METABOLISMUL LIPIDELOR

Digestia absorbtia si transportul lipidelor Trigliceridele/grasimile propriu-zise sunt principalele componente din ratia alimentara. La acestea se adauga colesterolul. Vitaminele liposolubile sunt dizolvate in grasimi , iar prezenta grasimilor este indispensabila in dieta(dispersare, solubilizare, hidroloza grasimilor) Lipaza linguala secretata de glandele Ebner situate pe fata dorsala a limbii fara importanta la om si lipaza gastrica foarte importanta la om initiaza digestia lipidelor. Aceste enzime hidrolizeaza cataliza trigliceridelor ce contin resturi de acizi grasi saturati cu o catena scurta si acizi grasi nesaturati acizi grasi liberi si 1,2-diacil glicerol. Substratul ideal pare a fi constituit din lapte ce contine resturi de acizi grasi cu catena scurta si medie, legaturi in pozitia 3 a glicerolului.Enzimele sunt inactivate la Ph-ul mic. Dupa mese sunt activate si datorita actiunii tampon a proteinelor alimentare , datorita timplui de reactie 2-4 ore, 30% din trigliceride sunt digerate.Acizii grasi cu catena scurta si medie in urma hidrolizei sunt abosrbiti din peretele stomacal si trec si vena porta, iar restul trec in intestin:(lipidele alimentare, vin in contact cu bila care contine cantitati mari de saruri biliare si lecitine, ce disperseaza grasimea sub forma unei solutii coloidale asupra careia actioneaza hidrolazele pancreatice: 1) lipaza: specifica pentru legaturi de tip ester 1-3 a trigliceridelor, si din hidroliza 2 acizi grasi liberi si un monoacid glicerat de tipul 2monoacilglicerol fosfolipaze(A2)are specificate carboxiesterazica si actioneaza asupra lecitinelor cu obtinere de izolecitine si un acid gras liber

2)

Fosfolipaza A2 necesita cationi de Ca. Este activata de colipaza(proteina prezenta in secretia pancreatica). Ambele sunt secretate ca precursori. Izolecitinele au proprietatea tensioactive puternice si contribuie la solubilizarea proteinelor in intestin. 3) Colesterol esteraza pancreatica catabolizeaza hidroliza colesterolului esterificat.

Colesterolul biliar este prezent intr-o forma micelara si este absent comparativ cu colesterolul. Produsii majoritari ai digestiei trigliceridelor sunt 2 monoacili gliceroli si mai putin de din trigliceride ingerate sunt complet digerate in acizi grasi si glicerol. In momentul in care agregatele micelare formate din lipide alimentare nehidrolizate, produsii insolubili/partiali solubili in apa si sarurile biliare ating diametre mici, patrund in spatii intestinale: jejunoileonului proximal, unde lipidele sunt absente.

Sarurile biliare se absorb activ in portiunea distala a ileonului si prin sistemul port ajung la ficat, unde sunt remaniate si deversate cu bila in intestin, formeaza circuitul enterohepatic al sarurilor biliare. In enterocite are loc resinteza lipidelor initiale: trigliceride, fosfolipide si acil colesterol(colesterol esterificat). Acestea, impreuna cu cantitati mici de proteine formeaza complexe lipo-proteice: kilomicroni, care sunt secretati in vasele chilifere si prin sistemul limfatic ajung in circulatia sangvina. Forma de transport a lipidelor exogene spre tesuturi. Metabolizarea acizilor grasi Catabolismul acizilor grasi Acizii grasi reprezinta in jur de 90% din greutatea unui triglicerid si sunt molecule energonice ce au capacitatea de a inmagazina enzima si de a o elibera prin ardere. Aceasta proprietate confera trigliceridelor functia energogena, metabolismul lor fiind subordonat acestei functii. Celelalte lipide au rol structural specific si in transportul trigliceridelor de natura endogena si exogena. Acizi grasi:substratul energogen in perioadele postabsortive pentru numeroase tesuturi: - miocardul - m. scheletici In inanitie(lipsa de mancare) / diabet, creierul utilizeaza ca sursa de E, corpii cetonici, catabolizand acizii grasi. Eritrocitele nu utilizeaza acizii grasi deoarece nu au mitocondrii si lantul repectiv. In cazul acizilor grasi , energia este inmagazinata in catenele hidrocarbonate, de unde este eliberata prin arderile sub forma de dioxid de carbon si apa cuplata cu sinteza de ATP. Efectul energetic este foarte ridicat comparativ cu glucoz DG=-347 Kcal/ 100 gr glucoz DG=-914 Kcal/ 100 gr acid palmitic. Se ia ca exemplu acidul palmitic deoarece este cel mai abundent acid gras din organism. Oxidarea completa a unui acid gras se realizeaza in 3 procese: --oxidare -ciclul krebs -lantul resp.

I -oxidarea

II ciclul krebs

III lantul resp.

Se aduna =

Cele trei procese au loc in MITOCONDRIE si sunt asociate structural si functional. oxidarea acizilor grasi (Lymen)

Consta in repetarea

ori a unei secvente de 4 reactii cu formare de acetil CoA.

n=nr de atomi de carboni ai acidului gras ce sufera procesul de oxidare ETAPE 1) activitatea acidului gras are loc in citoslul si din reactie acid CoA reactia este catalizata de tiokinaza. 2) transformarea palmitil CoA in mitocondrie Matrixul mitocondrial este impermeabil pentru palmitomil CoA(acid CoA) carausul resturilor R-C=0 este carnitina care impreuna cu acil CoA formeaza Acil Carnitina cu eliberare de CoA-SH .Reactia este catalizata de o fransferaza: acil carnitil transferaza I Acil carnitina patrunde in mitocondrie, unde sub actiunea acil carnitil transferazei II se obtine din nou CoA si carnitina.Acil CoA astfel obtine in mitocondrie se poate angaja in procesul de oxidare care consta din reactie 3) etapele oxidarii procesul se repeta de 7 ori in cazul in care acidul palmitic pan la scindarea completa la 8 moli de acitil catabolizeaza/arderea unui acid gras este completa in ciclul Krebs si in lantul respirator.

Bilantul energetic la oxidare Catabolizarea acizilor grasi prin oxidare conduce la ATP compus cu legaturi macroergice. Pentru arderea unui mol de acid Palmitic pe etape se obtine moli de ATP prin contabilizarea celor 3 procese : oxidare, ciclul Krebs, lant respirator. Bilantul catabolic al acidului palmitic 1) activarea acidului palmitic prin cuplare cu CoA~SH si formarea de palmitil-CoA consuma un mol de ATP 2)degradarea palmitil CoA prin oxidare conduce la formarea a 8 moli de acetil CoA. Pentru acidul palmitic, spirala Lynem are 7 spire si pe fiecare spira 1 mol de 1 mol de , caruia ii corespund 2 moli de ATP , caruia ii corespund 3 moli de ATP =35 moli de ATP

Pe spira : 2+3=5 moli ATP. In total se obtin

3) catabolizarea acetil CoA prin oxidare la in ciclul Krebs produce 12 moli ATP/ mol de acetil CoA. Bilantul ATP din catabolizarea in ciclul Krebs a 8 moli de acetil CoA obtiunt prin oxidare: =96 moli de ATP. Se totalizeaza molii de ATP obtinul prin oxidare si ciclu krebs din care se scade ATP-ul folisit pentru activarea acizilor grasi (35+96)-1=130 moli de ATP/mol de acid palmitic.

Anabolismul lipidelor Biosinteza acizilor grasi: reprezinta o modalitate prin care este depozitat excesul catloric sub forma de triacil glicerol. Capacitatea organismului de a depozita glucide sub forma de glicogen este limitata, dar tesutului adipos este nelimitata. Acest proces are loc in toate tesuturile (ficat). Acizi grasi sunt sinterizati din glucoz, deaceea biosinteza acizilor grasi si incorporarea lor in triaciligliceroli :TGD constau principala modalitate de stocare a glucidelor alimentare. Biosinteza de AG asegura organismului intreaga gama de acizi din structura lipidelor precursorul ce provine din glucoz prin glicoliza anaeroba pan la acid piruvic, urmat de decarboxilarea oxidativa a acestuia cu obtinere de acetilCoA. De asemenea, acetilCoA mai provine si din ciclul krebs din acid citric care in citosil se scindeaza in acetilCoA Biosinteza acizilor grasi se realizeaza pe 2 cai

1) carboxilarea acetilCoA cu activat si formarea de malonilCoA la care se ataseaza o noua molecula de acetilCoA. Aceasta cale se numeste calea malonilCoA sau calea citoplasmatica , deaoarece procesul de biosinteza are loc in citosil. 2) Fixarea la o catena preexistenta de acid gras a unor resturi acetil condude la o alugirea a catenei acidului gras preexistent cu 2 atomi de C. Aceasta cale poarta denumirea de calea ELONGATIEI si are loc in mitocondrie. Biosinteza acidului gras pe calea citoplasmatica(malonilCoA) Biosinteza acidului palmitic Acidul palmitic ocupa un loc cental in metabolismul lipidelor deoarece prin elongare se obtine acid stearic si prin dehidrogenare se obtin, acizi grasi nesaturati acid oleic. Biosinteza acidului palmitic are loc in citosol si ficatul detine rolul principal. Participa un complex multienzimatic:acid grasintetaza(7 enzime + 1 proteina). Procesul de biosinteza necesita deoarece procesul este intens reductiv, necesita ATP, procesul fiind si unul endergonic necesita si acetilCoA. ETAPE 1) transformarea acetilCoA din mitocondrie in citosol AcetilCoA este o substanta ce nu poate stabate membrana mitocondriala si traversarea acestei bariere implica reactii de transfer a acetilCoA intr-un complex ce poate traversa membrana mitocondriala. Transportul are loc prin transformarea acetilCoA in citrat sub actiunea citrat sintetazei ( acetilCoA+ oxaloacetatcitrat) AcetilCoA stabate membrana mitocondriala, ajunge in citosol unde sub actiunea unei liaze (citrat liaza) citratul se transforma in acetilCoA si oxaloacetat. Reactia are loc in prezenta de CoA si ATP (reactie Endergonica) 2) Sinteza de malonil CoA. Procesul consta din carboxilarea acetilCoA cu activat. Sursa de este anionul bicarbonat reactia este catalizata de o carboxilaza care este o biotinenzima. Reactia este endergonica. Se obtine o carboxibiotinenzima. Carboxilarea acetilCoA cu obtinere de malonilCoA este o etapa reaglatorie a biosintezei acidului palmitic. 3) transformarea unui rest de acetil si al unui rest malonil pe fosfopanteteina care este (PTASH) care este o proteina transportoare de grupari acil si face parte din complexul acid gras sintetaza degruparea tiol(-SH) al PTA se fixeaza ca tioester acetil CoA si malonil CoA. 4) condensarea restului malonil-SPTA cu restul acetil SPTA si decarboxilarea. Deoarece acesta etapa contine si decarboxilarea, procesul este ireversbil. Reactia este catalizata de o sintetaza. 5) Reducerea restului de -cetoacilSPTA la hidroxiacil~SPTA.

6) Deshidratarea hidroxiacil~SPTA la enoil Spta in prezenta unei hidrataze. 7) Hidrogeneza restului enoil~SPTA la acil sub actiunea unei reductaze. Din reactie butil~SPTA. Ciclul se continua prin condensare cu o noua molecula de malonil SPTA pan la obtinerea palmitil~SPTA ultima reactie consta in detasarea hidrolitica a acidului parmitic sub actiunea unei tioesteraze.

Biosinteza acizilor grasi pe cale mitocondriala Acesta cale consta in atasarea la o catena preexistenta de acid gras a unor resturi acetil, realizandu-se o lungire de 2 atomi de C a acidului preexistent. Procedeul urmeaza calea inversa a oxidarii: . Metabolizarea glicerolului Glicerolul este un complex al acil si fosfoacil glicerolului.Se formeaza prin hidroliza tisulara a triglicerolilor si intra in fluxul metabolic sub forma fosforilata . Reactia de fosforilare are loc sub actiune glicerolkinazei(activa in ficat). Este prezenta si in alte tesuturi dar lipseste in adipocit si in muschi. Reactia de fosforilare este dependeta de ATP Alta sursa de glicerol-3-P este de la dehidroxiaceton-P care provine de la glicoliza glucozei In tesutul adipos, singura sursa de gicerol-3-P necesar lipogenezei este glucoz, fapt ce demonstreaza dependeta metabolismului lipidic de glucoz si de reglarea insulinica. Glicerol-3P poate evolua pe mai multe cai metabolice : -Sinteza de tri/fosfogliceride -gluconeogeneza -scop energeric prin transformarea sa in , apa , si energie