Sunteți pe pagina 1din 19

Principiul stratificrii

citiserm
cit- = radicalul (morfem lexical / lexem independent
asigur sensul lexical al cuvntului)[1];
-iserm = flectivul (seria de morfeme gramaticale care
asigur sensurile gramaticale ale cuvntului); la rndul
su, flectivul se compune din:
-i: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
gramatical, verbal, din categoria sufixelor verbale,
marc a timpurilor perfecte;
-se: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
gramatical, verbal, din categoria sufixelor verbale,
marc a mai mult ca perfectului;
-r: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
gramatical, verbal, din categoria desinenelor (segment
desinenial), marc a numrului plural;
-m: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
gramatical, verbal, din categoria desinenelor, marc de
persoana I, plural (aici).
[1] Fiind vorba de un cuvnt nederivat, n cazul acesta,
radicalul coincide cu rdcina.
nvasem
nv- = radicalul: morfem lexical / lexem
independent asigur sensul lexical al cuvntului;
totodat, este i rdcina cuvntului);
-asem = flectivul: seria de morfeme gramaticale care
asigur sensurile gramaticale ale cuvntului; la
rndul su, flectivul se compune din:
-a: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
gramatical, verbal, din categoria sufixelor verbale,
marc a timpurilor perfecte;
-se: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
gramatical, verbal, din categoria sufixelor verbale,
marc a mai mult ca perfectului;
-m: morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
gramatical, verbal, din categoria desinenelor,
marc de persoana I, singular (aici).
portreselor
portres- = radicalul: morfem lexical sau lexem asigur
sensul lexical al cuvntului; fiind vorba de un cuvnt
derivat, radicalul (ca tem lexical) se descompune, la
rndul su, n:
port- = morfem segmental, concret, independent, lexical
(din categoria rdcini);
-r- = morfem segmental, concret, dependent, lexical,
derivativ (din categoria sufixe sufix pentru denumirea
agentului);
-es- = morfem segmental, concret, dependent, lexico-
gramatical, derivativ (din categoria sufixe moionale);
-elor = flectivul: seria de morfeme gramaticale care asigur
sensurile gramaticale ale cuvntului; la rndul su, flectivul
se compune din:
-e- = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
dependent, gramatical, nominal, din categoria desinenelor,
marc a numrului plural, genul feminin;
-lor = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
dependent, gramatical, nominal, din categoria
determinativelor definite (art. hot.), marc a GD, plural.
supravieuitoarelor
supravieuitoar- = radicalul: morfem lexical sau lexem
asigur sensul lexical al cuvntului; fiind vorba de un
cuvnt format[1], radicalul (ca tem lexical) se
descompune, la rndul su, n:
supra-: morfem segmental, concret, (semi)dependent,
lexical, din categoria elementelor de compunere
savant prefixoid;
vie- : morfem segmental, concret, independent, lexical
(din categoria rdcini);
-ui: morfem segmental, concret, dependent, lexical,
derivativ (din categoria sufixe sufix pentru crearea de
verbe);
toar- = morfem segmental, concret, dependent, lexical,
derivativ (din categoria sufixe sufix pentru denumirea
agentului[2]).
-elor = flectivul: seria de morfeme gramaticale care asigur
sensurile gramaticale ale cuvntului; la rndul su, flectivul
se compune din:
-e- = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
dependent, gramatical, nominal, din categoria desinenelor,
marc a numrului plural, genul feminin;
-lor = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
dependent, gramatical, nominal, din categoria
determinativelor definite (art. hot.), marc a GD, plural.
[1] Cuvntul supravieuitor s-a format prin derivare cu suf. de
agent -tor de la baza verbal (a) supravieui. Aceast
baz reprezint n limba romn un calc (dup fr. survivre),
prezentnd structura unui cuvnt compus din elementul de
compunere savant supra (unii autori l dau i ca prefix
neologic) + verbul (a) vieui. Acesta din urm este, la
rndul su, derivat de la baza primar via + suf. -ui.
[2] Alternana o / oa (-tor / -toare) marcheaz, suplimentar (ca
morfem intern), i genul (aici fiind vorba de feminin).
nefcute
nefc- = radicalul: morfem lexical sau lexem asigur sensul
lexical al cuvntului; fiind vorba de un cuvnt derivat,
radicalul (ca tem lexical) se descompune n:
ne- = morfem segmental, concret, dependent, lexical, din
categoria prefixe (prefix negativ);
-fc- = morfem segmental, concret, independent, lexical (din
categoria rdcini);
-ute = flectivul: seria de morfeme gramaticale care asigur
sensurile gramaticale ale cuvntului; la rndul su, flectivul
se compune din:
-ut- = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
dependent, gramatical, verbal (din categoria sufixe: sufix
participial[1]);
-e = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
dependent, gramatical, nominal[2] (din categoria desinene:
feminin, plural).
[1] n momentul conversiunii participiului la adjectiv, acest sufix
i pierde relevana verbal.
[2] Acest morfem marcheaz, practic, trecerea participiului
respectiv la clasa adjectivelor, prin conversiune.
s-a dezgheat
dezghe- = radicalul: morfem lexical / lexem
independent asigur sensul lexical al cuvntului; aici
este, totdat, i rdcin[1];
s-a ... -at = flectivul[2]: seria de morfeme gramaticale
care asigur sensurile gramaticale ale cuvntului; la
rndul su, flectivul se compune din:
s- = morfem segmental, concret, analitic (neaglutinat),
dependent, gramatical, verbal, marcheaz diateza
reflexiv (conform interpretrii din gramatica
tradiional);
-a = morfem segmental, concret, analitic (neaglutinat),
dependent, gramatical, verbal, marcheaz, pe de o
parte, timpul perfect compus, iar, pe de alt parte,
marcheaz persoana a III-a, nr. sg. (face parte din
categoria verbelor auxiliare);
-at = morfem segmental, concret, sintetic (aglutinat),
dependent, gramatical, verbal (din categoria sufixe:
sufix participial).
[1] n ciuda aparenelor, verbul (a) dezghea NU este
derivat n limba romn! El a fost motenit ca atare din
lat. disglaciare. Prin urmare, el nu poate i nici nu
trebuie analizat, n limba romn, ca un derivat.
[2] Avnd n vedere c flectivul cuprinde att morfeme
aglutinate, ct i morfeme libere, vom considera c
avem a face cu un flectiv (sau morfem flexionar)
discontinuu / ntrerupt.
pictaser
pict- = morfem segmental, concret, independent,
lexical (din categoria radicali) continuu;
-a- = morfem segmental, dependent, gramatical
(din categoria sufixe: perfect), continuu;
-se- = morfem segmental, dependent, gramatical
(din categoria sufixe: mai mault ca perfect),
continuu
-r- = morfem segmental, dependent, gramatical
(din categoria desinene: plural), continuu;
- = morfem segmental, abstract, dependent,
gramatical (din categoria desinene: persoana a III-
a), continuu.
Not. -ase- = grup sufixal; -r = grup desinenial.
florreselor
flor- = morfem segmental, concret, independent,
lexical (din categoria rdcini), continuu;
-r- = morfem segmental, concret, dependent,
lexical (din categoria sufixe), continuu;
-es- = morfem segmental, concret, dependent,
lexico-gramatical (din categoria sufixe), continuu;
-e- = morfem segmental, concret, dependent,
gramatical (din categoria desinene: plural),
continuu;
-lor = morfem segmental, concret, dependent (din
categoria determinativelor definite: GD, plural),
continuu.
neateptate
ne- = morfem segmental, concret, dependent,
lexical (din categoria prefixe), continuu;
-atept- = morfem segmental, concret,
independent, lexical (din categoria rdcini),
continuu;
at- = morfem segmental, concret, dependent,
gramatical (din categoria sufixe: sufix participial),
continuu;
-e = morfem segmental, concret, dependent,
gramatical (din categoria desinene: feminin,
plural), continuu.