METABOLISMUL

Totalitatea reactiilor fizico-chimice care se petrec n organismele vii, si prin care substantele
alimentare sunt transformate n substante asimilabile, poarta denumirea de metabolism.
Metabolismul intermediar semnifica transformarile la care sunt supuse principiile
alimentare dupa absorbtie si pna la eliminarea metabolitilor n mediul extern, reactii care sunt
catalizate de enzime. Substantele nutritive melaboli/ulc n organism au rol energetic, plastic si
functional.
n cadrul metabolismului se disting reactii de biosinteza, consumatoare de energie,
constituind anabolismul, si reactii de degradare care elibereaza energic, constituind ctabolismul.
Monozaharidele, acizii grasi si aminoacizii ajunsi la nivel celular sunt oxidate si elibereaza mari
cantitati de energie libera si stocata n legaturile macroenrgetice ale ATP ce contin aproximativ
8000 cal/mol de ATI'.

METABOLISMUL INTERMEDIAR AL GLUCIDELOR

Metabolismul glucidic ocupa un loc central n procesele generatoare de energ 13513o1422n ie ,

deoarece glucidele, prin oxidare, nu genereaza substante toxice ci numai energie, C02 si apa. La
nivel celular glucidele sunt folosite numai sub forma de glucoza,aceasta fiind si forma de
circulatie sanguina. Glucoza rezulta din hidroliza polizaharidelor (amidon sau glicogen),
dizaharidelor (zaharoza, lactoza) sau a mono-zaharidelor (fructoza, glucoza) dar n-snge nu sunt
identificate dect mono-zaharidele, si n special glucoza. Fructoza si galactoza, prin fosforilare
hepatica, sunt transformate aproape integral n glucoza. Concentratia glucozei reactiile anabolice
si cele catabolice.
Glucoza, depozitata n organism sub forma de glicogen, este principala substanta cu rol
energetic a organismului animal, deci toate celulele o utilizea/fi n acest scop. Cantitatea totala a
glucozei n organismul uman este de aproximativ 370i;g, ceea ce reprezinta aproximativ 1600 cal.
_:; i---Procesele anabolice ale metabolismului glucidic sunt: :; .!-.. glucogeneza, adica
producerea glucozei prin hidroliza polizaharidelor, dizaharidelor si fosforilarea monozaharidelor
la nivel hepatic; .-; " : i ;i;2.-gluconeogeneza, procesul de sinteza a glucozei din diferite
substante arninoacizi, acizi grasi, acid lactic, pentru mentinerea unei concentratii constante a

12 - Anatomia si fiziologia omului - cd. 116

177

glucozei sanguine, proces ce se desfasoara n ficat si rinichi, n conditii de inanitie, gluconeogeneza

reprezinta unica sursa de glucoza a organismului;
3. glicogenogeneza este sinteza glicogenului din glucoza, forma de depozit din ficat si
muschi.
Procesele catabolice sunt reprezentate de:
1. Glicoliza, care este ansamblul de reactii prin care glucoza este exidata
pna la acizii piruvic si lactic, proces ce se desfasoara n 11 etape si care ncepe cu
fosfonlarea glucozei n interioarul celulei. Glicoliza are loc n toate celulele, n
citoplasma. Glicoliza se defasuara ntr-o etapa de anaerobioza si are ca produs
final acidul piruviric. In lipsa O2 acidul piruviric se transforma n acid lactic, dar
randamentul energetic este foarte scazut, totusi se asigura sinteza a 2 molecule de
ATP, fiind prima energie de care poate beneficia organismul.
n prezenta oxigenului, acidul piruvic se oxideaza n mitocondrie pna la CO 2 si H2O, cu
dezvoltarea unei cantitati de energie. Procesul este alcatuit din 3 etape: ciclul Krebs (ciclul acidului
citric), lantul respirator si fosforilarea oxidativa, care au loc numai n mitocondrii, unde se gasesc
enzimele necesare.
Pentru ca acidul piruvic sa patrunda n ciclul Krebs, este decarboxilat pna la acetil-co A (sub
actiunea unui complex enzimatic) care se combina cu acidul oxalacetic si formeaza acidul citric.
Acesta este oxidat eliberndu-se CO2 si n cele din urma regenereaza acidul oxalacetic si ciclul se
reia.
Din ciclul Krebs rezulta doar 2 mol de ATP, dar atomii de H rezultati sunt n numar de 24 si
sunt introdusi n lantul respirator, iar prin fosforilarea oxidativa ADP se transforma n ATP. Din
reactiile oxidoreductoare mitocondriale rezulta 36 mol ATP. Din degradarea unei molecule de
glucoza, prin glicoliza rezulta 48 molecule ATP care este transferat din mitocondrie n citoplasma
si utilizat dupa necesitatile celulare.
2. Glicogenoliza, proces care consta n depolimerizarea glicogenului sub
actiunea fosforilazelor. Glucoza rezultata poate servi ca sursa locala de energie si
pentru mentinerea glicemiei la valori normale.
REGLAREA METABOLISMULUI GLUCIDIC
Reglarea metabolismului glucidic poate fi mpartita n:
1. reglare la nivel celular si enzimatic;
2. reglarea hormonala a glicemiei

. .,
......

ntre aceste doua peocese exista strnse interrelatii.

Reglarea la nivel celular si enzimatic are n vedere mecanismele prin care se stimuleaza sau se
deprima sinteza enzimelor sau transformarea unei enzime inactive n forma activa sau
modificarea afinitatii enzimei. Reglarea hormonala a glicemiei are n vedere mentinerea glicemiei la
valori normale, la aceasta participnd ficatul si o serie de glande endocrine.
Singurul hormon cu efecte hipoglicemiante este insulina. Efecte hiperglice-miante au
hormonii de crestere, cortizonul, adrenalina, glucagonuL
178

METABOLISMUL INDERMEDIAR AL PROTEINELOR

Proteinele sunt specifice fiecarui organism si se sintetizeaza endogen, n structura lor intra 22 de
aminoacizi dintre care l O aminoacizi sunt esentiali (pot fi sintetizati n organism) si 12 aminoacizi
sunt esentiali (nu sunt sintetizati n organism).
Aminoacizii esentiali sunt: triptofanul, histidina, treonina, lizina, metionina, arginina, valina,
fenilalanina, leucina si izoleucina.
Dupa intrarea n celule prin difuziune facilitata sau transport activ, aminoacizii sunt utilizati la
sinteza de proteinfe sub controlul ARN, n reactiile de dezaminare si transaminare n vederea
transformarii si utilizarii lor n scop energetic si functional. Necesarul zilnic de proteine este de aprox.
40 g. Proteinele nu pot fi utilizate ca atare; ele sufera un proces de proteoliza sub actiunea pepsinei,
n stomac, nprezcnta HC1; proteoliza se continua n intestinul subtire, n prezenta enzimelor
pancreaticc, punnd n libertate aminoacizii care se absorb la nivelul intestinului subtire.
Dupa absorbtie aminoacizii sunt transportati n ficat unde 20% [rec nclnins-formati, ajungnd
la tesuturi, unde sunt folositi pentru restructurare si c;\sublimi energetic. La nivelul fiecarui tesut au
loc sinteze de proteine proprii, rcali/iulu .,(. un echilibru dinamic ntre aminoacizii plastici si
proteinele tisulare, adica, dacii tui tesut pierde proteine, el poate sa le sintetizeze din aminoacizii
circulan|i, si MIVIMN
Sinteza proteinelor este determinata de prezenta n nucleu si n citoplasma ;i acizilor nucleici
care servesc ca matrice pentru proteina care va li formaliiACI/M nucleici sunt acidul
deoxiribonucleic (ADN) si acidul ribonuclcic (ARN) ADN constituie gena care transmite tiparul
ereditar.
Fiecare celula are o limita inferioara de depozitare sau utilizare a anmoaci/i lor. Cnd s-a stins
aceasta limita, excesul de aminoacizi din circulatie csii- degradai n produsi intermediari si convertit n
glucide (gluconeogeneza) sau lipide enn gogcnc
Fiecare aminoacid are un mod particular de a se metaboliza; exista nsa tivi procese care sunt
comune tuturor aminoacizilor: transaminare, dccarboxilare si dezaminare.
Transaminarea consta n procesul de transfer al gruparii amino de pe un aminoacid pe un
cetoacid. La acest proces pot participa mai mult de jumatate din aminoacizii prezenti n fondul
metabolic al organismului: acid glutamic, acid aspartic, alanina, ariginina, lizina, triptofanul,

tirozina, fenilalanina, valina. leucina, cisteina. Transaminarea asigura sinteza continua de

aminoacizi si cetoacizi corespunzatori, reactiile fiind reversibile.
Decarboxilarea este un proces prin care se formeaza aminele corespunzatoare: din histidina se
formeaza histamina si heparina; din triptofan -> serotonina; din fenilalanina - adrenalina si
noradrelanina. Tot prin decarboxilare se formeaza si amine toxice (cadaverina).
Dezaminarea este transformarea aminoacizilor n cetoacizi elibernd amoniac, proces realizat la
nivelul ficatului cu ajutorul aminotransferazelor. Amoniacul eliberat este ndepartat din snge prin
conversie n uree, precoce ce se desfasoara tot n ficat (ureogeneza) dar ureea se elimina prin urina.
Dupa dezaminare, cetoacidul rezultat este transformat ntr-un produs intermediar al ciclului Krebs
si degardat pna la CO2, H2O si cu eliberare de energie.
179

REGLAREA METABOLISMULUI PROTEIC-

Metabolismul proteinelor este influentat de hormonul de crestere, insulina, glucoeorticoizi,

testosteron, tiroxina.
l lormonul de crestere intensifica sinteza de proteine.
Insulina reduce sinteza proteinelor.
< ilucoeorticoi/.ii mobilizeaza proteinele tisulare.
Testosteronul favorizeaza dispunerea aminoacizilor n tesuturi. Tiroxma creste
degradarea si mobilizarea proteinelor tisulare.
METABOLISMUL INTERMEDIAR AL LIPIDELOR

Chimie, lipidele sunt mpartite n 2 categorii: lipide neutre (trigliceridele si colesterolul) si

lipide complexe (fosfolipidelc). Structurilor chimice le corespund functii biologice specializate:
trigliceridele au rol energetic, iar fosfolipidele si colesterolul au rol plastic.
Triglicendclc reprezinta forma de depozit a gtasimilor (formnd tesutul adipos), iar sub
influenta lipazelor elibereaza acizii grasi liberi si glicerolul (lipoliza). Energetic, l g de tngliceride
elibereaza 9000 calorii, deci lipidele constiuie o forma de enregie condensata.
Fosfolipidele si colesterolul se gasesc n combinatii lipoproteice n structurile celulare (rol
structural si functional).
Lipidele continute n plasma sanguina au o valoare de 500-700 mg %o.
Digestia si absorbtia lipidelor are loc la nivelul lumenului intestinal, n entcrocit, procesul
constnd din 3 etape:

l. cmulsionarca grasimilor ingerate sub actiunea acizilor biliari, obtinndu-se picului i de

giisime;
J. Iiidioli/a lipidelor sub actiunea lipazelor;
l constituiri-a de micelii si chilomicroni; acestia sunt constituiti din
proteine M lipide (iiii'.lii-i'iiilc, tbsfolipidc, colesterol liber si esterificat). Chilomicronii
se ,ilr,uili ._,! curula pun sistemul limfatic, fiecare organ utilizndu-i n mod specific.
I i|)i(lcli- ;il)Miiliite circula n snge spre tesutul adipos sub forma de chilonii" ioni, din ti-sutiil adipos spre ficat si tesuturi consumatoare sub forma de acizi grasi
hlii-ii. 1:11 di- la licai (lipide sintetizate) spre tesutul adipos sub forma de lipoproteine.
I1 n'.lirmdi'U- alimentare emulsionate de acizii biliari sunt scindate de lipaza
p;im'it'atii'i*\ pna la acizi grasi si glicocerol, aoesta urmnd calea de metabolizare a
glucidelor. Aci/ii grasi liberi (neesterificati) n snge se combina cu o albumina
plasmatiea. Acizii grasi cstcrificati sunt esteri ai colesterolului si glicerolului. Acizii
grasi suni utilizati de toate celulele (cu exceptia celor din creier), ca furnizori de energie.-'
Degradarea si oxidarea acizilor.grasi au loc numai n mitocondrii unde se
transforma n acetil-coenzima A prin procesul de beta-oxidare. Procesul de beta
oxidare se rcpata, elibernd noi molecule de acetilcoenzima A, pentru fiecare
molecula nou formata clibcrndu-se 4 atomi de hidrogen, care contribuie la formarea
de noi molecule de Atp. Prin oxidarea acidului stearic, de exemplu, se formeaza
104 molecule ATP.
.
180

La nivelul ficatului, acizii grasi liberi pot fi transformati n triglicende, iar cnd afluxul estecrescut se formeaza corpi cetonici (acidul acetoacetic, acetona, acidul beta-hidoxibutiric).
Cnd aportul de glucide este insuficient sau glucidele nu pot fi utilizate n scop energetic,
mari cantitati de energie se formeaza pe seama metabolizrii lipidelor (inanitie, diabet zaharat). Se
formeaza corpii cetonici procesul numindu-sc cetogcneza, ce duce la instalarea unei stari grave
de acidoza.
Lipoproteinele contin trigliceride, colesterol, fosfolipide si proteine (alfa- si bcta-globuline si
albumina) si se formeaza exclusiv n ficat si mici cantitati n cntero-cit. n functie de densitatea lor,
prin centrifugare s-au separat 5 tipuri de lipoproteine.
Colesterolul sintetizat celular are o concentratie plasmatica de 180-200 mg %, valoare la care
participa si colesterolul exogen prin ingestia zilnica. Colesterolul participa la sinteza acidului
colic necesar sintezei sarurilor biliare, la formarea hormonilor corticosuprarenalieni si gonadali.
REGLAREA METABOLISMULUI LIPID1C

Glucidele exercita un efect de economisire a lipidelor, astfel nct tri vor fi depozitate n
tesutul adipos (lipogeneza).
n absenta glucidelor, lipidele din tesutul adipos sunt mobilizate si folositi 1 m scop energetic,
prin participarea unor hormoni.
- Adrenalina si hormonii tiroidieni intensifica eliberarea de aci/i grasi din depozite, efect
pe.care l are si scaderea cantitatii de insulina. j
(jlucpcorticoizii intensifica gluconeogeneza,
astfel deficitul de hidrocarbonate afecteaza metabolismul lipidic si invers.