BIDU-VRANCEANU, A., CArAne$U, C., IONESCU.RUXAXNOII, L., MANCA$, M., PANAUNDELEGAN, G. (ree7) DICTIONAR DE STIINTE ALE LIMBII.

ttt

tir ed. StiintificI.

r Funcliile limbajului r Limbd, vorbire, limbaj

laNcTr.s

, Scopul limbajului liiud acela tic a trrnsnritc infdfmatii,cscntialtr cstc funclia sa de conrunicarc. Comunicarca orgauizea-zi enuntul in fomrc cliferite, ccea ce ducc la cxistenla unor rlifcrilc tipuri rle nresaj'. care prrsupun rnai nrrrltc lunctii alc limbajului- e I)silrolirgul gcnlan Karl lliihlcr distinsesc lrci factori care inlcri'iu in oroccsul corrrunictrrii: entitltorul, &stinatxJxl (r^,, ^,c.?tonrl; qi rcfeirntLt/ (sflu coiltcxtul) 5i trci functii nlc Tiubajului can: lt: cr,rcsfrrrrtl: furrctia e.xprcsiv.l (in rclalic cu crnitltorul rucsajului), funclia intcrugativX sau de aprcl (in raport cu destinatanrl) 9i ftrnclia (le rcprczentarc (rclrlic intre cnunl 9i univt:rsul

l. !;rrnctia rc{crcntial!l (nunrittr 1i dcnolaliuJ sart in{onnativiil, oricolal[ sprc rcferentrrl rrrcsajului, cste functia prinrordialI intr-o tnarc paltc a cnunturilor, coexisti;rd uneori ctr altc functii; ii aparlin
cnrrrrtttri r)cutru-informalivs ca: /)i-sica cslc utt arti' rual tlontcstic; 2. Funclia enrotivll (rrrrmit?1 $i c,{l)rc.$ivi sau intcticction;t.1.{), ccltltati[ asnpra

clni(lilontlui, arc ca scop cxpritnarr:a alitudinii vorbitontlui fa(?i dc contitltrtrtl cntrrrlrrlrri- Iitrrltrl
nur cnroliv al lirlrbajtllrri cslc conslilrrit rlitt iltlcrjcclii; dincolo tlc clntl!ia pur:1, lirnba yrscrlil insii 1i altc caraclcristici fornralc nrcnitc srl ll)arcllczc I)articiparca afcctivil t vorbitonrlrri Ia cllunl (l>crsoann I la pr<:rrrurrtc qi verh, itrlonalia' intcrogativ)l / t:xy,i, clarnativf,, Iungirca cnrfa(iclt a sunclclor etc.):
ce tare ploud!;3. l'uirclia cr>nativ'i (;rrsunsir.;I sau

"i:,llj:'il'lll"::llli,ll de srrucrurarc u,,r.,,,,,,,r.,i,f selcclia' (tlirrlr-o yr;rrrrli grrri' ) :,i t:orrrlrrr,r,,',,' 1i,t
sinla3m1'), st sttccctl irr constitttirca rrrcs;rjrrlrri poctic: :::lcc;il .;c rc:rli:caztr pr [raza rrrror grr irrciprr dc r:chivnlcrtlii (rtscrniitt;rrc/rlr:oscbirc, sinonirrric/:rrrlr lrir'::c). irt r rrr:tl'irr:trcr prirr corrtiguitate. I)r: r:x., rtirr rr:rdi1t;r;t tturtrclrrr cu scnsul ..copil" l)()alc fi i::l{alxi trtrul rlintrc lt:lrncrrii co1>il, :,tusti, liittitr, rttur:<s; ctc., ilrr tlirr cct a vcrlrelor cu sensul ,,a rloirrri'': ttxtlilic, doiutnc, ntirx'l-tc, slorile, tnge lt tpltiotsc t:tc.; cornbirrarca lor in sccvcnli ia forurc rlircrsc, itr ftrtrtlit: tlc 1',ratlul tlc exprcsivitatc' 1lr: carc crrrilitorul intcrtli()ncald sA-l oblinl sau (le varictalca Iunctiottaltr'clrcie sccvenla ii aparlirrc: copilul doannc, Pufliul il,oltric, nrucosul lragt la aghioase, tinilrul t'iscad ctc' Irr tcoria lui R. Jakobson, esctrla lunclici ptrtict'. corrstl in faptrrl ctr acclsta,,ptoicctraz.h prirrcipitrl cchiva' lerrlci dc pc axa sclcclici Jrc nxa colltbilrlirii".

cxlcrior, q<rrespurrr,lloarc rc[crcrtlului)- r l{rrilrarr

Jakobson rafi neazi scli::rua prcccdcnttr, prcrpunirrd o dcscrierc mai corrrplicali atijt icntru factorii carc

procesul conrunic5.rii, cet Ii pentru func[iile aceslora (gase factori particjpanti, {lccare cu funclie spccifici). ln forrtrularea uuui cnunl surtt neccsari tnrililtontl, l<'slinatatul, tcfctvntul cornunictrrii (contcxlul), dar si urr crx,fconrrrrr cel<lr doi intcrlocutori. un corrlact psiho,fizic (<lircct sau me(liat), pcntru ca rne.ra.;u,l trHnsnris sll fic rcccptat. Funcfiile corespunztrtoarc acestor factori vor fi: l,rc[crenlialll, cnrc trinrite la contcxt (rcforcnt); 2.cntolivf: la crrtillltor; 3. conatiril: lr rlestirratar; 4. nctalingvisticJ: clariflctr codul; 5. -frricd:

intervin

in

returicE) oricnlcazd cnunlul citre destinatar (rcccplor). IJxprcsia grarnaticaltr a func[ici conati\e esle nrarcati dc 1xrs. a ll-a l;r prcrrrulnc si vcrlr, rlc vocativ la sub-stantiv qi tlc irnlrcratir'la vcrb; iutona[ia exclanrativV intcrogativ,?l caractcrizcaT.I 5i ca cnunlurilc a cilror funclis printrrdiall cslc cenlrattr a-supra rcceptorului: t\scultd-trtd! I)c ce nu ntd ctezi\ 4. Funclia taticA asigurA nlcr)lincrca conlirclultri diutre vorbitor
Ijrrunlul poatc cuplindc.!iaz-c caro airsg atcnlia dcstinatarului sau confirmtr faptul ctr el rtrntiine in
contirrriarc atcni, allit iu conrunicurct rJircctll, ciit
qr

5i

irrtcrlocuLor(i,1.

nrcil[ine conlactul inlrc irrterlocu(orii 6. /xX:tir:{: cste centratI asupra rnesajului insu5i. Ijicciirci funclii ii corespund, ln procesul conrunic?Irii,
forrne lingvistice s|ccilicc' chiar dacil un nrcsaj nrr arc o sinEurtr funclie, una dintrc clc predonrirrtr gi

cca rncdiatl: Acurn urntfujli-rD2\ at atenlic!; ,\lo, nrai ctti pc tir?;5, Funclia nctalingvisticl cstc prcdornirraDtll in fraz-elc carc lparlin rncralirubajului, deii care transulil' infornrarii
tlcsprc urr ;rrrunr.it cc,J', rleverril cJ irrsu5i olricct rlc

in

inrpurrc un anurnit uz- al uuitlltilor lingvistice in enunt. Structura verb;rltr a nicsajului delrinde in prirnul rirrd rle furrc{ia sa prcdonrinantil. Schcrna

in enuul; distinctia carc stil ltr baz_a jdentificlrii aceslei funclii sc lacc inrrc linrbajul
rlescricrc
obiectua.l (carc spune ci:\'a tlcspre obiecl., rclcrent)

iurrcliei lirubajului arc, iu conccplia lui

Jakubsorr, umdtoarca IornrA:

R.

1i nctalinhaj (care spune ceva desprc linrbaj); explicalile pot privi argourile, linrbajul copiilor, (in)corcctiturlinea uuci. fornte grantxticalc, tlccotlificarc:i unui alt iod g.a.: Nu .se .spunc ,,ci i'rrc, (.i Irce'. ci ,,ei sunt, ei fac"; ..$u1'' in"seanrDd

Context (Rcfcrcnt) f u nclia refereu tr' a} I (d_c.n o Mesai <_--+ funclia poetic:I

i r tr )

(cs

tcticd)
I)cs(i tr atar

[]rnit{tor
[unc{ia cluotivi
(c xprcsir,tr)

funclia crrrativtr (pcrsunsivi)

(lor r l:rc t

"; .1'Jgrrati' inirinli: lnseamnd ...c6n5 uni6"; Funclia puctcJ (uurnitd $i e.srericd sau /irrraro cslc c:o(ratli usupra mcsajului, constituind functir J;rr'.ckllrrirrant)i a arlfi verbalc. Iia nu aparc izolirti irr tcx(. ci sc corubinX cu celelaltc funclii, tlc ex. in tlivcrsclc gcnuri poetice: p(xjzia epic?I, tlonrinatJ
,-/rt.rf

(r"

rle cnunluri cxpozitivc fornrrrlalc la

a

pcrsoana cu;rrirrtlc

Ill-a, inrplicd o pardciparc a furrctici rc(crcntiirlt:;

furrctia /atic:I

pocZia

liticii, domjnattr dc pcrsrlrrra l,

unc li a rrrc/;r /irr.q

vlslir:;I

cnunllui in clrc itrtcrviuc prrlcrnic lirrrr'1i:r cnrotir'?1, iar lxrczia liric-adresrtir';i. (ill val()ri tcloricc, Iorrrrulali la pcrs.:r I1-a (oda. cpistoll), irrrplicl irr
subsidiar {urrctia conativri.

\rr\:

IIMI]A
carc :tntnttc nrilr rrrr:ltc irrleryrrutiri: l) .SJlgu/rlul lcrnrcn lingvistic coic co,rsptrnd. facul_ f:,.tr,.ir. : tdlii

I.,'fcrrrren gcrrerrl, s1r(.ci:rlizirt in lirrevistici.,

Irr rrrod olrisrnrit, sc cercelcazi Iilrrba scrisd, standardizal6.care crtprinde o nornrd inplicitd rcflectatd in alegerea corpusulrri (- sland.ud,

Deci, in

Cu, accairl inicrprcrare, esre nrai precis lil l,ii; (linthi),,cAnJ prrrraful se rlesenrncazd loale i(li({nurilc r)aturalc car- au ccl putin .f Cfxl a.-;i vintc. I-inibile naturalepot fi r,rj, cind sunt folosite in conrunicarea oraltr sau scris[ tlin difcritc llri.

linrbajtrlui" (cel de_al tloiic,a sisiem d. ;;;_ naliz;rrc) (vezi si voRBlRe). 2) Sr.ngr/anrt ,"n','n, p/ura,f cuprintlc toare limbile a" p" gf"U,

,i,""i"

$tiinlific, desemneazd tn ansamblu de sisleme legate unele de altelel unitXlile fiectrruia dintre aceste sisteme (sune(e', foneme', morfeme",
lexeme', cur'6nt') sunt i(lentificate in funclie de relaliile de. echivalenltr sau de opozilie dintrc aceste unitdli (vezi covmaRE). Inrr-o lirnbd, un
semn* nu se dcfinegte ca atare decdt in raport cu alte semnc 5i iqi obline valoarca din opoziliile sau asocialiile pe care le contraclcazi. F. dc Saussure a ilustrat aceasld idee prin comparalia jocului de qah: unit[1ile limbii sunt asemtrndroare picselor din jocul de qah, a ciror valoare depindc de pozilia p tabla de gah, valoare care nu poate fi influenlartr ie elemcntc externe (cum at fi istoria jocului de Eah).

vezi

t-tlr.lc1toruar-,).

l-inrtra, in sens riguros

(lifcrentiatc nunrite dialccte'pi graiuri. ln acest caz, liruba are un caraclcr nalional, opus di;rlcc_ tclor qi graiurilor, care au un caracler regicxral. Nu se postc stabili idenritatea tiintre linrba naturaltr si cca a unui slrt, pcntru ctr cxisttr linrbi ca franccza, engleza, care sc vorbesc $i in alte state decel foarlc mare (aproximatiy a tff) gi cee I ce se studiaztr estc tipologia lor (vezi FAMtuE). Limbile nalurale au ca spccific dubla articulalie', un sistcnr de comunicarc carc se bazeazl pc scmne vocalicc

I-irubilc vorbilc se pot manilrsta prin foirnc

cti carc este uneori cvasicchiyalcnl, attcori in oDozitie: amindorri dcsurnnrazii arrsarnlrlrtri a.,,r,,ifi.on," utilizald ntai ales in scopuri conrunicative. Inlcr.l prctarca lor ca par(ial echivalcrrlc irrrplici insX o dife renti (lc cxtcnsic: o limbl csle in mrxl nccesar un limbaj, in tinrp ce un linrhaj nu cstc oblisa(oriu o limbd: Iirnhajul aninralelor, iinrba.iele ""itn.irf", linrbajul piitural. ldu rnuzical crc. iru sunr'linjbi. Numai limbaj^cle-c'are sunt Ei.linrbi fac obiectul
altceva dbcAt in uz.anla curentd a rermenului: l) o aDstractre.constnriti plecind (le Ia Ii;nbi pentru a oesemna car:ctcrul gencral sau univcrjal.
S?

texle sau mesa-je' concrcle. lntr-o interprctarc mai prucistr, Iinrba.jul sc delinrircaz.i tle linrhl.;

linrbii', ca insritulic socilltr cornlrnl Iuturor subicclilor care . o ,.r,orbcsc, , qi al discursului', ca rcaliz_are individuald a voit,iiii. in

I,I}"fRAJ Ansantblul

concepli:r sarrssttriarri si lxrstsaussuriani, limbajul

sc tlefinesle in opoz-itie cu.limha: limba este o parte a linrbajnlui care existi pr!nlr-o practicl sociali a numeroasc acle de lorbire concrete, Ca ansanrtrlu al. limbii qi al discursulrri'. limbajul

dcyinc cvasisinouint cu vorbirea'; inleleasi in gerreral tlrepl compelent{, facultate (E; CoEeriu), nu in nrod particular. ca realizare individualtr (F. de Saussure). Delimitarea limbajului de linibtr eslc utilA in lingvistica francofoni (fr. /angage s-a rlcqaiat riefinitiv rle cvasisinonimul /angue in sec. al XIX-lea); numeroase linrbi nu au insd dec6t un

lingvisriciil. in lingvisricd, linrbajbl in;;on,n;

Linrba intervinc ca mediator intre doutr zone

Franla, Anglia. Numtrrul lirnbilor vorbire csre

specificc unei comunirtrli lingvisticc. l.inibjle

naturale sunt supusc schimbtrrilor (vezi slNCRoNjE: DtAcRoNrE; IMPRUMUT; NE()LoctsM ctc.). Lintba naturald poatc fi matcrntr, dohtnditd tlc vorbitor din copildrie, prin invdlarea limbajului din lara lui

(E. Coseriu).

considcratil o form6'qi nu o substanl[., o convcnlic adoptatd intr-o comunilatc uman{ in carc funclioncaz{ ca sistem de sentne si ca instltulie sociald (vezi l"lNcvtsrtcii Ll[4BAJ). Linha constiruie nivelul isroric al limbajului '

arnorfc: pc de o partc, expresia sonor6 qi, pe dc alt{ parle, conlinutul no[ional. De accea, limba csle

comunicare de faculrarca'ije

distinge realizarea lirribajului c"j.'iirii,iror" in

{.iio.1lli proprie numai

limhi, stiluri functionale'), care isi propun redarca unui conlinut de idci specific fn raport cu o acti.r,ilate pmfesionaltr oarccari, in flrnctie de o anunrittr viatA social-culruraltr. ln aceastl interpretare, Jimbajclc se realizcazi in acord cu o sliinttr sau
actjyitale oarecare si se manifesttr ca un fant nrodus, o actilitale creatoare concrettr (vezi ntlcrtoNALI ll-[,tBAJ / sTtLl).. Tot ca o inlcrlrctarc a uDei cxprinr[ri intr-un domeniu specializat se inscrie si cvasisinonimia dinrre limba_i si mctalimbai". l)c asemenea, limbaiul popular (t,ezi on..t rr.lrr:). Sc poate propune o tipologie a limbajului, dc5i o taxirronric conrpletl este greu de flcrrt: r Se opune linrbajul ruuan (care se caracterizeazh nrin rjubla roticulatie si clasticitatea <liscursrrlui) jinrlraictor

ite(ilc prin utilizarea in anumite contexte: limbajele de sqr,cia!itate salu profesionale (tlar si

singur le rmen penlm a desemna realitZlile difcrire discutate aici; 2) o concretjz_are care eyitd ambisu-

onrului, bazatd pe compc,nent" psiho.fizice conlune (aspcctele spcctfice sunt studiale de psiholingvistici' si de sociolingr;isrictr.1, rcflcctate in dglrla

articrrlatic'(vezi si voHnlnn;.

de origine, sau slrCin, (limbt,1inrdl, iur,I1artr in diverse imprejurtrri. I-inrba aniliciald se deline5te in opozilie cu cele naturale (vczi lntnat). Limba

VORBIRE I. Concept polisernic utiliz-at mai ales cu sensul dc aspecl psiho-fiziologic al Iimbajului" cu caractcr individual, manifeslat in actele comunicirii. DupI autori, apa-r diferenle in interpretarea accstui c(,nceplo tn conceplia saussuriantr, vorbirea (dcsemnat[ prin ti- parole) este echivalentX cu discursul"

limba nalurald carenu se mai foloseste ca mijloc oral de comunicare , dar caie e consemnattr in documeote, textc literare elc- 3) Singularul
e

moan

ste

specifrc descmneaztr o

lintbi nalii,'.,ii oarecare,

de

ex,, limba romintr, francezd elc.. valoare care se mai poate preciza in funclie de alte sirua1ii. r Singularul tnbii (opustr vorbirii sau uzajnlui) esre un

termen lingvistic specializat carc destimneaztr

sistemul general al unci limbi date; esre o delimita.re introdustr in lingvisriiii rie F" de Saussure

(fr. discours) ;i are caracter individual Ei variabil (spre deosebire de limbl').{$g acesl punct de vederc, se pot distinge, tlupd F. tle Saussure, combinaliile prin care subiectul Vorbitor utilizrazi codul' linrbii pentru a exprima gindirea sa pcrsonaltr qi mecanismul psiho-fiziologic care ii permile sd exleriorizeze aceste conbinalii. F. de Saussure are in vedere raporful social-individual sau vorbirea ,,colectivd" qi vorbirea ,,individualI", altfel spus - raportul scheme/udlizarea schemei. Vorbirea este un act de voinld care presupune din partea vorbitorului o activitate de seleclie $i punere in practic[ a unei tehnici idiomatice efectiv realizale (la nivelul unei limbi anume qi la nivelul unui vorbilor care o singularizeazi). Elevii lui F. Saussure (Ch. Bally) au introdus categoria acrualizdrii', conceputd ca mecanism al fecerii limbii in vorbire. o Pentru L. Hjeimslev, r,orbirea este un act concret care nu
in vorbirc int'reseazd lingvistica', iar clistinclia rlintre limbl gi vorbire este rrcuttr rtc L. I-ljelmslc' p'n opozitia dintre schemtr (fomra purd) si uzaj (ansamblul de rleprinderi,l. r E. Cogeriu face distinclia dinrre vorbire ca acdYitate qi vorbire ca faculta.le de a vorbi, de a exprima, sau tehnicd a vortririi (yezi Ltr,rBAl); pdn'a acccplie corespunde interpretirii saussuriene, vorbirca preknlandu-sc ca o tehnicd iclionratictr cfecriv realizatd reoria lui E. coscriu porneste cle la premisa cd, in mo<l concret, nu existtr rlecat activjtiti lingYistice gi admite ctr, in cadrul realiritii unitare si indiviz-ibile care e iimbajul, *"p"i'r,,,,",,i,r; delimittrri din diferite perspective. E' cogeriu considcrl cd dicoromia saussuriantr limhtr/yorbire cste influenlati din cauza graderor (re absrraclizare diferite: inrrc ;,,$..iu il prercrtr ^si.rr"rn" 1r.rm.n ;;;;;;. /rnrbrr)qi t'orbire'sesitueaz-trnorma'.Dac[scstabileEreopoziliaintreconcrctqiabsiract,nunrai'orbirea concretb 9i norma individuali se.inca&cazi in ,,parole", iar norma socialtr qi sisremul funclioncaz_tr in Iimbi- r Idenrificarea concepteror de compete'15' qi perfomranl{' gcnerarr'c cu dicotomia-linlbd/vorbire pare posibiltr numai in unele inrerprcttrri "r" irurn^iiri,. alc distinJtiei propuse rle Saussurc. 'purti"ri*,ceca r Linrba si vorbirea au fost raPortate de E. Vasiliu la categoriile <le general qi ce l-a tlus la concluz-ia ctr unite(ile unui rang' (niyel') dai, fiind elemenr" generale si indiViduale in acelasi linlp, pol fi sirnultan clenrcnle de vorbirc gi rte limbtr. Dclimirarea limbii de vorbire prezinltr in,.r., p.n,* solulionarea unor problenre imporranre are lingvisricii, cum ar fi evolugia in iim;d/

pcntru a desenrna cel nrai lntnortant sistem de senrne prin,care oamenii conrunictr intre ei: celelaltc sislemc de scrnne se cxplicitcaztr printr-o
Iimbd naturald oarecare (r,czi Lnlna_r; sl:rqrorrc,A). Linrba interpretat[ ca sislem dc scmne este o abstraclie a lingviqtilor, dedustr din vorbirc, care rezumd loate fclurilc dc difercnl{: rcgionaltr, socialtr clc.; in felui accsta, linrba inrnlic?{ o mare

animale (vezi zooseurorrcA ;. . Se opun limbajele naturale (care au structuri inranente rrentru ctr subicctul unran nu participtr la ele decit ca utilizator), lirnbaielor artificiale (care sunl sisrcme sinrbolicc construite, ca limbalul rle pnrgranrare. infomratica,..logica s.a.). r Se dclimireaid limbajele care acordd prioritatc semnificanlu.lui': scrierca morse, hraillc, fotoerafie, nruzicl.,ic limbalcle care se preocupi de semnificat': ideografia, poezia, romanticl $.a. sau atet de scmnificant, c6t si tjc, semnifi cai, lintbajul documentar,

divcnitalc.