CURS 3 PROTEINE

METABOLISMUL PARTICULAR AL ACIZILOR AMINAȚI

METABOLISMUL GLICINEI

Implicare- sinteză compuși specializați (hem, purine, creatină)

Rol- sinteza serinei și glucozei
Aminoacid glucoformator, non-esențial
1. Reactia de degradare la CO2 si NH3 este catalizata de enzima de clivare a glicinei ”glycin
cleavage enzyme” numita si glicin sintaza. Aceasta reactie este tot reversibila si implica
participarea acelorasi coenzime PLP si FH4. Si in aceasta situatie caracterul reversibil al
reactiei face posibila utilizarea unui atom de carbon sub forma de –CH2- in sintezele
biologice. Enzima de clivare a glicinei este un complex mitocondrial asemanator cu
piruvat dehidrogenaza (PDH) si contine urmatoarele vitamine PLP, acid lipoic, FH 4 si
NAD. Sub actiunea acestui complex Gly cedeaza grupara CH 2 tetrahidrofolatului (FH4)
eliminanad CO2 si NH3. Avand in vedere faptul ca Ser si Thr, ambele, se degradeaza la
Gly, la nivel hepatic si acesti doi aminoacizi sunt transformati prioritar in CO 2 si NH3
devenind astfel furnizori principali de grupari CH2. Incapacitatea organismului de a
degrada glicina, cauzata de un deficit al enzimei de clivare a gliceinei, duce la
acumularea glicinei cu instalarea retardului mental sau chiar a decesului in copilarie.
2. Reactia de conversie a glicinei la serina este reversibila si presupune interventia a doua
coenzime PLP si FH4. Reactia este catalizata de serin hidroxi-metilen transferaza.
Caracterul reversibil al reactiei face ca serina sa devina principalul furnizor de grupari –
CH2- in organism.
Acidul folic – rol major
3. Aceasta cale de degradare a glicinei predomina in rinichi unde este prezenta o enzima
implicata in degradarea aminoacizilor endo si exogenei. Acumularea de acid oxalic sub
forma de cristale duce la aparitia de pietre la rincihi cu posibilitatea instalarii insuficientei
renale ireversibile. (utilizare constanta de produse in carne supraincalzite prin prajire duc
la formarea la nivel renal a cristalelor de acid oxalic).
METABOLISMUL METIONINEI

- Degradată la cisteină
- Degradată la succinil-CoA
- Vitamine implicate: B6, B12, acid folic
 Implicații clinice:

Deficitul enzimatic al homocistein metil transferazei (HMT) cat si al cistationin beta

sintetazei (CBS) diminueaza sau chiar blocheaza transformarea homocisteinei in metionina
respectiv in cistationina. Prin urmare homocisteina se acumuleaza generand homocisteinemie.
In cazul in care pe langa deficitul enzimatic exista si un deficit de acid folic si/sau vitamina
B12 se instaleaza anemia megaloblastica.
In cazul particular al deficitului singular de vitamina B 12 are loc blocarea tetrahidrofolatului
(FH4) sub forma N5- metil FH4 fara posibilitatea regenerarii FH4. Aceast fenomen poarta numele
de capcana folatului si are drept consecinta scaderea cantitatii de N5, N10-metilen FH4 necesar
sintezei de timidil monofosfat (TMP), nucleotid ce intra in structura ADN. Scaderea cantitatii de
TMP atrage dupa sine o diminuare a sintezei de ADN si implicit a diviziunii eritroblastilor in
maduva. Prin urmare apare:
- o scadere a numarului de eritrocite mature trimise in circulatie ceea ce determina instalarea
anemiei
- acumularea de megaloblasti in maduva

De ce?
B. Cistinuria

Este o afectiune cauzata de un deficit al reabsorbtiei cisteinei (Cys) la nivelul tubilor

renali. Ca urmare a lipsei de solubilitate a cisteinei pot apare depuneri de calculi (pietre) care pot
afecta sever functia renala si determina instalarea insuficientei renale timpurii

Metabolismul fenilalaninei

Fenilalanina este un aminoacid esential. Metabolizarea lui duce la formare de tirozina. Prin
urmare tirozina poate fi sintetizata in organism atat timp cat enzima responsabila de
metabolizarea fenilalaninei, numita fenilalanin hidroxilaza, nu este deficitara. Cand exista insa
un deficit al acestei enzime, tirozina devine aminoacid esential si trebuie asigurata prin aport
alimentar.

Fenilalanina si tirozina urmeaza o cale comuna de degradare care genereaza glucoza, corpi
cetonici dar si o serie de compusi cu functie biologica. In tesuturi diferite tirozina se
metabolizeaza la compusi cu structurii si functii diferite astfel:

A. in medulosuprarenala se formeaza catecolaminele sau hormonii adrenergici:

noradrenalina si adrenalina (fig 7 calea 3)
B. in melanocite se formeaza melanina pigmentul din piele responsabil de culoarea pielii si
parului si care are rol in proteictia impotriva razelor solare (fig.7 calea 4)
C. in glanda tiroida se formeaza hormonii tiroidieni T3 sau triiodotironina si T4 sau
tetraiodotironina sau tiroxina. (fig 7 calea 5)
 Fig 7

In calea de matabolizare a fenilalaninei respectiv tirozinei pot exista o serie de defecte

enzimatice ce duc la aparitia unor boli.:

1. Fenil cetonuria
2. Alcaptonuria
3. Albinismul
1. In cazul unui deficit de fenilalanin hidroxilaza sau de tetrahidrobiopterina (BH4) reactia de
metabolizare la tirozina este blocata (fig 7 calea 1) si fenilalanina se acumuleaza in sange,
tesuturi si urina. In urma unei reactii de transaminare fenilalanina este convertita la fenil piruvat
(fig 33) compus deosebit de toxic la nivelul sistemului nervos central si care produce asa-numita
idiotie fenilpiruvica sau oligofrenia. Acidul fenil piruvic format in cantitati mari se elimina prin
urina motiv pentru care aceasta afectiune poarta denumirea si de fenilcetonurie.

Aceasta afectiune este intilnita cu o incidenta crescuta (1:10 000 cazuri) si este caracterizata in
principal de retardul mental: incapacitate motorie si de vorbire, microencefalie, dezvoltare
anormala si intirziata. Simptomele (atunci cand nu au fost diagnosticate in timpul sarcinii) se
manifesta in jurul varstei de un an. Diagnosticul precoce al acestei boli este important deoarece
boala este tratabila prin regim alimentar instituit cat mai devreme (in primele 7-8 zile dupa
nastere). In momentul de fata exista posibilitate diagnosticului prenatal de deficitului enzimatic
de fenilalanin hidroxilaza prin determinari genetice ale mutatiilor suferite de gena responsabila
de sinteza acestei enzime .

2. In cazul unui deficit de homogentizat oxidaza (fig 7

calea 2) metabolizarea la fumarat si acetoacetat este
blocata si acidul homogentizic (numit si alcapton) se acumuleaza in sange, in tesutul conjunctiv
si in oase. Din sange excesul de alcapton este eliminat in urina, care se inchide la culoare ca
urmare a oxidarii acidului homogentizic in contact cu aerul. Acest fenomen permite depistarea
bolii inca din copilarie deoarece aceasta este asimptomatica pana in jurul varstei de 30-40 ani
cand se instaleaza artrita. La nivelulul tesutului conjunctiv acidul homogentizic sufera un proces
de oxidare ce duce la formarea unui pigment care imprima o coloratie inchisa acestuia.
3. In cazul unui deficit genetic de tirozinaza (fig 7 calea 4) este diminuata sau blocata sinteza de
melanina fapt care duce la aparitia albinismului. Melanina este un compus cu structura
polimerica derivat din dopachinona, sintetizat in melanocite (celule din piele) cu rol de protectie
impotriva radiatiilor solare.

Prin urmare in albinism, ca urmare a lipsei totale sau partiale de melanina, parul si pielea sunt
decolorate; pielea este sensibila la radiatiile solare si predispusa spre arsuri si cancere.

Metabolismul triptofanului

Triptofanul este un aminoacid esential. In urma metabolizarii scheletului de carbon, triptofanul

genereaza intermediari ce conduc in mod indirect la sinteza de glucosa sau corpi cetonici prin
urmare el este un aminoacid gluco-cetoformator. Degradarea triptofanului se desfasoara intr-o
succesiune de reactii care se ramifica spre numeroase alte cai de metabolizare ce duc la sinteza
unor molecule importante pentru organism cum sunt acidul nicotinic, serotonina si melatonina.
(fig.8)
 Fig 8

Serotonina este un puternic vasoconstrictor si stimulator al contractiei muschiului neted. In creier

serotonina este neurotransmitator iar in glanda pineala este precursor al melatoninei [Bagavan].

Melatonina este denumita si hormonul somnului. Sinteza si secretia melatoninei urmeaza ritmul
circadian, fiind stimulate de intuneric si inhibate de lumina. Nivelele sangvine ale melatoninei
cresc dupa instalarea intunericului, ating maximul la mijlocul noptii si scad in a doua jumatate a
acesteia.

AMINOACIZI CU FUNCTII SPECIALIZATE;

CREATINA/CREATININA

Creatina este sintetizata pe parcursul a doua etape in care intervin pe rand mai intai rinichiul,
apoi ficatul, dupa care este trimisa pe cale sangvina la muschi unde se acumuleaza. In muschi
creatina sub forma de creatin fosfat serveste drept rezervor energetic suplimentar, pe langa ATP,
atunci cand celula dispune de un surplus de energie.
 Fig.9

Creatin fosfatul este singurul compus (pe langa ATP) ce contine legaturi macroergice si care
poate fi depozitat, in anumite limite, in muschi. In faza de debut a contractiei musculare ATP-ul
se formeaza mai rapid din creatin fosfat decat prin parcurgerea procesului de glicoliza sau a
lantului respirator, asigurand astfel in mod rapid energie muschiului, pentru o scurta perioada de
timp.

Reactii:
 Fig.10

Atunci cand in celula se genereaza un surplus de ATP (energie), acesta doneaza o grupare fosfat
creatinei care este convertita la creatin fosfat, compus macroergic care functioneaza ca depozit
energetic, in muschi. Reactia de formare a creatin fosfatului este catalizata de creatin kinaza
(CK) sau creatin fosfokinaza (CPK) si este una reversibila. Reversibilitatea reactiei face posibila
regenerarea rapida a ATP-ului furnizand energie pentru o perioada scurta in primele momente
ale contractiei musculare.

Mici cantitati de creatina si creatin fosfatul sufera reactii neenzimatice de ciclizare in urma
carora rezulta creatinina care nu mai poate fi fosforilata si este excretata in urina. Fiind in
exclusivitate produsa de muschi cantitatea de creatinina formata si excretata in urina este
proportionala cu masa musculara si constanta de la o zi la alta.

In metabolismul creatinei doi parametri sunt utili in diagnosticarea unor afectiuni si anume: CK
si creatinina.
SINTEZA GLUTATIONULUI

Glutationul este un tripeptid -glutamil-cisteinil-glicina care este sintetizat prin atasarea

consecutiva a celor trei amino acizi, cu consumul a 3 molecule de ATP si simultan cu transportul
unui aminoacid prin membrana celulara.

Transportul aminoacizlor prin intermediul ciclului -glutamil are ca scop asigurarea nevoilor
celulare. Acest transport utilizeaza un mecanism diferit, care implica deasemenea consum de
energie si asigura translocarea aminoacizilor in anumite celule. Ciclul -glutamil utilizeaza 6
enzime, una membranara celelalte situate in citozol. Acest mecanism este activ la nivelul
ficatului si rinichiului si mai putin la nivelul intestinului si in celelate tesuturi. Transportul activ
al aminoacizilor de o parte si de alta a membranei celulare necesita prezenta a urmatoarelor
elemente: enzima -glutamil transferaza(-GT), glutationul (GSH) si energie sub forma a 3
molecule de ATP pentru fiecare aminoacid transportat.
Determinarea activitatii -G are semnificatie clinica pentru enzima ce provine in special din
sistemul hepatobiliar. Cresterea activitatii -GT se intilneste in obstructia cailor biliare si boli
hepatice de etiologie alcoolica.