademinitori.
— Cine ești tu frumoasă copilă, a cărei graiü
îmbată audul și a cărei privire luminează sufletul? . . .
Ești tu ființă pământească sau zină fermecătoare care
vorbindu-mi de bine, îmi voești réul ? Spune-mi! . . .
spune-mi, de trebue se fug sau sé remân; căci deși mé
tem de tine, dar’ simt că te iubesc.
s Străine, hainele tale sunt rupte, mintea ta e turbu­
rată de întâmplările nopții. Alungă nălucirile ce te
împresoară și vino cu mine se-ți speli fața în apă
de izvor.
Atunci ea îl luă de mână și-’l duse, nu departe
de casă, la un mic izvoraș ce curgea printre firele de
earbă, în unda căruia Alecsandru își récori fruntea; apoi
ea îl reconduse în odaie, o odaie mică plină de miros
și de verdeață, și-i dete o cupă de lapte pe care Alec­
sandru o beu însetat, nedeslipindu-și ochii de pe frumoasa
ei figură.
— Ia vedi soarele colo la marginea pământului,
îmbrăcat în mantia lui roșie de dimineață, dise ea arétánd
spre résárit. — El abia acuma s’a trezit din somn și
tu încă nai dormit. Razemă-ți capul pe cápétáiul acesta,
și roagă-te la Dumnedeu sé dee odichnă ochilor téi.
Eu voiu sta lângă tine, voiu toarce în furcă, și-ți voiu
cânta un cântec ce m’a învâțat mama.
^Unde-i maică-ta? întrebă Alecsandru.
— Maica mea doarme, respunse ea; și doaué lacrimi
lunecând din albastrul ochilor ei cădură pe fragedu-i sin;
apoi învârtind fusul ea începu sé cânte:
4
50
Fluturel tinér Vedi tu mai departe
Cu albe-aripioare Sub verdea tulpină,
Ce pe flori te legeni Sfioasă cum șede
Și te scaldi în soare, O mică sulcină?
Se iei bine sama Ea nu-i îmbrăcată
La cea mândră floare, în haine aurite,
Că’n potiri ascunde Dar’ ascunse are
Rouă-otrăvitoare. Bunuri înmiite.
De chipu-i frumos La ea fluturaș
Nu te-ademen'i; Te grăbește, sbori,
Vicleanu-i miros Cere drăgălaș
Flutur, nu’l sorbi! Din sinu-i amor!

Si astfel cântând ea învertia mereu fusul; ear’ Alee-

sandru se afla sub un farmec neînțeles. Prin glasul ei
argintiu ce acoperia ciripitul paserilor, el audia felurite
tonuri dulci și răpitoare ce păreau a fi cântate din vioare,
din harpe depărtate și între altele, lucru ciudat; i se păru
că aude doina cea frumoasă cântată din trișca lui Radu.
Apoi ochii săi se îngreuiară astfel, că nu se mai
puteau ficsa pe nici un obiect, puterile îi amorțiră, mintea
sa se legăna pe valuri de gânduri nehotărîte, ear’ ea
cânta, cânta învârtind fusul:
La ea fluturaș
Te grăbește, sbori,
Cere drăgălaș
Din sinu-i amor!
până când Alecsandru adormi pe căpătâiul de flori ce-i
pregătise frumoasa cântăreață. — Cât va fi dormit așa,
nu se știe; dar’somnul seu fu dulce, odihnitoriu. El avu
visuri stranie, icoane a tuturor emoțiunilor ce-1 turburase,
între care unul mai cu samă îi rămase întipărit. I se
păru, că blonda copilă căpătă aripi și că încet, încet se
prefăcu într’un mic nouraș albastru, care după ce pluti
 51
cât-va timp în văzduh, îi împrejmui fruntea și-l săruta.
Sărutul era de foc! Atunci ... el sări drept în picioare,
se uită împregiur, și în loc se întâlnească figura frumoasei
copile, a cărei sărutare ardea încă pe fruntea lui, întâlni
fața neagră și înăsprită de soare a lui moș Simion. Florile
din fereastră erau veștede, paserile din streșină nu mai
cântau și căprioara se dusese.
— Unde mé găsesc, moș Simioane? întrebă Alec-
sandru ștergendu-și ochii.
sîn casă de om bun, răspunse acesta.
— Dar’ ea unde-i?
^Care ea?
— Copila cea bălaie care are o căprioară și cântă
așa de frumos.
»S’a dus, răspunse moșneagul suricjend, să culeagă
sulcină din câmp.
— Se mergem după densa! . . .
sSe mergem! . . . dar’ mi-i că de vom lua opinci
de fer și cârjă de oțel, le vom roade până când vom găsi-o.
— Atunci să așteptăm aici.
»Cât pentru asta, poți se o aștepți aici până când
vei avea barba la genunchi; ea tot nu va veni.
— Spune-mi moșule, ce s’a făcut?
^Vom afla mai târdiu de-a vrea Dumnezeu.
Alecsandru stătu mult pe gânduri, cu capul plecat,
cu privirea rătăcită, apoi întocmai ca omul ce se supune
unei dureroase hotărîri, el respiră adune și dise lui moș
Simion:
— Se ne întoarcem la tovarășii noștri.
>Dintre toate, vorba aceasta e cea mai cu minte,
răspunse moș Simion.

*
4
52

IV.
— Bună dimineața ! dise Costachi junelui Alecsandru,
care sosise palid și serios în mijlocul vânătorilor. Ian
priviți-1 ce obraz lung are și ce galișă căutătură! . . .
Spune-mi tinere, de unde vii așa de opărit.
>:>De unde vin! . . .
— Ah! ah! întâmplarea e mai grozavă decât cre­
deam. Tinérul a oftat! . . . adause proprietariul moșiei.
>;>Ved fuste de femeie prin căutătura lui, dise Nicolae
resucindu-și musteața. Alecsandru e un berbant!
— Oare nu cum-va căpriora cea de astă-noapte
era vre-o fermecătoare prefăcută, băgă de samă Costache
cu un aer răutăcios. S’au ved.ut și de aceste!
„Ba bine că nu! respunse Nicolae; chiar mie mi
s’a întâmplat odată, când . . .
— La dracu cu poveștile tale! . . . putină de min­
ciuni ce ești! . . . strigă Costache spăriat de noua istorie
cu care Nicolae îl amenințase. Mai bine se întrebăm
pe gingașul nostru amic ce i s’a întâmplat astă-noapte?
Dormit-au în vre-un lac cu broaște, sau pe brațele moi
a vre-unei zine din pădure?
„Unde am fost și ce-am védut, îmi este cu nepu­
tință sé spun, dise Alecsandru; căci singur nu știu de
am fost treaz sau am visat.
— Toate se vor lămuri mai pe urmă, dise moș
Simion. Dar’ mai ântăiu dacă nu va fi cu supărare,
se-mi dați voie, cinstiți boeri sé ve fac o rugăminte.
„ Spune, moș Simioane!
— Băiatul meu Radu, doinașul de a sară care chiar
astădi împlinește 24 ani — cei mulți înainte! a intrat
în toanele însuratului! el a găsit o fată după gustul lui
} voiește
si ’ sé o iee de soție.
> Dacă vre unul dintre d-voastră
 53
va avea bunătatea sé fie nun, eu voiu îndrăzni se-i aduc
o căprioară poclon.
»Bucuros moș Simioane, bucuros! răspunseră cu
toții. Sé vie logodnicii, și de nun vei alege singur pe
cine vei voi dintre noi.
Veniți copii! . . . strigă moșneagul; și în același
moment apăru Radu d’indérétul unui frundariu, ducénd
de mână o copilă blondă care ținea ochii plecați spre
păment; ea era îmbrăcată în haine' de mireasă, avénd
cămeșă de burangiuc cusută în dungi aurite, și pe cap o
cunună de flori împletită cu fire de peteală.
^Crișa ea; dise Nicolae; de ce n’am cunoscut-o eu
mai înainte!
— Ea este! . . . dise Alecsandru tresărind și luând
iute pe Costache la o parte.
»Care ea?
— Copila cea din pădure ... cu căprioara nezdra-
venă ... și care cântă frumos de te-adoarme ....
^Nu te înțeleg.
— Chiar astădi dimineață am vedut-o la casa ei
în pădure, căci la densa m’a dus căprioara... și ea mi-a
cântat așa de dulce, și s’a uitat la mine cu așa ochi,
încât mi se păru, că ce véd este o minune și ce aud o
musică din ceriu; ear’ eu obosit cum eram de ostenelele
nopții, mé simții cuprins de o amețală nespusă, și adormii
în audul cântecului ei. Când însă m’am tredit, ea nu
mai era. — Costache .... privește-o cât e de frumoasă!
»în adevér e frumoasă, réspunse acesta după ce o
privi cât-va timp; frumoasă, dar’ nu pentru tine.
— Dacă ți-ași spune că o iubesc!
^Te cred, dragul meu, însă niciodată amorul téu
n’a putut sé vie mai fără vreme decât acuma.
— Ce sé fac ?
54
^Se-ți calci pe inimă, și sé te pui la înălțimea nefe­
ricirii tale; și fiind-că tocmai acuma ne trebue un nun
pentru a o cununa cu Radu, apoi tu trebue sé te jert­
fești a îndeplini această sarcină. — ,,Domnilor, strigă
Costache în glas mare, fără a mai lăsa lui Alecsandru
timp sé se gândească! prietenul nostru Alecsandru mi-a
declarat, că voește sé aibă cinstea de a cununa pe Radu
cu frumoasa lui mireasă, și că le dă drept zestre, doi
boi și o vacă. Primită este cererea lui?
— Primită! Primită! . . . Ura! . . . sé trăiască logod­
nicii . . . răspunseră cu toții, aruncând căciulele în aer,
drept semn de bucurie.
^Fie! . . . dise Alecsandru, a cărui inimă sângera de
durere, védénd așa de repede risipindu-se visul seu de
fericire.
— Și cu bine! dise moș Simion depunénd la pi­
cioarele lui Alecsandru o căprioară selbatecă; tocmai
aceea ce-1 dusese la mireasa lui Radu. — Spusu-v’am
eu, că ea se dusese sé culeagă o s u 1 c i n ă din câmp ?
Căprioara se gudură înaintea noului seu stăpân, și
de astă-dată nu mai fugi de mâna sa desmerdătoare.
Alecsandru cunună pe tinerii logodnici dându-le
zestrea făgăduită de Costache, care îi îmbogăți în scurt
timp, căci ea fu dată cu bună inimă; ear’ el deși curteni
în urmă, în lumea cea elegantă, multe femei și blonde,
și brune, nu se însura însă niciodată, păstrând în inima
sa chipul blondei copile încungiurat ca într’un cadru de
aur; și tot ce a scris și a rimat în viața sa de poet, a
fost inspirat de radele celor doi ochi albaștri, care în
toate nopțile păreau că luminează căpătâiul seu.
Din „Novele" de N. Gane.
 55

Fata Pajoréi.
Poveste.
încordați-ve urechile, căscați-ve gurile și ascultați se
ve mință nenea Iuonuț o poveste asemenea căreia n’a
fost nici nu este, și pe carea însuși o crede de jumătate,
rugándu-vé s’o credeți și dumnea-voastră cinstiți boieri
dela masă.
Fost’au fost, odat’-au fost, că de n’ar fi fost eu naș
ști, fețelor dumnivoastre a ve minți. Au fost oare-când
un împărat, numai ca el. Pe împăratul acela l’a fost
norocit Dumne4eu cu doi copii: un fecior ș’o fată; de­
spre fecior puteai dice ori-și-când cu ochii închiși dicé-
toarea: * Fețișoara lui, spuma laptelui; ochișorii lui mura
câmpului !c — Ear’ fata, nu avea soață pe lumea cu­
noscută pănă atunci.
Feciorul acesta, despre care începui a ve povesti,
ajunsese la vrésta însuratului, dar’ nu se putea însura
nici într’un feliu de chip.
Pentru ce? ascultați să ve spun.
Ursitorile iau fost dat un inel, ursându-i, că numai
aceea poate fi nevasta lui, în al cărui deșt se va ni­
meri acel inel. Altmintrelea nici el nu cerca, că mă rog,
peste voia ursitorilor n’ai după ce-’ți lega grumazii, că
n’o duci la calea cea bună pănă-i cucu. Ș’apoi și drept
avea: ce se-’ți faci din voie nevoie și-’n urmă se-ți rogi
moartea; pentru-că de ce-’ți este scris în frunte nu scapi
de te-ai tot păzi; ba de-ai rîma chiar prin păment.
Năcăjit era feciorul de împărat, de nu se poate
povesti, dar’ mai necăjiți erau părinții lui, cari nu se mai
știau pe ce lume-’s, pentru-că feciorul umblase toată
56

lumea: cruciș și curmediș, și de unde să-’și afle soț!

De rendül de nădejde își putea acăța pofta în cuiu.
— ^Ce inelul naibei poate sé fie inelul acela, de
nu sé nimerește la nici o fată de pe lume ? — dise sora
feciorului și, luând inelul dela frate-seu, îl puse în deștul
ei, unde cugetai că-’i făcut anume.
Despre aceasta nu știa nimenea, numai fata împă­
ratului, carea era foarte necăjită, temându-să ca nu cumva
ea sé fie nevasta fratelui séu.
Neliniștea aceasta o făcu sé întrebe pe multe babe,
că ce ar avea de făcut. în urmă-’și și află, după ce um­
blase: o babă îi spuse sé meargă la Sânta Vineri, că
aceea de bună-samă o va ști sfătui.
Fata de ímpérat ascultă de babă, și ca mânată de
vént se luă preste țări și preste mări; cale lungă să-’i
ajungă. Mergând ajunse la Sânta Vineri, carea încă nu
venise dela biserică.
Ca Sânta Vineri se n’o socotească o gură căscată,
după-cum sânt destule fete, despre care să dice, că nu­
mai cât a umplut Dumnedeu miia și suta cu ele, ea, fata
de împărat, se puse și unde nu-mi griji și mătură casa
Sântei Vineri d’o făcu ca oglinda; putea vedea ori și
cine că este om la casă.
Pe când Sânta Vineri sosi dela biserică, ea s’a fost
ascuns. Sânta Vineri pricepu că are pe cineva în apro­
piere și dise: ^De ești om bun vină în fața mea, ear’
de nu, se mergi din cătrău ai venit
.
*
Atunci fata de împărat eșind de unde era ascunsă
veni în fața Sântei Vineri și, întrebată fiind, a spus din
fir în păr pricina pentru care a venit atâta lume de loc.
Sânta Vineri neștiind unde sar putea afla așa o
fată, o îndreptă la Sânta Sâmbătă.
 57
Fata de împărat după ce-’șî lua diua bună dela
Sânta Vineri, luă altă postate de drum. Ajungând la
Sânta Sâmbătă o află și pe ea la biserică. Și aci ca
și la Sânta Vineri, ca se nu cugete despre ea că e o
fată leneșă, a pus cele din casă la cale.
Sosind Sânta Sâmbătă dela biserică, îi spuse și ei
pricina pentru care călcase atâta amar de cale. Neștiind
nici ea sé-’i spună, o îndreptă la Sânta Duminecă. Și
aceasta după ce a venit dela biserică ’i-a spus, că nu
știe nimic; dar’ de va voi s’aștepte pănă va veni fe­
ciorul ei, soarele, acasă.
Sosind feciorul Duminecei acasă, dise cătră fata de
împerat: ^Cum tu care ai rémas departe îndăreptul meu,
ai putut sosi înaintea mea aici Soarele credea, că fata
de împerat e o fată pe care o véduse el în o margine
de țară foarte departe, pe care ai fi stat gata a jura
d’o miie de ori că-’i aceea.
Mama soarelui, adecă Sânta Duminecă, desmeteci
pe soare de cap, spunendu-’i, că cine e fata împăratului
și ce necazuri au adus-o pe acele locuri.
După-ce soarele povesti ce crezuse despre fata de
împărat, adecă el crecjuse, că aceea ar fi fata pajurei,
care după-cum v’am fost spus, sămâna foarte bine cu
fata împăratului, îi făgădui că-’n diua următoare o va
duce pănă la fata pajoréi. Așa a și făcut soarele, în
diua următoare, luă pe fata de împerat în radele sale
și ducendu-o o puse lângă fata pajoréi.
Numai ele pot povesti bucuria cea mare ce-au
simțit, când s’au vedut una lângă alta.
Sosind Pajora, care nu fusese acasă, când a fost
sosit fata de împerat, voi s’o înghiță, dar’ n’o lăsă fată-sa,
care în cote și-’n genunchi se ruga de mumă-sa s’o
58
lase. Rugarea nu fu zadarnică : Pajora cruță pe fata de
împerat.
Fetele veselindu-se trăiau la olaltă mai bine ca
doaue surori.
Dacă v’am spus odată, că acele doaue fete, așa
semănau de bine la olaltă, apoi nu cred că mai aveți
lipsă sé vé mai spun, că inelul feciorului de împerat
ș’au fost aflat locul la fata pajoréi, așa încât ai fi stat
sé jori cu ochii închiși, că acolo la vérsat înelariul.
în timpul cât fata de împerat petrecu cu fata pa­
joréi, îi povesti între altele, toată întâmplarea cum a
umblat și pentru ce s’a sdrobit atâta amar de drum.
Nu trebui ca fata de împerat s’o întrebe de doaue-ori,
că ar avea voie sé meargă cu ea, ca sé fie de nevastă
fratelui séu; ci la întrebarea dintâi a réspuns cu ^da^.
Și de ce sé nu se învoiască, cugetați și d-voastră, că
doar’ acela a trebuit sé fie om nu tufă, când el în lumea
întreagă nu ș’a aflat nevastă sé-i placă, numai pe fata
pajoréi.
Sfătuindu-se ele multe și mai multe, pe care nici
eu nu-’s chiar moară în vént, sé vi-le povestesc câte
verdi, uscate toate, făcură sfat, când și cum sé plece.
Pécatele mele, — eram paci sé vé ímbét cu apă
rece: Eram paci sé uit a vé spune încă de când fata
de împerat a fost pe la Sânta Vineri, Sânta Sâmbătă
și la Sânta Duminecă, dar’ bine că-’mi plesni prin cap.
Atât Sânta Vineri cât și Sânta Sâmbătă și Duminecă
au știut ce va avea se pățască fata de ímpérat în dru­
mul séu cătră casă, și de aceea o au dăruit fie-care cu
câte un lucru, cu care sé se poată apéra de primejdia
ce avea se pățască, și anume: Sânta Vineri ’i-a dat un
amnariu cjicendu-i, că de va avea se pață ceva primejdie,
 59

sé arunce amnariul; Sânta Sâmbătă ’i-a dat o cute și

Sânta Duminecă o perie, dicendu-i și ele ceea-ce a dis
Sânta Vineri.
Cu aceste lucruri, când paj ora s’a fost dus d’acasă,
fetele au luat-o la sănătoasa.
Sosind pajora acasă și védénd că fete ca’n palmă,
îndată-i plesni prin minte, că încătrău au apucat ele și
năcăjită, cum ar fi ori-care mamă dup’o fată așa fru­
moasă, începu a se boci:
,D’ale-o fică draga mea
„Cum te-a lăsat inima:
„De lăsași pe maica-ta,
„Singură ca vai de ea
*.
Astfeliu bocindu-se cam de când începuiu a ve spune,
se cugetă că cu bocituri d’astea nu va folosi, ca mâ­
nată de vént se luă pe urma fetelor.
Când era p’aci sé le ajungă, fetele băgară de samă
și aruncară în urma lor amnariul, din care se făcu un
munte de oțel, între fete și pajoră, de n’am ce spune
de mare. Pănă-’l sfredeli pajora, ca sé poată trece prin
el, fetele ear’ sé depărtară.
Când ai fi stat sé cugeți că-’s ca scăpate, pajora
care ca fulgerul alerga cu gura ei cea de foc, iată că
le mai ajunge. — Fetele zărind-o, aruncară cutea, din
care se făcu un munte pănă la nori și pe care nu cred
că l’ați fi putut trece, se vé fi dat cineva prânză de
iepure, și sé fi avut cineva șepte capete cu peri de lup.
Nici pajora nu l’a putut trece, făr’ la spart și pe
acesta de-a eșit prin el.
Pănă l’a spart și acesta, fetele s’apropiară de casă.
Când erau sé între în țara împăratului, unde aveau
sé meargă, iată pajora de nou le mai ajungea. Dar’ ca
se mai poată scăpa vre-o câte-va ceasuri cu vieață,
60
aruncară și peria, din care cât ai bate în palme se făcu
o pădure mare, de n’am ce spune, și șbegoasă de n’ai
fi potut întră printr’énsa, se-ți fi dat cineva lapte de
pasere, și lângă pădure un lac adénc și lat de lapte
dulce; ear’ fetele se făcură doaué rațe cari se făceau
a pescui pe lac.
Pajora rodend pădurea își făcu cale și ajungând la
lac cunoscu fetele. Vrénd sé le prindă, ele, fetele, se
pădau așa de bine, încât pajora nu se potu apropia, și
astfeliu ea de mânie începu sé soarbă lacul. Când era
aproape sé-’l sbicească crepă pântecele pajoréi și acolo
își află sfîrșitul.
Rațele sé deteră de trei ori preste cap și se făcură
ear’ fete, si astfeliu cu bucurie si fără de nici o teamă,
merseră mai departe.
Când fuse într’o di, cam pe la amiadi, și ajunseră
la fântâna de unde ’i-se ducea apă feciorului de ímpérat,
ca nimenea sé nu mai știe despre sosirea lor, se făcură
améndoaué doi brăduleți frumoși lângă fântână.
Nu trecu mult și iată că, un fură vreme de copil
vine la fântână după apă, era un sluguliță din curtea
feciorului de ímpérat. Ajungând la fântână puse vasele
de-o parte, și cu o custurice, carea cât era drăguța de
di nu-’i mai cădea din mână, ciontă un brăduleț și cât
ai bate în palme flueruța fuse gata. Știu, că nu-’mi veți
crede făr’ de jurământ, dar’ de-am mai aucjit o flueră
sé dică așa frumos, apoi sé nu mai ajung luna cu mâna
și soarele cu picioarele; de când purtați urechi — nu
cred' că ați audit un glas de flueră mai frumos, mai
minunat și mai drăgălaș.
Copilul se grăbi și tăia și pe al doilea, sé vadă
din acela putea-va nimeri o flueră sé dică ca aceia-laltă;
 61

dupá-ce o gătă nu le puteai deosebi una din alta, atât

prin frumuseță cât și prin glas.
Voios copilul, puse fluerile după ațuca cu carea
era încins, și scoțendu-și apă în vase, se ca mai duse.
Feciorului de împărat îi mai trecuse de sete, și de
aceea aștepta pe perde-vară cu plata în mână; dar’
vedendu-l că a lucrat ceva, sé cugetă ca mai ântâi sé
vadă dacă au știut face lucru de treabă, dacă a petrecut
atâta vreme.
La porunca feciorului de împărat, copilul începe a
dice c’o flueră, care după-cum v’am spus așa dicea de
frumos, de par’că te ridică în slavă și din care s’auda:
„D’ale-o frate dragul meu,
„Lumea ’ntreagă ț’ai umblat
„Tu soț nu ț’ai căpetat;
„Eu îndată ce-am plecat
„Soție ț’am căpetat.
Cred că n’aveți lipsă să vă povestesc uimireă ce
cuprinsese pe feciorul de împărat, când audi din flueră
frumosul cântec, dar’ cu toată uimirea, el se grăbi a po­
runci copilului să cjică și cu cea-laltă flueră. Aceea cânta:
„D’ale-o fată de împerat
„Cum inima te-a lăsat:
„Pe min’ de mai ’nstrăinat,
„Dela dragi curțile mele,
„Ce m’am pomenit cu ele!

Cu vre-o 4—5 bani, de cari umblau p’atunci, feciorul

de împerat cumpără fluerile dela copil, pe care le puse
în casă, unde era locul mai frumos, și la care din când
în când să tot uita, credénd că, ba acum, ba acum va
afla în casă ce dorea el mai mult pe această lume;
dar’ înzădar trec dile întregi; ba chiar și septămeni și
dorința lui cea ferbinte nu se mai împlini.
62
Ce dile cu amar va fi tras, vă puteți închipui cu
toții, cari stați guri căscate în jurul meu. Ar fi dat
multul cu pămentul numai să-’l învețe cineva că ce potec
ar trebui s’apuce.
Cine ’i-a șoptit, cine nu, feciorului de împărat, destul
că în o dimineață lăsată de Dumnedeu, ca toate dimi­
nețile, se duce în grădina cea de flori și punendu-se
acolo jos, cine moare, că el moare; și, când fuse pe
la prândișor, cine-i mort? feciorul împăratului.
Dealtmintrelea în o grădină de flori așa frumoasă,
cum era și aceea, ai fi tot murit.
El cu limbă de moarte lăsa grădinariului poruncă,
că îndată ce va închide ochii se-’i pună o flueră la cap
și una la picioare.
Așa a și făcut grădinariul. Dar’ ce sé vedi? lucru
nemai pomenit: când soarele scăpătase de amiadi, doaué
zine, căci nu știu cum să le mai clic alta, cu părul des­
pletit sta una la cap și alta la picioare. Eară sora lui
carea ședea la cap, îl bocea:
sD’ale-o frate dragul meu
, Lumea ’ntreagă ț’ai umblat
,Tu soț nu ț’ai căpătat;
,Eu îndată ce-am plecat
, Soție ț’am căpătat;
sȘi tu acum ne-ai lăsat.
Gătând aceasta, începu fata pajoréi dela picioare:
^D’ale-o fată de ’mpărat........ Și deu! să stăm strâmb
și să judecăm drept, și avea drept să se bocească și
cum nu te-ai năcăji omul lui Dumnezeu, să mergi atâta
lume de loc ș’apoi să n’ai noroc.
Dar’ stați pe loc: cât ai bate în palme întristarea
peri: fata pajoréi nici de jumătate nu-’și dise bocitura
și feciorul de ’mpărat ca din somn se sculă și-’și îm-
 63*
brățîșâ nevasta. Și ce bine-i atunci când d’odată-ți vine
bucuria și fericirea de care poate nici nai visat.
îmi lasă gura apă când îmi aduc aminte de traiul
lor, prin o grădină, unde ai tot trăi se ai cu cine.
A doaua di ospăț numai ca acela. Știu că v’au mai
povestit și alții, cum se făceau ospețele pe-acele vremuri.
La ospețe taie omul ce este mai gras, ca sé fie zama
gustoasă. Astfeliu și pentru acest ospăț, anume s’au
îngrășat vre-o câte-va scaune și lăviți, cărora tăindu-le
capetele, făcură zamă preste zamă. Ospétatu-m’am și
eu, de n’am ce spune; abia cârlig de sătul am venit
acasă, și când îmi aduc aminte nici de apă nu mi dor.
Așa-i pe la ospețe, cinstiți boieri. De n’or murit
trăiesc și acji.
Geoagiu-de-sus. j. Bota.

Cine a scos pe Adam și pe Eva din raiu.

Snoavă.

Când a voit Dumnezeu sé gonească pe Adam și pe Eva

din raiu, pentru greșala lor cea nesocotită, găsi cu cale sé
trimită pre Gábor, ânger unguresc, ca sé aducă la îndeplinire
hotărîrea sa cea nestrămutată.
Talpoșul de Gábor, cum primi porunca, într’un suflet se
duse acasă de-și scoase de sub pat cișmele cele mari cu talpa
de trei degete și cu niște pinteni de doi coți și ruginiți, și se
băgă în ele; după ce-’și trase nădragii, ce țipau pe picioarele
lui de strimți ce erau, se îmbrăcă cu o atilă ce avea niște
nasturi de tinichea albă cât pumnu de mari, își unse mustețele
cu seu și le résuci de stăteau la buzele lui ca nisce țăpoae,
își puse în cap un fleac de cauc, poreclit pălărie, și-și înfipse
pipa în panglica ei, își puse punga de tutun în buzunar, dela
care lăsă sé-i atérne afară legăturile, în vârful cărora era prins
cârligelul cu care își curățea pipa, și așa fudul, cu pieptul
64
înainte veni la A dam ca se-i facă conoscut hotărîrea dumne-
deească,
Adam și Eva o sfecliră, vedendu-l viind. Ei socoteau,
că cine scie ce mare treabă este de densul.
Talpoșul, cum védu pe Eva își perdü cumpătul. I se
păru a fi foarte frumoasă, și se fistăcise de tot.
Eva simți cu cine are a face, și dise încet lui Adam :
„Lasă pe mine se fac ce știu eu/
Și unde-mi întinse o masă de pânză curată ca fulgul.
Pe ea puse pâne, o cratiță cu papricaș și mai multe cane cu
vin. Apoi eșindu-i înainte, îl pofti se se ospăteze.
Angerul Gábor, se vede că era flămănd, ori din lăcomie,
că unde începu a îmbuca de pare că se băteau doi lupi la
gura lui. Luă odată din legumă și de trei-ori ducea cana
cu vin la gură și-i sufla în fund. Mânca și beü pănă dise, că
nu e el Din când în când se tot uita la Eva și-’și răsucea
musteața.
Eva se prefăcea că nu înțelege ce vrea Gábor, și-’și căuta
de treabă; eară el prilostit de nurii Evei, și perdut de dra­
goste, deșerta mereu la cane cu vin și mânca în neștire pănă
ce-’i săriră nasturii dela atila cu care era îmbrăcat.
Acum nu mai era al seu, și ajuns de vin, — ba încă
beat mort, cum se dice, — începu a mormăi nisce cuvinte pe
care abia le mai înțelegeai. El dicea:
sNo! aici curge vinul ca în Dunărea noastră, este și
mâncare destulă și femee frumoasă; aici sé rne chefuesc/
Și după ce mai beü, nu se mai putu ținea în sus, și cădu
mototol sub masă, unde zăcu trei dile și trei nopți.
își uitase, vedeți dumneavoastră, pentru ce venise.
Ziditoriul, carele știa de altădată nemernicia acestui ân-
ger, se căi că trimise un astfel de bețiv sé-i împlinească po­
runca. El chiemă pe Fiorian, ânger românesc și-’l însărcina
pe densul sé gonească din raiu pe cei pecătoși.
Românul trase numai decât niște cioareci curați, se în-
călțâ cu opincile, încrucișa nojițele pe pulpe pănă aproape de
genunchi, se îmbrăcă cu cămașa lui cea cu mâneci largi și cu
altițe pe la gât, își puse în cap căciulița lui cea de hărșie, în
care înfipse un mănunchi de flori, se încinse cu nisce bete
 65
numai mărgele și fluturei, își lua ghioaga de-a umeri, și sprin­
ten cum este el din fire, plecă la slujbă.
Cum îl vedu viind, Adam dise soției sale:
— Aitil acum s’a isprăvit. Nu e de glumit.
Eva, care știa cum poticălise pe Gábor, dise:
jLasă pe mine bărbate, că-i fac eu și acestuia de pe- ,
*
trecanie.
Și întindend masa, puse pe densa mămăligă, o ceapă
strivită la țițina ușei, sare, vr’o câte-va oușoare, nițică brânză
și câte-va bardace de vin.
Flórian cum veni le spuse, că Dumnedeu a hotărît se-i
gonească din raiu, și că ’l-a trimis pe densul sé aducă la în­
deplinire porunca.
Eva se dete pe lângă densul și cu glas blajin începu:
sSciu pentru ce ești trimis de Cel atotputernic; dară, .
pănă una alta, hai de te ospătează puțin, că vei fi ostenit
de drum.8
Flórian răspunde:
— Iau din masa voastră, numai sé vé arăt, că n’am nici
o vrăjmășie pe voi.
Eva îl tot poftea și-l tot îndemna sé mănânce și se bea.
Socotea că are a face tot cu de-al de Gábor. Flórian făcu
ce sciu el.
Angerul românesc, după ce mânca cât îi trebui, se sterse
cu mâneca cămeșei la gură, și după ce se închina, se sculă
dela masă. Vedi că el știa că venise cu slujbă.
Atunci mai spuse odată lui Adam și Evei pentru ce ve­
nise, și-i pofti cu binișorul se deșerte raiul, și se se ducă
pe aci încolo.
Adam și Eva dacă vedură, că n'o scot la căpetâiu cu
mâncarea și cu beutura ce dase lui Flórian, o întoarse pe
foaia cealaltă. Ei începură a se jeli, a se văicăra și a, se
ruga, de se le plângi de milă. Și bocindu-se dicea:
„Vai de noi, unde să ne ducem noi acum, ce să facem,
cu ce să trăim noi, sărăcuț de maica noastră? Noi nu știm •
să facem doi pași afară din raiu, unde sé ne adăpostim ?
Suntem cu totul străini/
5
66
Inima lui Flórian se înduioșa de milă și se întoarse la
Dumnezeu, după cum venise. El dise:
, Doamne, nu te supéra rogu-te, că mé întorc de astă-
dată fără ispravă. Fă bine de trimete pe altcineva care sé
gonească pe Adam și pe Eva din raiu. Plângerile și rugă­
ciunile lor m’a atins la ficați, și nu mé lasă inima, vedi tu
Doamne, ca sé-i iau cu zorul spre a goli raiul. *
Dumnedeu zimbi și chemă pe Michel, ânger nemțesc,
de-1 trimise sé-i împlinească porunca. Angerul nemțesc rés-
punse ziditoriului:
— Doamne, ca sé pot îndeplini porunca ta tocmai pe
tocmai, sé-mi dai la mână un Befehl, adecă carte scrisă; căci
oamenii ceia poate sé nu mé creadă că tu m’ai trimis.
Dumnedeu îi împlini cererea.
Atunci Michel se duse de-și trase ciorapii cei lungi pănă
la genunchi, încălța nisce cipici de-i făcea piciorul puică, se
îmbrăcă cu fracul séu cel vénát, cu coadele de-i ajungeau la
câlcâi și strimt de sta sé-i plesnească în coate și între spete,
se închee frumos, îsi puse ochelarii pe nas și condeiul la
ureche, luă protocolul la supțioară, își puse un stubeiu ponosit
în cap, la care înfipse o rămurică de tufă, și așa căpuit plecă
la Adam și la Eva, posomorit și cu pas apăsat.
Cum îl véclü că vine, Adam dete fuga la nevastă-sa,
strigând:
„Evo, Evo, acum ne-am stins de pe fața pământului.
Suntem topiți de tot. Ia te uită, tu, pe cine a trimis Dum­
nedeu sé ne gonească.8
Eva se uită și ea, și după ce-1 vedu, se întoarse și rés-
punse lui Adam :
— Lasă, bărbate, nu te speria așa de toate buruenele.
Mé voiu cerca, cu toate meșteșugurile mele, sé fac și cu acesta
ceea ce făcurăm cu ceilalți.
Și întindend masa earăși, puse deasupra pane, șuncă,
varmevirșt și bere.
Michel dacă ajunse, le arétá Befehlul, spuindu-le că acolo
scris era, cum că ei sé deșerte raiul numai decât.
Eva se dete pe lângă densul și-l pofti, ca și pe ceilalți,
la masă, ca sé se ospéteze.
 67
Michel ședu de mânca, și după ce se sculă, tot posomo­
rit le aretă Befehlul:
„Aici scris este, dise el, ca sé eșiți numai decât din raiu.
*
Adam și Eva începură a se jeli și a plânge de aprindeau
pămentul, fugându-se sé-i fie milă de denșii.
Ei credeau că este tot inima lui Flórian.
Michel, după ce i ascultă, rece ca ghiața, în inima căruia
nu se putu furișa nici o scântee de milă, le aretă Befehlul a
treia oară și cu chipul lui cel posomorit le dise:
»Aici poruncă este scrisă, ca sé eșiți din raiu. Nimic nu
știu eu, afară de poruncă. Aideți mai iute, că trebue sé mé
întorc sé dau samă lui Dumnezeu de cum i-am adus la în­
deplinire hotărîrea.
*
Adam și Eva védénd că n’o scot la căpetâiu nici cu beția,
cum făcuse cu Gábor, nici cu rugăciunea, cum făcuse cu
Flórian, și ne mai avénd nici o nădejde, luară calea pribegiei.
Eară ângerul nemțesc, merse după ei, fără turburare, langsam,
cum îi dic ei, cu pas infipt și cu Befehlul în mână, și-i petrecu
pănă dincolo de raiu.
Deci sciut sé fie, că Michel, ângerul nemțesc, a scos pe
Adam și pe Eva din raiu, și deatunci iubesce Dumnedeu pe nemți.
Povestită de un Ardelean.
.
După „Convorbiri literare
* I. IspireSCU.

Beția de alcool (vinars).

Poporul nostru românesc a fost socotit, și este și adi
încă, drept unul din popoarele cele mai deștepte, din sinul
căruia es, sub o bună creștere oameni foarte cum sé cade. Și
noaué înșine ne este drag sé ne mândrim cu firea deșteaptă,
cu mintea ageră și judecata limpede a Țeranului român. De
un timp încoace însă, si cu deosebire în anii mai din urmă,
toate aceștea frumoase însușiri ale Românului sunt amenințate
de un dujman tare primejdios, căruia de nu i sé va pune
piedică cât mai curénd, are sé facă cele mai mari stricăciuni
în sinul poporului, și a făcut și păn’acum. Acest réu atât de
5*
68
nimicitoriu în urmările sale este beția de alcohol sau vinars, și
cu deosebire vinarsul réu, stricat, amestecat cu materii otră­
vitoare, cum adesea întâlnim în crijmele noastre.
Poporul în a sa nepricepere, judecă vinarsul 'a fi drept
unul din mijloacele cele mai neapărat trebuitoare pentru susți­
nerea vieții. El crede, că vinarsul (rachia, țuica, holerca) este
Un nutrement cum sunt alte nutreminte, și de-’l bea, el sie-și nu-și
face decât bine. Cât de greșită este aceasta credință, se va vedea
din cele următoare, în care vom arăta pe scurt și la înțeles:
I. istoria acestei otrăvi; — II. isprăvile, ce le face ajungând în
sângele nostru, și relele ce urmează pentru societatea omenească
prin lățirea din ce în ce a beției de alcool, și în urmă III. pașii
întreprinși la deosebite popoare și în deosebite țeri pentru a
pune stavilă acestui primejdios dujman, și de încheere o scurtă
învetătură.
I.
Istoria alcoolului.
în toate timpurile și în toate țerile, oamenii au căutat sé
omoare urîtul și amarul vieței prin mijloace ațițătoare, cari îl
înfierbântă și-l face ca se-și uite pe un timp grijile și necazurile
vieței. Astfeliu Babilonenii fabricau un feliu de vin din sucul
palmilor, Egiptenii beau pelusianum, Grecii și Fenicienii
nectarul, Caledonii idro meiul, Romanii falerno, Incaș
din America beau chica, locuitorii din Camciatca sé amețesc
prin mâncarea unui burete numit Amanita-muscaria, ear'
Tatarul prin Roumiss, ca sé nu mai amintim popoarele de
adi a le Europei, cari îsi au unul fie-carele beutura lor iubită.
)
*
Alcoolul încă e descoperit din timpuri îndepărtate. Sé
dice, că, dintre țerile Europei, mai întâi s’a făcut cunoscut în
Șpania pe la începutul sutei a IX-a d. Christos. Anume medicii
(doftorii) Arabilor, ce cuprinseseră acea țară îi fabricau din
vin prin evaporație (aburire) produsă prin căldură, și de aci
își are și numirea de v i n - a r s. Alții susțin, că descoperirea
lui sé datorește lui Arnoud de Villeneuve, care umbla sé afle
peatra înțelepciunei.
Destul, că la început sé fabrica drept medicament (leac),
ce sé da bolnavilor în picături. A trăi pe toată diua cu vinars,
*) V. Matemologia de Dr. J. C. Drăgescu, pag. 172.
 69
însemnează dar’ a trăi cu medicamente. Destul, că cu de­
osebire Arnoud din Villeneuve și Raymond Zule din Majorca,
aceștia l’au făcut cunoscut apotecarilor altor teri a le Europei,
* devenind un articol de neguțătorie. Prin suta a XV-a sé pre­
gătea în Modena și în formă de liquer, împrejurare, ce l’a
făcut se-și câștige un mare renume în Italia, cu atât mai
vertos, că sé credea a da puteri noaué de viață, întinerește
și lungește cailele. De aci i s’a dat numele de apa vieței
(aqua vitae) întrebuițendu-se tot numai ca medicament încă, și
anume: în contra boalelor lipicioase (cholera ș. a. 1.). în acest
timp bolnavii au început a sé deprinde cu el, și popoarele
din partea despre meadă-noapte a Italiei au dat al privi
drept o beutură de toate dilele, așa, că Veneția a început
a purta neguțătorie cu el esportându-1 cu deosebire înspre
Turcia.
Pregătirea alcoolului era însă un secret (taină) a medicilor
și chimiștilor, cari îl pregăteau din vin și drojdii. în curend
însă aceștea nu erau de ajuns spre a împlini toate trebuințele
alcoolismului, care din di în di era tot mai căutat. Așa s’au
védut nevoiți părinții alcoolului, ei, binefăcătorii omenimei,
s’au védut nevoiți a cerceta, că din ce s’ar mai putea fabrica
picăturile de viață — cum sé mai numia — ca nu care cumva
' lumea sé se prăpădească în lipsa lor. Astfeliu s’a aflat, că
din bucatele fărinoase, ce conțin întăreală, prin dospire, încă sé
poate estrage alcool. Dar’ fabricarea lui n’a rămas și mai
departe o taină, ci a devenit cunoscută Europei întregi, deprin-
dendu-să oamenii a-1 privi drept articol de nutrement, cum este
pânea bunăoară. Eată calea pe care a devenit cu timpul un
medicament (leac), ce sé lua numai în picături, — eată calea
cum a devenit cu timpul a fi socotit drept mijloc pentru sus­
ținerea vieței, cum este în dilele noastre. Se lua la început
numai picături în contră la boalele lipicioase, astădi însă din
picături s’a făcut litre întregi, și țeranul în neștiința sa crede
că cu deosebire el îi susține puterile vieței. — Mai mult vinars
sé bea adi în Șvedia și Rusia, Anglia și Germania. Pe la
capetul veacului al XVII-lea și jumătatea celui trecut (XVII!)
a dat lumea a socoti vinarsul nu ca o doftorie mai mult, ci ca
o beutură de toate dilele.
70
Urmările Iui s’au arătat însă încurend. Pe Domnitori i-a
luat groaza, védend stricarea ce-o face în popor, ș’au început a
lua mésuri în contra lățirei lui. Astfeliu George II. regele
Hanoverei, socotea pe bețivi drept făcetori de rele, și-i osândea
la închisoare ori îi punea sé măture stradele, ear’ Frideric I și
II-lea, regii Prusiei, au oprit fabricarea vinarsului și de aceea
ca sé nu se împuțineze și scumpească bucatele și cartofii, —
atât de trebuitoare pentru traiul vieței. Chiar în legile tran­
silvane încă aflăm astfel de disposiții opritoare pentru fabricarea
vinarsului.
La anul 1695 sa hotărît în Cluj sub § 6 următoarele:
„Țeranul nu este iertat sé fiarbă vinars ,
* ear’ la 1697 >n
§ 20: „ca sé nu sé micșoreze cultivarea de vii și prețul vinului
sé nu scadă, este oprit sub pedeapsă atât a fierbe cât și a vinde
vinars. Numai drojdiile dela vin este iertat a le fierbe și numai
vinarsul din ele a-1 vinde.
*
Adunarea dela 7 Iunie 1698 ținută în Alba-Iulia, o spune
și mai aspru în § 10, unde dice: „Nici unei clase de locui­
tori nu-i este iertat a fierbe vinars și nici a sé negu­
țători cu el sé nu cuteze sub pedeapsă de 50 fl. ce
dela ori-carele sé vor încassa.
*
Dar’ totul înzădar! Firea omului este de așa, că dorește tot
cam aceea, ce n’ar fi iertat ca sé dorească, precum tare potrivit
diceau stremoșii noștri Romani, dela cari avem începutul:
„Nitimur in vetitum, cupimuspue semper negata. )
*
Cât de blâstămățeste s’a lățit beutura de vinars, și încă
vinars bătut de toți Dumnedeii, — sé vede din cele, ce urmează.
In Anglia pe la 1744 sé beau la an 200 milioane litre de
rachiu, ceea ce în bani face mai mult decât prețul pânei trebui­
toare acelorași locuitori. — în Germania sé bea 360 milioane
cvarte de vinars, cam 10 litre pe un cap de om. Cea mai
ticăloasă stare este însă în Șvedia și Rusia, unde dreptul de-a
» vinde vinars îl are statul însusi.
fabrica si > Svedia
) nare mai
mulți locuitori decât România, cu toate astea sé fabrică în ea la
an 200 milioane litre de vinars, care aproape tot sé bea în întru,
va sé dică fie-care Șvedian își udă măseaua cu 80—100 litre

*) Ne străduim spre cele neertate și dorim cele oprite.

 71

vinars. în Statele-unite ale Americei de meadă-noapte, pe Ia

anul 1813, sé bea 50 milioane ferii de vinars într’un an, pe
când locuitorii erau în numér de 12 milioane. Socotind dar’
copii și muieri de-a valma, sé vine mai bine de 4 vedre.
Poporul nostru românesc a fost unul din cele mai cum-
pétate. înaintașii noștri, putem sé ne mândrim, socoteau beția
drept un pécat din cele mai rușinoase. Dovadă, frumoasele și
înțeleptele vorbe, ce le avem dela ei: „ Cine bea pări la ’mbă-
tare, nume bun în lume nare.
* —Ș’apoi: s Decât sS-ți ese nume
réu mai bine ochii din cap!
* — ,Vinul țuica cui-i place nare
cu ce sé se ’mbrace
,
* ș. a.
Adi stau lucrurile cu totului tot alt-cum. Cu deosebire
poporul de rend a început a fi cuprins de lepra beției de vinars,
poporul de rend, care este talpa țerei și tăria neamului. Și ce
e mai trist, acest réu pe di ce merge sé lățește umplând de
groază pe tot omul de bine, care ține la propășirea și vii-
toriul neamului séu. Adi beția de vinars nu sé mai judecă a
fi o rușine, ci drept un lucru de toate dilele, ce de sine sâ’nțelege,
că așa trebuie sé fie. Ba din contră, omul mai cumpétat, mai
retras și mai cum sé cade este socotit un sgârăie brânză, un
sgârcit vrednic de tot disprețul oamenilor galanți, ce, cum simțesc
un ban la șerpariu, aleargă cu el la jupânul Itzig, și-l pun pe dungă-
Dacă réul s’ar mărgini la risipirea averei celei câștigate
cu atâta muncă, — ar fi destul de mare, urmările traiului
dilnic cu alcohol sunt însă cu mult mai însemnate și sé cu­
nosc din neam în neam, căci eată ce face el, ajungând în
corpul omenesc.

II.
Alcoolul ajuns în sânge.
Alcoolul fiind tare sé lungește cu apă, și astfeliu sé bea
(vinars.) Ajuns în stomach, el ațîță pelița mucoasă și ajutorează
stoarcerea sucurilor acrii, ce descompun bucatele mâncate. A-
ceasta urmare o are însă numai dacă sé bea un păhărel mic
de vinars curat. De sé bea însă mai mult tempește mucoasa
stomachului, o face neputincioasă de a mistui bucatele. Oamenii
învețați de prin cele țeri mai luminate au făcut cercare și cele
clise sau aflat a fi adevérate ca lumina soarelui. Astfeliu cetim,
72
că un oare-care învățat a săturat doi câni cu unul și acelaș
feliu de bucate. Și, după ce i-a* săturat, pe unul s’a pus și l’a
îmbetat cu vinars. Pfeste șese oare i-a omorât pe amândoi și
i-a tăiat. Dar’ ce se-ți vadă ochii?! Pe când bucatele din pân-
tecile cânelui treaz erau mistuite, stomachul celui îmbetat
a stat locului și bucatele din el, cugeti, că, numai atunci
au fost ele înghițite. Fără îndoială, că tot astfeliu de urmări
are și în stomachul omenesc. De-acî ne lămurim și despre îm­
prejurarea cum și de ce bețivii iubesc cu deosebire bucatele
acre, sărate, piperate, — pe când cele dulci nu le priesc de loc.
Causa este, că stomachul lor, s’a pierdut puterea în urma mis-
tuirei bléstématului de vinars și numai bucatele ațîțătoare le
priesc, pe când pe cele gătite ca de obiceiu Ie lapedă. De sine
sé ’nțelege, că o astfeliu de stare este cu totul nefirească.
Dar’ sé purcedem mai departe! Alcoolul nu numai sto­
machul ni-l -face nimic, ci mai are și alte urmări rele asupra
corpului întreg. El ajuns în sânge nu sé preface în părți menite
pentru clădirea corpului omenesc, precum o fac aceasta bucatele
și vinul, — adecă el nu nutrește de loc. Din contră strică
pe unde ajunge, făcend sângele mai slab, mai apătos. Inima
o face de bate prea des, mai în urmă însă bătăile ei se răresc
așa de tare, că poate sé urmeze chiar și moartea. Cu deosebire
mintea o turbură mai tare și, după ce omul stăruiește în con­
sumarea alcoolului, îi conturbă toate feliurile de lucrări ale
corpului, — de unde urmează lipsa de ținere aminte la bețivi,
tîmpirea simțurilor, tremuriciul și câte și mai câte rele.
Și sângele bețivilor de vinars fiind, precum am dis, apătos
și lipsit de puterea ce-o are la omul cumpătat, — urmarea este,
că astfeliu de oameni nu pot ținea piept boalelor și sé stâng
cu dilele în sin.
S’a aflat, că în Germania mor din causa beției de vinars
50,000 de inși la an. — în Anglia 100,000, între cari 24,000
femei. în America pustiirile beției de vinars sunt și mai în­
grozitoare. în restimp de 10 ani (1860—1870) au murit 300,000
de inși, au rémas séraci 100,000 copii, ■— au ajuns în în­
chisoare pentru deosebite fapte rele făcute în stare de beție,
100,000, au nebunit 1000 de inși, ucideri 1500, sinucideri 2000,
 7.3
aprinderi și jafuri în preț de 50.000,000 franci, — 200,000
véduve și 1.000,000 de orfani.
*)
Câte fărădelegi sé severșesc în stare de beție sé vede din
următoarele:
La anul 1877 adunarea cea mare (camera deputaților) a
țerei englezești, a numit o comisie de bărbați învețați, cu în­
drumarea ca aceia sé cerceteze, că cei osîndiți la închisoare
sub ce împrejurări au scverșit fărădelegile pentru cari sé află
la récoare.
Comisia aceea a cerut dela 24 directori de închisori des­
lușirile trebuitoare. E îngrozitoriu aceea ce s’a aflat!
în trei închisori 60 din sută au greșit în stare de beție,
— în opt închisori 75 din sută; — în doaué 80 din sută; —
în șese 90 din sută. Intr’adevér, că e îngrozitoriu.
Lățirea fărădelegilor stă în cea mai strînsă legătură cu
lățirea beției de vinars.
Dacă și la noi s’ar face cercetări în astă privință de
sigur, că la acelaș resultat s’ar ajunge.
Dar’ réul nu sé mărginește nici la atât și am ajuns la
ceea-ce poate sé fie mai întristătoriu.
O familiă, un neam întreg dat spre beție
poartă în sinul séu germenile morții, pustiirei,
lâncedeste numai și cu timpul sé stînge, sé șterge
din șirul celor ce însemnează și ei ceva în lumea
asta.
Copiii bețivilor sau cei concepuți în stare de beție, moște­
nesc pécatul părinților sânt tempiți la minte, supuși la boale
primejdioase, înclinați și ei spre beție din neam în neam, pănă
ce în cele din urmă pier fără urmași. Copiii bețivilor sunt
oameni cu rele purtări, nemorali, înclinați spre beție și ei și
spre câte pécate spre toate. — Nepoții le vot avea toate
aceștea în mai mare mésurá și ca adaos semne de nebuniă.
— Strănepoții pre lângă acestea vor avea înclinări spre a sé
sinucide și e lunatic. — La a patra generație copiii sé nasc
cu desâverșire năuci, n’ajung vrésta bărbăției și s’a mântuit
**
cu ei.
)
*) ^Maternologia* de Dr. Drăgescu, pag. 179.
**) ^Maternologia* de Dr. Drăgescu, pag. 179.
 74
Drept ilustrație la cele dise, lăsăm sé urmeze încă unul
din acelea cercetări adeverite, ce te îngrozesc.
într’ un spital sé aflau 83 de copii cuprinși de stropșală,
cum îi dice poporul. S’a căutat după feliül vieței părinților
și s’a aflat, că din 83 de copii 60 au avut părinți bețivi. S’a
mai aflat și aceea, că acei 60 părinți au avut de tot 301 de copii,
dm cari 130 s’au fost și dus acușa cu scânduri pe ceea lume.
Din cei aflători în viață de sigur, că puțini vor ajunge vrestă
mai înaintată.
Din cele dise până aci sé vede, că vinarsul este o otravă
din cele mai bléstemate și beutura lui neîntreruptă are celș
mai rele urmări ce sé pot, ruinând averi, sterpind vieți ome­
nești și nefericind chiar neamuri întregi.
Dacă la noi comisiunile de asentare sé plâng mereu, că
nu află destui juni apți (destoinici) pentru miliție, dacă s’au
védut nevoite a înmulți clasele de asentare, a cere o vrestă
mai înaintată de cum era mai în urmă, — de sigur, că beția
de vinars, adi atât de respândită, cu deosebire la clasele mai
de rend, — își are partea sa și încă partea cea mai mare,
fiind isvorul tuturor relelor.

III.
Pașii cei dintâi în contra vinarsului s’au întreprins în
America de medă-noapte pe la anulu 1813. Era și timpul,
căci din clasa mai seracă doaué din trei părți au fost ajuns
la sapă de lemn în toată puterea cuvântului și mâi bine de o
jumétate milion de oameni stricați prin beție, inundase țara,
încât erau o adevârată lepră pentru societate. Tot feliül de
fărădelegi sé severșau diua în ameada mare, căci bețivii, pre­
cum știut este, își pierd ori-ce simț de rușine, de sé-i încunjuri
cu carul încărcat cu fen.Oamenii de bine ș’au pus în minte
întemeerea unor societăți, ai căror membrii sé se îndatoreze
a bea vinarsul mai la modru, mai puținei. Societatea de cum-
pétare înființată pe astfeliu de temeiuri în orașul Boston
n’a adus fructele așteptate. Și anume: nu sé putea hotărî
pentru unul fie-carele mésura, ce iertat era s’o bee, făr’ a sé
putea dice, că ș’a eșit din fire. Ori-care membru putea sé
 75
susțină, că el n’a beut decât poate sé poarte. Destul că lucru­
rile au rămas și mai departe în brazda cea vechie.
Pe altă cale trebuia sé se purceadă. La anul 1822 un
preot american cu numele Humphrey iese la iveală într’o
vorbire a sa, că de vinars, care otrăvește și trupul și sufletul,
numai astfeliu sé va mântui omul, dacă l’a încungiura cu
desévérsire.
La anul 1826 s’a înființat întâia societate de cumpătare,
ai cărei membrii s’au îndatorat a nu mai bea vinars în veci.
Ceata celor cu darul suptului la început încărca pe cei
ce sé rețineau dela vinars cu câte batjocuri cu toate. Omul
însă ce nu-și lapedă banul câștigat cu atâta sudoare pentru
otravă de nimic, înaintează în bunăstare în cinste pe di ce
merge, și atrage în cercul seu și pe alții, cari îsi propun și ei
a face asemenea. Astfeliu societățile de cumpătare din Ame­
rica au propășit din di în di și numărul membrilor s’a urcat
în 1842 la numărul de 10 milioane. O mulțime de fabrici au
fost închise și dece mii de pierde vara, oameni de nici o
treabă și păcătoși, au fost întorși de pe calea cea rea.
La anul 1828 aceștea societăți au fost introduse și în
Anglia, aflandu-se adi în fruntea lor însăși regina Victoria,
în Irlanda dujmanul cel mai mare și l’a aflat vinarsul în călu­
gărul Matew pe la anul 1838. în decurs de 5 ani numărul
membrilor era 5 milioane. S’au mai întemeiat astfeliu de
societăți în coloniile Marei-Bratanii (Anglia), în Șvedia, ba și
negrii din America, pe cari bunii Europeni îi serăciseră și
stricase mult de tot, și ei au oprit introducerea apei arde-
toare (vinarsul) în ținutul lor sub cele mai grele pedepse.
Și ori unde s’au întrodus societățile de cumpétare urmă­
rile cele mai salutare n’au întârdiat a să arăta. în măsura,
în care să mistuie vinars mai puțin în aceeași să împuținează
hoțiile, bătăile, lenea și trândăvia, necredința, dejosirea la
starea mai de jos decât a unui animal — animalele nici când
nu măsură drumurile de largi și nici nu cad prin șanțuri —
să împuținează jocul în cărți, necredința în căsătorie. Și din
contră starea morală a societății s’a îmbunătățit, boalele sunt
mai rari, anii să înmulțesc, poporul peste tot a devenit mai
sănătos, mai învîrtute.
76
La noi Românii nu s’a făcut și nu sé face nimic din
nici o parte spre a pune piedecă lățirei răului acestuia, ce-au
nimicit atâtea moșii, au adus la sapă de lemn atâtea familii,
au lăsat orfani și prăpădiți mii de copii, — trecând de obiceiu
averile în mâni streine.
Un mic și neînsemnat început s’a făcut la Sân-George
anul acesta (1886) în satul Ghireșiu-român, unde 8 inși
s’au îndatorat serbătorește înaintea martorilor
și sub pedeapsă a nu mai merge la birtul lui
Hirsch din acel sat, a nu mai duce nici acasă
vinars dela el, — atâta tot, dar’ pe rană n’au cutezat sé
pună degetul, a nu mai duce de loc și de nicăiri, nu
)
s’au îndatorat, —■ ceea-ce puțin face.
* Cu aceasta însă puțin
ni sé pare, că s’a făcut, de oarece vinarsul tot vinars rămâne,
fie el dela Hirsch din Ghirișiu român, fie dela Itzig din Seră-
ceni și chiar din Paris sé fie el adus. Da, el tot vinars remâne
și încă de multe ori falsificat cu materii otrăvitoare, ce-ți sapă
la pomul vieței, și astfeliu de materii sunt: — lăsăm la o parte
hireanul, cenușa, piperiul, paprica (ardeiul) — vitriolul, amo­
niacul, peatra venătă, peatra acră și cine le mai știe
pe toate. Audi frate Române, tu strănepot al viteji­
lor Romani, de cari tremura lumea, — tu ai ajuns
a bea vinars cu vitriol! Aduți aminte, când îți udi mă­
seaua cu vinars, aduți aminte, că aceea ce te arde pe gât,
ce te face sé te strîmbi din față cându-1 înghiți, poate sé fie
vitriol, una din cele mai grozave otrăvi! — Ai sé știi, că
urmașii tăi te vor bléstéma, lăsându-le după legile firei drept
moștenire aplecarea urîtă spre beția de vinars stricat, aplicare,
ce la al patrulea urmaș îți va stânge neamul fără doar’ și
poate, căci „Năravul din fire n’are lecuire4 — și „Toată fapta
îsi are răsplata.®
Unu început de îndreptare ar fi timpul ca sé se facă.
Puturoasele crijme ovreești, ba fie și turcești, a sosit timpul
ca sé le încunjurăm. Facă bine fie-carele și trăiască din
sudoarea feței sale, dar’ nu destrăbălând un întreg cerc de

♦) Vedi „Gazeta Transilvaniei

* Nr. 96 dela 30 Apr. 1886.
 77
oameni prin vendarea unei -beuturi atât de dăunătoare cum
este vinarsul.
_ Și ca în toate celea bune pentru neam, și de astă dată
privirea ne-o întoarcem cătră Preoții și învețătorii noștri. Ei
sânt capii poporului și, bine, réu, trăiesc din sudoarea lui și de
soarte-i chiemați sunt a sé îngriji. Poporul trebuiește luminat
prin cuvântări convingétoare — la ce drept ajutoriu pot servi
și aceștea șire — și trebuiește încercat înființarea unor socie­
tăți a oamenilor ce-’și dau cuvântul a sé lăpeda de vinars.
Nu va merge pretutindenea, că e greu a ținea banul în șer-
pariu, când știi că-1 ai, e greu a te desvăța de un obiceiu,
ce ți s’a prefăcut în a doua natură, dar’ — „tot învețul are și
,
*
desveț — și ce nu sé poate într’un loc, poate va reuși în altul.
Ear’ aceea știut este, că toate lucrurile bune din lumea asta
numai anevoie sé pot pune la cale, numai cu țîrăita. Și nu că
doară numai la noi Românii merge astfeliu, ci la toate neamu­
rile așa este. Precum anevoie poți sé desvâți pe Român de
vinars tot astfeliu e și pe Frances de cognac, pe Neamț de
liquer, pe Rus de alaș, wutki și rostopcin, pe Italian de roso-
glio......... , unde poporul e mai luminat, tot își mai pune frâu.
în ținuturile locuite de noi Românii sé fac mai pretutin­
denea vinuri bune. Mai bine un păhar de vin decât o litră
de vinars.
Priviți pe Ovreul, ce stă lângă butoiul cu vinars, cum
altora îl vinde bucuros și-i place când are trecere, el însă nu-1
pune pe limbă pentru lumea asta.

N’am așteptat și nu așteptăm, ca aceștea șire sé aibă

te miri ce urmări grozave, tocmai de aceea celor ce le vor
ceti și, clătind din cap vor pune cartea la o parte, și vor a-și
uda măseaua cu păhăruțe de viață (adi nu le mai poți
numi picături) dela birtul lui Șloim, — le dorim o bună poftă
la vinars falsificat (prefăcut) cu vitriol și alte otrăvi.
17/29 Iunie 1886. Gr. Sima al lui Jón.
78

Pentru viieri.
» (Clasificarea strugurilor la cules.)

A lucra viia la timpul seu, a face tot ce ne stă în putință

pentru-ca ea sé fie în toate privințele în rendül cel mai bun,
— ș’apoi la cules a purcede fără nici o noimă, — însemnează
a fi un vieriu de rend, care încă nu știe cât de mult aternă
dela cules. Culegând totul de-a valma, struguri negrii cu albi
împreună, copți cu necopți și putredi, — e o greșală dăună­
toare pentru cultivatoriul de vii. E cu neputință sé producă
decât vin ordinariu (de rend) prin urmare de puțin preț. Nu
astfeliu face el, vieriul iscusit de prin cele teri streine! El
știe sé facă mai multe clase de vin, el știe cum sé tragă bani
cât mai mulți din vinul lui. Eată cum ar trebui sé se purceadă
la alegerea și clasificarea strugurilor la cules, dacă e vorba sé
tragem folosul cel mai mare din cultivarea viilor.
Strugurii la toată întâmplarea trebuiesc aleși, dacă nu mai
mult apoi pe cei negrii de cei albi. De voim a face numai una
clasă de vin, apoi pe cei negrii îi stoarcem numai decât, ear
pe ceî albi îi putem lăsa pe cotrengi 24—48 de oare și numai
după aceea îi călcăm și amestecăm mustul la olaltă punendu-l
în unul și acelaș vas. Strugurii negrii, de-i vom lăsa timp
mai îndelungat pe cotrengi, apoi mustul din ei are sé fie tare
roșu și amestecându-1 cu cel din cei albi, — îi strică fața
făcendu-l nici alb nici roșu, împrejurare ce-i scade mult prețul.
Dacă în viie avem mulți struguri negrii, apoi e bine sé
producem vin roșu din ei, care, fiind de coloare roșie întune­
cată, e mai căutat și mai de preț. Dacă ne-am hotărît însă
a produce vin roșu, apoi s’o facem cum sé cade și anume:
Sé căutăm, dacă sunt strugurii negrii destul de copți. Aceasta
sé cunoaște înmoind strugurile în apă. Dacă și după ce-1
scoatem își păstrează coloarea închisă vineție, — putem fi siguri,
că sunt resbiți cu coptul. Alegem dar’ din strugurii negrii numai
pe cei copți cum sé cade, ear’ pe cei putredi și mai puțin
copți îi călcăm îndată și mustul lor îl amestecăm cu acelor
al strugurilor albi.
Lucru cel mai cu cale este însă, dacă producem trei
clase de vin său cel puțin doaué. Și anume: din strugurii
negrii resbiți cu coptul vin roșu de coloare închisă, — din
struguri albi resbiți cu coptul vin alb de întâia clasă, — ear’
din strugurii negrii mai acrii, mai putredi și din cei albi de
aceeași pănură producem vin mai de rend. Sé nu sé pună
însă la uitare, că strugurii negrii nu este iertat sé stee mult
pe cotrengi, pe când cei albi e bine se stee batăr o di ș’o
 79
noapte, numai astfeliu sé topesc sucurile de pe coaja bombițe-
lor, cari dau gust și tărie vinului. De sine sé ’nțelege, că
alegerea și clasificarea strugurilor poate merge și mai departe.
Sé pot culege, dacă sunt în numér mai mare, bombițele
uscate pentru a produce vin deboambe. Șie bine a sé
face aceasta, dacă bombițele s’au uscat de rescoapte și nu
în urma unei ploi numai, când ele au obiceiu, de a crepa și
urmând o căldură mai mare sé uscă făr’ sé fie resbite cu
coptul. Vinul de bombițe e foarte scump și, când sé poate,
o cere interesul bine înțeles al viieriului, ca sé se facă. Munca
chieltuită sé resplătește foarte bine prin prețul însemnat, ce ni
sé oferă pentru astfeliu de vin.
Pentru cei-ce doară nu ar ști însemnăm aci pregătirea
vinului de boambe, așa cum numai sé poate de lămurit.
Culegând bombițele rescoapte, dar’ nici putrede și nici
înflorite nu este iertat sé fie între ele, — le punem treptat
câte 2—4 litre în călcătoarea cu dopul bătut și le frământăm
pănă când sé fac sub picioare un feliu de aluat. Le punem
apoi într’un butoiu desfundat la un capét, frământăm altele și
tot așa pănă când gătăm. Acum peste aluatul acela turnăm
vin bun vechiu, ori must de cel mai bun ce avem, mai mult
ori mai puțin, după cum avem voie sé facem vin mai gras
ori mai slab. Și, după ce am turnat vin peste aluat de bom­
bițe, luăm un băț și-l mestecam, pănă când întreg aluatul de
bombițe sé desface și pierde în vin. Astfeliu îl lăsăm sé stee
6—12 oare, ear’ după aceea îl călcăm ca de obiceiu. Peste
drevele remase turnăm din nou vin, dar’ acum mai puțin îl
amestecăm și lăsăm sé stee încă 8—12 oare și-’l călcăm, tur­
nând chiar și a treia oară vin peste dreve, de care ne folosim
în urmă la îmbunătățirea vinurilor mai slabe ce le avem.
Vorba e însă, cât vin sé se toarne peste bombițe? Lumea
s’a obicinuit a purcede de așa, că mésurá bombițele cu litra
și în urmă pentru fie-care litră toarnă pănă la 5 litre vin ori
și mai bine, aceasta este însă mésura mijlocie.
Dacă viile noastre n’ar fi așa precum sunt, sădite fără nici
un capét, struguri negri și albi de toate soiurile puși de-a
valma fără nici o renduială, și culesul viilor s’ar putea face
înțelepțește, cum se face în alte părți, dar’ nu fără nici o
socoteală, cum vedem, că sé face la noi. De sine sé ’nțelege,
că tocmai de aceea nici nu suntem în stare a produce frunte
de vinuri, ci eac’așa, vinuri mai de mâna a doaua chiar și în
anii cei mai buni.
Ar fi de dorit ca la plantarea de vii, fit“ sé face din
nou, fie că sé îndreaptă una vechie, șirurile sé se pună după
80
soiuri, albii de-o parte, negrii de alta și în fie-care șir de un
soiu numai.
De-ar fi ca și iubitul nostru popor sé înceapă a se lápéda
de vechile deprinderi economice, în aste dile, când traiul
vieței este atât de anevoios. Unul singur de s’a îndrepta,
scriitoriul acestor șire s’ar simți mângâiat.
Gr. Sima al lui Jón.

Câteva povețe.
(Din „Arkir și Anadam
* de A. Pann.)

Temeiul înțelepciunei este frica lui Dumnedeu; întâi temete

de Dumnedeu, și al doilea de cel ce nu sé teme de Dumne­
deu. Căci, ,Pe Dumnedeu cel ce ’njură nici de tine nu sé
’ndură ... .* Dar’ însă: ,Necredinciosul își găsește pe nelegiui­
tul. Că toată fiara își are lupul ei.
*

Cinstește toate religiile, dar’ te ’nchină numai la a ta.

Căci, „Cel ce sé ’nchină la doaué credințe, acela nici o lege
nare și la toți e în ură mare.... *

Cinstește pe părinții tei și pe cei bătrâni, căci și tu ai

sé fi bătrân; și ceea-ce nu-ți place ca se-ți facă alții ție, nu
face nici tu altora. Că toată fapta își are răsplata; cătră
aceștia fi recunoscétoriu cătră cei ce ț’au făcut bine, când ai
avut trebuință și nu-i uita în timpul fericirei tale, că nu ști
cum șe ’ntoarce soarta, care umblă ca și roata, astădi te'nalță
ca’n dulap și mâne te dă peste cap.

Se-ți fie milă de vite, nu le pedepsi neomenește, după

proverbul, ce dice:
Omul trebuie sé aibă milă și de câne,
Dar’ de animalul cu care-și câștigă pâne!
Acela, ce n’are milă de dobitoc
Nici de om n’are milă de loc.

Celui ce-ți va vorbi cu asprime, tu respunde-i cu blân­

dețe, căci omul nechibzuit astădi îti vorbește nebunește și
mâne-i pare réu și sé căiește, dar’ însă îndeșert, căci căința
cea din urmă ?c tot-de-una cu pagubă.
 81
înaintea celor mari nu fi îndrăzneț la vorbă și grabnic
la réspuns, ci te înfățișeadă cu sfială și réspunde cu socoteală;
că toată graba strică treaba, ear’ vorba dulce multe aduce.

Ferește-te de vorbe fanfaroane sau flecare, nici întrebuința

minciuni, pentru-că minciuna întâi cade și ca plumbul în apă
sé afundă, ear’ în urmă ese cu frunde pe undă. Și apoi cui
sé descopere minciuna odată, nu sé mai crede altădată chiar
de ar vorbi adevérul.

Ferește-te de desfătări, nu te fărmeca de frumsețile muieri­

lor și mai ales de cele cu bărbat; căci vinul bun și muierea
frumoasă sunt doaué otrăvi dulci la om; și cine umblă pe
drum cu gândul acasă își pierde căciula în térg.................

De vei avea vecin réu sau vre un asupritoriu, nu purta

în contră-i ură ca sé te asemeni cu el; ci de este altul în
contră-ți réu, tu fi bun;
Cu oțet și cu fiere
Nu sé face agurida *) miere;
Și de te latră vr’un câne
Astupă-i gura cu pâne;
N’arunca în el cu pietră,
Că atunci mai réu te latră.

Nu te aduna nici te întovărăși cu oameni proști și né-

rodi, ca sé nu-ți dică cineva: S’a strîns rînced lângă muced, și,
Spune-mi cu cine te însoțești,
Ca să-ți spun cine ești; — și,
în tărîțe cine sé amestecă încă
Sé știi, că porcii-1 mănâncă.
De aceea: „Mai bine cu un înțelept sé cari peatră la o
casă, decât cu un nérod la masă4. Și ear’, mai bine cu un
vrednic la pagubă, decât cu un nevoieș la câștig.

Ferește-te de certe și judecăți, că totdeuna e mai bună

o învoială strîmbă, decât o judecată dreaptă; nici te amesteca
în cearta altora, căci mulți sunt cari caută cearta cu lumi­
narea; și te pomenești că-ți umple ceafa de pumni și spatele
de ciomege; și, pănă la ’mpératul suferi încaieratul.

Când vei fi poftit la vr’o adunare pompoasă, îmbracă-te

în haină frumoasă, ca sé nu-ți vie cu rușine, când vei ședea
lângă cei îmbrăcați bine; sé nu fi brânză bună în burduf de
*) Strugurul necopt.
6
82
câne; că e un proverb: „Ori te poartă cum ’ți-e vorba ori
vorbește cum ți-e portul/

Când vei fi chiemat la masa altuia nu grăbi sé ședi la

locul cel dintâi, ci tot-de-una se-ți alegi scaunul cel mai din
jos; că de vei fi tu mai cu vrednicie decât ceia-lalți, îți va fi
cu cinste, când te vor pofti mai sus. Ear’ de vor veni alții
mai de cinste decât tine, îți va veni cu rușine, când te vor
pofti mai jos: dar’ însă, de voiești sé trăiești mai bine, tot-de-
una la cap de țară se-ți faci casă și se-ți alegi loc la mijloc
de masă.

Pe căletoriul stréin, ce nezuiește la casa ta, nu-1 goni și

departa; ci-1 primește și-’l cinstește, înlesnindu-i cele trebuin­
cioase ca unui drumaș, căletoriu; că munte cu munte nu sé
’ntâlnește, dar’ om cu om, când nici nu gândește.

în cálétorie fără tovarăși sé nu mergi, nici la vénát cu

pușca goală sé pleci; că o armă goală sparie pe doi inși,
adecă și pe stăpânul ei și pe vrăjmașul seu; însă la vreme de
nevoie un ciomag mai lesne ia foc decât o armă plină.

La neguțătorie tovarăș nu-ți trebuie; că doi cârmaci

îneacă corabia...........

în sfârșit tot omul este datoriu în lume sé urmede la

una din aceștea trei, adecă: sau fă-te ostaș, sau fă-te călugăr,
sau te însoară, dar’ însă ostaș sé te faci mai tinér, călugăr
mai bătrân, și te însoară, când ajungi în minte matură,
când poți adecă sé câștigi bani, ear’ nu, când ști numai sé-i
chieltuești.

Când vei vrea sé te însori deschide patru ochi, ca sé

n’aduci pe dracul cu lăutari în casă. Ci te păzește sé nu iei
fată frumoasă și crescută réu; nici nevastă lăsată de bărbat,
și véduvá care-și plânge pe bărbatul cel mort; nici lua de
neam mai mare decât tine, ca sé nu-ți dică: scoală tu sé șed
eu; nici mai bogată, ca sé nu-ți dică: taci tu sé vorbesc eu;
ci ia mai séracá, ca se-ți dică: fă ce ști tu, că nevasta nu e
cârpă, dacă nu-ți place s’o descoși și s’o lapedi.
 83

Pomăritul.
Sunt ținuturi în țerile mai înaintate, în care fie-care drum,
fie-care cale e plantată cu pomi roditori. Și venitul acestor pome-
turi numai, ar putea sé fie de ajuns pentru a plăti toate dările.
Pe lângă folosul însemnat ce pomii ni-1 aduc prin fructele
lor, prin lemnul de lucru și foc, ei sunt o podoabă pentru
ochiu și mulțămirea sufletescă face și ea ceva.
Mai vine a sé socoti și împrejurarea, că pomii ca și toți
arborii au o însemnătate deosebită, în ce privește regularea
climei unui ținut. Unde pădurile sé sterpesc și pomii sé răresc
pe di ce merge, schimbările atmosferice (ale aierului) sânt cu
mult mai neregulate, decât acolo, unde ținutul e împădurit
după cuviință.
Toți arborii resuflă, au trebuință de aier. Dar’ lor le
priesc tocmai acelea părți din aier, cari noaué ne sunt strică­
toare și earăși, partea de care noi avem trebuință, aceea din
contră plantelor nu le este de nici o treabă. Pe lângă aceștea
arborii micșorează puterea vântului, arșița soarelui rețin și absorb
umedeala din păment, îl apără de e costos de cutropire, când
sunt ploi multe. Eată dar’ cum arborii ajutorează chiar și
puterea de rodire a pământului curățesc aierul, regulează
clima însăși.
Locurile, de pe cari sé sterpesc toți arborii devin cu
timpul, fiind estinse, adevărate pustiuri, dovadă o mulțime de
țeri din răsărit.
Plăcerea ce-le are cultivatoriul de pomi e adevărata co­
moară sufletească, de care obicinuit odată nu se mai poate
lipsi în toată viața sa.
Rămâne încă folosul bănesc, care încă e însemnat, cu
deosebire dacă pomii să cultivă cum sé cade, așa după cum o
cere natura lor și feliül pământului, ce-1 avem la îndemână.
Eată în scurte cuvinte cum are să purceadă cultivatoriul
de pomi, dacă voiește ca sé folosească fie-care unghiu al gră-
dinei, a locurilor, ce de alt-cum nu rodesc nimic.
Mai întâi de toate avem sé ne îngrijim, ca să avem
păment bine lucrat pentru școala de pomi. Câteva straturi
sunt de ajuns pentru trebuințele unui econom. Astfel de loc
are se fie în soriște, adecă aședat spre meadă-di mai bine, și
nu este iertat se fie cleios ci pământ roditoriu de care avem
mai bun. Acesta trebuiește îngrășat bine cu gunoiu putred,
mai bine gunoiu de prin curte, care e mai puțin arduriu și
puterea încă ș’o ține mai mult. îl săpăm adânc, cât numai
să poate de adânc și-l semănăm cu o plantă, ce vine săpată
6*
 84
mai de multe ori peste vară, astfeliu e curechiul, cartofii, napii
și altele. Toamna, după ce pe aceștea le-am cules, săpăm
pământul din nou și-l menunțim cât numai sé poate de bine.
Dacă pământul e îngrășat și lucrat cum se cade, pomi-
șorii vor crește în el foarte frumos. Mai târcliu pomii, având
rădăcini mai puternice, sé mulțămesc și cu păment mai slab,
la început însă le trebuiește pământ bun.
îngrijindu-ne odată de loc potrivit pentru școala de
pomi, purcedem la adunarea de simburi: de mere, de pere, de
cireșe și altele. De sine sé ’nțelege, că nu este iertat sé-i
amestecăm. Simburii de cireșe mai bine resar, dacă-i semânem
proaspeți și încă cu carne cu tot. Făcând așa, de cu primă­
vară resar foarte bine. Ear’ de-i vom ținea sé se usuce, la
al doilea an de-abea resar și atunci foarte rari.
Simburii de mere și pere, dacă nu cumva sunt adunați
toamna, când îi semănăm îndată ce s’au sbicit, — dacă, dic,
sunt adunați peste vară și trebuiesc ținuți pănă târdiu de cu
toamnă, apoi avem sé-i uscăm la soare, grijind totodată sé nu
sé mucedească. Dar’ sé fim cu luare-aminte, că prea mare
arșiță a soarelui îi arde coltul, ear’ mucedirea în decurs de
o di îi nimicește puterea de a resări a colțului. Așa dar’
s’avem de grijă ca nici arșița soarelui și nici prea multă urne-
dire sé nu le fie spre stricare. De cea din urmă putem sé-i
ferim ștergendu-i cu un petec de pânză. Simburii îi păstrăm
în nesip uscat ori un săculeț rar așecjându-i la un loc récoros,
vântos, — unde însă radele soarelui nu-i ajunge. —
Simburii de mere și pere aflăm din greul înspre toamnă,
când sé pisează pentru oțet. —
Mai repetăm odată, că locul menit pentru școala de pomi
are sé fie lucrat adânc de cu primăvară, peste vară semânat
cu plante, ce cer sé fie săpate mai de multe ori, — ear’
1 toamna în Septembre ori începutul lui Octombre îl săpăm din
nou și-l împărțim în straturi ca de 4 urme. înainte de îngheț
facem pe straturi de-a lungul cu o greblă ori sapă mică pârâuțe
de 3 degete afundime, în care aruncăm simburii de poame
într’o depărtare de un deget unul de altul. Astupăm pârăuțele
cu păment de cel mai bun de care avem, apăsându-1 cu mâna
ori cu o scândurice. Unii cultivatori de pomi, întemeiați pe
practică îndelungată, recomandă ca pereuțele sé se astupe cu
gunoiu putred cât numai se poate de ménunt. Pe când pă­
mântul de cu primăvară în urma vânturilor seci sé întărește, —
gunoiul nu, și semânța de pomi. resare foarte frumos. Péréujele
e bine ca sé râmână ceva mai jos ca suprafața stratului, atunci
apa din neauă toată sé scurge prin ele în jos. De oarece
găinele pot sé ne strice tot lucrul, punem pe deasupra spini
 85
deși, pe cari de cu primăvară putem depărta, dar’ putem și
sé-i lăsăm acolea pănă ce pomișori nu-s în 5 — 6 frunde.
Peste earnă ne uităm nu cumva s’a abătut în părțile
acelea vr’un sobol și dacă da, se-l pândim și scoatem cu aju-
toriul unei sape.
Și șoarecii pot sé ne păgubească, tocmai de aceea nu
este iertat sé suferim în grădina de pomi grămedi de paie,
buruiene și altele, unde șoarecii sé țin bucuros.
Bruma, înghețul neașteptat de cu primăvară, ear’ pot sé
ne strice. în astfeliu le împrejurări, le acoperim cu niște scân­
duri subțiri, ușoare sub cari putem sé punem niște bucăți de
lemn, ca sé nu ne stropșască drăguții de pomișori. Când gerul
e prost de tot, pe de laturi punem gunoiu, ca sé țină căldură.
Peste vară îi plivim, săpăm și peste tot îi ținem în deose­
bită curățenie, ceace e o plăcere a o face, când îi vedi cum
pot sé crească de frumos.
Sé poate întâmpla ca omidele sé-i năpădească. Ele, când
nu află de mâncare, călătoresc mai departe. Economul cum
sé cade are ac și de cojocul lor. E deajuns dacă sé cerne
cenușă pe cărarea din jurul straturilor așa ca de 2—3 degete.
Omidele când dau sé treacă peste ea își află acolea masul, sé
prăpădesc între cele mai grozave chinuri. Ca ele sé nu sé
suie nici pe altoii mai mărișori e deajuns dacă legi pe trunchiul
lor un fel de péláriá de hârtie, pe care-o umpli cu cenușă.
în anul următoriu, de vom avea dile cu pécate, vom
vorbi despre școala, unde sé altoiesc pomișorii, despre metoa-
dele de altoit, între cari vom recomanda unul nou, cel
mai sigur și după care sé poate altoi ori când în
decursul anului. Gr. Sima al lui Jón

De ale albinelor.
Un stup are o regină (matcă) 100—2000 trântori și
20—30 mii albine lucrătoare. Stupii tare împoporați sunt în
stare sé trimiță afară la câmp a treia parte din albine, cei
slăbuți abea a decea parte.
Audim adesea vorbindu-sé de stupi bătrâni, albine bă­
trâne, ca și când și ele, încărcate de ani, ar ajunge în toanele
neputinței bătrânețelor omenești. Dar’ aceasta adevérat nu
este. Albine bătrâne nu sunt, în înțelesul adevérat al cuvân­
tului. Dintre albine, cele ce sé nasc toamna, o duc și o jumé-
tate de an, pe când cele de primăvară și vară în 5—6 septă-
86
méni Sé prépádesc în urma neîntreruptei lor alergări. Astfeliu
despre albine moșnege, cum sé crede că sunt cele din
matcele — stupii ce sé țin mai mulți ani pentru roit sé dic
matce în popor — de 3—4 ani nici vorbă nu poate sé fie.
Stupii tot-de-una sünt tineri. Regina singură trăiește pănă la
cinci ani, dela anul al patrulea însă cele mai multe nu mai
sunt de treabă pentru ouat.
Tocmai de aceea tot la trei ani stupariul are sé schimbe
regina cu alta tineră deoare-ce ea nefiind în stare sé oué și albi­
nele lucrătoare avénd o viăța atât de scurtă, — stupul slăbește.
Albinele sé înmulțesc din ouéle depuse de regină în celulile
(căsulii) fagurilor. Tot asemenea și trântorii. Celulele lor însă
sunt mai mari pe când ale albinelor lucrătoare mai mici.
Ouéle menite de a sé crește din ele regine sé pun în celule
anume pregătite. Albinele lucrătoare sé desvoaltă în 21 de
dile, — trântorii în 24, ear’ regina în 16.
O regină oué la di 700—3000 de oué, într’un an 70.000
pănă 200.000, ear’ în toată viața sa pănă la un milion.
Un stup înainte de roire stă astfeliu: 1 regină, 2000—5000
trântori, 30.000—60.000 albine lucrătoare, puiți 60.000—70.000,
regine tinere în căsulii pănă la 15.
Roiul cel dintâiu (tâieriu în popor, dela întâieriu)
ese cu regina cea bătrână, și are 5000—15.000 albine lucră­
toare, 300—500 trântori, la 7—14 dile ese roiul al doilea (în
popor mijlocariu). Acesta are 1—5 regine tinere, 3000 pănă
10.000 albine lucrătoare, 200—400 trântori. Roiul al treilea
(în popor vîzgariu) ese păn’ la 3 dile.
Roiul, ce ese eară din alt roiu din acel an sé dice p a r o i u.
De vrem sé tragem mult folos din stupărit, apoi sé nu
ne bucurăm de roii mulți, de oarece, precum am dis mai sus
din stupul slab abea a decea parte ese la lucru.
Eată sporiul unui stup într’un an:
roi ceară miere
1. albine lucrătoare 10.000 . — — Kilo 8 Kilo
2- » » 20.000 . 1 ■» 13 ■»
3- » » 30.000 . 2 Vr-Vs » 20
4- » » 40.000 . 3 V2 » 36
De aci sé vede, că albinelor le vine cu mult mai greu
sé adune ceara și sé clădească fagurii decât sé adune mierea.
La un kilo de fagur le trebuiește 10 Kilo miere și 1 Kilo
pulbere de flori. De sine sé ’nțelege, că stupariul isteț le vine
albinelor într’ajutoriu scoțend numai mierea din fagure, pe
care-1 așădă din nou în coșniță, unde albinele nu întărdie a-1
umplea cu miere. Adi sé află un feliu de mașină eftină, cu
ajutoriul căreia poți sé scoți toată mierea din fagur, făr’ ca
 87
sé-1 strici. Dar’ tocmai de aceea sunt mult mai bune coșnițele
(coșuri) cele noué, la cari poți umbla cum îți place, decum
sunt cele vechi, din cari nu poți lua nimic, făr’ dacă omori
nevinovatele albine, ca sé Ie răpești munca.
Pe un fagur de 32 Cm. lungime, 16 Cm. lățime, cu 4000
de celule albinele, de e stupul zdravăn, îl gătesc în 24 de oare.
Miere adună la di de vară, potrivită:
1. albine lucrătoare 10.000 i/t Kilo,
2. » 20.000 ®/4 »
3- ■» » 30.000 2
4- 40.000 3 »
Decât roi mulți și stupi slabi mai bine roi mai la modru
și stupi buni, grași. —
Căldura în coșnițe este: earna 20 — 22 grade C., vara
25—35 grade C. De e mai mult ori mai puțin le umblă réu
albinelor, căci la 30 grade ceara sé ’nmoaie și la 60 sé topește.
Din aceștea ori-cine își poate trage învățătură.
G. S. 1. J.

Culegerea și grijirea legumelor preste

*)
earnă.
Ajungând legumile desvoltarea lor, încât sé poată între­
buința în cuină, e timpul sé se culeagă.
Timpul culegerei avend mare influință asupra gustului și
asupra puterei conservătoare a legumelor, merită sé fim cu
atențiune la el.
Multe legume sé întrebuințează încă în decursul desvoltărei
lor d. e. morcovii, redichile, salata, mazerea ș. a. cari, parte
numai fiind tinere sünt gustoase, parte numai în stare crudă se
pot mânca. Din legumile aceștea trebue sé semânăn în de­
cursul verei mai de multe-ori ca sé avem totdeauna în stare crudă-
Altcum e cu legumile, cari sé produc pentru ale folosi în
decursul iernei, căci aceștea după creșterea lor trebue păstrate
■— conservate — timp îndelungat. Legumile aceștea, de cari
sé țin mai vértos verdele și rádécinoasele, pănă numai sé poate
sé se lase în pământ, căci acolo stau mai bine, pănă când ni e
frică de ger, atunci însă sé nu întârdiem.
Dacă e loc ridicat, sé nu stea apă pe el, sé pot lăsa
peste earnă în stratul, unde au crescut următoarele: morcovii,

*) Din cartea: ^Despre legume* de Nicolau Avram. De vémjare la

librăria W. Krafft în Sibiiu, prețul 60 cr.
88
pătrângelul, pastinacul, chilul de earnă, ridichile de earnă, ze-
lerul. Ridichile sé se acopere cu paie.
încât e cu putință, legumile sé se culeagă totdeuna înainte
de întrebuințare, căci toate legumile, cari sé folosesc în stare
crudă, sunt cu mult mai gustuoase în starea lor proaspetă, de­
cât după dăcere mai îndelungată, perdând prin veștedire mult
din gustul lor delicat. Stând câteva clile d. e. călărabele vor
fi lemnoase, salata veștedă și vârtoasă, ear’ sparga ațoasă și
amară; apoi respectivii cumpărători învinuiesc de multe-ori pe
véndétoriu. Vara sé culegem legumile dimineața pe récoare
și cu roauă, căci culegându-le pe căldură sé veștejesc curend,
și nu sânt gustuoase. Culegând curechiul, călărabele pe timp
ploios, nu le putem ținea îndelungat, căci creapă sau putredesc.
După culegere sé se spele legumile în apă proaspetă, mai
ales vara, ear’ dacă suntem siliți a le ținea timp mai îndelungat
sé le păstrăm în loc umed și récoros.
Pentru păstrarea legumelor peste earnă avem lipsă de
celarie (podrumuri, pivnițe) și de gropi scutite de frig.
Păstrarea legumelor peste earnă sé face mai
bine în modul următoriu:
în celariu sé se grămădească rădăcinoasele în nésip
umed, și adecă: morcovul, pătrângelul și pastinacul sé se pună
cu vârfurile subțiri cătră olaltă în lăuntru, ear’ cu cele groase
înafară, astfeliu, dacă sunt lângă părete, formează jumétate de
roată, ear’ din contră formează o roată din jos înălțându-se ca
un stâlp cilindric. în modul acesta sé păstrează bine, că fiindu-le
creasta înafară frundele le cresc frumos verdi. Dela morcovi și
pastinac sé se taie frundele, dar’ la pătrângel și zeler sé ré-
mână cele din mijloc. Dela sfecle e mai bine a sé rupe frun­
dele sucindu-sé. Ridichile, sfeclele și călărabele sé se sădească
în nésip cu creasta în sus: Brosbele (guliile) stau bine și numai
așa în grămadă.
în liber, la un loc ridicat, unde nu stă apa, așternem
din jos o pătură de paie ca de o palmă de groasă, aci punem
legumile peste olaltă în forma mormântului, apoi peste ele pu­
nem ear’ paie și apoi pământ ca de-o palmă grosime. în câteva
locuri ca de i m. depărtare, sé pune deasupra un mănunchiu
de paie, cari sé fie în atingere cu legumele și, stând în sus,
sé râmână cu vârful afară neacoperit; paiele aceste sunt con-
ducétorii aborilor, ce sé desvoaltă din legume. După ce am
acoperit grămada cu pământ, trebue s’o mai acoperim bine cu
tulei (cotoare) de cucuruz, ca deoparte viind gerul sé nu în­
ghețe, — ear’ de altă parte sé nu strebată ploaia și neaua prin
păment. în modul acesta sé păstrează bine toate rădăcinoasele
și crumpii.
 89
Curechul și chilul pentru semânță, sé scoate frumos cu
rădăcinile întregi, apoi sé acață câteva clile la loc svântat cu
rădăcinile în sus. Sé face un șănțuleț atât de afund, ca puindu-sé
cu căpăținile în jos și rădăcinile în sus, sé ajungă rădăcinile
asemenea cu suprafața pământului, apoi sé acopere cu pămân­
tul scos, făcendu-se deasupra rădecinilor dâmbșor, după aceea
sé acopér bine cu tulei de cucuruz sé nu între ploaia la ele.
Alții le pun încă din toamnă la locul, unde au sé producă
semânță, îngropându-le acolo cu păment, apoi cu paie și tulei.
Pentru fiertură peste earnă sé pune curechiu și chil nu­
mai căpăținile fără rădâcini, în grămedi mici în celariu sau
cămară.
Tot feliül de legume, înainte de a le pune pentru ernare,
sé fie puse la aier, ca sé se svénte.

Lucrarea pământului cleios.

Sünt unele locuri de arat de așa natură, că pătimesc și
de ploaie și de secetă. Anume, când le arăm pe timp ploios
de brazda sé ține una curea din capet în capet. Când earăși e
secetă sé întăresc de n’ai ce le face și chiar dacă le arezi și
restorni niște bruși câtu-s mai mari, vine-o ploaie și-ți face locul
din nou un aluat.
Astfel de locuri sé lucrează mai bine, eată cum! Mai
întâi le dăm gunoiu din greul și de ne-ajutorează puterile
)
*
facem scursori adânci, — de unde nu, arăm locul toamna
cum sé cade, lăsând brușii cât numai sé poate de mari. Tot
odată ne uităm în cotro sé scurge apa și tot la 5 pași tragem
câte-o brazdă cât numai sé poate de adâncă. Pe brazdele
aceștea apa sé scurge și gerul vântul Și neaua peste earnă ni-1
fac cum e cenușa așa că de 10 ori sé-1 fi arat altcum și la
alt timp, și n’am fi ajuns la așa sfârșit. * * *

*) Scursorile pe sub păment să fac așa, că săpăm șanțuri adénci încătrău

chibzuim, că apa sé va scurge ușor. Punem pietrii colțuroase în ele de așa,
ca sé se vină cât mai mult loc printre ele. Neîngrijim ca după ce pe pietrii
punem un rând de tufari și pe aceștia un rând de glii cu earba’n jos, — sé
poată umbla plugul în pătura de păment aruncata peste glii.
 P o e s i i

Din Satira III.

(învingerea lui Mircea asupra Turcilor.)
Eată vine-un sol de pace c’o năframă ’n vârf de beț,
Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreț:
»Ce vrei tu?«
«N’oi ? Bună pace și de n’o fi cu bănat
Domnul nostru ar vrea sé vațiă pe măritul împerat«.
La un semn deschisă-i calea, și s’apropie de cort
Un bătrân atât de simplu după vorbă, după port,
— »Tu ești Mircea?»
— „Da ’mperate!»
— „Am venit sé mi te ’nchini,
»Sé nu schimb a ta coroană într’o ramură de spini.»
:— »Ori-ce gând ai, împerate, și ori cum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îți țiîc: bine-ai venit!
Despre partea închinărei însă, Doamne, se ne erți.
Dar’ acu, vei vrea cu oaste și resboiu ca sé ne cerți,
Ori vei vrea sé faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Se ne dai un semn și noaue de mila Măriei-Tale —
De-o fi una, de-ó fi alta: ce e scris și pentru noi,
Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i resboi.
— »Cum ? Când lumea mi-i deschisă a privi gândești, că pot
»Ca întreg Aliotmanul se se ’mpiedice de-un ciot?
»O tu nici visețli bătrâne, câți în cale mi s’au pus!
«Toată florea cea vestită a întregului Apus,
«Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s’adună
«Se dea piept cu uraganul ridicat de semilună;
«S’ambrăcat în zale lucii cavalerii dela Malta;
«Papa cu-alui trei coroane, puse una peste alta,
«Fulgerile adunatau contra fulgerului, care
«In turbarea-i furtunoasă a cuprins păment și mare;
«Nau avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,
«Și Apusul își împinse toate neamurile ’ncoace;
«Pentru-a crucii biruință se mișcară rîuri-rîuri
«Ori din codri rescolite ori stârnite din pustiuri,
 91
«Sguduind din pace-adencă ale lumei începuturi,
«Inegrind tot orizonul cu-alor țleci de mii de scuturi;
»Sé mișcau îngrozitoare ca păduri de lănci și săbii,
«Tremura înspăimântată marea de-ale lor corăbii!
«La Nicopole veȘutai câte tabere s’au strins.
«Ca se stee înainte-mi ca și zidul neînvins.
«Când vețiui a lor mulțime, câtă frunȘă, câtă earbă,
«Cu o ură ne ’mpecată mi-am șoptit atunci în barbă,
«Am jurat că peste dânșii se trec falnic fără pés,
«Din pristolul dela Roma se dau calului ovés! ....
«Și de crunta-mi vijelie, tu te aperi c’un toiag?
«Și, purtat de biruință, sé mé ’mpiedec de-un moșneag!'
— «De-un moșneag, da, Imperate, căci moșneagul ce privești,
«Nu e om de rend, el este Domnul Țerii Românești.
«Eu nu-ți-aș dori vr’odată, sé ajungi sé ne cunoști,
«Nici ca Dunarea sé ’nece spumegând a tale oști.
«După vremuri mulți veniră, începând cu acel oaspe
«Ce din vechi se pomenește, cu Dariu al lui Istaspe
«Mulți, durară, după vremuri, peste Dunăre vr’un pod
«De-au trecut cu spaima lumii și mulțime de norod;
«Impârați, pe care lumea nu putea sé-i mai încapă
«Au venit și’n țara noastră, de-au cerut pământ și apă.
«Și nu voiu ca se mé laud, nici că voiu se te ’nspăimânt:
«Cum veniră, sé făcură toți o apă ș’un pământ.
«Te fălești, că înainteți resturnatai val-vârtej
«Oștile leite ’n zale de ’mperați și de viteji? ...
«Tu te lauțli, că Apusul înainte ți s’a pus? ...
«Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?
«Laurii voiau se-i smulgă de pe fruntea ta de fier
«A credinței biruință căta ori-ce cavaler.
«Eu? îmi apăr serăcia și nevoile și neamul!
«Și de-aceea tot ce mișcă ’n țara asta, rîul, ramul,
«Mi-e prietin numai mie, eară ție dujman este;
«Dujmănit vei fi de toate, făr’ a prinde chiar de veste.
«N’avem oști, dară iubirea de moșie e un zid,
«Care nu sé ’nfiorează de a ta faimă, Baiazid».
Și abea plecă betrânul: ce mai freamăt, ce mai sbucium!
Codrul clocoti de sgomot și de arme și de bucium,
Ear’ la poala lui cea verde mii de capete pletoasă,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra ’ntunecoasă.
Călăreții umplu câmpul și roiesc după un semn
Și în caii lor selbateci bat cu scările de lemn;
Pe copite iau în fugă fața negrului pământ,
Lănci schintee lungi în soare, arcuri sé întind în vânt;
Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni,
92Ș
Orizonu ’ntunecândul, vin săgeți de pretutindeni
Vîjăind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie;
Urlă câmpul si de tropot și de strigăt de bătaie.
Inzădar strigă ’mpăratul ca și leul în turbare,
Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare;
înzădar flamura verde o ridică înspre oaste,
Căci cuprinsă-i de peire și în față și în coaste,
Căci sé clătină rărite șiruri lungi de bătălie,
Cad Arabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie;
în genunchi cădeau pedestri, colo caii să restoarnă,
Cad săgețile în valuri, care șuieră, sé toarnă,
Și lovind în față, ’n spate ca și crivețul și gerul.
Pe pământ, lor li-sé pare, că se năruie tot cerul.
Mircea însuși mână ’n luptă vijelia ’ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare;
Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți,
Printre cetele păgâne trec rupendu-și large uliți;
Risipite sé ’mprăștie a dujmanilor șiraguri,
Ca potop, ce prăpădește, ca o mare turburată.
Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată.
Acea grindin’ oțelită inspre Dunăre o mână.
Ear’ în urma lor se ’ntinde falnic armia română.
Pe când oastea șă așa^ă, eată soarele apune,
Voind creștetele 'nalte ale țerii sé ’ncunune
Cu un nimb de biruință; fulger lung încremenit
Mărginește munții negrii în întregul asfințit,
Păn’ ce isvorésc din veacuri stele una câte una
Și din neguri, dintre codrii tremurând s’arată luna:
Doamna mărilor ș’a nopții varsă liniște și somn. —
Lângă cortu-i unul dintre fii falnicului Domn
Stă zimbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,
S’o trimiță dragii sale dela Argeș mai departe:
»De din vale de Rovine
«Grăim, Doamnă, cătră tine,
«Nu din gură, ci din carte,
«Că ne ești așa departe.
«Te-am ruga, mări, ruga
»Sé-mi trimiți prin cineva
«Ce-ai mai mândru ’n valea Ta:
«Codrul cu poenele
«Ochiul cu sprincenele;
«Că și eu trimite-voi
«Ce-i mai mândru pe la noi:
«Oastea mea cu flamurile,
«Codrul și cu ramurile,
 93
«Coiful nalt cu penele,
«Ochii cu sprincenele.
«Și sé știi că-’s sănătos,
«Ca, mulțămind lui Christos,
«Te sărut, Doamnă, frumos.

Din Satira III de M. Eminescu.

Daniil Sihastrul.
Sub rîpă ștearpă, pe un rîu în spume,
Unde un Sihastru a fugit de lume,
Cu vărsarea serii un stréin sosi.
— «Ștefan al Moldovei, vine a-țt vorbi!»
— «Ștefan al Moldovei, Daniil îi spune,
»Sé aștepte-afară ? Sunt la rugăciune.
— «Bunule părinte! sünt rănit și ’nVins;
«însuși a mea mamă astăzi m’a respins!
«Vin să-ți cer povață: dacă nu-i mai bine
«Turcilor Moldova, de ații sé se ’nchineî«

Daniil Sihastrul Domnului a țlis:

— «Mă înșal’auțlul ori eu am un vis?
«Capul, ce se pleacă paloșul nu-1 taie!
«Dar’ cu umilință lanțul încovoaie!
«Ce e oare traiul, dacă e robit?
«Serbătoare ’n care nime n’a zimbit.
«Viața și robia nu pot sta ’mpreună:
«Nu e tot deodată pace și furtună.
«Doamne! tu ai dreptul a schimba’n mormânturi
«Pentru neatîrnare, oameni și pământuri:
«Dar’ nu ai pe-acela ca să-i umilești!
«Poți ca să-’i sfăremi, dar’ nu să-i robești!
«Dacă mâna-ți slabă sceptrul ț’o apasă
«Altuia mai harnic locul tău îl lasă!
«Căci mai bine este supus lăudat,
«Decât cu rușine domn și atîrnat.»

Dup’aceste vorbe, Ștefan strînge-oștire

Și ’nvingănd păgânii ’nalț’o mănăstire.
D. Bolintinean.
94
Cu glas duios.
Cu glas duios, cu pasul lin Eu hotărît, cu rece glas
Veneai spre mine, dragă, Și cu privirea rece,
Și mé ’ntrebai, dacă mai țin Ț’am spus se jicem bun remas
La vorbele ce leagă. La visul care trece.
Ș’am spus’o făr’ a lăcrima
Și fără de suspine; —
Dar’ cine-mi știe inima,
Când mé gândesc la tine?
R. Torceanu.

Ai plâns?
Ai plâns și tu odată ? Un ochiu, care odată
Eu, jeu, nu pot sé cred. A plâns de dor și chin,
Ah! lacrimi lasă urme, Mé crede, nu degrabă
Ce ani întregi sé ved. Sé face ear’ senin.
Un ce fără de nume
Rémáne ’n el ascuns —
Dar’ ochii tei sunt limpeții:
Nu pot sé cred, c’ai plâns.
Matilda Poni (Cugler).

Floarea ’n câmp..
Floarea ’n câmp, când veștejește,
Alta ’n locu-i înflorește.
Dar’ în pieptul omenesc
Florile, când veștejesc,
Cade rouă înzădar —
Alte ’n loc nu mai resar.
Matilda Poni (Cugler).

Lacrima.
Ah! în ochiul téu cel negru ca o noapte fără lună
Eu o lacrim’am zărit
Și pe geana ta cea brună
Lunecând, ea s’a oprit.
Ce ’nsamnă, copilă jună ca și o simțire nouă
Acel ud mărgăritar
Acel grăunte de rouă,
Semnul dorului amar?
Lacrima-i o poesie, ce sé scrie în tăcere
La tulpina unui dor;
Bătrân — lacrima-i durere,
June — lacrima-i amor.
 95
Tu ce jună ești ca rația, ce în faptul țiilei luce,
Nu-’mi mai spune al téu' dor:
Lacrima din ochiu-ți dulce
E un gingaș trădător.
T. Serbănescu.

O mamă.
O mamă, dulce mamă, din negura de vremi
Pe freamătul de frunțle la tine tu mé chiemi;
De-asupra criptei negre a sfântului mormânt
Sé scutură salcâmii de toamnă și de vânt,
Sé bat încet din ramuri, îngână glasul teu . . .
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.
Când voiu muri, iubită, la creștet sé nu-mi plângi;
Din teiul sfânt și dulce o ramură sé frângi,
La capul meu cu grijă tu ramura s’o’ngropi,
Asupra ei sé cadă a ochilor tői stropi;
Simți-o-voiu odată umbrind mormântul meu . . .
Mereu va crește umbra-i, eu voiu dormi mereu.
Ear’ dacă împreună va fi ca sé murim,
Să nu ne ducă ’n triste zidiri de țintirim;
Mormântul sé ni l sape la margine de rîu,
Ne pună ’n încăperea aceluiaș sicriu,
De-apururea aproape vei fi de sinul meu . . .
Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu.
—-—- M. Eminescu.

în grădină.
In grădină mé găsește împrejurul acestuia
Sara singur și stréin, începend a cerceta
Ici dincoace printre straturi Și scrisoarea-am deslegat-o
Gânditoriu pasu-mi înclin. Și în ea astfeliu țiicea:
Vine-un flutur, pe-o garoafă »în grădină lângă mine
Sé așeațiă, ’l urmăresc, >Acest flutur s’a oprit,
Pe aripei semne mândre »Am privit la aripioare’i
Și o scrisoare întâlnesc, >Și la tine am gândit.
între toate este unul »Și i-am țiis sé sboare ’n lume
Drept’ în mijloc, rotunjor, »Și se-ți ducă semn de-amor.«
E cu alb tivit albastru, — Ah cu alb tivit albastru,
Sé cetește: ochiu de-amor. Dragă-i al teu ochișor!
Nu sünt singur în grădină
Sara, nici nu sünt stréin,
Dela tine fluturașii
Cu scrisoare, când îmi vin. S. Bodnărescu.
96
Ai plecat.
Ai plecat mânat de dor Eu cu sufletul zdrobit
Și te-ai dus tot înainte, Am privit în a ta cale
Ear’ de tristul meu amor Și cu lacrimi am stropit
Nu ț’ai mai adus aminte. Urma păsurilor tale.
Și mé ’ntreb de ce-au apus
O iubire-atât de-adencă,
Și me ’ntreb de ce te-ai dus
Și de ce te mai plâng încă?
Veronica Micle.

Aș VOI.
Aș voi din piept sé-mi scot Ș’aș voi sé rémán mut,
Inima cu dor cu tot Vocea mea să-ți împrumut,
Și s’o pun în pieptul téu Ca sé spui și tu cu ea
Ca sé simți precum simt eu. Ceea-ce s’ascult aș vrea.
Și atunci nesimțitor
Se resping al téu amor
Și sé fac precum faci tu:
Tu se plângi, eu sé țlic: Nu!
Carol Scrob.

Epitaf.
Trecétoriule, cetește
Astă pagină de eri:
Vai! cu jertfe sé urnește
Viitoriul unei țeri!
T. Serbănescu.

Floarea.
într’o grădină S’o taiu sé strică
Lâng’o tulpină S’o las mi-i frică
Zării o floare ca o lumină. Căci vine altul și mî-o ridică.
(1740—1799). Banul Jenăchiță Văcărescu.

Testamentul.
Urmașilor mei Văcăreșci
Las voauS moștenire
Creșterea limbei românești
Ș’a patriei iubire!
Banul Jenăchiță Văcărescu.
 97
N’ai protivnică sub soare!
Cât e țliua de frumoasă Că ești mai deosebită
Lâng’o noapte ’ntunecoasă, Și cu toate ’mpodobită.
Atât ești tu între toate, Frumusețe, ’nțelepciune,
Hotărît și fără poate. Vorbă duh și isteciune,
Singură ești numai una, Le vgți toate adunate
Care ai luat cununa Și la tine ’mpreunate.
Darurilor dela fire, Ah! dar’ cât ești de frumoasă,
Mai pre sus 'de omenire! De ai fi și credincioasă.
N’ai protivnică sub soare! Eu și sufletul din mine,
Și mé jur și puiu prinsoare, L’aș da jertfă pentru tine.
Compusă între 1795 și 1798 de
Clucerul Alecu Văcărescu, fiul Banului Jenăchiță.

Toporul și pădurea.
Intr’o pădure vechie, în ce loc nu ne pasă,
Un sătean sé duse se-și ia lemne de casă,
Pe-atunci însă toporul coadă nu avea,
Puteți ști dară lesne, ce treabă el făcea.
Așa săteanul nostru, numai cu fieru’n mână,
începe sé sluțească pădurea cea bătrână.
Tufari, stejari mai tineri sé îngroziră foarte
Și-’si țiiseră: »Prietini, toporul e aproape —
»Sé ne gătăm de moarte.»
— »Dar’ e vr’un lemn de-al nostru cu om ca se-l ajute?»
Intreab’un stejar mare, ce ani avea trei sute.
— »Nu-i!» răspund ceia-l-alți: »Așa dar’ fiți pe pace,
Săteanul cu toporu-i n’o sé isbutească,
Decât sé ostenească . . .«
Și stejarul avu dreptate,
Căci după silință, cercări îndelungate,
Dând în dreapta și 'n stânga cu puțină sporire
Săteanul sé re’ntoarce fără isbutire.
Dar’ când avii toporul o coadă de lemn tare,
Atunci el în pădure făcu stricare mare.
»
Aceasta istorie fiind adevératá,
Ea limpede arată,
Că ori în care țară
Cele mai multe rele nu vin de din afară
Și că streinii singuri nu sunt care le fac
Ci ei cu fii de-ai țereis’ajută ’mprumutat.
Gr. Alexandrescu. ■
7
98
Bărbații tot ca ei.
(Baladă din popor.)
Mândra ’n grădină plivește
De lacrimi de-abea zărește;
Trece badea și mi-o ’ntreabă:
»De ce plângi mândruță dragă?»
Și mandra câ-i răspundea:
— „Plâng că năfrămuța ta,
«Năfrămuța ta, cea noauă,
»E ruptă bădiță’n doauă!
— «Ei! mândră că nu-i așa!
»E ruptă inima ta,
»Teamă-ți-i, că te-oi lăsa!
Și mândra din graiu grăia :
— >Lua-mi-i bădiț’-ori ba; —
«Din doauă se știu una,
>Ori că mi-i lua, ori ba?
— «Eu mandră, că te-oiu lua,
«Dacă tu mi-i număra :
«Penele de pe-un păun,
«Și petrile de pe-un drum; —
«Penele de păuniță,
«Petrile de pe uliță.
«Câte frunȘe-’s pe un nuc,
«Câte pene-’s pe un cuc.
«Și mândra din graiu grăia:
— «Lua-mi-i băd’ț’ ori ba,
«Din doauă să știu una,
«Ori, că mi-i lua, ori ba?!
— «Eu mândră, că te-oiu lua,
«Dacă tu mi-i număra:
«Frunțla de pe noauă lunci,
«Banii de pe noauă junei —
«Ba atunci, ba nici atunci, —
«Pănă tu mi-i numera:
«Câtă earbă-i pe-un hotar,
«Câte paie-s într’un car!
— Și mândra din graiu-grăia:
«Lua-mi-i bădiț 'ori ba?!
«Din doauă să știu una, —
«Ori că mi-i lua, ori ba?!
— «Eu mândră, că te-oiu lua,
«Dacă tu mi-i fărmeca,
«Pe frate-tău, cel mai mic,
«Cel mai mic și mai voinic.
«El îmi joacă jocul meu
«Și umblă ’n piciorul tău!
— «Eu bade l’oiu fărmeca,
«Dacă tu mi-i învăța!»
— «Mândră la voi în grădină,
«La un măr la rădăcină,
«La un mer ce-i gârlovat, —
«Este-un șerpe spânzurat.
«Din gură-i iese venin; —
«Din coad’ otravă deplin.
«Tu Ie stringe ’n păhărel
«Le dă frate-teü din el.
«Din câmp dela plugărit,
«Când a veni ostenit, —
«Ș’a cere apă sé bee,
«Tu i dă otravă se pee!
♦ ♦
*
Fratele-acasă venea,
Apă rece, că cerea. —
Dar’ sora că s’apuca
Păhărelul mi-1 lua
Și astfel îi cuvânta:
— „Bea frate vin încălzit,
«Că-i bun de om năcăjit; —
„Bea frate vin pipărat,
«Că-i bun de om supărat! —
«Că țiiua ești plugărel
«Și noaptea ești bourel!
— «Soră sorioara mea!
«Ea’n închină ș’apoi bea, —
«Că Șiua ești țesătoare
«Și noaptea ești torcătoare!
— Sora sta și eară sta,
Din păhărel nu gusta. —
El paharul că-1 lua,
Dintr’o dată mi-1 sorbea!
* *
*
Când era la miețl-de-noapte,
Fratele trăgea de moarte; —
Când era la cântători,
Era ’mpodobit cu flori

Ear’, când țliua se făcea,
La groapă, că mi-1 ducea.
* ♦
* *
Și mândra din graiu grăia:
— »Lua-mi-i badiț’ ori ba?
»Din doaué sé știu una,
»Ori că mi lua, ori ba?!
— »Eu mândră nu te-oiu lua,
Că dacă te-i mănia.
Și cu mine-i face-așa; —
Stejarul
(Cântec i
»— Frate, frate de stejar!
Lasá-mé sé taiu un par,
Sé mi fac osie la car.
— Frățioare Românaș
Voios parul dați-l’aș,
Dac’ai face tu din el
Buzdugan de voinicel,
Ghioagă .mare nestrugită
Cu piroane țintuită,
Și cu dînsa de-ai lupta
Sé aperi moșia ta.
— „Cornule, ce nu te’ndoi,
De-o creangă sé te despoi
Doine și Hore.
I.
Mâncatu-s Doamne de rele,
Ca holda de pásérele, —
Și-s mâncat de cei streini
Ca earba de boi bătrâni; —
Nici mâncată, nici lăsată
Numai earbă judecată.
II.
Trandafir cu frunza deasă
Dulce-i gura de mireasă, —
Dar' nu-i dulce cum sé fie,
Făr’ ca strugurul din vie.
III.
Am avut o cărărușă
J’&nă la mândruța’n ușă, —
99
Că nu sünt mai bun nici eu
De cum a fost frate-téu!
» *
Pentr’un câne de drăguț
Puseiu capul la frătuț; —
Pentr’un drăguț de departe
Puseiu capul la un frate; —
Pentr’un dor de pe Témává
Datam frate-meu otravă.
Gr. Sima al lui Ión.
i Cornul.
Moldova.)
Sé-mi fac prăjină la boi?
— Frățioare Românaș,
Creanga lungă dați-o-aș,
Ca s’o faci arc de résboi
S’alungi Leșii dela noi.
Lasă boii frățioare,
Și te du la vânătoare,
Că nu-t timp de plugărie
Ci e timp de vitejie.
— Codri, codri, mé jur eu
Sé ucid cu brațul meu,
De tot cornul un dujman
De stejar un căpitan.»
Dar’ s’a pus un bléstémat,
Gărarea mi-a astupat
Tot cu spini și cu nuiele,
Supărarea mândrei mele, —
D’apoi supărarea mea,
Că nu pot merge la ea.
IV.
Doamne la inima mea
Este-un rîu, ș’o fântânea, —
Fântâna-i nécaz de moarte,
Rîul le spală pe toate.
V.
Măgheran de pe fântână,
Am drăguț ca ș’o lumină.
7*
100
Umblă doaué sé mi-1 iee,
Dumnezeu sé nu li-1 dee; —
Umblă doaué sé-1 serute,
Dumnezeu se nu le-ajute.
VI
Tuturor lumea li-i dragă,
Mie mi-i cerneală neagră, —
Tuturor lumea li-i bună,
Dar mie mi-i mătrăgună, —
Tuturor le pare bine,
C’a picat réul pe mine, —
Dar’ nu-i pară nimérui,
C’a pica pe pruncii lui,
Și n’are de ce-i părea,
Și pe el poate pica.
VII.
De jale și de bănat
Câte lacrămi am versat,
Am făcut fântână’n sat,
Fântână cu trii isvoaré
Cine-a bea din ea se moară,
Dar’ de-o bea drăguțul meu.
Se mi-1 țină DumneȘeu, —
De-or bea dujmanele mele
Crepe inima din ele.
VIII.
Spune bade rupt, ales,
Iei-me după cules?
»— Io-’ți spun mándr’adevérat,
»Că nu sunt de însurat, —
»Dar’ totu-’ți făgăduiesc,
»Că pe tine te iubesc.»
■— Spune bade — adevérat
Iei-mé după cărat?
Nu-mi ținea drumul legat!
Plânseiu seara, dimineața,
Nu veȘi bine, că-mi pierd fața?
Plânseiu Șiua în ameaȘi,
Piere-mi ruja din obrazi.
Voinici mulți, că mi-au venit
La maica de m’au pețit, —
Duce-m’aș bădiță zéu,
Dar’ nu pot de dorul téu.
Câte stele-s mai aleasé
Toate vin la noi acasă,
Dar’ dorul teu nu me lasă.
IX.
M’a făcut măicuța’n zori,
Spre Dumineca de Flori,
Câți feciori pe-un lat de țară
Toți aleargă, sé mé ceară,
O mie de-ar alerga
Și măicuța nu m’a da,
Că pe mine m’a făcut,
Cum măicuții i-a plăcut:
Nici micuță, nici năltuță,
Cumu-i mandra mai drăguță.
M’a făcut' și m’a ’nchinat,
De noroc mi-a descântat,
M’a stropit cu pană verde,’
Sé fiu dragă cui mé vede, —
Și de-atunci bădiță zéu,
Mor voinici de dorul meu 1
X.
Nu gând! mândră că-mi placi,
Că numai necazu-ți faci,
C’asară, când te-am véjiut,
Ducénd apă de beut
Tot urîtă mi-ai căȘut.
XI.
De-aș trăi cât frunȘa’n vie
N’aș lua fată’n moșie,
Sé-mi poruncească ea mie.
Făr’ seracă și sé-mi placă.
XII.
Decât cu urîta’n vatră,
Mai bine cu mândra’n șatră
Și sé mâne pâne uscată.
Decât beut și mâncat,
Cu urîta după cap, —
Mai bine sé fiu flămând
Și cu mândra petrecând.
XIII.
Frunză verde de-aliom(?)
Te-am iubit și n’ai fost om.
Ai fost o gură căscată,
De ne-a știut lumea toată.

XIV.
Hai muiere sé jucăm,
Că fata ne-o mărităm, —
Pare-ne bine c’am dat’o,
Vai de cela ce-a luat o.
XV.
Poate fi mândra frumoasă,
Podu-i țese podu-i coasă.
Șirele de peste cot,
Coboară grâul din pod, —
Brățarea de peste mână
E cusută pe făină,
Și’mpenată pe slănină.
XVI.
Place-mi mândra ocheșea,
Și’n terg mi-i fală cu ea, —
Dar’ mândruța gălbicioasă.
Nici acasă nu-i frumoasă.
Nici acasă, nici în târg.
Nici se mânci cu ea din blid.
XVII.
Nu mé da maică departe
Sé vin cu desagi’n spate,
Cu desagii ’mbăierați
Și cu ochii lăcrămați; —
Ci mS dă maică’n vecini
SS te véd sara când cini,
Dimineața când prânzești,
Peste ții cum mai trăiești.
XVIII.
Ia-ți bade fată seracă,
Căci cu mâna ei sé ’mbracă,
Dară fata de bogat
Pănă-și pune-o cârpă’n cap,
Pănă-și face un șir pe mână
Tot cu cupa la făină.
101
Pentru puii de pe cot
Coboară grâul din pod;
Pentru ciupagu din spate
Dă un zlot -și jumétate
Ș’o ferdelă de bucate;
Pentru puii de pe mână
Tot-de-una dă o lână
Ș’o ferdelă de făină;
Așa-i bade cea bogată,
Când e toamna vinde-o vacă
De-și ea haine și se ’mbracă.
XIX.
Tu te duci bădiță duci,
Dar’ pe mine nu mé duci.
Du-mé bade și pe mine,
Bade ’ntr’o țeară cu tine.
De ț’a fi bade rușine
Fá-mé brâu pe lângă tine, —
De ț’a părea brâul greu,
Fe-mé lumină de seu
Și mé pune’n sinul téu, —
Și de ț’oiu cădea grea eară,
Fă-mâ lumină de ceară
Și mé pune subsuoară.
Unde bade-i însera,
Eu frumos ț’oiu lumina, —
Cineva de te-a ’ntreba,
Că de unde-i lumina?
Tu-i réspunde bade-așa:
— Asta-i lumină de ceară,
Mândruță din a mea țară, —
Asta-i lumină de seu,
Mândruța din satul meu.
XX.
ArțiS-mi-te focul minte,
Dacă n’ai fost mai nainte
Acuma de geaba ești,
Că nimic nu-mi folosești.
102

Glume.
Un cântec. Un porc-de-câne leșinat de foame și fără
sé aibă un ban crepat în dece la șerpariu, — întră într’un birt.
După ce mănâncă de face un foaie ca un cerșitoriu, — birta-
șul cere plata. Omul nostru îi dise:
— ,1a ascultă frate! Parale n’am, măcar sé mé spânduri,
— dar’ țoiu cânta un cântec de cari nici moșu n’a audiț. Pri­
mește cântecul în loc de bani .
*
— „N’am voie de cântece, Țanii vorbesc!
* — dice bir-
tașul dincolea.
— „Dar’ sé mé înțelegi frate! N’am să-ți cânt de-al de
astea de cari sé aud pe la noi, ci un cântec cum nu s’a mai
pomenit. Te învoiești, că de ț’a plăcea sé fim răfuiți?
*
— „De mi-a plăcea, fie! *
Cântă câte și mai câte, dar’ tot nu merge. Birtașului banii
îi trebuiau și nu altceva.
în urmă cântărețul își bagă mâna în șerpariu și dice din gură:
^Deschide-te punguliță
j^Și-ți arat’a ta guriță. .. .
— »Vedi așa! — îl întrerupe birtașul — cântecul acesta
îmi place mie!
*
— „îti place?
*
*
— »Da! _
— „Atunci suntem răfuiți, c’așa ne-a fost vorba ca s0-ți
cânt una ca s0-ți placă. — Mé ’nchin cu sănetate!
*
*
Tocmai pe tocmai. Sé încinse odată o bătălie între
o sută de Țigani și o sută de Tatari; Tătarii dau cu pușcile
și Țiganii cu măciucile. Cum sé întâmplă, că un Țigan aruncă
o măciucă și omoară un Tătar. Tătarii sé înfuriază mai râu
și omorîră noaue-deci-și-noauă de Țigani. Al sutălea sé făcu
mort și scăpă. Ducéndu-sé într’un sat un Român îl întrebă:
— „Ce-ați făcut cu Tătarii, Țigane?
*
— „Ia! ce sé facem? Nici ei, nici noi! Tocmai pe tocmai
Românico: dela ei a murit unul și dela noi a rémas unul.
*
Un réspuns cu încungiur. Un tinér, ce numai cât
părăsise băncile școalei, bagă rugare la regele Prusiei Frideric
 103
al Il-lea și-’i cere ca sé fie denumit într’un post de inspector
tare bine plătit. Regele sé superă, dar’ nevrénd a i-o spune
verde, scrie pe dosul rugărei următoarele: Cetește, Profetul
Samuil cap io vers 5. Tinérul îndată caută în Biblie locul la
care a fost îndrumat și acolo citește: .Remâni în Ierichon
pănă-ți vor crește mustețile și dup’aceea vină! *
*
Prevedere. „Și cum poți tu sé dai domnului X. adresa
mea?
* — întreabă un student pe un altul.
— „Cum, doară-i esti datoriu?
*
— „Nu, dar’ mane, poimane pot sé-i fiu.*
*
Un Grec și un Venețian sé disputau susținând fie­
care, că neamul seu e mai pe sus decât al celuia-lalt.
— „Și cum sé nu fie neamul meu grecesc cel mai renu­
mit sub soare, când din el au eșit toți filosofii?!
*
— ,E mai mult decât adevérat, de aceea nu sé mai gă­
sesc acli filosofi în țara voastră!
*
*
Foc în pivniță. Un oaspe glumeț al unei ospétárii a
védut cum birtașul cară apă în pivniță. Ese afară la uliță și
strigă cât îl slugesc plămânile: ,Foc!‘ Vecinii aleargă spăriați
și ’ntreabă, că ce arde? — „Arde în pivniță la birtaș, că l’am
védut de doué-ori ducând apă în eal *
*
— „Cine sunt oamenii cei mulți, ce vin la voi peste di?
*
— întreabă cineva pe copilașul vecinului.
— „Dar’ prietini de-ai noștri!
*
— „Și pe tatăl téu cum poți sé-1 cunoști între atâta spuză
de om ?*
— „îl cunosc că e cu burta mare, și numai el cutează
sé dee în mama cu ce-i vine amână.
*
Muierile-s tot tinere. O doamnă a fost chiemată
dimpreună cu copilul séu la judecătorie, drept martori într’un
proces.
— „Câți ani aveți doamnă?
* — întreabă judecătoriul.
— „Șese-spre-dece !*
— „Și dumniata băiete?
*
— „Șese-spre-dece și cinci luni!
*
*
Femeia bolnavă. „Sunt bolnavă domnule doctor! —
sé-’mi dai ceva medicamente.
*
— „Nu véd semne de boală, mé iartă!*
104
— „Poftește numai și te uită la limbă®.
— „Aș! drept ai; limba dumitale are trebuință de odichnă
.
*
*
O cugetare potrivită. într’un vagon, între alți călă­
tori sé aflau și doaué femei bătrâne. Ele să disputau pentru
deschiderea ferestrei.
— „Conductorul, dacă deschide fereastra, aci pe loc moriu,
că-s gingașe foc,® — dice una.
— „De rămâne fereastra și mai departe tot închisă, mă
amețesc acum îndată și moriu®, — răspunde ceea-laltă.
Conductorul, care era de față, nu știa nici el, că ce are ,
de-a face.
Unui călătoriu îi vine în minte un cuget tocmai la loc și
dice cătră conducător:
— „Prietine! deschide fereastra, n’ai teamă. Va crepa
una din babele aceștea; — după aceea vei închide-o și mân-
tuindu-ne, și de ceea-laltă, vom avea pace®.
*
Nebunii tot ca ei. Cetățenii unei case de nebuni (ba­
lamuc) odată s’au jurat, că vor omorî medicul, ce le poartă
grijă, că prea îi ține rău, pe când el este gros ca un butoiu.
Medicul neștiind nimic din sfatul lor merge să-i visiteze ca de
obiceiu. îndată ce întră, însă nebunii roată în jurul lui și nu­
mai să-l iee în dinți.
— „Ne-ai tras noaué dela gură ca să te îngrași tu? —
elice unul. Acum o să ne îngrășem și noi din săul tău. Fii gata,
că pe-ameadi avem să ne îndulcim din carnea ta, avem să te
fierbem în căldarea în cari ni să fierbe și noauă mâncarea cea
rea®. — „Nu se poate! — adaoge un altul. Vedeți că e curat
o putrejune. De ve învoiți hai se-l aruncăm afară pe fereastră,
ca să crepe ca o broască®. La aceasta toți s’au învoit. Medicul
vede, că e lucru dracului. Chibzuiește în mintea sa, că ce e
de făcut, că nebunii dău nu știu multe.
— „Ho! dice el. Voi prietinilor cliceți se sar jos pe fe­
reastră? Asta o fac bucuros, că nu e te miri ce lucru mare.
De vreți să m’aduceți în corn de capră apoi porunciți-mi ca să
sar din jos în sus. Așa ceva dic și eu, că e cea mai mare
treabă ce să poate cere dela om pământean 1®
„Ai putea face și așa ceva?® — întreabă nebunii.
— „Și de ce sé nu?! Cât e de sus pănă jos atâta e și
de jos pănă sus®.
— „Să te vedem dar’!®
Medicul le arată călcâiele scăpând în chipul acesta din belea.
*
 105
Mărturisire sinceră. Un medic era în toată virtutea
deși.ajunsese la vrésta de 80 de ani. într’o di prietinii îl întreabă:
— „Și cum sé face de ești așa de sănătos la o vrestă
așa de înaintată? Trebuie, că ști ceva!4
— ,E fraților. în toată viața mea mi-am câștigat pânea
vieței prescriind leacuri pentru alții, -— eu însă nici când n’am
folosit nici măcar un strop din ele4.
*
La un birt. — „Ei fecior! Sé-mi aduci o butelie vin de
Cotnar4.
— „îndată domnule!4
— „Și mie una detto4; — dise un alt oaspe.
— „Mé rog, detto nu avem4.

Feliurimi.
A ținea castraveții ver di pănă la Crăciun. De
voim sé putem mânca salată de castraveți și peste earnă, pur­
cedem în chipul următoriu: Alegem castraveții cei mai frumoși
și sănătoși, ce-i avem culegându-i astfel, ca să le remână codile
pe ei. După aceea îi spălăm frumos în apă curată cu aju-
toriul unei perii moale, și sventăm cât să poate de bine. îi
ungem cu albuș de ou peste tot și-i acățăm cu ață (de codițe)
la un loc svăntat, dar’ de așa, ca să nu să atingă unul pe
altul. Albușul de ou să întărește de așa, că nu vin în atingere
cu aierul, eată de ce stau pănă după Crăciun.
*
Cele mai minunate prune uscate să pregătesc ast­
feliu: Alegem prunele cele mai frumoase și mai coapte, scoa­
tem sîmburii din ele și le punem într’un blid de porcelan.
Luăm tot la 80 de prune o jumătate Kilo de zăhar, pe care
topindu-1 turnăm în blid peste prune. Acoperim blidul cu o
pânzătură și lăsăm se stee astfel o di. în diua următoare deșer­
tăm zama într’o oală, o punem la foc ș’o fierbem ca să se
îngroașe ș’o turnăm din nou peste prune. Aședend blidul la
un loc călduros lăsăm se stee câteva minute. Dup’aceea
scoțend prunele, le punem pe sită ca să se scurgă, în urmă
pe-o scândură spre sbicire De uscat le uscăm în cuptoriu după
scoaterea pânei. — Prune uscate mai minunate nu să pot. Zama
rămasă, mai adaogénd nițel zăhar, o lungim și pregătim altele.
*
106
Mlădițe nobile de altoit e bine a le culege încă de
cu toamnă, deoarece cătră sfârșitul ernei sé poate că avem voie
sé altoim în o casă răcoroasă din pădureții ce-i avem. Culegând
mlădițele, le clasificăm după soiuri, care de ce feliu e și le
acoperim cu puțin pământ la un loc umbros. Când vedem, că
e aci gerul le luăm de unde le-am fost pus și, legându-le mici
mănunchiuri — după soiu — cu coajă de teiu ori ață de lână, —
le însemnăm și numele pe-o tăbliță ca sé le știm, care de ce
feliu este. Luăm hârtie de pachetat, o înmuiem în uleiu de
lemn și învăluim de mai multe ori fie-care mănunchiu de mlădițe
deosebit. Isprăvind, le punem în grădină sub ceriul liber, dar’
la un loc scutit de șoareci. Uleiul le apără de frig, de ploaiă
și uscare. în chipul acesta avem mlădițe de altoit ori când
peste earnă. Tot astfeliu pachetate sé pot trimite mlădițele
la ori ce depărtare și în gerul cel mai mare numai cât sé fim
siguri, că nu vor fi ținute în casă călduroasă. De sine sé ’nțelege,
că mlădițele au sé fie tăiate de pe pom cum sé cade și tot­
odată sé aibă lemnul copt.
*
Pivnița toamna, pănă a nu pune în ea legumele,
poamele strugurii și câte toate, are sé fie curățită și aierisată.
După aceea închidem toate deschidéturile — uși, ferestri —
și ducând jaratic pe-o lopată de fier bunăoară o afumăm cu
pucioasă — 1,2 kilo odată — de mai multe ori. Firește, că
ușa și ferestrile au sé râmână închise cât numai sé poate de
bine. La 3—4 dile aierim pivnița cum sé cade și punem în
pivniță pentru earnă tot ce avem poftă, Isprăvind cu aședarea
legumilor și altele, afumăm pivnița din nou cu pucioasă ș’o lă­
săm închisă. Peste 8—10 dile o aierim din nou. Fumul de pucioasă
nu nimicește numai ciupercuțele de mucegaiu ci și părăsitele
de pe legumi, astfeliu, că tare puține ne vor putredi peste earnă.
Pucioasa este eftină de tot, sé ne folosim dar’ de acest mijloc bun.
*
Ca iepurii sé nu facă pagubă în altoi, trunchiul
acestora trebuiește uns toamna cu untură rîncedă ori cu slănină,
firește, că atât de sus încât și dacă pică neaua, iepurii sé
n’ajungă la partea neunsă a altoiului. Primăvara spălăm un-
soarea jos cu leșie ca sé nu împiedece resuflarea prin coajă
a arborelui.
*
Unsoarea de porc de nu sé topește cum sé cuvine
a o face aceasta, nare gust bun și ori cât ș’ar da econoama
silință, nu poate pregăti cu ea mâncări plăcute. Toată înțelep­
ciunea topirei zace în aceea, ca sé tăiem slănina, untura în
bucăți de câte-o jumétate kilo și, aruncându-o în apă fierbinte
 107
o lăsăm în ea așa cât ai numéra 50—6o. După aceea o scoa­
tem ca sé se recească ș’o topim în diua următoare. Astfeliu
vom avea cea mai gustuoasă unsoare. Firește, că neștiind mu­
ierea sé pregătească o mâncare cum sé cade, nici cu astfel de
unsoare nu ese la cale.
*
Pânea înflorită e stricătoare și găinilor și altora din
galițe. E bine a se fierbe ca ciupercuța ce face înflorirea sé
se nimicească.
*
Ranele dela vite sé vindecă din partea economilor
de vite din America prin sare și fărină de grâu luate tot într’o
mésurá, pe cari le leagă pe rană și în 2—3 dile e vindecată
vita. Când sé taie în ceva tot de acest mijloc se folosesc.
*
Oauéle stau proaspete timp îndelungat, dacă le așe­
zăm într’un vas în cenușă de așa ca sé nu se atingă unul pe
altul și vasul îl punem la un loc récoros.
*
De ovésul réu caii sé bolnăvesc. Leac pun astfeliu de
împrejurări s’a dovedit a fi sarea amestecată cu chimin.
*
Pentru ranele de arsură și opărire e bun urmă-
toriul mijloc: Unge îndată locul arsurei cu ori-ce feliu de uleiu,
afară de petroleu, și freacă-1 cu sare menuntă. Dacă durerea
nu încetează numai decât mai fă odată. Nici beșici nu sé fac,
nici nu te mai doare, dacă n’ai întârdiat cumva cu aplicarea
éstui mijloc.
*
Ori-ce feliu de pari și stâlpi sunt mult mai trainici,
dacă-i împlântezi în păment cu capétul cel subțire. Apa nu sé
poate urca prin ei în sus.
*
Purecii de pe legumi pier, dacă le udi cu apă sub­
țire de var.
*
Omidele de pe curechiu pier dacă-1 udi cu apă să­
punită.
Albinele ca sé nu ne fure ceara de altuit, la pregă­
tire, sé punem în ea funingine, căci aceea le face rușinoase.
*
Fluidul antireumatic a lui Kwizda. Acest fluid,
care nu numai a ajuns în folosință ca un mijloc de casă ne­
108
dispensabil contra reumatismului, reumei și bólelor de nervi, ci
sé ordinează și de cătră medici cu predilecțiune și tot-de-una
s’a arétat folositor, nu poate afla o recomendare mai căldu­
roasă, decât publicând opiniunea următore a d-lui consiliar im­
perial Med. Dr. Hermann Stieger în Ischl. Acea opiniune sună:
,D-lui Francisc Joh. Kwizda, c. r. liferant de curte și apotecar
cercual, Korneuburg. Am onoare a-Ți împărtăși, cumcă eu am
folosit fluidul d-tale antireumatic atât în contra reumatismului
cât și a reumei cu cel mai bun succes, și afară de aceea îl
pot recornenda cu tot de-adinsul încă și ca mijloc pentru în­
tărirea închieturilor înainte și după căletorii mari. Cu tot res­
pectul Med. Dr. Hermann Stieger, Ischl 20 Novembre 1885 *.

Sfaturi bătrânești.
Buzele înțeleptului, sé aseamănă ușilor, ce deschicjendu-se
ne arată o mulțime de comori prețioase.
*
învețătura în capul unui ne ’nțelept, este o sabie cu doaué
tăișuri. Rănește și pe alții, dar’ și pe cel ce-o poartă.
*
Doaué capete luminate pot mai mult, decât doaué sute
lipsite de învâțătură. Căci precum altoirea face din pădureț
pom, — așa cartea din sélbatic om.
*
Folosește fie-ce clipă a vieții tale, că timpul nu sé vinde
în neguțătorie, ca sé poți cumpéra cât nu-ți ajunge.
*
Omul ce mereu sé plânge, că nu poate face nici o treabă
bună, el ne spune, că-i un nevrednic.

Cel ce-și urește părinții ce l’au născut, dovedește numai

a sa slăbiciune, de ale putea fi urmaș.
*
Cere prietinul téu ceva, — dăi și cămașa de pe tine, că
țid omul. Dujmanului însă nici ce vrea se-ți iee cu puterea sé
nu-i lași ca sé nu te încrește om slab.
*
 109
Când primești daruri, fi luătoriu de samă, sé nu pățești
ca peștele, care înghițind rîma înghite și unghița.
*
Când vrei sé te culci ia sama, nu cumva printre flori ți
s'au așternut și spini, cari pot în urmă sé te înghimpe.
*
Cel-ce are puține și nici» acelea nu le întrebuințează cu­
viincios, — nu e vrednic de mai multe.
*
Nevoile vieții sunt asemenea valurilor, — sé ’nghit unele
pe altele, cele de acum pe cele trecute.
*
Cinstim bătrânețele, că-s curate de sburdălnicii. Sé nu
uităm că e vorba de doi dujmani vechi, cari n’o pot duce
împreună. *
Dumnedeu în ceriu nu șede, fără tot încarcă și descarcă.
Pe unul înalță, pe altul umilește.
*
La muntele norocului duc multe cărări. Cel învățat le
află mai ușor, că le vede, — cel fără învățătură, numai rare-ori
dă peste ele și ușor sé rătăcește.
*
Nu cel-ce are multe e bogat, ci care e îndestulit cu avu­
tul séu și știe sâ-și înfreneze poftele.
*
De vrei sé trăiești liniștit în viață, te ferește de judecăți,
ca de foc. De ești cumva încurcat în vr’una, te opintește pe
toate căile să scapi din mrejele ei, cu cât mai iute cu atât mai
bine. Nu te măsura, nici cu bogății, nici cu nebunii, dar’ nici
cu cei de treaptă înaltă, — că ți dai cel gata pentru cel ne­
gata și te pomenești la sapă de lemn.
*
Cinstește pe mai marii tăi după cuviință, — fără sé te
umilești mai jos decât o cere bunul téu nume. Altcum vei fi
socotit în ceata lingușitorilor.
’ *
Nu te mira de toate celea, ca sé nu-ți arăți arama.
*
Nu pofti dela prietinul téu prea mult ajutoriu, ca sé nu
ți-se clică în urmă, că ți-i la el pentru câștig.
*
110
Chiar și când te vatămă neamul téu, tu crede c’a făcut-o
sau din neștiință sau peste voie. Atunci nu vei avea cuvinte
pentru cari sé-1 dujmănești,
*
Unii sé poartă cu prietinii, ca și cu veștmintele. îi schimbă
mai în toate dilele.
’ *
Cel ce sé joară spre a-și ■«adeveri cuvântul séu, rar spune
adevérul întreg. Numai gardurile slabe au trebuință de propte.
*
Când vrei sé faci o treabă, n’o lega de limba clopotului
celui mare, că în urmă neputendu-o scoate la cale, — te vor
rîde dujmanii. Mai adăți aminte și de aceea, că toată paserea
pe limba ei piere.
*
Cea mai mare nenorocire este, sé fi nevoit a cere ajuto-
riul dujmanului téu.
*
Uită-te la bărbat și ’ndată vei cunoaște, că ce muiere are.
*
Găina pentr’o sérácie de ou face atâta gâlceavă, c’o aude
vulpea.
*
Dacă fratele téu e lipsit, chiar dacă n’ar cere tu dăi aju-
toriu, că sângele apă nu sé face, și fratele te duce pănă la
țârmure, dar’ nu te îneacă. E rușinea ta, când fratele téu sé
aruncă de nécaz în brațele stréinului.
*
Ajută fratelui téu, când e la strîmtoare, dar’ nu a treia
di după scriptură, când ușor poate custa și fără al téu ajutoriu.
 111

Un motiv ca o sută.

Servitorul: »Ce poftești dumniata?

*
Ț ér énül: >Te rog a spune Mării sale boerului, că acii
nu pot veni la prând!
*
Servitorul: sCarăte d’aici mojicule, că nici nu te-a
*
chemat nimenea!
Jér én ui: , Vecii tocma esta e motivul, din care nu
pot veni
.
*
112

Măgărița gata se fete.

Domnul: „Ce te-ai aședat lângă măgăriță părinte?

*
Călugărul: ,Cugetă frate, după calculul meu avea se
fete de 8 dile; nu știu ce-i causa de nu fetă, și de aceea o
păzesc ! *
Domnul: „Ce causă se fie alta, te vede lângă ea, și
cugetă c’a fétat 1 ‘
 J. Pserhofer
c. p. „Pilule depurative“
numite mai înainte „pilule universale",

1. încălzesc stomacul și sângele recit, curățesc trupul golind stomacul

de acreală, flegmă și venin (fiere) superfluu în un mod subtil și pun astfel funda­
ment pentru producerea unui sânge de tot proaspăt și îmbunătățit, căci numai
din stomac, când nu este în stare a-și îndeplini funcțiunile sale la mistuirea
mâncărilor, provin toate durerile și neputințele trupului; de acea,
2. aceste pilule depurative nu pun numai stomacul iarăși în stare de a-și
îndeplini funcțiunile sale, ci redeșteaptă și
3. pofta perdută de mâncare și de beut.
4. împrăștie gazurile, din care sé naște durere de spinare, apăsare de
stomac și de pept, umflarea și durerea pântecelui și astuparea lui, rîgăeala din
stomac, amăreala și flegma gurei, greață, vérsare, oboseală și junghiuri prin
membre, durere de cap, amețeli, melancolie, junghiuri prin șolduri, și încă multe
alte dureri. Tot asemenea
5. dovedesc puterea lor cea mare la trănșii. Nu mai puțin sé arată
6. de minune tămăduitoare la hipocondrie seau durere de splină, melan­
colia și cele ce provin dela aceste boale seau ce le poate causa; căci deschid
intestinele astupate ca: splina, ficatul, mațele etc., într’un mod admirabil vinde­
când aceste boale radical.
7. Tot asemenea să poate conta cu siguranță, că: toate scursorile sărate,
pete în obraz, riiă, buba dulce, bube în cap, pecingine, păducei, umflături, dege-
rături, și câte toate alte asemenea dureri și necurății, care să trag dela sânge și
sucuri stricate, fiă cât de vechi și cât de înrădăcinate, sé vor vindeca pentru tot­
deauna, dacă să vor aplica tot odată mijloacele externe svăntătoare, curăți-
toare și vindecătoare; și nu are să se teamă omul, că la întrebuințarea țiiselor
remedii externe să espune vr’unui pericol prin reîntoarcerea veninului în sânge,
căci aceste pilule scot din corp, parte cu ajutorul eșitului, parte cu acela al
transpirațiunei, tot ce nu sé poate tămădui pre din afară.
8. Au dat cele mai minunate probe la gălbinare; unde permit împreju­
rările și constituțiunea trupului, sé ia în fie-care seară și dimineață câte 1, 2
seau 3 pilule; însănătoșarea care va urma de sigur a patra seau a cincea ții va
confirma adevărul.
9. Persoanele femeiesci, măritate seau nemăritate cu soroc neregulat seau
chiar lipsite de tot, cu poală albă, gălbinare etc., apoi fete, care nu sunt încă
în ordine deși ar avea etatea, nu mai puțin și femei la care are se se schimbe
earăși natura fiind pe acest timp expuse la multe neajunsuri și de multe ori Ia
8
cele mai periculoase boale vor pútea întrebuința pilule cu efect sigur, cele din-
tâiu luându-le după natură și împregiurări i, 2 și 3 septămeni, cele din urmă-
întrebuințându-le inse numai din când în când vr’o câteva țlile.
10. Tot asemenea muierile însărcinate pot fi încredințate, că pot conta nu
numai la o sarcină ușoară și sănătoasă, ci și la o naștere fericită și ușoară și la
o lăuziă liniștită precum în fine și la un prunc sănătos, dacă pe timpul însărci-
nărei din 4 în 6 septămeni vor lua din aceste pilule câte 1 seau 2 seara ori
dimineața în câteva țlile.
11. Dau ajutor repede și evident celor ce au cârcei în stomac, vărsări
dese etc. De asemenea
12. pot conta la însănătoșare cu toată siguritatea cei ce sufer de boala
apei, dacă întrebuințează aceste pilule, numai cât trebuie să iee porțiuni mai
mari dimineața și noaptea.
13. Fac cele mai bune serviție, celor ce sufer de durere și sgârciuri de
membre, reumatism mișcăcios și de nervi etc.; ele alină și împrăștie durerile
și umflăturile la podagră și scot în cel mai lin mod materia, care produce
această boală.
14. întrebuințând aceste pilule prosperează vățiănd cu ochii cei ce au
limbrici, încuiarea intestinelor etc. și din această causă au burte mari, fețe
palide, ochii întunecați, membre amorțite etc. și remân cu creșterea înapoi.
15. Se poate aștepta ajutor repede la gâlci, glandule umflate, precum și
la umflături externe a grumazilor și la guși, dacă se ia dimineața și noaptea
1 seau 2 pilule și apoi în cas de lipsă să gâlgărizează apă mestecată cu oțet de
vin și cu miere. Asemene aduc mare folos
16. la sbârciog (creștere burețoasă la încheieturi) și-’l vindecă total la o
întrebuințare mai îndelungată.
17. Sunt un mijloc preservativ (apărător) sigur la toate epidemiile și
boalele mutăcioase, dacă în tempul acelora să iau preste septămână numai de
câte-va ori unele pilule noaptea înainte de culcare.
18. Persoanele, care au de cuget să facă cură de fântănă și de scaldă,
nu pot întrebuința un mijloc mai bun de pregătire și de curățire, ca dacă
înainte de începerea curei iau 1, 2 pănă 3 pilule noaptea și dimineața în câte-va
Zile după olaltă.
19. Cu un cuvent cașurile, în care aceste pilule și-au arătat minunata
lor putere vindecătoare spre binele celor ce sufăr, sânt mult prea numeroase
decât ca să se poată pomeni toate aici. Se fiă numai fiă-cine sigur, cumcă nime
nu le va întrebuința la nici o ocasiune fără folos.
Aceste «pilule depurative« c. p. să pregătesc mai mult ca de 80 de /
ani'singur veritabile în apoteca »la mărul de aur regnicolar« (zum goldenen
Reichsapfel) alui J. Pserhofer, Singerstrasse Nr. i5 în Viena, și costă o
scătulă cu i5 pilule 21 cr. v. a. Un sul cu 6 scătule costă 1 fl. 5 cr., la trămi-
tere nefrancată prin rambursă i fl. 10 cr.
Trămițănd banii înainte, costă d’impreună cu tramiterea francată:
1 sul de pilule . . 1 fl. 25 cr. 4 suluri de pilule . 4 fl. 40 cr.
2 suluri de pilule . 2 ,, 3o „ 5 „ „ . 5 „ 20 „
3 ;, >, -3 ,, 40 „ 10 ,, ,, . 9 a 20 n
—= Mai puțin ca un sul nu sé poate trămite. S—
 NB. în urma reslățirei lor celei mari sé imitează aceste pilule sub formele
și numirile cele mai diferite; de acea ne rogăm sé se ceară expres „c. p. pilule
depurative de J. Pserhofer“ și numai acelea sé consideră de veritabile, a
căror esplicațiune de folosire are subscrierea propria alui J. Pserhofer.

Din nenumeratele adrese, prin care consumenții acestor pilule mulțămesc

pentru redobândirea sănătății lor după cele mai diferite și mai grele morburi,
lăsăm sé urmeze aici numai vr’o câteva, observând, că fiă-cine care a între­
buințat o singură dată aceste pilule, le va recomanda și altora.
Leogang, i5 Mai i883.
Onorabile Domnule 1 Pilulele Dvoastre fac Íntr’adevér minuni, ele nu sünt
' ca alte mijloace lăudate, ci ajută adevérat mai la toate. Din pilulele comandate
la Paști am împărțit cea mai mare parte la amici și cunoscuți, și tuturor le-a
folosit, chiar și la persoane de etate înaintată și care suferiau de deosebite boale
și dureri, dacă nu și-au recâștigat deplin sănătatea, apoi totuși li s’au făcut cu
mult mai bine și voiesc a le întrebuința mai departe. Vé rog deci a-mi trămite
încă cinci suluri. Primiți dela mine și noi toți, cari am avut fericirea de a.ne
recâștiga sănetatea, cea mai intimă mulțumită. Martin D^tinger

Bega, Szt.-György, 16 Faur 1882.

Onorate Dle 1 Nu Vé pot esprima de ajuns sincera mea mulțumită pentru
pilulele Dvoastre, căci pre lângă ajutorul lui Dțiieu, prin pilulele depurative ale
Dvoastre s’au vindecat soția mea, carea de mai mulți ani suferia de miserere, și
cu toate, că dânsa și acum trebuie sé se folosească de ele din când în când,
totuși sănetatea îi este într’atâta restabilită, că poate cu vioiciune tinerească să-și
vațiă de afaceri. De această mulțumire a mea, Vé rog a face întrebuințare spre
binele tuturor suferinzilor, și Vé rog tot odată a-mi mai trimete 2 suluri de
pilule și doaué bucăți săpun chinez.
Cu destinsă stimă Alois Novak, grădinar.

Mult stimate Dle! în presupunere, cumcă toate medicamentele Dtale sünt

tot așa de bune, ca renumitul balsam de degerătură, care au vindecat repede în
farnilia mea mai multe umflături de degerătură învechite, m’am decis, cu toată
neîncrederea mea față de așa numitele mijloace universale, a recurge la pilulele
Dtale curățitoare de sânge (depurative) spre a combate cu ajutorul acestor mici
gloanțe vechia mea suferință hemoroidală. Nu hesitez de loc a Vé mărturisi,
cumcă suferința mea învechită după o întrebuințare de patru septămâni este
deplin delăturată și pilulele Dvoastră le recomănd cu cel mai mare zel în cercul
cunoscuților mei. Nu am nimica în contră, dacă voiți a face în public între­
buințare de aceste rânduri — însă fără subscrierea numelui.
Viena, în 20 Februar 1881.
Cu deosebit respect C. de T.

Csen ei, în 17 Mai 1874.

Mult onorate Dle! După ce pilulele depurative ale Dtale nu numai au
dat earăși vieață soției mele, care suferia cumplit de durere vechia cronică de
stomac și de reumatism în membre, ci i-au dat chiar potere noauă tinerească,
de acea nu pot resista rugărilor altora, cari sufer de asemene dureri, și Vé rog
a-mi trămite cu rambursă încă 2 suluri din aceste pilule făcătoare de minuni.
Cu toată considerațiunea Blasius Spisstek-

*
8
 Liquer de plante de Alpi, de W. Ottm. Bernhard în Lindau, contra tutu­
ror durerilor de stomac, i butelie 2 fl 60 cr., jumetate 1 fl. 40 cr.
Alifie americană de reumatism, remediu cu efect grabnic și sigur, la toate
suferințele reumatice, ca: durere de spinare, junghiuri, ischias, migrenă, durere
de dinți, de cap, de urechiă etc. etc., 1 fl. 20 cr.
Esențiă de ochi, de Dr. Romershausen, spre întărirea și susținerea vede­
rii, 1 flacon 2 fl. 5o cr. și 1 fl. 5o cr.
Chassaing & Comp., preparate din pepsin și diastase, la catar de stomac,
lipsă de apetit, slăbiciuni la femei și copii etc. Vin deChassaing din pepsin
și diastase, 1 flacon 2 fl. 25 cr. — Sirup de Chassaing, 1 flacon 1 fl. 5o cr.
— Pilule de Chassaing, 1 flacon 1 fl. 5o cr.
Balsam miraculos engles, 1 sticluță 10 cr.
Praf al birjarilor, contra catarului, răgușelei, tusei etc., 1 cutie 35 cr.
Balsam de înghețătură, de J. Pserhofer, de mulți ani recunoscut ca cel
mai sigur remediu în contra cucuelor de îngheț cum și pentru vindecarea de
răni foarte vechi etc, 1 burcănel 40 cr.
Helso, sau sare de sănătate, un leac escelent contra catarului de stomac,
precum și preste tot în contra tuturor suferințelor, ce provin din mistuire ne­
regulată, 1 pachet 1 fl. . ‘
Leacuri de guși, un sigur mediu contra gușii, 1 flacon 40 cr.
Esența de vieață (picături de Praga), în contra stomacului stricat, mistuire
rea, dureri de pântece de tot felul, un leac escelent de casă, 1 flacon 20 cr.
Pulbere în contra sudoarei picioarelor. Această pulbere delătură sudoarea
picioarelor și s’a jsrobat de nevătămător, prețul unei cutii 5o cr.
Sirup de Bochet du Serpent, la toate morburile de piele, galei, umflături
la nas și urechi etc., 1 sticlă 1 fl. 5o cr., 1 porțiune 3 fl. 5o cr., 1 litră 5 fl.
5o cr. Același sirup pregătit cu un adaus de Jodkalium este salutariu cu deose­
bire la suferințe scrofuloase, sifilitice, umflare de glandule etc., 1 sticlă 1 fl.
75 cr., 1 porțiune 3 fl. 5o cr., 1 litră 6 fl. 5o cr.
Sucul de cucută, un leac de casă foarte bun în contra catarului, tusei
măgărești, răgușelei etc., 1 flacon 5o cr.
Pomadă de Tannochinină, de J. Pserhofer, de un șir de ani recunoscută
-și de medici ca cea mai bună dintre toate remediile pentru creșterea perului,
o dosă mare elegantă 2 fl.
Vin chinarid titrat, de Ossian Henry, contra durerei de cap, flegmă, slăbi­
ciune, diarea, onemiă, friguri etc., 1 flacon 2 fl.
Plastru universal, de prof. Steudel, la răni din lovire seau împunsetură,
umflături de tot feliu, umflături vechi periodice la picioare, la sugei, durere de
țițe și alte multe dureri, 1 burcănel 5o cr.
Sare universală curățitoare, de A. W. Bullrich, un remediu escelent de
casă în contra tuturor urmărilor ale indigestiunei, ca : durere de cap, amețeală,
cârcei de stomac, acreală, suferințe haemoroidale, încuiere etc., 1 pachet 1 fl.
Vin de Vial, întărește foarte activitatea de nutrire și sé recomendă cu tot
deadinsul ca mijloc întăritor persoanelor slăbicioase și serace de sânge, 1 flacon
2 fl. 5o cr.

Medicamente omeopatice de tot feliül síint tot deuna gata. 'Wfi

Toate specialitățile francese sé găsesc în deposit seau sé aduc la cerere prompt

și eftin.
Trimițându-si banii înainte, portul devine en mult mai eftin decât la espedițiuni cu rambursa.

J. Pserhofer
spițeria la ,merul de aur al imperiului
,
*
VIENA, I. Singerstrasse 15.
r "A
Banca generală de asigurare mutuală

„TRANSILVANIA"
în Sibiiu
(fundată în anul 1868)
asigurézá pe lângă condițiunile cele mai favorabile:
a) in contra periclnlni de foc și esplosinni,
clădiri de orice fel, mărfuri, producte de câmp
mobilii etc.;
b) pe vidța omului,
în tóté combinațiunile; pre cum: asigurări de capi­
taluri pe cașul morții și pentru terminurî ficse de
zestre și asigurări de rente.
Dela fundarea institutului se plătiră:
Despăgubiri pentru daune de foc: Sume asig. pentru vieții:
din anul 1869 din anul 1869
pănă 1882 fl. 481.950'41 pănă 1882fl. 315.301'91
în anul 1883 „ 34.761'25 în anul1883 B 32.843'10
„ „ 1884 „ 24.778-08 „ „1884 „ 40.084-13
„ „ 1885 „ 35.702'29 „ „1885 „ 35.843'24
Suma . fl. 577.192 03 Suma . fl. 424.072'38
fl. 1,001.264-41 cr.

Conform bilanțului pentru 1885 fondurile de reservă

și garantiă sé urcă la:
fl. 580.233-66 cr.
Programe și formulare se dau gratis.

Deslușiri se dau și oferte de asigurări se primesc prin-

Direcțiune séű prin Agenturile generale și principale în Brașov
(C. J. Münich), Cluj și Arad pre cum și prin Agenturile speciale în
locurile mai însemnate.
Direcțiunea în Sibiiu,
Strada Cisuădiei Nr. 5.

T
 t♦
--------- -- -------------------- ©♦
' Vase de feri smaltate de pleu, Obiecte, lacate de cusutor
sgură și cusutor. și tinichea.
Ole pentru fert și spălat. Cuptóre .de petroleu, mașini de tăiat
came

Negoț bine assortat

cu

RECHISITE DE CUCHNĂ ȘI CASĂ

alui

JOSIF JIKELI
ÎN SIBIIU
Nr. 47. strada Cisnădiei Nr. 47.

Obiecte împletite de lemn și drot, Obiecte de fer, oțel și argint galbin,

mașini de netedit vestminte, căruțe cuiere pentru paraplee și mese
pentru copii și coșuri de purtat pocale. de spălat.
--------------------------------------------------

IIIII

Iosif Frideric Zacharides

legător de cărți și lucrător de galanterii,
SIBIIU
ulița Poplăcei (Quergasse) 7,
fiind proveclut cu cele mai noaué m a și ne spre a
putea corespunde deplin așteptărilor tâmpului modern,
sé recomanda pentru confecționare de legături de cărți
cu tipăritură de aur, neagră și pestriță, proto-
cóle fine, cărți de afaceri de tot soiul, precum și legare
de cărți pentru biserici, scoale, oficii și biblio­
teci, cu prețiurile cele mai eftine, asemene și tot feliül
de lucrări pentru confecțiuni de galanterie.
Comande binevoitoare diu afară sé efectuiesc în
modul cel mai mulțumitor după dorință.
IUI
 Tocuri de hârtie
din
Fabrica W. KRAFFT în Sibiiu.
Prețuri pentru 1000 de bucăți, fără obligamént, 4 luni termin
seu per comptant 3% Sconto. Embalagiu să socotește cu prețu
costul proprie.
Samă mai jos de 20 fior, per comptant fără Sconto.

|
Conținutul hârtie roșia Tiparul

Tocuri t
Nro. dupe de împachetat
greutate Firmei
"cö
o fl. cr.
c
rS CD
4= 00 in comuni 4 Kilo 1 10 —.50
ft3>
‘w- 0 » fl 1 50 —.50
■w
X3
1 □ r 1 -50 —.50
—.50
CD

s?
"c5 2 1. 1 80
D3<
5b 3 3 2 10 —.60
4 fl
03 —.60
03
4 1 » 2 60 B
L_ D3
03
O
5 1
1 2 » 3 10 —.60
CO
6 2 a 3 70 —.70 CD<
O. D3
■o
7 3 fl c 6 20 —.70 £3
03
8 4 » 7 60 —.70
Mostră

E O
C0
9 6 » ÖJ 10
L. J
60 —.80 +■

a.
03 1
10 7 1 fl Q. 13 70 —.80 CD
e:
II 10 » C0
co
17 — —.80 s
&3
o —.80
12 14 » u 23 20
La comande ajunge insemnarea Nr. de sus.
Tiparul firmei să socotește pentru 1000 și déca sunt
mai puține tocuri procurat.
Tocuri de hârtia în colori pentru sămințe; pentru spițer
în tóté forme să efectueză după mostre cu prețuri cele mai
moderate.

Cârti din editura D-lui J. POPESCU.

J
Antâia carte de lectură, crudo —.20................................................. leg. —.25
A doua carte de lectură, „ —.60................................................... „ —.70
Conductor la aplicarea ântăiei cărți de lectură .... broș. —.10
Computul în scóla popor., manual pentru învățători „ 1.20
Compendiu de pedagogiă .................................................... „ 1.—
Psichologia empirică séu sciința despre suflet . . . . „ 2.—

Se află de véndare la W. Krafft.

Lucrul într’adever bun își deschide
însuși calea.
SâyJ^roprietarul unei mari boite germâne de droguerii a fost d’ună-țlile
k torturat de un cumplit reumatism. Genunchiul piciorului sténg era
umflat și cășuna dureri mari, în cât morbosul nu putea sé âmble. El
recurse la ajutoriul mai multor medici și se supuse la deosebite ungeri,
însă fără resultat. Când deci nimic nu ajuta, Șise socia densului, ca sé
probeze totuși odată și cu Pain-Expeller-Anghira, care au ajutat la atâția.
Lasă-mâ în pace cu leacul teu, fu respunsul. După-ce însă durerile nu
sé micșorau, ci tot mai cumplite deveniau, ascultă și el în cele din urmă,
ne mai având încătro, de rugămintele femeei sale, își aduse o sticlă de Pain-
Expeller, o întrebuința după esplicare și în câteva țiile s’au făcut sănâtos. ■
Cătră agentul firmei F. Ad. Richter & Cie. țlise el: »Cumcă eu nu am
fost amic al Pain-Expeller-ului Dvoastre, Vé este bine cunoscut. Când
am primit însă cea d’ântâiu sticlă, m’am minunat atât de prețul cel eftin,
cât și de solida confecționare. Sé vede depre întreaga pachetare, cumcă
fabricantul însuși are încredere în fabricatul său; totul este făcut cu cea
mai minuțioasă grije, așa în cât fără voie trebuie sé aibă omul încredere.
Am uns apoi seara piciorul cel umflat și l’am ínvéluit cu vată (bumbac).
Numai decât am simțît o căldură plăcută și o alinare însemnată a dure­
rilor, după care am dormit liniștit noaptea. Deși în dimineața urmă­
toare eram de tot fără dureri și poteam earăși âmbla, m’am mai uns
totuși încă de câteva ori, și a treia di eram deplin vindecat. Vețli, me
rog, eu sunt acum nu numai detor cu mulțumită principalului Dtale, ci
sunt și deplin convertit; Pain-Expeller, de care îmi băteam mai înainte
joc, acum nu lipsește din casa mea!«
întâmplarea amintită vorbește de sine, fiind-că anevoie sé poate da
dovadă mai bună despre realitatea și efectul veritabilului Pain-Expeller, decât
deacă un contrariu al aceluia a trebuit sé se convingă preste voia sa
despre valoarea și poterea vindecătoare a acestui leac de casă. De acea
credem, că potem recoménda o probă cu Pain-Expeller-Anghiră, tuturor
persoanelor, care sufer de

Reuma și Reumatism
(junghiuri prin membre etc.)

Pain-Expeller-Anghiră a remas de 18 ani neschimbat.

 Nu anunțurilor din țiiare mari are de a mulțumi Pain-Expeller-ul
reslățirea sa estraordinară, nu, ci singur numai recomandării din partea
celor vindecați; pentru-că acest adevérat leap de casă nu numai că îl țîn
la îndemână tot deuna cei ce l’au probat odată, ci în semn de mulțumită
sé simt îndemnați a-1 recoménda spre folosire și altor soci de suferințe.
Deacă a meritat și a aflat vr’un leac de casă încrederea morbosului,
apoi acela este Pain-Expeller-Anghiră. în toată țiiua avem ocasiune sé
observăm, că aceia cari sperau a ajunge la resultate mai bune prin un
leac nou anunțat cu gură mare, sé reîntorc earăși la probatul Pain-
Expeller. «Totuși nu întrece nimica pe Pain-Expeller!« ni sé țiice de regulă
în epistole. în toate părțile lumei este reslățit acest minunat leac, chiar
și în cele mai depărtate părți ale Africei au ajuns prin missionari germani
și comandele repețite dovedesc cumcă și în ținuturile tropice este de cel
mai mare folos oamenilor.
Aceste rânduri s’au publicat în Călindarul acesta numai pentru
acea, ca acei morboși, cari încă nu au auțlit nemica despre Pain-Expeller
sé fiă făcuți atenți asupra acestui leac alinător.
Prețul este foarte moderat, adecă 40 cr., 70 cr., 1 fl. 20 cr., după
mărimea sticlei, sé poate așadară ori-ce morboș ușor convinge pe câți-va
cruceri de efectul lui. Pain-Expeller cel veritabil sé capătă în toate
spițeriile mai de frunte ale țerei, sé trămite însă la dorință și în afară
în pachete foarte bune de cătră depositul central pentru Austro-Ungaria:
Apoteca la leul de aur a Drului Richter în Praga. La comande însă
se se ceară apriat „Pain-Expeller-Anghiră a Drului Richter“, și
sé nu se primească nici o sticlă, pe care nu este evidentă o an-
ghiră roșie. Sünt o mulțime de imitațiuni stricăcioase, de cari
trebuie se avertisăm cu tot adinsul.
Cine poftește a ști mai multe cu privire la Pain-Expeller, la în­
trebuințarea, pachetarea și efectul lui, acela sé binevoiască a scrie o
cartă de corespondență cătră depositul central și va primi francat și gratis
o descriere detaliată. Trebuie sé scrie numai : »Me rog pentru descriere«,
și sé spună adresa, afară de cei 2 cr. pentru corespondență alte spese nu
are. Cu deosebire sé nu se ferească de această osteneală mică acei bol­
navi, cari sünt în îndoială, că oare-care leac dintre cele numeroase
anunțate în acest călindariu, este mai corespunțiâtor pentru suferința sa.
Sfat bun este aur vrednic! țiice proverbul, și aceasta are cu deosebire
valoare la morboși.
Fabrica chemică - farmaceutică alui

F. Aci. Richter A Cie.

liferant c. r. de curte și proprietar de spițerie,
Viena, Rudolstadt, Niirnberg, Olten și Rotterdam.

Pain-Expeller-Anghiră a remas de 18 ani neschimbat.

 ih
Prima și cea mai mare

FABRICĂ DE COARDE ȘI INSTRUMENTE DE MUSICĂ

Ului
Hermann Trapp în Neukirchen
lângă Eger (Agria).
—= Premiată mai de multe ori. =-
Recomandă pre lângă garanție deplină: violinele, ceilo,
contrabass, citliare cu mănuchiu de tot curat, clarinette,
flaute și instrumente prime de alamă cu ton curat, con­
siderate ca neîntrecute.
Scrisori de recunoștință dela autorități musicale însemnate o
mulțime mare. — în țiuutul acesta este fabricarea de instrumente și
coarde industrie de casă și trăiesc mii de lucrători singur numai
din confecționarea de tot feliül de instrumente musicali escelente si
de coarde, din care causă aici și este locul cel mai direct și
mai eftin de procurat.
Conspect ilustrat despre prețuri sé dă gratis.
Reparaturile sé efectuiesc răpede și fără defect.

omoare:
păduchi de lemn, pureci, muște, gândaci, cără­
buși, furnici și vermi de paseri, și în genere toate insectele, cu o siguranță,
și iuțeală aproape supranaturală, astfel că nu remâne nici o urmă.
Sé găsește authentic și eftin în PRAGA

la drogueria lui J. ANDÉL

13. la cânele negru, strada Hușilor 13.
In Sibiiu la J. B. Misselbacher sen. în Cohalm la E. Wolff, apotecariu.
» Alba-Iulia la J. B. Misselbacher sen. » » » Eredii Sam. Nagelschmidt.
'» Cluș la J. B. Misselbacher sen. » Șigliișioara la J. B. Misselbacher sen.
» Brașov Ia Eduard Kugler, apotecariu. » București la Gust. Rietz. strada Carol.
» » » Emil Porr, neguțător. » Galaț la F. Hellwig.
» » » Cari Kirr, neguțător.
 Turnătoria ie clopote ;1 ie metal alai
r/
Antonie Novotny
se recomandă pentru facerea de clopote noaué, pentru
turnarea din nou a clopotelor sparte de toată marimea,
precum și pentru construirea a mai multor clopote în acord
harmonic, oferind garanția pe mai mulți ani. Montate cu
chivere (coroane) de lemn, fer turnat și bătut; astfeliu
construite, că după ce sunt usate pe o lăture sé poată fi învertite ușor în ori ce
parte, prin cea ce sé încungiură creparea lor.
Cu deosebire recomand
clopotele găurite și premiate
inventate de mine, care au un ton mai lung, mai puternic și mai adânc, ca cele
de sistemul vechiu; un astfeliu de clopot în greutate de 3oo punți egalează pe
unul de 400 punți.
Recomand mai departe scaune din fer bătut pentru clopote, solide și fru-
móse, clopote pentru orologiu sau discuri pentru oroloage și toace din metal, precum
și toate celelalte articole de alamă și. metal aparținătoare de această categoria,
cu prețurile cele mai moderate. Se confecționeză clopote și pre lângă plătirea
prețului în rate.
Clopote dela 3oo punți în jos, precum și stropitoare de mână sé află tot­
deauna în magazin.
Pentru comande binevoitoare, care se efectuează solid și cu punctualitate,
se recomandă
Antonie Novotny.
Timișoara, Fabrică. '

Krafft în Sibiiu
ține bogat assortiment

de cărți pentru comptabilitatea

și anume: maeștrii, Salda conții, Jurnale etc. diferit
în formate, liniatură și legătură.
Mai departe: felurite Cârtecică de notat pentru
mușterii, Indice, Cârțiî de copiat.
Scrisorii de încărcatii (frachturii) pentru drumu
de fer și pentru cărăuși; Compturií (socotéle) in diferite
formate. Bande pentru împachetat bileturii de bancă
pentru note de i fi., 5 fi., 10 fi.
Toate lucruri! tipografice comerciale să efectuéza
în scurt timp și cu prețuri! moderate. Mare assortiment
de hârtia de scris, de epistole si plicuri! (cuverte).
<______ _____>
 sunt niște suferințe forte respândite și dureróse, de acea toți câți pătimesc
de densele se vor bucura aflând un preparat, care după cum arată o ex-
periință îndelungată alină îndată durerile și după o folosire mai îndelungată
le și vindecă pentru tot déuna. Acest preparat este produs de Spițerul
cercual și liferantul de curte c. r. Franz Johann Kwizda în Korneuburg și se
numește

Fluid Antireumatic.
Care a fost folosit cu succes de mulți cari sufer de numitele dureri,
ba e ordonat cu predilecțiune și de cătră medici. Acesta sé dovedește forte
binefăcător și la scrântituri, înțepenirea mușchilor si córdelor, învinețeli,
strivitori, amorțirea pielei, mai de parte la cârcei locali, dureri de nervi, um­
flături produse prin bandage îndelungate, și mai cu séma pentru reîntărire
înainte și după oboseli etc. precum și la slăbiciunile bătrânelelor.

FLUIDUL AN-jg TIREUMATIC

DE KWIZDA
se capetă veritabil aprópe in tóté spițeriile en gros in tóté drogueriile mai
mari, cari sé publică din când în când prin jurnalele provinciale. — Pentru
a sé feri de schimbări, rugăm pe onor, public a cere tot déuna Fluidul
antireumatic de Kwizda și a băga de seamă ca atât fie-care flacon, cât și
fie-care carton sé fiă provédut cu marca mea de mai sus.

Prețul 1 flacon 1 fl. v. a. "W

DEPOSITÜL PRINCIPAL
SPIȚERIA CERCUALĂ ÎN KORNEUBURG.

Limbricul
îl vindecă, (și prin epistole)
i
! Dr. DE O CD în VIBNA,
Praterstrasse 42.
 Krafft îu Sibiiu: D icțion ar ro m â n -m a g ia r p en tru șc o la ș i c a să
Bibliotheca universală.
Pentru Austro-Ungaria deposit la W. Krafft în Sibiiu.
1. Karr Alphonse, Trei-deci și doi principi într’un oraș —.13
2. Istoria celor mai renumiți bandiți din Italia, Ispa-
nia și Germania........................................................ ..... —.13
3. Istoria celor mai renumiți bandiți din Francia, Un­
garia și America.............................................................. —13
4. O mie și una de curiosități de tot feliül .... —.13
5—6. Cervantes, întâmplările estravagante ale cavalerului
Don-Chișot..........................................................................—-25
7. Minunile Coscarilor din România............................ —.13
8. Comoara anecdotelor și celor mai curioase întâm­
plări din lume . . . ............................ ..... —.13
9. Minunile Coscarilor din străinetate....................... —.13
10. Tribunalele glumețe din țeară și străinetate . . . —.13
11—28. Gaborian Emile, Ósinditul pe nedrept, 3 voi. . 2.25

Joan L ăzăriciu, profesor.

29. Noua lege electorală..............................................—.13
30. Constituțiunea regatului României....................... —.13
31 — 42. Dama misterioasă sau înmormântate devie, 3voi. 1.50
43—46. Călătoriile lui Guliver.................................... .. —.50
47. Guguțel, fiul Meștrului Perdaf........................... —.13
48—49. Pann, Versuri sau cântece de stea......................—.25
50. Romulus Scriban, un discurs................................. —.13
51—68. Gaborian Emile, Dosarul 113, 3 voi..................... 2.25
69. Anecdote populare de Th. D. Speranță.... —.13
70. Istoria lui Ali-Baba, poveste Persiană................. —.13
71—73. Baronul de Münchbausen.......................................—.38
74—77. Sue Eugene, Lenea.................................................. —.50
78. Istoria lui Ali-Hogia, poveste orientale; D’ale lui
Păcală; O judecată turcească.................................. —.13
79. Floarea varietăților................................................... —.13
80—85. Sue Eugene, Avariția............................................ —.75
86—88. Alianța partidului national-liberal și liberal-conserv. —.38 de
La începutul Octobre 1886 apară la W.

89. Holzmann Leon, Studiu asupra Penitenciarelor în

general șî în special asupra celor din România . —.13
90. Imbru, A. de la, Arte de a s£ face iubită de băr­
batul séu......................................................................... —.13
91—93. Discursurile rostite de membrii oposițiunei unite la
întrunirile din sala Joji în dilele de 23 Februariu și
9 Martie 1886 .................................................................... —.38
94. Gulegere de legi (din România).................................. —.13
97—100. Sue Eugéne, Lacomia................................................... —.50
101—108. Scriban Romulus, Istoria economia politica a co-
merciului și a navigațiunei României.......................1.—
109—114. Sue Eugene, Mânia......................................................... —.75
115. Legea pentru alegerea consilielor comunale . . . —.13
116—119. Feuillet Octave, Istoria unei Parisiene .... —.50
120—129. Sue Eugéne, Individia, 2 voi................................................. 1.25

Catalog de cărți românesci în lucrare,

M/. KRAFFT în Sibiiu.

 —«> W. Krafft în Sibiiu. «—

Rechisite de învetăment. 1
Aparatul metric, 12 obiecte cu esplicarea lor . 4.50
Atlas de istoria naturală cu 250 figure colorate. 1.75

f
Caligrafiă sistem, arangeată după cele mai bune
metode pentru usul scoalelor primare . —.08
— tot acela, dar înmulțit.................................... —.20
Charta Asiei, Africei, Amerioei, Oceaniei, câte . 1.20
Globuri terestre de 21 cm. în diametru:
Nr. I adjustat cu meridian și
compas cu pidestal fin de

„ II adjustat cu jumătate me­

ridian și cu pidestal de

„ III tot acesta fără meridian. 8.40

Globurile Nr.
„ IV II șiadjustat a se recommanda,
III suntcudejumătate me­
aceste pentru greutatea pidestalului
ridian și nu cu se restoarnă,
pidestal de sunt
frumoase și tari.
Pachetarea se face
„ într’o lădiță
V fără de lemn,
meridian pidest. care se
și cu pentru
socotește separat 80 cruceri pentru
de lemnun glob.
...............................5.60
Gorjean A., Atlas geografic pentru copii . . . 1.25
Mapa Europei, tradusă de J. M. Moldovan,
140 cm. lată și 120 cm. înaltă, pe pândă,
în mapă.............................................................. 5.50
Mapa Semigloburilor său carta globului pă­
mântesc, 131 cm. lată și 110 cm. înaltă,
pe pândă în mapă..............................................4.50
Mașina de compui cu globulete albe si negre pe
drot................................................................... 3.20
Micul Artist, 48 modele de desemn .... —.75
r Agricultura.
A
Economul ajunge adese-ori în perplexitate, de oare-ce, când i
se bolnăvește vre-o vită, nu are în apropiere un medic de vite, sau
fiind-că nu are nici un leac la îndemână, pe care folosindu-1, sé însănă-
toșeze animalul, sau sé-1 susțină pănă sosește veterinariul. Prin

Preparatele veterinare
ale liferantului curții c. r.
austriace și a curții
reg. române și spițerului
cercual
Fráncisc J. Kwizda
in Korneuburg,
destinse cu medalia de Londra, Paris, München, Hamburg, Viena, pre­
cum și cu scrisori de recunoscință dela Jockey-Clubul din Viena, Buda­
pesta și Baden-Baden, ni sé dă o colecțiune de leacuri preservative,
care sé află în deposit mai în toate orașele și opidele Monarchiei
Austro-üngare, și cari pun pe econom în stare de a avea leacuri pro­
bate cum sânt:
Prav de vite c. r. concesionat pentru cai, vite cornute și oi de
Kwizda; el s’a probat ca nutriment de vite, când sé dă regulat, în cașuri
de nemâncare, mulgere de sânge, pentru îmbunătățirea laptelui etc. —
Fluid de restituțiune c. r. priv. pentru cai de Kwizda. Pentru întărire înainte
și reîntărire după oboseli mai mari, scrânteli, înțepenirea vinelor și
mușchilor, 1 flacon 1 fl. 40 cr. — Apă de ochi de Kwizda, 1 flacon 80 cr.
— Plastru de Kwizda, 1 burcănel 3 fl. — Rășină de flori de Kwizda,
în contra sterpiciunei animalelor domestice. — *Prav de desinfecțiune
C. r. priv. pentru grajduri etc., tot odată lipiciu pentru gunoiu, 1 pachet
15 cr., 1 ladă de 10 Kilo 2 fl. 40 cr. — Unsoare de gâlci și de puroaie
1 burcănel 1 fl. — Oleiu de râiă și de bube pentru câni, 1 flacon 1 fl.
50 cr. — Tinctură de fiere pentru cai, 1 flacon 1 fl. 50 cr. — Prav
medicinal pentru păsări de casă (oară), 1 pachet 50 cr. — *Cleiu de
copite (copită artificială), 1 rudă 80 cr. — *Vaselina pentru copită sfăr-
micioasă dc cai, 1 tinichea 1 fl. 25 cr. — Prav de copită 1 flacon 70 cr.
— Pilule de câni, 1 cutie 1 fl. — Prav de unghii, 1 flacon 70 cr. —
Pilule de colică pentru cai și vite cornute, 1 tinichea cu 15 pilule 1 fl.
60 cr., 1 carton 60 cr. — *Nutreț refortificător pentru cai și vite cor­
nute ca sé se îngrașe iute după ce au slăbit tare, în lădițe á 6 și 3 .fl.
și în pachete â 30 cr. — Unsoare de rapăn pentru cai și vite, 1 bur­
cănel 1 fl. — Fisic pilule depurative pentru cai, 1 tinichea 2 fl. — Leac
pentru oi, 1 pachet 70 cr. — *Prav pentru promovarea îngrășărei porci­
lor și ca preservativ contra zaporului, 1 pachet mare 1 fl. 26 cr. — Săpun
de spălat în contra boalelor de piele a animalelor, 1 tinichea â 100 gr.
60 kr., 1 ă 300 gr. 1 fl. 60 cr. — Balsam de răni pentru cai și boi,
1 flacon 1 fl. 25 cr. — Pilule de limbrici pentru cai, 1 tinichea 1 fl. 60 cr.
în fine mai amintim și veninul de cloțani, în formă de lumini,
care înse cânilor, mâțelor și altor animale folositoare nu le strică de loc.
Sé pot cumpera veritabile aproape în toate spițeriile, și en gros, și în toate
drogueriile mai mari, cari sé publică din când în când prin jurnalele <un provincie.
Pentru a sé feri de schimbări, rugăm pre P. T. Public a cere tot de-a-una pre­
paratele de KWIZDA și a lua seama ca să fiă provedute cu marca mea de mai sus.
Deposit principal:
Spițeria de cerc a lui Kwizda in Korneuburg. y
 Caiete de scris pentru scólá
W. Krafft in Sibiiu.
100 esempl.
Nr. O- fără linii, 8 foi, cu înveliș vénét............................................ 1-15
tot acela cu vignetă și o foia sugătore .... 1.45
„ 1. pentru scrisóre romane, germane ori dictando, 6 foi în­
veliș roș................................................................................—.80
, 2. pentru scrisóre române, germane ori dictando, 8 foi,
înveliș vénét.......................................................................... 1.26
tot acele cu vignete și o foia sugătore .... 1.56
„ 3. Dictando cu margó, 10 foi, înveliș vénét.............................. 1.60
tot acele, cu 12 foi, vignetă și o foia sugătore . . 2.16
~ 4. Dictando, 16 foi, ínvélis vénét (2 felurii, mai ingust și
mai larg liniat).......................................................................... 2.70
„ 5. pentru Caligrafie, cu linii simple, 8 foi, cu înveliș vénét 1.26
tot acele cu vignete și foia sugătore........................ 1.56
„ 6. pentru Comput țf 6 foi inveliș roș.............................. —.85
tot acele, cu 8 foi, înveliș vénet.................................. 1.35
„ , „ vignéta și o foia sugătore .... 1.65
„ 9. pentru începetori? cu linii largi, 8 foi, cu înveliș alb . 1.20
„ 10. pentru Composițiuni mare 4°, hârtie grosă, 12 foi și
vignetă ovale.......................................................................... 6.—
tot acele cu 24 foii...................................................... 8.60
„ 12. pentru Stenografiă, 4", înveliș roș și vignetă ovale . . 1.80
„ 13. caiete în octav de 4 cóle, hârtiede concept fără linii
cu vignéta.................................................................................... 2.30
„ 14. caiete în octav de 4 cóle hârtie albe, cu linii simple
înveliș roș cu vignéta...................................................... 3.—
„ 15. caiete în octav de 2 cóle hârtie albe cu linii simple
înveliș vénét și vignetă........................................................... 1.50
„ 16. caiete în octav de 2 cóle fără linii, inveliș vénét cu
vignetă......................................................................................... 1.40
„ 17. pentru Desemn, micu 4°, 10 foi, înveliș castaniu, cu
vignéta......................................................................................... 4.20
j 18. pentru Desemn, 4°, 10 foi inveliș castaniu cu vignéta . 5.—
,19. „ , 4° mare 10 foi, întrefoiat cu hârtie sub­
țire inveliș castaniu cu vignetă............................................ 8.60
„ 20. pentru Desemn, 4° mare, 10 foi, întrefoiat cu hârtie
subțire ínvélis vénét, cu vignéta............................................ 8.60
, 21. pentru Desemn, folio, 6 foi, întrefoiat cu hârtie subțire
înveliș castaniu cu vignetă.................................................... 13.50
„ 22. pentru Desemn, 4°, cu puncte 1 centimetre, 6 foi înveliș alb 2.40
 r- ~
IOSIF B. TEUTSCH în ȘIGHIȘORA
>
recomandă pre lângă cele mai eftine prețuri și servițiul cel mai solid
Depositul séu de manufacturi,
cum sunt: Stofe de melasă, Materii dó lână pentru vestminte, Moldons,
Catifea de mătasă și lână, Cipcă de mătasă și lână, Materii pentru mobile,
Barchete de spălat, Pânzături de metasă și lână, Materii de lână pentru
dpmni, Plaid pentru domni, Pălării pentru domni, Pălării pentru
dame (confecționate și neconfecționate), Mantele de pldie pentru dame,
\ Mîifuri, Apertinențe pentru yestminte, Albituri pentru domni și dame,
tot felini de ploiare și parasole, Eventalii de bal și promenadă, Pânză
de bumbac de cea mai bună cualitate, Pânză de cânepă veritabilă de
Rumburg, Mănuși pentru domni și dame,
-= Albituri pentru dame șl domni dupre profesorul Dr. JAEGER =—
cu prețuri de fabrică.
Mașine de cusut de tóté sistemele
Părți singuratece de mașine de cusut, >
precum și specialități de materii și galanterii germane, englese și fran-
cese cum sunt: Albumuri, Necesarie pentru dame și domni, Penicele,
Fórfeci, Perii pentru vestminte, cap și dinți, Brațlete, Recuisite de
scris, Portemone și pungi, Tacămuri de oțel, Recuisite de fumat, Broșe,
Cercei, Cofer de căletorie pentru dame
* și domni, Recuisite de .vânat,
lampe de salon, de mésa și de acățat de R. Ditmar din Viena.
Liste de prețuri și mustre sé trimit gratis și franco. La ori și ce întrebare sé respnnde
cu reintdrcerea poștei și franco.
Ori-ce comandă dela 10 fl. însus să trămite franco cu rambursa poștală.
Objectele neconvenabile să schimbă foră nici un preget dăcă s$ retour-
nesă francate numai decât.
Mașini de cusut sé dau și pre solviți în rate.

Depo-sit en gros și export în Transilvania de

vin și slivovitz.
Vinuri albe de desert. Vinuri albe de măsă (friptură).
Risling, eminent. Vin ales de pre Târnava mare „Haus-
dtto. fin.i marke“.
Muscateler, .,(£binet“. Vin ales de pro Térnava mică.
dtto. fin-
Leănyka-Mădchentraube, extráim.
Traminer, fin. Vinuri roșii.
Rozsamaler estras, „superb" (vin grand). Carbenet, escelent, „Vin de cură și desert0.
„Kokelblfimchen1*, escelent Bnrgunder dtto. 'dtto.
Ausbrnch natural de Transilvania, dulce Médoc dtto. dtto.
și focos, forte fin. Budai dtto. dtto.
Vin de cnri, cules din 1862. Vin roșu de Transilvania, vin de mesă.
Amintitele vinuri să vend în butelii de câte 70 seau 35 centilitre, — asemenea
și slivovitz din diverși ani. Mai departe sS capelă aceste soiuri, apoi vinuri de mesă,
nóué și vechi, precum și slivovitz și în butóie.
•• Liste detaliate despre prețuri de vinuri și slivovitz în butelii și butdie să
trimit la cerere gratis și france! (
•• Penau absoluta curățenie naturală a vinurilor mele garantez deplin.
Iosif B. Teutsch.
 SS
Publicațiuni ale librăriei IG. HAIMANN, Bucuresci.

Noua Bibliotecă ilustrată pentru copii

(Colecțiunea HAIMANN).
Au apărut deja: Lei
Oberon, sau Cornul minunat, basmu, cu 6 gravuri fine în culori,
format în 40. cartonat frumos.................. .... I.5o
Prințul Sparge-Aluna și Regele Șoarecilor, basmu cu 6 gravuri
•fine în culori, format în 40, cartonat frumos ...... i.5o
Guliver în țara Piticilor, basmu, cu 6 gravuri fine in culori, for­
mat în 40, cartonat frumos ........................................................... i.5o
Guliver în tara Uriașilor, basmu, cu 6 gravuri în culori, format
în 40, cartonat frumos...................................................... i.5o
Flautul magic, basmu, cu 6 gravuri fine în culori, format în 40,
cartonat frumos . . ......................................................................... i 5o
Aladin, sau Lampa fermecata, basmu, cu 6 gravuri fine in cu­
lori, format în 40, cartonat frumos . ... ................... i.5o
Animale domestice, 9 gravuri fine în culori, cu textul potrivit
pentru copii, cartonat frumos . . . ......................................... 2.—
Animale selbatice, 13 gravuri fine în culori, cu textul potrivit
pentru copii, cartonat frumos...................... ...............................
a
Călătoriile minunate ale lui Guliver la Uriași și la Pitici, doue
basme, cu 12 gravuri fine în culori, cartonat frumos . . 3. —
Povești pentru copii, trei basme, cu 19 gravuri fine în culori,
format în 40, legat frumos........................................................... 5.—
Basme vestite, trei basme, cu 19 gravuri fine în culori, format
în 40, legat frumos........................................................................ 5.—
3
Istoria naturala pentru copii (Animale domestice și Animale
selbatice), 20 gravuri fine în culori, cu textul potrivit
pentru copii, legat frumos............................................. .... 5.—
Bucuria copiilor, adunare de povești și basme frumóse, cu
36 gravuri fine în culori, format în 40, în legătură de
lux, cu poleiala bogata...................... .... ....................... io.—
Cei ș6pte corbi, basmu, cu 6 gravuri fine în culori, format în 40,
' cartonat frumos................................................................................. i.5o
Marióra si Petrică, basmu, cu 6 gravuri fine în culori, format
în 40, cartonat frumos.................................................................... i.5o
Piticul muntelui, basmu, cu 6 gravuri fine în culori, format
în 40, cartonat frumos............................................................... . i.5o
Genovéva de Brabant, un volum în 40, ilustrat cu 6 aquarele,
cartonat frumos............................................. .................................... 3.— '
Trei istorioare frumóse, cu 19 gravuri în culori, format în 40,
legat frumos ...................................................................................... 5.—
Din viața copilăreasca, mici poesii pentru copii, ilustrat cu
28 aquarele și gravuri, format în 40, legat fórte frumos . 5.—
(Alte volume sunt în preparațiune.)

Pentru Austro-Ungaria deposit la 1AA. Krafft în Sibiiu.

Calendare pe 1887:
„Amicul poporului” și „Calendarul Calicului”.
Deposit general pentru România: la IG. HAIfflN, librar, Bucuresci.