Membre

Hora iu Varlam Laurian Lucian Frâncu
Dan tefan Antohe Doina Lucia Frîncu

Traian ranu
ANATOMIE REGIONAL
I APLICAT
MEMBRE
Edi ia a II-a revizuit i ad ugit
Sub redac ia
Dan tefan Antohe Doina Lucia Frîncu
Editura Junimea
Ia i 2004
AUTORII
Hora iu Varlam – conferen iar, Anatomie, U.M.F. „Gr.T.Popa” Ia i
Laurian Lucian Frâncu – ef lucr ri, Anatomie, U.M.F. „Gr.T.Popa” Ia i
Dan tefan Antohe – profesor, Anatomie, U.M.F. „Gr.T.Popa” Ia i
Doina Lucia Frîncu – profesor, Anatomie, U.M.F. „Gr.T.Popa” Ia i
Traian ranu – ef lucr ri, Anatomie, U.M.F. „Gr.T.Popa” Ia i
REFERENT TIIN IFIC

Prof. dr. med. VIRGILIU NICULESCU
CONSULTANT LIMBA ROMÂN

prof. Nicolae Ionel
ILUSTRA IA ANATOMIC
Raluca Dumitra
TEHNOREDACTAREA I COPERTA
Raluca-Ozana Chistol
PREFA
Mereau Cocquelet - Lec ia de Anatomie a profesorului Peride. Paris, 1895.

Muzeul Institutului de Anatomie,
Universitatea de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Ia i
"Anatomia aplicat poate fi diferit dup cum se adreseaz unui fisiologist
explicându-i dispozi ia organelor, pentru a-i înlesni priceperea func ion rei
diferitelor aparate, din care se compune organismul uman; unui medic pentru a
explica patogenia unui act morbid; unui chirurg în fine pentru a-i înlesni
esecutarea unui act operator.
Fie ea chirurgical , medical sau fisiologic , anatomia r mâne una i aceea i,
anatomia aplicat , care poate fi scris diferit dup cum se adreseaz chirurgului,
medicului sau fisiologului. Studiul ei cere deci cuno tin e perfecte de anatomie
analitic sau descriptiv i numai atunci, când acest studiu este bine f cut, se poate
trece la anatomia practic aplicat chirurgiei, medicinei sau fisiologiei, ne fiind de
cât sinteza celei dintâi apropiate scopului urm rit."
Thoma lonescu
Prefa la "Lec iuni de Anatomie practic ", E. Juvara, 1897
PREFA LA PRIMA EDI IE
Anatomia este fundamentul medicinei i st la baza actului medical

investigator sau terapeutic. Cunoscutul dicton „Mens sana in corpore sano” red
clar ideea corel rii ini iale a st rii de s n tate cu normalitatea sistemelor
func ionale ale corpului uman.
Anatomia este fundamentul înv mântului biologic, în special a celui
medical. În ciuda actualelor vicisitudini la care este expus i a crizei intrinseci,
datorate impactului tehnologiei mileniului III, anatomia nu poate fi nici eludat ,
nici desfiin at prin decizii arbitrare. Ea exist „în sine” ca reflectare a realiz rii
supreme a Creatorului i descrie forma sub care El a dorit s se înf i eze
oamenilor, forma care trebuie studiat i cunoscut pentru a putea admira
perfec iunea i armonia lucr rilor Sale. Aceast form este alc tuit din
„structuri–informa ie” al c ror ansamblu constituie un sistem anatomic i a
c ror complexitate define te un nivel de organizare.
Studiul analitic al structurilor–informa ie apar ine anatomiei sistemice, de
detaliu i reprezint prima etap a înv rii anatomice.
Anatomia func ional exploreaz ra iunile morfologice ale organiz rii
complexe de tip uman, modul general în care nivelul de organizare
subordoneaz forma func iei. Ea reprezint un nivel superior de în elegere
biologic , care permite elaborarea unor modele func ionale eficace, eventual
reproductibile ca organe artificiale.
Obiectul anatomiei regionale este reprezentat de studiul corpului uman pe
segmente axiale (cap, gât, trunchi) sau apendiculare (membre), fiecare dintre
acestea, teritorializate în zone cu topografie precis , delimitate de linii i planuri
conven ionale stabilite de Nomina Anatomica. Aceste zone, numite regiuni
(regio) respect modelul general de organizare în structuri comune, prezente în
fiecare regiune i structuri particulare, definitorii, care se reg sesc adesea în
denumirea regiunii.
Anatomia de suprafa studiaz denivel rile suprafe ei cutanate care
servesc ca repere pentru trasarea limitelor regionale i pentru proiec ia
structurilor profunde.
Teritorializarea topografic este prima etap în aplicarea anatomiei în
practica medical . Existen a „h r ii” regionale a corpului permite localizarea
7
condi iei patologice i corelarea cu elementul anatomic afectat. Abordul
procesului patologic se realizeaz prin structuri anatomice de vecin tate normale
care trebuie menajate pentru a putea fi ref cute la sfâr itul actului interven ional.
Participarea elementului anatomic la realizarea condi iei patologice,
suportul anatomic al unui act explorator sau operator i aspectul elementelor
anatomice vizualizate prin noile tehnici de explorare non–invaziv (CT, RMN,
PET) formeaz obiectul anatomiei clinice. No iunile sale de baz sunt
prefigurate în modulul preclinic, dar vor fi reluate i amplificate la toate
nivelurile înv mântului medical i apoi în cursul experien ei individuale.
Anatomia regional i aplicat pe care o prezent m este dedicat în primul
rând studen ilor anului II ai facult ilor de medicin i medicin stomatologic
dar i tuturor celor care ar putea beneficia de no iunile prezentate de la reziden i
la practican ii anatomiei artistice.
În alc tuirea c r ii ne-am ghidat dup programa analitic în vigoare a
Universit ii de Medicin i Farmacie “Gr. T. Popa” Ia i, expandând volumul de
informa ie în zonele de interes medical major. Am utilizat, în limita
posibilit ilor, Nomina Anatomica, adaptat flexibil la limba român .
Datele de anatomie clinic prezentate în final se refer la implicarea
elementelor anatomice normale în producerea unor aspecte patologice evidente
i accesibile studentului în cadrul modulului preclinic. Pentru a evita
suprapunerea cu datele de semiologie medical sau patologie extern , am ales
cele mai comune situa ii patologice, care afecteaz specific elementele
constitutive ale segmentelor de membru. În consecin , prezentarea ce urmeaz
nu va fi una exhaustiv , pentru fiecare segment de membru fiind alese doar
elementele anatomice reprezentative.
Comentariile clinice respect un model general care este rezultatul corel rii
experien ei didactice a autorilor cu datele de referin din literatura
interna ional (Anson i Mac Vay – 1984, Snell - 1992, Slaby - 1994, Mathers –
1995, Moore – 1999) i româneasc (Juvara – 1897, Simionescu – 1960,
Diaconescu – 1979, Papilian – 1994).
Dan tefan Antohe

Doina Lucia Frîncu
8
PREFA LA EDI IA A II-A
Succesul volumului Anatomie regional i aplicat -Membre a fost cert i

s-a materializat prin epuizarea rapid a primei edi ii.
Marele consumator al c r ii a fost reprezentat de studen ii anilor I i II ai
facult ilor de medicin general i stomatologic . O alt categorie de cititori
este format de tinerii colegi afla i la începutul carierei medicale, cartea
reg sindu-se în bibliografiile unor teze de doctorat.
Stimula i de comentariile favorabile, de solicit rile tot mai numeroase dar
i de t ceri semnificative, am decis s revizuim integral textul i s -l îmbog im
conform exigen elor anatomiei moderne.
Structura general a c r ii a fost men inut dar am procedat la simplific ri
eliminând no iunile repetitive i la preciz ri cum ar fi utilizarea exclusiv a
planurilor în delimitarea segmentelor de membru i a liniilor conven ionale la
trasarea limitelor regionale. Pentru accesibilitatea textului am extins folosirea
nomenclaturii interna ionale.
Unele regiuni (deltoidian , crural ) au fost revizuite în am nunt, altele
(obturatorie) reformulate.
Un capitol aparte a fost dedicat palp rii elementelor superficiale. Am
considerat util s introducem unele no iuni noi referitoare la tunelele
musculofibroase de pasaj ale marilor trunchiuri nervoase, chiasmele tendinoase
cu rol de scripete sau clasificarea arcurilor axilare i s explic m modul de
producere al unor semne clinice.
Iconografia c r ii a fost îmbog it cu 56 de noi desene. De asemenea, am
introdus imagini de anatomie sec ional CT i RMN am nun it explicate.
Pagina de front a fiec rui capitol a fost ilustrat cu fragmente din opera
marilor anatomi ti i artisti plastici ai Rena terii i ai perioadelor clasic i
romantic , sperând ca pe aceast cale s deschidem apetitul tinerilor cititori
pentru marea cultur european .
Suntem con tien i c aceast a II-a edi ie a volumului Anatomie regional
i aplicat -Membre poate fi îmbunat it i orice comentariu critic este binevenit
i a teptat cu ner bdare.
Dan tefan Antohe

Doina Lucia Frîncu
9
MUL UMIRI
Autorii adreseaz cele mai c lduroase mul umiri D-lui Conf. dr. colonel
Viorel Arma u, comandantul Spitalului Militar Ia i i D-lui dr. Vasile
Busuioc, eful sec iei de imagistic medical a aceluia i spital, pentru
generozitatea de a ne fi oferit imagini CT i RMN, precum i pentru ajutorul
pre ios acordat în interpretarea acestora.
Dan tefan Antohe

Doina Lucia Frîncu
10
PREFACE
Anatomy is the oldest medical science, fundamentum medicinae, the

base of any investigative or therapeutical enterprise. The well-known dictum
Mens sana in corpore sano expresses very clear the logical correlation
between the health status and normal function of the human body systems.
Anatomy is also crux of the matter of the fundamental biological instruction,
above all, of the medical one. In spite of today anatomy’s ups and downs
ascribable to both 3rd millennium technology impetus and its intrinsic crisis,
anatomy cannot be ignored, nullified or abolished by arbitrary order or
decrees of some nescient unaware decision people.
Anatomy exists as its own self and has an intrinsic ego that reflects the
supreme opus of Creation: the human body. Thus, anatomia est humani
corporis speculum. It aims to describe the human shape, the shape He has
chosen to show His people. This shape must be studied and known in order
to admire the perfection and harmony of His Work.
The human body is built up by structures information bearing
subserving a function, that form together an anatomical system. The
complexity of the system defines the level of organization. The analytical
study of these structures belongs to the systemic anatomy that listing the
details constitutes the first step of anatomical learning.
Functional anatomy explains the morphological reasons of complex
human-like organization, the general mode through which the form
subserves the function. It constitutes a higher level of biological
understanding that allows improving some valuable functional models
ultimately reproducible as artificial organs.
Regional anatomy studies the axial and appendicular segments of the
human body, each of them divided into territories with precise landmarks
named by Terminologia Anatomica lines and plans. The territories are called
regions and they have a general pattern of organization consisting of
11
common and particular structures that define the region itself and often can
be found in the region’s name.
Topographical territorialization is the first step of applying anatomy in
the medical practice. The existence of the regional map of the body allows
the location of the pathological process and the correlation with the involved
deep anatomical structures.
The surgical approach of the process is performed passing through
healthy neighboring tissues that must be carefully dissected and preserved in
order to allow anatomical reconstruction at the end of the operation. The
reconstruction itself need minute and deep anatomical knowledge. From this
point of view an essential role belongs to the surface anatomy that studies
the superficial details visible on the skin surface of the region and the
projections of the deep structures.
The clinical anatomy studies the mode and degree of anatomical
structures involvement during pathological process. It uses the facilities of
the new imagistic non-invasive techniques of investigation (CT, MRI, PET)
and correlates the findings with the cadaver reality. The background of
clinical anatomy belongs to preclinical teaching but its study must be
resumed and deepened during clinical or postgraduate modules of academic
medical education. Only in this way the anatomy becomes applied.
Our book of regional and applied anatomy addresses to the medical
and dental students but also to all practitioners that need anatomical
knowledge. It is guided by the curriculum of the “Gr. T. Popa” University of
Medicine and Pharmacy of Ia i. We used Terminologia Anatomica as
frequent as possible.
The clinical anatomy data concerning the involvement of normal
structures in various pathological situations were carefully selected in order
to prevent any superposition with the clinical teaching, thus our presentation
is not an exhaustive one.
Using our personal teaching experience and modern anatomical
literature information, we tried to illustrate how the anatomical peculiarities
are modified by the most common pathological situation leading to the
appearance of signs and symptoms for each segment of the limbs.
Authors
12
CUPRINS
Hegel V., 1896 – Demonstra ia circula iei sângelui în vene (Harvey).

Frontonul Institutului de Anatomie,
13
PREFA LA EDI IA I-A ............................................................................ 7
PREFA LA EDI IA A II-A........................................................................ 9
PREFACE...................................................................................................... 11
CUPRINS ...................................................................................................... 13
SUMMARY..................................................................................................... 17
MEMBRUL SUPERIOR
CAPITOLUL 1. Date generale privind anatomia regional

a membrului superior.................................................................................. 21
CAPITOLUL 2. Um rul................................................................................ 26
2.1 Regiunea axilar ...................................................................................... 27
2.2. Regiunea scapular ................................................................................. 40
2.3. Regiunea deltoidian ............................................................................... 43
CAPITOLUL 3. Bra ul.................................................................................. 53

3.1. Date generale.......................................................................................... 54
3.2. Regiunea brahial anterioar .................................................................. 55
3.3. Regiunea brahial posterioar ................................................................. 61
CAPITOLUL 4. Cotul.................................................................................... 68
4.1. Date generale.......................................................................................... 69
4.2. Regiunea cubital anterioar ................................................................... 70
4.3. Regiunea cubital posterioar ................................................................. 74
CAPITOLUL 5. Antebra ul.......................................................................... 78

5.1. Date generale.......................................................................................... 79
5.2. Regiunea antebrahial anterioar ............................................................ 80
5.3. Regiunea antebrahial posterioar .......................................................... 86
CAPITOLUL 6. Pumnul................................................................................ 95
6.1. Date generale.......................................................................................... 96
6.2. Regiunea carpian anterioar .................................................................. 97
6.3. Regiunea carpian posterioar ................................................................ 101
CAPITOLUL 7. Mâna................................................................................... 106

7.1. Date generale.......................................................................................... 107
7.2. Regiunea palmar ................................................................................... 108
7.3. Regiunea dorsal a mâinii....................................................................... 117
7.4. Degetele mâinii....................................................................................... 119
7.4.1. Regiunile palmare ale degetelor....................................................... 119
14
7.4.2. Regiunile dorsale ale degetelor......................................................... 122
CAPITOLUL 8. Anatomie de suprafa ...................................................... 131

8.1. Um rul.................................................................................................... 132
8.2. Bra ul...................................................................................................... 136
8.3. Cotul........................................................................................................ 138
8.4. Antebra ul............................................................................................... 140
8.5. Pumnul.................................................................................................... 141
8.6. Mâna....................................................................................................... 143
CAPITOLUL 9. Proiec ii i descoperiri....................................................... 147

9.1. Proiec ii i descoperiri vasculare............................................................ 148
9.2. Proiec ii i descoperiri ale nervilor......................................................... 154
9.3. Proiec ia tecilor sinoviale........................................................................ 160
CAPITOLUL 10. Comentarii clinice............................................................ 161

10.1.Um rul................................................................................................... 162
10.2.Bra ul..................................................................................................... 166
10.3.Cotul....................................................................................................... 168
10.4. Antebra ul............................................................................................. 170
10.5. Pumnul.................................................................................................. 172
10.6. Mâna..................................................................................................... 173
MEMBRUL INFERIOR
CAPITOLUL 11. Date generale privind anatomia regional
a membrului inferior................................................................................... 176
CAPITOLUL 12. oldul................................................................................ 180

12.1. Date generale........................................................................................ 181
12.2. Regiunea gluteal .................................................................................. 181
CAPITOLUL 13. Coapsa.............................................................................. 191

13.1. Date generale........................................................................................ 192
13.2. Regiunea femural anteromedial ........................................................ 193
13.2.2 Regiunea inghinofemural ............................................................... 194
13.2.3. Regiunea obturatoare...................................................................... 201
13.3. Regiunea femural anterioar ............................................................... 205
13.4. Regiunea femural posterioar ............................................................. 210
CAPITOLUL 14. Genunchiul....................................................................... 221

14.1. Date generale........................................................................................ 222
14.2. Regiunea anterioar a genunchiului...................................................... 222
15
14.3. Regiunea posterioar a genunchiului.................................................... 226
CAPITOLUL 15. Gamba.............................................................................. 231

15.1. Date generale........................................................................................ 232
15.2. Regiunea crural anterioar .................................................................. 232
15.3. Regiunea crural posterioar ................................................................ 238
CAPITOLUL 16. Glezna............................................................................... 251

16.1. Date generale........................................................................................ 252
16.2. Regiunea talocrural anterioar ............................................................ 252
16.3. Regiunea talocrural posterioar .......................................................... 256
CAPITOLUL 17. Piciorul.............................................................................. 261

17.1. Date generale........................................................................................ 262
17.2. Regiunea dorsal a piciorului............................................................... 263
17.3. Regiunea plantar ................................................................................ 268
17.4. Degetele piciorului................................................................................ 274
17.4.1. Regiunile dorsale ale degetelor piciorului...................................... 274
17.4.3. Regiunile plantare ale degetelor piciorului..................................... 276
CAPITOLUL 18. Anatomie de suprafa .................................................... 285

18.1. oldul.................................................................................................... 286
18.2. Coapsa................................................................................................... 289
18.3. Genunchiul............................................................................................ 291
18.4. Gamba................................................................................................... 294
18.5. Glezna................................................................................................... 296
18.6. Piciorul.................................................................................................. 297
CAPITOLUL 19. Proiec ii i descoperiri..................................................... 299

19.1. Proiec ii si descoperiri vasculare.......................................................... 300
19.1.1. Axele arteriale.................................................................................... 300
19.1.2. Venele superficiale......................................................................... 305
19.2. Proiec ii i descoperiri ale nervilor....................................................... 306
CAPITOLUL 20. Comentarii clinice............................................................ 311

20.1. oldul.................................................................................................... 312
20.2. Coapsa................................................................................................... 314
20.3. Genunchiul............................................................................................ 316
20.4. Gamba................................................................................................... 318
20.5. Glezna................................................................................................... 320
20.6. Piciorul.................................................................................................. 321
BIBLIOGRAFIE............................................................................................. 324
16
SUMMARY
Hegel V., 1896 – Demonstra ia circula iei sângelui (Harvey).

Frontonul Institutului de Anatomie,
17
PREFACE TO 1rst EDITION.......................................................................... 7
PREFACE TO 2nd EDITION.......................................................................... 9
PREFACE...................................................................................................... 11
SUMMARY..................................................................................................... 13
UPPER LIMB
CHAPTER 1. General data concerning the regional anatomy

of the upper limb.......................................................................................... 21
CHAPTER 2. The shoulder........................................................................... 26

2.1 Axillary region......................................................................................... 27
2.2. Scapular region....................................................................................... 40
2.3. Deltoid region......................................................................................... 43
CHAPTER 3. The arm.................................................................................. 53

3.1. Generalities............................................................................................. 54
3.2. Anterior region of arm............................................................................ 55
3.3. Posterior region of arm........................................................................... 61
CHAPTER 4. The elbow............................................................................... 68

4.1. Generalities............................................................................................. 69
4.2. Anterior region of elbow......................................................................... 70
4.3. Posterior region of elbow........................................................................ 74
CHAPTER 5. The forearm........................................................................... 78

5.1. Generalities............................................................................................. 79
5.2. Anterior region of forearm...................................................................... 80
5.3. Posterior region of forearm..................................................................... 86
CHAPTER 6. The wrist................................................................................. 95

6.1. Generalities............................................................................................. 96
6.2. Anterior region of wrist.......................................................................... 97
6.3. Posterior region of wrist......................................................................... 101
CHAPTER 7. The hand................................................................................. 106

7.1. Generalities............................................................................................. 107
7.2. Palmar region.......................................................................................... 108
7.3. Dorsum of hand...................................................................................... 117
7.4. Digits of hand.......................................................................................... 119
7.4.1. Palmar surfaces of fingers................................................................. 119
18
7.4.2. Dorsal surfaces of fingers................................................................. 122
CHAPTER 8. Surface anatomy.................................................................... 131

8.1. The shoulder........................................................................................... 132
8.2. The arm................................................................................................... 136
8.3. The elbow............................................................................................... 138
8.4. The forearm............................................................................................. 140
8.5. The wrist................................................................................................. 141
8.6. The hand................................................................................................. 143
CHAPTER 9. Cutaneous projections and anatomical approach.............. 147

9.1. Vascular cutaneous projections and anatomical approach..................... 148
9.2. Nervous cutaneous projections and anatomical approach...................... 154
9.3. Cutaneous projections of synovial sheaths............................................. 160
CHAPTER 10. Clinical comments............................................................... 161

10.1. The shoulder......................................................................................... 162
10.2. The arm................................................................................................. 166
10.3. The elbow............................................................................................. 168
10.4. The forearm........................................................................................... 170
10.5. The wrist............................................................................................... 172
10.6. The hand............................................................................................... 173
LOWER LIMB
CHAPTER 11. General data concerning the regional anatomy
of the lower limb.......................................................................................... 176
CHAPTER 12. The hip.................................................................................. 180

12.1. Generalities........................................................................................... 181
12.2. Gluteal region....................................................................................... 181
CHAPTER 13. The thigh.............................................................................. 191

13.1. Generalities........................................................................................... 192
13.2. Anteromedial region of thigh................................................................ 193
13.2.2 Femoral triangle............................................................................... 194
13.2.3. Obturator region.............................................................................. 201
13.3. Anterior region of thigh........................................................................ 205
13.4. Posterior region of thigh....................................................................... 210
CHAPTER 14. The knee............................................................................... 221

14.1. Generalities........................................................................................... 222
14.2. Anterior region of knee......................................................................... 222
19
14.3. Regiunea posterioar a genunchiului.................................................... 226
CHAPTER 15. The leg.................................................................................. 231

15.1. Generalities........................................................................................... 232
15.2. Anterior region of leg........................................................................... 232
15.3. Posterior region of leg........................................................................... 238
CHAPTER 16. The ankle.............................................................................. 251

16.1. Generalities........................................................................................... 252
16.2. Anterior ankle region............................................................................ 252
16.3. Posterior ankle region........................................................................... 256
CHAPTER 17. The foot................................................................................. 261

17.1. Generalities........................................................................................... 262
17.2. Dorsum of foot...................................................................................... 263
17.3. Plantar region........................................................................................ 268
17.4. Digits of foot......................................................................................... 274
17.4.1. Dorsal surfaces of toes.................................................................... 274
17.4.3. Plantar surfaces of toes................................................................... 276
CHAPTER 18. Surface anatomy.................................................................. 285

18.1. The hip.................................................................................................. 286
18.2. The thigh............................................................................................... 289
18.3. The knee................................................................................................ 291
18.4. The leg.................................................................................................. 294
18.5. The ankle............................................................................................... 296
18.6. The foot................................................................................................. 297
CHAPTER 19. Cutaneous projections and anatomical approach ........... 299

19.1. Vascular cutaneous projections and anatomical approach................... 300
19.1.1. Arterial axes.................................................................................... 300
19.1.2. Superficial veins............................................................................ 305
19.2. Nervous cutaneous projections and anatomical approach.................... 306
CHAPTER 20. Clinical comments............................................................... 311

20.1. The hip.................................................................................................. 312
20.2. The thigh............................................................................................... 314
20.3. The knee................................................................................................ 316
20.4. The leg.................................................................................................. 318
20.5. The ankle............................................................................................... 320
20.6. The foot................................................................................................. 321
BIBLIOGRAPHY........................................................................................... 324
20
DATE GENERALE
PRIVIND ANATOMIA REGIONAL
A MEMBRULUI SUPERIOR
Leonardo da Vinci (1452-1519)

Desene anatomice, 1505-1510
21
Membrul superior (toracic) este organul activit ii manuale, având
posibilitatea s se mi te liber. Segmental s u distal, mâna, este adaptat pentru
prehensiunea i manipularea obiectelor. În acest fel, stabilitatea membrului este
sacrificat în favoarea mobilit ii.
1.1. FORM I DIMENSIUNI

Forma membrului superior variaz în func ie de tipul constitu ional, sex i
vârst , precum i de antrenamentul fizic. În general, are o form cilindric , cu
extremitatea distal aplatizat ventrodorsal.
Dimensiunile sale sunt mai reduse decât ale membrului inferior, vârful
mediusului ajungând, în ortostatism, pân la jum tatea fe ei anterioare a coapsei.
Lungimea bra ului i antebra ului unui individ este echivalat cu o treime din
în l inea sa sau cu de trei ori în l imea capului.
La femeie, dimensiunile membrului superior sunt mai mici decât la b rbat,
dar tiparul structural este identic.
1.2. LIMITE
Membrul superior este separat de gât i torace prin linii care urm resc
repere osteomusculare:
anterior — linia vertical coborât din mijlocul marginii anterioare a
claviculei,
inferior — linia orizontal care urm re te peretele toracic unind marginile
inferioare ale mu chilor pectoral mare cu latissimus dorsi i rotund mare,
posterior — marginea medial a scapulei,
superior — linia curb dus prin marginea superioar a scapulei i articula ia
acromioclavicular , terminându-se la punctul de plecare de pe clavicul .
1.3. ORGANIZARE STRUCTURAL

Membrul superior prezint urm toarele segmente topografice în sens
proximodistal:
- um rul, jonc iunea bra ului cu trunchiul,
- membrul liber, de forma unui cilindru turtit în sens diferit dup segment:
- bra ul,
- cotul,
- antebra ul,
- pumnul,
- mâna.
Fiecare dintre segmentele membrului superior liber prezint o regiune
anterioar (Fig. 1.1) i o regiune posterioar (Fig. 1.2)
22
1
2
8
3
Fig. 1.1. Regiunile topografice ale membrului superior (fa a

anterioar )
1. Regio infraclavicularis. 2. Regio deltoidea. 3. Regio brachii
anterior. 4. Regio cubiti anterior. 5. Regio antebrachii anterior. 6.
Regio carpalis anterior. 7. Palma manus. 8. Regio pectoralis.
23
1
Fig. 1.2. Regiunile topografice ale membrului superior (fa a

posterioar )
1. Regio scapularis. 2. Regio deltoidea. 3. Regio brachii posterior.
4. Regio cubiti posterior. 5. Regio antebrachii posterior. 6. Regio
carpalis posterior. 7. Dorsum manus.
24
Acromionul este un punct de reper important, clinicianul m surând
lungimea membrului superior de la acest nivel pân la vârful mediusului.
În mod normal, bra ul face cu antebra ul un unghi obtuz (175º-185º)
deschis lateral, unghiul brahio-antebrahial sau valgusul fiziologic al cotului.
Dac angula ia este mai mare, deformarea poart numele de cubitus valgus,
iar dac unghiul este deschis medial, cubitus varus. În general, în extensie,
antebra ul, regiunea carpian i mâna sunt situate pe acela i ax median vertical,
deplasarea unuia dintre segmente indicând o fractur a epifizei distale radiale
sau o malforma ie.
Aspectul exterior al membrului superior (reliefuri, depresiuni, pliuri
cutanate, umplerea sau golirea venelor superficiale, etc.) se modific în func ie
de pozi ia i mi carea unui segment.
25
UM RUL
John Bell (1763-1820) – Anatomy of Human Body, 1797
26
Um rul, segmentul care face jonc iunea dintre trunchi i membrul superior
liber, cuprinde trei regiuni topografice:
axilar ,
deltoidian ,
scapular .
2.1. REGIUNEA AXILAR

(AXILLA)
Regiunea axilar sau axila este situat la jonc iunea bra ului cu toracele. Nu
este o regiune tipic , a c rei disec ie s înceap de la planurile cutanate,
superficiale i s se termine la planul osos sau seros parietal.
Planurile superficiale ale peretelui anterior apar in atât regiunii mamare, cât
i regiunii pectorale, în timp ce peretele posterior este aplicat, cel pu in în 2/3
inferomediale, pe peretele toracic, participând la formarea compartimentului
seratoscapular al sisarcozei scapulo-toracice. În acela i sens, peretele medial
este de fapt peretele toracic, fiind reprezentat de regiunea costal , iar peretele
lateral este format de un spa iu îngust, vertical, reprezentat de intersti iul dintre
mu chii pectoral mare, respectiv latissimus dorsi i rotund mare i ocupat de
tendonul mu chiului subscapular i coracobrahial.
Datele clasice care urmeaz a fi descrise decurg din aspectul axilei dup
disec ia am nun it a m nunchiului neurovascular, care implic extragerea unei
cantit i considerabile de esut limfoadipos.
Pere ii axilei par s delimiteze acum un spa iu, groapa axilar , prin care
trec vasele i nervii membrului superior. Aici se g sesc noduli limfatici care
dreneaz limfa acestui membru i a jum t ii superioare a trunchiului. Subliniem
c este vorba de un spa iu virtual, echivalent oric rui intersti iu conjunctiv
portnerv i portvas. Deci, axila reprezent un loc de pasaj pentru elementele
neurovasculare, fiind considerat drept “hilul membrului superior”.
2.1.1. LIMITE
Limitele superficiale se confund , în mare m sur , cu inciziile care se
practic pentru disec ia axilei:
superior – linia trasat prin marginea anterioar a claviculei, articula ia
acromioclavicular i marginea superioar a scapulei,
lateral – linia care urm re te marginea anterioar a mu chiului deltoid,
medial – linia medioclavicular ,
inferior – linia care urm re te marginea inferioar a mu chiului pectoral
mare.
27
Limitele profunde se confund cu pere ii axilei, fiecare apar inând altei
zone de jonc iune brahiotoracic :
lateral — articula ia scapulohumeral ,
medial — peretele toracic între coastele I – IV,
anterior — mu chii pectorali i fasciile lor,
posterior — mu chiul subscapular i fa a anterioar a scapulei.
2.1.2. FORM
Clasic, axila are forma unui trunchi de piramid cu patru pere i, o baz i
un vârf trunchiat, cu axul orientat oblic în sus, medial i posterior, pere ii
confundându-se cu limitele profunde. Acest spa iu este mai îngust spre clavicul
i prima coast i se evazeaz spre baza axilei.
Func ional, pe organismul viu, pere ii se g sesc într-o apozi ie dinamic ,
iar elementele m nunchiului neurovascular ader de:
- peretele toracic în por iunile supra- i retropectoral , prin ramuri colaterale,
- de bra , în zona gâtului chirurgical al humerusului. Punctul de angulare al
arterei axilare în timpul mi c rilor de abduc ie i circumduc ie se g se te
deasupra originii arterelor circumflexe.
2.1.3. PERE II AXILEI

Axila are forma unui trunchi de piramid prezentând:
perete anterior, pectoral,
perete posterior, scapular,
perete medial, toracic,
perete lateral, brahial,
perete inferior sau baza, cutanat,
vârful, prin care se face comunicarea axilei cu regiunea supraclavicular .
M nunchiului neurovascular al axilei ader în primele dou por iuni de
peretele toracic i de fa a inferomedial a complexului scapulohumeral, în
ultima por iune.
Doar pere ii anterior i inferior (baza) corespund pielii i sunt direct
explorabili i disecabili. Pentru motiv, studiul stratigrafic i disec ia regiunii
axilare, începe cu prezentarea acestora, dup care se p trunde în groapa axilar
i se studiaz succesiv con inutul i pere ii medial i posterior.
2.1.3.1. PERETELE ANTERIOR
LIMITE
superior — linia care urm re te jum tatea lateral a marginii anterioare a
claviculei,
inferior — linia trasat prin marginea inferioar a mu chiului pectoral mare,
lateral — linia care urm re te marginea anterioar a mu chiului deltoid,
medial — linia vertical care coboar de la mijlocul claviculei, pân la
marginea inferioar a mu chiului pectoral mare.
28
STRATIGRAFIE
Peretele anterior al axilei este format prin suprapunerea urm toarelor
planuri anatomice (Fig. 2.1):
planul superficial: tegumentul, stratul adipos subcutanat i fascia
superficial ,
planul musculofascial format din:
stratul musculofascial superficial: mu chiul mare pectoral cu fascia sa
(fascia pectoral ),
spa iul interpectoral,
stratul musculofascial profund: mu chii subclavicular i pectoral mic cu
fascia lor de înveli (fascia clavipectoral ), sub care se g se te groapa axilar
cu con inutul neurovasculolimfatic.
1. Pielea, supl i mobil , este glabr la femeie, cu p r la b rbat.

2. Stratul adipos subcutanat are o grosime variabil .
3. Fascia superficial învele te cranial mu chiul platisma, medial glanda

mamar .
Elementele neurovasculare superficiale:
nervii:
termina iile nervilor supraclaviculari, ramuri superficiale descendente
ale plexului cervical,
ramuri cutanate laterale din al doilea i al treilea nerv intercostal,
ramuri cutanate din nervul cutanat brahial medial,
venele formeaz o re ea venoas fin , prepectoral , iar la limita lateral a
peretelui anterior, în spa iul deltopectoral, subfascial, se g se te vena cefalic ,
arterele au calibru mic i sunt ramuri din arterele toracic superioar ,
toraco-acromial i toracic lateral i arterele cutanate laterale ale primelor trei
artere intercostale,
vase limfatice dreneaz spre nodulii limfatici axilari, formând trei curente:
infrapectoral, satelit marginii inferioare a mu chiului pectoral mare,
transpectoral, cu releu în limfonodulii interpectorali,
suprapectoral, cu releu în limfonodulii infraclaviculari.
4. Planul musculofascial superficial este format din mu chiul pectoral mare cu

fascia sa de înveli , fascia pectoral , alc tuit din dou lame:
- lama superficial , mai bine reprezentat , prezint :
fa a anterioar , neted , lucioas , pe care alunec glanda mamar ,
fa a posterioar , ader la fa a anterioar a mu chiului,
- lama profund , mai sub ire, particip la delimitarea spa iului interpectoral.
Fascia mu chiului pectoral mare se continu medial cu fascia presternal ,
iar lateral traverseaz spa iul deltopectoral (con ine subfascial vena cefalic )
continuându-se cu fascia mu chiului deltoid.
29
Cele dou lame fasciale formeaz o teac fibroas complet , a c rei fa
profund ofer inser ie fibrelor mu chiului pectoral mare în dou treimi mediale.
În treimea lateral , între fascie i mu chi se organizeaz un esut conjunctiv lax
care permite glisarea mu chiului în contrac ie.
23
5
6 14
1
2
21
20
12 4
16
15
7 17
18
8 13
22 3
11
19
24
9 10
Fig. 2.1. Sec iune sagital prin axil .

1. Integumentum commune. 2. Fascia superficialis. 3. M.
pectoralis major. 4. M. pectoralis minor. 5. M. subclavius. 6. M.
supraspinatus. 7. M. infraspinatus. 8. M. subscapularis. 9. M. teres
major. 10. M. latissimus dorsi. 11. M. teres minor. 12. A. axillaris.
13. V. axillaris. 14. N. medianus (fasciculus lateralis). 15. N.
medianus (fasciculus medialis). 16. N. radialis. 17. N. ulnaris. 18.
N. cutaneus antebrachii medialis. 19. N. cutaneus brachii medialis.
20. Nn. pectorales mediales et laterales. 21. A. thoracoacromialis.
22. Scapula. 23. Clavicula. 24. Lig. suspensorium axillae.
5. Spa iul interpectoral

În intersti iul conjunctiv dintre fa a profund a mu chiului pectoral mare i
fa a superficial a mu chiului pectoral mic se organizeaz o lam conjunctiv
portvas, lax , care con ine ramuri arteriale destinate fe ei profunde a mu chiului
pectoral mare, vene comitante i limfonodulii interpectorali.
Deasupra mu chiului pectoral mic, spa iului interpectoral corespunde
fasciei clavipectorale prin care trec:
vena cefalic ,
30
artera toraco-acromial ,
ramuri din nervul pectoral lateral, care perforeaz lama profund a fasciei
pectorale. Mu chiul pectoral mic este str b tut de ramuri din nervul pectoral
medial, care se distribuie, ca i precedentele, mu chiului pectoral mare. De-a
lungul m nunchiului neurovascular acromiotoracic, se g sesc noduli limfatici
de dimensiuni mici.
6. Planul musculofascial profund con ine doi mu chi (subclavicular i pectoral

mic) i complexul fascial clavipectoral.
Mu chiul subclavicular este situat într-o loj osteofascial format de fa a
inferioar a claviculei i fascia subclavicular .
Mu chiul pectoral mic este învelit pe ambele fe e de fascia clavipectoral .
Complexul fascial clavipectoral prezint patru segmente:
subclavicular, satelit mu chiului subclavicular,
subclavipectoral, cu dou segmente:
medial, acoperit de cap tul clavicular al mu chiului pectoral mare,
lateral, care formeaz planul profund al fosei infraclaviculare, având
raporturi intime cu fa a anterioar a venei axilare,
pectoral, satelit mu chiului pectoral mic,
pectoro-axilar formeaz ligamentul suspensor al axilei, fibrele evazându-
se în evantai spre aponevroza bazei axilei pe care se inser sau o traverseaz
pân la dermul pielii.
Por iunea lateral a segmentului subclavipectoral este perforat de:

- ramuri perforante din nervii pectorali, medial i lateral,
- ramura acromial a arterei toraco-acromial i vena corespunz toare,
- vena cefalic care prime te aici afluen i superficiali din regiunile
supraclavicular i mamar ,
- canalele limfatice aferente nodulilor interpectorali. Dac cele mai multe
dintre aceste elemente trec prin acela i orificiu fascia se nume te tens , iar dac
trec prin orificii diferite, multiple, se nume te cribriform .
Fascia clavipectoral se continu lateral cu cea brahial , acoperind anterior
corpul adipos axilar.
2.1.3.2. PERETELE INFERIOR (BAZA AXILEI)
LIMITE
anterior — linia trasat prin marginea inferioar a mu chiului pectoral mare,
posterior — linia care urm re te marginea inferioar a mu chiului latissimus
dorsi,
medial — linia care urmeaz conturul toracelui, de la marginea inferioar a
mu chiului pectoral mare, pân la marginea inferioar a mu chiului latissimus
dorsi,
31
lateral — linia transversal dus tangent la fa a medial a bra ului, care
une te marginile acelora i mu chi.
STRATIGRAFIE
Peretele inferior este format doar din straturi superficiale, sub care se
p trunde direct în groapa axilar :
- planul superficial: tegumentul, stratul adipos subcutanat i fascia
superficial ,
- planul fascial reprezentat de fascia axilar .
- con inutul axilei.
1. Pielea bazei axilei este sub ire, supl , aderent la planurile subjacente,
acoperit postpuberal de fire de p r, cu numeroase glande sebacee ata ate. Pielea
i stratul subcutanat sunt bogate în glande sudoripare, a c ror inflama ie, cu
extensie limfonodular , produce hidrosadenita.
2. Stratul adipos subcutanat i fascia superficial sunt fixate de fascia axilar

subjacent prin numeroase tracturi fibroase din ligamentul suspensor al axilei.
În felul acesta, stratul subcutanat este compartimentat în areole pline cu gr sime.
Elementele neurovasculare superficiale sunt importante în special datorit
topografiei pediculilor arteriali cutana i care permit confec ionarea unor
lambouri pediculate pentru plastia sânului.
3. Fascia axilar are form patrulater i se continu cu forma iunile fasciale

înconjur toare:
- anterior, cu fascia mu chiului pectoral mare,
- posterior, cu fascia mu chiului latissimus dorsi,
- medial, spre torace, cu fascia mu chiului din at anterior, prin intermediul
unei structuri fibroase, concav medial, arcul axilar medial Langer,
- lateral, spre bra , cu fascia brahial , prin intermediul unei structuri fibroase,
concav lateral, arcul axilar lateral Langer.
Arcurile axilare fibroase pot fi dublate de fascicule musculare aberante
descrise de Langer sub numele de arcuri musculare.
Arcul muscular axilar posterior (8%) î i are originea în partea lateral a
mu chiului latissimus dorsi, încruci eaz m nunchiul neurovascular i se poate
termina pe:
procesul coracoid,
tendonul mu chiului pectoral mare,
fascia brahial .
Identificare: inerva ia din nervul toracodorsal.
Arcul muscular axilar anterior are originea în partea latral a tendonului
mu chiului pectoral mare, încruci eaz m nunchiul neurovascular axilar i se
dirijeaz c tre tendonul mu chiului dorsal mare, peretele toracic, fascia brahial .
Identificare:inerva ia din nervul mu chiului pectoral mare.
32
Fascia axilar prezint dou fe e:
profund pe care se inser fascia clavipectoral ,
superficial , unit la dermul pielii de fibrele ligamentului suspensor al axilei.
2.1.3.3. VÂRFUL AXILEI
LIMITE
Vârful trunchiat al axilei, canalul cervico-axilar sau pasajul
cervicobrahial, este un spa iu prin care axila comunic cu loja supraclavicular
i este delimitat astfel (Fig. 2.2):
anterior — clavicula i mu chiul subclavicular,
medial — marginea lateral a primei coaste cu prima digita ie a mu chiului
din at anterior,
lateral — procesul coracoid i ligamentul coracoclavicular,
posterior — marginile superioare ale mu chiului subscapular i scapulei.
Fig. 2.2. Dispozi ia spa ial a fosei axilare

1. Pasajul cervicobrahial. 2. Pasajul axilobrahial.
ORGANIZARE STRUCTURAL
Inser ia mu chiului scalen anterior pe prima coast subdivide vârful axilei
în dou lacune:
neuro-arterial , posterolateral , prin care trec cordoanele plexului
brahial i artera subclavicular pentru a deveni arter axilar ,
limfovenoas , anteromedial , prin care trec vena subclavicular i vase
limfatice.
Dup ce au trecut de marginea lateral a primei coaste, vasele iau numele
de arter i ven axilar .
33
2.1.3.4. PERETELE MEDIAL
Peretele medial apar ine de fapt toracelui, fiind reprezentat de partea

superioar a regiuni costale.
STRATIGRAFIE
Peretele medial este reprezentat de urm toarele straturi:
fascia toracic ,
stratul muscular, format de primele digita ii ale mu chiului din at (serratus)
anterior,
stratul osteomuscular, format de primele patru coaste i primele trei spa ii
intercostale cu mu chii omonimi,
fascia endotoracic (fascia trunci parietalis) i pleura parietal .
Elementele neurovasculare profunde sunt reprezentate de:

vasele toracice laterale situate la jonc iunea cu peretele anterior,
nervul toracic lung (respirator extern al lui Charles Bell) situat la
jonc iunea cu peretele posterior,
primele trei i m nunchiuri neurovasculare intercostale,
ramurile cutanate laterale ale nervilor intercostali i nervul
intercostobrahial.
2.1.3.5. PERETELE LATERAL
Peretele lateral, brahial, apar ine apar ine, de fapt, bra ului, fiind reprezentat
de partea proximal a acestuia.
STRATIGRAFIE
Peretele lateral este format de:
prelungirea axilar a fasciei brahiale,
originea comun a mu chilor coracobrahial i cap tului scurt al bicepsului
brahial,
tendonul cap tului lung al mu chiului biceps brahial i bursa sa seroas , sub
ligamentul transvers, în an ul intertubercular al humerusului,
fa a inferomedial a articula iei scapulohumerale.
2.1.3.6. PERETELE POSTERIOR
Acest perete corespunde în totalitate regiunilor scapular i deltoidian .
STRATIGRAFIE
Peretele posterior este alc tuit din urm toarele straturi:
fascia i mu chiul subscapular,
34
mu chiul rotund mic,
cap tul lung al mu chiului triceps brahial,
mu chii rotund mare i latissimus dorsi ale c ror tendoane prezint burse
seroase,
fa a anterioar a scapulei.
Spa iile peretelui axilar posterior faciliteaz pasajul unor m nunchiuri

neurovasculare din axil spre regiunile scapular i deltoidian .
- Hiatusul axilar lateral (spa iul patrulater, birondohumerotricipital) este
delimitat de:
marginea inferioar a mu chiului rotund mic,
marginea superioar a mu chiului rotund mare,
fa a medial a gâtului chirurgical al humerusului, aria intercervico-
tubercular ,
marginea lateral a cap tului lung al mu chiului triceps.
Con inut:
vasele circumflexe humerale posterioare,
nervul axilar.
- Hiatusul axilar medial (spa iul triunghiular, birondotricipital) este delimitat
de:
marginea inferioar a mu chiului rotund mic,
marginea superioar a mu chiului rotund mare,
marginea medial a cap tul lung al mu chiului triceps.
Con inut: artera subscapular , care se împarte aici în ramura circumflex
scapular i ramura descendent care coboar spre unghiul inferior al scapulei.
2.1.4. CON INUTUL GROPII AXILARE
Groapa axilar con ine vase i nervi, înconjurate de esut adipos abundent,
în care se g sesc noduli limfatici. Vasele axilare i nervii au pozi ie diferit (Fig.
2.3):
în dou treimi superioare, traverseaz axila în pozi ie paracostal
anterolateral ,
în treimea inferioar , sunt situate juxtabrahial, sub arcul axilar.
2.1.4.1. Corpul adipos axilar, compartimentat prin numeroase septuri sub iri,
comunic cu esutul similar al regiunilor vecine: supraclavicular , costal ,
scapular , deltoidian i brahial , realizând c i prin care se pot propaga diferite
procese supurative.
2.1.4.2. M nunchiurile neurovasculare sunt formate din vasele, nervii i
limfaticele din interiorul esutului adipos i sunt grupate în:
m nunchiul principal, format din artera axilar , ramurile terminale ale
plexului brahial, vena axilar i limfonodulii centrali,
m nunchiurile secundare, formate din ramurile colaterale ale
m nunchiului principal i din limfonodulii sateli i.
35
1 3 16 2
15
4
2
21
2
14
12 20
6
17 10
13 3
18
11
9
8 19
Fig. 2.3. Con inutul axilei

1. M. deltoideus. 2. M. pectoralis major. 3. M. pectoralis minor. 4.
M. biceps brachii. 5. M. serratus anterior. 6. M. subscapularis. 7.
M. lattissimus dorsi. 8. M. teres major. 9. M. triceps brachii (caput
longum). 10. Hiatus axillaris lateralis. 11. Hiatus axillaris
medialis. 12. N. musculocutaneus. 13. N. medianus. 14. N.
ulnaris. 15. A. axilaris. 16. V. axilaris. 17. Nodi humerales. 18.
Nodi subscapulares. 19. Nodi pectorales. 20. Nodi centrales. 21.
Nodi apicales.
2.1.4.2.1. M nunchiul neurovascular principal

Elementele neurovasculare ale m nunchiului principal sunt învelite în
fascia vascular , teaca axilar , care se continu cranial cu fasciile similare ale
gâtului, iar caudal cu fascia brahial . Teaca prezint dou compartimente:
- lateral, neuro-arterial,
- medial, venolimfatic.
Aceast compartimentare respect principiul general de organizare a axelor
neurovasculare ale organismului.
36
Artera axilar prezint trei por iuni, în func ie de raporturile cu mu chiul
pectoral mic:
- suprapectoral , întins de la marginea lateral a primei coaste pân la
marginea superioar a mu chiului pectoral mic, în care vena se g se te
anteromedial, iar plexul brahial posterolateral,
- retropectoral , situat înapoia mu chiului pectoral mic, în care artera este
încadrat de trunchiurile plexului brahial, fiind situat între cele dou r d cini
ale nervului median,
- infrapectoral , întins de la marginea inferioar a mu chiului pectoral mic la
marginea inferioar a arcului axilar, în care artera este situat între ramurile
terminale ale plexului brahial:
lateral – nervii musculocutanat i median,
medial – nervii ulnar, cutanat medial al antebra ului i cutanat medial al
bra ului,
posterior – nervii radial i axilar.
Mu chiul coracobrahial este considerat satelit al arterei. Vena axilar ocup
constant compartimentul medial al tecii axilare.
Artera axilar emite urm toarele ramuri colaterale, în ordine proximo-
distal :
artera toracic superioar , care emerge din prima por iune i
vascularizeaz primele dou spa ii intercostale i partea superioar a
mu chiului din at anterior;
artera toraco-acromial , care emerge din a doua por iune i se împarte în
patru ramuri (acromial, deltoidian care merge prin spa iul deltopectoral,
pectoral i clavicular);
artera toracic lateral , care emerge din a doua por iune, este mai
voluminoas la femeie unde constituie o surs important de vasculariza ie a
p r ii laterale a glandei mamare;
artera subscapular , cea mai voluminoas ramur , emerge din a treia
por iune i se bifurc în:
artera toracodorsal , care continu traiectul arterei subscapulare i
vascularizeaz în special mu chiul latissimus dorsi,
artera circumflex scapular , care str bate triunghiul omotricipital i
vascularizeaz mu chii dorsali ai scapulei;
arterele circumflexe humerale î i au originea în a treia por iune,
înconjoar gâtul chirurgical al humerusului i se anastomozeaz între ele
formând inelul arterial perihumeral:
artera circumflex humeral anterioar merge lateral, între mu chii
coracobrahial i biceps i fa a anterioar a gâtului chirurgical al humerusului,
artera circumflex humeral posterioar , mai voluminoas , str bate
spa iul patrulater al peretelui posterior al axilei, al turi de nervul axilar, se
anastomozeaz cu precedenta i se distribuie articula iei scapulohumerale i
mu chilor adiacen i (triceps brahial, deltoid).
37
Vena axilar continu venele brahiale i reprezint principalul canal al
circula iei de retur a membrului superior. Se întinde de la marginea inferioar a
arcului axilar pân la marginea lateral a primei coaste, unde devine ven
subclavicular . Este sediul a numeroase variante, dedublarea fiind cea mai
frecvent , caz în care trunchiul venos de dimensiuni mai mici poart numele de
canal colateral. Semnal m, de asemenea, faptul c literatura anglosaxon indic
vena bazilic drept origine a venei axilare.
În concep ia func ional a anatomiei ie ene, vena axilar este considerat
exponentul circula iei profunde a membrului superior, în timp ce vena bazilic
reprezint terminalul majoritar al circula iei venoase superficiale.
Limfaticele axilei reprezint principalul confluent limfatic brahiotoracic.

Limfonodulii, în num r de 20-30, sunt r spândi i în esutul conjunctivo-adipos al
axilei, de-a lungul venei axilare, sunt dispu i în cinci grupe principale.
Grupul anterior sau pectoral este situat de-a lungul marginii inferioare a
mu chiului pectoral mic, în jurul venei toracice laterale. Prime te limfa de la
peretele toracic anterolateral, inclusiv cadranele laterale ale sânului, dar i de la
partea superioar a peretelui abdominal anterolateral. Eferen ele merg la
limfonodulii centrali i apicali. Sunt invada i precoce în cancerul mamar.
Grupul lateral sau brahial este situat pe peretele lateral al axilei, medial i
posterior de vena axilar . Prime te aproape toat limfa membrului superior.
Eferen ele merg la limfonodulii centrali i apicali, dar i direct la nodulii
limfatici supraclaviculari.
Grupul posterior sau subscapular este situat pe peretele posterior al axilei,
de-a lungul venei omonime. Aferen ele colecteaz limfa de la peretele toracic
posterior, regiunea scapular , um r i ceaf , iar eferen ele merg spre grupul
central i apical.
Grupul central este situat sub mu chiul pectoral mic, asociat venei axilare.
Numele s u indic faptul c prime te limfa de la celelalte grupuri limfonodulare.
El se prelunge te spre vârful axilei cu grupul apical, la care ajung eferen ele
sale.
Grupul apical este situat spre vârful axilei, de-a lungul p r ii mediale a
venei axilare, fiind grupul terminal. Aferen ele directe vin împreun cu vena
cefalic i de la partea superioar a glandei mamare, dar prime te i limfa de la
toate celelalte grupuri axilare. Eferen ele se unesc pentru a forma în final
trunchiul limfatic subclavicular, drept i stâng.
Se mai descriu:
- limfonoduli infraclaviculari sau deltopectorali, situa i în spa iul cu acela i
nume, care primesc colectoarele limfatice superficiale satelite venei cefalice,
- limfonodulii interpectorali situa i între mu chii pectorali mare i mic, care
colecteaz limfa de la nivelul sânului, dreneaz prin cele trei curente descrise.
Plexul brahial, situat ini ial la nivelul triunghiului posterior al gâtului,
traverseaz pasajul cervicobrahial i p trunde în axil , unde este reprezentat prin
38
trunchiurile, cordoanele, ramurile terminale i o parte a ramurilor colaterale,
organizate în m nunchiurile principal i secundare descrise.
Trunchiurile, cordoanele i ramurile terminale ale plexului brahial intr în
alc tuirea m nunchiului neurovascular principal al axilei. Acestea sunt situate
succesiv, lateral, în jurul arterei, pentru ca, la nivelul pasajului axilobrahial s
g sim, în sens lateromedial, nervii musculocutanat i median, artera axilar ,
nervii ulnar, cutanat medial al antebra ului, cutanat medial al bra ului, toate
elementele fiind situate în compartimentul neuro-arterial al tecii axilare. Nervul
radial, situat posterior, se g se te la distan , înaintea tendoanelor mu chilor
latissimus dorsi i rotund mare.
2.1.4.2.2. M nunchiurile neurovasculare secundare

Cele mai importante m nunchiuri neurovasculare secundare sunt:
anterioare:
nervii mu chilor pectorali i artera toraco-acromial ,
nervul mu chiului subclavicular i ramura clavicular a arterei toraco-
acromiale,
descendente:
nervul toracic lung i artera toracic lateral ,
nervul toracodorsal i ramul omonim al arterei subscapulare,
posterior:
nervul axilar i artera circumflex humeral posterioar .
Restul ramurilor colaterale ale plexului brahial abordeaz mu chii
subscapular, rotund mare, ridic tor al scapulei i romboid, înso i i de artere mici,
nenumite, ramuri ale inelului arterial periscapular.
2.2. REGIUNEA SCAPULAR

(REGIO SCAPULARIS)
Regiunea scapular corespunde limitelor fe ei posterioare a scapulei. Este

situat în partea dorsal a toracelui, la dou laturi de deget de linia median ,
încruci ând coastele II-VII. Zona lateral a regiunii dep e te peretele toracic,
luând parte la formarea peretelui posterior al axilei.
Încadrarea topografic a regiunii este dificil deoarece, prin conexiunile
musculo-articulare cu organul axial i peretele toracelui, apar ine trunchiului.
Sisarcoza scapulotoracic , sindesmoza coracoclavicular i artrodia acromio-
clavicular care realizeaz solidarizarea centurii scapulare cu toracele, sunt
argumente pentru descrierea regiunii odat cu acesta.
Articula ia scapulohumeral i p r ile moi periarticulare ale regiunii
deltoidiene i capei mu chilor rotatori reprezint principalul sistem de unire al
membrului liber cu toracele i realizeaz abduc ia, ceea ce pledeaz pentru
descrierea regiunii odat membrul superior.
39
Func ional, regiunea scapular contribuie esen ial la delimitarea unei
structuri tipic umane, f r echivalent în anatomia comparat , um rul, situat
deasupra i în afara toracelui uman turtit dorsoventral, reprezentând zona în care
se execut cele mai ample mi c ri a c ror int este membrul superior.
Putem afirma c um rul a fost creat pentru abduc ie, aceasta fiind o mi care
esen ial scapulohumeral , motiv pentru care descriem regiunea la membrul
superior.
2.2.1. LIMITE
Limitele superficiale reprezint proiec ia marginilor scapulei pe suprafa a
pielii:
superior — marginea superioar a scapulei,
medial — marginea medial a scapulei,
lateral — marginea lateral a scapulei.
Limita profund corespunde fe ei dorsale a scapulei.
2.2.2. STRATIGRAFIE
Regiunea scapular este alc tuit din totalitatea structurilor cuprinse între
piele i fa a posterioar a scapulei:
superficial ,
planul intermediar este reprezentat de elemente diferite, separate, pentru
fosele supraspinoas i infraspinoas ,
planul profund, osos, este alc tuit de fa a posterioar a scapulei, cu spina
scapulei i cele dou fose osoase: supraspinoas i infraspinoas .
1. Pielea este mai groas , glabr i mobil pe planul subjacent.

2. Stratul adipos subcutanat se g se te în cantitate moderat .
3. Fascia superficial este lax i permite alunecarea tegumentului pe planurile

profunde, ceea ce favorizeaz apari ia colec iilor seroase (tip Morel-Lavalée) în
cazul traumatismelor tangen iale.
Elementele neurovasculare superficiale sunt reprezentate de:
arterele provin din inelul arterial periscapular i sunt înso ite de vene
comitante,
limfaticele sunt tributare limfonodulilor axilari i supraclaviculari,
nervii sunt reprezenta i de:
ramuri cutanate ale nervului supraclavicular lateral, din plexul cervical,
ramurile dorsale ale primilor nervi rahidieni toracali,
cutanat lateral superior al bra ului din nervul axilar.
4. Fosele supraspinoas i infraspinoas

a) Fosa supraspinoas con ine structuri anatomice ordonate în dou straturi.
40
Planul musculofascial superficial este alc tuit din por iunea scapular a
mu chiului trapez, acoperit de fascia sa.
Planul musculofascial profund este format din (Fig. 2.4):
fascia supraspinoas care completeaz compartimentul osteofascial
supraspinos i se inser :
medial — buza posterioar a marginii vertebrale a scapulei, tangen ial,
superior — marginea cervical a scapulei, de la unghiul superior la
incizura suprascapular ,
inferior — buza superioar a marginii posterioare a spinei, sub fibrele
profunde ale mu chiului trapez,
lateral se termin pe ligamentul transvers superior al scapulei,
mu chiul supraspinos se comport diferit:
în partea medial , corpul muscular mai voluminos, are originea pe
fa a profund a fasciei i fosei supraspinoase,
în partea lateral , volumul se reduce la nivelul jonc iunii
musculotendinoase. Între mu chi i pere ii fosei se g se te un esut conjunctiv
lax de alunecare.
9
13 2
1 8
4
5
11
10
12 7
6
Fig. 2.4. Regiunea scapular

1. M.levator scapulae. 2. M. supraspinatus. 3. M. deltoideus. 4. M.
infraspinatus. 5. M. teres minor. 6. M. teres major. 7. M. triceps
brachii (caput longum). 8. Lig. Transversum scapulae superius. 9.
N. suprascapularis. 10. N. axillaris. 11. A. transversa colli (r.
profundus). 12. A. circumflexa scapulae. 13. A. suprascapularis.
M nunchiul neurovascular suprascapular abordeaz fosa supraspinoas

astfel:
artera i venele comitante trec pe deasupra ligamentului scapular
41
transvers superior,
nervul suprascapular trece pe sub acest ligament, prin incizura scapulei.
M nunchiul neurovascular suprascapular este dispus profund, în lama port
vas de pe fa a profund a mu chiului, supraspinos. Se dirijeaz lateral, pe sub
ligamentul scapular transvers inferior i ajunge în fosa infraspinoas
încruci ând marginea lateral a spinei scapulei.
De i este destul de bine închis , loja supraspinoas comunic , de-a lungul
m nunchiului neurovascular suprascapular, cu loja supraclavicular i loja
infraspinoas .
b) Fosa infraspinoas con ine dou planuri musculofasciale.

Planul musculofascial superficial este reprezentat de trei mu chi care
alc tuiesc un strat incomplet:
în partea superomedial — fasciculul inferior al mu chiului trapez
acoperit de fascia sa,
în partea superolateral — fasciculul posterior al mu chiul deltoid învelit
de fascia deltoidian ,
în partea inferioar — mu chiul dorsal mare acoperit de fascia sa.
Planul musculofascial profund este reprezentat de:
fascia infraspinoas care completeaz compartimentul osteofascial
infraspinos i inser pe:
buza inferioar a marginii posterioare a spinei scapulei,
buza posterioar a marginii vertebrale a scapulei,
creasta oblic a fe ei posterioare a scapulei,
mu chiului infraspinos care prezint , pe fa a sa profund , la nivelul
ligamentului transvers scapular inferior, o lam celuloas port vas care con ine
m nunchiul neurovascular suprascapular.
Pe acela i plan, inferior i lateral, extrafascial, se g se te originea
mu chilor rotunzi mic i mare.
Sub mu chiul infraspinos, într-o lam celulo-adipoas de pe planul osos, se
g sesc ramurile terminale ale vaselor i nervului suprascapular i artera
circumflex scapular (ram din artera subscapular ), care intr pe sub mu chiul
rotund mic. Pe fa a anterolateral a mu chiului rotund mic se g se te ramura sa
motorie cu originea în nervul axilar.
Loja infraspinoas comunic cu:
- regiunea axilar prin spa iile triunghiular i patrulater,
- regiunea deltoidian , de-a lungul tendoanelor mu chilor rotund mic i
infraspinos.
Pe versantul anterior al marginii mediale a scapulei coboar ramura
profund (descendent ) a arterei transverse a gâtului (cervical transvers ),
ramur din subclavicular , acoperit de mu chiul romboid, care d ramuri
regiunii scapulare.
Arterele scapular posterioar , suprascapular , subscapular se
anastomozeaz între ele, formând “inelul” sau “re eaua arterial
42
periscapular ”, care reprezint un sistem de circula ie colateral între arterele
subclavicular i axilar , eficient în cazul ocluziilor înalte ale arterei axilare.
Majoritatea vaselor limfatice din regiunea scapular dreneaz spre nodulii
limfatici axilari subscapulari i supraclaviculari.
2.3. REGIUNEA DELTOIDIAN

(REGIO DELTOIDEA)
Regiunea deltoidian corespunde mu chiului deltoid, având ca i acesta o
form triunghiular , cu baza superomedial i vârful inferolateral.
2.3.1. LIMITE
Limitele superficiale:
superior — linia care urm re te inser ia mu chiului deltoid pe conturul
scapulo-acromioclavicular (partea lateral a marginii anterioare a claviculei,
marginea lateral a acromionul i marginea posterioar a spinei omoplatului),
antero-inferior — linia trasat prin marginea anterioar a mu chiului deltoid,
postero-inferior — linia trasat prin marginea posterioar a mu chiului
deltoid.
Limitele profunde corespund articula iilor acromioclavicular i scapulo-
humeral .
2.3.2. STRATIGRAFIE
P r ile moi ale regiunii deltoidiene sunt cuprinse între piele i fa a
superolateral a articula iei scapulohumerale, descriindu-se urm toarele planuri:
planul superficial: pielea, stratul adipos subcutanat i fascia superficial ,
planul intermediar alc tuit de:
compartimentul musculofascial deltoidian,
stratul neurovasculoconjunctiv subdeltoidian,
planul profund, osteo-articular.
1. Pielea este mobil , cu excep ia por iunii inferioare, unde ader de fascia
deltoidian i brahial , asigurând fixitate, motiv pentru care vaccinarea
antivariolic se practic la acest nivel.
2. În stratul adipos subcutanat se g se te deseori bursa seroas
supraacromial .
3. Fascia superficial se continu cu a regiunilor vecine i nu prezint caractere

particulare.
arterele superficiale provin din toraco-acromial i artera circumflex
humeral posterioar ,
majoritatea venelor superficiale dreneaz în vena cefalic ,
43
limfaticele superficiale dreneaz spre grupul deltopectoral,
nervii superficiali sunt reprezenta i de:
ramurile supraacromial i supraclavicular din plexul cervical,
ramul cutanat lateral superior al bra ului din nervului axilar, care
înconjur marginea posterioar a mu chiului.
4. Compartimentul musculofascial deltoidian este format de:

lama superficial a fasciei deltoidiane,
mu chiul deltoid,
lama profund a fasciei deltoidiene.
Fascia deltoidian acoper mu chiul deltoid pe ambele fe e, ader la
acesta i trimite în profunziome numeroase septuri intramusculare,
interfasciculare. Se continu cu fasciile brahial , pectoral i a regiunii
scapulare.
5. Stratul neurovasculoconjunctiv subdeltoidian, dintre deltoid i planul

osteo-articular al regiunii, se organizeaz în:
- lam superficial portvas i portnerv,
- lam profund periarticular .
Lama superficial con ine vasele circumflexe humerale i nervul axilar.
Vasele circumflexe humerale posterioare vin din axil împreun cu nervul
axilar, prin spa iul patrulater, înconjoar posterior gâtul chirurgical al
humerusului i particip la formarea re elei arteriale perihumerale.
Artera circumflex humeral anterioar ajunge în regiune pe partea
anterioar a gâtului chirurgical al humerusului, sub mu chiul coracobrahial i
cap tul scurt al mu chiului biceps brahial. Se anastomozeaz cu artera
circumflex posterioar formând re eaua arterial perihumeral i d o ramur
ascendent prin an ul intertubercular spre articula ia scapulohumeral .
Nervul axilar ader la fa a profund a deltoidului i este situat de obicei
superior de artera circumflex humeral posterioar .
Lama profund periarticular formeaz , superior, urm toarele burse

seroase (Fig. 2.5):
subdeltoidian , în dreptul tuberozit i mari a humerusului,
subacromial , situat superior de precedenta, între tendonul mu chiului
supraspinos i acromion,
supratendinoas , a mu chiului subscapular, situat între tendonul
mu chiului subscapular i procesul coracoid,
un strat continuu de burse seroase minime tapiseaz fa a inferioar a
bol ii coraco-acromiale conferindu-i calitate de cavitate articular .
6. Planul profund, osteo-articular

Ultimul plan al regiunii deltoidiene este reprezentat de:
44
- fe ele laterale ale diafizei (por iunea proximal ) i gâtului chirurgical ale
humerusului,
2 6 3 5
9
1
4
8
Fig. 2.5. Sec iune frontal prin um r

1. Caput humerale. 2. Clavicula. 3. Acromion. 4. M. deltoideus. 5.
Bursa subacromialis. 6. Bursa subcoracoidea. 7. M. latissimus
dorsi. 8. M. teres major. 9. M. supraspinatus (imagine CT, prin
amabilitatea Dr. V. Busuioc).
- elementele conjunctive ale articula iei subacromioclaviculare (cea de a doua

articula ie a um rului) reprezentate de:
superior, bolta coraco-acromial (Fig. 2.6):
2
3
8
4
6
5 7
Fig. 2.6. Bolta coraco-acromial

1. Lig. coracoclaviculare. 2. Lig. coracoacromiale. 3. Lig.
glenohumerale superius. 4. Lig. glenohumerale medium. 5. Lig.
glenohumerale inferius. 6. Lig. transversum humeri. 7. Vagina
tendini m. biceps brachii (caput longum). 8.Bursa subtendinea m.
subscapularis.
45
sindesmoza acromiocoracoidian ,
sindesmoza coracoclavicular ,
fe ele inferioare ale proceselor acromial i coracoidian,
inferior:
fa a superficial a complexului articular scapulohumeral.
Planul osteofibros al celei de a doua articula ii a um rului mimeaz
articula ia scapulohumeral .
Rolul cavit ii glenoide este îndeplinit de bolta coraco-acromial .
“Capul articular” este reprezentat de fa a superficial a articula iei
scapulohumerale format din dou planuri fibroconjunctive:
superficial – tendoanele capei rotatorilor um rului (supraspinos,
infraspinos, rotund mic i subscapular)
profund – capsula articula iei scapulohumerale înt rit de ligamentele
glenohumerale (superior, mijlociu i inferior) i ligamentul coracohumeral.
Reamintim c toate mi c rile articula iei scapulohumerale se completeaz în cea
de a doua articula ie.
46
Tabel 2.1. Mu chi toracoapendiculari anteriori
Denumire Nomina Origine Inser ie Inerva ie Ac iune principal

comun Anatomica
Pectoral mare M. pectoralis clavicul , stern, primele creasta tuberculului nn. pectorali, medial adduc ia, flexia, rota ia medial a
major ase cartilaje costale, mare humeral i lateral bra ului
lama anterioar a tecii m.
drept abdominal
Pectoral mic M. pectoralis coastele (II) III-V procesul coracoid al n. pectoral medial trage um rul înainte i în jos,
minor scapulei ridic coastele respective în
inspira ia for at
Din at anterior M. serratus primele opt coaste buza anterioar a n. toracic lung - protractor al centurii scapulare,
anterior marginii vertebrale a - fixeaz scapula pe torace,
scapulei asistând dinamica scapulo-
humeral ,
- inspirator accesor
Subclavicular M. subclavius prima coast i cartilajul fa a inferioar a n. mu chiului coboar extremitatea lateral a
s u claviculei subclavicular (plexul claviculei, activeaz articula ia
brahial) sternoclavicular
47
48
Tabel 2.2. Mu chi scapulohumerali i toracoapendiculari posteriori
comun Anatomica
Trapez M. trapezius osul occipital, ligamentul clavicul , acromion, n. accesor, stabilizeaz scapula i o
nucal, spina scapulei plexul cervical apropie de linia median ,
procesele spinoase ale ridic um rul, extensia /
vertebrelor C7 i T1-12 flexia unilateral a coloanei
cervicale,
Dorsal mare M. latissimus procesele spinoase toracale plan eul antului n. toracodorsal adductia, extensia, rota ia
dorsi inferioare, lombare i sacrale intertubercular humeral medial a bra ului
(fascia toracolombar ),
creasta iliac , ultimele 3-4
coaste, vârful scapulei
Ridic tor al M. levator procesele transverse ale marginea vertebral a n. spinali cervicali ridic i stabilizeaz scapula
scapulei scapulae primelor patru vertebre scapulei (partea superioar ) 3 i 4
cervicale
Romboid M. rhomboideus procesele spinoase ale marginea vertebral a n. scapular dorsal trage scapula mediocranial,
mare major vertebrelor T2-5 scapulei (inferior) fixeaz scapula pe torace
Romboid M. rhomboideus ligamentul nucal (inferior), marginea vertebral a n. scapular dorsal trage scapula mediocranial,
mic minor procesele spinoase C7 i T1 scapulei, infraspinos fixeaz scapula pe torace
Deltoid M. deltoideus clavicul , acromion, tuberozitatea deltoidian n. axilar abduc ia, flexia/extensia
spina scapulei humeral bra ului
Supra- M. supraspinatus fosa supraspinoas a scapulei tuberculul mare humeral n. suprascapular ini iaz abduc ia bra ului
spinos
Infraspinos M. infraspinatus fosa infraspinoas tuberculul mare humeral n. suprascapular rota ia lateral a bra ului
Rotund M. teres major unghiul inferior al scapulei buza medial a an ului n. subscapular adduc ia, extensia i rota ia
mare (fa a dorsal ) intertubercular humeral inferior medial a bra ului
Rotund mic M. teres minor marginea lateral a scapulei tuberculul mare humeral n. axilar rota ia lateral a bra ului
Subscapular M. subscapularis fosa subscapular tuberculul mic humeral n. subscapulari rota ia medial i adduc ia
bra ului
Tabel 2.3. Arterele um rului, peretelui toracic superior i p r ii proximale a membrului superior
Denumire Nomina Origine Ramuri Distribu ie

comun Anatomica
Toracic A. thoracica interna a. subclavicular rr. mediastinale, mediastinul anterior, pleura
intern rr. timice, rr. traheale, mediastinal , timus, trahee,
rr. bronhice, rr. sternale, bronhii, pericard, peretele
rr. perforante, toracic, mu chii peretelui
rr. costale laterale, abdominal
rr. intercostale anterioare;
a. pericardo-frenic
a. musculo-frenic ,
a. epigastric superioar
Trunchiul truncus a. subclavicular a. tiroidian inferioar , planurile profunde ale gâtului,
tirocervical thyrocervicalis a. suprascapular , glanda tiroid , regiunea
a. cervical transvers scapular
Suprascapular A. suprasca-pularis trunchiul tirocervical r. acromial clavicul , scapul , mu chii
um rului, articula ia um rului,
pielea ce acoper acromionul
Axilar A. axillaris continuarea a. subclaviculare a. toracic superioar , axil , peretele toracic, um r,
a. toraco-acromial , membrul superior
a. toracic lateral ,
a. subscapular ,
aa. circumflexe humerale anterioar
i posterioar ,
rr. subscapulare
Toracic A. thoracica a. axilar mm. pectorali,
suprem suprema m. subclavicular,
m. din at anterior
49
50
Tabel 2.4. Arterele um rului, peretelui toracic superior i p r ii proximale a membrului superior (continuare)

comun Anatomica
Toraco- A. thoraco- a. axilar r. acromial , re eaua arterial acromial , articula ia
acromial acromialis r. clavicular , acromioclavicular , m. subclavicular,
r. deltoidian , articula ia sternoclavicular ,
rr. pectorale mm. pectorali, m. deltoid,
pielea regiunilor respective
Toracic A. thoracica a. axilar rr. mamare laterale m. din at anterior,
lateral lateralis mm. pectorali, glanda mamar
Subscapular A. subscapularis a. axilar a. toracodorsal , m. subscapular,
a. circumflex scapular m. latissimus dorsi,
m. rotund mare,
m. din at anterior,
m. infraspinos
Circumflex A. circumflexa a. subscapular mu chii subspinos,
scapular scapulae mare rotund,
mic rotund
Toracodorsal A. toracodor-salis a. subscapular m. subscapular,
m. rotund mare,
m. din at anterior,
m. latissimus dorsi
Circumflex A. circumflexa a. axilar articula ia scapulohumeral , capul
humeral humeri anterior humeral,
anterioar m. deltoid, cap tul lung al m. biceps
brahial, tendonul m. pectoral mare
Circumflex A. circumflexa a. axilar articula ia scapulohumeral , m. deltoid,
humeral humeri posterior m. triceps,
posterioar m. rotund mare i m. rotund mic
Tabel 2.5. Plexul brahial - ramuri supraclaviculare

comun Anatomica
Dorsal N. dorsalis scapulae plexul brahial (C5) mm. romboizi,
scapular uneori, m. ridic tor al scapulei
Toracic lung N. thoracicus longus rr. ventrale ale plexului m. din at anterior
brahial (C5-C7)
Subclavicular N. subclavius trunchiul superior al m. subclavicular, articula ia sternoclavicular
plexului brahial (C(4)5-
C6)
Tabel 2.6. Plexul brahial - ramuri infraclaviculare

comun Anatomica
Pectoral N. pectoralis cordonul lateral al plexului mm. pectorali
lateral lateralis brahial (C5-C7)
Pectoral N. pectoralis cordonul medial al plexului mm. pectorali
medial medialis brahial (C8-T1)
Median N. medianus cordoanele lateral i medial - colaterale: n. interosos pielea p r ii laterale a fe ei palmare a mâinii,
ale plexului brahial (C6-T1) anterior al antebra ului, degete, cea mai mare parte a mu chilor
r. palmar , rr. musculare, flexori ai compartimentului anterior al
r. comunicant pentru n. ulnar antebra ului, majoritatea mu chilor
- terminale: eminen ei tenare, articula ia cotului i o parte
nn. digitali palmari comuni, rr. dintre articula iile pumnului i mâinii (vezi
musculare i ramurile individuale)
51
52
Tabel 2.7. Plexul brahial - ramuri infraclaviculare (continuare)

comun Anatomica
Musculocutanat N. cordonul lateral al - colaterale: rr. musculare m. coracobrahial, m. biceps brahial, m.
musculocutaneu plexului brahial (C5-C7) - terminale: n. cutanat lateral al brahial, articula ia cotului, pielea
s antebra ului marginii radiale a antebra ului
Cutanat medial al N. cutaneus trunchiul medial al pielea medial i dorsal (par ial) ale
bra ului brachii medialis plexului brahial (T1) bra ului
Cutanat medial al N. cutaneus trunchiul medial al r. anterioar , pielea din 1/2 anterioar , marginea
antebra ului antebrachii plexului brahial (C8-T1) r. posterioar medial i 1/3 medial a fe ei posterioare
medialis a antebra ului
Ulnar N. ulnaris trunchiul medial al - colaterale: pielea mâinii i degetelor, unii mu chi
plexului brahial (C7-T1) rr. articulare, rr. musculare, flexori ai antebra ului, scur i ai mâinii,
r. dorsal , r. palmar ; articula ia cotului, o parte din
- terminale: articula iile pumnului i mâinii (vezi i
r. superficial , r. profund ramurile individuale)
Subscapulari Nn. cordonul posterior al m. subscapular, m. rotund mare
superior, inferior subscapulares plexului brahial (C5-C6)
Toracodorsal N. cordonul posterior al m. latissimus dorsi
thoracodorsalis plexului brahial (C7-C8)
Axilar N. axillaris cordonul posterior al rr. musculare, n. cutanat superior m. deltoid i m.rotund mic, pielea
plexului brahial (C5-C6) lateral al bra ului regiunii deltoidiene
Radial N. radialis cordonul posterior al - colaterale: mu chii extensori ai antebra ului i
plexului brahial (C5)C6- n. cutanat posterior i n. cutanat mâinii, pielea fe elor posterioare ale
C8(T1) lateral inferior ai bra ului, bra ului, antebra ului i mâinii,
n. cutanat posterior al antebra ului, articula iile cotului i o parte din
rr. musculare; articula iile mâinii
- terminale: superficial , profund
BRA UL
(Brachium)
Bartolomeo Eustachio (1510-1574)

Tabulae Anatomicae. Tabula XXX.
53
3.1. DATE GENERALE
3.1.1. ALC TUIRE GENERAL

Scheletul bra ului este format din humerus, os situat central, spre care fascia
brahial trimite dou septuri intermusculare longitudinale, medial i respectiv lateral.
Cele dou septuri brahiale delimiteaz dou compartimente fasciale (Fig. 3.1):
ventral sau al flexorilor, cuprinzând trei mu chi inerva i de nervul
musculocutanat,
dorsal sau al extensorilor cu un singur mu chi inervat de nervul radial.
Aceste compartimente corespund celor dou regiuni topografice:
- brahial anterioar
- brahial posterioar .
Fiecare compartiment fascial al bra ului con ine mu chi, vase i nervi, unele
structuri terminându-se în bra , iar altele doar traversându-l spre segmentele vecine.
Cele dou septuri intermusculare reprezint i suprafa e de inser ie pentru unii
mu chi.
3.1.2. LIMITE
Limite superficiale:
superior — planul oblic inferolateral care urm re te, succesiv, marginile:
inferioar a mu chiului pectoral mare,
anteroinferioar a mu chiului deltoid,
posteroinferioar a mu chiului deltoid,
inferioare ale mu chilor latissimus dorsi i rotund mare,
inferior — planul transversal care trece la dou laturi de deget deasupra
epicondililor humerali.
Separarea regiunilor ventral de cea dorsal se face prin dou linii verticale
trasate prin epicondili, care marcheaz marginile lateral i medial ale bra ului i
care corespund în mare septurilor intermusculare.
54
1 2
5
4
6 15
7
8 16
12
3
13
18 14
10 17
11
9” 9’’’ 9’
Fig. 3.1. Sec iune transversal prin 1/3 mijlocie a bra ului
1. Integumentum commune. 2. Fascia brachii. 3. Vena basilica. 4. Vena
cephalica. 5. M. biceps brachii. 6. M. brachialis. 7. M. coracobrachialis. 8. M.
deltoideus. 9. M. triceps brachii. 9’. Caput mediale. 9’’. Caput laterale. 9’’’.
Caput longum. 10. A. profunda brachii. 11. N. radialis. 12. N. medianus. 13.
A. brachialis. 14. N. ulnaris. 15. N. musculocutaneus, 16. Humerus; 17.
Septum intermusculare mediale; 18. Septum intermusculare laterale.
3.2. REGIUNEA BRAHIAL ANTERIOAR

(REGIO BRACHIALIS ANTERIOR)
3.2.1. LIMITE
Limite superficiale
superior — linia care urm re te marginile:
inferioar a mu chiului pectoral mare,
anteroinferioar a mu chiului deltoid,
inferior — linia circular care trece la dou laturi de deget deasupra epicondililor
humerali,
55
lateral — dou linii verticale trasate prin epicondilii humerali.
Limitele profunde corespund fe elor anterioare ale humerusului i septurilor
intermusculare brahiale, medial i lateral.
3.2.2. STRATIGRAFIE
La nivelul regiunii ventrale a bra ului, p r ile moi se g sesc în urm toarele
planuri, de la suprafa spre profunzime:
planul intermediar este alc tuit din:
fascia brahial anterioar ,
compartimentul musculofascial superficial,
septul intermuscular transvers,
compartimentul musculofascial profund,
m nunchiul neurovascular brahial, satelit al marginii mediale a
mu chiului biceps brahial,
planul profund, osteofascial.
1. Pielea este supl i mobil , dar ader superolateral la nivelul inser iei distale a
mu chiului deltoid.
2. Stratul adipos subcutanat i fascia superficial se continu f r limite cu ale

regiunilor vecine.
Elementele neurovasculare superficiale
Arterele superficiale provin din axa arterial profund i formeaz teritorii
cutanate caracteristice.
Venele superficiale sunt reprezentate de:
vena cefalic , situat ini ial pe fa a anterolateral a reliefului mu chiului
biceps brahial, trece apoi prin spa iul deltopectoral i se vars în vena axilar ,
vena bazilic , situat pe marginea medial a proeminen ei bicipitale, str b te
fascia brahial într-o zon situat între mijlocul i o treime superioar a bra ului. Urc
apoi sub fascia brahial i se vars în vena brahial medial sau axilar . Deasupra
epicondilului medial, lâng vena bazilic , se g se te nodulul limfatic cubital.
Nervii superficiali sunt reprezenta i de:
- lateral:
cutanat lateral superior al bra ului din nervul axilar,
cutanat lateral inferior al bra ului din nervul radial,
- medial:
nervul interscostobrahial,
nervul cutanat medial al bra ului care perforeaz fascia brahial în treimea
proximal ,
nervul cutanat medial al antebra ului, perforeaz fascia brahial la
mijlocul regiunii, având raporturi variabile cu vena bazilic . Trece spre fosa cubital
unde se bifurc i ajunge la antebra .
56
3. Fascia brahial înconjoar ca un man on mu chii bra ului i se continu , în sus,
cu fasciile deltoidian i pectoral i, în jos, cu fascia cubital . Prezint orificii pentru
vasele i nervii superficiali. Între acestea se individualizeaz foramenul oval prin care
trec vena bazilic i de nervul cutanat medial al antebra ului.
De pe fa a ei profund se desprind cele dou septuri intermusculare, medial i
lateral, care se inser pe marginile corespunz toare ale humerusului, separând
regiunile brahiale anterioar i posterioar , care comunic între ele prin orificii pentru
vase i nervi.
4. Compartimentul musculofascial superficial este reprezentat de mu chiul biceps
brahial i fascia care îl învele te pe ambele fe e. În partea superioar a regiunii se
g se te inser ia distal a mu chiului deltoid (Fig. 3.2).
1
2 5
11
10
6
3 9
8 4
Fig. 3.2. Regiunea brahial anterioar -compartimentul musculo-

fascial superficial.
1. M. biceps brachii (caput brevis). 2. M. biceps brachii (caput longum).
3. Tendo m. biceps brachii. 4. Aponeurosis .m bicipitis brachii. 5. M.
coracobrachialis. 6. M. brachialis. 7. M. triceps brachii (caput mediale).
8. M. brachioradialis. 9. M. pronator teres. 10. M. deltoideus. 11. N.
musculocutaneus.
5. Septul brahial transvers este o lam de esut conjunctiv organizat care permite
glisarea mu chiului biceps în contrac iile de amplitudine, pe fa a superficial a tecii
mu chiului brahial anterior. Are valoare de lam conjunctiv portvas con inând
nervul musculocutanat i m nunchiurile neurovasculare secundare destinate
57
mu chilor biceps i brahial alterior.
6. Compartimentul musculofascial profund este alc tuit din mu chiul brahial

situat într-o loj osteofibroas inextensibil , format din fascia anterioar a
mu chiului, septurile intermusculare brahiale, medial i lateral i fe ele lateral i
medial ale diafizei humerale.
În regiune se mai g sesc:
- por iunea terminal a mu chiului coracobrahial care este perforat mediolateral
de nervul musculocutanat,
- por iunile ini iale ale mu chiilor brahioradial i extensor radial lung al
carpului, care au originea pe marginea lateral a humerusului i a septului
intermuscular lateral al bra ului, fiind situa i în afara fasciei brahiale (Fig. 3.3).
1
2
11 5
12
6
10
3
9 4
Fig 3.3. Regiunea brahial anterioar -compartimentul musculo-

fascial profund.
1. M. biceps brachii (caput brevis). 2. M. biceps brachii (caput longum).
3. Tendo m. biceps brachii. 4. Fascia m. biceps brachii. 5. M.
coracobrachialis. 6. M. brachialis. 7. M. triceps brachii (caput mediale).
8. M. triceps brachii (caput laterale). 9. M. brachio-radialis. 10. M.
pronator teres. 11. M. deltoideus. 12. N. musculo-cutaneus.
7. Elementele neurovasculare profunde sunt reprezentate de m nunchiul

neurovascular brahial la care se adaug i alte elemente neurovasculare.
M nunchiul neurovascular brahial este format din artera brahial , cele dou
58
vene brahiale i nervul median, toate elementele fiind învelite în teaca vascular a
bra ului. Se g se te într-un intersti iu format astfel:
- medial — fascia brahial ,
- posterior — septul intermuscular medial (în jum tatea superioar ) i mu chiul
brahial (în jum tatea inferioar ),
- anterior — fa a posterioar a treimii mijlocii a mu chiului biceps brahial (Fig.
3.4).
1
2
4
5
6
8
10 3
11 12
7 16
13
17
18 14
15
Fig. 3.4. Sec iune transversal prin 1/3 inferioar a bra ului
1. Integumentum commune. 2. Fascia brachii. 3. Vena basilica. 4. Vena
cephalica. 5. M. biceps brachii. 6. M. brachialis. 7. M. brachioradialis.
8. N. cutaneus brachii medialis. 9. M. triceps brachii. 10. A. profunda
brachii. 11. N. radialis. 12. N. medianus. 13. A. brachialis. 14. N.
ulnaris. 15. A. collateralis ulnaris superior. 16. Humerus. 17. Septum
intermusculare mediale. 18. Septum intermusculare laterale.
Artera brahial este situat central în interiorul tecii vasculare, înso it de dou
vene comitante, bogat anastomozate. Deseori exist o singur ven brahial , situat
în pozi ie medial .
Nervul median este situat:
- în partea superioar a bra ului – lateral de arter ,
- la mijlocul bra ului – anterior,
59
- în partea inferioar – medial arterei.
To i ceilal i nervi se g sesc în afara tecii vasculare a bra ului.
Nervul musculocutanat se g se te ini ial lateral arterei, apoi perforeaz
mu chiul coracobrahial, coboar oblic mediolateral i craniocaudal, prin septul
intermuscular transvers al bra ului. Devine superficial, la nivelul an ului
bicipitoradial, sub numele de nerv cutanat antebrahial lateral.
Nervul ulnar coboar medial de artera brahial , iar la mijlocul bra ului
perforeaz septul intermuscular medial, trecând în regiunea brahial dorsal împreun
cu artera colateral ulnar superioar .
Nervul cutanat antebrahial medial, situat medial fa de m nunchiul
neurovascular brahial, perforeaz aponevroza brahial în partea mijlocie devenind
superficial.
Nervul radial este situat ini ial în partea superomedial a regiunii brahiale
ventrale. Încruci eaz fa a posterioar a segmentului ini ial al arterei brahiale,
îndreptându-se oblic lateral i caudal spre hiatusul nervului radial (spa iul
humerotricipital), prin care trece în regiunea brahial posterioar , înso it de vasele
brahiale profunde. Str bate an ul nervului radial de pe fa a posterioar a
humerusului, dup care perforeaz septul intermuscular lateral în treimea sa
inferioar , ajungând în profunzimea an ului bicipitoradial.
Artera brahial , în regiunea brahial ventral , d na tere ramurilor:

- artera brahial profund , care înso e te nervul radial, d ramuri colaterale în
regiunea brahial posterioar i se împarte în dou ramuri terminale:
artera colateral radial ,
artera colateral mijlocie,
- musculare care se desprind numai de pe partea ei lateral i p trund în mu chii
anteriori ai bra ului,
- artera nutritiv a humerusului care p trunde, la mijlocul bra ului, în canalul
nutritiv cu orientare spre cot,
- artera colateral ulnar superioar care înso e te nervul ulnar,
- artera colateral ulnar inferioar care perforeaz septul intermuscular medial
i ajunge în loja posterioar a bra ului, participând la formarea re elei anastomotice a
cotului.
8. Planul profund, osteofascial este format central de osul humerus i de septurile

Septul intermuscular medial are form patrulater prezentând:

fa a anterioar :
în dou treimi laterale ofer inser ie mu chiului brahial,
în treimea medial formeaz plan eul intersti iului conjunctiv al
m nunchiului neurovascular brahial,
fa a posterioar ofer inser ie mu chiului triceps (cap tul medial),
60
marginea superioar este mai slab reprezentat i î i întretaie fibrele cu cele ale
mu chiului coracobrahial,
marginea inferioar se reduce treptat pe m sura evaz rii paletei humerale spre
epicondilul medial,
marginea lateral se inser pe marginea medial a diafizei humerale,
marginea medial se inser pe fa a profund a fasciei brahiale.
Septul intermuscular medial este perforat de nervul ulnar i artera colateral
ulnar superioar , iar mai jos de ramura posterioar a arterei colaterale ulnare
inferioare.
Septul intermuscular lateral are form patrulater prezentând:

fa a anterioar ofer inser ie mu chilor deltoid, brahial, brahioradial i
extensor radial lung al carpului i formeaz plan eul an ului bicipitoradial sub
orificiul prin care este perforat de nervul radial i vasele humerale profunde,
fa a posterioar ofer inser ie, pe toat suprafa a sa, mu chiului triceps brahial
(cap tul lateral),
marginea superioar se continu cu fascia deltoidian ,
marginea inferioar se îngusteaz treptat pe m sura evaz rii paletei humerale
spre epicondilul lateral,
marginea lateral se inser pe marginea medial a diafizei humerale,
marginea medial se inser pe fa a profund a fasciei brahiale.
Pe partea anterioar a humerusului se pot urm ri inser iile periostice ale
mu chilor i canalul arterei nutritive.
3.3. REGIUNEA BRAHIAL POSTERIOAR

(REGIO BRACHIALIS POSTERIOR)
3.3.1. LIMITE
Limite superficiale
superior — linia care urm re te, succesiv, marginile:
posteroinferioar a mu chiului deltoid,
inferioare ale mu chilor latissimus dorsi i rotund mare,
inferior — linia circular care trece la dou laturi de deget deasupra epicondililor
humerali,
lateral — dou linii verticale trasate prin epicondilii humerali.
Limitele profunde corespund fe elor posterioare ale humerusului i septurilor
3.3.2. STRATIGRAFIE
Regiunea brahial posterioar con ine urm toarele planuri:
61
fascia brahial posterioar ,
stratul muscular,
stratul neurovascular submuscular,
planul profund, osteofibros.
1. Sub pielea supl i mobil , dar mai groas ca a regiunii ventrale, se g se te un

strat adipos subcutanat de grosime variabil i fascia superficial .
artere superficiale cu origine în axul arterial profund,
re eaua venoas superficial i anastomozele dintre venele cefalic i bazilic ,
limfaticele superficiale urm resc traiectul venelor,
nervi superficiali:
cutanat lateral superior al bra ului din nervul axilar,
cutanat lateral inferior al bra ului din nervul radial,
cutanat posterior al bra ului, ram din nervul radial
interscostobrahial,
cutanat medial al bra ului.
Între fascia superficial i fascia brahial se pot produce, în urma unor
traumatisme tangen iale, colec ii de tip seros Morel-Lavalée.
1
2
3
4
10 9
5 1
11 8
13
7
12
14
Fig. 3.5. Regiunea brahial posterioar -stratul muscular

1. M. deltoideus. 2. M. supraspinatus. 3. M. infraspinatus. 4. M. teres
minor. 5. M. teres major. 6. M. triceps brachii (caput longum). 7. M.
triceps brachii (caput mediale). 8. M. triceps brachii (caput laterale).
9. Hiatus axillaris lateralis. 10. Hiatus axillaris medialis. 11. N.
radialis. 12. N. cutaneus antebrachii medialis. 13. N. cutaneus brachii
medialis. 14. Olecranon.
62
2. Fascia brahial posterioar are, în general, acelea i caractere ca i cea anterioar ,
fiind perforat numai de ramurile nervoase cutanate posterioare ale bra ului i
antebra ului, din nervul radial.
3. Stratul muscular este format dintr-un singur mu chi, voluminos, care ocup
compartimentul fascial posterior, mu chiul triceps brahial (Fig. 3.5). Cele trei p r i
ale mu chiului triceps brahial (lung, lateral i medial) sunt separate prin intersti ii
incomplete, care diminu c tre tendonul distal.
1
2
3
4
10 9
5 1
8
11
12
13
6
14
15
18 16
17
Fig. 3.6. Nervul radial în regiunea brahial posterioar
1. M. deltoideus. 2. M. supraspinatus. 3. M. infraspinatus. 4. M. teres
minor. 5. M. teres major. 6. M. triceps brachii (caput longum). 7. M.
triceps brachii (caput mediale). 8. M. triceps brachii (caput laterale).
9. Hiatus axillaris lateralis. 10. Hiatus axillaris medialis. 11. Sulcus n.
radialis. 12. N. radialis. 13. N. cutaneus brachii lateralis inferior. 14.
N. radialis (r. profundus). 15. M. brachioradialis. 16. M. extensor
carpi radialis longus. 17. M. extensor carpi radialis brevis. 18. M.
supinator.
4. Stratul neurovascular submuscular este reprezentat de:

m nunchiul neurovascular brahial posterior, cu traiect spiralat, toate elementele
înconjurând corpul humerusului în an ul nervului radial, este alc tuit din:
artera brahial profund ,
63
dou vene comitante,
nervul radial,
nervul ulnar str bate septul intermuscular intern i coboar între acesta i cap tul
medial al mu chiului triceps brahial, f r a da ramuri la bra .
M nunchiul neurovascular brahial profund are caracter disociat, f r teac
vascular . Nervul radial este situat în contact intim cu suprafa a osoas a an ului
radial al humerusului i este înconjurat de ramurile sale colaterale, care iau na tere
chiar de la nivelul spa iului humerotricipital.
5. Planul osteofibros este format din structurile anatomice care separ regiunea
brahial posterioar de cea anterioar : humerus i cele dou septuri intermusculare
deja descrise. Septurile intermusculare sunt perforate de elemente neurovasculare
care trec dintr-un compartiment fascial în altul:
- septul intermuscular lateral este perforat dinapoi înainte de nervul radial i
artera brahial profund ,
- septul intermuscular medial este perforat dinainte înapoi de nervul ulnar, artera
colateral ulnar superioar i artera colateral ulnar inferioar .
64
Tabel 3.1. Mu chii anteriori ai bra ului
Denumire Nomina Origine Inser ie Inerva ie Ac iune

comun Anatomica principal
Biceps brahial M. biceps brachii - cap tul lung - tuberculul tuberozitatea n. musculocutanat flexia de
supraglenoidian al scapulei; radiusului, amplitudine i
- cap tul scurt - vârful fascia supina ia
procesului coracoid antebrahial antebra ului,
abductor i
rotator extern al
bra ului,
Brahial M. brachialis fe ele lateral i medial i procesul coronoid n. musculocutanat flexia de for a
marginea anterioar a al ulnei n. radial antebra ului
humerusului
Coracobrahial M. coracobrachialis vârful procesului coracoid al fa a medial a n. musculocutanat flexia i
scapulei corpului adduc ia bra ului
humerusului
Tabel 3.2. Mu chii posteriori ai bra ului

comun Antomica principal
Triceps brahial M. triceps brachii - cap tul lung - tuberculul extremitatea n. radial extensia
infraglenoidian al scapulei; proximal a antebra ului;
- cap tul lateral - fa a posterioar a procesului cap tul lung:
humerusului, deasupra an ului olecranian, fascia adduc ia i
nervului radial antebrahial extensia bra ului
- cap tul medial - fa a posterioar a
humerusului, sub an ul nervului
radial
65
66
Tabel 3.3. Arterele bra ului

comun Anatomica
Brahial A. brachialis continuarea arterei - colaterale: um r, bra , antebra , mân
axilare a. brahial profund ,
a. nutritiv a humerusului,
rr. musculare,
aa. colaterale ulnare, superioar i
inferioar ,
- terminale: a. radial , a. ulnar
Brahial profund A. profunda brachii a. brahial a. nutritiv a humerusului, humerus, mu chii i pielea
rr. deltoidiene, bra ului
a. colateral mijlocie,
a. colateral radial
Nutritive ale Aa. nutriciae a. brahial , humerus
hmerusului humeri a. brahial profund
Colateral ulnar A. collateralis a. brahial articula ia cotului, mu chii
inferioar ulnaris inferior epicondilieni mediali
Colateral ulnar A. collateralis a. brahial articula ia cotului, m. triceps
superioar ulnaris superior brahial, mu chii epicondilieni
mediali
Tabel 3.4. Ramurile terminale ale plexului brahial la bra

comun Anatomica
Musculocutanat N. musculocutaneus cordonul lateral al plexului colaterale: rr. musculare m. coracobrahial,
brahial (C5-C7) m. biceps brahial,
m. brahial
Median N. medianus cordoanele lateral i medial ale
plexului brahial (C6-T1)
Ulnar N. ulnaris trunchiul medial al plexului
brahial (C7-T1)
Cutanat medial al N. cutaneus brachii trunchiul medial al plexului pielea medial i
bra ului medialis brahial (T1) dorsal (par ial) ale
bra ului
Cutanat medial al N. cutaneus trunchiul medial al plexului
antebra ului antebrachii medialis brahial (C8-T1)
Radial N. radialis cordonul posterior al plexului - colaterale: mu chii extensori ai
brahial (C5)C6-C8(T1) n. cutanat posterior al antebra ului,
bra ului, pielea fe ei posterioare
n. cutanat lateral inferior a bra ului,
al bra ului,
rr. musculare
67
COTUL
(Cubitus)
Fiorentino Rosso (1495-1540)

Moise ap rând fiicele lui Jethro. 1523, Galeriile Ufizzi, Floren a.
68
4.1. DATE GENERALE
În anatomia topografic , termenul de cot are un sens mai larg decât cel din
limbajul obi nuit. Anatomic, cotul nu este reprezentat doar de olecran, ci de
întreaga regiune a complexului articular humeroradio-ulnar, împreun cu p r ile
moi care îl acoper , atât anterior, cât i posterior. Este o regiune de tranzi ie între
bra i antebra .
Func ional, cotul reprezint principalul segment de flexie al membrului
superior i locul unde se realizeaz transferul for elor dinspre diafiza humeral
spre radius.
Configura ia geometric a trohleei humerale serve te execut rii
componentei antigravita ionale a mi c rilor de flexie/prona ie i respectiv, de
extensie/supina ie. În consecin , marginile laterale ale bra ului i antebra ului
formeaz un unghi obtuz, deschis înafar , de 175 , valgusul fiziologic al cotului.

Cotul este alc tuit dintr-o por iune central , osteo-articular (articula ia
cotului), acoperit pe toate fe ele de p r i moi, grupate în dou regiuni
topografice:
- regiunea cubital anterioar (ventral )
- regiunea cubital posterioar (dorsal ).
4.1.2. LIMITE
- superior — un plan orizontal care trece la dou laturi de deget deasupra
epicondililor humerali,
- inferior — un plan orizontal care trece la dou laturi de deget sub
epicondilii humerali,
- lateral i medial — dou linii verticale trasate prin epicondilii humerali
corespunz tori, care marcheaz marginile bra ului i antebra ului. Planul frontal
care une te aceste linii separ regiunile:
- cubital anterioar , ventral a cotului sau regiunea plicii cotului,
- cubital posterioar sau dorsal a cotului.
69
4.2. REGIUNEA CUBITAL ANTERIOAR
(REGIO CUBITALIS ANTERIOR)
4.2.1. LIMITE
superior — linia circular care trece la dou laturi de deget deasupra
inferior — linia circular care trece la dou laturi de deget sub epicondilii
humerali
lateral i medial — dou linii verticale trasate prin epicondilii humerali
corespunz tori.
Limitele profunde sunt reprezentate de fe ele anterioare ale articula iei
cotului i planului frontal care une te liniile verticale medial i lateral .
4.2.2. ORGANIZARE STRUCTURAL

Regiunea este format dintr-o depresiune central , fosa cubital , încadrat
de reliefurile musculare ale cotului.
Fosa cubital (ulnar ), care se observ pe fa a anterioar a cotului, este
limitat astfel:
superior – linia transversal care une te cei doi epicondili,
medial – marginea lateral a mu chiului pronator rotund,
lateral – marginea medial a mu chiului brahioradial.
Plan eul fosei cubitale este format de mu chii brahial i supinator, iar
plafonul de fascia cotului înt rit medial de aponevroza bicipital , deasupra
c reia se g se te fascia superficial i pielea.
Con inutul fosei cubitale este reprezentat de:

tendonul mu chiului biceps brahial,
artera brahial cu cele dou ramuri terminale (radial i ulnar ),
venele brahiale,
nervii median i radial.
Între tendonul mu chiului biceps brahial i mu chii epicondilieni, mediali
i respectiv laterali, se delimiteaz an urile bicipito-ulnar (bicipital medial) i
bicipitoradial (bicipital lateral).
Prin an ul bicipito-ulnar trec:

subfascial, vasele brahiale i anastomoza arterei recurent ulnar
anterioar cu ramura anterioar a arterei colateral ulnar inferioar , separate
de nervul median prin cap tul coronoidian al mu chiului pronator rotund, artera
brahial putându-se palpa la acest nivel,
suprafascial, vena bazilic i nervul cutanat medial al antebra ului.
Prin an ul bicipitoradial trec:

suprafascial, vena cefalic cu nervul cutanat lateral al antebra ului,
70
subfascial, nervul radial i anastomoza dintre artera colateral ulnar ,
ramur a arterei brahial profund i artera recurent radial , ramur a arterei
radiale.
Nervul radial se bifurc în profunzimea an ului bicipitoradial în ramurile:
superficial , anterioar , care urmeaz marginea medial a mu chiului
brahioradial,
nervul interosos posterior, ramur profund , care p trunde în intersti iul
mu chiului supinator, prin arcada Frohse - Fränkel.
4.2.3. STRATIGRAFIE
Regiunea anterioar a cotului are urm toarele planuri anatomice:
planul intermediar alc tuit de:
fascia cubital anterioar ,
stratul musculoneurovascular,
1. Pielea, sub ire, supl i mobil , permite observarea prin transparen a

venelor superficiale.
2. Stratul adipos subcutanat are grosime variabil , uneori fiind mai dezvoltat
i mascând venele superficiale.
3. Fascia superficial este continuarea celei de la nivelul bra ului i se continu

cu cea a antebra ului.
Arterele superficiale provin din re elele arteriale profunde i formeaz
teritorii cutanate caracteristice.
Venele superficiale sunt reprezentate de grupe ascendente alc tuite din vene
principale, cu variabilitate minim i vene secundare, de înso ire, care realizeaz
o adev rat re ea antebrahial . Ele descriu diferite desene, variante ale
modelului obi nuit, asem n tor literei “M” (M-ul venos al pliului de flexie al
cotului) (Fig. 4.1). Venele principale sunt:
- lateral — vena cefalic ,
- medial — vena bazilic ,
- axial — vena median , care se împarte în:
ramura medial sau vena median bazilic este mai voluminoas i
mai superficial i se vars în vena bazilic ,
ramura lateral sau vena median cefalic , mai profund i mult mai
sub ire, cu un grad mai mare de varia ie, se vars în vena cefalic ,
vena comunicant profund sau vena perforant a cotului.
Vasele limfatice superficiale formeaz o re ea bogat . Pe traiectul venei
bazilice, deasupra epicondilului medial, se g se te nodulul limfatic cubital care
71
transport limfa de la p r ile mediale ale antebra ului, mâinii i degetelor spre
grupul axilar lateral.
6
3 5
4
2’ 2”
3 4
Fig. 4.1. Venele superficiale ale cotului

1. Rete lymphaticum manus. 2. V. mediana antebrachii. 2’. R.
lateralis. 2”. R. medialis. 3. V. cephalica. 4. V. basilica. 5. N. l.
supratrochlearis. 6. Fascia brachialis.

nervul cutanat lateral al antebra ului, continuarea nervului
musculocutanat, este satelit venei cefalice,
nervul cutanat medial al antebra ului care merge în vecin tatea venei
bazilice,
nervul cutanat medial al bra ului.
4. Fascia anterioar a cotului este continuarea fasciei fibroconjunctive
brahiale, fiind înt rit inferomedial de aponevroza bicipital , o lam
triunghiular care se desprinde de pe marginea medial a tendonului mu chiului
biceps brahial, încruci eaz fosa cubital acoperind artera brahial , dup care
fuzioneaz cu fascia antebrahial , deasupra mu chilor epicondilieni mediali.
Fascia ventral a cotului este perforat de vena comunicant profund .
5. Stratul musculoneurovascular este format, dinspre partea medial spre cea
lateral , de urm toarele forma iuni anatomice (Fig. 4.2):
grupul muscular medial alc tuit din mu chi dispu i în trei straturi:
superficial - pronator rotund, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor
72
ulnar al carpului,
intermediar - flexor superficial al degetelor,
profund - flexor profund al degetelor,
16 24
5 2
1 4 21
18
15
10
3 22
17
6 7
8
9 25 26 23
19
20
12
14
11
13
Fig. 4.2. Sec iune transversal prin regiunile cotului

1. Integumentum commune. 2. Vena basilica. 3. Vena cephalica.
4. Vena mediana antebrachii. 5. M. biceps brachii. 6. M.
brachioradialis. 7. M. brachialis. 8. M. extensor carpi radialis
longus. 9. M. extensor carpi radialis brevis. 10. M. pronator teres.
11. Tendo m. tricipiti brachii. 12. M.anconeus. 13. Bursa
subcutanea olecrani. 14. Olecranon. 15. N. cutaneus antebrachii
medialis. 16. N. radialis (ramus superficialis). 17. N. radialis
(ramus profundus). 18. A. radialis. 19. N. ulnaris. 20. A.
collateralis ulnaris superior. 21. A. brachialis. 22. N. medianus.
23. Lig. collaterale ulnare (fasciculus transversalis). 24.
Aponeurosis m. bicipitis brachii. 25. Epicondylus lateralis. 26.
Epicondylus medialis.
an ul bicipito-ulnar cu vasele brahiale i anastomoza arterei recurent

ulnar anterioar cu ramura anterioar a arterei colateral ulnar inferioar ,
separate de nervul median prin cap tul coronoidian al mu chiului pronator
rotund,
grupul musculotendinos axial alc tuit din tendoanele mu chilor biceps

brahial i brahial, separa i prin bursa seroar bicipitoradial sau subbicipital ,
73
iar lateral de tendonul mu chiului biceps brahial g sindu-se nervul
musculocutanat,
an ul bicipitoradial cu terminarea nervului radial i anastomoza dintre

arterele recurent radial i colateral radial (ramura anterioar a arterei
brahiale profunde),
grupul muscular lateral alc tuit din mu chii:

brahioradial,
extensor radial lung al carpului,
extensor radial scurt al carpului.
În an ul bicipito-ulnar, pe marginea medial a tendonului mu chiului
biceps, artera brahial se împarte în cele dou ramuri terminale:
- superficial, por iunea ini ial a arterei radiale,
- profund, por iunea ini ial a arterei ulnare.
Artera radial d na tere imediat arterei recurente radiale care are traiect
ascendent în an ul bicipitoradial.
Artera ulnar trece succesiv pe sub mu chiul pronator rotund, arcada
fibroas radio-ulnar a mu chiului flexor superficial al degetelor, nervul median
i emite arterele interosoas comun i recurent ulnar anterioar .
6. Planul profund, osteo-articular este reprezentat de complexul articular

humeroradio-ulnar i por iunile adiacente ale extremit ilor osoase.
4.3. REGIUNEA CUBITAL POSTERIOAR

(REGIO CUBITALIS POSTERIOR)
4.3.1. LIMITE
superior — linia circular care trece la dou laturi de deget deasupra
inferior — linia circular care trece la dou laturi de deget sub epicondilii
humerali,
lateral i medial — dou linii verticale trasate prin epicondilii humerali
corespunz tori.
Limitele profunde sunt reprezentate de fe ele posterioare ale articula iilor
cotului i planului frontal care une te liniile verticale medial i lateral .
4.3.2. STRATIGRAFIE
P r ile moi situate înapoia articula iei cotului sunt repartizate în
urm toarele planuri:
planul intermediar format de:
74
fascia cubital posterioar ,
stratul muscular,
stratul neurovascular,
1. Pielea, mobil , mai groas decât cea a regiunii anterioare a cotului, prezint
keratinizare accentuat i cute de extensie caracteristice.
2. În stratul adipos subcutanat, s rac în gr sime, se g se te bursa subcutanat

olecranian .
3. Fascia superficial este sub ire i permite mobilizarea ampl a tegumentelor.

nervii superficiali provin din:
nervii cutana i posteriori ai bra ului i antebra ului din radial,
nervul cutanat medial al bra ului,
nervul cutanat lateral al antebra ului din musculocutanat,
arterele superficiale provin din re eaua anastomotic a cotului,
venele superficiale sunt tributare majoritar venei bazilice,
limfaticele superficiale urmeaz traiectul venelor.
4. Fascia cubital posterioar se g se te la zona de trecere dintre fascia

brahial i cea antebrahial , continuându-se cu acestea. Este dens i aderent la:
- cele trei proieminen e osoase descrise mai sus,
- tendonul mu chiului triceps brahial i septurile intermusculare brahiale
medial i lateral,
- fa a superficial a mu chiului anconeu.
5. Stratul muscular formeaz trei grupe care, dinspre partea medial spre cea
lateral sunt:
grupul medial cuprinde mu chiul flexor ulnar al carpului, cu originea pe
epicondilul medial, fa a intern a olecranului i fa a superficial a fasciculului
oblic al ligamentului colateral ulnar, care completeaz tunelul cubital (al
nervului ulnar),
grupul mijlociu reprezentat de tendonul mu chiului triceps brahial, care
ocup doar partea median superioar a regiunii,
grupul lateral este format de mu chii epicondilieni laterali, reprezenta i prin:
mu chiul anconeu limitat la aceast regiune,
originile mu chilor extensor ulnar al carpului, extensor al degetului
mic i extensor al degetelor,
mu chiul supinator, situat profund.
75
La nivelul cotului se g sesc spa ii osteofibromusculare prin care trec nervii
profunzi de la bra la antebra . Acestea au rol de retinacul i pot produce
sindroame de compresiune nervoas .
Tunelul ulnar reprezint spa iul prin care nervul ulnar trece din regiunea
posterioar a în regiunea anterioar a antebra ului. Prezint :
- perete anterior format succesiv de: fa a posterioar a septului
intermuscular brahial medial, fa a posterioar a articula iei cotului, la nivelul
an ului paraolecranian medial, fa a superficial a mu chiului flexor comun
profund al degetelor,
- perete posterior format din fibrele arciforme (arcada Struthers) care unesc
septul intermuscular brahial medial cu tendonul mu chiului triceps brahial,
fasciculul posterior al ligamentului colateral medial al articula iei cotului, fa a
profund a mu chiului flexor ulnar al carpului, marginea superioar i fa a
profund a septului intermuscular transversal profund al antebra ului. În tunel,
nervul se g se te într-o atmosfer conjunctiv lax , învelit într-o teac
sinovial , dependin a sinovialei cotului.
Tunelul radial reprezint spa iul prin care ramura profund a nervului
radial trece din an ul bicipitoradial în regiunea posterioar a antebra ului.
Prezint :
- perete superficial format din arcada fibroas Frohse - Fränkel i fa a
profund a fasciculului superficial al mu chiului supinator,
- perete profund format din ligamentul inelar al cotului acoperit de
fasciculul profund, radio-ulnar, mu chiului supinator.
6. Elementele neurovasculare profunde

În an ul paraolecranian medial ( an ul nervului ulnar), se g se te nervul
ulnar care coboar apoi printre cele dou capete de origine ale mu chiului flexor
ulnar al carpului. Este înso it, pe un plan mai profund, de anastomoza dintre
artera colateral ulnar superioar i artera recurent ulnar posterioar .
Sub mu chiul triceps se g se te anastomoza transversal supraolecranian
dintre ramurile posterioare a arterelor colateral ulnar inferioar i brahial
profund .
Înapoia epicondilului lateral trece nervul mu chiului anconeu i anastomoza
dintre artera colateral mijlocie, ramur terminal a arterei brahial profund i
artera recurent interosoas , din interosoasa posterioar . Uneori sub tendonul
mu chiului triceps, mai jos de epicondil, se g se te o burs seroas .
Arterele realizeaz la nivelul cotului o bogat re ea anastomotic ,

formându-se dou inele arteriale în jurul celor doi epicondili:
inelul arterial epicondilian lateral este format prin anastomoza arterelor:
ramurile terminale anterioar (artera colateral radial ) i posterioar
(artera colateral mijlocie) ale arterei brahiale profunde,
ramura recurent interosoas din artera interosoas posterioar ,
ramura recurent radial , din artera radial ,
76
inelul arterial epicondilian medial este format prin anastomoza arterelor:
colaterale ulnare (inferioar i superioar ) din artera brahial ,
ramurile recurente ulnare, anterioar i posterioar , din artera ulnar .
7. Planul profund, osteo-articular este format de fa a posterioar a complexul

articular humeroradio-ulnar i por iunile adiacente ale extremit ilor osoase.
77
ANTEBRA UL
(Antebrachium)
Leonardo da Vinci (1452-1519)

Desene anatomice, 1505-1510
78
5.1. DATE GENERALE
Din punct de vedere anatomo-topografic, termenul de antebra are un sens
mai restrâns, decât în limbajul curent deoarece partea lui superioar este inclus
în regiunea cotului, iar partea lui inferioar apar ine regiunilor carpiene.

Scheletul antebra ului este alc tuit din dou oase, ulna i radiusul,
juxtapuse în pozi ie anatomic , unite prin sindesmoza central i prin
articula iile trohoide, superioar i inferioar . Ulna este mai ferm unit cu
humerusul datorit trohleartrozei humero-ulnare, iar radiusul, os mobil, se
extinde inferior stabilind contact complet cu oasele carpiene, ceea ce antreneaz
mâna în prosupina ie.
Toate p r ile moi supraiacente axului osteofibros al antebra ului sunt
învelite într-un con in tor fibroconjunctiv, fascia antebrahial , care ader de
marginea posterioar a ulnei formând septul intermuscular medial i care trimite
spre marginea posterioar a radiusului septul intermuscular lateral. Aceste
septuri închid unele teci musculare i nu au valoare de limit topografic
absolut .
Regiunea posterioar a antebra ului cuprinde forma iunile anatomice

situate înapoia fe elor posterioare ale ulnei, membranei interosoase i radiusului,
implicate în extensie i supina ie.
Regiunea anterioar a antebra ului este mai întins , ocupând partea

anterioar , medial i lateral a antebra ului. Cuprinde forma iunile anatomice
situate înaintea ulnei, membranei interosoase i radiusului, implicate în flexie i
prona ie.
5.1.2. LIMITE
superior — linia circular care trece la dou laturi de deget sub epicondilii
humerali,
inferior — linia circular care trece tangent la partea cea mai cranial a
capului ulnei, la 2 cm deasupra vârfului procesului stiloid ulnar.
79
Regiunile antebrahiale ventral i dorsal sunt separate la suprafa prin
dou linii care unesc epicondilii humerali cu procesele stiloide ale radiusului i
respectiv ulnei, iar în profunzime, de planul osteofibros al antebra ului.
5.2. REGIUNEA ANTEBRAHIAL ANTERIOAR

(REGIO ANTEBRACHIALIS ANTERIOR)
Regiunea ventral a antebra ului este subîmp r it de unii autori, în func ie

de lama conjunctiv în care se g se te m nunchiul neurovascular radial, pe fa a
lateral a mu chiului rotund pronator, în dou zone (Fig. 5.1):
anteromedial , care con ine mu chii antebrahiali mediali, nervii median
i ulnar, arterele ulnar i interosoas anterioar ,
anterolateral , care con ine mu chiul brahioradial, ramura anterioar a
nervului radial i artera radial .
5.2.1. LIMITE
humerali,
capului ulnei, la 2 cm deasupra vârfului procesului stiloid ulnar,
medial — o linie vertical care une te epicondilul medial al humerusului cu
procesul stiloid ulnar,
lateral — o linie vertical care une te epicondilul lateral al humerusului cu
procesul stiloid radial.
Limitele profunde sunt reprezentate de fa a anterioar a planului
osteofascial al antebra ului.
5.2.2. STRATIGRAFIE
Regiunea antebrahial anterioar are caracter unitar, fiind implicat în
flexie i prona ie. Prezint urm toarele planuri anatomice:
planul intermediar, alc tuit din:
fascia antebrahial ventral ,
stratul musculofascial superficial
stratul musculofascial intermediar,
stratul musculofascial profund:,
planul profund, musculo-osteofibros format din: inser ia radial a mu chiului
supinator, mu chiul pronator p trat, ulna, membrana interosoas i radius.
1. Pielea este supl i mobil .

2. Stratul adipos subcutanat are grosime variabil .
3. Fascia superficial , la fel ca la bra , este bine reprezentat .
80
27 5
4 25 10 9 8
1 23 32 7 22
3
21 31
29 28
11 33 6
14 34 20
12
13
23
2 19 17
15
26
24 16 30 22 18
Fig. 5.1. Sec iune transversal prin 1/3 superioar a

antebra ului
1. Integumentum commune. 2. Fascia antebrachii. 3. Vena
basilica. 4. Vena cephalica. 5. Vena mediana antebrachii. 6. M.
flexor carpi ulnaris. 7. M. flexor digitorum superficialis. 8. M.
palmaris longus. 9. M. flexor carpi radialis. 10. M. pronator
teres. 11. M. brachioradialis. 12. M. extensor carpi radialis
longus. 13. M. extensor carpi radialis brevis. 14. M. supinator
(caput humeralis). 15. M. supinator (caput ulnaris). 16. M.
extensor digitorum. 17. M. extensor digiti minimi. 18. M.
extensor carpi ulnaris. 19. M. abductor pollicis longus. 20. M.
flexor digitorum profundus. 21. M. flexor pollicis longus. 22. N.
cutaneus antebrachii medialis. 23. N. cutaneus antebrachii
lateralis. 24. N. cutaneus antebrachii posterior. 25. N. radialis
(ramus superficialis). 26. N. radialis (ramus profundus). 27. N.
medianus. 28. N. ulnaris. 29. N. interosseus anterior i A.
interossea anterior. 30. N. interosseus posterior i A. interossea
posterior. 31. A. ulnaris. 32. A. radialis. 33. Radius. 34. Ulna. 35.
Membrana interossea.
Elementele neurovasculare superficiale sunt reprezentate de arterele,

venele, vasele limfatice superficiale i nervii cutana i.
Venele superficiale formeaz o re ea cu ochiuri mari, care individualizeaz
trei vene superficiale majore:
vena median , situat pe mijlocul fe ei anterioare a antebra ului,
81
vena bazilic , situat medial i înso it de ramura anterioar a nervului
cutanat medial al antebra ului,
vena cefalic situat lateral, care ajunge în regiune în treimea mijlocie i
este înso it de ramura terminal anterioar a nervului musculocutanat (nervul
cutanat lateral al antebra ului).
Ramura cutanat palmar a nervului median, situat axial, devine
superficial la 10 cm deasupra retinaculului flexorilor.
4. Fascia antebrahial anterioar trimite în profunzime:

septuri intermusculare care completeaz tecile mu chilor,
lame portvas care con in m nunchiurile neurovasculare principale.
- În partea superioar este mai sub ire i prin fa a sa profund ofer inser ie
fibrelor superficiale ale corpurilor musculare.
- În partea inferioar este mai groas datorit prezen ei fibrelor transversale.
Între fa a sa profund i tendoanele mu chilor din acest plan se g se te un esut
conjunctiv lax care asigur glisarea tendoanelor în timpul flexiei.
Fascia antebrahial ventral este înt rit de:
superior – aponevroza bicipital ,
inferior – fibre arciforme, laterale i mediale, provenind din marginea
superioar a retinaculului flexorilor.
5. Stratul musculofascial superficial este format din fascia antebrahial

ventral , mu chii superficiali i m nunchiul neurovascular radial (Fig. 5.2).
Mu chii superficiali, în sens lateromedial, sunt:
- brahioradial,
- pronator rotund, cu direc ie oblic inferolateral,
- flexorul radial al carpului,
- palmar lung,
- flexorul ulnar al carpului.
M nunchiul neurovascular radial este format din ramura terminal
anterioar a nervului radial, artera radial cu venele comitante i limfatice.
Ramura terminal anterioar a nervului radial, este situat anterior fa
de trohoida radiocubital superioar , acoperit de mu chiul supinator i trece
succesiv prin intersti iul dintre mu chii brahioradial, situat lateral i pronator
rotund i flexorului radial al carpului, situa i medial. În jum tatea inferioar a
antebra ului trece în regiunea antebrahial posterioar , pe fa a profund a
tendonului mu chiului brahioradial, perforeaz fascia antebrahial i devine
superficial .
Artera radial , superficial de la origine, încruci eaz tendonul
mu chiului pronator rotund i se plaseaz în partea medial a ramurei anterioare
a nervului radial, fiind situat pe fa a ventral a mu chiului flexor superficial al
degetelor. În treimea inferioar m nunchiul se disociaz , vasele continuând
traiectul vertical prin an ul pulsului, pân în partea lateral a regiunii carpiene.
82
1
3
3 2
7’’
14 6’
7’
5 8’
16 6’’
8
12
15
6 13
4 17
11 10
7
18
Fig. 5.2. Regiunea antebrahial anterioar

1. M. biceps brachialis. 2. Aponeurosis m.bicipitis brachii . 3. M.
brachialis. 4. M. brachioradialis. 5. M. extensor carpi radialis
longus. 6. M. pronator teres. 6’. M. pronator teres (caput
humerale). 6’’. M. pronator teres (caput ulnare). 7. M. flexor
carpi ulnaris. 7’. M. flexor carpi ulnaris (caput humerale). 7’’. M.
flexor carpi ulnaris (caput ulnare). 8. M. flexor digitorum
superficialis. 8’. M. flexor digitorum superficialis (caput humero-
ulnare). 9. M. pronator quadratus. 10. M. flexor digitorum
profundus. 11. M. flexor pollicis longus. 12. N. ulnaris. 13. N.
medianus. 14. N. radialis. 15. N. radialis (r. superficialis). 16. N.
radialis (r. profundus). 17. A. ulnaris 18. A. radialis.
6. Stratul musculofascial intermediar este format de mu chiul flexor

superficial al degetelor cu teaca sa fascial i m nunchiul neurovascular median.
Mu chiul flexor superficial al degetelor prezint o origine etalat , al c rei
cap tul epicondilian provine din regiunea cubital anterioar , în timp ce cap tul
coronoidian, arcada fibroas radio-ulnar i cap tul radial, apar in în întregime
regiunii anterioare a antebra ului. Mu chiul este situat într-o teac complet ,
dependin a fasciei antebrahiale anterioare, fiind înconjurat de un esut
conjunctiv lax caracteristic, cu valoare sinovial , care permite contrac ia de
amplitudine a corpului muscular.
83
M nunchiul neurovascular median este format de nervul median i vasele
sale.
Nervul median ajunge în regiune trecând printre capetele epicondilian
medial i coronoidian ale mu chiului pronator rotund, apoi pe sub arcada
fibroas a mu chiului flexor superficial al degetelor. Se plaseaz pe fa a
profund a acestuia, de care ader prin ramuri colaterale i esut conjunctiv lax.
În treimea inferioar devine superficial, fiind situat pe marginea lateral a
tendonului indexului din mu chiul flexor superficial al degetelor, între
tendoanele mu chilor flexor radial al carpului i palmar lung.
Artera nervului median provine din artera interosoas anterioar .
Venele comitante sunt tributare venei ulnare.
7. Stratul musculofascial profund este format din:

esut conjunctiv organizat cu valoare septal ,
mu chii flexor lung al policelui i flexor profund al degetelor,
m nunchiul neurovascular ulnar.
esutul conjunctiv organizat apare ca o necesitate func ional între

grupele musculare: superficial care con ine mu chi de amplitudine, cu scurtare
maxim i grupa profund , a flexorilor de for , a c ror lungime r mâne aceea i,
egal cu suprafa a de origine (fe ele anterioare ale ulnei i radiusului).
Faciliteaz glisarea celor dou grupe musculare i, la persoanele musculoase, ia
aspectul unui sept transversal profund, asem n tor cu cel de la gamb . Are o
form patrulater , prezentând:
fa a ventral , în raport cu mu chiul flexor superficial al degetelor,
fa a dorsal , care particip la formarea tecilor mu chilor flexor lung al
policelui i flexor profund al degetelor,
marginea superioar se inser pe r d cina lateral a tuberozit ii bicipitale
i fa a inferioar a procesului coronoid, sub mu chiul brahial,
marginea inferioar , se continu cu esutul conjunctiv subseros al tecii
sinoviale ulnare,
marginea lateral se inser pe marginea anterioar a radiusului, unde
fuzioneaz cu septul intermuscular antebrahial lateral,
marginea medial se inser pe marginea anterioar a ulnei.
M nunchiul neurovascular ulnar este format din artera ulnar , venele

comitante i nervul ulnar.
Nervul ulnar ajunge pe fa a anterioar a antebra ului trecând printre
capetele olecranian i epicondilian medial ale mu chiului flexor ulnar al carpului
i se angajeaz în septul antebrahial transveral profund, între mu chiul flexor
ulnar al carpului, situat superficial i medial i marginea medial a mu chiului
flexor profund al degetelor.
De la origine, artera ulnar , trece succesiv pe sub mu chiul pronator
rotund, arcada fibroas a mu chiului flexor superficial al degetelor i nervul
84
median, având un traiect oblic inferomedial (Fig. 5.3). În treimea mijlocie a
antebra ului ajunge pe marginea lateral a nervului ulnar, raporturi care se
p streaz pân în regiunea carpian anterioar .
4
9 5
11
3
6
8
2
10
Fig. 5.3. Arterele antebra ului

1. A. brachialis. 2. A. ulnaris . 3. A. recurrens ulnaris. 4. A.
recurrens ulnaris (r. anterior). 5. A. recurrens ulnaris (r. posterior).
6. A. interossea communis. 7. A. interossea anterior. 8. A.
interossea posterior. 9. A. interossea recurrens. 10. A. radialis.
11. A. recurrens radialis.
8. Planul profund, musculo-osteofibros este format din inser ia radial a

mu chiului supinator, mu chiul pronator p trat, ulna, membrana interosoas ,
radius i m nunchiul neurovascular interosos anterior.
M nunchiul neurovascular interosos anterior este alc tuit din:

nervul interosos anterior, ramur din nervul median,
artera interosoas anterioar , ramur din trunchiul interosoaselor,
colateral a arterei ulnare,
venele comitante,
limfatice.
Nervul interosos anterior este principala ramur colateral predominant
motoare a nervului median. Ia na tere imediat sub arcada mu chiului flexor
superficial al degetelor i se angajeaz în intersti iul dintre mu chii flexor lung
al policelui i flexor profund al degetelor. Se apropie treptat de fa a anterioar a
85
membranei interosoase, angajându-se între aceasta i fa a profund a
mu chiului pronator p trat.
Artera interosoas anterioar ia na tere printr-un trunchi comun cu cea
posterioar , la nivelul unde artera ulnar încruci eaz fa a profund a nervului
median i are un traiect similar cu nervul interosos anterior.
5.3. REGIUNEA ANTEBRAHIAL POSTERIOAR

(REGIO ANTEBRACHIALIS POSTERIOR)
5.3.1. LIMITE
humerali,
capului ulnei, la 2 cm deasupra vârfului procesului stiloid ulnar,
medial — o linie vertical care une te epicondilul medial al humerusului cu
procesul stiloid ulnar,
lateral — o linie vertical care une te epicondilul lateral al humerusului cu
procesul stiloid radial.
Limitele profunde sunt reprezentate de fa a posterioar a planului

osteofascial al antebra ului.
5.3.2. STRATIGRAFIE
Regiunea antebrahial dorsal cuprinde p r ile moi situate înapoia planului
osteofascial descris anterior, a ezate în urm toarele straturi (Fig. 5.4):
superficial ,
planul intermediar alc tuit din:
stratul musculofascial superficial: lama superficial a fasciei antebrahiale
dorsale i mu chii superficiali,
stratul musculofascial profund: lama profund a fasciei antebrahiale
dorsale, mu chii profunzi i m nunchiul neurovascular interosos dorsal,
planul profund, osteoconjunctiv (ulna, membrana interosoas antebrahial ,
radiusul).
1. Pielea este mai groas decât în regiunea ventral , cu fire de p r.

2. Stratul adipos subcutanat i fascia superficial au acelea i caractere ca i
în regiunea ventral .
arterele superficiale provin din axele arteriale profunde i formeaz teritorii
cutanate caracteristice,
venele superficiale formeaz o re ea venoas cu ochiuri largi, din care rezult
venele cefalic i bazilic , care trec în regiunea anterioar ,
86
vase limfatice superficiale înso esc venele,
nervi cutana i sunt reprezenta i de:
nervul cutanat posterior al antebra ului, colateral a nervului radial,
nervul cutanat lateral al antebra ului, ramura terminal a nervului
musculocutanat,
nervul cutanat medial al antebra ului, ramura posterioar .
7 24
30
5
4 32 9 20
1
21 8
3
22
11
28
14 19 27
33 6
10 25
12
29
34
13
2
26
15 18 17
31 28
16 35 20
23
Fig. 5.4. Sec iune transversal prin 1/3 mijlocie a

antebra ului
1. Integumentum commune. 2. Fascia antebrachii. 3. Vena
basilica. 4. Vena cephalica. 5. Vena mediana antebrachii. 6. M.
flexor carpi ulnaris. 7. M. flexor digitorum superficialis. 8. M.
palmaris longus. 9. M. flexor carpi radialis. 10. M. flexor
digitorum profundus. 11. M. brachioradialis. 12. M. extensor
carpi radialis longus. 13. M. extensor carpi radialis brevis. 14. M.
supinator (caput humeralis). 15. M. extensor digitorum. 16. M.
extensor digiti minimi. 17. M. extensor carpi ulnaris. 18. M.
abductor pollicis longus. 19. M. flexor pollicis longus. 20. N.
cutaneus antebrachii medialis. 21. N. cutaneus antebrachii
lateralis. 22. N. radialis (ramus superficialis). 23. N. radialis
(ramus profundus). 24. N. medianus. 25. N. ulnaris. 26. N.
interosseus anterior. 27. A. interossea anterior. 28. A. interossea
posterior. 29. A. ulnaris. 30. A. radialis. 31. Membrana
interossea.
87
3. Stratul musculofascial superficial este format de lama superficial a fasciei
antebrahiale dorsale i mu chii superficiali.
Lama superficial a fasciei antebrahiale posterioare este mai groas decât
cea profund i înt rit de fibre transversale. Formeaz teci musculare, pe a
c ror fa profund se inser fibrele superficiale ale mu chilor acestui plan.
Mu chii superficiali, în sens lateromedial, sunt:
extensor radial scurt al carpului,
supinator,
extensor al degetelor,
extensor al degetului mic,
extensorul ulnar al carpului.
3. Stratul musculofascial profund este format de lama profund a fasciei

antebrahiale dorsale, mu chii profunzi i m nunchiul vasculonervos interosos
dorsal (Fig. 5.5).
1 10
2
12
3 6
4 2
11 3
1
4
5 7
8
9
Fig. 5.5. Regiunea antebrahial posterioar -stratul profund

1. M. brachioradialis. 2. M. extensor carpi radialis longus. 3. M.
extensor carpi radialis brevis. 4. M. extensor digitorum. 5. M.
extensor carpi ulnaris. 6. M. supinator. 7. M. abductor pollicis
longus. 8. M. extensor pollicis brevis. 9. M. extensor pollicis
longus. 10. N. radialis. 11. N. radialis (r. profundus). 12. N.
radialis (r. superficialis).
Lama profund a fasciei antebrahiale dorsale este sub ire, slab reprezentat
i particip la formarea intersti iilor dintre mu chii acestui plan.
88
Mu chii din planul profund, în sens lateromedial, sunt:
abductor lung al policelui,
extensor scurt al policelui,
extensor lung al policelui,
extensor al indexului.
M nunchiul vasculonervos interosos dorsal este alc tuit din:
- nervul interosos posterior,
- artera interosoas posterioar , ramur din cubital ,
- venele comitante.
Nervul interosos dorsal reprezint ramura terminal posterioar a
nervului radial. De la originea sa, în an ul bicipitoradial, se angajeaz între
capetele epicondilian lateral i ulnar ale mu chiului supinator. Uneori, acest
intersti iu devine un canal osteomusculofibros datorit prezen ei unor fibre
conjunctive bine reprezentate (arcada Frohse-Fränkel), pe fa a profund a
cap tului epicondilian lateral. Terminologia de “tunel radial” este justificat în
momentul apari iei fenomenelor compresive. În regiunea posterioar nervul este
dispus între cele dou planuri musculare. Emite numeroase ramuri colaterale
pentru mu chii regiunii i se plaseaz pe fa a posterioar a membranei
interosoase pe care o urmeaz pân la nivelul articula iei radio-ulnar inferioar .
Artera interosoas dorsal ia na tere din trunchiul interosoaselor, ramur
colateral a arterei ulnare. De la origine se dirijeaz dorsal, trece peste marginea
superioar a membranei interosoase i ajunge în regiunea posterioar unde are
traiect comun cu nervul interosos posterior.
5. Planul profund, osteofibros, este format de fe ele posterioare ale ulnei,

radiusului i membranei interosoase.
89
90
Tabel 5.1. Mu chii anteriori ai antebra ului

comun Anatomica
Pronator rotund M. pronator teres - cap tul humeral – epicondilul mijlocul fe ei laterale n. median prona ia i flexia
humeral medial a corpului radiusului antebra ului
- cap tul ulnar - procesul
coronoid ulnar
Flexor radial al M. flexor carpi epicondilul humeral medial baza celui n. median flexia i abduc ia
carpului radialis metacarpianului II mâinii
Palmar lung M. palmaris epicondilul humeral medial retinaculul mu chilor n. median tensor al aponevrozei
longus flexori, aponevroza palmare i flexor al
palmar mâinii
Flexor ulnar al M. flexor carpi - cap tul humeral - epicondilul osul pisiform, cârligul n. ulnar flexia i adduc ia
carpului ulnaris humeral medial osului hamat, baza mâinii
- cap tul ulnar - olecran i metacarpianului V
marginea posterioar a ulnei
Flexor M. flexor - cap tul humeral –epicondilul fe ele laterale ale n. median flexia mâinii, a
superficial al digitorum humeral medial falangelor mijlocii ale falangelor 1 i 2 ale
degetelor superficialis - cap tul ulnar - procesul ultimelor patru degete ultimelor patru
coronoid al ulnei degete
- cap tul radial - ½ proximal a
marginii anterioare a radiusului
Flexor profund al M. flexor fe ele anterioar i medial ale baza falangelor distale n. interosos flexia mâinii, a
degetelor digitorum corpului ulnei, ale ultimelor patru anterior (n. falangelor distale ale
profundus procesul coronoid, degete median), ultimelor patru
membrana interosoas n. ulnar degete
Tabel 5.2. Mu chii anteriori ai antebra ului (continuare)

Flexor lung al M. flexor pollicis fa a anterioar a corpului radiusului, baza falangei distale a n. interosos flexia
policelui longus epicondilul humeral medial, policelui anterior din policelui
procesul coronoid al ulnei, median
membrana interosoas
Pronator p trat M. pronator 1/4 distal a fe ei anterioare a 1/4 distal a fe ei n. interosos prona ia
quadratus corpului ulnei anterioare a corpului anterior, antebra ului
radiusului n. median
Tabel 5.3. Mu chii posteriori ai antebra ului

comun Anatomica
Brahioradial M. brachioradialis creasta supracondilian fa a lateral a extremit ii n. radial flexie sau extensia
lateral a humerusului inferioare a radiusului antebra ului i
supina ie
Extensor radial lung M. extensor carpi creasta supracondilian fa a dorsal a bazei n. radial extensia i abduc ia
al carpului radialis longus lateral a humerusului metacarpianului II mâinii
Extensor radial scurt M. extensor carpi epicondilul lateral al fa a dorsal a bazei ramura extensia i abduc ia
al carpului radialis brevis humerusului metacarpianului III profund a mâinii
n. radial
Extensor al M. extensor epicondilul lateral al expansiunea extensorilor n. interosos extensia degetelor,
degetelor digitorum humerusului ultimelor patru degete posterior mâinii i a pumnului
(n. radial)
91
92
Tabel 5.4. Mu chii posteriori ai antebra ului (continuare)

comun Anatomica
Extensor ulnar M. extensor - cap tul humeral - baza metacarpianului 5 n. interosos posterior extensia i adduc ia
al carpului carpi ulnaris epicondilul humeral lateral (n. radial) mâinii
- cap tul ulnar - marginea
posterioar a ulnei
Anconeu M. anconeus epicondilul humeral lateral fa a lateral a procesului n. radial extensia antebra ului
olecranian i partea
superioar a fe ei
posterioare a ulnei
Supinator M. supinator epicondilul lateral al 1/3 proximal a fe elor n. interosos posterior supina ia antebra ului
humerusului, ligamentele anterioar , lateral i (n. radial)
colateral radial i inelar ale posterioar ale diafizei
cotului, fosa supinatorului i radiale
creasta ulnei
Abductor lung M. abductor fe ele posterioare ale fa a lateral a bazei n. interosos posterior abduc ia i extensia
al policelui pollicis longus radiusului i ulnei, membrana metacarpianului 1 i osul (n. radial) policelui, extensor i
interosoas trapez abductor al mâinii
Extensor scurt M. extensor fa a posterioar a radiusului, fa a posterioar a n. interosos posterior extensia falangei
al policelui pollicis brevis membrana interosoas falangei proximale a (n. radial) proximale a policelui,
policelui extensor i abductor al
mâinii
Extensor lung M. extensor fa a posterioar a ulnei, baza falangei distale a n. interosos posterior extensia, adduc ia
al policelui pollicis longus membrana interosoas policelui (n. radial) policelui extins,
extensor i abductor al
mâinii
Extensor al M. extensor fa a posterioar a ulnei, expansiunea extensorilor n. interosos posterior extensia indexului,
indexului indicis membrana interosoas degetelor pentru index (n. radial) extensor i abductor al
mâinii
Tabel 5.5. Arterele regiunii anterioare a antebra ului

comun Anatomica
Radial A. radialis a. brahial a. recurent radial , r. carpian palmar , m. brahioradial, m. brahial,
r. palmar superficial , m. supinator, articula iile cotului i
r. carpian dorsal , pumnului, mu chii eminen ei tenare,
prima a. metacarpian dorsal , mu chii interoso i dorsali, police,
a. principal a policelui, indice (vezi ramurile individuale)
a. radial a indicelui
Recurent A. recurrens a. radial m. brahioradial, m. brahial,
radial radialis m. supinator, articula ia cotului
Ulnar A. ulnaris a. brahial a. recurent ulnar , a. interosoas antebra , pumn, mân (vezi ramurile
comun , r. carpian palmar , individuale)
r. carpian dorsal , r. palmar profund ,
arcul palmar superficial
Recurent A. recurrens a. ulnar r. anterioar , articula ia cotului
ulnar ulnaris r. posterioar
Interosoas A. interossea a. ulnar aa. interosoase anterioar i posterioar fosa cubital
comun communis
Interosoas A. interossea a. interosoas comun a. median planurile profunde ale
anterioar anterior sau posterioar compartimentului anterior al
antebra ului
Interosoas A. interossea a. interosoas comun a. interosoas recurent p r ile profunde ale regiunii
posterioar posterior antebrahiale posterioare
Interosoas A. interossea a. interosoas fa a posterioar a cotului
recurent recurrens posterioar sau
comun
93
94
Tabel 5.6. Ramurile terminale ale plexului brahial la antebra

comun Anatomica
Musculocutanat N. cordonul lateral al - terminale: articula ia cotului, pielea marginii
musculocuta plexului brahial (C5-C7) n. cutanat lateral al antebra ului radiale a antebra ului
neus
Median N. medianus cordoanele lateral i - colaterale: mu chii flexori ai compartimentului
medial ale plexului n. interosos anterior al antebra ului, anterior al antebra ului, f r teritoriul
brahial (C6-T1) rr. musculare, n. ulnar,
r. comunicant pentru n. ulnar articula iile cotului
Ulnar N. ulnaris trunchiul medial al - colaterale: m. flexor ulnar al carpului, fasciculele
plexului brahial (C7-T1) rr. articulare, pentru inelar i auricular ale m. flexor
rr. musculare, profund al degetelor,
articula iile cotului i mâinii
Cutanat medial N. cutaneus trunchiul medial al r. anterioar , pielea din 1/2 anterioar , marginea
al antebra ului antebrachii plexului brahial (C8-T1) r. posterioar medial i 1/3 medial a fe ei
medialis posterioare a antebra ului
Radial N. radialis cordonul posterior al - colaterale: mu chii extensori ai antebra ului i
plexului brahial (C5) C6- n. cutanat posterior al antebra ului, mâinii, pielea fe ei posterioare a
C8 (T1) rr. musculare; antebra ului,
- terminale: articula iile cotului i mâinii
r. superficial ,
r. profund
PUMNUL
(Regiones carpales)
Jacobus Benignus Winslow (1669-1760)

Esposizione anatomica del corpo umano, Bologna, 1744
95
6.1. DATE GENERALE
Regiunile carpiene fac leg tura între antebra i mân , apar inând ultimei
din punct de vedere topografic. În anatomia româneasc se utilizeaz frecvent,
fie denumirea de gâtul mâinii, fie cea de pumn, preluat de la coala francez .

Pumnul cuprinde toate elementele situate între extremit ile distale ale
oaselor antebra ului i cele proximale ale metacarpienelor (Fig. 6.1).
2 1
10
11
4
5 3
9
6
V
I
8 7
Fig. 6.1. Sec iune frontal prin pumn

1. Radius. 2. Ulna. 3. Os scaphoideum. 4. Os lunatum. 5. Os
triquetrum. 6. Os trapezium. 7. Os trapezoideum. 8. Os capitatum.
9. Os hamatum. 10. Lig. colaterale carpi radiale. 11. Discus
articularis. (imagine CT, prin amabilitatea Dr. V. Busuioc)
96
Acest segment al membrului superior este format din dou regiuni separate
între ele prin complexul articular al gâtului mâinii:
- regiunea carpian ventral , de pasaj pentru tendoanele flexorilor i
m nunchiurile neurovasculare ulnar i median,
- regiunea carpian dorsal , care cuprinde tendoanele extensorilor i artera
radial .
6.1.2. LIMITE
superior — un plan transversal care trece deasupra capului ulnei, la 2 cm de
vârful procesului stiloid ulnar,
inferior — un plan transversal care trece la 1 cm sub linia care une te
tuberculul trapezului cu procesul uncinat al osului hamat.
Dac raport m planurile conven ionale la cele trei pliuri de flexie de pe fa a
anterioar a regiunii carpiene, planul superior trece prin pliul superior, iar planul
inferior la 1,5 cm sub pliul inferior.
Superficial, separa ia regiunilor ventral de cea dorsal se face prin dou
linii verticale trasate în axul proceselor stiloide radial i ulnar.
6.2. REGIUNEA CARPIAN ANTERIOAR

(REGIO CARPALIS ANTERIOR)
6.2.1. LIMITE
superior — linia circular care trece deasupra capului ulnei, la 2 cm de vârful
procesului stiloid ulnar,
inferior — linia circular care trece la 1 cm sub linia care une te tuberculul
trapezului cu procesul uncinat al osului hamat,
lateral — o linie vertical trasat prin axul procesului stiloid radial,
medial — o linie vertical trasat prin axul procesului stiloid ulnar.
Limite profunde: fa a anterioar a planului osteo-articular, epifizele
distale ale radiusului i ulnei, articula iile radiocarpiene, mediocarpiene i
carpometacarpiene.
6.2.2. STRATIGRAFIE
Regiunea carpian anterioar prezint urm toarele planuri anatomice:
planul superficial: pielea, stratul celular subcutanat i fascia superficial ,
planul intermediar reprezentat de:
stratul fascial,
stratul musculotendinos,
stratul neurovascular profund,
97
1. Pielea este fin i sub ire, l sând s se observe prin transparen re eaua
venoas superficial . La nivelul pliurilor, pielea ader de planurile subjacente
prin tracturi conjunctive (retinacula cutis).
2. Stratul subcutanat este aproape în totalitate lipsit de gr sime, iar fascia

superficial are structura lamelar cunoscut .
venele superficiale formeaz o re ea anastomotic cu ramuri oblice i
longitudinale, tributare venei median a antebra ului,
terminarea nervului cutanat lateral al antebra ului din nervul
musculocutanat,
ramura cutanat palmar din nervul median care se bifurc într-un ram
lateral, tenarian i altul medial,
ramura cutanat palmar din nervul ulnar.
Nervul cutanat palmar din median ia na tere la 10 cm deasupra
retinaculului flexorilor i devine subcutanat între tendoanele mu chilor palmar
lung i flexor radial al carpului. Merge superficial de retinaculul flexorilor, spre
pielea p r ii laterale i centrale a palmei.
Nervul cutanat palmar din ulnar ia na tere în treimea mijlocie a
antebra ului i perforeaz fascia antebrahial pentru a ajunge la pielea p r ii
mediale a palmei.
3. Planul fascial are o structur complex deoarece este destinat s realizeze

conten ia tendoanelor flexorilor pe planul osos în timpul mi c rilor mâinii. Este
alc tuit din (Fig. 6.2):
- lam fascial superficial ,
- tunelul osteofibros ulnar,
- lama fascial profund .
Lama fascial superficial reprezint continuarea distal a fasciei
antebrahiale i are trei zone:
lateral , sub ire, care se continu cu fascia tenarian ,
mijlocie, înt rit de tendonul mu chiului palmar lung, care se r sfir în
evantai, continuându-se cu aponevroza palmar ,
medial , sub ire, care se continu cu fascia hipotenar .
Tunelul osteofibros ulnar (canalul Guyon), de form triunghiular , este
limitat de:
medial – osul pisiform i procesul uncinat al osului hamat,
dorsal – retinaculul flexorilor,
anterolateral – ligamentele pisotriquetral i pisohamat, expansiunea
tendinoas a mu chiului flexor ulnar al carpului, deasupra c reia se g se te lama
superficial a fasciei carpian anterioar , esut adipos i mu chiul palmar scurt.
Tunelul ulnar con ine m nunchiul neurovascular ulnar care poate fi comprimat
la acest nivel.
98
9 6 10
11
12
5
8 7 4
2
3
Fig. 6.2. Schema structurilor osteoconjunctive ale canalului

carpian
1. Os scaphoideum. 2. Os capitatum. 3. Os hamatum. 4. Os
triquetrum. 5. Os pisiforme. 6. Retinaculum flexorum. 7. Fascia
interossea palmaris. 8. Spa iul Pirogoff – Parona. 9. Canalis
mm. flexores carpi radiales. 10. Canalis carpi. 11. Canalis n.
ulnaris (Guyon). 12. N. ulnaris.
Lama fascial profund este reprezentat de retinaculul flexorilor, structur

conjunctiv groas i rezistent , cu axul mare dirijat transversal. Prezint :
fa superficial , în raport cu planurile supraiacente descrise,
fa profund , acoper concavitatea anterioar a an ului carpian pe care îl
transform într-un canal osteofibros, tunelul carpian. De pe ea se desprinde o
expansiune fibroas care se inser pe scafoid, trapezoid i osul capitat, separând
tunelul osteofibros al tendonului mu chiului flexor radial al carpului cu teaca sa
sinovial , de restul structurilor din tunelul carpian,
marginea superioar – se continu cu fascia antebrahial ,
marginea inferioar – se continu cu fasciile palmare, oferind inser ie
mu chilor tenari i hipotenari,
marginea lateral – se inser pe tuberculii oaselor scafoid i trapez,
marginea medial – se inser pe osul pisiform i procesul uncinat al osului
hamat.
4. Stratul musculotendinos este complex, fiind format din patru planuri. De la

suprafa spre profunzime, succesiunea acestora este:
primul plan este alc tuit, în sens lateromedial, din tendoanele mu chilor:
99
brahioradial, care se inser distal la baza procesul stiloid al radiusului,
flexor radial al carpului, situat în tunelul osteofibros propriu al canalului
carpian, în teaca sa sinovial ,
flexor ulnar al carpului care se inser pe pisiform,
al doilea plan este reprezentat de cele patru tendoane ale mu chiului flexor
superficial al degetelor, învelit în teaca sinovial digitocarpian medial ,
al treilea plan este reprezentat de tendoanele mu chilor:
flexor lung al policelui învelit în teaca sinovial digitocarpian lateral ,
flexor profund al degetelor, cele patru tendoane g sindu-se împreun cu
cele ale flexorului superficial al degetelor, în teaca sinovial digitocarpian
medial . Prin canalul carpian, între cele dou teci sinoviale digitocarpiene,
medial i lateral , slab aderente de perinerv, trece spre mân nervul median.
al patrulea plan este format de fasciculele inferioare ale mu chiului pronator
p trat.
Artera radial , situat pe fa a ventral a mu chiului pronator p trat, trece

lateral de retinaculul flexorilor, între proeminen ele scafoidului i trapezului,
medial i a procesului stiloid radial, lateral, pentru a ajunge în tabachera
anatomic , pe sub ligamentul colateral radial al pumnului.
Nervul median ajunge în regiunea carpian anterioar între tendoanele
mu chilor palmar lung i flexor radial al carpului. P trunde în canalul carpian pe
sub retinaculul flexorilor, fiind situat anterior tendonului indexului din mu chiul
flexor superficial al degetelor.
5. Stratul neurovascular profund este reprezentat de arcul sau re eaua arterial

palmar a carpului i m nunchiul neurovascular interosos anterior.
Pe planul osteo-articular se g se te arcul sau re eaua arterial palmar a
carpului format din anastomoza ramurilor:
- carpian palmar din artera radial ,
- carpian palmar din artera ulnar .
Nervul interosos anterior din median vine din regiunea ventral a
antebra ului, trece pe sub mu chiul pronator p trat i se termin prin ramuri
pentru articula ia pumnului.
Artera interosoas anterioar d o ramur care trece înaintea mu chiului
pronator p trat i se anastomozeaz cu ramurile din concavitatea arcului arterial
palmar al carpului, dup care perforeaz membrana interosoas i se termin în
arcul carpian dorsal.
6. Planul profund, osteo-articular, este reprezentat de fe ele ventrale ale

epifizelor distale ale radiusului i ulnei, ale articula iilor radio-ulnar distal ,
radiocarpiene, mediocarpiene i carpometacarpiene.
100
6.3. REGIUNEA CARPIAN POSTERIOAR
(REGIO CARPALIS POSTERIOR)
6.3.1. LIMITE
superior — linia circular care trece deasupra capului ulnei, la 2 cm de
vârful procesului stiloid ulnar,
inferior — linia circular care trece la 1 cm sub linia care une te tuberculul
lateral — o linie vertical trasat prin axul procesului stiloid radial,
medial — o linie vertical trasat prin axul procesului stiloid ulnar.
Limitele profunde corespund fe ei posterioare a planului osteo-articular:
epifizele distale ale radiusului i ulnei, articula iile radiocarpiene, mediocarpiene
i carpometacarpiene.
6.3.2. STRATIGRAFIE
Regiunea carpian dorsal prelunge te distal regiunea antebrahial
posterioar , are form patrulater , mai s rac în forma iuni anatomice i slab
vascularizat . Se disting urm toarele planuri:
planul intermediar format de:
stratul fascial (fascia regiunii carpiene dorsale cu retinaculul extensorilor),
stratul tendinos,
stratul vascular: artera radial i arcul arterial carpian dorsal, arterele
interosoase;
1. Pielea este mobil i mai groas decât cea din regiunea ventral , profund
g sindu-se stratul celular subcutanat i fascia superficial .
lateral — por iunea de origine a venei cefalice i ramura superficial a
nervului radial,
medial — por iunea de origine a venei bazilice cu ramura cutanat
dorsal a nervului ulnar,
la mijloc — termina iile nervului cutanat posterior al antebra ului din
radial.
2. Stratul fascial este alc tuit din fascia regiunii carpiene dorsale cu retinaculul
extensorilor.
Fascia regiunii carpiene dorsale reprezint continuarea fasciei antebrahiale
dorsale, condensat la acest nivel sub forma retinaculului extensorilor.
Retinaculul extensorilor este o structur conjunctiv dens , de form patrulater ,
dispus transversal, care prezint :
101
o fa superficial care are raporturi cu elementele superficiale ale
regiunii,
o fa profund care ader de tuberculul radial i trimite în profunzime o
serie de septuri care se inser pe crestele planului osos delimitând ase tunele
osteofibroase, prin care trec tendoanele extensorilor, înconjurate de teci
sinoviale proprii. Aceste septuri se continu proximal cu cele corespunz toare
ale fasciei antebrahiale dorsale care separ compartimentele fasciale ale
mu chilor extensori ai mâinii,
marginea superioar se continu cu fascia antebrahial dorsal ,
marginea inferioar se continu cu fascia dorsal a mâinii,
marginea medial , se inser pe procesul stiloid al ulnei, oasele pisiform,
triquetrum (piramidal) i ligamentul colateral carpian ulnar,
marginea lateral , se inser pe extremitatea distal a radiusului (procesul
stiloid) i ligamentul colateral carpian radial.
3. Stratul tendinos
În sens lateromedial se g sesc ase tunele osteofibroase ocupate de
tendoanele mu chilor extensori i tecile lor sinoviale (Fig. 6.3).
Primul tunel, situat pe fa a dorsolateral a radiusului, con ine tendoanele
mu chilor:
abductor lung al policelui,
extensor scurt al policelui.
Al doilea tunel, situat pe fa a dorsolateral a radiusului, con ine tendoanele
mu chilor:
extensor radial scurt al carpului.
Al treilea tunel, situat pe fa a posterioar a radiusului, medial de tuberculul
radial. Prin el trece tendonului mu chiului extensor lung al policelui, înconjurat
de o teac sinovial proprie.
Al patrulea tunel, cel mai larg, con ine:
cele patru tendoane ale mu chiului extensor al degetelor,
tendonul mu chiului extensor al indexului.
Al cincilea tunel, corespunde fe ei dorsale a capsulei articula iei radio-ulnare
distale i con ine tendonului mu chiului extensor al degetului mic.
Al aselea tunel, situat între capul ulnei i procesul stiloid ulnar, este ocupat
de tendonul mu chiului extensor ulnar al carpului.
Tecile sinoviale dep esc marginea distal a retinaculului extensorilor,
fiind din ce în ce mai lungi în sens lateromedial.
4. Stratul vascular se g se te pe planul osteo-articular i este reprezentat de:

por iunea terminal a arterei radiale i arcul sau re eaua arterial dorsal a
carpului format din anastomoza arterelor:
dorsal a carpului din radial care ia na tere în tabachera anatomic i
se dirijeaz medial, pe sub tendoanele extensorilor,
102
dorsal a carpului din ulnar ,
interosoas anterioar , care perforeaz membrana interosoas sub
mu chiul pronator p trat, ajungând dorsal i se termin în arcul posterior,
interosoas posterioar .
4
3 6
7
2
1 7
8 5
6
Fig. 6.3. Fa a dorsal a pumnului i mâinii

1. Retinaculum musculorum extensorum. 2. M. extensor carpi
ulnaris. 3. M. extensor digiti minimi. 4. M. extensor digitorum. 5.
M. extensor pollicis brevis. 6. M. extensor pollicis longus. 7. M.
extensores carpi radiales longus et brevis. 8. M. connexus
intertendinei. 9. Mm. interossei dorsales.
Din re eaua arterial dorsal iau na tere arterele:

carpiene dorsale,
metacarpiene dorsale (2 - 4) care se bifurc în ramurile digitale dorsale
adiacente spa iilor corespunz toare. Prima arter metacarpian dorsal ia na tere
din artera radial . Arterele metacarpiene dorsale se anastomozeaz cu:
arterele digitale proprii din arcada palmar superficial ,
arcul palmar profund prin arterele perforante proximale,
arterele digitale comune din arcul palmar superficial, prin arterele
perforante distale.
În cadrul regiunii carpiene dorsale se individualizeaz tabachera

anatomic descris în anatomia clasic drept o regiune separat (Fig. 6.4). Are
form elipsoidal i este delimitat astfel:
103
lateral — tendoanele mu chilor abductor lung al policelui i extensor scurt
al policelui,
medial — tendonul mu chiului extensor lung al policelui.
10
5 2
6
3
7 4
9
8
Fig. 6.4. Tabachera anatomic

1. Retinaculum musculorum extensorum. 2. M. abductor pollicis
longus. 3. M. extensor pollicis brevis. 4. M. extensor pollicis
longus. 5. M. extensor carpi radialis brevis. 6. M. extensor carpi
radialis longus. 7. M. extensor digitorum. 8. M. extensor indicis.
9. M. interosseus dorsalis I. 10. A. radialis.
Con inutul tabacherei anatomice este alc tuit din:

- elemente superficiale:
originea venei cefalice,
ramura superficial a nervului radial,
- elemente profunde:
în partea superioar — inser ia tendonului mu chiului extensor radial
lung al carpului pe procesul stiloid al metacarpianului II i inser ia tendonului
mu chiului extensor radial scurt al carpului pe procesul stiloid al
metacarpianului III,
în partea inferioar — artera radial care emite aici ramura carpian
dorsal i artera dorsal a policelui, dup care trece printre capetele primului
mu chi interosos dorsal i ajunge în regiunea palmar ,
104
plan eul tabacherei anatomice corespunde extremit ii proximale a
primului spa iu interosos.
5. Planul profund, osteo-articular este reprezentat de fe ele dorsale ale

epifizelor distale ale radiusului i ulnei, ale articula iilor radiocarpiene,
mediocarpiene i carpometacarpiene.
105
MÂNA
(Manus)
Auguste Rodin (1840-1917) – La Cathèdrale
106
7.1. DATE GENERALE
Mâna este segmentul distal al membrului superior, corespunzând oaselor
metacarpiene i falange. Func ional, mâna reprezint cel mai fin i performant
instrument al sistemului somatic, capabil s execute mi c ri foarte variate, de la
delicate ea extrem a mângâierii materne sau a agilit ii degetelor violonistului,
pân la for a i precizia degetului lupt torului de arte mar iale, care inte te
decisiv un punct vulnerabil.
În ansamblul membrului superior, care poate fi comparat cu un bra de
robot format din leviere multiarticulate, pentru abduc ie i flexie, mâna apare ca
un sistem distal, liber, cu func ie de prehensie. Aceasta se realizeaz în principal,
prin pensa dintre police i index. Mobilitatea extrem a primului metacarpian,
confer valoare func ional egal celorlalte patru degete i, în acela i timp,
define te policele ca fiind elementul func ional central al mâinii.

Mâna este format din dou por iuni separate prin linia digitopalmar :
- mâna propriu-zis
- degetele.
7.1.2. LIMITE
Mâna propriu-zis este limitat astfel:
superior — un plan transversal care trece la 1 cm sub linia care une te
tuberculul trapezului cu procesul uncinat al osului hamat,
inferior — un plan transversal cu concavitatea proximal care trece anterior
prin pliului digitopalmar, iar posterior prin comisurile interdigitale,
corespunzând în profunzime interliniilor articulare metacarpofalangiene.
Regiunea palmar se întinde inferior cu 1,5 cm mai mult decât regiunea dorsal
a mâinii, datorit spa iilor comisurale, care se întind doar palmar.
Separa ia dintre cele dou p r i ale mâinii, ventral (palmar ) i dorsal , se

face printr-un plan conven ional care trece prin:
lateral — o linie care urmeaz succesiv marginea lateral a metacarpianului
I, de la planul superior pân la r d cina policelui i marginea lateral a
metacarpianului II, de la r d cina policelui pân la pliul digitopalmar,
medial — o linie ce trece prin marginea medial a metacarpianului V între
cele dou planuri.
În cele ce urmeaz vom descrie, succesiv, regiunile:
- palmar a mâinii,
107
- dorsal a mâinii,
- palmar a degetelor,
- dorsal a degetelor.
7.2. PALMA SAU REGIUNEA PALMAR

(PALMA, REGIO PALMARIS)
7.2.1. LIMITE
superior — linia circular care trece la 1 cm sub linia care une te tuberculul
inferior — linia circular cu concavitatea proximal care trece prin pliului
digitopalmar,
cele dou planuri transversale.
Limitele profunde sunt reprezentate de fe ele anterolateral i
anteromedial ale oaselor metacarpiene.
7.2.2. ÎMP R IRE TOPOGRAFIC

Regiunea palmar poate fi sistematizat în 3 planuri:
planul superficial, format de piele, stratul adipos subcutanat i fascia
superficial ,
planul intermediar alc tuit la rândul lui din:
fascia palmar ,
stratul subfascial alc tuit din:
stratul neurovascular subfascial superficial,
stratul musculotendinos,
planul profund, interosos, cuprinde:
fascia interosoas palmar ,
stratul osteomuscular format de oasele metacarpiene i mu chii interoso i
palmari.
Între fasciile interosoas palmar (întins între marginile anterioare ale
oaselor metacarpiene II-V) i interosoas dorsal (întins între marginea ulnar a
metacarpianului V i cea radial a metacarpianului II), se descrie planul
interosos, considerat o entitate chirurgical , regiunea interosoas (Fig. 7.1).
Aceste elemente sunt împ r ite între cele dou regiuni topografice ale mâinii.
Por iunea inferioar a palmei, unde se face leg tura între r d cinile
degetelor, poate fi considerat o regiune separat , regiunea comisural .
108
7 6 8
III II
IV
V I
5
2 1
4 3
Fig. 7.1. Sec iune prin 1/3 medie a mâinii

1. Eminentia thenaris. 2. Eminentia hypothenaris. 3. Septul
palmar medial. 4. Tendoanele mu chilor flexori ai degetelor. 5.
Septul palmar medial. 6. Fascia palmar profund . 7. Tendoanele
mu chilor extensori ai degetelor. 8. Retinaculum musculorum
extensorum.(imagine CT, prin amabilitatea Dr. V. Busuioc)
1. Pielea este groas i pu in mobil , f r p r i glande sebacee, dar cu

numeroase glande sudoripare, în zona palmar mijlocie. La nivelul eminen elor
tenar i hipotenar pielea este mai sub ire, mobil pe planurile profunde.
2. Stratul adipos subcutanat este traversat, în zona mijlocie, de numerose

tracturi conjunctive care unesc dermul pielii cu fascia superficial a eminen elor
tenar i hipotenar i cu fa a anterioar a aponevrozei palmare mijlocii,
delimitând areole pline cu gr sime sub tensiune. esutul adipos este mai bine
reprezentat la nivelul eminen elor tenar , hipotenar i, mai ales, la nivelul
proeminen ei digitopalmare unde formeaz perni e corespunz toare fiec rui
deget. La acest nivel se g sesc comunic ri între regiunile palmar i dorsal a
mâinii.
La nivelul eminen ei hipotenare se g se te mu chiul palmar scurt, mu chi
subcutanat sub ire, patrulater, cu fibrele transversale, organizate în dou
fascicule: inferior (palmar) i superior (carpian), sub care se g se te terminarea
m nunchiului neurovascular ulnar.
109
3. Fascia superficial este prezent numai în regiunea tenar i hipotenar , în
zona mijlocie dermul fiind aderent de fa a superficial a fasciei palmare.
nervii superficiali sunt:
ramura palmar cutanat din nervul median care se bifurc într-o
ramur lateral i una medial , care inerveaz pielea por iunilor lateral
(eminen a tenar ) i mijlocie ale palmei,
ramura palmar cutanat din nervul ulnar care inerveaz pielea por iunii
mediale (eminen a hipotenar ) a palmei,
arterele superficiale provin din ramura superficial palmar a arterei radiale
i din artera ulnar , sunt de calibru mic i extrem de numeroase. În regiunea
palmar mijlocie dermul ader de adventicea arterial . Ca urmare:
arterele sunt men inute deschise i pl gile sânger abundent,
multitudinea anastomozelor favorizeaz instalarea rapid a circula iei
colaterale pe c i anatomice alternante, motiv pentru care fiecare fragment
cutanat are valoare func ional în chirurgia reconstructiv a mâinii,
venele superficiale au de asemeni calibru mic, la nivelul palmei neexistând
colectoare venoase importante, deoarece tensiunile create în retinaculele
flexorilor i compartimentele fasciale palmare propulseaz sângele spre re eaua
venoas dorsal a mâinii.
4. Fascia palmar se continu cu:

- tendonul mu chiului palmar lung, proximal,
- fascia dorsal a mâinii, pe p r ile laterale,
- tecile fibroase digitale proximale, distal.
Fascia palmar este format din trei segmente:
aponevroza palmar , groas , cu structur particular ,
fascia tenar , sub ire, acoper mu chii tenari,
fascia hipotenar , sub ire, acoper mu chii hipotenari.
Aponevroza palmar este por iunea mijlocie, puternic , bine
individualizat , a fasciei palmare, care acoper tendoanele mu chilor flexori
lungi ai degetelor i prezint fibre longitudinale care se condenseaz sub forma a
patru benzi pretendinoase digitale. Are form triunghiular , cu: o baz , un vârf,
dou margini i dou fe e.
Vârful, orientat proximal, se continu cu tendonul mu chiului palmar
lung i cu retinaculul flexorilor.
Baza este format de ligamentul metacarpian transvers superficial, un
ansamblu de fibre transversale lungi, care se întind de la marginea lateral a
extremit ii distale a metacarpianului II pân la partea medial a metacarpianului
V. Acestea sunt dublate pe fa a profund de fibre arciforme scurte care
formeaz arcadele digitale i interdigitale ale ligamentului.
Marginile lateral i medial trimit în profunzime septurile fibroase
palmare care se îndreapt spre metacarpienele I, III i V, delimitând
compartimentele fasciale i spa iile mâinii.
110
5. Stratul subfascial este cuprins între fascia palmar i fascia interosoas
palmar i cuprinde:
stratul neurovascular subfascial superficial reprezentat de:
arcul arterial palmar superficial i ramurile sale,
terminarea nervului median,
ramura superficial a nervului ulnar,
anastomoza medio-ulnar superficial ,
stratul musculotendinos.
Stratul subfascial este subîmp r it în compartimente fasciale i spa ii prin
septuri fibroase care se desprind de pe fa a profund a fasciei palmare. În cele ce
urmeaz vom prezenta succesiv forma iunile fibroase i spa iile pe care le
limiteaz (Fig. 7.2).
Septul lateral se inser pe:
o treime proximal a marginii lateral a aponevrozei palmare,
marginea palmar a metacarpianului I.
Septul intermediar se inser pe:
restul marginii laterale a aponevrozei palmare,
marginea palmar a metacarpianului III.
Septul medial se inser pe:
marginea medial a aponevrozei palmare,
marginea palmar a metacarpianului V.
Între fascia palmar i cele trei septuri se delimiteaz în regiunea palmar

patru compartimente musculofasciale.
Compartimentul musculofascial tenar, delimitat între fascia tenarian ,
septul lateral i fa a lateral a metacarpianului I, este compact, sub tensiune i
con ine mu chi ai policelui:
abductor scurt,
flexor scurt,
opozant.
Compartimentul musculofascial adductor, delimitat între septurile
intermusculare lateral, intermediar i fascia interosoas palmar corespunz toare
primelor dou spa ii interosoase. Este un compartiment lax, de glisare a policelui
în mi carea de opozi ie i con ine:
spa iul celular tenarian,
cap tul transvers al mu chiului adductor al policelui,
cap tul oblic al mu chiului adductor al policelui, care are valoare
func ional de interosos palmar al primului spa iu,
tendonul mu chiului flexor lung al policelui i teaca sa sinovial ,
tendoanele mu chilor flexori pentru index,
primul mu chi lombrical.
111
Compartimentul fascial central delimitat între aponevroza palmar , septurile
intermusculare lateral i intermediar i fascia interosoas palmar
corespunz toare spa iilor interosoase III i IV. Con ine:
esut celular pretendinos cu elementele neurovasculare:
arcul palmar superficial cu ramurile,
ramurile terminale ale nervilor ulnar i median,
tendoanele mu chilor flexori pentru degetele III-V cu tecile sinoviale,
ultimii trei mu chi lombricali,
spa iul palmar mijlociu cu esut celular retrotendinos, de glisare axial a
tendoanelor mu chilor flexori.
Compartimentul musculofascial hipotenar delimitat între fascia hipotenar ,
septul medial i fa a medial a metacarpianului V i con ine mu chi destina i
degetului mic:
abductor al degetului mic,
flexor al degetului mic,
opozant al degetului mic.
a) Compartimentul musculofascial tenar con ine mu chii eminen ei tenare,

a eza i în trei straturi.
superficial, în partea anterolateral , este format de mu chiul abductor scurt
al policelui i este perforat de ramura palmar superficial a arterei radiale,
mijlociu este format de mu chiul opozant al policelui i ramura recurent a
nervului median,
profund este format de mu chiul flexor scurt al policelui, printre cele dou
capete de origine trecând tendonul mu chiului flexor lung al policelui, învelit în
teaca sa sinovial .
b) Compartimentul musculofascial hipotenar

Sub mu chiul palmar scurt care apar ine planului suprafascial, se g sesc
ceilal i trei mu chi ai eminen ei hipotenare, a eza i în dou straturi.
superficial, format de mu chii:
medial — abductor al degetului mic,
lateral — flexor al degetului mic,
profund, reprezentat de mu chiul opozant al degetului mic.
c) Compartimentul musculofascial palmar central are organizare de tip

retinacul, fiind limitat de patru structuri conjunctive bine individualizate:
- anterior – aponevroza palmar mijlocie,
- posterior – aponevroza palmar profund ,
- lateral i medial – septurile palmare respective.
Con ine elemente musculotendinoase dispuse în dou straturi:
superficial care cuprinde tendoanele mu chiului flexor superficial al
degetelor,
112
profund care cuprinde tendoanele mu chiului flexor profund al degetelor, pe
care î i au originea mu chii lombricali.
3 12 15
7 2426 1
9 2 8 4
13 19
17
I 18
II IV
III
23
14
22 16 11 25 10 5 6 21 20
Fig. 7.2. Sec iune transversal prin mân

1. Integumentum commune. 2. Aponeurosis palmaris. 3. Fascia
thenaria. 4. Fascia hypothenaria. 5. Fascia interossea palmaris. 6.
Fascia interossea dorsalis. 7. Septum palmaris lateralis. 8.
Septum palmaris medialis. 9. Septum palmaris intermedius. 10.
Spatium adductorum. 11. Spatium palmaris medium. 12. M.
abductor pollicis brevis. 13. M. opponens pollicis. 14. M. flexor
pollicis brevis. 15. Tendo m. flexoris pollicis longus. 16. M.
adductor pollicis. 17. M. abductor digiti minimi. 18. M.
opponens digiti minimi. 19. M. flexor digiti minimi brevis. 20.
Mm. interossei dorsales et palmares. 21. Tendines m. extensoris
digitorum. 22. Tendo m. extensoris indicis. 23. Tendines mm.
extensoris pollicis longus et brevis. 24. Vagina synovialis
communis mm. Flexorum. 25. Aa. et Nn. metacarpeae palmares.
26. Aa. et Nn. digitales palmares communes.
Teaca sinovial digitocarpian medial (ulnar ), învele te tendoanele

mu chilor flexori ai degetelor, superficial i profund, prezentând dou lame:
lama parietal tapiseaz fe ele profunde ale aponevrozei palmare, ale
septurilor medial i intermediar i fa a superficial a fasciei interosoase palmare.
Distal se continu cu lama parietal a tecii sinoviale pentru tendoanele
mu chiului flexor al degetului mic, iar cranial tapiseaz pere ii tunelului carpian,
dep ind marginea proximal a retinaculului flexorilor cu 2-3 cm,
lama visceral acoper succesiv, în sens radio-ulnar, fe ele palmare ale
113
tendoanelor mu chiului flexor superficial al degetelor, fe ele dorsale ale
acelora i tendoane, dup care se reflect i învele te fe ele palmare ale
tendoanelor mu chiului flexor profund al degetelor i a mu chilor lombricali,
apoi fe ele lor dorsale.
Liniile de reflexie a celor dou lame sunt situate radial i urmeaz marginea
lateral a tendonului mu chiului flexor superficial pentru index, respectiv
marginile laterale ale primului lombrical i tendonului mu chiului flexor
profund pentru index. Cavitatea sinovial , virtual , prezint trei compartimente:
pretendinos, intertendinos i retrotendinos. Acestea comunic de-a lungul
marginilor mediale ale tendoanelor flexorilor pentru degetul mic.
Stratul neurovascular subfascial superficial este alc tuit din:

arcul arterial palmar superficial i ramurile sale (Fig. 7.3),
terminarea nervului median,
ramura superficial al nervului ulnar,
anastomoza medio-ulnar superficial .
4 8
3
7
9
10
1 2
Fig. 7.3. Arcurile arteriale ale mâinii

1. A. ulnaris. 2. A. radialis. 3. Arcus palmaris superficialis. 4.
Aa. digitales palmares communes. 5. Rr. perforantes. 6. Aa.
digitales palmares propriae. 7. Arcus palmaris profundus. 8. Aa.
metacarpales palmares. 9. Rr. Perforantes. 10. Rete carpale
dorsale.
114
Arcul arterial palmar superficial este convex distal, partea sa mijlocie
corespunzând an ului transvers proximal al palmei. Acest arc este format din
ramura terminal a arterei ulnare (artera principal ) care se anastomozeaz cu
ramura palmar superficial a arterei radial . Din convexitatea arcului se
desprind trei artere digitale palmare comune care se anastomozeaz , la
extremitatea distal a spa iilor interosoase, cu arterele metacarpiene palmare cu
origine în arcul arterial palmar profund. Fiecare arter digital palmar comun
se împarte într-o pereche de artere digitale proprii care merg pe marginile
degetelor II-IV i lateral a degetului V, fiind situate dorsal fa de nervul
digital. Artera digital palmar pentru partea medial a degetului mic ia na tere
din arc deasupra mu chiului palmar scurt.
Arterele sunt înso ite de vene comitante corespunz toare i de vase
limfatice.
Nervii digitali palmari comuni, situa i profund de arcul arterial superficial
cu ramurile sale, sunt ramuri terminale din nervii (Fig. 7.4):
16
7
13 15
11 5
12 4
8 2
6
10 3
1
9
14
Fig. 7.4. M nunchiurile neuro-arteriale ale palmei

1. Retinaculum musculorum flexorum. 2. M. Abductor pollicis
brevis. 3. M. opponens pollicis. 4. M. flexor pollicis brevis
(caput superficiale). 5. M. adductor pollicis. 6. M. abductor digiti
minimi. 7. M. flexor digiti minimi brevis. 8. M. opponens digiti
minimi. 9. N. ulnaris. 10. R. profundus. 11. R. superficialis. 12.
N. medianus. 13. Anastomoz medio-ulnar superficial . 14. A.
ulnaris. 15. Arcus palmaris superficialis. 16. Aa. digitales
palmares communes.
115
median – primii trei, situa i în partea lateral a mâinii,
ulnar, ramura terminal superficial , din care iau na tere ultimii doi,
situa i medial.
6. Planul profund, interosos

Acest plan este reprezentat de:
fascia palmar interosoas ,
stratul neurovascular profund(Fig. 7.5),
mu chii interoso i,
oasele metacarpiene cu inser ia mu chiului flexor radial al carpului pe
baza metacarpianului II.
6’
14
5 9
6 3
4
10 2
4
12
7 3
8 11
15 1
13
Fig. 7.5. Arcul arterial palmar profund.

1. Lig. metacarpale transversum profundum. 2. M. abductor
digiti minimi. 3. M. flexor digiti minimi brevis. 4. M. opponens
digiti minimi. 5. M. flexor pollicis brevis (caput profundum). 6.
M. adductor pollicis (caput obliquum). 6’. M. adductor pollicis
(caput transversum). 7. M. interosseus palmaris I. 8. M.
interosseus dorsalis I. 9. A. ulnaris (r. palmaris profundus). 10.
A. radialis. 11. Aa. metacarpales palmares. 12. A. princeps
pollicis. 13. Aa. Digitales palmares propriae. 14. N. ulnaris. 15.
Nn. Digitales palmares communes.
Fascia interosoas palmar este o lam conjunctiv sub ire care se prinde pe
marginea anterioar a oaselor metacarpiene i limiteaz cu acestea spa iul
palmar profund Pirogoff - Parona.
Stratul neurovascular profund
Arcul arterial palmar profund încruci eaz oasele metacarpiene imediat
116
sub extremitatea lor proximal , la o latur de deget de pumn, mai sus de arcada
superficial . Arcul este format din anastomoza arterelor:
ramura terminal a arterei radiale (artera principal ),
ramura palmar profund din artera cubital , care trece prin mu chii
hipotenari.
Din convexitatea arcului iau na tere trei artere metacarpiene palmare i
artera principal a policelui care se anastomozeaz cu arterele digitale comune
din arcul arterial palmar superficial la extremitatea distal a spa iilor interosoase,
formând arterele perforante distale. De pe fa a profund a arcului palmar
profund iau na tere arterele perforante proximale care se anastomozeaz cu
arterele metacarpiene dorsale dup ce str bat mu chii interoso i, la extremitatea
proximal a spa iilor interosoase.
Toate ramurile arteriale sunt înso ite de vene comitante i vase limfatice.
Nervii profunzi sunt reprezenta i de ramura terminal profund a nervului
ulnar i ramurile sale. Nervul are un traiect oblic caudal i medial spre eminen a
tenar i d ramuri:
motorii pentru mu chii hipotenari, adductorul policelui i interoso i,
articulare pentru articula iile mâinii.
Mu chii interoso i palmari, a a cum indic numele, ocup spa iile dintre
oasele metacarpiene.
7.3. REGIUNEA DORSAL A MÂINII

(REGIO DORSALIS MANUS, DORSUM MANUS)
7.3.1. LIMITE
superior — linia circular care trece la 1 cm sub linia care une te tuberculul
inferior — linia circular care trece prin articula iile metacarpo-falangiene,
cele dou planuri transversale.
Limita profund este reprezentat de planul interosos metacarpian.
7.3.2. STRATIGRAFIE
Pe fa a dorsal a mâinii se g sesc planurile anatomice (Fig. 7.1):
planul superficial, alc tuit din piele, stratul adipos subcutanat i fascia
superficial ,
planul intermediar format din:
fascia dorsal a mâinii,
planul tendinos,
117
planul profund alc tuit din fascia interosoas dorsal , mu chii interoso i
dorsali i fa a dorsal a metacarpienelor.
1. Pielea regiunii dorsale a mâinii este mobil sub ire i semitransparent ,

permi ând observarea re elei venoase dorsale.
2. Stratul adipos subcutanat are foarte pu in gr sime, este lax permi ând
difuzarea exudatelor din boli renale, cardiace sau inflamatorii localizate.
3. Fascia superficial prezint structura lamelar cunoscut , f r detalii

deosebite.
arterele sunt fine, provin din arcul arterial dorsal al mâinii, realizeaz teritorii
cutanate precise, slab anastomozate între ele, constituind în ansamblu o zon de
vasculariza ie precar ,
re eaua venoas dorsal a mâinii, format din unirea celor trei vene
metacarpiene dorsale, se prelunge te superior cu vena cefalic ,
vase limfatice superficiale,
nervii digitali dorsali cu origine în:
lateral – ramura terminal superficial a nervului radial,
medial – ramura cutanat dorsal a nervului ulnar.
4. Fascia dorsal a mâinii se continu lateral i medial cu fasciile tenar i

hipotenar , proximal cu retinaculul extensorilor i distal cu fasciile digitale.
5. Stratul tendinos este reprezentat de tendoanele mu chilor extensori. În partea

superioar a regiunii acestea sunt învelite în tecile sinoviale descrise. În
succesiune lateromedial se g sesc tendoanele mu chilor:
abductor lung al policelui, cu inser ia pe baza metacarpianului I,
extensor scurt al policelui, cu inser ia pe baza falangei proximale a
policelui,
extensor radial lung al carpului, cu inser ia pe baza metacarpianului II,
extensor radial scurt al carpului, cu inser ia pe baza metacarpianului III,
extensor lung al policelui, care se inser pe baza falangei distale a
policelui i încruci eaz dorsal tendoanele celor doi extensori radiali ai carpului,
extensor al indexului care se termin pe expansiunea extensorului celui
de al doilea deget,
extensor al degetelor, cele ale degetelor III-V fiind unite prin benzi
fibroase transversale, cu geometrie variabil ,
extensor al degetului mic care se termin pe expansiunea extensorului
ultimului deget (V),
extensor ulnar al carpului care se inser pe baza metacarpianului V.
Artera radial coboar spre primul spa iu interosos pe care îl traverseaz
pentru a ajunge la palm . Înainte de aceasta d arterele:
118
dorsal lateral (radial ) a policelui,
metacarpian dorsal a primului spa iu care se împarte în dou ramuri
pentru p r ile al turate ale policelui i indexului.
Celelalte trei artere metacarpiene dorsale î i au originea în arcul sau
re eaua carpian dorsal .
Arterele perforante ale regiunii sunt:
- ramurile perforante proximale care provin din arcul sau re eaua carpian
dorsal i se anastomozeaz cu ramurile omonime ale arcului arterial palmar
profund,
- ramurile perforante distale provin din arterele metacarpiene dorsale i se
anastomozeaz cu ramurile omonime din arterele digitale comune.
6. Fascia interosoas dorsal învele te mu chii interoso i dorsali.
7. Planul osos este reprezentat de fe ele dorsale ale oaselor metacarpiene.
7.4. DEGETELE MÂINII

(DIGITI MANUS)
Degetele au o structur similar , excep ie f când policele care prezint

unele particularit i. Prezint o regiune central , format din falange i
articula iile interfalangiene, acoperit de o regiune palmar i una dorsal .
7.4.1. REGIUNILE PALMARE ALE DEGETELOR

(FACIES PALMARES DIGITORUM)
7.4.1.1. LIMITE
Limitele superficiale
superior — pliul digitopalmar,
inferior — extremitatea liber a degetului,
lateral i medial — liniile verticale care urm resc marginile degetului,
Limitele profunde sunt reprezentate de fa a anterioar a falangelor.
7.4.1.2. STRATIGRAFIE
P r ile moi de pe fe ele anterioare ale degetelor sunt a ezate în urm toarele
planuri:
superficial ,
fascia palmar a degetelor, teaca fibroas a flexorilor,
tendoanele flexorilor i teaca lor sinovial ,
119
1. Pielea este groas , f r fire de p r i glande sebacee, dar cu numeroase glande

sudoripare. Prezint pliuri de flexie care corespund articula iilor interfalangiene
i an uri longitudinale fine pe suprafa a corespunz toare fiec rui segment
falangian. Pulpa degetelor prezint creste papilare (dermatoglife) caracteristice
fiec rui individ, cu rolul de a reduce alunecarea în timpul prehensiei.
2. Stratul adipos subcutanat prezint tracturi fibroase care unesc fa a profund

a dermului cu:
fascia superfical , pentru falangele proximal i distal ,
fascia digital palmar i teaca fibroas a degetelor, pentru falanga distal .
La acest nivel, tracturile fibroase sunt numeroase, cu dispozi ie radiar i men in
forma i elasticitatea caracteristic a pielii, realizând pulpa degetelor.
3. Fascia superficial prezint structura lamelar cunoscut i lipse te la nivelul

falangei distale a degetelor.
Elementele neurovasculare superficiale constituie pentru fiecare deget

câte dou m nunchiuri situate pe p r ile laterale, alc tuite din:
arterele digitale palmare proprii:
primele trei, ramuri din artera principal a policelui,
urm toarele apte, ramuri de bifurca ie ale arterelor digitale comune,
din arcada palmar superficial ,
venele digitale înso esc arterele i dreneaz în re eaua venoas palmar
superficial ,
vasele limfatice superficiale urmeaz traiectul venelor,
nervii digitali palmari proprii î i au originea în nervii digitali comuni, la
rândul lor provenind din:
ramurile terminale ale nervului median care furnizeaz apte nervi
digitali palmari proprii din partea lateral (mediali i laterali pentru police,
index i medius, lateral pentru inelar),
ramura terminal superficial a nervului ulnar care furnizeaz trei
nervi digitali palmari proprii din partea medial (medial i lateral pentru degetul
mic i medial pentru inelar).
4. Fascia palmar a degetelor, teaca fibroas a flexorilor

Fascia palmar a degetelor ader la suprafa a anterioar a tunelelor
osteofibroase ale tendoanelor mu chilor flexori. Acestea prezint dou segmente
care corespund structurii tecii fibroase digitale:
- prefalangian, alc tuit din fibre inelare,
- prearticular, alc tuit din fibre cruciforme.
120
5. Tendoanele flexorilor i tecile lor sinoviale
Degetele II-V prezint dou tendoane suprapuse ale mu chilor (Fig. 7.6):
flexor superficial al degetelor, care se inser pe corpul falangei mijlocii a
degetelor II-V,
flexor profund al degetelor, care se inser pe baza falangei distale a celor
patru degete mediale.
La nivelul regiunii palmare a degetelor are loc o inversare a raporturilor
spa iale. Tendonul mu chiului flexor profund perforeaz tendonul mu chiului
flexor superficial, ajungând pe un plan anterior i distal acestuia. Tendoanele
sunt fixate la periost prin structuri sinoviale cu rol de mezotendon, numite
vincula tendinum.
2
2 1
3
4 5
3
B
1
2
1
A C
Fig. 7.6. Tunele osteofibroase digitale

1. Tendo m. flexor digitorum profundus. 2. Tendo m. flexor
digitorum superficialis. 3. Vincula tendinum (Vinculum longum).
4. Vincula tendinum (Vinculum breve). 5. Pars cruciformis
vaginae fibrosae. 6. Pars anularis vaginae fibrosae.
Policele prezint tendoanele mu chilor:

flexor scurt al policelui,
abductor scurt al policelui,
adductor al policelui, ace ti trei mu chi având inser ia pe baza falangei
proximale a policelui,
flexor lung al policelui, cu inser ia pe baza falangei distale a degetului
mare.
121
Degetul mic prezint la baza falangei proximale inser ia mu chilor abductor
i flexor scurt ai degetului V.
Tendoanele flexorilor sunt înconjurate de teci sinoviale:
digitale, care se întind de la baza falangei distale pân la articula ia
metacarpofalangian , învelind tendoanele degetelor II-IV,
digitocarpiene, lateral i medial , care înconjoar tendoanele
corespunz toare policelui i degetului mic.
6. Planul osteo-articular este reprezentat de falange i articula iile

interfalangiene.
7.4.2. REGIUNILE DORSALE ALE DEGETELOR

(FACIES DORSALES DIGITORUM)
7.4.2.1. LIMITE
Limitele superficiale sunt acelea i ca la regiunea palmar a degetelor, cu
excep ia limitei superioare, care trece prin articula ia metacarpofalangian .
În profunzime, regiunea se întinde pân la fa a dorsal a falangelor i a
articula iilor interfalangiene i metacarpofalangiene.
Regiunea dorsal a degetelor este alc tuit din urm toarele planuri
anatomice:
superficial ,
planul intermediar, tendinos,
1. Pielea este mai mobil i mai sub ire decât pe fa a palmar a degetelor, cu fire
de p r. La nivelul articula iilor interfalangiene prezint pliuri transversale
separate prin an uri, realizând astfel o rezerv cutanat pentru flexie.
2. Stratul adipos subcutanat este mai redus decât pe fa a palmar a degetelor.
3.Fascia superficial prezint structura lamelar cunoscut , f r detalii

deosebite.
arterele digitale dorsale:
primele trei provin din artera radial ,
urm toarele apte, ramuri de bifurca ie ale arterelor metacarpiene dorsale,
venele digitale dorsale realizeaz o re ea din care iau na tere venele
metacarpiene dorsale,
122
vasele limfatice superficiale,
nervii digitali dorsali sunt ramuri ale nervilor:
radial — primii cinci, din care cei pentru index i partea lateral a
mediusului numai la nivelul primei falange,
ulnar — ultimii cinci: cei trei mediali pân la extremitatea degetelor,
ceilal i doi numai la nivelul primei falange a p r ii laterale a inelarului i p r ii
mediale a mediusului,
median — provin din ramificarea nervilor digitali palmari i se distribuie
numai la nivelul ultimelor dou falange ale indexului, mediusului i p r ii
laterale a inelarului.
4. Planul tendinos
Pe fa a dorsal a degetelor se afl tendoanele mu chilor extensori.
La nivelul policelui se g sesc tendoanele mu chilor:
extensor scurt al policelui care se inser pe baza falangei proximale,
extensor lung al policelui care se inser pe baza falangei distale.
La nivelul indexului se g se te tendonul mu chiului extensor al indexului
care se une te cu tendonul corespunz tor din mu chiul extensor al degetelor.
La nivelul degetului mic se g se te tendonul mu chiului extensor al
degetului mic care se une te cu tendonul corespunz tor din mu chiul extensor al
degetelor.
Pe fa a dorsal a degetelor II-V, tendoanele mu chiului extensor al degetelor
se etaleaz la nivelul falangei proximale formând expansiunea extensorilor, o
aponevroz dorsal fiec rui deget. Aceast forma iune rezistent , care se prinde
pe toate cele trei falange ale degetelor II-V, reprezint suportul de inser ie pentru
tendoanelor mu chilor lombricali i interoso i care vin din regiunea palmar .
5. Planul osteo-articular este reprezentat de fa a dorsal a falangelor i

articula iilor interfalangiene i metacarpofalangiene.
123
124
Tabel 7.1. Mu chii eminen ei tenare

Abductor scurt al M. abductor tuberculii scafoidului i trapezului, fa a lateral a bazei n. median abduc ia
policelui pollicis brevis retinaculul flexorilor falangei proximale a policelui
policelui
Flexor scurt al M. flexor pollicis tuberculul osului trapez, fa a lateral a bazei n. median, flexia i
policelui brevis retinaculul flexorilor falangei proximale a ramura adduc ia
policelui profund a n. policelui
ulnar
Opozant al M. opponens tuberculul osului trapez, fa a laterala a n. median opozi ia
policelui pollicis retinaculul flexorilor metacarpianului I policelui
Adductor al M. adductor - cap tul oblic – baza fa a medial a bazei ramura adduc ia i
policelui pollicis metacarpienelor II i III, oasele falangei proximale a profund a n. opozi ia
capitat i trapezoid; policelui ulnar policelui
- cap tul transvers – partea palmar
a diafizei metacarpianului III
Tabel 7.2. Mu chii eminen ei hipotenare

Palmar scurt M. palmaris brevis marginea medial a dermul pielii de pe ramura determin pliuri
aponevrozei palmare, marginea medial a superficial a n. pe fa a medial a
retinaculul flexorilor mâinii ulnar eminen ei
hipotenare
Abductor al M. abductor digiti osul pisiform, fa a medial a bazei ramura profund abduc ia
degetului mic al munimi manus tendonul flexorului ulnar al falangei proximale a a n. ulnar degetului mic
mâinii carpului degetului mic
Flexor scurt al M. flexor digiti procesul uncinat al osului fa a medial a falangei ramura profund flexia degetului
degetului mic al minimi brevis hamat, retinaculul flexorilor proximale a degetului a n. ulnar mic
mâinii manus mic
Opozant al M. opponens digiti procesul uncinat al osului marginea medial a ramura profund abduc ia, flexia
degetului mic al munimi manus hamat, retinaculul flexorilor metacarpianului V a n. ulnar i rota ia
mâinii metacarpianului
V
125
126
Tabel 7.3. Mu chii scur i ai mâinii

comun Anatomica
Lombricali ai Mm. lumbricales tendoanele mu chiului partea lateral a expansiunii n. median, ramura flexia falangei
mâinii manus flexor profund al extensorilor ultimelor patru profund a n. proximale, extensia
degetelor degete (II-V) ulnar falangelor mijlocie i
distal
Interoso i Mm. interossei fiecare prin dou capete expansiunea extensorilor i ramura profund abduc ia degetelor II,
dorsali ai dorsales manus pe fe ele adiacente ale baza falangei proximale a a n. ulnar IV i V fa de axul
mâinii oaselor metacarpiene degetelor II-IV mâinii, flexia falangei
proximale, extensia
falangelor mijlocie i
distal
Interoso i Mm. interossei fe ele laterale ale expansiunea extensorilor i ramura profund adduc ia degetelor II,
palmari palmares metacarpienelor I, II, IV baza falangei proximale a a n. ulnar IV i V fa de axul
iV degetelor I, II, IV i V mâinii, flexia falangei
proximale, extensia
falangelor mijlocie i
distal
Tabel 7.4. Arterele mâinii

comun Anatomica
Principal a A. princeps pollicis a. radial aa. digitale palmare proprii (2), p r ile laterale i palmar ale
policelui a. radial a indexului policelui
Radial a A. radialis indicis a. radial , a. principal a marginea radial a fe ei
indexului policelui, una dintre cele dou palmare a indexului
arcade palmare
Arcul palmar Arcus palmaris a. ulnar , r. palmar aa. digitale palmare comune mân , degete
superficial superficialis superficial
Digitale palmare Aa. digitales arcul palmar superficial aa. palmare digitale proprii degetele mâinii
comune palmares communes
Digitale palmare Aa. digitales aa. digitale palmare comune degetele mâinii
proprii palmares propriae
Arcul palmar Arcus palmaris a. radial , r. palmaris aa. metacarpiene palmare, mân , degete
profund profundus profundus rr. perforante
Metacarpiene Aa. metacarpeae arcul palmar profund oasele metacarpiene,
palmare plmares mu chii interoso i
Re eaua carpian Rete carpale dorsale rr. carpiene dorsale, aa. mân , degete
dorsal metacarpiene dorsale (II-IV)
Metacarpiene Aa. metacarpeae re eaua dorsal a carpului (II- aa. digitale dorsale fa a dorsal a degetelor
dorsale dorsales IV), a. radial (I) mâinii
Digitale dorsale Aa. digitales aa. metacarpiene dorsale fa a dorsal a degetelor
ale mâinii dorsales manus mâinii
127
128
Tabel 7.5. Nervii mâinii cu origine în nervul median

comun Anatomica
Ramura n. median mm. abductor scurt, opozant i fasciculul superficial al m.
tenarian scurt flexor ai policelui
(recurent )
Ramura palmar R. palmaris n. median pielea regiunii centrale a palmei
a n. median
Digitali palmari Nn. digitales n. median digitali palmari primii doi mu chi lombricali
comuni ai n. palmares communes proprii
median nervi mediani
Digitali palmari Nn. digitales nn. digitali articula iile interfalangiene, pielea fe elor palmare i
proprii ai n. palmares proprii palmari marginilor policelui, indexului, mediusului i jum t ii
median nervi mediani comuni radiale a fe ei palmare i marginii radiale a inelarului, fe ei
dorsale a ultimelor dou falange ale indexului, mediusului i
jum t ii radiale a inelarului
Tabel 7.6. Nervii mâinii cu origine în nervul ulnar

comun Anatomica
Ramura palmar R. palmaris n. ulnar pielea de la baza eminen ei hipotenare
a n. ulnar
Ramura R. superficialis n. ulnar r. muscular , nn. m. palmar scurt
superficial digitali palmari
a n. ulnar comuni
Digitali palmari Nn. digitales r. superficial nn. digitali
comuni ai n. palmares communes a n. ulnar palmari proprii
ulnar nervi ulnaris
129
130
Tabel 7.7. Nervii mâinii cu origine în nervul ulnar (continuare) i nervul radial

comun Anatomica
Digitali palmari Nn. digitales r. superficial a n. ulnar (n. articula iile interfalangiene, fa a palmar a auricularului,
proprii ai n. ulnar palmares digital palmar propriu jum tatea medial a fe ei palmare a inelarului
proprii n. pentru marginea ulnar a
ulnaris degetului mic); n. palmar
comun al n. ulnar
Digitali dorsali ai n. Nn. digitales r. dorsal a n. ulnar articula iile interfalangiene i pielea marginii mediale a
ulnar dorsales nervi degetului mic, marginilor adiacente ale ultimelor dou degete i
ulnaris ale mediusului i inelarului (numai la nivelul primei falange),
fa a dorsal a auricularului în întregime, jum tatea medial a
acesteia pentru auricular (prima falang în întregime),
jum tatea medial a primei falange a mediusului
Ramura profund a R. profundus u. ulnar mm. hipotenarieni (abductor, flexor, opozant), mm. lombricali
n. ulnar 3 i 4, to i mm. interoso i, m. adductor al policelui i cap tul
profund al m. flexor scurt al policelui
Digitali dorsali ai n. Nn. digitales r. dorsal a articula iile interfalangiene i pielea marginii mediale a
ulnar dorsales nervi n. ulnar degetului mic, marginilor adiacente ale ultimelor dou degete i
ulnaris ale mediusului i inelarului (numai la nivelul primei falange),
fa a dorsal a auricularului în întregime, jum tatea medial a
acesteia pentru auricular (prima falang în întregime),
jum tatea medial a primei falange a mediusului
Digitali dorsali ai n. Nn. digitales r. superficial a articula iile interfalangiene, pielea fe ei dorsale a policelui, a
radial dorsales nervi n. radial falangei proximale a indexului i a jum t ii radiale a falangei
radialis proximale a mediusului
ANATOMIE DE SUPRAFA
Giulio (Romano) di Petro Gianuzzi (1499-1546), elev al lui Rafael

Amour i Psyché în baie, Palatul Tè, Mantua
131
Anatomia de suprafa cuprinde totalitatea datelor anatomice care se ob in
prin observarea direct a corpului uman (inspec ie) i prin palpare. Se ob in
astfel indicii pre ioase care constituie repere fixe sau mobile pentru elementele
profunde neurovasculare, ale spa iilor viscerale i neurale. Raportarea
geometric a acestora la suprafa a cutanat (proiec ia) constituie aspectul
integrativ al anatomiei de suprafa i, nu în ultimul rând, aplicabilitatea sa
clinic .
Deoarece reliefurile musculofasciale i tendinoase, determin imagini
anatomice elocvente, a c ror palpare, facil , ar putea aduce doar un supliment de
informa ii cu valoare strict specializat pentru clinicieni, vom prezenta în
continuare numai palparea reperelor osoase, manevr care reproduce metoda
ini ial de studiu a osteologiei pentru încep tori.
8.1. UM RUL
8.1.1. INSPEC IE
8.1.1.1. AXILA
Dintre pere ii axilei, doar cei anterior i inferior (baza) corespund
tegumentului, deci sunt direct observabili.
Pe peretele anterior, sub clavicul , se observ (Fig. 8.1):
6 1 5
3
4 2
Fig. 8.1. Aspect anterior al um rului

1. Clavicula. 2. Fosa infraclavicular . 3. an ul deltopectoral.
4. Relieful mu chiului pectoral mare. 5. Fosa supraclavicular .
6. Relieful mu chiului deltoid.
132
o depresiune, de form triunghiular , fosa infraclavicular , care se
prelunge te inferolateral cu an ul deltopectoral,
relieful caracteristic al mu chiului pectoral mare,
proeminen a prelungirii axilare a glandei mamare.
Fosa infraclavicular este delimitat de:
- superior — marginea anterioar a claviculei,
- inferomedial — marginea superioar a mu chiului pectoral mare,
- superolateral — marginea anterioar a mu chiului deltoid.
Ea este descris de unii autori ca o regiune separat i este important clinic
i chirurgical, la acest nivel practicându-se:
- superficial — descoperirea venei cefalice,
- profund — punc ia i ligatura venei axilare.
Procesul coracoid al scapulei poate fi palpat prin partea lateral a acestui
spa iu.
Peretele inferior (baza axilei) are aspect diferit în func ie de pozi ia
membrului superior.
În pozi ia de repaos (membrul superior atârnând în sens gravita ional)
baza axilei este concav , adânc scobit , motiv pentru care este numit fosa
axilar . În acest pozi ie se pot palpa limfonodulii axilari i fa a antero-
inferioar a articula iei scapulohumerale.
În abduc ie la zenit (180º) are forma unui an vertical pu in adânc, în a
c rui zon central m nunchiul neurovascular axilar principal se apropie de
suprafa , proemin i devine u or accesibil. De-a lungul marginilor inferioare
ale mu chilor pectoral mare i latissimus dorsi tegumentele proemin sub forma
pliurilor axilare, anterior i respectiv posterior, constituind repere pentru
trasarea liniilor axilare anterioar i posterioar . Linia axilar mijlocie este
reprezentat de o vertical care trece prin capul humeral.
8.1.1.2. REGIUNEA SCAPULAR

Reperele cutanate (Fig. 8.2) sunt vizibile doar la persoanele slabe sau
musculoase i sunt reprezentate de:
- marginea posterioar a spinei scapulei care corespunde prin extremitatea
medial vertebrei T3 i este reper pentru coasta a treia,
- fosele supraspinoas i infraspinoas , dou suprafe e u or scobite, situate
deasupra i sub spina scapulei,
- lateral, spina scapulei se continu cu acromionul,
- superolateral, proeminen a por iunii posterioare a mu chiului deltoid,
- superomedial, relieful mu chiului trapez,
- marginea vertebral a scapulei proemin în por iunea infraspinoas ,
- inferior, unghiul scapulei cu mu chiul latissimus dorsi, corespunde
spa iului 7 intercostal în pozi ia anatomic a membrului superior.
La persoanele cu musculatura extrem de dezvoltat , reliefurile osoase de
inverseaz sau se terg. Astfel, spina scapulei este marcat de un an care
separ proeminen ele mu chilor supraspinos i infraspinos.
133
4 2 7
3 6
Fig. 8.2. Anatomia de suprafa a regiunii scapulare

1. Marginea posterioar a spinei scapulei. 2. Fosa supraspinoas .
3. Fosa infraspinoas . 4. Proeminen a acromionului. 5. Marginea
vertebral a scapulei. 6. Unghiul scapulei. 7. Relieful mu chiului
trapez.
Unghiul superior al scapulei corespunde vertebrei T2, iar cel inferior

vertebrei T7 când membrul superior este în pozi ia anatomic .
8.1.1.3. REGIUNEA DELTOIDIAN

Regiunea prezint un aspect bombat, fiind convex atât în sens transversal,
cât i longitudinal, aspect care se datore te în cea mai mare parte capului
humeral pe care-l acoper , mulându-se pe el, dar i dezvolt rii mu chiului
deltoid (Fig. 8.3).
În partea superioar a regiunii se observ proeminen a acromionului.
Proeminen a mu chiului deltoid este marcat prin an uri:

- an ul deltopectoral sau deltoidian anterior,
- an ul deltoidian posterior.
8.1.2. PALPARE
Pe viu, se pot palpa (Fig. 8.4):
- clavicula:
diafiza cu forma caracteristic de „S” alungit,
134
fe ele superioare,
extremit ilor sternal i acromial , ultima fiind punctul cel mai înalt al
centurii scapulare,
- scapula:
prin palpare profund se poate distinge forma triunghiular a osului,
marginea axilar este palpabil de la tuberculul infraglenoidian pân la
vârful scapulei,
vârful scapulei, care corespunde coastei a opta,
marginea posterioar a spinei scapulei,
fa a superioar i marginile acromionului,
vârful procesului coracoid se palpeaz în profunzimea fosei
infraclaviculare,
- capul humeral, în profunzimea fosei axilare, relaxând voluntar mu chii
pere ilor axilari anterior i posterior.
2
1
5
Fig. 8.3. Anatomia de suprafa a regiunii deltoidiene

1. Relieful mu chiului deltoid. 2. Fosa infraclavicular . 3.
Relieful mu chiului trapez. 4. Relieful mu chiului biceps brahial.
5. an ul deltoidian anterior. 6. an ul deltoidian posterior.
Conturul osos al um rului este reprezentat de spina scapulei, acromion,

extremitatea lateral a claviculei care schi eaz în ansamblu litera „V” deschis
lateral. De la buza extern se deta eaz relieful mu chiului deltoid, iar de pe cea
medial al mu chiului trapez.
135
A B
Fig. 8.4. Reliefuri palpabile la membrul superior

A. Anterior. B. Posterior.
8.2. BRA UL
8.2.1. INSPEC IE
Bra ul are o form aproape cilindric , pe suprafa a sa observându-se
urm toarele:
- relieful mu chiului biceps brahial care formeaz proeminen a rotunjit a
fe ei anterioare (Fig. 8.5).
136
1 2
Fig. 8.5. Aspect anterior al um rului, bra ului i cotului

1. Relieful mu chiului deltoid. 2. Proeminen a claviculei. 3.
Relieful mu chiului pectoral mare. 4. Relieful mu chiului biceps
brahial. 5. Plica de flexie a cotului.
- relieful mu chiului triceps brahial care formeaz proeminen a rotunjit a

fe ei posterioare (Fig. 8.6),
1
3 2 4
Fig. 8.6. Aspect posterior al um rului, bra ului i cotului
1. Relieful mu chiului deltoid. 2. Relieful mu chiului triceps
brahial. 3. Proeminen a olecranului. 4. Proeminen a mu chiului
rotund mare.
- inser ia mu chiului deltoid care p trunde între cele dou reliefuri

musculare, în partea superolateral a bra ului,
- an ul brahial sau an ul m nunchiului neurovascular, situat între cele
dou reliefuri musculare, în partea medial a bra ului.
Forma bra ului se poate modifica în dezvoltare muscular exagerat , la
subiec ii antrena i, situa ie în care bra ul devene u or turtit lateral.
137
La indivizii slabi se poate observa, prin transparen a pielii, re eaua venoas
superficial . La subiec ii musculo i se pot observa de asemeni venele care sunt
turgescente, mai ales în timpul contrac iei musculare.
Epicondilii sunt situa i superficial, subcutanat, fiind u or de palpat,
permi ând delimitarea regiunilor.
8.2.2. PALPARE
Pe viu se poate palpa par ial diafiza humeral . Acoperit anterior i
posterior de mu chii flexori i extensori ai antebra ului, este palpabil
superolateral, la nivelul tuberozit ii deltoidiene i superomedial, la nivelul
gâtului chirurgical, posterior mu chiului coracobrahial.
8.3. COTUL (REGIUNILE CUBITALE)
8.3.1. INSPEC IE
Aspectul regiunii anterioare a cotului variaz în func ie de pozi ia
antebra ului (Fig. 8.7):
4 4
3
2
1
Fig. 8.7. Anatomia de suprafa a regiunii cubitale anterioare

1. Relieful mu chilor epicondilieni mediali. 2. Relieful mu chilor
epicondilieni laterali. 3. Fosa cubital . 4. Relieful mu chiului
biceps brahial.
în semiflexie are forma unui an transversal, plica de flexie a cotului,

în flexie complet versan ii brahial i antebrahial ai regiunii vin în contact,
în pozi ie anatomic are forma unui an vertical.
Pe fa a ventral a cotului se g sesc dou reliefuri musculare:
medial, al mu chilor epicondilieni mediali,
lateral, al mu chilor epicondilieni laterali.
138
La acest nivel se determin un spa iu triunghiular cu baza în sus, limitat
superior prin linia care une te cei doi epicondili, numit fosa cubital (ulnar ).
Regiunea dorsal a cotului prezint trei proeminen e (Fig. 8.8):
- central , alc tuit de olecran i tendonul mu chiului triceps brahial,
- lateral , format de epicondilul lateral cu fa a posterioar a mu chilor
epicondilieni laterali,
- medial , format de epicondilul medial, mai proeminent decât cel lateral i
relieful cap tului humeral al mu chiului flexor ulnar al carpului.
3
1
2
4
Fig. 8.8. Reliefurile osteomusculare ale regiunii cubitale

posterioare
1. Proeminen a medial . 2. Proeminen a lateral . 3. Relieful
tendonului mu chiului triceps brahial. 4. Proeminen a olecranului.
Pozi ia celor trei proeminen e osoase depinde de pozi ia antebra ului:

în extensie sunt dispuse pe o linie orizontal (linia lui Malgaine),
în flexia antebra ului pe bra vor forma un triunghi cu vârful în jos deoarece
olecranul coboar (Fig. 8.9).
2 3
1 2 3
A B 1
Fig. 8.9. Linia Malgaine (A) i triunghiul Heuter (B).

1. Olecranon. 2. Epicondylus medialis. 3. Epicondylus lateralis.
139
Între olecran i epicondilul medial se g se te an ul nervului ulnar,
paraolecranian medial sau epicondilian medial, prin care trece nervul ulnar,
care se poate palpa.
Un an asem n tor, dar mai pu in adânc, se afl pe partea lateral a
olecranului, între el i epicondilul lateral, an ul paraolecranian lateral sau
epicondilian lateral. În el, imediat sub epicondilul lateral, cu antebra ul în
extensie, se palpeaz capul radial i interlinia humeroradial . Cele dou an uri
longitudinale epicondiliene, medial i lateral, sunt de obicei unite între ele
printr-un an transversal situat deasupra olecranului, an ul supraolecranian.
Olecranul ulnei poate fi u or palpat, pielea care îl acopere fiind rugoas
deoarece cotul se sprijin frecvent în el.
8.3.2. PALPARE
Pe viu se pot palpa (Fig. 8.4):
- humerus:
- epicondilul lateral i marginea lateral a diafizei,
- condilul humeral (capitulum), cu antebra ul în extensie,
- epicondilul medial i marginea medial a diafizei,
- radius: fa a anterioar a capului radial, în profunzimea an ului bicipitoradial,
- ulna: olecranul devine palpabil sub tendonul mu chiului triceps brahial, pe
fe ele posterioar , lateral i medial .
8.4. ANTEBRA UL
8.4.1. INSPEC IE
Antebra ul are forma unui trunchi de con turtit anteroposterior, cu baza
mare proximal.
Pe fa a ventral , se observ :
- cranial, reliefurile musculare, medial i lateral, descrise la cot,
- caudal, proeminen ele tendoanelor mu chilor brahioradial i flexor radial al
carpului care delimiteaz an ul pulsului (radial), în care se pot percepe
pulsa iile arterei radiale,
- cu mâna flectat , deasupra retinaculului flexorilor, proemin sub forma unui
relief axial, tendoanele mu chilor flexori ai degetelor, superficial i profund,
solidarizate prin teaca lor sinovial , iar deasupra lor tendonul mu chiului palmar
lung,
- venele superficiale, divers anastomozate, se dirijeaz c tre marile confluente
venoase (cefalic , median i bazilic ).
Pe fa a dorsal se observ (Fig. 8.10):
- reliefurile mu chilor extensori,
- marginea posterioar a ulnei care poate fi palpat pe toat întinderea sa,
- proeminen a mu chilor abductor lung i extensor scurt ai policelui, pe
marginea lateral a antebra ului, la unirea treimii medii cu cea inferioar .
140
5 6
3 7 1 2 4
Fig. 8.10. Cotul i antebra ul– vedere posterioar

1. Marginea posterioar a ulnei. 2. Reliefurile mu chilor
extensori ai degetelor. 3. Proeminen a olecranului. 4. Caput
ulnae. 5. Proeminen a mu chiului brahioradial. 6. Proeminen a
mu chiului extensor radial lung al carpului. 7. Proeminen a
mu chiului anconeu.
8.4.2. PALPARE
Pe viu se pot palpa marginea dorsal a ulnei care este subcutanat ,
palpabil pe toat lungimea i reprezint zona de ap rare a antebra ului.
8.5. PUMNUL (REGIUNILE CARPIENE)
8.5.1. INSPEC IE
Regiunea carpian reprezint segmentul îngust, turtit antero-posterior, de
unire al antebra ului cu mâna.
Pe fa a ventral (Fig. 8.11) se observ :
pliuri transversale:
pliul de flexie proximal (restricta) care corespunde marginii proximale a
tecilor sinoviale ale flexorilor,
pliul de flexie intermediar care corespunde interliniului articula iei
pumnului (radiocarpian ),
pliul de flexie distal (rascetta) indicând marginea proximal a
retinaculului flexorilor, corespunzând interliniului articula iei mediocarpiene,
proeminen e laterale (eminentia carpi radialis):
procesul stiloid al radiusului, în partea lateral ,
tubercului trapezului,
tubercului scafoidului,
proeminen e mediale (eminentia carpi medialis):
141
procesul stiloid al ulnei, cu 1 cm proximal fa de procesul stiloid al
radiusului,
osului pisiform,
procesul uncinat al osului hamat,
proeminen e mediene:
relieful tendonului mu chiului palmar lung.
3 2
7 4 4
5
6
6
Fig. 8.11. Reliefurile tendinoase de pe fa a anterioar a 1/3

inferioare a antebra ului i pumnului
1. Tendo m. palmaris longus. 2. Tendines m. flexoris digitorum
superficialis. 3. Tendo m. flexor carpi radialis. 4. Tendo m.
flexor carpi ulnaris. 5. Thenar. 6. Hypothenar. 7. an urile de
flexie ale pumnului.
Fa a dorsal a regiunii carpiene se g se te în acela i plan cu fa a

posterioar a antebra ului i la nivelul ei se observ :
- capul ulnei, în partea medial ,
- pliuri transversale de extensie, mai slab reprezentate,
- re eaua venoas dorsal ,
- relieful tendonului mu chiului extensor lung al policelui,
- tuberculul dorsal (Lister) situat la limita fe elor radiale posterioar cu cea
posterolateral ,
- depresiunea tabacherei anatomice cu proeminen a venei cefalice (Fig.
8.12),
- relieful tendoanelor mu chilor abductor lung i extensor scurt ai policelui.
8.5.2. PALPARE
Pe viu se pot palpa:
- ulna:
- capul ulnei,
- procesul stiloid,
- radius:
- procesul stiloid,
- tuberculul radial,
142
3
1 2
Fig. 8.12. Tabachera anatomic

1. Relieful tendonului mu chiului extensor lung al policelui. 2.
Reliefurile tendoanelor mu chilor abductor lung i extensor scurt
ai policelui. 3. Depresiunea tabacherei anatomice.
- oasele carpiene:
- fa a anterioar a osului pisiform,
- tuberculul osului trapez,
- tubercul osului navicular,
- procesul osului hamat,
- oasele metacarpiene:
- procesele stiloide ale metacarpienelor I, II, III, V.
8.6. MÂNA
8.6.1. INSPEC IE
Mâna este turtit anteroposterior i prezint :
- o fa ventral , palmar , scobit ,
- o fa dorsal , u or convex transversal,
- o margine medial i
- o margine lateral .
Fa a ventral a mâinii prezint trei proeminen e separate printr-o
depresiune central , escava ia palmar mijlocie sau podul palmei (poculum
Diogene) (Fig. 8.13):
lateral, eminen a tenar ,
medial, eminen a hipotenar ,
143
distal, proeminen a digitopalmar , împ r it incomplet, prin trei an uri
verticale mai mult sau mai pu in evidente, în patru proeminen e corespunz toare
ultimelor patru degete.
9
9
4 6
3 2 5 8
Fig. 8.13. Anatomia de suprafa a regiunii palmare a mâinii

i degetelor
1. Eminen a tenar . 2. Eminen a hipotenar . 3. an ul de flexie
distal al pumnului. 4. an ul longitudinal radial. 5. an ul
transversal proximal. 6. an ul transversal distal. 7. Proeminen a
digitopalmar . 8. an urile transversale digitale de flexie. 9. Pulpa
degetelor.
Pielea suprafa ei palmare este groas i rezistent . Prezint an uri mai

mult sau mai pu in constante, nivel la care pielea ader de fascia palmar (Fig.
8.14):
- an ul de flexie distal al pumnului (rascetta),
- an ul longitudinal radial sau tenarian (linea vitalis) care înconjoar
eminen a tenar , terminându-se pe marginea lateral a mâinii, marcând locul de
opozi ie al policelui,
- an ul transversal proximal (linea cephalica) care începe la marginea
lateral a mâinii, unde se g se te i an ul longitudinal radial, dup care se
îndreapt spre marginea medial a mâinii, atingând-o sau nu,
- an ul transversal distal (linea mensalis) care începe la marginea medial
a mâinii, dup care se îndreapt spre spa iul dintre index i medius,
- an ul palmar mijlociu (linea stomahica), mai pu in adânc, încruci eaz
an ul transversal proximal,
- an urile transversale digitale de flexie, în num r de trei pentru ultimele
patru degete:
an ul proximal este situat la r d cina degetelor, la 2 cm distal de
articula ia metacarpo-falangian ,
144
an ul mijlociu, corespunzând articula iei interfalangiene proximal ,
an ul distal, situat proximal de articula ia interfalangian distal .
Policele prezint numai dou an uri de flexie:
an ul proximal este oblic, situat proximal de prima articula ie
metacarpo-falangian ,
an ul distal este situat proximal de articula ia interfalangian .
6
5 4
3
2
1
Fig. 8.14. Pliurile de flexie ale palmei

1. Linea restricta. 2. Linea rascetta. 3. Linea stomahica. 4. Linea
vitalis. 5. Linea cephalica. 6. Linia mensalis.
Pe fa a dorsal se observ pielea lax , cu prezen a firelor de p r pe dosul

mâinii i în partea proximal a degetelor, mai ales la b rba i. Aspectul variaz în
func ie de pozi ia mâinii i degetelor. Examinarea cu mâna în extensie i
degetele în abduc ie, eviden iaz , la persoanele slabe, tendoanele mu chilor
extensori ai degetelor, între care, în apropierea extremit ilor distale ale
metacarpienelor se delimiteaz patru fosete (Fig. 8.15). Aceste tendoane nu sunt
vizibile la nivelul degetelor deoarece se aplatizeaz i trimit expansiuni.
Fa a dorsal a comisurilor interdigitale are înclina ie oblic
proximodistal, marginea liber corespunzând mijlocului falangei proximale.
Examinarea mâinii cu degetele flectate permite observarea i palparea
fe elor dorsale ale extremit ilor distale ale metacarpienelor, a an urilor care le
separ i a fe elor dorsale ale articula iilor metacarpofalangiene i
interfalangiene.
Re eaua venoas superficial dorsal a mâinii proiemin , intersectând
reliefurile tendoanelor extensorilor.
Fa a dorsal a degetelor prezint grupuri de pliuri transversale care
corespund articula iilor interfalangiene.
La nivelul fe ei dorsale a ultimei falange a fiec rui deget se g se te unghia.
Aceasta este alc tuit din trei por iuni: r d cina, corpul i marginea liber .
R d cina este acoperit de plica ungveal proximal , stratul cornos al
acesteia continuându-se pe suprafa a corpului unghiei sub numele de
145
eponichium. Este a ezat pe matricea germinal , care se extinde i la nivelul
corpului unghiei formând por iunea semilunar mai palid , lunula.
Corpul unghiei se sprijin pe patul unghiei sau matricea steril ,
marginile laterale fiind acoperite de plicile ungveale laterale.
Marginea liber prezint dedesubt hiponichium, o zon epidermic
semilunar , îngust , care este separat de restul epidermului digital prin an ul
ungveal distal.
1
6
5 2 3
Fig. 8.15. Anatomia de suprafa a regiunii dorsale a mâinii

i degetelor
1. Depresiunea tabacherei anatomice. 2. Tendines m. extensoris
digitorum. 3. Pliuri digitale transversale (de extensie). 4. Unghiile.
5. Proeminen a capului ulnei. 6. Proeminen a procesului stiloid
radial.
8.6.2. PALPARE
- oasele metacarpiene:
- fe ele posterioare ale metacarpienelor I-V,
- capetele metacarpienelor I-V,
- falangele:
- fe ele dorsale,
- extremit ile falangelor.
146
PROIEC II I DESCOPERIRI
Jean Antoine Hudon (1741-1828) – Voltaire a ezat (1781).
147
9.1. PROIEC II I DESCOPERIRI VASCULARE
9.1.1. AXELE ARTERIALE ALE MEMBRULUI SUPERIOR

9.1.1.1. Artera axilar
a. Proiec ie
Artera axiliar se proiecteaz pe pielea peretelui anterior al axilei dup o
linie care une te dou puncte:
- proximal, situat la mijlocul marginii anterioare a claviculei,
- distal, situat la intersec ia planului sagital tangent la fa a medial a bra ului
cu pliul axilar anterior, care corespunde profund arcului axilar,
b. Descoperire
Descoperire pe cale anterioar
- Pozi ie: decubit dorsal, bra ul în abduc ie de 90 i rota ie extern moderat .
- Linia de incizie urm re te proiec ia arterei.
- Planurile sec ionate:
Timpul 1:
planul superficial: pielea, mu chiul platisma, stratul adipos subcutanat,
fascia superficial ,
Timpul 2:
lama superficial a fasciei mu chiului pectoral mare,
mu chiul pectoral mare în lungul fibrelor sale, oblic în jos i înafar ,
pornind de la mijlocul claviculei,
lama profund a fasciei mu chiului pectoral mare,
Timpul 3:
fascia interpectoral ,
fascia clavipectoral i mu chiul pectoral mic,
Timpul 4:
se repereaz vena axilar , arcul venei cefalice i nervul mu chiului
pectoral mic,
indexul, direc ionat de-a lungul acestui nerv repereaz relieful elastic al
arterei axilare, încadrat de trunchiuri nervoase.
se încarc artera pe ac Deschamps i se trac ioneaz .
Descoperire prin baza axilei:
- Pozi ie: decubit dorsal, bra ul în abduc ie de la zenit.
148
- Linia de incizie urm re te versantul dorsal al pliului axilar anterior.
- Planurile sec ionate:
planurile superficiale,
fascia bazei axilei,
se eviden iaz mu chiul coracobrahial,
pe marginea medial a mu chiului se descoper artera axilar .
Artera subscapular se proiecteaz de-a lungul liniei axilare posterioare,
cu bra ul în extensie la zenit.
Artera suprascapular se proiecteaz în fosa supraspinoas , de-a lungul
unei linii oblice care une te incizura scapular cu gâtul scapulei.
Artera circumflex humeral posterioar se proiecteaz de-a lungul unei
linii semicirculare cu concavitatea în sus care une te marginea lateral a
acromionului cu marginea medial a originii cap tului lung al mu chiului
triceps.
9.1.1.2. Artera brahial

a. Proiec ie
Artera brahial se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te dou
puncte:
- proximal, situat la intersec ia planului sagital tangent la fa a medial a
bra ului cu plica axilar anterioar , care corespunde profund arcului axilar,
- distal, punctul arterial al fosei cubitale, situat pe marginea medial a
reliefului tendonului mu chiului biceps brahial, în an ul bicipito-ulnar, la
intersec ia cu planul care marcheaz limita inferioar a regiunii anterioare a
cotului.
b. Descoperiri
Descoperirea arterei brahiale la bra se poate realiza la orice nivel, dar, de
obicei se face în treimea inferioar a bra ului deoarece artera devine superficial
la nivelul fosei cubitale.
- Pozi ie: decubit dorsal, cu bra ul în abduc ie de 90 i rota ie extern .
- Linia de incizie urm re te an ul brahial, înd r tul marginii mediale a
mu chiului biceps.
- Planurile traversate:
Timpul 1:
planul superficial: pielea, esutul adipos subcutanat, fascia superficial ,
izolându-se vena bazilic i nervul cutanat medial al antebra ului,
Timpul 2:
fascia brahial ventral ,
se trage lateral marginea medial a mu chiului biceps brahial,
se g se te nervul median i profund de el artera brahial .
Descoperirea arterei brahiale în regiunea cubital ventral
- Pozi ie: decubit dorsal, cu antebra ul în extensie i bra ul în abduc ie de 90 .
- Linia de incizie urm re te an ul bicipito-ulnar, centrat de pliul de flexie.
149
Timpul 1:
izolând vena median bazilic sau vena median cubital când exist ,
Timpul 2:
fascia ventral a cotului i aponevroza bicipital ,
Timpul 3:
se disec artera între marginea medial a tendonului mu chiul biceps
brahial, marginea lateral a mu chiului pronator rotund, înaintea mu chiului
brahial. nervul median fiind separat de artera humeral prin cap tul coronoidian
al mu chiului pronator rotund.
9.1.1.3. Artera brahial profund

a. Proiec ie
Artera brahial profund se proiecteaz pe bra ul în abduc ie la orizontal ,
dup o linie trasat la aproximativ un lat de deget inferior de marginea
posterioar a mu chiului deltoid, paralel cu aceasta, care încruci eaz oblic fa a
posterioar a bra ului.
b. Descoperirea arterei brahial profund se face la fel cu a nervului radial la
bra .
9.1.1.4. Artera radial

a. Proiec ie
Proiec ia arterei la antebra se face de-a lungul unei linii care une te dou
puncte:
- proximal – punctul arterial al fosei cubitale,
- distal – vârful procesului stiloid radial.
b. Descoperire
- Pozi ie: decubit dorsal, cu antebra ul în extensie i mâna în supina ie.
- Linia de incizie urm re te linia de proiec ie. Se practic de obicei în treimea
inferioar a antebra ului, dar se poate face i în treimea superioar .
planul superficial: pielea, esutul adipos subcutanat, fascia superficial
fascia antebrahial ventral , de-a lungul marginii mediale a mu chiului
brahioradial,
se p trunde în intersti iul dintre mu chii brahioradial i flexor radial al
carpului i se trage lateral mu chiul brahioradial,
fascia mu chiului pronator rotund, numai în cazul descoperirii în treimea
superioar a antebra ului,
se descoper artera radial .
150
9.1.1.5. Artera ulnar
a. Proiec ii
În regiunea anterioar a antebra ului, artera ulnar are dou por iuni:
- por iunea oblic se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te dou
puncte:
proximal – punctul arterial al fosei cubitale,
distal – situat pe marginea medial a antebra ului la unirea treimii
superioare cu dou treimi inferioare,
- por iunea vertical se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te dou
puncte:
proximal – situat pe marginea medial a antebra ului la unirea 1/3
superioar cu 2/3 inferioar ,
distal – situat pe fa a lateral a osului pisiform.
b. Descoperiri
Descoperirea arterei ulnare la antebra se practic de obicei în por iunea
vertical , unde artera este mai superficial .
- Pozi ie: antebra ul în extensie i mâna în supina ie.
- Incizia urm re te linia de proiec ie.
fascia antebrahial ventral , pe mu chiul flexor superficial al degetelor,
se p trunde în intersti iul dintre mu chii flexor ulnar al carpului i flexor
superficial al degetelor,
în profunzime se descoper artera ulnar .
Descoperirea arterei ulnare în regiunea carpian ventral
- Pozi ie: antebra ul în extensie i mâna în supina ie.
- Incizia se face lateral tendonului mu chiului flexor ulnar al carpului.
planul superficial: pielea, stratul adipos subcutanat, fascia superficial ,
lama fascial superficial a regiunii carpiene ventrale,
expansiunea tendinoas a mu chiului flexor ulnar al carpului,
p trundem în tunelul osteofibros ulnar (canalul lui Guyon) unde
descoperim artera ulnar .
9.1.1.6. Arcul palmar superficial

a. Proiec ie
Arcul palmar superficial se proiecteaz de-a lungul liniei care prelunge te
marginea medial a policelui în abduc ie extrem spre marginea medial a
mâinii.
b. Descoperire
- Pozi ie: antebra ul în extensie i mâna în supina ie, policele în abduc ie. Se
traseaz proiec ia arcului palmar superficial.
151
- Incizia este perpendicular pe direc ia arcului palmar superficial i centrat
de aceasta, proximal la egal distan între eminen ele tenar i hipotenar .
planurile superficiale: pielea, stratul adipos subcutanat, fascia
superficial ,
aponevroza palmar , sec ionat prudent,
se descoper arcul arterial palmar superficial dispus transversal pe
tendoanele mu chiului flexor superficial al degetelor.
9.1.1.7. Arcul palmar profund

a. Proiec ie
Arcul palmar profund descrie un traiect transversal de la axul
metacarpianului II la axul metacarpianului al IV, în dreptul liniei care urmeaz
marginea lateral a policelui în abduc ie maxim .
b. Descoperire
- Pozi ie: antebra ul în extensie i mâna în supina ie, policele în abduc ie.
- Incizia este perpendicular pe direc ia arcului palmar profund i centrat de
aceasta, proximal la egal distan între eminen ele tenar i hipotenar .
aponevroza palmar ,
se descoper arcul arterial palmar superficial care se îndep rteaz sau
sec ioneaz ,
se incizeaz lama parietal superficial a tecii sinoviale digitocarpian
medial ,
se p trunde printre tendoanele flexorilor superfial i profund pentru index
i medius,
se incizeaz lama parietal profund a tecii sinoviale digitopalmare,
fascia palmar interosoas anterioar ,
se descoper arcul palmar profund care încruci eaz oasele metacarpiene
II i III, imediat sub extremitatea lor proximal .
Arterele digitale se proiecteaz de-a lungul marginilor laterale i mediale
ale degetelor.
9.1.2. VENELE SUPERFICIALE

Proiec iile venelor superficiale trebuie cunoscute pentru a le descoperi
chirurgical în scopul efectu rii unei perfuzii sau transfuzii sanguine, mai ales
când nu sunt vizibile (în st rile de oc hemoragic grav), fiind turtite (colabate).
În aceste împrejur ri, primele vene care se caut sunt cele ale membrului
superior, deoarece sunt situate deasupra cordului i solu iile administrate
152
intravenos urmeaz sensul gravita ional. Proiec iile i descoperirile acestor vene
se fac în regiunile în care prezint cea mai mic variabilitate topografic .
9.1.2.1. Vena cefalic

a. Proiec ii
Vena cefalic se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te an ul
bicipitoradial cu mijlocul fosei infraclaviculare. Frecvent, vena este deviat
lateral fa de aceast linie, fiind inclus în fascia mu chiului deltoid sau chiar
între fibrele musculare.
La nivelul fosei cubitale se proiecteaz pe o linie longitudinal dus la
aproximativ 2 cm în afara marginii laterale a tendonului mu chiului biceps
brahial.
b. Descoperiri
Descoperirea venei cefalice în partea inferioar a bra ului
- Pozi ie: bra ul în abduc ie, cu regiunea ventral privind în sus.
- Incizie vertical , pornind ascendent din mijlocul an ului bicipitoradial.
- Planuri traversate:
se sec ioneaz pielea,
în stratul adipos subcutanat se caut i se descoper vena cefalic .
Descoperirea chirurgical se face cu garoul aplicat la r d cina membrului i în
sens caudocranial, descoperirea ini ial fiind cea caudal .
Descoperirea venei cefalice în an ul deltopectoral
- Pozi ie: membrul superior în extensie, bra ul în abduc ie, cu regiunea
ventral privind în sus.
- Incizia se face în an ul deltopectoral.
pielea,
stratul adipos subcutanat,
fascia deltopectoral sub care se descoper vena cefalic .
9.1.2.2. Vena bazilic

a. Proiec ie
Vena bazilic se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te an ul
bicipito-ulnar cu mijlocul marginii mediale a bra ului.
b. Descoperire
- Pozi ie: membrul superior în extensie, bra ul în abduc ie, cu regiunea
ventral privind în sus.
- Incizia se face pe linia de proiec ie, urmând marginea medial a mu chiului
biceps brahial.
în jum tatea inferioar a bra ului, pielea, stratul adipos subcutanat în care
se descoper vena bazilic ,
153
în jum tatea superioar a bra ului, fascia brahial ventral sub care se
g se te vena bazilic .
9.1.2.3. Vena median a antebra ului

a. Proiec ie
Vena median a antebra ului se proiecteaz pe linia median a fe ei
anterioare a fosei cubitale.
b. Descoperire
- Pozi ie: membrul superior în extensie, fa a ventral a antebra ului privind în
sus.
- Incizia se face pe linia median , coborând din mijlocul pliului de flexie.
- Planuri traversate: pielea, stratul adipos subcutanat în care se descoper
vena median , în partea superioar a antebra ului i fosa cubital .
9.1.2.4. Venele median bazilic i median cefalic

a. Proiec ii
Vena median bazilic se proiecteaz în an ul bicipito-ulnar, iar vena
median cefalic în an ul bicipitoradial.
b. Descoperiri
sus.
- Incizia este oblic ascendent în an ul bicipito-ulnar sau bicipitoradial în
func ie de vena pe care dorim s o descoperim.
pielea,
stratul adipos subcutanat în care descoperim vena c utat .
Proiec ia la suprafa a venelor jum t ii inferioare a antebra ului i fe ei
dorsale a mâinii este lipsit de interes practic, deoarece au o dispozi ie
nesistematizat . În plus sunt mobile pe planurile subjacente i nu sunt utilizate
decât în situa ii extreme.
9.2. PROIEC II I DESCOPERIRI ALE NERVILOR

9.2.1. Nervul median
a. Proiec ii
La bra , nervul median se proiecteaz la fel ca artera brahial .
La antebra , nervul median corespunde liniei care une te dou puncte:
- proximal – situat în centrul fosei cubitale,
- distal – situat la mijlocul distan ei dintre procesele stiloide radial i ulnar, pe
marginea medial a tendonului mu chiului flexor radial al carpului.
154
Nervul interosos anterior se proiecteaz pe cele dou treimi inferioare ale
liniei mediene de pe fa a anterioar a antebra ului.
b. Descoperiri
Descoperirea nervului median la bra se face la fel cu descoperirea arterei
humerale, nervul fiind situat lateral de arter în partea superioar i medial de
arter în partea inferioar .
Descoperirea nervului median în regiunea cubital ventral se face la fel cu

descoperirea arterei humerale, nervul fiind situat medial de arter , cele dou
elemente fiind separate de cap tul coronoidian al mu chiului pronator rotund.
Descoperirea nervului median la antebra

În treimea mijlocie a antebra ului
sus.
- Incizia se face în treimea mijlocie a liniei de proiec ie la antebra .
protejându-se vena median a antebra ului,
fascia antebrahial ventral , între mu chii flexor radial al carpului i
palmar lung,
mu chii flexor radial al carpului i palmar lung se îndep rteaz ,
mu chiul flexor superficial al degetelor se sec ioneaz longitudinal,
progresiv,
se descoper nervul aplicat pe fa a profund a mu chiului, în teaca
acestuia.
În treimea inferioar a antebra ului
sus.
- Incizia se face pe linia de proiec ie, ascendent, începând de la pliul de flexie
superior al regiunii carpiene ventrale.
fascia antebrahial ventral ,
se descoper nervul între mu chii flexor radial al carpului i palmar lung,
pe marginea lateral a tendonului indexului din mu chiul flexor superficial al
degetelor.
Descoperirea nervului median în regiunea carpian anterioar

- Pozi ie: membrul superior în extensie, antebra ul i palma în supina ie i
semiflexie.
- Incizia se face în axul median al regiunii.
155
fascia ventral a carpului,
retinaculul flexorilor,
se descoper nervul situat lateral de tendoanele mu chilor flexori i se
degaj de pe fa a lateral a tecii sinoviale digitopalmare medial .
9.2.2. Nervul radial

a. Proiec ii
La bra , nervul radial se proiecteaz asem n tor cu artera brahial profund ,
la aproximativ un lat de deget inferior de o linie paralel cu marginea
posterioar a mu chiului deltoid, pân în an ul bicipitoradial.
Ramura superficial a nervului radial se proiecteaz pe linia care une te
an ul bicipitoradial cu marginea lateral a antebra ului, la 10 cm deasupra
procesului stiloid radial.
Nervul interosos posterior se proiecteaz pe fa a posterioar a antebra ului:
- în 1/3 superioar pe linia care une te dou puncte:
superior - situat la 1 cm sub epicondilul lateral al humerusului,
inferior – situat la mijlocul liniei mediene.
- în 2/3 inferioare urm re te segmentul respectiv ale liniei mediene posterioare
a antebra ului.
b. Descoperiri
La bra
- Pozi ie: decubit dorsal, bra ul în adduc ie i rota ie intern .
- Incizia, oblic în jos i lateral, se face la 2 cm sub marginea posterioar a
mu chiului deltoid.
fascia brahial posterioar ,
se eviden iaz capetele lung i lateral ale mu chiului triceps brahial,
se p trunde în intersti iul dintre cele dou capete ale mu chiului triceps
brahial,
în profunzimea intersti iului, indexul repereaz trunchiurile nervului
radial care ruleaz pe suprafa a an ului radial. Inferior se repereaz vasele
humerale profunde.
În an ul bicipitoradial
- Pozi ie: decubit dorsal, membrul superior în extensie, antebra ul în supina ie.
- Incizia se face în axul an ului bicipitoradial, intersectând plica de flexie a
cotului la 1 cm în afara mijlocului ei.
planul superficial: pielea, esutul adipos subcutanat i fascia superficial
în care g sim vena cefalic care se trage lateral,
156
fascia cubital ventral care se sec ioneaz de-a lungul marginii mediale
a mu chiului brahioradial,
se trage lateral mu chiul brahioradial,
se p trunde în profunzimea intersti iului bicipitobrahioradial, care se
disec cranial pân la 10 cm deasupra epicondilului lateral,
pe fa a profund a mu chiului brahioradial, între acesta i septul
intermuscular lateral, se descoper trunchiul nervului radial, care se împarte
imediat în ramurile sale terminale.
La antebra
Ramura anterioar se descoper identic cu artera radial în partea
superioar a antebra ului.
Ramura posterioar
- Pozi ie: decubit ventral, antebra ul în flexie, în pozi ie intermediar între
prona ie i supina ie.
- Incizia începe la 1 cm sub epicondilul lateral, oblic inferomedial, c tre
treimea superioar a axului fe ei posterioare a antebra ului.
fascia antebrahial anterioar ,
se trac ioneaz lateral capetele proximale ale mu chilor brahioradial,
extensori radiali ai carpului, lung i scurt, medial este mu chiul extensor al
degetelor, dup care se eviden iaz cap tul superficial, epicondiloradial, al
mu chiului supinator,
adiacent marginii superomediale a mu chiului supinator, într-o atmosfer
gr soas , se descoper ramura posterioar a nervului radial.
Ajutorul execut flexia moderat a antebra ului, detensionând cap tul
superficial al mu chiului supinator care se încarc pe o sond canelat i se
sec ioneaz de sus în jos, ferind nervul inferomedial.
Se expune astfel intrarea ramurei posterioare a nervului radial în regiunea
dorsal a antebra ului, deci originea nervului interosos posterior.
9.2.3. Nervul ulnar

a. Proiec ia nervul ulnar se face pe o linie care une te trei puncte:
- proximal – situat la intersec ia pliului axilar posterior cu marginea medial a
bra ului,
- intermediar – situat la mijlocul distan ei dintre epicondilului medial i
olecran,
- distal – situat pe fa a lateral a osului pisiform.
b. Descoperiri
Descoperirea nervului ulnar la bra
157
Descoperirea nervului ulnar în treimea superioar a bra ului se realizeaz la
fel ca pentru nervul median.
Descoperirea nervului ulnar în treimea inferioar a bra ului
- Pozi ie: decubit dorsal, bra ul în abduc ie i rota ie lateral maxim .
- Incizia se face pe linia de proiec ie, în partea inferioar a bra ului.
fascia brahial ventral ,
septul intermuscular medial, pe marginea medial a mu chiului brahial,
se disociaz fibrele cele mai profunde ale cap tului medial al mu chiului
triceps,
se descoper nervul ulnar i artera colateral ulnar superioar .
Descoperirea nervului ulnar în regiunea cubital posterioar

- Pozi ie: decubit ventral, antebra ul în extensie, cu fa a dorsal în sus.
- Incizia se face echidistant între marginea medial a olecranului i epicondilul
medial.
fascia cubital dorsal ,
se face separarea capetelor mu chiului flexor ulnar al carpului, humeral
i ulnar,
se sec ioneaz fasciculul transvers al ligamentului colateral medial al
articula iei cotului,
se descoper nervul ulnar a ezat în esutul conjunctiv lax al an ului
nervului ulnar.
Descoperirea nervului ulnar la antebra se face identic cu a arterei ulnare în

por iunea vertical .
Descoperirea nervului ulnar în regiunea carpian ventral se face identic cu

a arterei ulnare.
9.2.4. Nervul musculocutanat

a. Proiec ie
Nervul musculocutanat se proiecteaz dup o linie oblic lateral i inferior,
care une te dou puncte:
- proximal – situat la intersec ia planului sagital tangent la fa a medial a
bra ului cu plica axilar anterioar ,
- distal – situat în an ul bicipitoradial, la intersec ia cu pliul de flexie.
b. Descoperiri
Descoperirea nervului musculocutanat în partea superioar a bra ului
- Pozi ie: bra ul în abduc ie i rota ie lateral .
158
- Incizia în partea superioar a liniei de proiec ie.
se sec ioneaz fascia brahial ventral la marginea medial a mu chiului
biceps brahial,
se trage lateral mu chiul biceps brahial,
se eviden iaz mu chiul coracobrahial i se descoper nervul
musculocutanat care p trunde în el.
Descoperirea nervului musculocutanat în regiunea cubital anterioar

- Pozi ie: antebra ul în extensie, mâna în supina ie.
- Incizia se face în axul an ului bicipitoradial.
îndep rtându-se vena cefalic ,
fascia cubital ventral , de-a lungul marginii laterale a tendonului
mu chiului biceps brahial,
se descoper nervul musculocutanat lâng tendonul mu chiului biceps
brahial.
9.2.5. Nervul cutanat medial al antebra ului

a. Proiec ie
Nervul cutanat medial al antebra ului corespunde unei linii longitudinale
care trece prin trei puncte:
- proximal – situat la intersec ia fe ei mediale a bra ului cu pliul axilar
posterior,
- intermediar – situat în centrul an ului bicipito-ulnar,
- distal – situat în vârful procesului stiloid ulnar.
b. Descoperiri
La bra , nervul cutanat medial al antebra ului se descoper identic cu vena
bazilic .
În regiunea cubital ventral se descoper identic cu vena median bazilic .
9.2.6. Nervul axilar

a. Proiec ie
Nervul axilar se proiecteaz de-a lungul unei linii semicirculare cu
concavitatea în sus, care une te marginea lateral a acromionului cu marginea
medial a originii cap tului lung al mu chiului triceps brahial.
b. Descoperirea nervului axilar în axil se face pe cale posterioar .
- Pozi ie: decubit ventral, bra ul în abduc ie i rota ie medial u oar .
- Incizia se face de-a lungul marginii posterioare a mu chiului deltoid.
159
fascia deltoidian , de-a lungul marginii posterioare a mu chiului,
se trage mu chiul deltoid înainte,
pe fa a profund a mu chiului se descoper ramurile nervului axilar.
9.3. PROIEC IA TECILOR SINOVIALE

9.3.1. Teaca digitocarpian radial prezint dou segmente: digital i carpian.
Segmentul digital se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te dou
puncte:
- distal – situat în centrul pulpei policelui,
- proximal – situat în centrul fe ei ventrale a r d cinii policelui în abduc ie
maxim .
Segmentul carpian se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te dou
puncte:
- distal – situat în centrul fe ei ventrale a r d cinii policelui în abduc ie
maxim ,
- proximal – situat pe fa a anteromedial a tuberculului osului navicular.
9.3.2. Teaca digitocarpian ulnar are dou por iuni:

digitopalmar care se proiecteaz de-a lungul unei linii oblice care une te
dou puncte:
- distal – situat pe baza falangei distale a degetului mic,
- proximal – situat pe baza metacarpianului IV,
carpian care se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te dou puncte
situate în axul mâinii dus prin degetul III:
- distal – situat la 3 cm sub marginea inferioar a retinaculului flexorilor,
- proximal – situat la 3 cm deasupra marginii superioare a retinaculului
flexorilor.
9.3.3. Tecile sinoviale digitale ale flexorilor degetelor II-IV se proiecteaz pe

fa a anterioar a axului degetelor, începând de la baza falangei distale i pân în
dreptul interliniului articular metacarpofalangian.
160
COMENTARII CLINICE
William Harvey (1578-1657)

Exercitatio Anatomica de Motu Cordis et Sanguinis in animalibus, 1628
161
10.1. UM RUL
10.1.1. CLAVICULA
Condi ia patologic : fractur , de obicei medial de inser ia ligamentului
coracoclavicular.
Substratul anatomic depinde de tipul fracturii:
f r deplasare, în “lemn verde” – teaca periostic groas a claviculei,
intens osteogenetic în perioada de cre tere, men ine în contact fragmentele de
fractur ,
cu deplasare – mu chiul sternocleidomastoidian trage în sus fragmentul
medial, iar gravita ia i mu chiul deltoid trag în jos fragmentul lateral (Fig.
10.1).
Fig. 10.1. Fractur în 1/3 medie a claviculei cu deplasare

S geata indic tumefac ia gâtului deasupra fragmentului medial
deplasat sub ac iunea mu chiului sternocleidomastoidian.
Condi ia patologic : Sindromul coracopectoral

Substratul anatomic: abduc ia for at cu suspendarea corpului determin
compresiunea plexului brahial între procesul coracoid i tendonul mu chiului
pectoral mic.
10.1.2. ARTICULA IA SCAPULOHUMERAL

Condi ia patologic : luxa ie, de obicei anteromedial .
Substratul anatomic: ruptura capsulei sub iri a articula iei scapulohumerale, cu
162
deplasarea inferomedial a capului humeral, datorit trac iunii superolaterale
exercitat de mu chiul deltoid. Ca urmare marginea acromioclavicular devine
proeminent , realizând aspectul de um r “în epolet” (Fig. 10.2).
Fig. 10.2. Semnul „epoletului” în luxa ia scapulo-humeral

anteromedial .
10.1.3. CAPA ROTATORILOR UM RULUI

Condi ia patologic : tendinita capei rotatorilor um rului, bursit
subacromial .
Substratul anatomic: capa rotatorilor um rului (tendoanele mu chilor
subscapular, supraspinos, infraspinos i rotund mic) poate fi afectat inflamator
sau în urma modific rilor degenerative ale bursei subacromiale (Fig. 10.3).
Apare abduc ia dureroas , contractura antalgic a mu chilor pectoral mare,
latissimus dorsi i rotund mare cu imobilizarea bra ului în adduc ie i rota ie
intern .
10.1.4. TEACA NEUROVASCULAR AXILAR

Condi ia patologic : dilatarea volumului compartimentului lateral,
neuroarterial al tecii fibroase neurovasculare:
iatrogen , prin introducerea de substan e anestezice,
patogen , prin anevrism al arterei axilare (dilatare localizat datorit
alter rii structurii peretelui).
Substratul anatomic: teaca inextensibil , favorizeaz re inerea îndelungat a
anestezicului sau compresiunea plexului brahial în dilatarea arterei axilare.
10.1.5. ARTERA AXILAR

Condi ia anatomic : segmentul infrapectoral al arterei este relativ
superficial, fixat la marginea medial a peretelui lateral al axilei prin arterele
circumflexe humerale.
163
Aplica ii clinice: pulsul arterei axilare. Cu bra ul în abduc ie la zenit,
examinatorul p trunde cu degetele II-IV prin baza axilei, de-a lungul pliului
axilar anterior i repereaz relieful mu chiului coracobrahial. Imediat medial i
dorsal acestuia se simte pulsul arterei axilare.
2
1
3
7
8
6 9
10
Fig. 10.3. Sediul proceselor inflamatorii periscapulohumerale

1. Acromion. 2. Processus coracoideus. 3. Lig. coraco-acromiale.
4. M. deltoideus. 5. M. biceps brachii (caput longum). 6. M.
subscapularis. 7. Bursa subacromialis. 8. Bursa subcoracoidea. 9.
Bursa subtendinea m. subscapularis. 10. Vagina tendinis
intertubercularis.
Condi ia patologic : întreruperea fluxului arterial prin sec iune, ligatur ,

tumor .
Substratul anatomic:
în cazul ocluziei situate deasupra originii arterei subscapulare, reperfuzia
distal (circula ia colateral ) se realizeaz prin arterele suprascapular i
scapular dorsal pe calea re elei arteriale periscapulare, perfuzeaz retrograd
(hemodeturnare), inverseaz curentul în artera subscapular i asigur umplerea
segmentului distal al arterei axilare,
ischemia i atrofia membrului superior, în alte localiz ri ale obstruc iei
arterei axilare.
10.1.6. VENA AXILAR

Condi ia anatomic : în spa iul deltopectoral vena axilar este relativ
superficial , situat imediat sub fascia clavipectoral .
Aplica ii clinice: punc ia venei axilare. Se repereaz unghiul clavipectoral
format din fibrele cele mai laterale ale originii mu chiului pectoral mare i
marginea anterioar a claviculei. Se traseaz bisectoarea acestui unghi i, la 2
164
cm de vârf, se introduce acul cu seringa montat , îndreptat oblic superior,
medial i posterior. Constituie o cale rapid de abord a sistemului venos
profund, în special la copil, în cazuri de urgen .
Condi ia patologic : traumatisme variate cu deschiderea venei.

Substratul anatomic: în cazul venelor situate deasupra cordului, deschiderea
lumenului are drept consecin p trunderea aerului în ven i instalarea unei
embolii gazoase.
10.1.7. LIMFONODULII AXILARI

Condi ia patologic : inflama ii (limfadenite), cancer mamar (metatastaze).
- m rirea de volum a limfonodulilor axilari care devin palpabili (adenopatie),
- consisten a limfonodulilor poate fi moale, în limfadenite sau dur , în
metatastaze.
Condi ia patologic : metastaza limfonodular precoce determin dureri pe

fa a medial a bra ului.
Substratul anatomic: limfonodulul Sorgius, apar ine grupului toracic i este
situat pe fasciculul pentru coasta a treia a mu chiului din at anterior. Are
raporturi intime cu nervul intercostobrahial a c rui iritare produce durere.
10.1.8. PIELEA BAZEI AXILEI

Condi ia anatomic : adduc ia for at permite men inerea etan a
termometrului între pielea fe ei mediale a bra ului i lateral a toracelui.
Aplica ii clinice: m surarea temperaturii axilare. Pliurile de flexie ale
membrelor au temperatura cu aproximativ 2,5 mai mic decât cea a mediului
intern, deci temperatura axilar normal va avea valori cuprinse între 36-36,5 .
Condi ia patologic : inflama ia glandelor sudoripare.

Substratul anatomic: supura ia exteriorizat , trenant , a limfonodulilor axilari
sateli i (hidrosadenit ).
10.1.9. PLEXUL BRAHIAL

Condi ia patologic : lezarea plexului brahial.
lezarea ramurilor anterioare ale nervilor spinali C5-C6 în cazul
traumatismelor obstetricale, produce tulbur ri motorii, nou n scutul prezentând
abduc ia um rului, rota ia medial a bra ului, extensia antebra ului i flexia
mâinii (paralizia Erb-Duchenne),
lezarea ramurilor anterioare ale nervilor spinali C8-T1 în cazul
traumatismelor variate, determin tulbur ri motorii i senzitive, pacientul
prezentând mâna “în ghear ”, cu flexia falangei distale i anestezie în teritoriul
nervului ulnar (paralizia Klumpke),
165
trunchiurile plexului brahial comprimate în vârful axilei sau în pasajul
cervicotoracic, în circumstan e patologice variate, inclusiv prezen a unei coaste
cervicale, determin tulbur ri motorii i de sensibilitate caracteristice (de tip
radicular).
10.1.10. NERVUL TORACIC LUNG

Condi ia patologic : lezarea nervul toracic lung.
Substratul anatomic: paralizia mu chiul din at anterior i lateralizarea fe ei
dorsale a scapulei (scapula alata).
10.2. BRA UL
10.2.1. HUMERUS
Condi ia anatomic : Procesul supracondilar medial se g se te la 2-3 cm
deasupra epicondilului medial, anterior septului intermuscular brahial medial.
Din vârful s u pleac c tre epicondilul medial, trecând înaintea nervului median
i a arterei humerale, arcada Struther (Fig. 10.4).
Sindrom de compresiune a elementelor subiacente.
2
1 3
4
5
6
11
10 8
9
Fig. 10.4. Sedii de compresiune posibil a nervului ulnar

1. M. biceps brachii. 2. M. brachialis. 3. M. triceps brachii
(caput longum). 4. M. triceps brachii (caput mediale). 5. Septum
intermusculare brachii mediale. 6. Arcada Struther. 7. Arcada
fibroas a m. flexor carpi ulnaris. 8. M. flexor carpi ulnaris
(caput humerale). 9. M. flexor carpi ulnaris (caput ulnare). 10.
Septum intermusculare antebrachii transversum. 11. N. ulnaris.
166
Condi ia patologic : traumatism simplu, f r leziuni osoase, la copii.
Substratul anatomic: placa epifizar (cartilajul de cre tere) este
radiotransparent i d imagini false de fractur , aspect care se reg se te la toate
oasele lungi.
Condi ia patologic : fractura gâtului chirurgical humeral.

Substratul anatomic: fragmentul distal este deplasat lateral sub ac iunea
mu chiului deltoid, iar fragmentul proximal este deplasat medial sub ac iunea
adductorilor bra ului.
Condi ia patologic : fractura diafizei humerale în treimea mijlocie.

Substratul anatomic: nervul radial, situat direct pe os în an ul nervului radial,
poate fi afectat realizând pozi ia cu mâna i degetele în flexie, “mâna în gât de
leb d ”.
10.2.2. MU CHIUL BICEPS BRAHIAL

Condi ia patologic : smulgerea tendonului cap tului lung al mu chiului
biceps brahial.
Substratul anatomic: bombarea excesiv a corpului muscular prin glisarea
cap tului lung al mu chiului în interiorul tecii (bra ul lui “Popeye marinarul”).
10.2.3. ARTERA BRAHIAL

Condi ia anatomic : pe linia de proiec ie, în an ul brahial, artera humeral
are o pozi ie relativ superficial .
Aplica ii clinice: m surarea pulsului arterei brahiale cu pulpa degetelor II-IV
plasate pe linia de proiec ie, care comprim artera în sens posterolateral, pe
planurile profunde.
Condi ia patologic : întreruperea fluxului arterial prin sec iune, ligatur .

în cazul ocluziei arteriale situate sub originea arterei humeral profund ,
circula ia colateral se realizeaz pe calea re elelor arteriale periepicondiliene,
medial i lateral , prin acela i mecanism de perfuzie retrograd ,
în cazul obstruc iei distale, se produce ischemia i atrofia membrului
superior. Aceast ipostaz patologic este rar datorit existen ei unui num r
mare de variante anatomice:
arter brahial dubl ,
origine înalt i traiect superficial al arterelor radial sau ulnar .
167
10. 3. COTUL
10.3.1. EXTREMITATEA INFERIOAR HUMERUSULUI

Condi ia patologic : fractur a epicondilului medial.
Substratul anatomic: întreruperea liniei Malgaine în extensie, epicondilul
medial fiind tras în jos de mu chii flexori ai carpului.
Condi ia patologic : epicondilopatie humeri lateralis (epicondilit

lateral ).
Substratul anatomic: prona ii i supina ii repetate, de for i amplitudine, care
produc dureri persistente la nivelul cotului (irita ie cu aspect inflamator a
epicondilului lateral), în zona inser iei mu chiului brahioradial, de obicei drept
(cotul “juc torului de tenis”).
Condi ia patologic : epicondilopatie humeri medialis (epicondilit

medial ).
Substratul anatomic: suprasolicitarea inser iei mu chilor flexori pe epicondilul
medial produce dureri persistente la nivelul cotului (cotul “arunc torului de
baseball”).
10.3.2. ULNA
Condi ia patologic : fractur olecranian .
Substratul anatomic: întreruperea liniei Malgaine în extensie, tendonul
mu chiului triceps brahial deplaseaz olecranul în sus.
10.3.3. RADIUS
Condi ia patologic : luxa ia perianular (prona ia dureroas la copil).
Substratul anatomic: luxa ie incomplet a capului radial printre fasciculele
superior i inferior ale ligamentului inelar, la copil, datorit extensiei i prona iei
for ate a antebra ului i mâinii (Fig. 10.5).

Condi ia anatomic : pozi ie superficial , suprafascial , conexiune cu planul
subiacent, dimensiuni convenabile.
Aplica ii clinice: punc ia venoas cu scopuri diferite:
diagnostic (recoltarea de sânge pentru explorare paraclinic ),
terapeutic:
transfuzie de sânge,
administrare de substan e medicamentoase,
Cateterizarea venei const în introducerea prin acul de punc ie a unei
sonde (cateter) care se men ine o perioad de timp în lumenul venos, în scop
diagnostic i/sau terapeutic.
168
Fig. 10.5. Mecanismul de producere a luxa iei intra-anulare
(prona ia dureroas , “nursemaid’s luxation”).
10.3.5. ARTERA BRAHIAL

Condi ia anatomic : pozi ia subfascial a arterei humerale în regiunea
cubital ventral permite explor ri multiple.
Aplica ii clinice:
m surarea pulsului arterei brahiale cu pulpa degetelor II-IV plasate pe
linia de proiec ie, în punctul arterial al fosei cubitale,
m surarea tensiunii arteriale cu sfigmomanometru cu mercur,
injec ia intraarterial : indexul i policele mâinii stângi fixeaz artera pe
planul profund. Mâna dreapt introduce acul montat prin planurile superficiale,
fascia ventral a cotului, teaca vascular i peretele arterial, moment în care
sângele p trunde în sering datorit presiunii arteriale ridicate. Se pot administra
substan e medicamentoase (anestezice în interven ii pe mân ), substan e
radioopace pentru vizualizarea arterelor membrului superior (angiografie).
Condi ia anatomic : în fosa cubital este fixat la planurile profunde prin

aponevroza bicipital . Flexia maxim a cotului produce ocluzia complet a
arterei humerale.
Aplica ii clinice: flexia Adelmann, manevr de prim ajutor în hemoragiile
distale cotului.
Condi ia patologic : întreruperea fluxului arterial la nivelul fosei cubitale,

prin sec iune sau ligatur .
Substratul anatomic: în cazul ocluziei arteriale situate sub originea arterei
colateral ulnar inferioar , circula ia colateral se realizeaz pe calea re elelor
arteriale periepicondiliene, medial i lateral , prin mecanism de perfuzie
anterograd , cele dou re ele având func ii de bay pass între artera brahial i
arterele ulnar i radial .
10.3.6. NERVUL ULNAR

Condi ia patologic : sindrom de tunel ulnar.
169
Substratul anatomic: an ul osos paraolecranian medial, închis de fasciculul
transvers al ligamentului colateral ulnar, respectiv capetele olecranian i ulnar
ale mu chiului flexor ulnar al carpului, realizeaz tunelul cubital. Nervul ulnar
poate fi comprimat în diferite circumstan e patologice, ceea ce determin
tulbur ri motorii i senzitive care iau forma caracteristic de “ghear ” (grif
ulnar ) cu tergerea eminen ei hipotenare, deprimarea spa iilor interosoase,
suprimarea mi c rilor de abduc ie i adduc ie a degetelor i a flexiei ultimelor
dou degete.
10.3.7. NERVUL RADIAL

Condi ia patologic : sindrom de tunel supinator.
Substratul anatomic: fasciculul superficial al mu chiului supinator realizeaz o
arcad fibroas între fibrele posterioare i anterioare ale originii pe epicondilul
medial (arcada Frohse - Fränkel). Ramul posterior al nervului radial poate fi
comprimat sub aceast arcad determinând tulbur ri motorii ale extensiei
degetelor i abduc iei policelui.
10.3.8. NERVUL MEDIAN

Condi ia patologic : sindrom pronator teres
Substratul anatomic: nervul median trece între capetele coronoidian i
epicondilian medial ale mu chiului pronator teres i poate fi comprimat la acest
nivel.
10.4. ANTEBRA UL
10.4.1. RADIUS I ULNA

Condi ia patologic : fractura “de ap rare” Monteggia-St nciulescu,
leziune clasic care apare când agresatul opune partea medial a antebra ului
obiectului contondent cu care este lovit.
Substratul anatomic: fractura treimii mijlocii a ulnei prin traumatism direct i
luxa ia anterioar a capului radial.
Condi ia patologic : fractura “de ap rare” Galeazzi, leziune clasic care

apare când agresatul opune partea lateral a antebra ului obiectului contondent
cu care este lovit.
Substratul anatomic: fractura treimii superioare a radiusului prin traumatism
direct i luxa ia anterioar a capului ulnei.
10.4.2. ARTERA RADIAL

Condi ia anatomic : pe linia de proiec ie, în treimea inferioar a
antebra ului, în an ul pulsului delimitat de mu chii brahioradial, lateral i
extensor radial al carpului, medial i pronator p trat în profunzime.
170
Aplica ii clinice: m surarea pulsului arterei radiale, care reprezint o manevr
de rutin aplicat la to i bolnavii.
10.4.3. ARTERA CUBITAL

Condi ia anatomic : pe linia de proiec ie, în treimea inferioar a
antebra ului, pe marginea lateral a tendonului mu chiului flexor ulnar al
carpului.
Aplica ii clinice: m surarea pulsului arterei cubitale, se practic rar deoarece
artera este situat pe planul moale al mu chilor flexori ai degetelor.
10.4.4. NERVUL MEDIAN

Condi ia anatomic : în partea inferioar a antebra ului, nervul este relativ
superficial, pe marginea lateral a tendoanelor mu chiului flexor superficial al
degetelor.
Aplica ii clinice: infiltra ia nervului median se face în treimea inferioar a
liniei de proiec ie, str b tând succesiv planurile regiunii, între tendoanele
mu chilor flexor radial al carpului i palmar lung.
Condi ia patologic : comprimarea nervului median.

Substratul anatomic: în tunelul antebrahial realizat de arcul fibros radio-ulnar
al mu chiului flexor superficial al degetelor i septul intermuscular transvers al
antebra ului, comprimarea determin tulbur ri motorii i de sensibilitate în
teritoriul nervului median.
Condi ia patologic : întreruperea continuit ii nervului.

Substratul anatomic: tergerea reliefului mu chilor eminen ei tenare "mâna
simian ", suprimarea flexiei primelor trei degete, abolirea sensibilit ii în
teritoriul cutanat al nervului median.

Condi ia anatomic : pozi ia relativ superficial a nervului în partea
inferioar a regiunii anterioare a antebra ului.
Aplica ii clinice: infiltra ia nervului ulnar se face în partea inferioar a liniei
de proiec ie, lateral de tendonul mu chiului flexor ulnar al carpului.
10.4.6. ESUTUL CONJUNCTIV ORGANIZAT AL ANTEBRA ULUI

Condi ia patologic : inflama ia sau afectarea mecanic a tecilor i
septurilor antebra ului.
Substratul anatomic: vasculariza ia precar a acestor structuri este amplificat
de condi ia patologic i se dezvolt un proces de fibroz a compartimentelor
flexorilor cu retrac ia acestor mu chi i pozi ia caracteristic în flexie a tuturor
degetelor (contractur ischemic Volkmann).
171
10.5. PUMNUL
10.5.1. EXTREMIT ILE INFERIOARE ALE RADIUSULUI I ULNEI

Condi ia patologic : fractura extremit ii inferioare a radiusului i
procesului stiloid ulnar, in loco typico, prin c dere pe palm (fractura
Pouteau-Colles).
Substratul anatomic: fragmentele distale se deplaseaz posterior i axul
antebra ului se frânge în “dos de furculi ” (Fig. 10.6).
Fig. 10.6. Fractura Pouteau-Colles
Condi ia patologic : fractura extremit ii inferioare a radiusului i

procesului stiloid ulnar prin c dere pe dosul mâinii (fractura Goirand-Smith).
Substratul anatomic: fragmentele distale se deplaseaz anterior i axul
antebra ului se frânge în “burt de furculi ”.
10.5.2. OASELE CARPIENE

Condi ia patologic : smulgerea osului pisiform.
Substratul anatomic: osul pisiform dislocat din articula ie este tras în sus de
tendonul mu chiului flexor ulnar al carpului.
10.5.3. TECILE SINOVIALE ALE EXTENSORILOR

Condi ia patologic : chist sinovial (tumefac ie cu aspect ganglionar, dur ,
mobil i elastic pe fa a dorsal a mâinii).
Substratul anatomic: dilata ie sacciform localizat , dependent de o teac
sinoviale sau forma iune chistic individualizat , care comunic cu teaca
principal sau sinoviala complexului articular al pumnului. Este accentuat de
mi c ri i la comprimare insistent dispare datorit trecerii lichidului în
sinoviala principal , dup care se reface.
10.5.4. TUNELUL CARPIAN

Condi ia patologic : sindromul de tunel carpian (afectarea esutului
conjunctiv perisinovial, peritendinos, perinervos median).
Substratul anatomic: canalul carpian con ine tendoanele mu chilor flexori i
nervul median. În consecin , sindromul de tunel carpian se manifest prin flexie
dureroas , tulbur ri motorii i de sensibilitate în teritoriul nervului median.
172
Condi ia patologic : compresiunea nervului ulnar înainte de bifurcare.
Substratul anatomic: în regiunea carpian anterioar , nervul ulnar situat în
tunelul Guyon, determin prin compresiune tulbur ri motorii i de sensibilitate
caracteristice, realizând aspectul mâinii “în ghear ”. În cazul tulbur rilor
motorii singulare ne gândim la o bifurcare precoce a nervului ulnar.
10.6. MÂNA
10.6.1. OASELE METACARPIENE

Condi ia patologic : fractura bazei metacarpianului I (fractura Bennett).
Substratul anatomic: abduc ia for at i violent a policelui (arte mar iale)
propulseaz baza metacarpianului I spre trapez. Fractura este intraarticular i
determin instabilitatea policelui.
10.6.2. APONEVROZA PALMAR

Condi ia patologic : contractura Dupuytren (leziune degenerativ
inflamatorie cronic a esutului conjunctiv al aponevrozei palmare).
Substratul anatomic: aponevroza palmar se retract i benzile sale
pretendinoase dezvolt aderen e superficiale, cu dermul pielii i profunde, cu
tendoanele flexorilor, care se blocheaz în atitudini patologice diferite.
10.6.3. TECILE SINOVIALE DIGITALE I DIGITOPALMARE

Condi ia patologic : tenosinovita tecii sinoviale ulnare.
Substratul anatomic: exudatul inflamator dilat teaca sinovial digitopalmar
ulnar care devine proeminent la nivel palmar i deasupra marginii proximale a
retinaculului flexorilor.
Condi ia patologic : tenosinovita tecilor sinoviale digitale II-IV.

Substratul anatomic: rev rsatul exudativ inflamator din teaca digital produce
tumefac ia degetului afectat.
Condi ia patologic : tenosinovita tecii sinoviale radiale.

Substratul anatomic: exudatul inflamator dilat sinovial digitopalmar radial
care devine proeminent la nivelul policelui i deasupra marginii proximale a
retinaculului flexorilor.
173
Condi ia patologic : fasciita profund a spa iului Pirogov-Parona
reprezint extensia dorsal a procesului inflamator al tecilor sinoviale
digitopalmare.
Substratul anatomic: spa iului Pirogov-Parona este situat profund, între fa a
anterioar a mu chiului pronator p trat i a interoso ilor palmari i fascia
interosoas palmar . Con ine ramul profund al nervului ulnar i arcul arterial
profund al mâinii. Factorul de gravitate const în profunzimea spa iului i
vasculariza ia precar . Are manifest ri de tenosinovit .
Condi ia patologic : bursita tendonului mu chiului extensor lung al

policelui
Substratul anatomic: hiperextensia prelungit a policelui – boala
trompeti tilor.
Condi ia patologic : sindrom de tunel tenar (Johnson i Shrewsbury).

Substratul anatomic: compresiune a ramurei tenariene a nervului median,
(învelit într-o prelungire a sinovialei digitopalmare laterale) în spa iul (tunelul)
situat în marginea lateral a retinaculului flexorilor. Se caracterizeaz prin
insufien motorie afectând abduc ia i opozi ia policelui.
10.6.4. ARTERELE MÂINII

Condi ia patologic : spasm vascular (boala Raynaud).
Substratul anatomic: starea de hipertonie a sistemului simpatic determin
vasoconstric ie cu reducerea fluxului arterial la nivelul degetelor. Sec iunea
fibrelor simpatice (simpatectomie cervicotoracal postganglionar ), care
urmeaz în final nervii digitali, produce vasodilata ie.
10.6.5. PULPA DEGETELOR

Condi ia anatomic : elasticitatea caracteristic , vasculariza ia bogat i
prezen a tracturilor fibroase care realizeaz hemostaza.
Aplica ia clinic : punc ia capilar care se practic cu ajutorul unui ac de unic
folosin , în scop diagnostic.
Condi ia patologic : inflama ie (panari iu).

Substratul anatomic: structura caracteristic trabecular favorizeaz
dezvoltarea unor colec ii la nivelul pulpei degetelor, care se pot propaga spre
tecilor sinoviale corespunz toare.
10.6.6. MÂNA CA ORGAN

Condi ia patologic : traumatisme variate.
Substratul anatomic: mâna reprezint cel mai important organ somatic al
corpului uman, invaliditatea sa, par ial sau total , constituind un handicap
major. Structura cea mai important a mâinii este policele, care trebuie p strat
cu orice pre . Spre deosebire de celelalte ale membrului superior unde
174
m nunchiurile neurovasculare sunt axiale i importan a anatomoclinic are
caracter segmentar, la nivelul mâinii, terminarea nervilor median, ulnar i radial,
precum i arcurile arteriale, pot fi interesate în moduri extrem de diferite.
Chirurgul trebuie s privesc mâna ca un ansamblu din care trebuie s salveze
mai întâi policele i, dac nu este posibil, s creeze un nou police, iar în final s
reconstruiasc cât mai multe dintre degetele lezate.
175
DATE GENERALE
PRIVIND ANATOMIA REGIONAL
A MEMBRULUI INFERIOR
Leonardo da Vinci (1452-1519) – Desene anatomice, 1505-1510
176
Membrul inferior (pelvin), de tip uman, este dispus vertical, cu axul
longitudinal paralel cu cel al trunchiului i este specializat pentru locomo ia
biped .
Sta iunea biped este condi ia necesar desf ur rii activit ii cotidiene i
se realizeaz prin antrenarea unor lan uri musculare kinematice, care asigur
tripla extensie, valgusul fiziologic al genunchiului i patrulaterul de sprijin. Ea
este o parte integrant a locomo iei i se realizeaz în cadrul acesteia cu
participarea unui mecanism neuromuscular extrem de complex, care include
centri nervo i superiori ai activit ii motorii, centri specifici ai locomo iei din
trunchiul cerebral, m duva spin rii motorie i ansamblurile osteomusculo-
articulare ale întregului corp.
11.1. LIMITE
Membrul inferior este separat de trunchi printr-o linie care urm re te:
anterior — pliul inghinal, de la tuberculul pubian i pân la spina iliac
anterosuperioar ,
superior — creasta iliac ,
posterior — an ul intergluteal, de la spina iliac posterosuperioar pân la
vârful coccisului,
inferomedial — an ul genitofemural, de la tuberculul pubian pân la ischion
i de aici la vârful coccisului, de-a lungul marginii inferioare a ligamentului
sacrotuberal.
11.2. FORM I DIMENSIUNI

Forma i dimensiunile membrului inferior variaz în func ie de tipul
constitu ional, sex i vârst , precum i de antrenamentul fizic. Respect
organizarea func ional a membrelor, cu un ax osos în jurul c ruia sunt dispuse,
concentric, p r ile moi cu o stratigrafie bine precizat , corespondent la cele
dou perechi de membre. Aspectul cilindroid se reg se te pe toat lungimea sa,
cu excep ia extremit ii libere turtit , structurat pentru asigurarea
plantigradismului de tip uman.
11.3. ORGANIZARE STRUCTURAL

Topografic, membrul inferior este alc tuit din urm toarele segmente:
oldul, hemisferic, care conecteaz membrul inferior de trunchi i corespunde
articula iei coxofemurale,
membrul inferior liber cu segmentele:
177
2
6
7
Fig. 11.1. Regiunile topografice ale membrului inferior (fa a

anterioar )
1. Regio femoris anterior. 2. Trigonum femorale (Regiunea
inghinofemural ). 3. Regiunea adductorilor. 4. Regio genu
anterior. 5. Regio cruris anterior. 6. Regio talocruralis anterior. 7.
Dorsum pedis. 8. Regiones dorsales digitorum pedis.
coapsa, centrat de femur, de forma unui trunchi de con cu baza mare

cranial, reprezint aproximativ jum tate din lungimea total a membrului
inferior,
genunchiul, cilindric, cu dimensiuni mai mici,
gamba, care corespunde tibiei i fibulei, de forma unei prisme
triunghiulare, reprezint 40-42% din lungimea total a membrului inferior,
gâtul piciorului sau glezna, situat în jurul articula iei tibiofibulotalare,
aplatizat anterior,
piciorul, cu form caracteristic uman , corespunde oaselor tarsiene,
metatarsiene i falange.
178
1
Fig. 11.2. Regiunile topografice ale membrului inferior (fa a

posterioar )
1. Regio glutea. 2. Regio femoris posterior. 3. Regio genu
posterior. 4. Regio cruris posterior. 5. Regio talocruralis
posterior. 6. Planta pedis. 7. Regiones plantares digitorum pedis.
Fiecare din segmentele membrului inferior liber prezint câte o regiune

anterioar i una posterioar (Fig. 11.1 i Fig. 11.2).
Lungimea total a membrului inferior se m soar în extensie i adduc ie,

pornind de la spina iliac anterosuperioar , pân la fa a medial a epicondilulul
femural medial i de aici la vârful maleolei tibiale. Lungimea membrului inferior
reprezint 50-54% din talia individului, cu diferen e minime între sexe,
diferen ele semnificative fiind determinate de tipul constitu ional. O diferen de
pân la 1,25 cm între cele dou membre, drept i stâng, este normal .
179
OLDUL
(Regio coxae)
Auguste Rodin (1840-1917) – Toilette de Venus, 1885
180
12.1. DATE GENERALE
oldul este regiunea care face leg tura aparent dintre coaps i trunchi
deoarece continu direc ia acestuia în extensia fiziologic . Are form
hemisferic i cuprinde regiunea gluteal sau fesier .
12.2. REGIUNEA GLUTEAL

(REGIO GLUTEALIS)
Regiunea gluteal este o regiune cu aspect caracteristic omului, convex în
toate sensurile (nates sau clunes), situat posterior articula iei coxofemurale. În
anatomia româneasc francofon este folosit i denumirea de regiune fesier .
12.2.1. LIMITE
superior — linia care urm re te creasta iliac ,
inferior — an ul gluteal,
medial — linia care une te spina iliac posterosuperioar cu vârful coccisului
i apoi cu tuberozitatea ischiadic ,
lateral — linia curb cu concavitatea posterior care une te spina iliac
anterosuperioar cu extremitatea lateral a an ului gluteal, trecând prin
trohanterul mare.
Limitele profunde corespund fe elor laterale ale osului coxal i articula iei
coxofemurale.
12.2.2. STRATIGRAFIE
Planurile constituente ale regiunii gluteale sunt:
planul superficial format din: piele, stratul adipos subcutanat, fascia
superficial ,
planul intermediar, musculofascial, format din:
stratul musculofascial superficial alc tuit din:
lama superficial a fasciei gluteale,
stratul muscular superficial,
stratul musculofascial intermediar format din:
lama intermediar a fasciei gluteale, stratul celulo-adipos intergluteal,
stratul muscular mijlociu,
stratul musculofascial profund alc tuit din:
181
lama profund a fasciei gluteale,
stratul muscular profund,
planul profund, osteo-articular, alc tuit din:
fe ele posterioare ale articula iilor sacro-iliac i coxofemural ,
fe ele posterioare ale ligamentelor sacrotuberos i sacrospinos,
fa a lateral a osului coxal, trohanterul mare i fa a posterioar a gâtului
anatomic femural.
1. Pielea este groas i bogat în glande sebacee, fiind fixat prin tracturi
conjunctive de stratul fascial.
2. Stratul adipos subcutanat se continu f r limit de separare cu dermul i

este bine reprezentat, în special la nivelul an ului gluteal. Are structur areolar ,
cu pere i desp r itori gro i i gr sime cu consisten caracteristic . Se continu
cu cel al p r ii inferioare a peretelui anterolateral al abdomenului i al coapsei.
3. Fascia superficial se continu cu cea a regiunilor vecine.

arterele sunt ramuri ale arterelor gluteale, circumflex iliac superficial ,
pudendal intern i dorsospinale,
venele laterale sunt tributare venei safene mari, iar cele laterale se dirijeaz
c tre venele dorsospinale,
limfaticele dreneaz spre grupele limfonodulare inghinale superficiale
inferioare,
nervul cutanat lateral din nervul subcostal,
nervii cluneali superiori care sunt ramurile cutanate laterale ale ramurilor
posterioare ale nervilor spinali L1-L3,
nervii cluneali mijlocii care reprezint ramurile cutanate laterale ale
nervilor dorsali S1-S3,
nervii cluneali inferiori care reprezint ramurile gluteale ale nervului
cutanat femural posterior (sciatic mic),
nervul cutanat lateral din iliohipogastric,
nervul cutanat femural lateral (femurocutanat).
4. Fascia gluteal , groas , este alc tuit din trei lame care delimiteaz
compartimentele fasciale ale regiunii.
Lama superficial , acoper fa a superficial a mu chiului gluteu mare i sub
marginea lui inferioar se fixeaz de fa a profund a pielii an ului gluteal.
Lama intermediar , situat pe fa a profund a aceluia i mu chi, particip la
delimitarea a dou compartimente fasciale:
prin fa a superficial completeaz compartimentul fascial superficial al
mu chiului gluteu mare,
182
prin fa a profund închide compartimentul fascial mijlociu al mu chiului
gluteu mijlociu. La nivelul trohanterului mare particip la formarea bursei
seroase subgluteale.
Lama profund acoper stratul muscular profund i închide compartimentul
fascial profund.
5. Stratul musculofascial superficial este reprezentat de compartimentul

fascial superficial în care se g sesc mu chii:
gluteu mare, care ocup toat partea posterioar a regiunii i acoper
ceilal i mu chi glutei, cu excep ia treimii posterioare a mu chiului gluteu
mijlociu,
tensor al fasciei lata, situat în partea anterolateral a regiunii.
6. Lama intermediar a fasciei gluteale se organizeaz sub forma stratului

fibro-adipos intergluteal în jurul ramurilor superficiale ale vaselor gluteale i
particip la formarea urm toarelor burse seroase subiacente mu chiului gluteu
mare:
trohanterian , larg , separ fibrele superioare ale mu chiului de
trohanterul mare,
ischiadic , separ fibrele inferioare ale mu chiului de tuberozitatea
ischiadic ,
gluteofemural , separ tractul iliotibial de partea superioar a originii
mu chiului vast lateral.
7. Stratul musculofascial intermediar este reprezentat de compartimentul

fascial intermediar în care se g se te mu chiul gluteu mijlociu, care se întinde
între partea mijlocie a suprafe ei gluteale i trohanterul mare.
8. Stratul musculofascial profund este reprezentat de compartimentul fascial

profund în care se g sesc, în sens craniocaudal, de urm torii mu chi (Fig. 12.1):
gluteu mic,
piriform, care iese din pelvis prin foramenul ischiadic mare pe care îl
împarte în dou spa ii: suprapiriform i infrapiriform. Se îndreapt transversal,
lateral, spre marginea superioar a trohanterului mare,
gemen superior,
obturator intern, care iese din bazin prin foramenul ischiadic mic,
gemen inferior, ace ti trei mu chi se unesc i formeaz mu chiul triceps
gluteal care se termin pe fa a medial a trohanterului mare,
obturator extern,
p trat femural,
ligamentele sacrotuberos i sacrospinos,
originea mu chilor ischiocrurali, pe partea posterioar a tuberozit ii
ischiadice:
183
lateral – originea comun a mu chilor semitendinos i cap tul lung al
bicepsului femural,
medial – mu chiul semimembranos,
1
2
3
13 12
4
5 10
6
8 1
11
Fig. 12.1. Regiunea gluteal

1. M. gluteus maximus. 2. M. gluteus medius. 3. M. piriformis.
4. M. gemenullus superior. 5. M. obturatorius internus. 6. M.
gemellus inferior. 7. M. biceps femoris (caput longum). 8. M.
semitendinossus. 9. M. gracilis. 10. M. quadratus femoris. 11. M.
adductor magnus. 12. N. ischiadicus. 13. M nunchiul
neurovascular pudendal.
Elementele neurovasculare profunde

M nunchiul neurovascular suprapiriform sau gluteal superior p r se te
bazinul prin spa iul suprapiriform i este format din (Fig. 12.2):
artera gluteal superioar ce provine din artera iliac intern i se împarte în
dou ramuri:
superficial, situat în lama intermediar a fasciei gluteale,
profund, care abordeaz fa a profund a mu chiului gluteu mijlociu,
venele comitante,
limfonoduli gluteali superiori dreneaz spre grupurile iliac intern, iliac extern
i iliac comun, iar de acolo spre limfonodulii aortici laterali,
184
nervul gluteal superior, cu originea în ramurile ventrale ale nervilor L4-S1,
merge între mu chii glutei mijlociu i mic, inervându-i pe ace tia i tensorul
fasciei lata.
3
13
4
1
5 16
2
6
7
8
15
9 10
17
11 14
1
12
Fig. 12.2. M nunchiurile neurovasculare ale regiunii gluteale

1. M. gluteus maximus. 2. M. gluteus medius. 3. M. gluteus
minimus. 4. M. piriformis. 5. M. gemellus superior. 6. M.
obturatorius internus. 7. M. gemellus inferior. 8. M. quadratus
femoris. 9. M. gracilis. 10 M. adductor magnus. 11. M.
semitendinossus. 12. M. biceps femoris (caput longum). 13.
M nunchiul neurovascular gluteal superior. 14. N. ischiadicus.
15. N. cutaneus femoris posterior. 16. A. glutea inferior. 17. A.
comitans nervi ischiadici.
M nunchiurile neurovasculare infrapiriforme p r sesc bazinul prin spa iul

omonim.
M nunchiul neurovascular gluteal inferior este format din:
artera gluteal inferioar (ischiadic ), ramur din artera iliac intern , se
al tur nervului ischiadic,
venele comitante,
limfonoduli gluteali inferiori au aceea i rut de drenaj ca i cei superiori,
nervul gluteal inferior, cu originea în ramurile ventrale ale nervilor L5-S2,
se împarte în mai multe ramuri care inerveaz mu chiul gluteu mare,
185
nervul cutanat femural posterior ia na tere din plexul sacrat (S1-S3) i
inerveaz pielea perineului, a p r ilor inferioar a regiunii gluteale, posterioar a
coapsei i proximal a gambei,
nervul ischiadic, ramur din plexul sacrat (L4-S3), este structura
infrapiriform cu pozi ia cea mai lateral i coboar inferolateral.
Arterele gluteal inferioar , circumflex femural medial i prima perforant
din femurala profund formeaz anastomoza crucial a coapsei.
M nunchiul neurovascular pudendal intern p r se te bazinul prin spa iul
infrapiriform i este alc tuit din:
artera pudendal intern , ramur din iliaca intern , înso e te nervul
omonim i p r se te imediat regiunea gluteal reintrând în perineu prin orificiul
sciatic mic, pe unde iese mu chiul obturator intern,
venele comitante se unesc i formeaz o singur ven tributar venei
iliace interne,
nervul pudendal, ramur din plexul pudendal.
Inelul arterial perifemural format din anastomoza arterelor circumflexe
femurale medial i lateral , care furnizeaz ramura trohanteric pentru capul
femural i ramura descendent care se conecteaz la sistemul arterelor
perforante ale coapsei prin anastomoza crucial .
9. Stratul osteo-articular este alc tuit din fe ele posterioare ale articula iilor
sacro-iliac i coxofemural , fa a lateral a osului coxal, trohanterul mare i fa a
posterioar a gâtului femural.
Comunic rile regiunii gluteale se realizeaz cu:
spa iul interparietovisceral pelvin prin orificiile suprapiriform i
infrapiriform,
fosa ischiorectal prin tunelul osteofibros pudendal str b tut de m nunchiul
pudendal intern, limitat astfel:
posteromedial – ligamentul sacrotuberos,
anterolateral – ligamentul sacrospinos.
186
Tabel 12.1. Mu chii regiunii gluteale

Gluteu mare M. gluteus fa a lateral o osului coxal, posterior tuberozitatea gluteal n. gluteal inferior extensia, rota ia
maximus fa de linia gluteal posterioar , a femurului, tractul (L5-S2) lateral a coapsei
fa a dorsal a oaselor sacrum i coccis, iliotibial
ligamentul sacrotuberos
Gluteu mijlociu m. gluteus medius fa a lateral a osului coxal, între liniile fa a lateral a n. gluteal superior abduc ia, rota ia
gluteale mijlocie i posterioar trohanterului mare (L5-S1) medial a coapsei
Gluteu mic M. gluteus minimus fa a lateral a osului coxal, între liniile marginea anterioar a n. gluteal superior abduc ia, rota ia
gluteale mijlocie i inferioar trohanterului mare (L5-S1) medial a coapsei
Piriformis M. piriformis fa a pelvin a osului sacrum marginea superioar a ramurile rota ia lateral a
ligamentul sacrotuberos trohanterului mare anterioare ale nn. coapsei,
S2-S4 abduc ia coapsei
flectate
187
188
Tabel 12.2. Mu chii regiunii gluteale (continuare)

Obturator intern M. obturatorius fa a pelvin a osului coxal i a fosa trohanterian n. mu chiului abduc ia, rota ia
internus membranei obturante, marginea obturator intern lateral a coapsei,
g urii obturate (L5-S1) activeaz
Gemen superior M. gemellus spina ischiadic fosa trohanterian , prin n. mu chiului articula ia
superior tendonul mu chiului obturator intern coxofemural
obturator intern (L5-S1)
Gemen inferior M. gemellus tuberozitatea ischiadic fosa trohanterian , prin n. mu chiului
inferior tendonul mu chiului p trat al coapsei
obturator intern (L5-S1)
P trat al coapsei M. quadratus tuberozitatea ischiadic creasta intertrohanterian n. mu chiului
femoris p trat al coapsei
(L5-S1)
Tabel 12.3. Arterele regiunii gluteale

comun Anatomica
Gluteal A. glutea a. iliac r. superficial , mm. glutei mare, mijlociu, mic, m. tensor al fasciei
superioar superior intern r. profund (r. superior, lata
r. inferior)
Gluteal A. glutea a. iliac a. nervului sciatic articula ia oldului,
inferioar inferior intern mm. gluteu mare, obturator intern, p trat femural,
mu chii posteriori ai coapsei
Pudendal A. pudenda a. iliac a. rectal inferioar , canalul anal, m. ridic tor anal, m. ischiocavernos,
intern interna intern a. perineal , m. bulbospongios, m. transvers al perineului, pielea
r. scrotal /labial posterioar , p r ii posterioare a scrotului/labiei mari, bulbul
a. uretral , penisului,
a. bulbului penisului/bulbilor m. transvers profund al perineului, glanda
vestibulului, vestibular mare, corpii caverno i, glandul i
a. dorsal a penisului/clitorisului, prepu ul penisului/clitorisului
a. profund a penisului/clitorisului
189
190
Tabel 12.4. Nervii regiunii gluteale

comun Anatomica
Subcostal N. subcostalis r. ventral a nervului spinal T12 pielea p r ii laterale a regiunii fesiere
Cluneali Nn. clunium rr. cutanate laterale ale ramurilor dorsale pielea regiunii craniale a fesei coborând
superiori superiores ale nervilor lombari superiori (L1-L3) pân la trohanterul mare
Cluneali Nn. clunium medii ramurile cutanate laterale ale ramurilor pielea regiunii craniomediale a fesei
mijlocii dorsale ale primilor nervi sacra i (S1-S3)
Cluneali nn. clunium n. cutanat posterior al coapsei (S2-S3) pielea regiunii inferioare a fesei
inferiori inferiores
Ischiadic N. ischiaticus plexul sacrat (L4-S3) n. peronier comun, n. mm. biceps femural, semitendinos,
tibial semimembranos, biceps femural,
gamb (prin ramurile terminale)
Cutanat N. cutaneus plexul sacrat (S1-S3) nn. gluteali inferiori, rr. pielea fesei, organelor genitale externe,
posterior al femoris posterior perineale a fe ei dorsale a coapsei i gambei
coapsei
Gluteal N. gluteus plexul sacrat (L4-S1) m. gluteu mijlociu, m. gluteu mic, m.
superior superior tensor al fasciei lata, articula ia oldului
Gluteal N. gluteus inferior plexul sacrat (L5-S2) m. gluteu mare
inferior
Pudendal N. pudendus plexul sacrat (S2-S4) rr. musculare, mm. transver i profund i superficial ai
nn. rectali inferiori, nn. perineului, m. sfincter al uretrei,
perineali; m. sfincter anal extern, pielea anusului,
r. terminal - n. dorsal al pielea scrotului/labiei mari, corpul
penisului sau cavernos, glandul i pielea
clitorisului penisului/clitorisului (vezi ramurile
individuale)
COAPSA sau
REGIUNILE FEMURALE
(Regio femoris)
Juan Valverde de Hamusco (1525-1527) – Vivae Imagines

partium corporis Humani. Aereis Formis expressae,
Antverpiae, 1566, Tabula V, Libri II
191
13.1. DATE GENERALE

Coapsa reprezint segmentul membrului inferior situat între:
- proximal - old i partea antero-inferioar a trunchiului,
- distal - genunchi.
Are forma unui trunchi de con cu baza mare proximal, axul fiind dirijat
oblic, craniocaudal i lateromedial. La femeie, axul este mai înclinat datorit
particularit ilor bazinului (diametru transversal mai mare), iar distribu ia
preferen ial a esutului adipos contribuie la aspectul rotunjit.
13.1.2. LIMITE
Limite superficiale
limita superioar :
anterosuperior — pliul inghinal, de la tuberculul pubian la spina iliac
anterosuperioar , care o separ de abdomen,
medial — an ul genitofemural, care o separ de perineu,
posterosuperior — pliul gluteal, care o separ de old,
limita inferioar — linie circular orizontal trasat la dou laturi de deget
deasupra bazei patelei.
Separarea dintre regiunile ventral i dorsal , se face printr-un plan frontal
care trece prin dou linii verticale:
lateral , care une te spina iliac anterosuperioar cu epicondilul lateral
femural,
medial , care une te tuberculul pubian cu epicondilul medial femural.
În profunzime, acest plan trece posterior diafizei femurale, prin linia aspr
i septurile intermusculare femurale, lateral i medial (sau mu chiului adductor
mare).
Coapsa este învelit într-un man on conjunctiv, fascia femural sau fascia
lata, de pe fa a profund a c reia se desprind septurile intermusculare femurale,
lateral i medial, care se inser pe linia aspr a femurului (Fig. 13.1). Astfel se
delimiteaz dou compartimente fasciale:
ventral, al extensorilor, corespunz tor regiunii femural anterioar ,
dorsal, corespunz tor regiunii femural posterioar .
Regiunea femural anterioar este alc tuit din dou p r i:
regiunea anteromedial , la rândul ei alc tuit din:
regiunea inghinofemural sau triunghiul Scarpa, situat superolateral,
192
regiunea obturatoare sau triunghiul adductorilor, situat inferomedial,
regiunea anterolateral sau femural anterioar propriu-zis .
11 14 22
10 21
23 1
9
8 20
12 17
15
13
18
4 16
6 19
3
24
5
7 2
Fig. 13.1. Sec iune transversal prin coaps la nivelul

trohanterului mare
1. Integumentum commune. 2. Fascia superficialis. 3. Fascia lata.
4. Trochanter major. 5. Septum intermusculare mediale. 6. Septum
intermusculare laterale. 7. M. gluteus maximus. 8. Tractus
iliotibialis. 9. M. tensor fasciae latae. 10. M. sartorius. 11. M.
rectus femoris. 12. M. vastus lateralis. 13. M. vastus intermedius.
14. M. iliopsoas. 15. M. pectineus. 16. M. gracilis. 17. M.
adductor longus. 18. M. adductor brevis. 19. M. adductor magnus.
20. Teaca femural . 21. A. femoris. 22. V. femoris. 23. V. saphena
magna. 24. N. ischiadicus.
13.2. REGIUNEA FEMURAL ANTEROMEDIAL

13.2.1. DATE GENERALE
Regiunea anteromedial a coapsei cuprinde totalitatea p r ilor moi situate

între fe ele inferomediale ale articula iei coxofemurale, gâtului, diafizei femurale
i versantul femural al ramurei ischipubiene i g urii obturate. Se mai nume te i
r d cina coapsei i reprezint hilul neurovascular ventromedial al membrului
inferior liber. Are form triunghiular cu baza superior i vârful inferior,
193
suprafa a sa fiind concav craniocaudal i convex mediodistal corespunz tor
mu chilor adductori.
13.2.1.1. LIMITE
superior – pliul cutanat inghinal, care corespunde în profunzime ligamentului
inghinal i segmentului ini ial al an ului genitofemural,
lateral – marginea medial a mu chiului sartorius,
medial – marginea posterioar a mu chiului gracilis (drept intern),
vârful – punctul de întâlnire al marginilor medial a mu chiului sartorius i
posterioar a mu chiului gracilis.
Limitele profunde corespund articula iei coxofemurale, fe ei exopelvine a
osului coxal, la nivelul g urii obturate i diafizei femurale.
13.2.1.2. ORGANIZARE STRUCTURAL

Regiunea anteromedial a coapsei este subîmp r it , pe criterii anatomice i
clinice, în alte dou regiuni, limita de separa ie fiind marginea lateral a
mu chiului adductor lung:
regiunea inghinofemural sau triunghiul Scarpa, situat superolateral,
regiunea adductorilor, obturatoare sau triunghiul adductor, situat
medial articula iei coxofemurale, în raport cu cadrul osos exterior al g urii
obturate.
13.2.2. REGIUNEA INGHINOFEMURAL , TRIUNGHIUL

FEMURAL (TRIGONUM FEMORIS)
13.2.2.1. DATE GENERALE

Regiunea inghinofemural este situat în partea superomedial a coapsei,
sub ligamentul inghinal i este descris clasic sub forma unei piramide
triunghiulare cu baza proximal. Func ional, este un intersti iu vertical realizat de
mu chii regiunilor vecine, care con ine axa vascular principal a membrului
inferior, ceea ce impune individualizarea ca regiune.
Con ine principalul pliu de flexie al membrului inferior, la nivelul c ruia,
ligamentul inghinal are rol de retinacul, men inând vasele i nervii pe planul de
flexie, prevenind angularea obstructiv .
Caracterul tranzi ional este confirmat i de faptul c baza triunghiului
Scarpa poate contracta rela ii cu seroasa peritoneal .
13.2.2.2. LIMITE
Limite superficiale (Fig. 13.2):
superior – ligamentul inghinal,
inferolateral – marginea medial a mu chiului sartorius,
194
inferomedial – marginea lateral a mu chiului adductor lung.
2
1 8
12 11
7
10
3 13
14
6
15
9
5
4
16
Fig. 13.2. Triunghiul femural

1. M. tensor fasciae latae. 2. M. sartorius. 3. M. rectus femoris. 4.
M. vastus lateralis. 5. M. adductor longus. 6. M. pectineus. 7. M.
iliopsoas. 8. N. femoralis. 9. Rr. Cutanei anteriores. 10. A.
femoralis. 11. A. epigastrica superificialis. 12. A. circumflexa
ilium superficialis. 13. A. pudenda externa superficialis. 14. A.
pudenda externa profunda. 15. V. femoralis. 16. V. safena
magna.
Limite profunde:
superior – lacunele vascular i muscular situate sub ligamentul inghinal,
inferior – defileul muscular al canalului adductor (vast medial – lateral,
adductor lung – medial, sartorius – anterior),
lateral – mu chiul iliopsoas,
medial – mu chiul pectineu.
Regiunea inghinofemural prezint urm toarele planuri anatomice (Fig.
13.1, Fig. 13.2.):
planul superficial este reprezentat de piele, stratul adipos subcutanat i fascia
superficial ,
planul intermediar:
stratul musculofascial superficial:
fascia femural ventral (fascia lata) cu ligamentul inghinal,
mu chii limitan i superficiali,
195
elementele neurovasculare profunde,
mu chii limitan i profunzi i fasciile lor,
1. Pielea este mai sub ire, fin i prezint fire de p r. Prin fa a profund ader de
ligamentul inghinal, în rest fiind foarte mobil pe planurile subiacente.
2. Stratul adipos subcutanat este variabil, de obicei în cantitate mai mic în

partea inferioar a regiunii.
3. Fascia superficial are organizarea cunoscut .

Forma iunile neurovasculare superficiale sunt reprezentate de:
Arterele au calibru apreciabil:
artera epigastric superficial ,
artera circumflex iliac superficial ,
arterele pudentale externe, superficial i profund .
Venele sunt reprezentate de:
vena safen mare care p trunde în regiune prin vârful acesteia i la 2,5-
3,5 cm inferolateral de tuberculul pubian, formeaz arcul pentru a realiza
jonc iunea safenofemural , pe sub el trecând artera pudendal extern profund ,
venele comitante arterelor superficiale se vars în vena safen mare,
venele superficiale ale coapsei au dispozi ie extrem de variabil , în final
fiind tributare venei safen mare.
Limfaticele superficiale dreneaz în limfonodulii inghinali superficiali
plasa i în jurul arcului venei safen mare, unde formeaz patru grupe:
dou superioare, ai c ror limfonoduli au axul mare paralel cu arcada
inghinal :
superomedial – care dreneaz limfa de la nivelul organelor genitale
externe i a p r ii mediale subombilicale a peretelui anterolateral al
abdomenului,
superolateral – care dreneaz limfa de la nivelul regiunii gluteale i a
p r ii laterale subombilicale a peretelui anterolateral al abdomenului,
dou inferioare, ai c ror limfonoduli au axul mare paralel cu vena safen
mare:
inferomedial – care dreneaz limfa de la nivelul perineului anterior,
inferolateral – care dreneaz limfa de la nivelul membrului inferior,
cu excep ia regiunilor gluteal i femural posterioar .
- Nervii superficiali provin din plexul lombar:
ramurile femural i genital din nervul genitofemural,
ramura anterioar a nervului cutanat femural medial,
ramurile inghinale ale nervului ilio-inghinal.
196
4. Ligamentul inghinal reprezint inser ia iliopubian a aponevrozei
mu chiului oblic extern i are trei segmente (muscular, vascular i reflectat) care
delimiteaz lacunele muscular i vascular .
- Lacuna muscular , prin care trec mu chiul iliopsoas i nervul femural, are
form triunghiular , find limitat de:
anterior – fa a profund a ligamentului inghinal, aderent la fascia
iliac ,
posterolateral – marginea anterioar a osului coxal, între spina iliac
anterosuperioar i eminen a iliopubic ,
medial – arcul iliopectineu.
- Lacuna vascular care este limitat de:
anterior – fa a profund a ligamentului inghinal, aderent la teaca
femural i adventicea vaselor,
posterior – suprafa a pectineal (pecten pubis) dublat de ligamentul
Cooper, singurul punct fix al structurilor care intr în alc tuirea foramenului
musculopectineal,
medial – marginea liber a ligamentului lacunar (partea pectineal a
ligamentului inghinal, Gimbernat),
lateral – arcul iliopectineal.
Prin aceast lacun trec artera i vena femural , limfaticele inghinale
profunde.
5. În regiunea inghinofemural , fascia lata, se întinde de la marginea medial a

mu chiului sartorius la cea lateral a mu chiului adductor lung i este perforat
de numeroase orificii, zona respectiv luând numele de fascia cribrosa:
orificiul safen (foveea oval ), larg, ovoidal, cu axul mare vertical, prin care
trece arcul venei safen mare. Marginile superioar , lateral i inferioar ale
acestui orificiu, îngro ate, formeaz ligamentul falciform, care ader de fa a
anterioar a tecii vaselor femurale, în compartimentul venos.
orificii suplimentare pentru vene safene accesorii,
orificii pentru arterele i nervii superficiali:
nervii:
ramurile femural i genital din nervul genitofemural,
ramura anterioar a nervului cutanat femural medial (perforantul
superior din musculocutanat),
ramurile inghinale ale nervului ilio-inghinal,
arterele provin din:
circumflex iliac superficial ,
epigastric superficial ,
ru inoase externe, superficial i profund .
6. Mu chii limitan i superficiali apar in regiunilor vecine i sunt reprezenta i

de:
197
- sartorius – lateral
- adductor lung – medial.
7. Elementele neurovasculare profunde

Nervul femural, cea mai voluminoas ramur a plexului lombar, iese
din pelvis prin lacuna muscular , fiind situat lateral de arcul iliopectineu (Fig.
13.3). Are structur fascicular , prezentând dou diviziuni:
- anterioar care se ramific în:
nervul cutanat femural medial,
nervul cutanat femural intermediar,
ramuri pentru mu chii pectineu, adductor lung i sartorius,
- posterior din care iau na tere:
nervul safen,
ramuri pentru mu chiul cvadriceps.
2
11 5
1
7
12 14
8
3
10
13
4
2
Fig. 13.3. Regiunea anterioar a coapsei

M. vastus medialis. 5. M. pectineus. 6. M. iliopsoas. 7. M.
adductor longus. 8. M. adductor magnus. 9. Hiatus adductorius.
10. M. gracilis. 11. N. femoralis. 12. N. m. vastus medialis. 13.
N. saphenus. 14. A. femoralis.
198
M nunchiul neurovascular femural, învelit în teaca femural , este format
de:
artera femural care, la 2 cm sub ligamentul inghinal, d ramura de
distribu ie, artera femural profund , din care iau na tere arterele cvadricipital
i circumflexe femurale (medial i lateral ), dup care femurala continu axul
arterial, devenind arter de pasaj,
vena femural ,
limfaticele profunde, reprezentate de 1-3 limfonoduli inghinali profunzi
situa i medial de vena femural , unul în canalul femural,
nervul safen.
Teaca femural , prelungire a tecii iliace (a vaselor iliace externe), este o
structur conjunctiv organizat , caracteristic arterelor lungi, de pasaj i se
întinde pân la hiatul adductor unde se continu cu teaca poplitee (Fig. 13.4).
Teaca femural are dou por iuni:
- proximal , în canalul femural,
- distal , în canalul adductorilor.
Segmentul proximal al tecii femurale este împ r it de un sept în dou

compartimente:
lateral, neuro-arterial, în care se g se te artera femural i nervul safen,
medial, venolimfatic, cu vena femural i limfonodulii inghinali profunzi. În
zona de tranzi ie spre abdomen devine mai voluminos datorit limfonodulilor
profunzi, dintre care, cel mai cranial (Cloquet) are raporturi cu marginea liber a
ligamentului lacunar.
Canalul femural are forma unei prisme triunghiulare cu trei pere i, dou
orificii i un con inut:
- peretele anterior – fascia cribroas ,
- peretele posterolateral – fascia mu chiului iliopsoas,
- peretele posteromedial – fascia mu chiului pectineu,
- orificiul superior – lacuna vascular ,
- orificiul inferior – delimitat de mu chii vast medial, adductor lung i fascia
vastoadductoare.
8. Mu chii limitan i profunzi i fasciile lor delimiteaz un an cu deschidere

anterioar .
Mu chiul iliopsoas, situat lateral, care ajunge la coaps , împreun cu
nervul femural, prin lacuna muscular . Este învelit pe toat lungimea sa într-o
fascie proprie, compact , care se termin la nivelul trohanterului mic. Aceasta
realizeaz un compartiment fascial special, care comunic larg cu esutul
celulo-adipos prevertebral lombar i reprezint o cale de fuziune a abcesului
rece (tuberculos) al corpilor vertebrali (morb Pott).
199
Mu chiul pectineu, situat medial, este de asemeni învelit într-o teac
fascial proprie care este considerat o dependin a inelului fibros al aperturii
pelvine superioare.
1 9
8
12
2021
7
11
22
4 24
10 14
6 15
23 13
25 16
5
19 2
18
17 3
Fig. 13.4. Sec iune transversal prin treimea mijlocie a

coapsei
1. Integumentum commune. 2. Fascia superficialis. 3. Fascia
lata. 4. Femur. 5. Septum intermusculare mediale. 6. Septum
intermusculare laterale. 7. Tractus iliotibialis. 8. M. sartorius. 9.
M. rectus femoris. 10. M. vastus lateralis. 11. M. vastus
intermedius. 12. M. vastus medialis. 13. M. gracilis. 14. M.
adductor longus. 15. M. adductor brevis. 16. M. adductor
magnus. 17. M. semitendinosus. 18. M. semimembranosus. 19.
M. biceps femoris. 20. Teaca femural . 21. A. femoris. 22. V.
femoris. 23. A. glutea inferior. 24. V. saphena magna. 25. N.
ischiadicus.
9. Planul profund este reprezentat de fe ele anteromediale ale articula iei

coxofemurale i epifizei femural proximal .
200
13. 2. 3. REGIUNEA OBTURATOARE
(TRIUNGHIUL ADDUCTORILOR)
Regiunea obturatoare este situat în partea superomedial a coapsei,
dispus în plan sagital.
Superior se continu cu structurile perineului anterior, c ruia îi corespunde
ca întindere anteroposterioar , formând zona perineal a r d cinii coapsei.
Anterior corespunde triunghiului femural de care este separat prin
marginea inferomedial a mu chiului adductor lung.
Posterior este separat de regiunea posterioar a coapsei prin an ul medial
care corespunde septului intermuscular medial dintre mu chiul adductor mare
de mu chii ischiocrurali.
Inferior, datorit reducerii diametrelor coapsei, cele dou margini,
anterioar i posterioar , converg c tre intersec ia an ului medial al coapsei cu
relieful mu chiului gracilis i regiunea este limitat conven ional la acela i
nivel cu triunghiul femural.
13.2.3.1. LIMITE
- superior – linia transversal care urm re te an ul genitofemural, de la
tuberculul pubic la tuberozitatea ischiadic ,
- anterior – linia oblic postero-inferior care une te tuberculul pubic cu 1/3
superioar a fe ei mediale a tibiei,
- posterior – linia oblic antero-inferior care une te tuberozitatea ischiadic , la
jonc iunea cu ramura osului ischiadic, cu epicondilul femural medial.
Limitele profunde:
- superomedial – corpul pubisului, gaura obturat , ramura ischiopubic ,
- posterolateral – septul intermuscular medial i diafiza femural .
Regiunea obturatoare prezint urm toarele planuri succesive (Fig. 13.11 i
Fig. 13.2):
planul superficial este reprezentat de piele, stratul adipos subcutanat i fascia
superficial ,
planul intermediar:
fascia femural anterioar (fascia lata),
compartimentul musculofascial superficial,
compartimentul musculofascial profund,
201
1. Pielea este mai groas în partea inferioar , dar mai sub ire în partea
superioar , unde prezint fire de p r. Prin fa a profund ader la fascia lata de-a
lungul an ului genitofemural, în rest fiind foarte mobil pe planurile subiacente.
2. Stratul adipos subcutanat este diferit cantitativ în func ie de sex, de obicei

în cantitate mai mic în partea inferioar a regiunii.
3. Fascia superficial este prezent , cu organizarea cunoscut .

Arterele au calibru apreciabil:
arterele pudendale (ru inoase) externe, superficial i profund , care
traverseaz partea superioar a regiunii îndreptându-se spre organele genitale
externe,
terminarea ramurei anterioare a arterei obturatoare.
Venele superficiale se vars în vena safen mare i în vena iliac intern .
Limfaticele superficiale dreneaz în limfonodulii inghinali inferomediali.
Nervii superficiali:
ramuri cutanate din nervul ilioinghinal,
ramura cutanat femural medial din nervul femural,
ramuri cutanate din nervul obturator (ramura anterioar ).
4. Fascia profund , partea superomedial a fasciei lata, închide superficial

compartimentele musculofasciale ale regiunii.
5. Compartimentul musculofascial superficial (al mu chiul gracilis) este

reprezentat de o teac fibroas complet care con ine mu chiul gracilis i
terminarea m nunchiului neurovascular obturator anterior.
6. Compartimentul musculofascial profund (al mu chilor adductori), este

delimitat astfel (Fig. 13.5):
anterior – septul care separ mu chii pectineu i vast medial de
mu chiul adductor lung,
posterior – septul intermuscular medial care separ mu chiul adductor
mare de mu chii ischiocrurali,
medial – lama profund a fasciei mu chiului gracilis.
Con inut: mu chii obturator extern, adductori i m nunchiurile neurovasculare
obturatoare, anterior i posterior.
Mu chiul obturator extern se g se te în partea superioar a regiunii, aplicat
pe conturul extern al g urii obturate. Împreun cu mu chiul pectineu, situat
anterolateral, particip la delimitarea orificiului distal al canalului obturator.
Mu chii adductori i lamele conjunctive portvas care îi separ , sunt dispu i,
în sens anteroposterior astfel:
mu chiul adductor lung,
202
lama conjunctiv anterioar con ine m nunchiul neurovascular obturator
anterior,
mu chiul adductor scurt,
lama conjunctiv posterioar con ine m nunchiul neurovascular obturator
posterior i segmentul terminal al arterei femurale profunde,
mu chiul adductor mare.
5 1
6
3
7
8 2
Fig. 13.5. Regiunea obturatoare-mu chii profunzi

1. M. pectineus. 2. M. adductor longus. 3. M. adductor brevis. 4.
M. adductor magnus. 5. A. profunda femoris. 6. A. circumflexa
femoris lateralis. 7. A. circumflexa femoris medialis. 8. Aa.
perforantes.
Elementele neurovasculare profunde sunt reprezentate de:

- m nunchiurile neurovasculare obturatoare,
- artera femural profund cu venele comitante.
M nunchiul neurovascular obturator se formeaz pe peretele lateral al
pelvisului astfel:
nervul obturator, ramur terminal a plexului lombar, traverseaz succesiv
foseta iliolombar , plan eul fosetelor ovariene i se angajeaz în canalul
obturator (subpubian) unde este situat inferomedial,
artera obturatoare, ramur parietal extrapelvin a arterei iliace interne, se
dirijeaz anterolateral urmând marginea superioar a mu chiului obturator
extern, deasupra arcului tendinos pelvin pân la orificiul superior al canalului
subpubian. Înainte se a p trunde în canal furnizeaz ramura pubic care
urmeaz fa a posterioar a corpului pubisului i trece pe fa a profund a
ligamentelor Cooper i lacunar, anastomozându-se cu ramura omonim al artrei
epigastrice inferioare. Aceast anastomoz este numit i corona mortis în cura
203
radical a herniilor femurale (Fig. 13.6). Când pilierul epigastric inferior este
dominant anastomoza poart numele de artera obturatorie accesorie.
Prin canalul obturator, esutul interparietovisceral pelvin comunic cu
spa iile conjunctive ale coapsei, favorizând angajarea herniilor obturatoare sau
difuzarea proceselor inflamatorii. Deasupra orificiului distal al canalului, nervul
i vasele obturatorii se împart în ramuri anterioare i posterioare, astfel încât, la
nivelul regiunii se g sesc dou m nunchiuri neurovasculare distincte.
M nunchiul neurovascular obturator anterior este situat ini ial între

mu chii obturator extern i pectineu. La marginea superioar a mu chiului
adductor scurt se angajeaz între fa a anterioar a acestuia i fa a posterioar a
mu chiului adductor lung. Se dirijeaz inferomedial, p r se te compartimentul
adductor, traverseaz teaca mu chiului gracilis i devine superficial.
ramura anterioar a nervului obturator se distribuie mu chilor gracilis,
adductori lung i scurt i tegumentelor fe ei mediale a coapsei,
ramura anterioar a arterei obturatoare furnizeaz ramuri mu chilor
adductori i gracilis i se anastomozeaz cu ramurile inelului arterial
perifemural i cu primele dou ramuri perforante ale arterei femurale profunde,
venele comitante se vars în vena iliac intern .
42
3
6 1
9
7
8
5 11
12’ 12
12’’ 13
16
17
10
15’
14
15
Fig. 13.6. Corona mortis

1. M. obliquus externus abdominis. 2. M. obliquus internus
abdominis. 3. M. transversus abdominis. 4. Fascia transversalis.
5. Tendo conjunctivus (falx inguinalis). 6. M. rectus abdominis.
7. M. iliacus. 8. Fascia iliaca. 9. Lig. inguinale. 10. Lig. lacunare.
11. N. femoralis. 12. A. iliaca externa. 12’. A. epigastrica
inferior. 12’’. R. pubicus. 13. V. iliaca externa. 14. N.
obturatorius. 15. A. obturatoria. 15’. R. pubicus. 16. Corona
mortis. 17. Nodi inguinalis profundi (nodus proximalis).
204
M nunchiul neurovascular obturator posterior, situat profund, la marginea
superioar a mu chiului adductor scurt se angajeaz între acesta i fa a
anterioar a mu chiului adductor mare. P trunde în teaca ultimului i coboar
prin corpul muscular pân la nivelul inser iei femurale, terminându-se prin
ramuri articulare. În acest traiect:
ramura posterioar a nervului obturator se distribuie mu chilor
obturator extern, adductor mare i articula iilor coxofemural i genunchi,
ramura posterioar a arterei obturatoare furnizeaz ramura acetabular
i se anastomozeaz cu arterele gluteal inferioar i prima arter perforant a
coapsei formând anastomoza crucial ,
venele comitante se vars în vena iliac intern .
Artera femural profund abordeaz regiunea în partea superioar , fiind
situat între mu chii adductor lung i adductor scurt (varianta superficial ) sau
direct fa a anterioar a mu chiului adductor mare (varianta profund ), de-a
lungul inser iei acestuia pe linia aspr . Emite un num r variabil (2-4) de ramuri
colaterale perforante care trec în regiunea femural posterioar , se împart în
ramuri ascendente i descendente. Acestea se anastomozeaz între ele, cranial cu
artera gluteal inferioar , caudal cu artera poplitee, formând în ansamblu axul
arterial femural posterior (ischiopopliteu).
7. Planul profund este reprezentat de:

- fa a lateral a osului coxal (corpul pubisului, gaura obturat , ramura
ischiopubian , membrana obturant ),
- diafiza femural la nivelul liniei aspre, cu primele dou inele tendinoase ale
mu chiului adductor mare,
- septul intermuscular medial.
13.3. REGIUNEA FEMURAL ANTERIOAR

(REGIO FEMORIS ANTERIOR)
Regiunea femural ventral sau femural anterioar propriu-zis , mai
extins vertical decât cea dorsal , cuprinde totalitatea elementelor anatomice
situate concentric, anterior, lateral i medial fa de femur.
Regiunea are form triunghiular , cu baza inferior, la limita inferioar a
coapsei i vârful superior, la spina iliac anterosuperioar .
12.3.1. LIMITE
Limite superficiale
lateral – linia coborât din spina iliac anterosuperioar pân la epicodilul
lateral femural,
medial – linia trasat prin marginea medial a mu chiului sartorius (croitor),
205
inferior – o linie circular dus la dou laturi de deget deasupra bazei patelei.
Limita profund corespunde diafizei femurale i septurile intermusculare
femurale lateral i medial.
Regiunea femural anterioar respect aceela i model de organizare, fiind
alc tuit din trei planuri:
planul superficial alc tuit din piele, stratut adipos subcutanat i fascia
superficial ,
planul intermediar, musculofascial, alc tuit din:
fascia femural ventral ,
stratul musculofascial superficial,
stratul musculofascial profund,
1. Pielea este groas , mobil , cu fire de p r.

2. Stratul adipos subcutanat este în cantitate variabil , mai bine reprezentat la
femeie.
3. Fascia superficial permite mobilizarea tegumentelor.

arterele, de calibru mic, sunt ramuri ale arterei femurale:
circumflex iliac superficial ,
ramuri din artera descendent a genunchiului (mare anastomotic ),
venele colecteaz în vena safen mare i au direc ie ascendent craniomedial,
limfaticele au traiect ascendent spre grupele limfonodulare inghinale
superficiale inferolaterale,
nervii superficiali provin din plexul lombar:
ramurile cutanate anterioare ale nervului femural:
femural cutanat intermediar,
femural cutanat medial,
ramul anterior al nervului cutanat femural lateral (femurocutanat).
4. Fascia femural ventral numit , por iune a fasciei lata, este groas , sub
tensiune, închizând superficial compartimentele fasciale ale mu chilor lungi, de
amplitudine. În partea lateral este înt rit de tractul iliotibial, structur
tendinoas care se întinde de la spina iliac anteroinferioar pân la nivelul fe ei
laterale a genunchiului unde se împarte în:
fibre anterioare care se inser pe marginea lateral a patelei,
fibre mijlocii care se termin pe tuberculul condilului lateral al tibiei,
fibre posterioare care se inser pe capul fibulei.
206
Tractul iliotibial este tensionat de inser ia mu chilor gluteu mare i tensor
al fasciei lata i contribuie la men inerea valgusului fiziologic al genunchiului i
a patrulaterului de sprijin.
De pe fa a profund a fasciei lata se desprind dou septuri intermusculare,
lateral i medial, care se inser pe linia aspr i prelungirile sale, realizând limita
profund între regiunile femural ventral i dorsal . Se mai descriu i alte
septuri, mai slab reprezentate, care învelesc grupe sau mu chi individuali.
5. Stratul musculofascial superficial prezint trei compartimente fasciale (Fig.

13.7):
lateral, în care se g se te mu chiul tensor al fasciei lata,
intermediar, ocupat de mu chiul drept femural,
oblic, în care se g se te mu chiul sartorius.
Mu chiul sartorius are inerva ie segmentar , care provine din segmentele
medulare L1 pentru treimea superioar , L2 pentru treimea medie i L3 pentru
pentru treimea inferioar . Segmentele mu chiului pot fi corelate cu topografia
arterei femurale.
Elementele neurovasculare intermediare sunt reprezentate de:

m nunchiul neurovascular al mu chiului sartorius este format din:
ramurile musculare corespunz toare ale nervului femural,
ramurile musculare ale arterei circumflexe iliace superficiale,
venele comitante,
m nunchiul neurovascular al mu chiului drept femural vine din
compartimentul musculofascial profund i este format din:
ramurile musculare corespunz toare ale nervului femural,
ramura pentru mu chiul drept femural a arterei cvadricipitale,
venele comitante.
6. Stratul musculofascial profund cuprinde compartimentul fascial

cvadricipital cu mu chii:
vast lateral,
vast intermediar,
vast medial, ale c rui fibre musculare coboar mai jos decât cele ale
mu chiului vast lateral.

M nunchiul neurovascular al mu chiului cvadriceps este alc tuit din:
artera cvadricipital , ramur muscular din femurala profund ,
venele comitante,
nervii cvadricepsului.
Este situat în partea superioar a regiunii, p trunde în compartimentul fascial
cvadricipital i se împarte în trei m nunchiuri neurovasculare secundare, lateral,
207
intermediar i medial, care se dirijeaz de-a lungul spa iilor conjunctive portvas,
c tre capetele mu chiului cvadriceps. Men ion m c m nunchiul pentru
mu chiul drept femural ia na tere în partea superioar a regiunii i p trunde în
compartimentul fascial intermediar.
10
11
1
8
2
7
6
3
4
5
Fig. 13.7. Regiunea anterioar a coapsei-stratul musculo-

fascial superficial
M. vastus lateralis. 5. M. vastus medialis. 6. M. gracilis. 7. M.
adductor longus. 8. M. pectineus. 9. M. psoas major. 10. M.
iliacus. 11. Lig. inguinale (arcus inguinalis).
Artera circumflex femural lateral , ramur a arterei femurale profunde,

este situat sub mu chiul drept femural i particip , împreun cu artera
circumflex medial , la realizarea arcului arterial perifemural. Venele
comitante sunt tributare venei femurale profunde.
Elementele vasculonervoase situate în segmentul inferior al tecii femurale.
Canalul adductorilor este un tunel fascial de pasaj, cu form prismatic
triunghiular i reprezint intersti iul de comunicare dintre regiunea femural
ventral i dorsal a genunchiului (Fig. 13.8). Prezint dou segmente:
208
cranial, subsartorial, delimitat astfel:
lateral – compartimentul fascial cvadricipital cu mu chiul vast
medial,
posteromedial – compartimentul fascial adductor cu mu chii
adductor lung i mare,
anterior – compartimentul fascial oblic cu mu chiul sartorius,
caudal, superficial, subfascial, care prezint acelea i limite, cu excep ia
peretelui anterior care este format de fascia vasto-adductoare. Aceasta este o
structur conjunctiv organizat , tipic zonelor de tranzi ie între planurile de
flexie ale membrelor, asem n toare arcului axilar sau aponevrozei bicipitale.
Este format din fibre arciforme care se întind de la fascia mu chilor adductori
la fascia mu chiului vast medial, fiind perforat de nervul safen i de artera
descendent a genunchiului (mare anastomotic ).
2
1
3
5 4
13
10
11 12
7
8
9
14
Fig. 13.8. Compartimentele fasciale ale coapsei

1. M. iliacus. 2. M. psoas major. 3. M. piriformis. 4. M.
coccygeus. 5. M. obturatorius internus. 6. M. rectus femoris. 7.
M. sartorius. 8. M. gracilis. 9. M. semitendinosus. 10. M.
adductor longus. 11. M. adductor brevis. 12. M. addcutor
magnus. 13. M. gluteus maximus. 14. Pes anserinus.
209
Canalul adductorilor con ine teaca neurovascular femural împ r it de
un sept în dou compartimente:
- anterolateral, neuroarterial,
- posteromedial, limfovenos.
Con inutul tecii femurale în canalului adductorilor este reprezentat de:

artera femural , situat anterior,
vena femural , care descrie o semispir în jurul arterei, distal fiind
situat posterolateral, apoi posterior i în partea proximal , medial,
limfaticele profunde colecteaz în vase din ce în ce mai mari, în final
formând trunchiul femural, tributar limfonodulilor inghinali profunzi,
nervul safen, ram cutanat din nervul femural, care p trunde în teac
lateral de arter , o încruci eaz anterior i ajunge medial în partea distal a tecii
femurale, pe care o p r se te perforând fibrele vasto-adductoare.
Artera i vena femural p r sesc canalul adductorilor prin hiatusul
adductor, iau numele de vase poplitee i ajung în regiunea posterioar a
genunchiului.
7. Planul profund, osteofascial, este reprezentat de fe ele anterioar , lateral i

medial ale diafizei femurale i de septurile femurale intermusculare, lateral i
medial.
13.4. REGIUNEA FEMURAL POSTERIOAR

(REGIO FEMORIS POSTERIOR)
Regiunea femural dorsal este constituit de p r ile moi situat posterior

diafizei femurale i celor dou septuri intermusculare, medial i lateral.
Forma regiunii este relativ trapezoidal , cu baza mare superior. În partea
superioar este u or convex , corespunz tor reliefului mu chilor ischiocrurali,
iar inferior, unde ace tia se disociaz mediolateral, regiunea se îngusteaz i se
aplatizeaz .
13.4.1. LIMITE
Limite superficiale
superior — linia transversal trasat succesiv prin an ul genitofemural, care
o separ de perineul posterior i pliul gluteal, care o separ de regiunea gluteal ,
inferior — partea posterioar a liniei circulare orizontale trasat la dou laturi
de deget deasupra bazei patelei,
210
lateral — linia vertical care une te spina iliac anterosuperioar cu
epicondilul lateral femural,
medial — linia vertical care une te tuberozitatea ischiadic cu epicondilul
medial femural.
Limitele profunde corespund liniei aspre a diafizei femurale, septului
intermuscular femural lateral cu mu chiul vast lateral i septului intermuscular
femural medial cu mu chiul adductor mare).
planul intermediar, musculofascial:
fascia femural dorsal ,
stratul muscular,
planul profiund, osteofascial.
1. Pielea este mai groas decât cea a regiunii femurale anterioare, mobil , cu
mai pu ine fire de p r, glande sebacee i sudoripare.
2. Stratul adipos subcutanat este bine reprezentat i se continu proximal cu

cel al regiunilor gluteal i perineal , iar distal cu al regiunii dorsale a
genunchiului.
3. Fascia superficial permite mobilizarea pielii.

Artere sunt de calibru mic i provin din axul arterial femural posterior,
Venele sunt reprezentate de re eaua superficial care dreneaz în vena safen
mare, direct sau prin intermediul unor trunchiuri colectoare numite vene safene
accesorii. În partea inferomedial a regiunii se poate g si vena anastomotic
dintre venele safene mic i mare.
Limfaticele superficiale înso esc venele superficiale i dreneaz în
limfonodulii inghinali superficiali.
clunium inferior, în partea superioar ,
ramuri din nervul cutanat lateral al coapsei,
ramuri din nervul cutanat posterior al coapsei (sciatic mic) din plexul
sacrat,
ramuri din nervul cutanat medial al coapsei, în partea medial inferioar .
4. Fascia femural dorsal reprezint segmentul posterior al fasciei lata.

Împreun cu septurile intermusculare medial i lateral, fascia femural dorsal
delimiteaz compartimentul fascial femural posterior al coapsei. În partea
superioar , imediat sub jonc iunea cu fascia gluteal , se dedubleaz formând un
211
canal vertical prin care coboar nervul cutanat femural posterior pân la
mijlocul regiunii dorsale a coapsei, unde devine suprafascial.
5. Stratul muscular este reprezentat de (Fig. 13.9):

capetele lung i scurt ale mu chiului biceps femural – în partea lateral ,
mu chii semitendinos i semimembranos – în partea medial .
8 2 3 11
1
10
6 20
4
21
9 13
5 7
17 12
16 15
14
19 18
Fig. 13.9. Sec iune transversal prin treimea inferioar a

coapsei
lata. 4. Femur. 5. Septum intermusculare laterale. 6. Tractus
iliotibialis. 7. M. sartorius. 8. M. rectus femoris. 9. M. vastus
lateralis. 10. M. vastus intermedius. 11. M. vastus medialis. 12.
M. gracilis. 13. Tendo m. adductor magnus. 14. M.
semitendinosus. 15. M. semimembranosus. 16. M. biceps
femoris (caput longum). 17. M. biceps femoris (caput breve). 18.
N. tibialis. 19. N. fibularis. 20. A. femoris. 21. V. saphena
magna.

Arterele profunde formeaz o succesiune de arcuri anastomotice de
dimensiuni modeste, dar cu importan special deoarece realizeaz o cale
colateral între teritoriile arterelor iliac intern , femural i poplitee, restabilind
212
circula ia în ligatura arterei femurale la orice nivel. La realizarea axei arteriale
posterioare a coapsei particip , în succesiune proximodistal , arterele:
gluteal inferioar (ischiadic ) din artera iliac intern ,
artera circumflex medial din artera femural profund ,
arterele perforante (2-4) din artera femural profund , care traverseaz
inser ia mu chiului adductor mare prin orificii osteofibroase, dup care se
ramific ascendent i descendent, anastomozându-se în arcade etajate,
ramuri musculare din artera poplitee.
Ramura ascendent a primei artere perforante, împreun cu ramuri din

arterele gluteal inferioar i circumflex medial realizeaz anastomoza
crucial .
Venele profunde sunt comitante arterelor i tributare venelor femural

profund i iliac intern . În partea superioar a regiunii prezint sinuozit i i
dilat ri asem n toare cu cele ale venelor regiunii gluteale.
Limfaticele profunde dreneaz spre limfonodulii iliaci interni.
Nervii profunzi sunt reprezenta i de nervul ischiadic, principala ramur

terminal a plexului sacrat, care p r se te regiunea gluteal prin spa iul dintre
mu chii gluteu mare i p trat femural. La coaps are topografie variabil ,
îndep rtându-se treptat de planul osteofascial profund.
În partea superioar este a ezat profund, pe fe ele posterioare ale
septului intermuscular femural medial i mu chiului adductor mare, încruci at
pe fa a superficial de cap tul lung al mu chiului biceps femural, care se
dirijeaz lateral. Medial se g sesc mu chii semimembranos i semitendinos.
În partea inferioar este situat mai superficial, în intersti iul dintre
coloanele longitudinale divergente ale mu chilor ischiocrurali, fiind ancorat de
mu chi i fascia femural prin ramuri colaterale.
Trunchiul nervului ischiadic, înso it de artera comitant a nervului sciatic,
ramur a arterei gluteal inferioar , este alc tuit din dou m nunchiuri nervoase
distincte, tibial i fibular comun, care se g sesc în aceea i teac conjunctiv
(epinerv). Ace tia se pot separa la niveluri variabile, de la ie irea din pelvis
pân la unghiul superior al fosei poplitee.
6. Planul profund este reprezentat de linia aspr a diafizei femurale i cele dou
septuri intermusculare femurale, lateral i medial, care acoper por iunea
profund a mu chiului adductor mare.
213
214
Tabel 13.1. Mu chii mediali ai coapsei

comun Anatomica
Adductor lung M. adductor corpul pubisului sub 1/3 mijlocie din linea n. obturator adduc ia coapsei
longus creasta pubian aspera a femurului (L2-L4)
Adductor M. adductor - partea profund : - partea profund : linia - partea profund : n. - partea profund : adduc ia
mare magnus ramura inferioar a aspr a femurului; obturator (L2-L4); coapsei;
pubisului, ramura - partea supeficial : - partea - partea superficial :
ischionului; tuberculul adductorului superficial : extensia coapsei
- partea superficial : mare n. tibial (L4)
tuberozitatea ischiatic (n. sciatic)
Adductor M. adductor corpul i ramura partea superioar din n. obturator (L2-L4) adduc ia i, par ial, flexia
scurt brevis inferioar a pubisului linia aspr a femurului coapsei
Gracilis M. gracilis corpul i ramura partea superioar din fa a n. obturator (L2-L3) adduc ia coapsei, flexia i
inferioar a pubisului medial a corpului tibiei rota ia medial a gambei
Obturator M. obturatorius marginile g urii fosa trohanterian n. obturator (L3-L4) rota ia lateral a coapsei,
extern externus obturatorii, fa a extern a men ine capul femural în
membranei obturatorii acetabulum
Tabel 13.2. Arterele coapsei

comun Anatomica
Femural A. femoralis continuarea a. iliace a. epigastric superficial , partea inferioar a peretelui abdominal,
externe sub ligamentul a. circumflex iliac regiunea inghinal ,
inghinal superficial , organele genitale externe, coapsa,
aa. pudendale externe, planurile profunde ale regiunii gluteale,
a. femural profund , articula ia genunchiului
a. genicular descendent
Epigastric a. epigastrica a. femural peretele abdominal, stinghie
superficial superficialis
Pudendale externe Aa. pudendae a. femural rr scrotale/labiale anterioare, pielea regiunii inghinale,
(superficial , externes rr. inghinale pielea p r ii anterioare a scrotului/labiei mari
profund )
Circumflex iliac A. a. femural peretele abdominal anterolateral, regiunea
superficial circumflexa iliac , stinghie, m. croitor, m. tensor al
ilium fasciei lata
superficialis
Genicular A. genus a. femural r. safen, articula ia genunchiului, pielea p r ii
descendent descendens rr. articulare superomediale a gambei
Femural profund A. profunda a. femural a. circumflex femural medial , capul i gâtul femural, articula ia oldului,
femoris a. circumflex femural lateral , mu chii gluteali,
aa. perforante mu chii coapsei
Circumflex A. a. femural profund r. profund , articula ia oldului,
femural medial circumflexa r. ascendent , capul i gâtul femural,
femoris r. transvers , mu chii oldului,
medialis r. acetabular mu chii coapsei
(a. acetabular )
215
216
Tabel 13.3. Arterele coapsei (continuare)

comun Anatomica
Circumflex A. a. femural profund r. ascendent , articula ia oldului, capul i gâtul femural,
femural lateral circumflexa r. transvers , mu chii oldului i coapsei, re eaua articular a
femoris r. descendent genunchiului
lateralis
Perforante Aa. a. femural profund mu chii adductori, ischiogambieri, gluteali,
(ale coapsei) perforantes femur
Circumflex iliac A. a. iliac extern r. ascendent peretele abdominal anterolateral, regiunea iliac ,
profund circumflexa stinghie, m. croitor, m. tensor al fasciei lata
ilium
profunda
Obturatorie A. a. iliac intern r. pubian , m. obturator intern, m. iliac, osul iliac, m.
obturatoria r. acetabular , obturator extern, m. pectineu, mm. adductori,
r. anterioar , m. gracilis, pielea organelor genitale externe,
r. posterioar mu chii cu origine pe tuberozitatea ischiadic ,
capul femural, articula ia oldului
Tabel 13.4. Mu chii anteriori ai coapsei

comun Anatomica
Pectineu M. pectineus creasta pectineal a pubisului linia pectineal a n. femural, n. flexia, adduc ia coapsei
femurului obturator (L2-L3)
Iliopsoas M. iliopsoas flexia coapsei sau a
trunchiului
Psoas mare M. psoas p r ile laterale al vertebrelor T12-L5 trohanterul mic nn. spinali flexia coapsei sau a
major i discurile intervertebrale lombari L1-L3 trunchiului
corespunz toare;
prcesele transverse ale vertebrelor
lombare
Psoas mic M. psoas p r ile laterale al vertebrelor T12-L1 fascia mu chiului n. spinal L1 asist m. psoas mare
minor i discul intervertebral iliopsoas, arcada
iliopectinee, eminen a
iliopubian
Iliac M. iliacus fosa iliac , tendonul mu chiului psoas n. femural (L2-L3) flexia coapsei, flexia
aripa sacrumului, mare, trohanterul mic abdomenului
ligamentul sacroiliac anterior
Tensor al M. tensor spina iliac anterosuperioar , condilul lateral al tibiei n. gluteal superior abduc ia, flexia i rota ia
fasciei lata fasciae latae creasta iliac prin tractul iliotibial (L4-L5) medial a coapsei
men ine gamba în
extensie pe coaps
Sartorius M. sartorius spina iliac anterosuperioar partea superioar a fe ei n. femural (L2-L3) flexia, abduc ia i rota ia
mediale a corpului tibiei lateral a coapsei,
flexia gambei
217
218
Tabel 13.5. Mu chii anteriori ai coapsei (continuare)

comun Anatomica
Cvadriceps M. quadriceps baza patelei, n. femural (L2-L4) extensia gambei,
al coapsei femoris tuberozitatea tibiei prin flexia coapsei prin
Drept al M. rectus spina iliac anteroinferioar , an ul intermediul ligamentului dreptul femural
coapsei femoris supra-acetabular patelar
Vast M. vastus fe ele anterioar i lateral ale
intermediar intermedius corpului femural
Vast lateral M. vastus marele trohanter i buza lateral a
lateralis liniei aspre a femurului
Vast medial M. vastus linia intertrohanterian i buza
medialis medial a liniei aspre a femurului
Tabel 13.6. Mu chii posteriori ai coapsei

Semitendinos M. tuberozitatea ischiadic partea superioar a fe ei n. tibial flexia i rota ia
semitendinos mediale a corpului tibiei (L5-S2) medial a gambei,
us (n. sciatic) extensia coapsei
Semi- M. tuberozitatea ischiadic condilul tibial medial, n. tibial
membranos semimembra fa a posterioar a capsulei (L5-S2)
nosus articula iei genunchiului, (n. sciatic)
ligamentul popliteu oblic
Biceps M. biceps - cap tul lung: tuberozitatea capul fibulei, condilul - cap tul lung: n. tibial
femural femoris ischiadic ; tibial lateral (L5-S2)
- cap tul scurt: linia aspr i linia (n. sciatic);
supracondilian a femurului - cap tul scurt: n.
peronier comun (L5-S2)
(n. sciatic)
219
220
Tabel 13.7. Nervii fe ei anterioare a coapsei

comun Anatomica
Iliohipogastric N. iliohypogastricus plexul lombar rr. cutanate laterale mm. transvers i oblic intern ai
L1 (T12) i anterioare abdomenului, pielea stinghiei i
regiunii laterale a fesei
Ilioinghinal N. ilioinguinalis plexul lombar rr. scrotale/labiale partea anterioar a scrotului/labiei
L1 (T12) mari
Genitofemural N. genitofemoralis plexul lombar r. genital , m. cremaster, pielea scrotului/labiei
(L1-L2) r. femural mari, pielea coapsei în vecin tatea
orificiului v. safene mari
Cutanat lateral al coapsei N. cutaneus femoris plexul lombar pielea fe ei laterale a coapsei
lateralis (L2-L3)
Femural N. femoralis plexul lombar n. safen, mu chii anteriori ai coapsei, pielea
(L2-L4) rr. musculare, fe ei anterioare a coapsei, articula iile
rr. cutanate oldului i genunchiului
anterioare
Obturator N. obturatorius plexul lombar r. anterioar , m. gracilis, mm. adductori, articula ia
(L3-L4) r. posterioar , oldului, pielea fe ei mediale a
rr. musculare coapsei
Cutanat posterior al N. cutaneus femoris plexul sacrat (S1-S3) nn. fesieri inferiori, pielea fesei, organelor genitale
coapsei posterior rr. perineale externe, a fe ei dorsale a coapsei i
gambei
Ischiadic N. ischiaticus plexul sacrat (L4-S3) n. peronier comun, mm. biceps femural, semitendinos,
n. tibial semimembranos, biceps femural,
gamb (prin ramurile terminale)
GENUNCHIUL
(Genu)
Johanes Baptista Morgagni (1682-1771)

Adversaria anatomica omnia, Venetiis, 1762
221
14.1. DATE GENERALE

Genunchiul, segmentul membrului inferior situat între coaps i gamb ,
cuprinde totalitatea structurilor anatomice situate în jurul complexului articular
femurotibiopatelar.
13.1.2. LIMITE
proximal – un plan orizontal trasat la dou laturi de deget deasupra bazei
patelei,
distal – un plan orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei,
lateral i medial – dou linii verticale trasate prin punctele de convexitate
maxim ale epicondililor femurali.
Direc iile diferite ale axelor coapsei, oblic inferomedial i gambei, oblic
inferolateral, determin formarea unui unghi la nivelul genunchiului:
- valgus fiziologic, când unghiul este obtuz (170º), deschis înafar ,
- genu valgum – unghi obtuz mai mic, deschis înafar (genunchi în X),
- genu varum – unghiul este deschis în untru (genunchi în paranteze).
Planul frontal care trece prin punctele de convexitate maxim ale
epicondililor femurali separ dou regiuni:
anterioar a genunchiului (patelar ),
posterioar a genunchiului (poplitee).
14.2. REGIUNEA ANTERIOAR A GENUNCHIULUI

(REGIO GENUS ANTERIOR)
Regiunea anterioar a genunchiului este alc tuit din totalitatea p ilor moi
care se g sesc înaintea articula iei genunchiului. Este cunoscut i sub numele
de regiune patelar sau rotulian (Fig. 14.1).
14.2.1. LIMITE
Limite superficiale
proximal – linia circular orizontal trasat la dou laturi de deget deasupra
bazei patelei,
222
distal – linia circular orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei (dou
laturi de deget sub vârful patelei),
maxim ale epicondilii femurali.
Limite profunde: fa a anterioar a articula iilor genunchiului i tibiofibular
superioar .
1
11
4
10
2
6
7
8
5
9 3
Fig. 14.1. Sec iune sagital prin genunchi

1. Femur. 2. Patella. 3. Tibia. 4. Tendo m. quadriceps femoris. 5.
Lig. patellae. 6. Bursa subcutanea prepatellaris. 7. Bursa infra-
patellaris profunda. 8. Meniscus medialis. 9. M. triceps surae. 10.
M. semitendinosus. 11. M. semimembranosus. (imagine RMN, prin
amabilitatea Dr. V. Busuioc)
planul superficial: pielea, esutul adipos subcutanat i fascia superficial ,
planul intermediar:
fascia ventral a genunchiului,
stratul musculotendinos superficial,
stratul musculotendinos profund,
1. Pielea, groas central, dar mai sub ire pe p r ile laterale, cu rare fire de p r,
223
prezint pliuri transversale de extensie.
2. Stratul adipos subcutanat este variabil, continuându-se cu cel al regiunilor

vecine. Se g se te în cantitate redus în partea central i mai abundent pe
p r ile laterale.
3. Fascia superficial asigur mobilitatea pielii i la nivelul s u se organizeaz

burse seroase subcutanate:
prepatelar care permite alunecarea pielii pe planul osteofascial,
infrapatelar , situat înaintea tuberozit ii tibiei.
- arterele superficiale provin din re eaua arterial patelar ,
- venele superficiale sunt tributare venei safene mari, situat retrocondilian
medial,
- vasele limfatice care dreneaz medial, spre colectoarele care înso esc vena
safen mare pân la genunchi,
- nervii superficiali sunt:
ramura anterioar a nervului femural cutanat lateral al coapsei
(femurocutanat), în partea superolateral ,
nervii cutana i intermediar i medial din ramurile nervul femural,
ramura infrapatelar din nervul safen,
nervul cutanat sural lateral din nervul fibular comun, în partea
inferolateral .
4. Fascia anterioar a genunchiului se continu proximal cu fascia lata, distal

cu fascia crural i este înt rit în partea lateral de tractul iliotibial. Central se
inser pe marginile patelei i ale ligamentului patelar contribuind la realizarea
foramenului patelar.
5. Stratul osteomusculotendinos este alc tuit din:

cele patru capete ale mu chiului cvadriceps: drept femural, vast lateral,
vast intermediar i vast medial, care se continu cu tendonul cvadricepsului sub
care se g se te bursa seroas suprapatelar sau cvadricipital ; fibrele cele mai
superficiale ale tendonului trec înaintea patelei i intr în alc tuirea ligamentului
patelar,
expansiunile tendinoase a mu chilor va ti, medial i lateral, care se inser
pe marginile medial i lateral ale patelei, anterior capsulei articulare i
formeaz retinaculele patelare,
patela, în pozi ie de os sesamoid,
ligamentul patelar, de la vârful patelei pân la tuberozitatea tibiei, înt rit
de retinaculele patelare, lateral i medial, prezint sub el bursa seroas
infrapatelar profund ,
inferomedial, planul profund al pes anserinus alc tuit din tendoanele
224
mu chilor gracilis i semitendinos, sub care se g se te bursa seroas anserin
cu prelungiri ascendente pentru fiecare tendon.
Arterele formeaz re eaua arterial patelar profund care reprezint o cale
minim de anastomoz femuropoplitee (Fig. 14.2). Rezult din anastomoza
arterelor:
geniculare superioare (medial i lateral ) i geniculare inferioare
(medial i lateral ) din artera poplitee,
genicular descendent din artera femural ,
ramura descendent din artera circumflex femural inferioar ,
arterele recurente tibiale anterioar i posterioar ,
circumflex fibular .
1
10
2
3
5 4
11 12
7
6
9
Fig. 14.2. Re eaua arterial a genunchiului

1. A. femoralis. 2. R. descendens genu. 3. A. poplitea. 4. A.
superior medialis genus. 5. A. superior lateralis genus. 6. A.
inferior medialis genus. 7. A. inferior lateralis genus. 8. A. tibialis
anterior. 9. A. recurrens tibialis anterior. 10. R. descendens (a.
circumflexa femoris lateralis). 11. Ligamentum collaterale
fibulare. 12. Ligamentum collaterale tibiale.
Nervii profunzi au originea în nervii obturator i safen intern i se distribuie

articula iei genunchiului.
225
6. Planul profund este reprezentat de fa a anterioar a complexului osteo-
articular al genunchiului i por iunile adiacente ale extremit ilor osoase (Fig.
14.3).
7 2
1
8 10
5 9
3 6
4
Fig. 14.3. Sec iune frontal prin genunchi

1. Condylus medialis. 2. Condylus lateralis. 3. Tibia. 4. Caput
fibulae. 5. Meniscus medialis. 6. Meniscus lateralis. 7. Lig.
cruciatum posterius. 8. Lig. cruciatum anterius. 9. Lig.
collaterale fibulare. 10. M. biceps femoris. (imagine RMN, prin
amabilitatea Dr. V. Busuioc)
14.3. REGIUNEA POSTERIOAR A GENUNCHIULUI

(REGIO GENUS POSTERIOR)
Regiunea posterioar a genunchiului cuprinde totalitatea elementelor

anatomice care se afl înd r tul articula iei genunchiului.
14.3.1. LIMITE
proximal – linie circular orizontal trasat la dou laturi de deget deasupra
bazei patelei,
distal – linia circular orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei (dou
laturi de deget sub vârful patelei),
maxim ale epicondililor femurali.
226
Limite profunde: fa a posterioar a articula iilor genunchiului i tibiofibular
superioar .
- planul superficial: pielea, stratul adipos subcutanat, fascia superficial ,
- planul intermediar este reprezentat de:
fascia dorsal a genunchiului,
stratul muscular superficial,
stratul muscular profund,
- planul profund, osteo-articular.
1. Pielea este sub ire, f r fire de p r, cu pliuri de flexie transversale.

2. Stratul adipos subcutanat, de grosime variabil , are aspect areolar. Se
continu proximal cu cel al regiunii femurale dorsale, iar distal cu cel al regiunii
crurale dorsale.
3. Fascia superficial este bine reprezentat , contribuie la men inerea tensiunii

spa iului popliteu.
arterele sunt de calibru mic,
venele sunt numeroase, formeaz o re ea care conecteaz cele dou vene
safene, dar sunt tributare majoritar venei safen mic . În partea medial a
regiunii, înapoia epicondilului medial, se g se te vena safen mare.
limfaticele superficiale dreneaz în ganglioni limfatici poplitei,
nervii superficiali:
cutanat sural lateral, din nervul fibular comun – în partea lateral ,
cutanat femural posterior (mic sciatic) – în partea mijlocie, devenit
suprafascial la mijlocul regiunii dorsale a coapsei,
safen (safen intern) – în partea medial .
4. Fascia posterioar a genunchiului numit i fascia poplitee, este

continuarea fasciei femurale dorsale i se continu cu fascia crural dorsal . Este
alc tuit din dou segmente:
- zona central care formeaz peretele posterior al fosei poplitee,
- zona periferic , supraiacent mu chilor care formeaz cadrul popliteu.
Fascia ader de inser ia mu chilor ischiocrurali i prime te fibre de înt rire de la
ace tia, realizând o coard fascial transversal de flexie. Supra- i subiacent,
corpul adipos popliteu se organizeaz în lame celuloase de alunecare
intermusculofasciale. Fascia se dedubleaz formând un tunel fascial în care se
g sesc:
vena safen mic (por iunea terminal i crosa),
nervul cutanat sural medial.
227
5. Stratul muscular superficial este alc tuit din mu chii care delimiteaz fosa
poplitee, formând cadrul musculotendinos al acesteia (Fig. 14.4):
tendonul mu chiului biceps femural – superolateral,
tendoanele mu chilor semitendinos i semimembranos – superomedial,
cap tul lateral al mu chilor gastrocnemian i plantar (sub ire) –
inferolateral,
cap tul medial al mu chiului gastrocnemian – inferomedial.
1 2 5 4 3
6
9
10
20 11
18 13
7
19 17
12
16 15
21
22 25 2423 14
Fig. 14.4. Sec iune transversal prin genunchi

lata. 4. Retinaculum patellae mediale. 5. Bursa prepatellaris
subcutanea. 6. Ligamentum cruciatum anterius et posterius. 7.
Capsula articularis. 8. Patella. 9. Femur. 10. Lig. collaterale
fibulare. 11. Lig. collaterale tibiale. 12. M. gracilis. 13. M.
gastrocnemius (caput laterale). 14. M. biceps femoris. 15. M.
semimembranosus. 16. M. semitendinosus. 17. M. gastrocnemius
(caput mediale). 18. M. sartorius. 19. M. plantaris. 20. Tendo m.
popliteus. 21. N. tibialis. 22. N. fibularis. 23. A. poplitea. 24. V.
poplitea. 25. V. saphena parva.
228
6. Stratul neurovascular profund reprezint con inutul neurovascular al
regiunii, situat în corpul adipos popliteu. Este reprezentat de m nunchiul
neurovascular popliteu i nervul fibular comun.
M nunchiul neurovascular popliteu este alc tuit din:

nervul tibial, ramura terminal medial a nervului ischiadic,
vena poplitee,
artera poplitee, continuarea arterei femurale superficiale.
Spre deosebire de alte m nunchiuri neurovasculare principale, acesta
prezint :
un compartiment superficial, axial, nervos, situat în corpul adipos popliteu,
un compartiment profund, arteriovenos, situat în teaca vascular .
Aici este locul de întâlnire al elementelor care vor forma m nunchiurile
neurovasculare principale ale gambei: nervii care vin din regiunea femural
posterioar i vasele care vin din regiunea femural anterioar .
- Nervul tibial continu axa nervului ischiadic, fiind elementul cel mai
superficial al m nunchiului neurovascular popliteu. Are traiect vertical, de la
unghiul superior la cel inferior i emite ramurile:
musculare pentru mu chii superficiali ai regiunii crurale dorsale,
geniculare care înso esc ramurile arteriale corespondente, distribuindu-se
articula iei genunchiului,
nervul cutanat sural medial.
- Artera poplitee este elementul cel mai profund al m nunchiului
neurovascular popliteu. Intr în regiune prin hiatusul mu chiului adductor mare,
se dirijeaz inferior i lateral spre hiatul arcului tendinos al mu chiului solear i
emite ramurile:
musculare,
geniculare superioare (medial i lateral ), inferioare (medial i
lateral ) i mijlocie,
artera sural superficial care înso e te vena safen mic .
- Vena poplitee se formeaz din unirea venelor comitante ale arterelor tibiale
i are un traiect spiralat, ascendent, dorsal arterei, pe care o încruci eaz
mediolateral. La acest nivel prime te vena safen mic , realizându-se jonc iunea
safenopoplitee.
Vasele sunt învelite în teaca vascular poplitee, situat pe cel mai solicitat
pliu de flexie al membrului inferior. Teaca are organizare conjunctiv
caracteristic , cu fibre superficiale, circulare i fibre profunde, transfixiante, care
ader de adventicea vascular , solidarizând ferm peretele vascular de cel al tecii,
dispozi ie anatomic care se opune colab rii în flexie. De aceea, clasic se afirm
c vena are structur parietal arterial . Tot clasic, dispozi ia scalariform
229
dorsoventral i lateromedial , nerv, ven , arter , se reg se te numai în
jum tatea inferioar a regiunii.
Nervul fibular (peronier) comun este ata at peretelui superolateral al fosei

poplitee, sub marginea anteromedial a tendonului mu chiului biceps femural i
se dirijeaz descendent, spre gâtul fibulei, unde se divide în nervii:
fibular (peronier) superficial,
fibular (peronier) profund.
Nervul fibular comun emite pe traiect nervul cutanat sural lateral i
ramura comunicant fibular .
Limfaticele profunde sunt reprezentate de 4-5 limfonoduli plasa i în jurul

tecii vasculare poplitee. Aferen ele superficiale înso esc vena safen mic , cele
profunde vin de-a lungul venelor comitante ale arterelor gambei, tibiale i
fibulare. Eferen ele sunt tributare limfonodulilor inghinali profunzi.
Comunic rile fosei poplitee cu regiunile supra- i subiacent , se fac prin:

hiatusul tendinos al mu chiului adductor mare prin care comunic cu
regiunea femural ventral ,
hiatusul superior prin care comunic cu regiunea femural dorsal ,
hiatusul arcului tendinos al mu chiului solear prin care comunic cu
regiunile crurale ventral i dorsal .
7. Stratul muscular profund este alc tuit de mu chiul popliteu.

La locul de contact al tendoanelor mu chilor cu planul osos se g sesc burse
seroase:
- bursa subtendinoas a mu chiului biceps femural, care îl separ de
ligamentul colateral fibular,
- bursa mu chiului popliteu se g se te între originea acestui mu chi i
ligamentul colateral fibular,
- bursa mu chiului semimembranos se g se te între cap tul medial al
mu chiului gastrocnemian i tendonul mu chiului semimembranos,
- bursele mu chiului gastrocnemian se g sesc sub tendoanele capetelor
medial i lateral.
8. Planul profund, osteo-articular, este reprezentat, proximodistal, de: fe ele

dorsale ale septurilor intermusculare medial i lateral, suprafa a poplitee, fa a
dorsal a articula iei genunchiului, cu elementele spa iului intercondilian i
suprafa a triunghiular adiacent de pe fa a posterioar a tibiei.
230
GAMBA
(Crus)
Pietro da Cortona (1596-1669)

Tabulae Anatomicae. Tab. XIX.
231
15.1. DATE GENERALE

Gamba reprezint segmentul membrului inferior situat între genunchi i
gâtul piciorului (glezn ). Are aspect unui trunchi de con, fiind mai voluminoas
proximal.
15.1.2. LIMITE
- proximal – planul orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei,
- distal – planul orizontal care trece pe la baza maleolelor tibial i fibular ,
- lateral – linia care une te capul fibulei cu vârful maleolei fibulare,
- medial – linia trasat prin marginea medial a tibiei.
Planul frontal care une te liniile lateral i medial ale limitelor superficiale
i corespunde planului osteofascial (tibia, fibula, membrana interosoas i septul
intermuscular lateral), separ dou regiuni (Fig. 15.1):
crural anterioar sau ventral a gambei,
crural posterioar sau dorsal a gambei.
15.2. REGIUNEA CRURAL ANTERIOAR

(REGIO CRURIS ANTERIOR)
Regiunea crural anterioar , de form patrulater alungit vertical, cuprinde
p r ile moi situate înaintea fe elor anteromedial i anterolateral ale tibiei,
membranei interosoase, anteromedial i anterolateral ale fibulei i septul
intermuscular lateral.
15.2.1. LIMITE
proximal – segmentul anterior al liniei circulare orizontale care trece prin
tuberozitatea tibiei,
distal – segmentul anterior al liniei circulare orizontale care trece pe la baza
maleolelor tibial i fibular ,
lateral – linia care une te capul fibulei cu vârful maleolei fibulare,
232
medial – linia trasat prin marginea medial a tibiei.
Limitele profunde corespund fe elor anteromedial i anterolateral ale tibiei,

membranei interosoase, anteromedial i anterolateral ale fibulei i anterioar a
septului intermuscular lateral.
6 21 8 1
27
9
10 2
29
11
24
5
12 18
28 19
30
13 22
20 26
7 15
4
14
3
17 16
23 25
Fig. 15.1. Sec iune transversal prin treimea mijlocie a

gambei
cruris. 4. Septum intermusculare laterale. 5. Septum
intermusculare anterior. 6. Membrana interossea cruris. 7.
Septum intermusculare transversus. 8. M. tibialis anterior. 9. M.
extensor hallucis longus. 10. M. extensor digitorum longus. 11.
M. peroneus tertius. 12. M. peroneus longus. 13. M. peroneus
brevis. 14. M. soleus. 15. Septum intramusculare m. soleus. 16.
M. gastrocnemius (caput mediale). 17. M. gastrocnemius (caput
laterale). 18. M. flexor digitorum longus. 19. M. tibialis
posterior. 20. M. flexor hallucis longus. 21. A. et vv. tibiales
anteriores. 22. A. et vv. tibiales posteriores. 23. A. et vv.
peroneae. 24. V. saphena magna. 25. V. saphena parva. 26. N.
tibialis. 27. N. peroneus superficialis. 28. N. peroneus profundus.
29. Tibia. 30. Fibula.
233
planul intermediar:
fascia crural anterioar ,
stratul musculofascial,
1. Pielea este mai groas în partea lateral , cu fire de p r. Este relativ aderent
de fa a medial a tibiei, dar mobil în partea lateral .
2. Stratul adipos subcutanat este în cantitate variabil , abundent în partea

superolateral i lipse te pe suprafe ele osoase acoperite direct de piele.

Forma iunile neurovasculare superficiale:
arterele au dimensiuni mici,
venele sunt reprezentate de re eaua superficial , tributar venei safen mare
care se g se te în partea medial , împreun cu ramura descendent a nervului
safen,
re eaua limfatic superficial dreneaz în limfonodulii inghinali superficiali,
nervii sunt reprezenta i de:
nervul cutanat sural lateral – în partea lateral ,
ramura descendent a nervului safen – în partea medial ,
nervul fibular superficial – în jum tatea inferioar .
4. Fascia crural formeaz un înveli fibros incomplet, rigid, gros i rezistent,

care acoper gamba pe toat întinderea, de la marginea anterioar la marginea
medial a tibiei.
- Superior se inser pe tuberculul tibiei, tuberculul mu chiului tibial anterior,
capul fibulei i se continu posterior cu fascia poplitee.
- Inferior se continu cu marginea superioar a retinaculelor lateral, anterior i
medial ale gâtului piciorului.
În partea lateral , fascia crural trimite spre marginile fibulei, dou septuri
intermusculare:
- lateral, care se inser pe marginea lateral a fibulei i separ regiunile crurale
anterioar i posterioar ,
- anterior, care se inser pe marginea anterioar a fibulei, delimiteaz în
regiunea crural ventral dou compartimente fasciale:
anterior, al extensorilor, situat înaintea membranei interosoase, între fa a
lateral a tibiei, septul intermuscular anterior i fa a profund a fasciei crurale,
lateral, al mu chilor peronieri, situat între fa a lateral a fibulei, septurile
intermusculare (anterior i lateral) i fa a profund a fasciei crurale.
234
5. Stratul musculofascial cuprinde ase mu chi (Fig. 15.2, 15.3).
compartimentul fascial lateral :
peronierul lung,
peronierul scurt,
compartimentul fascial anterior:
peronierul al treilea,
extensor lung al degetelor,
extensor lung al halucelui,
tibial anterior.
Mu chii acestui plan prezint în partea proximal corpuri alungite axial,
care se continu distal cu tendoane care trec pe sub retinaculele talocrurale.
1721 6 1
7
8
9 23
5
19
2 24 20
10 15
16 14
11 22
4 18
13
3 12
Fig. 15.2. Sec iune transversal prin 1/3 inferioar a gambei

cruris. 4. Septum intermusculare laterale. 5. Membrana
interossea cruris. 6. M. tibialis anterior. 7. M. extensor hallucis
longus. 8. M. extensor digitorum longus. 9. M. peroneus tertius.
10. M. peroneus longus. 11. M. peroneus brevis. 12. Tendo
calcaneus. 13. M. plantaris. 14. M. flexor digitorum longus. 15.
M. tibialis posterior. 16. M. flexor hallucis longus. 17. A. et vv.
tibiales anteriores. 18. A. et vv. tibiales posteriores. 19. A. et vv.
peroneae. 20. V. saphena magna. 21. N. tibialis anterior. 22. N.
tibialis posterior. 23. Tibia. 24. Fibula.
235
5 4 3
12
13
1
2 6
7
9 8
10 14
15
16 11
Fig. 15.3. Sec iune prin 1/3 inferioar a gambei

1. Tibia. 2. Fibula. 3. M. tibialis anterior. 4. M. extensor hallucis
longus. 5. M. extensor digitorum longus. 6. M. tibialis posterior.
7. M. flexor digitorum longus. 8. M. flexor hallucis longus. 9. M.
fibularis longus. 10. M. fibularis brevis. 11. Tendo calcaneus. 12.
V. saphena magna. 13. N. saphenus (Rr. cutanei cruris mediales).
14. M nunchiul neurovascular tibial posterior. 15. V. saphena
parva. 16. N. suralis. (imagine CT, prin amabilitatea Dr. V. Busuioc)

Nervul fibular comun cu cele dou ramuri terminale, situat între capetele de
origine ale mu chiului peronier lung i fa a lateral a gâtului fibulei.
Nervul fibular superficial este situat ini ial în intersti iul dintre capetele
anterior i posterior ale mu chiului peronier lung, apoi între acesta i mu chiul
peronier scurt. În partea inferioar a regiunii perforeaz fascia crural ventral i
devine superficial.
M nunchiul neurovascular tibial anterior se g se te pe fa a anterioar a
membranei interosoase i este format de (Fig. 15.4):
artera tibial anterioar , ramur terminal a arterei poplitee, ajunge în
regiune pe deasupra marginii superioare a membranei interosoase i emite aici
ramurile:
236
- recurente tibiale anterioar i posterioar ,
- musculare, perpendiculare pe trunchiul arterei, pentru mu chii
compartimentului fascial anterior al gambei,
- maleolare anterioar i posterioar ,
venele comitante,
limfaticele profunde sunt reprezentate de canale colectoare asociate
venelor comitante care dreneaz în limfonodulul tibial anterior i apoi în nodulii
limfatici poplitei,
nervul fibular profund (tibial anterior), ramur terminal a nervului
fibular comun, ia na tere între capetele de origine ale mu chiului peronier lung,
se dirijeaz medial, perforeaz succesiv septul intermuscular anterior i
mu chiul extensor lung al degetelor, ajungând lateral de artera tibial anterioar .
Devine descendent i în treimea mijlocie a gambei încruci eaz anterior artera,
ajungând medial. Pe parcurs emite ramuri pentru mu chii compartimentului
fascial anterior al gambei.
2
3
4
Fig. 15.4. M nunchiul neurovascular tibial anterior

1. N. tibialis anterior. 2. A. tibialis anterior. 3. M. tibialis
anterior. 4. M. extensor hallucis longus. 5. M. extensor digitorum
longus. 6. Retinaculum musculorum extensorum inferius.
237
Pozi ia m nunchiului neurovascular tibial anterior este variabil :
- în partea cranial – între mu chii tibial anterior i extensor lung al degetelor,
- în partea mijlocie – între mu chii tibial anterior i extensor lung al halucelui,
- în partea caudal – între mu chiul extensor lung al halucelui i tendoanele
mu chiului extensor lung al degetelor.
Teaca vascular ader prin tractusuri conjunctive pe fa a ventral a
membranei interosoase formând în ansamblu teaca Hyrtl.
6. Planul profund, osteofascial, este alc tuit de fe ele anteromedial i

anterolateral ale tibiei, membranei interosoase, anteromedial i anterolateral
ale fibulei i septul intermuscular lateral.
15.3. REGIUNEA CRURAL POSTERIOAR

(REGIO CRURIS POSTERIOR)
Regiunea crural posterioar este mai voluminoas decât cea anterioar i

este constituit din p r ile moi situate posterior oaselor gambei, membranei
interosoase i septului intermuscular lateral.
Dezvoltarea accentuat a mu chilor regiunii este o caracteristic uman ,
fiind rezultatul sta iunii i locomo iei bipede.
15.3.1. LIMITE
proximal – segmentul posterior al liniei circulare orizontal care trece prin
tuberozitatea tibiei,
distal – segmentul posterior al liniei circulare orizontal trasat prin baza
maleolelor tibial i fibular ,
lateral – linia care une te capul fibulei cu vârful maleolei fibulare,
medial – linia trasat prin marginea medial a tibiei.
Limitele profunde corespund fe elor posterioare ale tibiei, membranei

interosoase, fibulei i septului intermuscular lateral.
- planul superficial: pielea, stratul adipos subcutanat, fascia superficial ,
- planul intermediar:
fascia crural dorsal ,
stratul musculofascial superficial,
septul crural intermuscular transvers,
stratul musculofascial profund,
238
- planul profund, osteofascial.
1. Pielea este groas , rezistent , elastic i mobil .

2. Stratul adipos subcutanat este în cantitate variabil .
3. Fascia superficial permite mobilizarea pielii.

arterele, de calibru mic, sunt ramuri din axele arteriale ale regiunii,
venele, voluminoase, formeaz o re ea tributar :
venei safene mici, cu traiect ascendent pe mijlocul fe ei dorsale a gambei,
este subcutanat pân în apropierea limitei superioare a regiunii, unde p trunde
într-o dedublare a fasciei crurale dorsale,
venei safene mari, este situat medial, la jonc iunea regiunilor crurale
ventral i dorsal ,
limfaticele superficiale:
din partea medial urmeaz traiectul venei safene mari, fiind tributare
limfonodulilor inghinali superficiali,
din partea lateral înso esc vena safen mic , ajungând la nodulii
limfatici poplitei,
medial – safen, ramur a nervului femural, are traiect descendent al turi
de vena safen mare,
lateral – nervul sural, ramur a nervului tibial, înso e te vena safena
mic , situându-se în partea ei lateral .
4. Fascia crural posterioar este groas , rezistent i se continu cu:

- superior cu fascia poplitee,
- inferior cu cea a regiunii talocrurale posterioare,
- lateral cu fascia regiunii crurale anterioare,
- medial se fixeaz marginea medial a tibiei.
Este traversat de vene perforante care conecteaz circula ia venoas
superficial la cea profund , aceast dispozi ie lor fiind caracteristic gambei.
De pe fa a profund a fasciei crurale posterioare se desprinde septul crural
intermuscular transvers care:
- superior – se inser pe buza inferioar a liniei oblice a tibiei i fa a
posterioar a fibulei,
- inferior – se continu cu marginea superioar a retinaculului peronier,
- marginile lateral i medial se inser pe fa a profund a fasciei crurale.
Fascia crural posterioar împreun cu septul intermuscular transvers

delimiteaz dou compartimente:
superficial, musculofascial,
profund, osteomusculofascial.
239
5. Compartimentul musculofascial superficial este alc tuit din dou straturi
musculare care se termin prin tendonul calcanean:
stratul superficial este alc tuit din capetele medial i lateral ale mu chiului
gastrocnemian i mu chiul plantar (Fig. 15.5),
stratul profund este format din mu chiul solear, cu arcada fibroas de origine
i fascia intramuscular , lam portvas, situat mai aproape de fa a anterioar a
mu chiului (Fig. 15.6).
12
13 14
2 1
7
8
5
6 9
11 10
Fig.15.5 Compartimentul musculofascial superficial-stratul

superficial
1. M. gastrocnemius (caput laterale). 2. M. gastrocnemius (caput
mediale). 3. M. soleus. 4. M. plantaris. 5. Tendo calcaneus. 6. M.
tibialis posterior. 7. M. flexor digitorum longus. 8. Chiasma
cruris. 9. M. fibularis (peroneus) longus. 10. M. Retinacula
musculorum fibularium. 11. Retinaculum musculorum flexorum.
12. N. inschiadicus. 13. N. tibialis. 14. N. fibularis (peroneus)
communis.
Mu chii gastrocnemian i solear sunt volumino i în 2/3 superioare a

gambei determinând relieful caracateristic. În treimea mijlocie a gambei,
volumul lor scade brusc, ini ial datorit mu chilor gemeni care se continu un
tendon aplatizat, apoi fuziunii acestuia cu lama tendinoas a mu chiului solear,
240
rezultând tendonul calcanean (Achile). Tendonul mu chiului plantar se al tur
medial tendonului calcanean.
Mu chii gastrocnemian i solear alc tuiesc mu chiul triceps sural.
6. Compartimentul musculofascial profund cuprinde, în succesiune

lateromedial , mu chii:
flexor lung al halucelui,
tibial posterior,
flexor lung al degetelor.
În 1/3 inferioar , tendonul mu chiului tibial posterior încruci eaz fa a
posterioar a tendonului mu chiului flexor lung al degetelor i ajunge în pozi ie
medial , formând chiasma crural .
7 6
2 1
4
Fig. 15.6. Compartimentul musculofascial superficial-stratul

profund
1. M. gastrocnemius (caput laterale). 2. M. gastrocnemius (caput
mediale). 3. M. soleus. 4. M. plantaris. 5. Tendo calcaneus. 6. N.
tibialis. 7. A. poplitea.
Elementele neurovasculare profunde sunt reprezentate de m nunchiul

neurovascular tibial posterior alc tuit din artera tibial posterioar , venele
comitante, limfatice i nervul tibial (Fig. 15.7).
241
Artera tibial posterioar este ramura terminal cea mai voluminoas a
arterei poplitee, c reia îi continu traiectul. Începe la marginea inferioar a
mu chiului popliteu, trece pe sub originea mu chiului solear (arcul tendinos),
emite cea mai voluminoas ramur , artera fibular , dup care se îndreapt
inferomedial, fiind situat , succesiv, posterior fa de mu chii tibial posterior i
flexor lung al degetelor. În partea distal ajunge sub fascia crural , anteromedial
tendonului calcanean. În regiunea crural dorsal emite ramurile:
artera circumflex fibular , care se îndreapt spre gâtul fibulei i particip
la realizarea re elei anastomotice peripatelare,
artera nutritiv a tibiei,
arterele musculare,
ramura comunicant care se anastomozeaz cu ramura similar din artera
fibular ,
artera maleolar posterioar medial care ajunge în regiunea subiacent ,
10 9
1 2
2
4 6
11
5
3
12
Fig. 15.7. Planul profund al regiunii crurale posterioare

1. M. popliteus. 2. M. soleus. 3. M. flexor digitorum longus. 4. M.
tibialis posterior. 5. M. flexor hallucis longus. 6. M. peroneus
longus. 7. Retinaculum musculorum flexorum. 8. Tendo
calcaneus. 9. N. tibialis. 10. A. poplitea. 11. A. tibialis posterior.
12. A. fibularis (peronea).
242
artera fibular (peronier ) are un traiect oblic inferolateral, în contact cu
fa a posterioar a diafizei fibulare, fiind situat în grosimea mu chiului flexor
lung al halucelui, împreun cu dou vene comitante. În regiunea crural dorsal
emite ramurile:
musculare,
nutritiv a fibulei,
perforant care str bate membrana interosoas ajungând în
compartimentul flexorilor, unde se anastomozeaz cu artera maleolar anterioar
lateral ,
comunicant care se anastomozeaz cu ramura similar din artera tibial
posterioar ,
maleolar posterioar lateral care ajunge în regiunea subiacent .
Venele comitante înso esc artera tibial posterioar i se anastomozeaz prin

ramuri comunicante, care perforeaz mu chii i fascia crural , spre venele
superficiale.
Limfaticele urmeaz traiectul venelor i dreneaz în limfonodulii poplitei.
Nervul tibial p trunde în regiune pe sub arcul tendinos al mu chiului solear,
medial fa de artera tibial posterioar , de care se apropie progresiv încruci ând
originea arterei fibulare i formeaz împreun m nunchiul neurovascular.
7. Planul profund, osteofibros, este reprezentat de fe ele posterioare ale

diafizelor tibial i fibular , membranei interosoase i septului intermuscular
lateral.
243
244
Tabel 15.1. Mu chii gambei – compartimentul anterior

Tibial anterior M. tibialis - condilul lateral al tibiei, - osul cuneiform medial n. peronier profund flexia dorsal ,
anterior - ½ superioara a fe ei laterale a - baza primului metatarsian (L4-L5) inversia piciorului
tibiei,
- membrana interosoas
Extensor lung al M. extensor - fa a medial a fibulei, falangele mijlocie i distal a n. peronier profund extensia ultimelor
degetelor digitorum - membrana interosoas ultimelor patru degete prin (L5-S1) patru degete,
longus expansiunea aponevrotic a dorsiflexia
mu chilor extensori piciorului
Extensor lung al M. extensor - fa a medial a fibulei, baza falangei distale a n. peronier profund extensia halucelui,
halucelui hallucis longus - membrana interosoas halucelui (L5-S1) dorsiflexia
piciorului
Peroneus tertius M. peroneus - fa a medial a corpului fibulei, baza celui de-al V-lea n. peronier profund eversia,
tertius - membrana interosoas (uneori i al IV-lea) (L5-S1) dorsiflexia
metatarsian piciorului
Tabel 15.2. Mu chii gambei – compartimentul lateral

Peronier lung M. peroneus capul fibulei, osul cuneiform medial, n. peronier flexia plantar ,
longus fa a lateral a corpului fibulei primul metatarsian superficial (L5-S1) eversia, abduc ia
piciorului
Peronier scurt M. peroneus fa a lateral a corpului fibulei tuberozitatea celui de-al 5-lea n. peronier flexia plantar ,
brevis metatarsian superficial (L5-S1) eversia, abduc ia
piciorului
Tabel 15.3. Mu chii gambei – mu chii superficiali ai compartimentului posterior

Gastro-cnemius M. gastro- - cap tul medial: partea superioar a fa a posterioar a n. tibial flexia plantar a
cnemius condilului medial femural, capsula articula iei calcaneului prin tendonul (S1-S2) piciorului, flexia
genunchiului; calcanean gambei
- cap tul lateral: condilul femural lateral,
capsula articula iei genunchiului
Solear M. soleus - fa a posterioar a capului i diafizei fibulei, n. tibial flexia plantar a
- arcul tendinos fibulotibial, (S1-S2) piciorului
- marginea medial a diafizei tibiei
Plantar M. plantaris linia supracondilian lateral a femurului tendonul calcanean sau n. tibial flexia plantar a
fa a posterioar a (S1-S2) piciorului, flexia
calcaneului gambei
245
246
Tabel 15.4. Mu chii gambei – mu chii profunzi ai compartimentului posterior

comun Anatomica
Popliteu M. popliteus - condilul femural lateral, fa a posterioar a n. tibial (L4- flexia i rota ia
- meniscul lateral corpului tibiei, S1) medial a gambei
deasupra liniei
solearului
Flexor lung al M. flexor - fa a posterioar a fibulei baza falangei distale a n. tibial (S2- flexia halucelui
halucelui hallucis longus - membrana interosoas halucelui S3) flexia plantar a
piciorului
Flexor lung al M. flexor partea medial a fe ei posterioare a diafizei falangele distale ale n. tibial (S2- flexia ultimelor patru
degetelor digitorum tibiei sub linia solearului ultimelor patru degete S3) degete,
longus flexia plantar a
piciorului
Tibial posterior M. tibialis - partea lateral a fe ei posterioare a diafizei - baza metatarsienelor n. tibial (L4- flexia plantar ,
posterior tibiei sub linia solearului, II-IV, L5 ) inversia piciorului
- fa a medial a fibulei, posterior crestei - oasele tarsiene cu
interosoase excep ia talusului
- membrana interosoas
Tabel 15.5. Arterele gambei

comun Anatomica
Poplitee A. poplitee continuarea a. rr. musculare, por iunile distale ale mu chilor
femurale aa. geniculare superioare medial i lateral , ischiogambieri,
a. genicular mijlocie, articula ia genunchiului,
aa. geniculare inferioare medial i lateral , m. gastrocnemian, m. solear,
aa. tibiale anterioar i posterioar , m. plantar, fascia gambei,
aa. surale pielea fe ei posterioare a gambei
Genicular A. genus superior a. poplitee articula ia genunchiului,
superioar lateral lateralis femur, patela,
mu chii învecina i
Genicular A. genus superior a. poplitee articula ia genunchiului,
superioar medial medialis femur, patela,
mu chii învecina i
Genicular mijlocie A. genus media a. poplitee articula ia genunchiului,
ligamentele încruci ate,
sinoviala patelar i pliurile alare
Genicular A. genus inferior a. poplitee articula ia genunchiului
inferioar lateral lateralis
Genicular A. genus inferior a. poplitee articula ia genunchiului
inferioar medial medialis
Tibial anterioar A. tibialis anterior a. poplitee a. recurent tibial posterioar (inconstant ), re eaua arterial a articula iei
a. recurent tibial anterioar , r. circumflex genunchiului, capsula articula iei
fibular (uneori), aa. maleolare anterioare tibiofibulare superioare, mu chii
medial i lateral gambei, re elele arteriale
maleolare medial i lateral
247
248
Tabel 15.6. Arterele gambei (continuare)

comun Anatomica
Recurent tibial A. recurrens tibialis a. tibial m. tibial anterior, m. extensor
anterioar anterior anterioar lung al degetelor; articula ia
genunchiului
Recurent tibial A. recurrens tibialis a. tibial articula ia genunchiului, capsula
posterioar posterior anterioar articula iei tibiofibulare
superioare
Maleolar A. malleolaris anterior a. tibial articula ia gleznei
anterioar lateral lateralis anterioar
Maleolar A. malleolaris anterior a. tibial articula ia gleznei, tegumentele
anterioar medial medialis anterioar din vecin tate
Tibial posterioar A. tibialis posterior a. poplitee r. circumflex fibular , a. peronier , a. re eaua arterial a genunchiului,
nutritiv a tibiei, rr. maleolare mediale, rr. tibia, fibula, re elele arteriale
calcaneene, aa. plantare medial i lateral maleolare, regiunea calcanean ,
mu chii posteriori ai gambei,
mu chii plantei
Peronier A. peronea a. tibial a. nutritiv a fibulei, r. perforant , r. fibula, m. soleus, m. tibial
posterioar comunicant , calcanean , rr. maleolare posterior, m. flexor lung al
laterale, rr. calcaneene halucelui, mm. peronieri,
articula ia tibiofibular
inferioar , articula ia gleznei
Tabel 15.7. Nervii gambei

comun Anatomica
Safen N. saphenus n. femural r. infrapatelar , articula ia genunchiului, pielea de sub patel (plexul
r. cutanat medial a gambei patelar), pielea fe ei mediale a gambei i piciorului
Peronier comun N. proneus n. sciatic nn. peronieri superficial i profund; cap tul scurt al m. biceps femural, m. tibial anterior,
communis rr. articulare, n. cutanat sural lateral m. extensor lung al degetelor, n. cutanat sural
(se anastomozeaz prin intermediul r. lateral, articula iile genunchiului i tibiofibular
comunicante peroniere cu n. cutanat superioar
sural medial din n. tibial i formeaz
n. sural
Cutanat sural N. cutaneus n. peronier pielea p r ii laterale a fe ei dorsale a gambei
lateral surae lateralis comun
Peronier profund N. peroneus n. peronier m. tibial anterior, m. extensor lung al halucelui, m. extensor lung al degetelor, m. peroneus
profundus comun (r. tertius, articula ia gleznei, m. extensor scurt al degetelor, articula iile tarsiene,
terminal ) tarsometatarsiene i metatarsofalangiene, pielea marginilor dorsolateral i dorsomedial ale
halucelui i respectiv, degetul al II-lea
Peronier N. peroneus n. peronier rr. musculare, mm. peronieri lung i scurt; pielea fe ei dorsale a
superficial superficialis comun (r. n. cutanat dorsal medial, piciorului i degetelor (vezi i ramurile individuale)
terminal ) n. cutanat dorsal intermediar
Tibial N. tibialis n. sciatic r. colaterale: n. interosos al gambei, m. semimembranos, m. semitendinos, cap tul lung
n. cutanat sural medial, al m. biceps femural, m. adductor mare (înc în
rr. articulare, rr. musculare, structura n. sciatic); articula ia genunchiului,
rr. calcaneene mediale i laterale; mu chii i pielea gambei, plantei i degetelor (vezi
r. terminal : n. cutanat dorsal lateral i ramurile individuale)
Interosos al N. interosseous n. tibial (de articula ia tibiofibular , membrana interosoas ,
gambei cruris obicei sindesmoza tibiofibular , periostul extremit ii
continuarea distale a tibiei
ramurii pentru
m. popliteu)
249
250
Tabel 15.8. Nervii gambei (continuare)

comun Anatomica
Cutanat sural N. cutaneus n. tibial; pielea regiunii laterale a fe ei

medial surae medialis se anastomozeaz cu n. dorsale a gambei; se continu ca
cutanat sural lateral i n. sural
formeaz n. sural
Sural N. suralis n. cutanat sural medial n. cutanat dorsal lateral; rr. calcaneene laterale pielea fe ei posterioare a gambei;
(n. tibial) i r. pielea i articua iile p r ii
comunicant peronier laterale a piciorului, c lcâiul
a n. peronier comun
GLEZNA
(Regiones talocrurales)
Bernard Siegfried Albinus (1697-1770)

Tabulae sceleti et musculorum corpori humani, 1747
251
16.1. DATE GENERALE

Glezna sau gâtul piciorului, este segmentul membrului inferior situat între
gamb i picior, fiind o zon de concentrare i pasaj a forma iunilor
neurovasculare i tendinoase. Are aspectul unui trunchi de con cu baza mare
inferior, în l imea fiind mai mare în partea posterioar . Cuprinde p r ile moi
dispuse în jurul complexului articular talocrural (Fig. 16.1, 16.2).
16.1.2. LIMITE
Limite superficiale
proximal – un plan transversal trasat prin baza maleolelor tibial i fibular ,
distal – un plan oblic postero-anterior i inferosuperior care porne te de la
tuberozitatea posterioar a calcaneului i trece la 1 cm sub vârful maleolelor
fibular i tibial .
Planul frontal care une te vârful maleolelor i corespunde în profunzime
articula iei talocrurale, separ dou regiuni:
anterioar a gâtului piciorului sau talocrural anterioar ,
posterioar a gâtului piciorului sau talocrural posterioar .
16.2. REGIUNEA TALOCRURAL ANTERIOAR

(REGIO TALOCRURALIS ANTERIOR)
Regiunea anterioar a gâtului piciorului cuprinde totalitatea p r ilor moi
situate situate înaintea planului osteo-articular. Este o regiune mai îngust
cranial, care se etaleaz treptat distal.
16.2.1. LIMITE
proximal – partea anterioar a liniei circulare trasat prin baza maleolelor
tibial i fibular ,
252
distal – o linie oblic postero-anterior i inferosuperior care porne te de la
fibular i tibial ,
lateral – o linie vertical trasat prin vârful maleolei fibulare,
medial – o linie vertical trasat prin vârful maleolei tibiale.
Limitele profunde corespund fe ei anterioare a planului osteo-articular:
articula iilor talocrural , tibiofibular inferioar i por iunilor osoase adiacente.
1 2 9 8 5 7 17 21 6
19
24 23
10 3
20 15
11 14
4 18
22
16
13
12
Fig. 16.1. Sec iune transversal prin partea superioar a

gâtului piciorului.
1. Integumentum commune. 2. Fascia superficialis. 3.
Retinaculum m. flexorum. 4. Retinaculum m. peroneorum
inferius. 5. Retinaculum extensorum inferius. 6. M. tibialis
longus. 9. M. peroneus tertius. 10. M. peroneus longus. 11. M.
peroneus brevis. 12. Tendo calcaneus. 13. M. plantaris. 14. M.
flexor digitorum longus. 15. M. tibialis posterior. 16. M. flexor
hallucis longus. 17. A. et vv. tibiales anteriores. 18. A. et vv.
tibiales posteriores. 19. V. saphena magna. 20. V. saphena parva.
21. N. tibialis anterior. 22. N. tibialis posterior. 23. Tibia. 24.
Fibula.
253
planul intermediar:
fascia talocrural anterioar ,
stratul tendinos,
15 7 6 5
2
4
9
10 3
16
11 12
13
14
Fig. 16.2. Sec iune transversal prin partea inferioar a
gâtului piciorului.
1. Calcaneus. 2. Talus. 3. Malleolus medialis. 4. Malleolus
lateralis. 5. M. peroneus tertius. 6. M. Extensor digitorum
longus. 7. M. extensor hallucis longus. 8. M. tibialis anterior. 9.
M. tibialis posterior. 10. M. flexor digitorum longus. 11. M.
Flexor hallucis longus. 12. M. peroneus longus. 13. M. peroneus
brevis. 14. Tendo calcaneus. 15. M nunchiul vasculonervos
tibial anterior. 16. M nunchiul vasculonervos tibial posterior.
(imagine CT, prin amabilitatea Dr. V. Busuioc)
1. Pielea este sub ire, supl i mobil , cu 2-3 pliuri de flexie dorsal a
piciorului.
254
2. Stratul adipos subcutanat este redus cantitativ, lamelar.
3. Fascia superficial permite mobilitatea pielii, fiind mai groas în partea
mijlocie.
arterele de calibru mic, provin din re elele arteriale perimaleolare i
realizeaz teritorii cutanate caracteristice regiunii,
venele superficiale:
vena safen mare, situat premaleolar medial, care continu vena
marginal medial a piciorului,
alte vene, etalate mediolateral, provenind din re eaua dorsal a piciorului,
tributare venelor safene,
limfaticele superficiale înso esc venele,
ramurile cutanate crurale mediale ale nervului safen, care merge lâng
vena safen mare,
nervul fibular (peroneal) superficial care se bifurc în nervii cutana i
dorsali medial i intermediar pentru fa a dorsal a piciorului i degetelor.
4. Fascia talocrural anterioar este continuarea fasciei crurale anterioare i se

continu cu fascia dorsal a piciorului. În zona mijlocie a regiunii se organizeaz
sub forma retinaculul extensorilor:
retinaculul superior al extensorilor se întinde între extremit ile distale ale
oaselor gambei, fiind situat deasupra articula iei,
retinaculul inferior al extensorilor, în form de “Y” dispus orizontal,
prezint :
ramura comun cu originea pe fa a lateral a calcaneului,
ramura superioar , ascendent spre maleola tibial ,
ramura inferioar , descendent , ajunge la marginea medial a piciorului
i se continu cu fascia plantar . Este alc tuit din fibre superficiale i profunde
care delimiteaz tunele fasciale pentru tendoanele mu chilor anteriori ai
gambei:
- tunelul extern, pentru tendoanele mu chilor peronier tertius i extensor lung
al degetelor,
- tunelul mijlociu, pentru tendonul mu chiului extensor lung al halucelui,
- tunelul intern, cel mai puternic, pentru tendonul mu chiului tibial anterior.
5. Stratul tendinos este reprezentat de tendoanele mu chilor care trec de la

gamb spre picior:
peronier al treilea,
extensor lung al degetelor (tendoanele acestor doi mu chi sunt cuprinse
într-o teac sinovial comun ),
255
extensor lung al halucelui – cu teaca sinovial proprie,
tibial anterior – cu teaca sinovial proprie.
Elementele neurovasculare profunde sunt reprezentate de m nunchiul
neurovascular tibial anterior format din:
artera tibial anterioar ,
venele comitante,
vase limfatice profunde,
nervul fibular profund.
- Artera tibial anterioar trece pe sub retinaculul extensorilor prin
intersti iului dintre tendoanele mu chilor tibial anterior i extensor lung al
degetelor, continuându-se apoi cu artera dorsal a piciorului. Este încruci at
lateromedial de tendonul mu chiului extensor lung al halucelui i emite în
regiune ramurile maleolare anterioare, medial i lateral care particip la
formarea re elelor arteriale perimaleolare.
- Nervul fibular profund se plaseaz lateral de artera tibial anterioar .
6. Planul profund, osteoarticular, este reprezentat de fa a anterioar a

articula iei talocrurale i a celor dou maleole.
16.3. REGIUNEA TALOCRURAL POSTERIOAR

(REGIO TALOCRURALIS POSTERIOR)
Regiunea posterioar a gâtului piciorului sau talocrural posterioar
cuprinde totalitatea p r ilor moi situate situate dorsal planului osteo-articular.
Acesta are o dispozi ie angulat care determin disocierea planurilor regiunii în
elemente profunde, care ader prin retinacule de zonele de pasaj retromaleolare
i elemente superficiale, care se fixeaz pe fa a posterioar a calcaneului,
separate prin corpul adipos subtendinos.
16.3.1. LIMITE
Limitele superficiale
proximal – partea posterioar a liniei circulare trasat prin baza maleolelor
tibial i fibular ,
distal – linia oblic postero-anterior i inferosuperior care porne te de la
fibular i tibial ,
lateral – o linie vertical trasat prin vârful maleolei fibulare,
medial – o linie vertical trasat prin vârful maleolei tibiale.
Limitele profunde corespund fe ei posterioare a planului osteo-articular:
articula iile talocrural , tibiofibular inferioar i por iunilor osoase adiacente.
256
planul intermediar:
fascia talocrural posterioar ,
stratul musculotendinos superficial,
stratul musculotendinos profund,
1. Pielea este mai groas ca a regiunii anterioare, mobil , cu excep ia p r ii

inferomediale unde ader de stratul fascial. În partea central prezint
numeroase cute transversale de extensie a piciorului.
2. Stratul adipos subcutanat, lamellar, este mai bine reprezentat decât cel al
regiunii talocrurale anterioare. În zona distal a regiunii se organizeaz
numerose tracturi conjunctive care solidarizeaz fa a profund a pielii de fascie.
3. Fascia superficial favorizeaz mobilitatea pielii, fiind mai groas central i

retromaleolar medial.
arterele, mici, provin din re elele arteriale perimaleolare,
venele superficiale sunt reprezentate de:
retromaleolar lateral – originea venei safen mic , rezultat al unirii
venei marginale laterale dorsale a piciorului cu venele plantare. Vena are un
traiect ascendent i se apropie de marginea lateral a tendonului calcanean
(Achile),
retromaleolar medial, venele superficiale formeaz o re ea, vizibil
uneori prin piele,
limfaticele superficiale înso esc venele,
nervii superficiali sunt:
nervul sural, care înso e te vena safen mic în partea superolateral a
regiunii,
ramura calcanean lateral din nervul sural, inerveaz pielea din partea
lateral ,
ramura calcanean medial din nervul tibial, inerveaz pielea din partea
central i retromaleolar medial.
În stratul superficial, posterior tendonului calcanean (Achile), se g se te
bursa seroas calcanean subcutanat .
4. Fascia talocrural posterioar este continuarea fasciei crural dorsal i se

continu cu fasciile piciorului. Este rezistent , fiind alc tuit din fibre
transversale i oblice care, central, ader la tendonul calcanean i se organizeaz ,
medial i lateral, sub forma retinaculelor:
257
retinaculul flexorilor închide an ul retromaleolar medial, de la marginea
posterioar a maleolei tibiale la fa a medial a calcaneului,
retinaculele peroniere, superior i inferior, care închid an ul
retromaleolar lateral i se întind între marginea posterioar a maleolei fibulare
i fa a lateral a calcaneului. Unele fibre arciforme profunde separ tendoanele
celor doi mu chi i se inser pe planul osos, realizând dou tunele separate.
Structurile conjunctive organizate ale regiunii delimiteaz urm toarele
compartimente osteofasciale:
posterior, situat în zona central a regiunii, între fasciile superficial i
talocrural posterioar ,
lateral, al peronierilor, situat între fa a lateral a calcaneului i retinaculul
lateral, prin care se realizeaz comunicarea regiunii crurale anterioare cu
regiunea plantar ,
medial sau canalul calcanean, situat între fa a medial a calcaneului i
retinaculul flexorilor, prin care se realizeaz comunicarea regiunii crurale
posterioare cu regiunea plantar .
5. Stratul musculotendinos superficial situat în compartimentul osteofascial

posterior, este reprezentat de:
tendonul calcanean (Achile), gros, turtit anteroposterior i
tendonul mu chiului plantar, situat medial primului.
8
7
3
6
4
5
Fig. 16.3. Compartimentul osteofascial retromaleolar lateral

1. M. peroneus brevis. 2. M. peroneus longus. 3. Retinaculum
musculorum peroneorum superius. 4. Retinaculum musculorum
peroneorum inferius. 5. M. peroneus tertius. 6. M. extensor
digitorum longus. 7. Retinaculum musculorum extensorum
inferius. 8. Vagina communis tendinum musculorum peroneorum.
258
Anterior tendonului calcanean se g sesc:
bursa seroas a tendonului calcanean,
corpul adipos subtendinos (subachilian).
În partea inferioar a compartimentului tendonul mu chiul flexor lung al

degetelor încruci eaz superficial, mediolateral, tendonul mu chiului flexor lung
al halucelui, formând chiasma plantar .
3
2
4
8
9
6 7
Fig. 16.4. Compartimentul osteofascial retromaleolar medial

1. Retinaculum musculorum flexorum. 2. M. tibialis posterior. 3.
M. flexor digitorum longus. 4. M. flexor hallucis longus. 5.
Chiasma cruris. 6. Chiasma pedis. 7. Vaginae tendinum tarsales
tibiales. 8. N. tibialis. 9. A. tibialis posterior.
Elementele neurovasculare profunde alc tuiesc m nunchiul tibial

posterior format din:
artera tibiala posterioar ,
vene comitante,
nervul tibial. Este situat anterior arterei i se plaseaz între tendoanele
mu chilor tibial posterior i, respectiv, flexor lung al degetelor i flexorul lung
al halucelui, la egal distan între vârful maleolei tibiale i procesul medial al
tuberozit ii calcaneene. În an ul calcaneean medial, m nunchiul
259
vasculonervos principal se bifurc generând m nunchiurile neurovasculare
plantare, lateral i medial.
7. Planul profund, osteo-articular, este reprezentat de:

- marginea posterioar a maleolei fibulare,
- fa a posterioar a epifizei distale a tibiei,
- fa a posterioar a articula iilor talocrurale i tibioperonier inferioar ,
- marginea posterioar a maleolei tibiale.
260
PICIORUL
(Pes)
Vesalius (1514-1564) – De humani corporis fabrica. Libri II, Tabula XIV
261
17.1. DATE GENERALE

Piciorul este segmentul distal al membrului inferior, specializat pentru
sus inere i locomo ie. Este reprezentat de p r ile moi corespunz toare oaselor
tarsiene anterioare, metatarsiene i falange, turtit craniocaudal i prezint dou
fe e:
- dorsal ,
- plantar , care se sprijin pe sol.
Formeaz cu gamba un unghi drept deschis anterior, axele celor dou
segmente fiind unul în continuarea celuilalt i întâlnindu-se la nivelul regiunii
talocrurale.
Piciorul are o construc ie particular , specific , în bolt , fiind alc tuit din
arcuri plantare longitudinale i transversale, care permit modificarea formei în
func ie de neregularit ile planului de sprijin i îndeplinesc rolul unui resort
flexibil în preluarea ocurilor. Greutatea corpului se transmite prin tibie
talusului, fiind transmis apoi posteroinferior calcaneului i antero-inferior
capetelor metatarsienelor II, V i oaselor sesamoide ale halucelui. Între aceste
puncte se g sesc arcuri relativ elastice, care se aplatizeaz în timpul sta ion rii i
î i revin dinamic în timpul mersului. Integritatea arcurilor plantare este
men inut , în ordinea importan ei, de:
forma oaselor care care alc tuiesc sistemul de bol i,
ligamentele articulare plantare lung i scurt i calcaneonavicular,
aponevroza plantar ,
tendoanele mu chilor care le activeaz .
- Arcul longitudinal medial, mai înalt i mai important, este alc tuit din oasele
calcaneu, talus, navicular, cele trei cuneiforme i primele trei metatarsiene, capul
osului talar fiind cheia bol ii. Este tensionat de mu chii tibial anterior, asistat de
mu chiul peronier lung.
- Arcul longitudinal lateral, mai aplatizat, r mâne pe sol în timpul sta ion rii.
Este alc tuit din oasele calcaneu, cuboid i cele dou metatarsiene laterale.
- Arcul transversal, întins între cele dou margini ale piciorului, arcurile
longitudinale medial i lateral constituindu-i pilierii de sus inere. Este alc tuit
din oasele cuboid, cuneiforme i bazele metatarsienelor. Ligamentul metatarsian
transvers i tendonul mu chiului peronier lung men in în tensiune arcul
transversal.
262
17.1.2. LIMITE
Limite superficiale
posterior – un plan oblic postero-anterior i inferosuperior, care porne te de
la tuberozitatea posterioar a calcaneului i trece la 1 cm sub vârful maleolelor
fibular i tibial ,
anterior – linia curb cu concavitatea posteromedial, trasat prin vârful
degetelor,
lateral – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare i
urm re te marginea lateral a piciorului,
medial – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei tibiale i
urm re te marginea medial a piciorului.
Piciorul prezint dou segmente separate între ele prin planul care trece
dorsal prin comisurile degetelor, iar plantar prin plicile digitoplantare:
piciorul propriu-zis, corespunzând oaselor tarsiene i metatarsiene,
degetele, corespunzând falangelor.
Piciorul propriu-zis prezint dou regiuni separate prin planul osteo-
articular:
regiunea dorsal a piciorului,
regiunea plantar a piciorului.
17.2. REGIUNEA DORSAL A PICIORULUI

(Regio dorsalis pedis, Dorsum pedis)
Regiunea dorsal a piciorului cuprinde p r ile moi situate deasupra

complexului osteo-articular tarsometatarsian.
Dosul piciorului are form patrulater , fiind convex în ambele sensuri, mai
accentuat în partea partea posterioar . În partea anterioar se aplatizeaz
craniocaudal, fiind înclinat în direc ie anterolateral , spre r d cina degetelor
piciorului. Formeaz cu regiunea talocrural anterioar un unghi deschis anterior
care se modific sistematic în timpul mersului.
17.2.1. LIMITE
posterior – linia oblic postero-anterior i inferosuperior care porne te de la
fibular i tibial ,
anterior – linia curb cu concavitatea posteromedial, trasat prin comisurile
degetelor,
263
Limitele profunde sunt reprezentate de fa a superioar a complexului
osteo-articular tarsometatarsian.
Regiunea dorsal a piciorului cuprinde urm toarele planuri succesive (Fig.
17.1):
planul superficial: piele, strat adipos subcutanat, fascia superficial ,
planul intermediar:
fascia dorsal a piciorului,
stratul tendinos,
stratul muscular,
6 11 22 12
9
24
10
II 1
III
2
3
I
4 IV
17 13
V
18 25
21
20
7 23
5 19 16 14 15
8
Fig. 17.1. Sec iune frontal prin partea anterioar a

piciorului
dorsalis pedis. 4. Fascia interossea dorsalis. 5. Aponeurosis
plantaris. 6. Fascia interossea plantaris. 7. Septum
intermusculare mediale. 8. Septum intermusculare laterale. 9.
Tendines m. extensoris digitorum longi. 10. Tendo m. extensoris
hallucis longi. 11. Tendines m. extensoris digitorum brevis. 12.
Tendo m. extensor hallucis brevis. 13. M. abductor hallucis. 14.
M. flexor hallucis brevis. 15. Tendo m. flexoris hallucis longi.
16. M. adductor hallucis. 17. Tendines m. flexoris digitorum
longi 18. Mm. lumbricales. 19. M. flexor digitorum brevis. 20.
M. abductor digiti minimi. 21. M. flexor digiti minimi brevis. 22.
Mm. interossei plantares et dorsales. 23. A. plantaris medialis.
24. V. saphena magna. 25. N. plantaris medialis.
264
planul profund, alc tuit din:
fascia interosoas dorsal ,
mu chii interoso i,
stratul osteo-articular.
1. Pielea este sub ire, cu fire de p r, mobil pe planurile subiacente.
2. Stratul adipos subcutanat este redus, lamelar i este destins cu u urin de

lichidele patologice.

Arterele, cu origine în axul arterial profund, sunt de calibru redus, pielea fe ei
dorsale a piciorului fiind una din zonele cu vasculariza ie precar ale membrului
inferior.
Venele constituie arcul venos dorsal al piciorului, situat deasupra capului
oaselor metatarsiene, întins de la o margine la alta a piciorului. În convexitatea
arcului dreneaz venele metacarpiene dorsale care rezult din unirea venelor
digitale plantare cu digitale dorsale, iar concavitatea se continu proximal cu
re eaua venoas dorsal a piciorului care:
se conecteaz cu venele plantare, prin venele comunicante,
se continu cranial cu re eaua venoas crural anterioar ,
se continu de fiecare parte a piciorului cu venele:
marginal medial , urmat de safen mare, situat premaleolar,
marginal lateral , urmat de safen mic , situat retromaleolar.
Ambele vene marginale primesc i vene din regiunea plantar .
Limfaticele superficiale au traiect similar venelor i dreneaz în:
limfonodulii poplitei, în partea lateral a regiunii,
limfonodulii inghinali superficiali, în partea medial .
Nervii superficiali, cutana i, provin din:
ramura terminal a nervului safen, în partea medial ,
nervul cutanat dorsal medial din nervul fibular superficial, în treimea
medial ,
nervul cutanat dorsal intermediar din nervul fibular superficial, în treimea
mijlocie,
nervul cutanat dorsal lateral din nervul sural, în treimea lateral .
4. Fascia dorsal a piciorului se continu cu:

- fasciile plantare pe marginile piciorului,
- retinaculul inferior al extensorilor, în partea posterioar , proximal,
- retinaculul inferior al peronierilor, în partea posterolateral .
265
5. Stratul tendinos cuprinde, în sens mediolateral, tendoanele mu chilor (Fig.
17.2):
tibial anterior, care are inser ia pe cuneiformul medial i metatarsianul I,
extensor lung al halucelui,
cele patru tendone ale mu chiului extensor lung al degetelor cu traiect
divergent spre degetele II, III, IV i V,
peronier al treilea, cu inser ia pe baza metatarsianul V,
peronier scurt, inserat pe tuberozitatea metatarsianului V,
peronier lung, care merge oblic sub vârful maleolei laterale, sub trohleea
peroneal , dep e te marginea medial a piciorului i ajunge la plant .
Tendoanele mu chilor sunt învelite în teci sinoviale cu caractere particulare.
2
1 8
4
9
3
5
7
Fig. 17.2. Regiunea dorsal a piciorului

1. Retinaculum musculorum extensorum inferius. 2. M. tibialis
longus. 5. M. peroneus tertius. 6. M. extensor digitorum brevis. 7.
M. extensor hallucis brevis. 8. N. tibialis anterior. 9. A. dorsalis
pedis.
6. Stratul muscular este reprezentat de mu chii:

extensor scurt al degetelor, care prezint un corp muscular cu originea pe
fa a superioar a calcaneului i se împarte în trei tendoane care se dirijeaz spre
baza degetelor II, III i IV unde se unesc cu cele ale mu chiului extensor lung
pentru degetele respective,
266
extensor scurt al halucelui, cu origine comun cu precedentul, se termin
cu un tendon care une te anterior cu tendonul mu chiului extensor al halucelui.
7. Planul profund, musculo-osteo-articular, este reprezentat de:

- fascia interosoas dorsal ,
- stratul neurovascular profund,
- mu chii interoso i dorsali,
- fa a dorsal a oaselor tarsiene, metatarsiene i a articula iilor mediotarsian i
tarso-metatarsian .
Fascia interosoas dorsal acoper mu chii interoso i dorsali, elementele
neurovasculare profunde i stratul osteo-articular.
Stratul neurovascular profund este reprezentat de:
m nunchiul neurovascular dorsal al piciorului alc tuit din:
nervul fibular profund,
artera dorsal a piciorului,
dou vene comitante,
vase limfatice profunde,
re elele arteriale maleolare, medial i lateral , care furnizeaz ramuri
pentru partea posterioar a regiunii.
M nunchiul neurovascular dorsal al piciorului ajunge în regiune pe sub
retinaculul extensorilor i este situat într-o teaca conjunctiv portvas cu valoare
sinovial .
Nervul fibular (peronier) profund înso e te artera dorsal a piciorului, fiind
a ezat în partea lateral . Se termin în dreptul primului spa iu interdigital prin
dou ramuri:
medial, care se anastomozeaz cu ramurile cutanate dorsale, medial i
intermediar, ramuri ale nervului fibular (peroneal) superficial i asigur inerva ia
pielii furnizând primele trei colaterale digitale mediale,
lateral, care asigur inerva ia mu chiului extensor al degetelor. Ambele
ramuri se distribuie oaselor tarsiene, metatarsiene i articula iilor dintre ele.
Artera dorsal a piciorului este terminarea arterei tibial anterioar , pe care
o continu de la marginea inferioar a retinaculului extensorilor. Se situeaz
între tendonul mu chiului extensor lung al halucelui i tendoanele mu chiului
extensor lung al degetelor. Perforeaz primul spa iu intermetatarsian i se
anastomozeaz cu artera plantar lateral . Emite arterele:
tarsiene mediale, 2-3, merg pe sub tendonul mu chiului extensor lung al
halucelui spre fa a dorsal a tarsului din partea corespunz toare, contribuind la
formarea re elei maleolar medial ,
tarsian lateral , care merge pe sub tendonul mu chiului extensor scurt al
degetelor i contribuie la formarea re elei dorsale a piciorului,
prima arter metatarsian dorsal , care ia na tere înainte ca artera dorsal
a piciorului s se îndrepte spre plant i d na tere la trei artere digitale pentru
haluce (medial i lateral ) i medial pentru al doilea deget,
267
artera arcuat , situat deasupra bazei metatarsienelor, descrie o curb cu
convexitatea anterior, din care iau na tere trei artere metatarsiene dorsale,
pentru spa iile II, III i IV, continuate fiecare cu arterele digitale dorsale
corespunz toare. Artere metatarsiene dorsale, în fiecare spa iu, se
anastomozeaz cu:
arcul arterial plantar, prin ramurile perforante proximale,
arterele matatarsiene plantare, prin ramurile perforante distale.
Extremitatea lateral a arterei arcuate se anastomozeaz cu arterele:
maleolar lateral anterioar ,
perforant peronier ,
plantar lateral .
17.3. REGIUNEA PLANTAR

(Regio plantaris, Planta)
17.3.1. DATE GENERALE

Regiunea plantar sau talpa piciorului, cuprinde p r ile moi dispuse pe fa a
inferioar a planului osteo-articular tarsometatarsian. Are form patrulater ,
alungit postero-anterior, evazat anterior.
Amprenta plantar demonstreaz zonele de sprijin pe sol:
posterior, la nivelul c lcâiului,
anterior, la nivelul capului metatarsienelor,
lateral, de-a lungul marginii corespunz toare a piciorului.
17.3.2. LIMITE
Limite superficiale
posterior – o linie oblic postero-anterior i inferosuperior care porne te de la
fibular i tibial ,
anterior – linia curb cu concavitatea posteromedial trasat prin plicile
digitoplantare,
Limitele profunde sunt reprezentate de fa a inferioar a complexului
osteo-articular tarsometatarsian.
planul intermediar:
fascia plantar ,
268
stratul musculofascial cu compartimentele musculofasciale medial,
central i lateral,
1. Pielea este glabr , f r glande sebacee, dar cu numeroase glande sudoripare.

Prezint caractere diferite topografic:
la nivelul zonelor de sprijin pe sol pielea este groas , rezistent i
aderent de planurile subiacente,
la nivelul bol ii plantare este sub ire, fin i mobil .
2. Stratul adipos subcutanat este dens i organizat diferit:

la nivelul zonelor de sprijin pe sol, în special în partea calcanean , este
gros i are structur areolar . La aceste nivele se organizeaz tracturi
conjunctive, care se întind de la fa a profund a pielii la fasciile plantare, care
pun în tensiune gr simea din areole i limiteaz deplasarea ei,
la nivelul bol ii plantare se sub iaz i cap t aspect lamelar.
Sub tuberozitatea calcaneului se g se te bursa seroas subcalcanean .
3. Fascia superficial se g se te numai la nivelul bol ii plantare unde permite

mobilizarea pielii pe planurile subiacente.
Arterele sunt mai abundente în partea posterioar unde provin din re eaua
arterial calcanean , realizat prin anastomoza ramurilor provenite din arterele
tibial posterioar i fibular . În rest î i au originea în arterele plantare, realizând
teritorii vasculare precise.
Venele, numeroase i de dimensiuni mici, formeaz arcul venos superficial
plantar, care încruci eaz r d cina degetelor. Proximal se continu cu o re ea
bogat , mai dens la nivelul c lcâiului, plexul sau reteaua venoas superficial
a plantei. Arcul i re eaua dreneaz , prin venele marginale (lateral i medial ),
în regiunea dorsal a piciorului, sau ajung direct în vena safen mic .
Limfaticele superficiale formeaz o re ea bogat care urmeaz traiectul
venelor safene spre limfonodulii poplitei sau inghinali superficiali.
Nervii superficiali sunt reprezenta i de ramurile:
calcanean a nervului tibial, în partea posterioar ,
plantar medial i safen în dou treimi mediale ale plantei,
plantar lateral i sural, în treimea lateral .
4. Fascia plantar , cu rol de protec ie a elementelor subiacente i de men inere

a arcurilor plantare, se continu cu:
fascia dorsal a piciorului, pe p r ile lateral i medial ,
retinaculul flexorilor, în partea posteromedial .
Fascia plantar prezint trei por iuni: medial , lateral i central sau
aponevroza plantar .
269
Por iunea lateral acoper mu chiul abductor al degetului mic. Este sub ire
distal i mai groas proximal, unde formeaz uneori o band fibromuscular
puternic , întins între tuberozitatea calcaneului i baza metatarsianului V. Se
continu lateral cu fascia dorsal a piciorului i medial cu aponevroza plantar .
Por iunea medial , groas , acoper mu chiul abductor al halucelui i se
continu cu:
retinaculul flexorilor, proximal,
fascia dorsal a piciorului, medial,
aponevroza plantar , lateral.
Por iunea mijlocie este groas , dens , compact i este numit aponevroz
plantar . Are form triunghiular , cu baza anterior i se întinde de la tuberculii
lateral i medial ai calcaneului pân la capul metatarsienelor, unde se împarte în
cinci benzi fibroase, câte una pentru fiecare deget.
Aponevroza plantar este alc tuit din fibre longitudinale condensate în
cinci benzi pretendinoase, situate sub tendoanele flexorilor. Între benzile
pretendinoase se g sesc spa ii triunghiulare traversate de fibre oblice i
transversale care le conecteaz . Subiacent articula iei metatarsofalangiene
aponevroza este înt rit de ligamentul metatarsian transvers superficial, un
ansamblu de fibre transversale lungi, care se întind de la marginea lateral a
extremit ii distale a metacarpianului I pân la marginea medial a
metacarpianului V.
În apropierea r d cinii degetelor, structurile pretendinoase ale aponevrozei
plantare, se impart în:
banda superficial , mai sub ire, se înser pe fa a profund a pielii,
banda profund , mai groas , se bifurc în dou lame tendinoase, care
înconjoar tendoanelor flexorilor i fuzioneaz cu teaca fibroas a flexorilor i
ligamentul metacarpian transvers profund.
Dispozi ia acestor benzi fibroase delimiteaz la r d cina degetelor dou
rânduri de arcade fibroase:
digitale, mai extinse, corespunz toare tendoanelor flexorilor,
interdigitale prin care trec forma iuni neurovasculare i tendoanele
mu chilor lombricali.
De la nivelul marginilor lateral i medial ale aponevrozei plantare se
desprind dou septuri verticale incomplete, care se îndreapt superior, spre
planul osteo-articular al regiunii, septurile intermusculare:
lateral, care se înser pe metatarsianul V,
medial, care se înser pe metatarsianul I, oasele cuneiform medial i
navicular.
Fasciile plantare, septurile intermusculare, medial i lateral, împreun cu
fascia interosoas plantar separ trei compartimente fasciale: lateral, central i
medial.
270
5. Stratul musculofascial con ine structuri anatomice diferite pentru fiecare
compartiment.
Compartimentul musculofascial medial comunic cu loja central i cu
canalul calcanean i este delimitat astfel:
lateral – septul intermuscular medial,
medial i inferior – fascia plantar , por iunea medial ,
superior – fascia interosoas plantar .
Con inut:
mu chi scur i:
abductor al halucelui, superficial,
flexor scurt al halucelui, care are distal dou fascicule, situat profund,
tendoanele mu chilor:
flexor lung al halucelui,
tibial posterior, se inser pe tuberculul osului navicular,
m nunchiul neurovascular plantar medial, format din nervul plantar
medial, artera plantar medial , vene comitante i limfatice, p trunde în
compartiment pe fa a profund a mu chiului abductor al halucelui care închide
an ul calcanean intern,
por iunea incipient a m nunchiul neurovascular plantar lateral.
Nervul plantar medial, se îndreapt distal, în lungul compartimentului,
satelit marginii laterale a mu chiului flexor scurt al halucelui, pe fa a medial a
septului intermuscular medial i emite ramuri:
musculare pentru cei doi mu chi scur i,
3-4 nervi digitali plantari comuni, care furnizeaz apte nervi digitali
plantari proprii pentru degetele I-III. Dintre ace tia, primii doi r mân în
compartimentul fascial medial.
Artera plantar medial , ramura terminal cea mai sub ire a arterei tibiale
posterioare, are traiect asem n tor nervului, fiind situat medial acestuia. Emite
ramuri musculare, articulare i se împarte în:
ramura superficial care genereaz primele trei colaterale digitale,
ramura profund , care se anastomozeaz cu prima arter metatarsian
plantar .
Compartimentul musculofascial lateral este delimitat astfel:
medial – septul intermuscular lateral,
lateral i inferior – fascia plantar , por iunea lateral ,
Con inut:
stratul muscular superficial, format de mu chiul abductor al degetului
mic,
stratul muscular profund, format de mu chiul flexor al degetului mic,
elemente neurovasculare profunde:
ramuri senzitive i motorii din nervul plantar lateral,
ultima ramur digital comun din artera plantar lateral .
271
Compartimentul musculofascial central este delimitat astfel:
lateral – septul intermuscular lateral,
medial – septul intermuscular medial,
inferior – aponevroza plantar ,
Con inut:
stratul musculotendinos superficial este format de mu chiul flexor scurt
al degetelor,
stratul musculotendinos intermediar este format de:
tendonul mu chiului flexor lung al degetelor, cu dispozi ie oblic
mediolateral i postero-anterior, se împarte în patru tendoane pentru degetele II-
V,
flexor accesor al degetelor sau p trat al plantei, cu originea pe calcaneu
i inser ia pe marginea posterolateral a tendonului mu chiului flexor lung al
degetelor,
lombricali, cu originea pe tendoanele mu chiului flexor lung al
degetelor i inser ia în partea medial a expansiunii dorsale a mu chiului
extensor lung la degetelor,
stratul musculotendinos profund este format de cele dou capete (oblic i
transvers) ale mu chiului adductor al halucelui,
m nunchiul neurovascular plantar lateral se formeaz în an ul
calcanean, pe fa a profund a mu chiului abductor al halucelui. Se dirijeaz
postero-anterior i mediolateral, perforeaz septul intermuscular medial i
ajunge în compartimentul fascial central fiind situat pe mu chiul flexor accesor
al degetelor, acoperit de mu chiul scurt flexor al degetelor. Este alc tuit din
nervul plantar lateral, artera plantar lateral , venele comitante i vase
limfatice.
- Nervul plantar lateral, ramur terminal a nervului tibial, este situat medial
arterei plantare laterale, mergând împreun cu aceasta pân la baza
metatarsianului V unde se bifurc :
ramura superficial ,
ramura profund care înso e te artera în por iunea transversal , fiind
situat proximal acesteia.
- Artera plantar lateral , ramur terminal a arterei tibiale posterioare, are o
direc ie oblic anterolateral, prin intersti iul dintre mu chii flexor scurt al
degetelor i flexor accesor, la baza metatarsianului V î i schimb direc ia,
devine transversal , str bate mu chiul adductor al halucelui i fascia interosoas
plantar i ajunge pe mu chii interoso i (Fig. 17.3).
6. Planul profund prezint dou segmente:

posterior, tarsian, reprezentat de:
complexul ligamentar inferior al articula iilor mediotarsiene i
tarsometatarsiene,
272
tendonul mu chiului peronier lung i teaca sa sinovial în an ul
cuboidului,
anterior, metatarsian, reprezentat de:
fascia interosoas plantar ,
elementele neurovasculare reprezentate de terminarea m nunchiului
neurovascular lateral: ramura profund a nervului plantar lateral, arcul arterial
plantar, venele comitante li limfatice,
mu chii interoso i plantari i dorsali.
Artera plantar lateral se termin la extremitatea proximal a primului spa iu
intermetatarsian, unde se anastomozeaz cu artera dorsal a piciorului, pentru a
forma arcul plantar.
17
8
12
15 7
9
3 16
14
7
6
13 4
5
11
3 10
2
1
Fig. 17.3. Artera plantar lateral

1. Aponeurosis plantaris. 2. M. flexor digitorum brevis. 3. M.
abductor digiti minimi. 4. Tendo m. flexor digitorum longus. 5.
M. quadratus plantae. 6. M. abductor hallucis. 7. Tendo m.
flexor hallucis longus. 8. M. adductor hallucis. 9. Mm. interossei
plantares. 10. A. tibialis posterior. 11. A. plantaris medialis. 12.
R. superficialis. 13. A. plantaris lateralis. 14. Arcus plantaris
profundus. 15. Aa. metatarsales plantares. 16. Rr. Perforantes.
17. Aa. digitales plantares propriae.
Arcul arterial plantar, convex distal, emite ramurile:
273
trei artere perforante (proximale), care str bat partea proximal a spa iilor
interosoase II-IV între capetele mu chilor interoso i dorsali, anastomozându-se
cu arterele metatarsiene dorsale,
patru artere metatarsiene plantare, care parcurg postero-anterior spa iile
interosoase i emit câte o ramur perforant distal care se anastomozeaz cu
artera metatarsian dorsal corespondent , dup care fiecare se bifurc în artere
digitale plantare,
musculare,
articulare.
17.4. DEGETELE PICIORULUI

(Digiti pedis)
În num r de cinci, sunt numerotate din untru în afar de la unu la cinci,

primul fiind numit halux, iar ultimul, degetul mic.
LIMITE
Limite superficiale
anterior – linia curb cu concavitatea posteromedial trasat prin vârful
degetelor,
posterior – planul care trece dorsal prin comisurile degetelor, iar plantar prin
plicile digitoplantare,
lateral – marginea lateral a degetului mic,
medial – marginea medial a halucelui.
Fiecare deget prezint dou regiuni separate prin planul scheletic falangian:
dorsal sau superioar ,
plantar sau inferioar .
17.4.1. REGIUNILE DORSALE ALE DEGETELOR

(Facies dorsales digitorum)
17.4.1.1. LIMITE
Limite superficiale
degetelor,
posterior – linia care trece dorsal prin comisurile degetelor,
Limitele profunde sunt reprezentate de fa a superioar a planului osteo-
articular metatarsofalangian i interfalangian.
274
planul superficial: piele, strat adipos subcutanat, fascia superficial ,
planul intermediar, format de stratul tendinos cu aponevroza dorsal a
degetelor,
planul profund, osteoarticular.
1. Pielea este sub ire i mobil , iar la extremitatea anterioar se g sesc unghiile,
cu acelea i caractere cu cele de la nivelul degetelor mâinii.
2. Stratul celular subcutanat este slab reprezentat.
3. Fascia superficial prezint structura lamelar cunoscut , f r detalii

deosebite.
nervii cutana i dorsali provin din:
nervul sural, care furnizeaz ramura digital dorsal lateral a degetului
mic,
nervul fibular profund, care furnizeaz ramurile digitale dorsale
adiacente ale degetelor I i II,
nervii cutana i dorsali medial i intermediar, ramuri ale nervului fibular
superficial, care furnizeaz celelalte ramuri digitale dorsale proprii,
arterele digitale dorsale sunt ramuri terminale ale arterelor metatarsiene
dorsale,
venele superficiale conflueaz în venele metatarsiene i ajung apoi în
arcul venos dorsal al piciorului,
limfaticele urmeaz traiectul venelor.
4. Stratul tendinos
La nivelul halucelui ajung tendoanele mu chilor:
extensor scurt al halucelui care se inser pe baza primei falange a
degetului I,
extensor lung al halucelui care se inser pe baza celei de a doua falange a
degetului I,
La nivelul degetelor II-V ajung tendoanele mu chilor:
extensor lung al degetelor,
extensor scurt al degetelor,
lombricali,
interoso i.
La nivelul degetului mic ajunge tendonul degetului mic din mu chiul extensor
lung al degetelor, care se inser pe fe ele dorsale ale falangelor mijlocie i
distal a degetului V.
Toate aceste tendoane expansioneaz aponevrotic formând aponevroza
dorsal a degetelor, care se inser pe întreaga suprafa dorsal digital .
275
Excep ie face halucele care nu are aponevroz dorsal , motiv pentru care
prezint mobilitate independent a celor dou falange, pe care se inser mu chi
diferi i
5. Planul profund, osteo-articular, este reprezentat de fe ele superioare ale

oaselor metatarsiene i falange, ale articula iilor metatarsofalangiene i
interfalangiene.
17.4.3. REGIUNILE PLANTARE ALE DEGETELOR

(Facies plantares digitorum)
17.4.3.1. LIMITE
Limite superficiale
degetelor,
posterior – linia care trece prin plicile digitoplantare,
Limitele profunde sunt reprezentate de fa a inferioar a planului osteo-
articular metatarsofalangian i interfalangian.
Regiunile plantare ale degetelor piciorului prezint urm toarele planuri
anatomice:
planul superficial:
planul intermediar:
fascia plantar a degetelor,
stratul tendinos,
planul profund, osteoarticular.
1. Pielea este mai groas i mai pu in mobil decât în regiunea dorsal a

degetelor.
2. Stratul celular subcutanat prezint aceea i dispozi ie ca i în regiunea
plantar .
3. Fascia superficial lipse te la nivelul pulpei degetelor.

arterele digitale plantare proprii sunt ramuri din arterele:
plantar medial , primele trei, situate medial,
plantar lateral ,ultimele apte,
venele digitale colecteaz în arcul venos plantar,
limfaticele superficiale urmeaz traiectul venelor,
276
nervii digitali proprii plantari provin din nervii:
plantar medial care furnizeaz primele apte ramuri digitale proprii
plantare,
plantar lateral care furnizeaz ultimele trei ramuri digitale proprii
plantare.
4. Fascia plantar a degetelor realizeaz tecile fibroase ale degetelor care,

împreun cu planul osos, realizeaz tunele osteofibroase pentru tendoanele
mu chilor flexori.
5. Stratul tendinos este format de por iunile terminale ale tendoanele

mu chilor flexori ai degetelor cu tecile sinoviale digitale, limitate la planul care
trece prin capul metatarsienelor.
La nivelul halucelui ajung tendoanele mu chilor:
abductor al halucelui, care se inser pe partea medial a bazei primei
falange a degetului I,
flexor scurt al halucelui, care se inser pe ambele fe e ale bazei primei
falange a degetului I,
adductor al halucelui, ambele capete inserându-se pe partea lateral a
bazei falangei proximale a degetului I,
flexor lung al halucelui, care se inser pe baza falangei distale a
halucelui.
La nivelul degetelor II-V ajung tendoanele mu chilor:
flexor scurt al degetelor,
flexor lung al degetelor,
lombricali,
interoso i.
La nivelul degetului mic ajung tendoanele mu chilor:
abductor al degetului mic, care se inser pe fa a lateral a bazei falangei
proximale a degetului V,
tendonul degetului mic din mu chiul flexor scurt al degetelor,
tendonul degetului mic din mu chiul flexor lung al degetelor,
flexor scurt al degetului mic, care se inser pe baza falangei proximale a
degetului V.
6. Planul profund, osteo-articular, este reprezentat de fe ele inferioare ale

falangelor i ale articula iilor interfalangiene.
277
278
Tabel 17.1. Mu chii fe ei dorsale a piciorului

comun Anatomica
Extensor scurt al degetelor M. extensor fa a superioar a tendoane separate pentru n. peronier extensia degetelor
digitorum brevis calcaneului primele patru degete profund (L5-S1)
Extensor scurt al halucelui M. hallucis brevis nume atribuit fasciculului destinat halucelui din m. extensor scurt al degetelor
Tabel 17.2. Mu chii fe ei plantare a piciorului

comun Anatomica
Planul 1
Abductor al halucelui M. abductor halucis tuberculul calcanean medial, fa a medial a bazei n. plantar medial abduc ia i flexia
aponevroza plantar falangei proximale a (S2-S3) halucelui
halucelui
Flexor scurt al M. flexor digitorum tuberculul calcanean medial, falangele mijlocii ale n. plantar medial flexia ultimelor patru
degetelor brevis aponevroza plantar ultimelor patru (S2-S3) degete
degete
Abductor al degetului M. abductor digiti tuberculii calcaneeni medial fa a lateral a bazei n. plantar lateral abduc ia i flexia
mic al piciorului minimi pedis i lateral, falangei proximale a (S2-S3) degetului mic
aponevroza plantar degetului mic
Tabel 17.3. Mu chii fe ei plantare a piciorului (continuare)

comun Anatomica
Planul 2
P trat plantar M. quadratus plantae fa a inferioar a calcaneului, tendonul mu chiului n. plantar lateral asist flexorul lung al
fascia plantar flexor lung al (S2-S3) degetelor în flexia
degetelor ultimelor patru degete
Lombricali ai Mm. lumbricales pedis tendoanele mu chiului fa a medial a bazei nn. plantari flexia falangei
piciorului flexor lung al degetelor flangelor proximale medial i lateral proximale, extensia
ale ultimelor patru (S2-S3) falangelor mijlocie i
degete distal a ultimelor
patru degete
Planul 3
Flexor scurt al M. flexor hallucis fa a inferioar a osului fe ele laterale ale n. plantar flexia falangei
halucelui brevis cuboid, bazei falangei medial (S2-S3) proximale a halucelui
osul cuneiform lateral proximale a
halucelui
Adductor al halucelui M. adductor halucis cap tul oblic: ligamentul fa a lateral a bazei n. plantar lateral flexia i adduc ia
plantar lung, bazele falangei proximale a (S2-S3) halucelui
metatarsienelor 2-4 halucelui
cap tul tranvers:
ligamentele plantare ale
articula iilor
metatarsofalangiene
279
280
Tabel 17.4. Mu chii fe ei plantare a piciorului (continuare)

comun Anatomica
Flexor scurt al M. flexor digiti minimi fa a plantar a bazei celui fa a lateral a bazei n. plantar lateral flexia falangei
degetului mic al brevis pedis de-al V-lea metatarsian, falangei proximale a (S2-S3) proximale a degetului
piciorului teaca m. peronier lung degetului mic mic
Planul 4
Interoso i plantari Mm. interossei fe ele mediale ale oaselor partea medial a n. plantar lateral flexia, abduc ia
plantares metatarsiene III-V bazei falangelor (S2-S3) degetelor
proximale ale II-IV
degetelor III-V
Interoso i dorsali ai Mm. interossei fe ele laterale ale oaselor baza falangelor n. plantar lateral flexia, abduc ia
piciorului dorsales pedis metatarsiene adiacente I-V proximale ale (S2-S3) degetelor
degetelor II-IV II-IV
Tabel 17.5. Arterele fe ei dorsale a piciorului

comun Anatomica
Dorsal a piciorului A. dorsalis pedis continuarea arterei aa. tarsiene mediale, picior
tibiale anterioare a. tarsian lateral , a. arcuat
Tarsian lateral A. tarsea lateralis a. dorsal a piciorului articula iile tarsiene, m.
extensor scurt al degetelor
Tarsiene mediale Aa. tarseae mediales a. dorsal a piciorului marginea medial a
piciorului
Arcuat a piciorului A. acuata pedis a. dorsal a piciorului aa. metatarsiene dorsale picior,
(II-IV), aa. digitale dorsale, degetele piciorului
r. plantar profund
Metatarsiene dorsale Aa. metatarseae a. arcuat aa. digitale dorsale fa a dorsal a piciorului i
dorsales degetelor
Metatarsiene Aa. metatarseae arcada plantar rr. perforante (spre aa. metatarsiene fa a plantar a degetelor
plantare plantares dorsale),
aa. digitale plantare comune
Digitale dorsale ale Aa. digitales dorsales aa. metatarsiene dorsale fa a dorsal a degetelor
piciorului pedis piciorului
Digitale plantare Aa. digitales plantares aa. metatarsiene aa. digitale plantare proprii degetele piciorului
comune communes plantare
Digitale plantare Aa. digitales plantares aa. digitale plantare degetele piciorului
proprii propriae comune
281
282
Tabel 17.6. Arterele fe ei plantare a piciorului

comun Anatomica
Plantar lateral A. plantaris lateralis a. tibial posterioar formeaz arcada plantar , aa. plant ,
metatarsiene plantare fa a plantar a degetelor
Metatarsiene Aa. metatarseae arcada plantar rr. perforante (spre aa. metatarsiene fa a plantar a degetelor
plantare plantares dorsale),
aa. digitale plantare comune
Digitale plantare Aa. digitales plantares aa. metatarsiene aa. digitale plantare proprii degetele piciorului
comune communes plantare
Digitale plantare Aa. digitales plantares aa. digitale plantare degetele piciorului
proprii propriae comune
Plantar medial A. plantaris medialis a. tibial posterioar r. superficial , m. abductor al halucelui,
r. profund m. flexor scurt al halucelui,
pielea marginii mediale a
piciorului, haluce
Tabel 17.7. Nervii piciorului

comun Anatomica
Cutanat dorsal N. cutaneus n. peronier superficial nn. digitali dorsali ai pielea p r ii mediale a fe ei dorsale a
medial dorsalis medialis piciorului piciorului, marginea medial a piciorului
i halucelui, fe ele adiacente ale degetelor
II i III
Cutanat dorsal N. cutaneus n. peronier superficial nn. digitali dorsali ai pielea 1/3 inferioare a fe ei anterioare a
intermediar dorsalis piciorului gambei i fe ei dorsale a piciorului; pielea
intermedius fe elor adiacente ale degetelor III-V
Digitali dorsali ai Nn. digitales n. cutanat dorsal intermediar pielea fe elor adiacente ale degetelor III-
piciorului dorsalis pedis V
Cutanat dorsal lateral N. cutaneus continuarea n. sural pielea marginii laterale a piciorului i a
dorsalis lateralis degetului V
Plantar medial N. plantaris r. terminal a n. tibial rr. musculare, m. abductor al halucelui, m. flexor scurt
medialis nn. digitali plantari al halucelui, m. flexor scurt al degetelor,
comuni mm. lombricali 1, (2), articula iile
tarsiene, tarsometatarsiene i
interfalangiene, pielea fe elor plantare ale
primelor trei degete (vezi i ramurile
individuale)
Digitali plantari Nn. digitales n. plantar medial rr. musculare, primul mu chi lombrical (uneori i al 2-
comuni ai n. plantar plantares nn. digitali plantari proprii lea),
medial (medial i communes nervi (provin din bifurcarea
lateral) plantaris medialis fiec ruia dintre cei trei nn.
plantari comuni)
Digitali plantari Nn. digitales nn. digitali plantari comuni articula iile interfalangiene, pielea fe elor
proprii ai n. plantar plantares proprii adiacente ale primelor patru degete
medial nervi plantaris
medialis
283
284
Tabel 17.8. Nervii piciorului (continuare)

comun Anatomica
Plantar lateral N. plantaris r. terminal a n. tibial rr. musculare, m. p trat plantar, m. abductor al degetului
lateralis r. superficial , mic, m. scurt flexor al degetelor, m.
r. profund , flexor scurt al degetului mic, m. opozant
nn. digitali plantari al degetului mic, m. adductor al halucelui,
comuni cap tul lateral al m. flexor scurt al
halucelui, mm. interoso i, mm. lombricali
(2), 3 i 4, pielea marginii laterale a
degetului mic i a marginilor plantare
adiacente ale degetelor IV i V
Digitali plantari Nn. digitales r. superficial a n. plantar n. medial d na tere la n. lateral: marginea lateral a degetului
comuni ai n. plantar plantares lateral nervii digitali plantari V,
lateral (medial i communes nervi proprii pentru al IV-lea i m. flexor scurt al degetului V,
lateral) plantaris lateralis al V-lea deget i o ramur mu chii interoso i ai spa iului
anastomotic pentru al 3- intermetatarsian iv
lea nerv digital plantar
comun
Digitali plantari Nn. digitales nn. digitali plantari comuni pielea marginii laterale a degetului mic,
proprii ai n. plantar plantares proprii fe ele adiacente ale degetelor IV i V
lateral nervi plantaris
lateralis
ANATOMIE DE SUPRAFA
Michelangelo (1475-1564) – Victoria, Palazzo Vecchio, Florence
285
18.1. OLDUL
18.1.1. INSPEC IE
REGIUNEA GLUTEAL
Aspectul regiunii gluteale variaz în func ie de vârst , sex i gradul de
antrenament (Fig. 18.1):
- relieful gluteal se edific treptat dup ce copilul începe s mearg ,
- la pubertate dezvolt diferen ele sexuale cunoscute i
- la adult forma rotunji depinde în cea mai mare m sur de dezvoltarea
mu chilor glutei.
3 5
2 1
Fig. 18.1. Anatomia de suprafa a regiunii gluteale
1. Relieful mu chiului gluteu mare. 2. an ul gluteal. 3. Relieful
mu chiului gluteu mijlociu. 4. Creasta iliac . 5. an ul
intercluneal.
Pe suprafa a regiunii se observ reliefurile mu chilor gluteu mare i gluteu

mijlociu (Fig. 18.2 A), ultimul fiind situat superolateral. Sub marginea inferioar
a mu chiului gluteu mare se g se te an ul gluteal, cu concavitatea în sus. an ul
se adânce te treptat lateromedial, realizând trecerea spre perineul posterior. În
func ie de gradul flexiei coapsei, atât an ul, cât i reliefurile mu chilor glutei se
modific .
286
Cele dou regiuni gluteale sunt separate pe linia median dorsal printr-un
an adânc, intercluneal, care se întinde de la segmentele sacrate 3 sau 4 pân la
vârful coccisului.
În flexia coapsei se poate eviden ia tuberozitatea ischiadic care devine
superficial .
Paramedian, la dou laturi de deget, se poate palpa uneori spina iliac
posterosuperioar , punct marcat superficial de o foset .
În partea lateral a regiunii, pe coapsa în extensie i abduc ie, se palpeaz
trohanterul mare, care se g se te pe linia care une te spina iliac
anterosuperioar cu partea cea mai proeminent a tuberozit ii ischiadice (linia
Nélaton-Roser) (Fig. 18.2 B).
3
2
1
2
3
1
A B
Fig. 18.2. A. Anatomia de suprafa a fe ei laterale a oldului

i coapsei B. Linia Nelaton-Roser
A. 1. Relieful mu chiului tensor al fasciei lata. 2. Relieful
mu chiului gluteu mare. 3. Relieful mu chiului gluteu mijlociu.
4. Creasta iliac . B. 1. Ischion. 2. Spina iliac anterosuperioar .
3. Trohanterul mare.
18.1.2. PALPARE
Pe viu se pot palpa (Fig. 18.3):
- coxal:
buza lateral a crestei iliace, între spinele iliace anterosuperioar i
posterosuperioar ,
spina iliac anterosuperioar ,
287
spina iliac posterosuperioar ,
tuberozitatea ischiadic ,
- femur: fa a lateral a trohanterului mare.
A B
Fig. 18.3. Reliefuri palpabile la membrul inferior.

A. Anterior. B. Posterior.
288
18.2. COAPSA
18.2.1. INSPEC IE
Pe fa a ventral a coapsei, care este convex atât în sens vertical, cât i
transversal, se observ (Fig. 18.4, Fig. 18.5):
reliefuri musculare:
medial – mu chiul adductor lung,
lateral – mu chiul tensor al fasciei lata,
oblic craniocaudal i lateromedial – mu chiul sartorius, reliefurile
acestor mu chi descriind în ansambru litera “N”,
reliefurile celor trei capete ale mu chiului cvadriceps: drept femural, vast
medial i vast lateral,
3
5
4
2
6
Fig. 18.4. Anatomia de suprafa a fe ei anterioare a coapsei

1. Relieful mu chiului tensor al fasciei lata. 2. Relieful mu chiului
vast medial. 3. Relieful mu chiului drept femural. 4. Relieful
mu chiului vast lateral. 5. Relieful mu chiului adductor lung. 6.
an ul suprapatelar.
pliul inghinal, oblic în jos i medial, formeaz limita proximal a regiunii,

pliul genitofemural, care se întinde de la tuberculul pubic pân la
tuberozitatea ischiadic unde se continuã cu an ul gluteal,
fosa inghinofemural , reprezentat de depresiunea corespunz toare
tringhiului inghinofemural,
fosa adductorie, depresiunea limitat superior de pliul genitofemural, anterior
de relieful mu chilor gracilis i adductor lung i posterior de cel al mu chilor
ischiocrurali,
289
2
Fig. 18.5. Anatomia de suprafa a fe ei anterioare a coapsei

1. Relieful mu chiului sartorius. 2. Triunghiul anteromedial al
coapsei. 3. Triunghiul anterolateral al coapsei.
corpul adipos adductor, proeminen situat în partea inferioarã a regiunii

obturatoare, care formeazã relieful marginii mediale a coapsei,
an ul anterior al coapsei sau an ul vaselor femurale, situat între
proieminen ele mu chiului sartorius i vast medial, situa i lateral i mu chiul
adductor lung, situat medial,
de o parte i alta a rotulei i tendonului mu chiului cvadriceps se g se te
por iunea proximal a an urilor parapatelare.
Fa a dorsal a coapsei este convex în partea superioar , iar inferior,

spre vârful spa iului popliteu, se aplatizeaz i se deprim pe linia median . La
suprafa se observ (Fig. 18.6):
- relieful tractului iliotibial, în partea lateral , distal,
- relieful mu chiului biceps femural,
- relieful mu chilor semimembranos i semitendinos,
- an ul longitudinal median posterior limitat de mu chii ischiotibiali,
medial, ischiofibular, lateral, mai larg în partea distal ,
- an ul longitudinal medial, care separ relieful mu chilor ischiotibiali de
mu chiul adductor mare.
290
1
3
4
5
Fig. 18.6. Anatomia de suprafa a fe ei posterioare a coapsei

1. an ul gluteal. 2. an ul longitudinal median posterior. 3.
Relieful mu chiului adductor mare. 4. Relieful mu chiului biceps
femural. 5. Relieful mu chilor ischiotibiali.
18.2.2. PALPARE
- coxal:
ramura ischiopubian ,
corpul pubisului,
tuberculul pubic,
- diafiza femural nu este palpabil deoarece este acoperit de mu chi.
18.3. GENUNCHIUL
18.3.1. INSPEC IE
Regiunea anterioar a genunchiului are form patrulater , mai îngust
central i pe suprafa a sa se observ (Fig. 18.7):
- în partea central , craniocaudal, se g sesc:
relieful extremit ii distale a mu chiului cvadriceps,
an ul suprapatelar,
proeminen a caracteristic patelei,
proeminen a ligamentului patelar,
proeminen a tuberozit ii tibiei,
- lateral i superior – proeminen ele condililor femurali,
- lateral i inferior – proeminen ele condililor tibiali i a capului fibulei,
- intermediar – dou an uri verticale, parapatelare.
291
1
7
2
9
8
6 3
4
5
Fig. 18.7. Anatomia de suprafa a fe ei anterioare a

genunchiului
1. Relieful extremit ii distale a mu chiului cvadriceps; 2. an ul
suprapatelar; 3. Proeminen a patelei; 4. Proeminen a ligamentului
patelar; 5. Proeminen a tuberozit ii tibiei; 6. Relieful tractului
iliotibial; 7. Relieful tendonului mu chiului biceps femural; 8.
an ul parapatelar medial; 9. an ul parapatelar lateral.
Regiunea posterioar a genunchiului are aspect diferit în func ie de

pozi ia gambei.
În extensia gambei pe coaps , pozi ia anatomic , este convex i prezint
un pliu transversal permanent la nivelul pielii (Fig. 18.8). Central, se observ :
o arie de form rombic , suprafa a cutanat poplitee, delimitat de
reliefurile:
superolateral – oblic inferolateral, format de tendonul mu chiului biceps
femural,
inferolateral – oblic superolateral, format de cap tul lateral al mu chiul
gastrocnemian,
superomedial – oblic inferomedial, format de tendoanele mu chilor
semitendinos i semimembranos,
inferomedial – oblic superomedial, format de cap tul medial al mu chiul
gastrocnemian,
o proeminen longitudinal central format de corpul adipos popliteu.
Structurile conjunctive subiacente men in tensiunea caracteristic regiunii.
În flexia moderat a gambei pe coaps , pozi ia de explorare clinic ,
tensiunea se reduce i în zona central a regiunii se eviden iaz o depresiune
longitudinal , fosa poplitee, limitat de reliefuri musculotendinoase, care
realizeaz un romb cu axul mare vertical (Fig. 18.9).
292
3
4
Fig. 18.8. Anatomia de suprafa a fe ei posterioare a

genunchiului în pozi ie anatomic
1. Proeminen a longitudinal a corpului adipos popliteu. 2. Pliu
transversal de flexie. 3. Relieful mu chiului biceps femural. 4.
Relieful mu chilor semitendinos i semimembranos. 5. Relieful
mu chiului gastrocnemian.
În flexia complet a gambei pe coaps fosa poplitee nu este observabil .
7
4
3
5
2
1
8
6

genunchiului în pozi ia de explorare clinic
1. Proeminen a longitudinal a corpului adipos popliteu. 2. Pliu
transversal de flexie. 3. Relieful tendonului mu chiului biceps
femural. 4. Relieful tendonului mu chiului semitendinos. 5.
Relieful tendonului mu chiului semimembranos. 6. Relieful
mu chiului gastrocnemian. 7. Fosa cutanat poplitee. 8. Capul
fibulei.
293
18.3.2. PALPARE
- femur:
condilii femurali medial i laeral, se palpeaz pe genunchiul flectat, de o
parte i alta a patelei,
epicondilii medial i lateral,
- patella:
fa a anterioar ,
marginile laterale,
baza i vârful,
- tibia:
tuberozitatea anterioar ,
creasta i tubercului mu chiului tibial anterior,
tuberozitatea medial ,
- fibula: capul i procesul stiloid.
18.4. GAMBA (REGIUNILE CRURALE)
18.4.1. INSPEC IE
Regiunea crural anterioar are form patrulater , alungit vertical i
convex transversal. Pe suprafa a regiunii se observ (Fig. 18.10):
- central – o proeminen liniar vertical , subcutanat , marginea anterioar a
tibiei,
- suprafa a anteromedial , plan , sus inut de fa a corespunz toare a tibiei,
- suprafa a anterolateral , convex ,
- proeminen a tuberozit ii tibiei, sub vârful patelei,
- proeminen a capului fibulei, superolateral de tuberozitatea tibiei, cu
depresiunea prefibular ,
- proeminen a tuberculului mu chiului tibial anterior, la egal distan între
capul fibulei i tuberozitatea tibiei,
- reliefurile corpurilor musculare (tibial anterior i peronier lung) în partea
proximal ,
- reliefurile tendoanelor mu chilor regiunii, în partea distal ,
- proeminen a maleolei tibiale, în partea inferomedial ,
- proeminen a maleolei fibulare, în partea inferolateral ,
- re eaua venoas superficial i vena safen mare, situat anterior maleolei
tibiale, se pot observa prin transparen a pielii.
294
7 1
2
4
5
Fig. 18.10. Anatomia de suprafa a fe ei anterioare a gambei

1. Proeminen a ligamentului patelar. 2. Proeminen a tuberozit ii
tibiei. 3. Relieful marginii anterioare a tibiei. 4. Suprafa a convex
anterolateral . 5. Suprafa a plan anteromedial . 6. Reliefurile
corpurilor musculare ale mm. tibial anterior i peronier lung. 7.
Foseta prefibular .
Regiunea crural posterioar este convex i mai extins decât regiunea
ventral . Pe suprafa a sa se observ (Fig. 18.11):
5 1
2
3
4
Fig. 18.11. Anatomia de suprafa a fe ei posterioare a gambei

1. Pulpa sau moletul. 2. Proeminen a tendonului calcanean. 3.
Maleola medial . 4. Maleola lateral . 5. Relieful cap tului lateral
al mu chiului gastrocnemian. 6. Relieful cap tului medial al
mu chiului gastrocnemian.
295
18.4.2. PALPARE
Pe viu se pot palpa marginea anterioar i fa a medial a tibiei.
18.5. GÂTUL PICIORULUI (REGIUNILE TALOCRURALE)
18.5.1. INSPEC IE
Fa a anterioar a gâtului piciorului are form de trapez cu baza mare
inferior, fiind convex transversal i concav proximodistal. Pe suprafa a sa se
observ :
central se remarc :
2-3 pliuri transversale de flexie dorsal a piciorului,
venele superficiale,
reliefurile ansamblului tendinos al mu chilor flexori dorsali ai piciorului,
în sens mediolateral g sindu-se: tibial anterior, extensor lung al halucelui,
extensor lung al degetelor, al treilea fibular,
medial – proeminen a maleolei tibiale cu fosa premaleolar medial i vena
safen mare,
lateral – proeminen a maleolei fibulare, alungit , cu fosa premaleolar
lateral . Maleola lateral se g se te situat mai posterior decât cea medial , cu
vârful la 1 cm inferior de maleola tibial .
5 1
2
3 4

gâtului piciorului
1. Proeminen a tendonului calcanean. 2. Maleola medial . 3.
Maleola lateral . 4. an ul retromaleolar medial. 5. an ul
retromaleolar lateral.
296
Fa a posterioar a gâtului piciorului are form de trapez cu baza mare
inferior, fiind convex transversal i discret concav proximodistal. Pe suprafa a
sa se observ (Fig. 18.12):
central se g se te relieful vertical al tendonului calcanean i proeminen a
rotunjit a tuberozit ii posterioare a calcaneului,
anterolateral – partea posterioar a proeminen ei maleolei fibulare,
anteromedial – partea posterioar a proeminen ei maleolei tibiale,
lateral – an ul retromaleolar lateral în care se observ reliefurile
tendoanelor mu chilor peronieri (fibulari) lung i scurt i vena safen mic ,
medial – an ul retromaleolar medial în care se observ relieful tendonului
mu chiului tibial posterior, reper important pentru perceperea pulsului arterei
tibiale posterioare.
18.5.2. PALPARE
Pe viu se pot palpa fe ele subcutanate, bazele, vârfurile i marginile maleolelor
medial i lateral .
18.6. PICIORUL
18.6.1. INSPEC IE
Fa a dorsal a piciorului este patrulater , alungit anteroposterior, mai
îngust în partea posterioar , etalându-se spre partea anterioar . În partea
posterioar este convex în ambele sensuri, mai accentuat transversal, iar în
partea anterioar se aplatizeaz , fiind înclinat înainte i lateral. Pe suprafa a sa
se observ (Fig. 18.13):
8 5
6
3 4
9 1 2
Fig. 18.13. Aspectul lateral al gleznei i piciorului
1. Tuberculul metatarsianului V. 2. Reliefurile tendoanelor
mu chilor extensori ai piciorului. 3. Re eaua venoas dorsal a
piciorului. 4. Pulpa degetelor. 5. Relieful tendonului mu chiului
flexor lung al halucelui. 6. Unghia. 7. an uri de flexie. 8.
Proeminen a c lcâiului. 9. Relieful mu chiului extensor scurt al
degetelor.
297
Fa a plantar a piciorului este patrulater , alungit anteroposterior i mai
îngust în partea anterioar i prezint pe suprafa a sa urm toarele repere:
bolta plantar , o scobitur situat central, pe marginea medial , care nu vine
în contact cu solul,
proeminen a calcâiului sau talonul, în partea posterioar , corespunz toare
tuberozit ii calcaneului,
proeminen a anterioar , transversal , pe care se individualizeaz segmentele
corespunz toare fiec rui cap metatarsian i articula iei cu falanga proximal ,
proeminen a corespunz toare halucelui fiind cea mai voluminoas , datorit
existen ei oaselor sesamoide,
an ul digitoplantar, care descrie o curb neregulat cu concavitatea
posteromedial, care se g se te la 2-2,5 cm înaintea interliniului articula iilor
metatarsofalangiene, cel mai anterior g sindu-se an ul de la nivelul degetului al
doilea,
an urile digitale, proximal i distal, corespund interliniului articula iilor
interfalangiene, cu excep ia halucelui unde exist un singur an ,
pulpele degetelor, cu structura caracteristic .
18.6.2. PALPARE
- oasele tarsiene:
capul talusului, sustentaculum tali, sub vârful maleolei mediale,
tuberculul osului navicular,
tuberozitatea i partea posterioar a fe elor lateral , medial i inferioar
ale calcaneului,
- oase metatarsiene:
tuberculul metatarsianului I,
tuberculul metatarsianului V,
fe ele dorsale ale metatarsienelor,
fa a medial a metarsianului I,
fa a lateral a metarsianului V,
- falange: fe ele dorsale i extremit ile.
298
PROIEC II I DESCOPERIRI
Juan Valverde de Hamusco (1525-1527) – Vivae Imagines partium

corporis Humani. Aereis Formis expressae, Antverpiae, 1566
299
19.1. PROIEC II I DESCOPERIRI VASCULARE
19.1.1. AXE ARTERIALE
19.1.1.1. Artera femural
a. Proiec ie
Artera femural se proiecteaz pe o linie care une te dou puncte:
- proximal – la mijlocul pliului inghinal,
- distal – situat pe marginea posterioar a condilului femural medial.
b. Descoperiri
În regiunea inghinofemural (triunghiul lui Scarpa)
- Pozi ie – extensie, abduc ie i rota ie extern moderat a coapsei.
- Incizia vertical , se face de-a lungul liniei de proiec ie.
planul superficial: pielea, care se fixeaz între police i index, stratul
adipos subcutanat, fascia superficial , protejându-se artera epigastric
superficial , crosa venei safen mare i limfonodulii inghinali superficiali.
se eviden iaz foramenul oval i crosa venei safen mare se trage medial,
incizia fasciei cribrosa lateral de foramenul oval,
se deschide teaca arterei femurale care se încarc pe sonda canelat ,
se descoper artera femural .
În canalul adductorilor (Hunter)
- Pozi ia: extensie, abduc ie i rota ie extern moderat a coapsei.
- Incizia se face în partea inferioar a liniei de proiec ie.
protejându-se vena safen mare, nervul safen, artera genicular descendent ,
fascia lata, se trage mu chiul sartorius anterior,
fibrele vastoadductorii,
se descoper artera femural .
19.1.1.2. Artera femurala profund

a. Proiec ia se face pe o linie care une te dou puncte:
- proximal, situat pe linia vertical care trece prin mijlocul pliului inghinal, la 4
cm sub acesta,
- distal, situat pe marginea lateral a reliefului mu chiului sartorius, la
intersec ia cu marginea medial a reliefului mu chiului vast medial.
300
b. Descoperire în regiunea inghinofemural
- Pozi ie – extensie, abduc ie i rota ie extern moderat a coapsei.
- Incizia vertical , se face de-a lungul liniei de proiec ie,
planul superficial: pielea, care se fixeaz între police i index, stratul
adipos subcutanat, fascia superficial , protejându-se vena safen mare i
limfonodulii inghinali superficiali,
se eviden iaz foramenul oval i crosa venei safen mare se trage medial,
incizia fasciei cribriforme lateral de foramenul oval,
se trage artera femural anterior i medial,
de pe fa a profund a arterei femurale se desprinde o ramur arterial
important , de calibru aproximativ egal cu al arterei principale, artera femural
profund .
19.1.1.3. Artera obturatoare

a. Proiec ie: artera obturatoare se proiecteaz pe o linie oblic inferomedial,
care corespunde tunelului subpubian i une te dou puncte:
- proximal, situat la 3 cm sub mijlocul pliului inghinal,
- distal, situat la 2 cm sub tuberculul pubian.
b. Descoperire
- Pozi ia: decubit dorsal, abduc ie, flexie i rota ie lateral maxim ,
- Incizia de 4 cm se face vertical, pe linia de proiec ie.
fascia lata,
se elibereaz , succesiv, marginea dorsal i fa a profund a mu chiului
gracilis, marginea medial , oblic inferolateral, a mu chiului adductor lung,
se trage medial mu chiul gracilis, eviden iindu-se ramurile ventrale ale
arterei i nervului obturator, care se termin în mu chi,
se p trunde în intersti iul dintre marginea medial a mu chiului adductor
lung i mu chiul adductor mare,
pe fa a ventral , în teaca mu chiului adductor mare, se identific ramurile
dorsale ale arterei i nervului obturator.
19.1.1.4. Artera gluteal superioar

a. Proiec ia se face pe linia care une te dou puncte:
- medial, corespunz tor foramenului suprapiriform, situat la unirea treimii
mediale cu dou treimi laterale a liniei care une te spina iliac posterosuperioar
cu vârful trohanterului mare,
- lateral, situat la mijlocul crestei iliace.
301
b. Descoperire
În regiunea gluteal , artera este profund i se ramific la ie irea din foramenul
suprapiriform.
- Pozi ie: decubit ventral.
- Incizia se face de-a lungul liniei de proiec ie.
mu chiul gluteu mare,
mu chiul gluteu mijlociu,
se identific artera în foramenul suprapiriform.
19.1.1.5. Artera gluteal inferioar (ischiadic )

a. Proiec ii
În regiunea gluteal proiec ia se face de-a lungul unei linii verticale care
une te dou puncte:
- proximal – situat la 3 cm sub punctul de unire a unei treimi mediale cu dou
treimi laterale a liniei care une te trohanterul mare cu tuberozitatea ischiadic ,
- distal – situat la mijlocul an ului gluteal.
În regiunea femural posterioar proiec ia se face pe linia care une te dou
puncte:
- proximal, situat la mijlocul an ului gluteal,
- distal, situat în unghiul superior al suprafe ei cutanate poplitee.
b. Descoperiri:
În regiunea gluteal
mu chiul gluteu mare,
fascia lata,
se protejeaz nervul cutanat femural posterior,
în an ul pelvitrohanterian, pe fa a dorsal a mu chiului triceps fesier i
p trat femural, medial fa de nervul sciatic, se identific artera gluteal
inferioar . Venele comitante sunt voluminoase, sinuoase, mascând par ial artera.
În regiunea femural posterioar
- Pozi ie: decubit ventral, cu membrul inferior în extensie.
- Incizia se face pe linia de proiec ie.
302
fascia lata,
se eviden iaz mu chii semitendinos i cap tul lung al mu chiului biceps
femural, care se trac ioneaz , medial, respectiv lateral,
se eviden iaz nervul sciatic i se trage lateral,
se descoper artera gluteal inferioar de-a lungul marginii mediale a fe ei
dorsale a mu chiului adductor mare.
19.1.1.6. Artera poplitee

a. Proiec ia arterei poplitee se face în axa longitudinal a suprafe ei cutanate
poplitee, pe o linie care une te dou puncte:
- proximal – situat pe marginea posterioar a condilului femural medial,
- distal – situat la mijlocul liniei care une te capul fibulei de condilul medial al
tibiei.
b. Descoperire
lama superficial a dedubl rii fasciei poplitee posterioar ,
se eviden iaz vena safen mic i nervul cutanat sural medial, care se trag
lateral,
lama profund a dedubl rii fasciei poplitee posterioar ,
se eviden iaz i se protejeaz nervul tibial,
se sec ioneaz teaca fibroas poplitee,
se descoper vena poplitee,
artera poplitee se identific anteromedial fa de ven .
19.1.1.7. Artera tibial anterioar

a. Proiec ie: se proiecteaz pe linia oblic care une te dou puncte:
- proximal, situat la nivelul fosetei prefibular ,
- distal, situat la unirea treimii mediale cu dou treimi laterale ale liniei
bimaleolare.
b. Descoperire
În treimea superioar :
Pozi ie: decubit dorsal, cu membrul inferior în extensie
Incizia se face în partea superioar a liniei de proiec ie.
Planuri traversate:
planului superficial: pielea, stratul adipos subcutanat, fascia superficial ,
se p trunde în intersti iul oblic dintre mu chii extensor lung al degetelor,
situat lateral i tibial anterior, situat medial, pân pe fa a anterioar a membranei
interosoase,
se eviden iaz marginea superioar a membranei interosoase i deasupra
303
sa artera care p trunde în regiunea crural ventral .
În treimea mijlocie
Incizia se face în partea mijlocie a liniei de proiec ie.
Planuri traversate:
se p trunde în intersti iul dintre mu chii tibial anterior, situat medial i
extensor lung al halucelui, situat lateral,
se descoper artera tibial anterioar în teaca vascular , situat profund,
aderent la fa a ventral a membranei interosoase.
În treimea inferioar
Pozi ie: decubit dorsal, cu membrul inferior în extensie.
Incizia se face în partea inferioar a liniei de proiec ie
Planuri traversate:
se p trunde în intersti iul dintre tendoanele mu chilor extensor lung al
haluce, situat lateral i tibial anterior, situat medial,
se deschide teaca vascular i se descoper artera tibial anterioar i
venele comitante.
19.1.1.8. Artera tibial posterioar

a. Proiec ie
Proiec ia se face pe o linie oblic inferomedial care une te dou puncte:
- proximal, situat la mijlocul liniei care une te capul fibulei de condilul medial
al tibiei,
- distal, situat la jum tatea distan ei dintre vârful maleolei tibiale i procesul
medial al tuberozit ii calcaneului.
b. Descoperirea se face de obicei în an ul retromaleolar medial.
- Pozi ie: decubit dorsal, extensie i rota ie lateral a gambei.
- Incizia se face în axul an ului retromaleolar medial.
protejându-se ramurile nervului safen,
fascia talocrural cu retinaculul flexorilor,
se eviden iaz , retromaleolar intern, tendonul mu chiului tibial posterior,
se descoper artera tibial posterioar de-a lungul marginii dorsale a
tendonului mu chiului tibial posterior.
19.1.1.9. Artera fibular

a. Proiec ie
Se proiecteaz pe o linie care une te dou puncte:
304
- proximal, situat la jum tatea liniei care une te capul fibulei cu tuberozitatea
medial a tibiei,
- distal, situat pe partea posterioar a bazei maleolei laterale.
b. Descoperire
Artera fibular este profund i nu este accesibil unei descoperiri
anatomochirurgicale, reproductibil pe viu.
19. 1.1.10. Artera dorsal a piciorului

a. Proiec ie
Artera dorsal a piciorului se proiecteaz pe linia care une te dou puncte:
- proximal, situat pe linia bimaleolar , la unirea treimii mediale cu dou treimi
laterale,
- distal, situat la extremitatea proximal a primului spa iu interosos.
b. Descoperire
- Pozi ie: decubit dorsal, cu piciorul în extensie.
fascia dorsal a piciorului,
se identific tendonul mu chiului extensor lung al halucelui i se trage
medial,
fascia interosoas dorsal ,
g se te artera dorsal a piciorului care încruci eaz mediolateral fa a
profund a tendonului.
19.1.1.11. Arterele plantare

a. Proiec ii
Artera plantar medial se proiecteaz pe o linie care une te dou puncte:
- proximal, situat la mijlocul liniei care une te vârful maleolei mediale cu
tuberculul calcanean medial,
- distal, situat la extremitatea proximal a primului spa iu interosos.
Artera plantar lateral se proiecteaz pe o linie care une te dou puncte:
- proximal, situat la mijlocul liniei care une te vârful maleolei mediale cu
tuberculul calcanean medial,
- distal, situat la extremitatea proximal a spa iului IV interosos.
b. Descoperire
Descoperirea arterelor plantare, situate profund, nu se practic deoarece implic
sacrificarea unor elemente importante în stabilitatea piciorului.

19.1.2.1.Vena safen mare
a. Proiec ii
Vena safen mare se proiecteaz de-a lungul unei linii care une te trei puncte:
305
- distal – marginea anterioar a maleolei mediale,
- intermediar – marginea posterioar a epicondilului medial femural,
- proximal – al arcului venei safen mare.
Arcul venei safene mari se proiecteaz pe linia vertical trasat prin punctul de
unire a treimilor mijlocie i medial ale ligamentului inghinal, la 4 cm sub
acesta.
b. Descoperire
Descoperirea crosei
- Pozi ie: membrul inferior în extensie i u oar rota ie extern .
- Incizia vertical , de-a lungul liniei de proiec ie.
protejându-se limfonodulii inghinali superficiali,
se descoper vena îndep rtându-se arterele pudentale externe, superficial
i profund .
Descoperirea venei safene mari se mai practic retrocondilian medial i
premaleolar medial sau oriunde este nevoie, de-a lungul liniei de proiec ie.
19.1.2.2. Vena safen mic

a. Proiec ia se face pe linia care une te dou puncte:
- proximal, situat la jum tatea pliului popliteu,
- distal, situat retromaleolar lateral, la mijlocul liniei care une te marginea
posterioar a maleolei laterale cu trohleea peronierilor.
b. Descoperirea se practic de obicei la arc, unde se g se te într-o dedublare a
fasciei poplitee, în treimea mijlocie a regiunii crurale posterioare i
retromaleolar lateral.
Descoperirea arcului venei safene mici
- Incizia se face pe linia de proiec ie, în partea superioar .
lama superficial a dedubl rii fasciei poplitee,
se descoper vena safen mic , cu nervul cutanat sural medial.
19.2. PROIEC II I DESCOPERIRI ALE NERVILOR
19.2.1. Nervul femural

a. Proiec ie
Proiec ia se face de-a lungul unei linii verticale cob rât la 1 cm lateral de
mijlocul pliului inghinal.
306
b. Descoperire
- Pozi ie: decubit dorsal, extensie i rota ie lateral a membrului inferior.
fascia lata,
se descoper nervul femural, de aspect fascicular, pe fa a lateral a
ligamentului arcuat (arcada iliopectinee).
19.2.2. Nervul ischiadic (sciatic mare)

a. Proiec ie
Nervul ischiadic se proiecteaz dup o linie care une te dou puncte:
- proximal – situat la mijlocul liniei care une te marele trohanter cu
tuberozitatea ischiadic ,
- distal – situat la unghiul superior al suprafe ei cutanate poplitee.
Proiec ia nervului ischiadic începe la 3 cm sub punctul proximal.
b. Descoperire
fascia lata,
se protejeaz nervul cutanat femural posterior, aflat într-o dublare a fasciei
lata,
se eviden iaz mu chii semitendinos i cap tul lung al mu chiului biceps
femural, care se trac ioneaz , medial, respectiv lateral,
se descoper nervul sciatic.
19.2.3. Nervul peronier comun

a. Proiec ia se face pe o linie oblic superolateral, care urmeaz marginea
medial a tendonului mu chiului biceps femural, între dou puncte:
- proximal, reprezentat de unghiul superior al suprafe ei cutanate poplitee,
- distal, situat pe partea lateral a gâtului fibulei.
b. Descoperire
- Incizia se face pe linia de proiec ie, pe marginea medial a tendonului
mu chiului biceps femural.
fascia poplitee,
se eviden iaz tendonul mu chiului biceps femural i se trage lateral,
se descoper nervul peronier comun, care este satelit tendonului pân la
gâtul fibulei.
307
19.2.4. Nervul tibial
a. Proiec ia se face pe o linie care une te trei puncte:
- proximal, reprezentat de unghiul superior al suprafe ei cutanate poplitee,
- intermediar, reprezentat de unghiul inferior al suprafe ei cutanate poplitee
- distal, situat retromaleolar intern.
b. Descoperire
În regiunea posterioar a genunchiului
planul superficial,
fascia poplitee,
se protejeaz , în sens craniocaudal, terminarea nervului cutanat femural
posterior, vena safen mic i nervul sural, situat într-o dedublare fascial ,
se descoper nervul tibial, elementul posterolateral al m nunchiului
neurovascular popliteu.
Retromaleolar intern
Descoperirea se face la fel ca a arterei tibiale posterioare.
19.2.5. Nervul peronier superficial

a. Proiec ia se face pe linia vertical care une te dou puncte:
- proximal, situat la nivelul gâtului fibulei,
- distal, situat pe marginea anterioar a maleolei laterale.
b. Descoperire:
În treimea mijlocie a gambei:
- Pozi ie: decubit dorsal, cu membrul inferior în extensie.
- Incizia se face în partea mijlocie a liniei de proiec ie.
se sec ioneaz fascia crural ,
se eviden iaz mu chiul peronier lung,
se sec ioneaz mu chiul în axul s u longitudinal, la egal distan de
marginile anterioar i lateral ale fibulei,
se descoper nervul peronier superficial între mu chii peronieri lung i
scurt.
În treimea inferioar a gambei:
- Pozi ie: decubit dorsal, cu membrul inferior în extensie.
- Incizia se face în partea inferioar a liniei de proiec ie.
se eviden iaz fascia crural cu orificiul prin care nervul devine
superficial,
308
se descoper nervul peronier superficial care se împarte aici în ramurile
terminale.
19.2.6. Nervul peronier profund

a.Proiec ia se face pe linia vertical care une te dou puncte:
- proximal, situat în foseta prefibular ,
- distal, situat pe linia bimaleolar , la unirea unei treimi mediale cu dou treimi
laterale.
b. Descoperire:
În treimea superioar :
Incizia se face în partea superioar a liniei de proiec ie.
Planuri traversate:
se p trunde în intersti iul oblic dintre mu chii extensor comun al
degetelor, situat lateral i tibial anterior, situat medial, pân pe fa a anterioar a
membranei interosoase,
se eviden iaz intersti iul prin care nervul perforeaz inser iile
mu chiului extensor comun al degetelor, pentru a ajunge în regiunea crural
anterioar ,
se descoper nervul peronier profund.
În treimea mijlocie
Incizia se face în partea mijlocie a liniei de proiec ie.
Planuri traversate:
se p trunde în intersti iul dintre mu chii tibial anterior, situat lateral i
extensor lung al halucelui, situat medial,
se descoper nervul peronier profund situat lateral de artera tibial
anterioar .
În treimea inferioar
Incizia se face în partea inferioar a liniei de proiec ie.
Planuri traversate:
se p trunde în intersti iul dintre tendoanele mu chilor extensor lung al
haluce, situat lateral i tibial anterior, situat medial,
se descoper nervul peronier profund situat pe fa a posterioar a
tendonului mu chiului extensor lung al halucelui, lateral de artera tibial
anterioar .
309
19.2.7. Nervul sural
a. Proiec ie – linia ce une te dou puncte:
- proximal, situat la mijlocul pliului cutanat popliteu,
- distal, situat retromaleolar lateral, la 1 cm de vârful maleolei laterale.
b. Descoperirea se face în treimea mijlocie a regiunii crurale posterioare.
- Incizia se face în partea mijlocie a liniei de proiec ie.
lama superficial a dedubl rii fasciei crurale posterioare,
se descoper nervul sural, al turi de vena safen mic .
310
COMENTARII CLINICE
Rodericus Zamorensis – Consulta ie medical ,

gravur pe lemn, Ausgburg, 1479
311
20.1. OLDUL
20.1.1. COXAL - CREASTA ILIAC
Condi ii anatomice: pozi ie superficial , grosime apreciabil , structur
osoas spongioas care p streaz pân târziu func ia hematogen .
Aplica ii clinice:
surs de grefoane osoase, în diferite procedee de osteosintez i
surs de m duv osoas , pentru diagnostic sau transplant în boli de sânge.
20.1.2. ARTICULA IA COXOFEMURAL

Condi ia patologic : coxa vara.
Substratul anatomic: mic orarea sub 1250 a unghiului de înclina ie descris de
gâtul anatomic cu diafiza femural . În consecin trohanterul mare
ascensioneaz , iar axul diafizei î i accentueaz oblicitatea inferomedial. La
nivelul genunchiului se constat genu valgum compensator.
Condi ia patologic : coxa valga.

Substratul anatomic: m rirea peste 1300 a unghiului de înclina ie descris de
gâtul anatomic cu diafiza femural . În consecin , trohanterul mare coboar i
axul diafizei se verticalizeaz . La nivelul genunchiului se constat genu varum
compensator.
Condi ia patologic : displazia congenital a oldului.

Substratul anatomic: lipsa de dezvoltare a marginii acetabulare. La copilului
înf at, datorit adduc iei îndelungate, mu chii gluteali trag în sus extremitatea
superioar a femurului, capul femural ajungând pe suprafa a gluteal a
coxalului. Membrul inferior se scurteaz , mersul va fi chiop tat.
Condi ia patologic : necroza idiopatic a capului femural.

Substratul anatomic: lezarea re elei arteriale a perifemurale i a ligamentului
rotund, care are rol func ional de mezou pentru capul femural, determin
distrugerea capului femural, manifestat prin durere, scurtarea membrului
interior i tulbur ri importante de mers.
Condi ia patologic : luxa ie traumatic a oldului.

Substratul anatomic: în pozi ia de “ ofer” cu flexia i rota ia medial a
coapsei, traumatismele frontale care ac ioneaz asupra genunchiului, favorizeaz
ie irea capului femural din acetabul, tras superodorsal de mu chii gluteali.
312
Condi ia patologic : fractura gâtului anatomic femural (Fig. 20.1).
Fracturile gâtului anatomic femural, pot fi simple, cu interesare articular , iar la
b trâni mobilizarea focarului de fractur poate produce embolii grase mortale.
Particularit ile anatomice implicate sunt:
a. raporturile gâtului anatomic cu capsula articular :
fa a anterioar intracapsular în totalitate,
fa a posterioar intracapsular în dou treimi mediale,
b. sediul liniei de fractur :
cervicotrohanterial ,
transcervical ,
cervicocapitular .
c. structura gâtului anatomic, de os spongios, cu m duv galben .
Fig. 20.1. Ascensiunea trohanterului mare în fractura

cervico-trohanterian .
20.1.3. MU CHII GLUTEI

Condi ii anatomice: masa muscular gluteal voluminoas , cu o grosime
considerabil i vasculariza ie bogat . Prezen a m nunchiurilor neurovasculare
profunde realizeaz la nivelul fesei o zon periculoas care trebuie evitat . Fesa
se împarte în patru cadrane astfel:
linie vertical coborât prin punctul cel mai înalt al crestei iliace,
linie orizontal trasat prin vârful trohanterului mare.
Aplica ii clinice: injec ii intramusculare, efectuate în cadranul superolateral.
Condi iile anatomice favorizeaz resorb ia substan elor medicamentoase.
20.1.4. NERVUL ISCHIADIC

Condi ii anatomice: nervul ischiadic se proiecteaz la 2-3 cm sub mijlocul
liniei care une te trohanterul mare cu tuberozitatea ischiadic .
313
Aplica ii clinice: infiltra ia nervului ischiadic prin care se administreaz
perinervos substan e anestezice i antiinflamatoare. Se practic în compresia
radicular L4-L5. Se infiltreaz succesiv planurile descrise la descoperirea
nervului ischiadic.
20.2. COAPSA
20.2.1. FEMURUL
Condi ia patologic : fractur a treimii medii a diafizei femurale.
Substratul anatomic: fragmentul proximal este tras medial de mu chii
adductori ai coapsei, fragmentul distal este tras lateral i cranial de mu chii
ischiocrurali.
20.2.2. TEACA MU CHIULUI ILIOPSOAS

Condi ia patologic : tuberculoza corpului vertebral cu abces rece (boala
Pott).
Substratul anatomic: mu chiul iliopsoas este învelit într-o teac unic ,
continu din regiunea lombar pân la trohanterul mic. Puroiul fuzeaz de-a
lungul tecii i se colecteaz sub arcada inghinal , unde proiemin simulând o
hernie femural .
20.2.3. MU CHII ADDUCTORI

Condi ia patologic : paraplegia spastic Little.
Substratul anatomic: coapsele în rota ie medial i adduc ie, cu mers
caracteristic, în “foarfec ”. Dup neurotomia (sec iunea) ramului anterior al
nervului obturator, contractura diminu , mersul se amelioreaz , mu chii
r mânând inerva i din ramul posterior al nervului obturator.
20.2.4. ARTERA FEMURAL

Condi ii anatomice: pozi ia superficial , subfascial , a arterei femurale în
regiunea inghinofemural (triunghiul Scarpa).
Aplica ii clinice:
m surarea pulsului, pulpa degetelor II-IV plasat pe linia de proiec ie,
comprim artera pe suprafa a pectineal ,
punc ia arterial :
injec ia intraarterial : indexul i policele mâinii stângi fixeaz artera pe
planul osos. Mâna dreapt introduce acul montat prin planurile superficiale,
fascia lata, teaca vascular i peretele arterial, moment în care sângele p trunde
în sering datorit presiunii arteriale ridicate. Se pot administra substan e
medicamentoase, substan e radioopace pentru vizualizarea arterelor membrului
inferior (angiografie).
314
cateterizarea arterei femurale se practic pentru diferite tehnici de
chirurgie vascular (angioplastie transluminal ) sau pentru realizarea
angiografiei selective a inimii stângi, a marilor axe vasculare viscerale
(coronare, trunchi celiac, mezenteric superioar , etc.).
Condi ia patologic : întreruperea fluxului arterial prin sec iune.

sec iunea imediat sub ligamentul inghinal produce moarte prin
exsanghinare rapid ,
sec iunea în canalul adductorilor permite ligatura arterei i instalarea
circula iei colaterale prin axul ischiopopliteu realizat de artera femural
profund , ramurile sale perforante, artera gluteal inferioar i ramuri geniculare
din artera poplitee, accesor prin re eaua peripatelar .
Condi ia patologic : arteriopatia obstructiv a arterei femurale.

Substratul anatomic: starea de hipertonie a sistemului simpatic determin
vasoconstric ie cu reducerea fluxului arterial. Sec iunea fibrelor simpatice
postganglionare care urmeaz calea nervului femural i formeaz plexul
periarterial (simpatectomie periarterial ), produce vasodilata ie.
20.2.5. VENA FEMURAL

Condi ii anatomice: vena femural se con inu cu axul iliac i vena cav
inferioar , fiind o cale direct de acces c tre atriul drept.
Aplica ii clinice: cateterizarea venei se realizeaz asem n tor cu a arterei
femurale i cateterul poate fi utilizat pentru m surarea presiunii venoase centrale
sau pentru angiografia inimii drepte i a sistemului pulmonar.
20.1.6. TEACA VASCULAR FEMURAL

Condi ia patologic : hernia femural .
Substratul anatomic: compartimentul medial, venolimfatic, al tecii vasculare
reprezint un punct slab prin care se pot angaja hernii femurale care trec între
ligamentul inghinal, situat anterior, creasta pectineal , situat posterior, pe
marginea concav a ligamentului lacunar. Apare mai frecvent la femeie i se
manifest ca o tumefac ie, localizat sub treimea medial a pliului inghinal.
20.1.7. VENA SAFEN MARE

Condi ii anatomice: reprezint un canal vascular lung i rectiliniu, cu perete
muscular destul de bine reprezentat, a c rui prelevare poate fi supleat de
existen a multiplelor vene tributare i perforante, de drenaj a circula iei
superficiale.
315
Aplica ii clinice: por iuni ale venei safene mari pot fi folosite drept material de
plastie pentru artere ale membrelor sau ale inimii. Înainte de grefare vena se
ranverseaz cu valvele la exterior, realizându-se un perete neted.
Condi ia patologic : varice ale venei safene mari.

Substratul anatomic: dilata ii caracteristice, neregulate i sinuoase ale venei,
de-a lungul liniei de proiec ie. Se rezolv chirurgical prin abla ia venei safen
mare. Pozi ia superficial permite descoperirea venei premaleolar intern,
retrocondilian medial i, eventual, în alte segmente, pentru ligatura i sec iunea
venelor tributare, dup care se practic smulgerea subcutanat a venei.
20.1.8. LIMFONODULII INGHINALI

Condi ia patologic : inflama ii, cancer.
- m rirea de volum a limfonodulilor inghinali care devin palpabili
(adenopatie),
- consisten a limfonodulilor poate fi moale (limfadenite) sau dur
(metatastaze).
20.2. GENUNCHIUL
20.2.1. ARTICULA IA GENUNCHIULUI

Condi ia anatomic : inferolateral, subpatelar, capsula articular este lipsit
de elemente neurovasculare importante.
Aplica ii clinice: punc ia articula iei se realizeaz în zona de mai sus, în scop
terapeutic (evacuarea unor colec ii) sau în scop diagnostic (pneumoartrografie).
Modern, cavitatea articula iei genunchiului se abordeaz prin artroscopie, care
permite vizualizarea direct a structurilor articulare.
Condi ia patologic : genu valgum.

Substratul anatomic: accentuarea valgusului fiziologic al genunchiului, coapsa
i gamba descriind un unghi obtuz deschis lateral.
Condi ia patologic : genu varum.

Substratul anatomic: coapsa i gamba descriu un obtuz deschis medial.
Condi ia patologic : fractur transversal a patelei.

Substratul anatomic: fragmentul proximal este tras în sus de mu chiul
cvadriceps.
Condi ia patologic : ruptura meniscurilor articulare.

316
Substratul anatomic: ruptura este mai frecvent la meniscul medial deoarece
meniscul lateral este deplasat dorsal sub ac iunea mu chiului popliteu în timpul
flexiei gambei pe coaps . În cazul rupturii meniscului medial, genunchiul se
blocheaz intermitent în diferite grade de flexie.
Condi ia patologic : ruptura ligamentelor încruci ate.

Substratul anatomic: ligamentul încruci at anterior este cel mai frecvent
afectat i leziunea poste fi pus în eviden la pacientul în decubit dorsal, cu
coapsa i gamba în semiflexie, mi c rile pasive eviden iind o deplasare
anterioar anormal a tibiei, respectiv posterioar , în cazul rupturii ligamentului
încruci at posterior.
Condi ia patologic : lezarea (ruptur , întindere) ligamentului colateral

medial.
Substratul anatomic: ligamentul este situat la nivelul vârfului valgusului
fiziologic al genunchiului i este interesat în orice tendin de abduc ie for at a
gambei.
20.2.2. LIGAMENTUL PATELAR

Condi ia anatomic : situa ia subcutanat i continuitatea cu tendonul
mu chiului cvadriceps femural.
Aplica ii clinice: reflexul patelar. Percutarea ligamentului patelar cu ciocanul
de reflexe determin extensia gambei prin contrac ia mu chiului cvadriceps. Se
testeaz astfel nervii L2-L4, abolirea sau sc derea reflexului eviden iind afectarea
neuronului motor periferic.
Condi ia patologic : ruptura ligamentului patelar.

Substratul anatomic: se produce când membrul inferior este în extensie prin
contrac ia mu chiului cvadriceps i se aplic o for de flexie (traumatism).
20.2.3. ARTERA POPLITEE

Condi ia anatomic : pozi ia profund a arterei, care poate fi abordat prin
palpare numai în flexia gambei pe coaps , când fascia posterioar a
genunchiului i mu chii ischiocrurali se relaxeaz .
Aplica ii clinice: pulsul arterei poplitee se percepe cel mai bine în partea
inferioar a suprafe ei cutanate poplitee, prin comprimare pe tibie.
Condi ia patologic : dilata ia arterei poplitee (anevrism).

Substratul anatomic: dezvoltarea dilata iilor patologice de tip anevrismal este
caracteristic arterelor lungi, de pasaj, în care presiunea arterial este constant
de-a lungul arterei. Apare în urma unor modific ri degenerative parietale.
317
20. 3. GAMBA
20.3.1. TIBIA
Condi ia patologic : fractura extremit ii proximale a tibiei.
Substratul anatomic: platoul tibial reprezint zona de preluare a greut ii
corpului care prin pilonul tibial va fi transmis piciorului i patrulaterului de
sprijin. În consecin , condilii tibiali au o rezisten sporit . De aceea, fracturile
se întâlnesc în special la b trâni, prin traumatism direct. De obicei sunt
intraarticulare, linia de fractur este imprevizibil i deplasarea are caracter de
pr bu ire.
Condi ia patologic : fractura extremit ii distale a tibiei.

Substratul anatomic: în treimea inferioar tibia devine cilindric , este liber de
inser ii musculare i poart numele de pilon tibial. Func ional acesta reprezint
calea de transmitere a greut ii corpului spre arcurile piciorului. Traiectele
oblice de fractur creaz fragmentului distal margini ascu ite care perforeaz
uneori pielea din partea medial a gambei, aceste fracturi fiind, de obicei,
deschise.
20.3.2. FIBULA
Condi ia patologic : fractura diafizei fibulare.
Substratul anatomic: se realizeaz prin traumatism direct care ac ioneaz pe
fa a lateral a gambei i nu necesit imobilizare deoarece fibula este fixat de
mu chii care o înconjoar i de articula iile tibiofibulare, proximal i distal .
20.3.3. COMPARTIMENTELE MUSCULOFASCIALE ALE GAMBEI.

Condi ia patologic : edem i distensia elementelor intrafasciale produc
compresiunea m nunchiurilor neurovasculare principale, cu durere i fenomene
ischemice (sindroamele compartimentelor musculofasciale ale gambei).
Substratul anatomic: compartimentele fasciale inextensibile favorizeaz
evolu ia procesului patologic. Tratamentul const în incizia fasciei crurale în
lungul corpurilor musculare.
20.3.4. VENA SAFEN MIC

Condi ia patologic : varice ale venei safene mici.
Substratul anatomic: dilata ii caracteristice, neregulate i sinuoase ale venei,
de-a lungul liniei de proiec ie. Se rezolv chirurgical prin abla ia venei safen
mic . Pozi ia superficial permite descoperirea venei retromaleolar lateral, în
axul fe ei dorsale a gambei i a suprafe ei cutanate poplitee, pentru ligatura i
sec iunea venelor tributare, dup care se practic smulgerea subcutanat a venei.
318
20.3.5. ARTERELE GAMBEI
Condi ia patologic : arteriopatia obstructiv a membrului inferior.
Substratul anatomic: în cazul ocluziei arteriale, mai frecvent la b rbat,
ischemia muscular produce durere intens , accentuat de mers (claudica ia
intermitent ).
20.3.6. NERVUL PERONEAL COMUN

Condi ia anatomic : situa ia superficial pe gâtul fibulei.
Aplica ii clinice: percu ia nervului peroneal comun deceleaz
hiperexcitabilitatea neuro-muscular (semnul Lust în spasmofilie).
3
5
6
8
10 9
7
Fig. 20.2. Suportul anatomic al semnului Lust

1. N. peroneus communis. 2. M. gastrocnemius (caput laterale).
3. M. soleus. 4. M. peroneus longus. 5. M. peroneus brevis. 6. M.
extensor digitorum longus. 7. M. peroneus tertius. 8.
Retinaculum musculorum extensorum superius. 9. Retinaculum
musculorum extensorum inferius. 10. Retinaculum musculorum
peroneorum superius.
Condi ia patologic : comprimarea sau sec iunea nervului fibular comun.

Substratul anatomic: nervul fibular comun p r se te regiunea poplitee de-a
lungul marginii mediale a mu chiului biceps femural, ajunge superficial pe gâtul
fibulei unde poate fi strivit sau sec ionat (Fig. 20.2). P trunde apoi în tunelul
319
fibular realizat de arcada fibroas a mu chiului peronier lung întins între capul
i la a lateral a fibulei. Lezarea nervului peroneal comun determin abolirea
flexiei dorsale a piciorului, mers stepat, cu atrofia mu chilor extensori, peronieri
i tibial anterior, hipoestezie pe fa a lateral a gambei i dorsal a piciorului.
20.3.7. NERVUL TIBIAL

Condi ia patologic : comprimarea nervului tibial.
Substratul anatomic: nervul tibial trece pe sub arcul fibros al mu chiului solear
unde poate fi comprimat, rezultând abolirea extensiei piciorului, care are pozi ia
caracteristic de dorsiflexie i eversia piciorului (calcaneovalgus).
20.4. GLEZNA
20.4.1. EXTREMIT ILE DISTALE ALE TIBIEI I FIBULEI

Condi ia patologic : fractura Dupuytren (Pott).
Substratul anatomic: prin c dere cu piciorul în eversie, se fractureaz maleola
medial , marginea posterioar a extremit ii inferioare a tibiei (maleola
posterioar ) i extremitatea distal a fibulei (Fig. 20.3). Sediul fracturii fibulare
este marcat de apari ia unei depresiuni.
A B
Fig. 20.3. Tipuri de fracturi ale gleznei

A. Fractura Dupuytren. B. Fractura bimaleolar .
20.4.2. OSUL TALUS

Condi ia patologic : fractura osului talus.
Substratul anatomic: de obicei are sediul la nivelul gâtului, se produce în axul
s riturilor de la în l ime i fragmentele nu se deplaseaz deoarece sunt
men inute în morteza tibiofibular .
20.4.3. LIGAMENTELE ARTICULA IEI TALOCRURALE

Condi ia patologic : ruperea ligamentelor talocrurale (entors ).
320
Substratul anatomic: eversia sau inversia traumatic a piciorului duce la
ruperea par ial sau total a ligamentelor colateral tibial (deltoid), respectiv
colateral fibular, înso ite sau nu de smulgeri osoase parcelare maleolare.
20.4.4. TENDONUL CALCANEAN

Condi ia anatomic : pozi ia superficial a tendonului calcanean.
Aplica ii clinice: reflexul calcanean. Percutarea tendonului cu ciocanul de
reflexe determin extensia piciorului prin contrac ia mu chilor gastrocnemieni i
solear, testându-se nervii S1-S2 care îi supleaz .
Condi ia patologic : ruptura tendonului calcanean.

Substratul anatomic: ruptura se face, de obicei, mai aproape de corpul
muscular al mu chiului triceps sural. Fragmentele tendinoase se îndep rteaz
deoarece mu chii gastrocnemieni i solear trag fragmentul proximal în sus.
20.4.5. ARTERA TIBIAL POSTERIOAR

Condi ia anatomic : pozi ia superficial a arterei tibiale posterioare în
an ul retromaleolar medial.
Aplica ii clinice: pulsul arterei tibial posterioar se percepe în an ul
retromaleolar medial, între tendoanele mu chilor tibial posterior i extensor
comun al degetelor, prin comprimarea cu degetele II-IV pe planul osos.
20.5. PICIORUL
20.5.1. COMPLEXUL OSTEO-ARTICULAR AL PICIORULUI

Condi ia anatomic : piciorului are o arie de contact cu solul determinat de
construc ia particular a acestuia.
Aplica ii clinice: plantograma normal reprezint impresia care se ob ine
aplicând planta piciorului colorat cu tu , pe o foaie de hârtie alb . În sens
postero-anterior se remarc : proeminen a rotunjit a talonului, de la care pleac
arcul plantar lateral, u or concav medial i arcul plantar medial, a c rui
concavitate este mult mai accentuat . Anterior, cele dou arcuri sunt unite prin
arcul plantar transvers cu concanitatea posteromedial.
Condi ia patologic : piciorul plat (pes planus).

Substratul anatomic: pr bu irea arcului plantar medial, care este înlocuit, pe
plantogram , cu o linie dreapt sau cu una concav lateral.
Condi ia patologic : piciorul scobit (pes cavus).

Substratul anatomic: exagerarea bol ii plantare, care face ca piciorul s ating
solul în dou puncte, unul posterior, corespunz tor talonului i unul anterior
321
corespunz tor arcului plantar transvers. Pe plantogram , arcurile plantar medial
i lateral sunt întrerupte în por iunile mijlocii.
Condi ia patologic : halux valgus.

Substratul anatomic: devia ia lateral a halucelui, devia ia medial a capului
metatarsianului I i luxa ia lateral a sesamoidelor plantare determin pozi ia
vicioas cunoscut popular sub numele de montul degetului mare (Fig. 20.4 A).
Condi ia patologic : deget în ciocan.

Substratul anatomic: extensia falangei proximale, flexia falangei a doua i
extensia falangei distale (Fig. 20.4 B).
A B
Fig. 20.4. A. Halux valgus. B. Deget “în ciocan”.
Condi ia patologic : deget în ghiar .

Substratul anatomic: extensia falangei proximale i flexia ultimelor dou
falange.
Condi ia patologic : fractura osului calcaneu.

Substratul anatomic: se produce prin c dere de la în l ime, trac iunea reflex
executat de tendonul mu chiului triceps sural determin o mobilitate minim ,
dar cronic , în focarul de fractur , vindecarea fiind anevoioas .
Condi ia patologic : fractura oaselor metatarsiene.

Substratul anatomic: apare dup un efort fizic exagerat, la maratoni ti i
infanteri ti.
Condi ia patologic : pintenele plantar.

Substratul anatomic: osteofit dezvoltat pe seama tuberozit ii posterolaterale a
calcaneului, care deranjeaz mersul.
322
20.5.2. FASCIA PLANTAR
Condi ia patologic : inflama ia aponevrozei plantare (fasciita plantar )
sau solicitarea îndelungat a acesteia în sta iunea biped .
Substratul anatomic: fascia plantar închide arcurile longitudinale ale
piciorului i se opune deflexiei acestora, împiedicând pr bu irea bol ii plantare.
În condi iile de mai sus, sunt stimula i mecano- i nociceptorii fasciali, ap rând
hiperalgia, care se prelunge te i în repaos.
20.5.3. ARTERA DORSAL A PICIORULUI

Condi ia anatomic : traiectul rectiliniu i pozi ia subcutanat a arterei
dorsal a piciorului.
Aplica ii clinice: pulsul arterei dorsal a piciorului pentru examinarea
sistemului vascular periferic. Se palpeaz cu piciorul în extensie, între
tendoanele mu chilor tibial anterior i extensor lung al halucelui.
Condi ia patologic : arteriopatia obstructiv a membrului inferior.

Substratul anatomic: ischemia cronic indus de ocluzia arterial se manifest
prin sc derea temperaturii piciorului, atrofia degetelor i necroza care impune
amputa ia.
20.5.4. NERVII PLANTARI

Condi ia anatomic : inerva ia senzitiv a plantei este asigurat predominant
de nervul plantar medial.
Aplica ii clinice: reflexul plantar. Prin excitarea tegumentelor plantare cu acul
neurologic, se ob ine flexia halucelui. Extensia halucelui (semnul Babinski)
indic disfunc ia sistemului aferent somatosenzitiv.
Condi ia patologic : compresiunea nervilor plantari (sindromul de tunel

calcanean medial).
Substratul anatomic: mu chiul abductor al halucelui formeaz o arcad
fibroas între capetele sale calcaneene, proximal i distal, care poate comprima
nervii plantari.
323
Tipar Digital realizat la Tipografia PIM
oseaua tefan cel Mare nr. 11
Ia i – 700498
Tel./fax: 0232-212740
e-mail: editurapim@pimcopy.ro
www.pimcopy.ro

Membre

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Membre

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hora iu Varlam Laurian Lucian Frâncu

Dan tefan Antohe Doina Lucia Frîncu

REFERENT TIIN IFIC

CONSULTANT LIMBA ROMÂN

Mereau Cocquelet - Lec ia de Anatomie a profesorului Peride. Paris, 1895.

Anatomia este fundamentul medicinei i st la baza actului medical

Dan tefan Antohe

Succesul volumului Anatomie regional i aplicat -Membre a fost cert i

Dan tefan Antohe

Dan tefan Antohe

Anatomy is the oldest medical science, fundamentum medicinae, the

Hegel V., 1896 – Demonstra ia circula iei sângelui în vene (Harvey).

CAPITOLUL 1. Date generale privind anatomia regional

CAPITOLUL 3. Bra ul.................................................................................. 53

CAPITOLUL 5. Antebra ul.......................................................................... 78

CAPITOLUL 7. Mâna................................................................................... 106

CAPITOLUL 8. Anatomie de suprafa ...................................................... 131

CAPITOLUL 9. Proiec ii i descoperiri....................................................... 147

CAPITOLUL 10. Comentarii clinice............................................................ 161

CAPITOLUL 12. oldul................................................................................ 180

CAPITOLUL 13. Coapsa.............................................................................. 191

CAPITOLUL 14. Genunchiul....................................................................... 221

CAPITOLUL 15. Gamba.............................................................................. 231

CAPITOLUL 16. Glezna............................................................................... 251

CAPITOLUL 17. Piciorul.............................................................................. 261

CAPITOLUL 18. Anatomie de suprafa .................................................... 285

CAPITOLUL 19. Proiec ii i descoperiri..................................................... 299

CAPITOLUL 20. Comentarii clinice............................................................ 311

Hegel V., 1896 – Demonstra ia circula iei sângelui (Harvey).

CHAPTER 1. General data concerning the regional anatomy

CHAPTER 2. The shoulder........................................................................... 26

CHAPTER 3. The arm.................................................................................. 53

CHAPTER 4. The elbow............................................................................... 68

CHAPTER 5. The forearm........................................................................... 78

CHAPTER 6. The wrist................................................................................. 95

CHAPTER 7. The hand................................................................................. 106

CHAPTER 8. Surface anatomy.................................................................... 131

CHAPTER 9. Cutaneous projections and anatomical approach.............. 147

CHAPTER 10. Clinical comments............................................................... 161

CHAPTER 12. The hip.................................................................................. 180

CHAPTER 13. The thigh.............................................................................. 191

CHAPTER 14. The knee............................................................................... 221

CHAPTER 15. The leg.................................................................................. 231

CHAPTER 16. The ankle.............................................................................. 251

CHAPTER 17. The foot................................................................................. 261

CHAPTER 18. Surface anatomy.................................................................. 285

CHAPTER 19. Cutaneous projections and anatomical approach ........... 299

CHAPTER 20. Clinical comments............................................................... 311

Leonardo da Vinci (1452-1519)

1.1. FORM I DIMENSIUNI

1.3. ORGANIZARE STRUCTURAL

Fig. 1.1. Regiunile topografice ale membrului superior (fa a

Fig. 1.2. Regiunile topografice ale membrului superior (fa a

John Bell (1763-1820) – Anatomy of Human Body, 1797

2.1. REGIUNEA AXILAR

2.1.3. PERE II AXILEI

2.1.3.1. PERETELE ANTERIOR

1. Pielea, supl i mobil , este glabr la femeie, cu p r la b rbat.

3. Fascia superficial învele te cranial mu chiul platisma, medial glanda

4. Planul musculofascial superficial este format din mu chiul pectoral mare cu

Fig. 2.1. Sec iune sagital prin axil .

5. Spa iul interpectoral

6. Planul musculofascial profund con ine doi mu chi (subclavicular i pectoral

Por iunea lateral a segmentului subclavipectoral este perforat de: