ACADHNIA ROMANA

DESPRE
MIHAIL KOG11, \ICEA \U
COMUNICARE
DE

N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMAINE

EXTRAS DIN:
ANALELE ACADEMIEI
Soria II. Tom. XL1
ROMANE
DESBATERILE 1920 21

BUCURESTI
LIBRARIILE «CARTEA ROMANEASCA» 51 PAVEL SURU
1922. 6706

Pretal 2 lei

www.dacoromanica.ro
- t
 Ana lele Seeietiitil A cademice Bowline. Seria I:
Tom. I-XI. Sesiunile anilor 1867-1878.
Analele Academiei hemline. Seria II: L. 13.

Tom. I-X. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888,

Indice alfabetlo al volumelor din Anale pentru 1878-1888 . . .
Tom. XI-XX.- Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.
. .. .
' 2-
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 . 2.-
Tom. XXI-XXX.-Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.
Indic° alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908
Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9
. XXXL-Mentoriile Sectiunii Istorice .
...... .
. .........
.
. . .
. . . .
9-
5.-
10.
. XXXII. - Desbaterile Academiei in 1909-1910 . . . . .
. XXXII. - Memoriile Sectiunii Istorice . . ...... .
.
. .
. .
.
5.-
14.-
. XXXIIL-Desbaterile Academiei in 1910-1911
.
.
XXXIIL-Illemoriile Sectiunii Istorice
XXX/V.-Desbaterile Academiei in 1911-1912
....... . ,. 12
4
4.-

. XXXI V.- Memoriile 'Sectiunii Istorice 20.-

. XXXV.Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.-
. XXX V. -11/emoriile Sectiunii Istorice 8.- .

Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor striiini

in Moldova, de N. Iorga . . .
Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si- Basa-
..... .
-,20
rabi# in cele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-
Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30
Iorga . . . . . ........
Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Baleani, de N.
. . . . .
Doua plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga.
. . -,50
-,20
Versuri noua ale lui Ienachita Vdearescu, de N. Iorga s -,20
Barbu 1,-;tirbei ca educator, de N. lorga . . . . . . . -,20
Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,
' 1856 In 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, II, III. 1856 la 1912 . . 1,80
Patraldrul lui Alexandra eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-
mart-, de N. Iorga -,30
Ucraina moldoveneascn, de N. Iorga =-,30 ,
Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sulzu . . . -,50
Conditiunile de politica general(' in can s'au intemeiat bisericile
romanesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga . . . . -,30 .

N. Iorga .... . ..... .

Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de
. . . . -,20
Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu : . . . - -,50
Descoperiri noun in Scythia minor, de V. Pdrvan 2
Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol . -,20
. ..............
.

Principele ardelean Aeatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. Ioan Lupas . . . 30.-
XV/.-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5.-
XVI.-illeinoriile Sectiunii Istorice. . . . . . . . . . . 20 , .

Armenii si Romanii : 0 paralela istorica, de N. Iorga -,40

tiri noua din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan . . . 1.- .

_ Privilegiul lui Mohamed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),

de N. Iorga . . . . . . .,_ .. . . ........ .
-,50
Vasile Pdrvan ....
Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, de
. . . ..... .. . .
Os'lsi dela Prut cu u- n nou act dela Alexandru eel Bun.- Razesi
1.- . . .
.

rornascani, de N. Iorga . . . . . . , -40

Ceva despre Episcopul maramurasan Iosif Stoica.-Cateva frag-
mente de vechi Cazanii romanesti, de N. Iorga -,50
Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga . . . . . . . -,40 .

-, Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole $i a Bisericii ortodoxe, de N. Iorga. -,40
Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii
satului Topola (1811), de N. lorga . . . . . . . - . . -,20
U. Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campiiiei a doua si a treia de
sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan . . . . 3.=
u - Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de
sapaturi din anii 1912 $i. 1913, de Vasile Pdrvan . . . . . 2-- .

Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi: Basilica-cisterna. Studiu arheo-

logic, de G. ;Doom , 1 -

www.dacoromanica.ro
 V

'

DESPRE
MIHAIL KOGALNICEANU
OD

COMUN1CARE
. DE
_ .1
N. IORGA
Membru al Academiei Romine.

1
qedinfa dela 14 (27). Octomvrie 1918. tt
.1

1 I T.

I
In cuvantarea sa pioasa, in care spiritul sail critic a introdus
si observatii noua, ca aceea privitoare la legaturile dintre progra-
., mul revolutionar moldovenesc din 1848, al lui Kogalniceanu si. al
prietenilor sai, si dintre acel dela Islaz a lui Eliad si al sefilor miscarii,
din Tara-Roma,neasca, d-1 Onciul a adoptat pentru nasterea aceluia
pe care, in grele vremi, care tocmai pentru aceea lass a se mai \rode&
,
si mai departs In viitor, it comemoreaza astazi si aid, la Iasi,
Academia Romans, data aflata de dinsul pe ceaslovul parintesc: 6
Septemvrie 1817.
SA. semnalam o aparenta nepotrivire fats de aceasta data, cu-
. prinsa si in prefatA la «Letopisete'D si in cuvantarea tinuta la 1891
in mijlocul acestei institutii. In haosul de informatii, mai impor-
tante si mai de putina insemnatate, care se cuprind in hartiile ko-
galnicenesti din I3iblioteca noastra, hartii a caror studiu plate reinnol
supt mai mull decat un raport cunostinta vietii si operei marelui
orn politic si orator, se Oa o petitie a lui din 8 August 1847,
prin care cere a fi recunoscut ca afegator. Ea incepe asa : attn.
plinind in luna trecuta» deci in Iulie «treizeci de aniD (1).
(1) Familia e, II, 180.

\s,

t t

www.dacoromanica.ro
o'

/
 I

,`
.
- . - -
r r

221 N. IORGA

1. ;
Se pare insa ea era la mijloc un interns : acela de a se capata
recunoasterea dorita a dreptului electoral, chiar data pentru aceasta
trebuia sa-si adauge doua luni la varsta.
, V .\ ".
.., 1:,
.
' ,.
:
' ._ ,
,.
,I -','_t I. .
. -.1.
'.. .y.
f.

,
,
-.,, ...
- .
, , _

Ilie Kogalniceanu, tatal lui Mihail, era un boier de mods veche, -

. ,
4
priceput la manuirea banilor sai proprii, ceea ce 1-a facut mai tarziu
. sa alba in sama lui afacerile Vistieriei insesi a Moldovei. Intro el
si flu n'au fost legaturi sufletesti, cu toate scrisorile pe can acesta
i le trimeteafoarte respectuoase, cu sau lath nevoia de bani, din
strainatate in timpul studiilor, cad Vornicul Ilie a apucat ba-
tranete innaintate. Totusi, pentru a nu ne face o idee prea slabs de
dansul, ne poate servi povestea pe care in Septemvrie-Novemvrie 1853
o dadea ca tema fiicei sale Maria profesoara de franceza. E vorba
+ intr'insa de «un boier cu numele de Kogalniceanu, din orasul Bo-
' . tosanin, care, «Intristat de mizeria care domnia in oras de pe urma
unui foc si unei lipse aduse de recolta rea si de invazie» (cea ru-
seasea din 1828-9), cheama fete ale lui, acuma maritate, si li
spune ca «se crede dator sa taie din prisostil lui ca sa ajute pe
. saraei, adaugand ca, fara a se stingheri, putea sa deie 10.000 de
lei, dar ca nu vroia sa faca nimic fara participarea lor, ca sa nu
-
, . le supere cumvan. «Si fetele, bucuroase ca pot fi de ajutor, isi ,--
_ aduc si ele partea» (1). : ,
._.

,-, .

Mama, Catinca Stavila, Basarabeanca de obarsie cum, de a

minterea din Basarabia, de pe- Cogalnic, dintre razesii de acolo d.

--. era si neamul tatalui, n'are nimic a face de sigur cu sangele

i
- italian al Genovezilor de la Cetatea-Alba, cum i-a placut fiului sau - 1

1
sa o spuie, prefacand, pentru aceasta, in Stavilla un asit de na- --

tural nume romanes3. Dar, cand Alecsandri punea sa zugraveasca ....-

_
in coltul portretului sau pastrat la Academie emblema farniliei ye-
netiene Alecsandri sf Negri, de origine greco-levantina, se privea ,--

. :- ca descendentul fara amestec al unei nobile familii din aceeasi Italie v

Intelegem aceasta nevinovata nascocire genealogica. , .
1 Prin vecinatatea razesiei orfanei Catinca Stavila cu mosia ma-
, relui boier Grigore Sturdza, soul Marghioalei, ilia, a lui Grigore
Voda Calimachi, se stabilira legaturi carom copilul nascut in Iasi, :

. , la 1817, li datori numele de Mihail, care era si al fiului lui Grigore

(1) Ms. Academiei Romane 1172.
.
' 1
,_ ,
t,
" .

z
.
, . -.
. ,
'7,
.. -
,
',

. . , k ; . Ci.1

r `' . i 1. t I 1 ' !. ,.% .

IN
# 1

i
.' s

r: ai
f
'

-
r

www.dacoromanica.ro
."
tcd

rt
 I
.1' ,

DESPRE MIHAIL KOGALNICEANU 221

+
A

Sturdza si al Marghioalei. Botezat de o domnita, el trebuia sä fie

ocrotitul acestui Mihai Sturdza, -ajuns Domn, si tovarasul de studii
al beizadelelor lui, 'Ana ce luptele politico facura din Mihail Ko
galniceanu, fost ofiter de ordonanta si aghiotant al Doninului, prin:
cipalul sau acuzator In teribila brosuriea, do un spirit sarcastic,
Acaftistul lui Mihail Sturdza Voevod» impie contrafacere a ru-
gaciunilor Bisericii catre Precista si catre sfintii facatori de minuni.
Cum a fost copilaria lui Kogalniceanu in casa parinteasca, astazi
complect refaeuta, deci hazita, trivializata, ca atatea altele, lava bi-
,
serica Sf. Ilie, acum hangar de automobile, ni-a spus-o Alecsandri,
un prieten din anii tineri. De la el aflam partea pe care, pana, la
trecerea in pensionul ui Victor Cuenim, o &viz in eresterea copi-
, lului calugarul Vida, pe care-1 cunoastem ca autor al unei gra-
matici francese, din care mai rasar exemplare pe aid prin Iasi, dar .

.
si ca pastrator al manuscriptului lui Sincai. _ ,

Nu gresim deci spuind GA simtul pentru' istorie 1-a capatat Inca

in frageda vrastz acest puiu de Basarabean de la Maramuraseanul
= pribeag pe, pamintul liber al Moldovei, urmarind slova povestitoare ,,-
de trecut a Ardeleanului. Ciudate potriviri ale vremii !
-
'- In jurul lui fetele, trei la numar; Marioara, Elencu ei Profira,
primiau invatatura, ca externe, la pensionul lui aMonsie ci Madama
Garen (Garet) Inca din 1828. «Ele vor capata», spunea contractul,
«o Greeter° aleasa si vor invata pe rand relighia o?todoxa, si, dupa
regule, limba greceasca, franteza si ghermana, gramatica, caligrafia,
aritmetica, gheografia, istoria, desenul si a damelor lucru de mama»,
pe Tanga «povatuirea intru Coate pentru deplina for imbunatatire» ; ;,

, jowl si altele» aveau a se plan, in caz de dorinta, deo-

sebit.. Scoala era asezata, la 1829 in chiar casele Agai Kogalni-
ceanu, cumparate dela moetenitorii Tudorescu (1).
Mai tarziu, ispravindu-se cu pensionul, lectii se dadeau fetelor
acasa la ele, de Polona Ana Majewska (in 1833), invatandu-le «a
cant& in clavecin» si «ceea ce povatuieete spre ale gospodariei cu-
venita, pentru dame». Teresa Koscicka, alta Polona, inlocui pe Ma-
jewska, si ea Moir loc Germane/ Teresa Wimmer, care cumula cu /.
functiunea de guvernanta europeana si serviciile de cusatoreasa
(pana la 1839). . .

....,r ..1.
,..
. , ,, .
,
tt
--, .5, It s
i ,
. . z' .5: \ .. !I

5\ ' '.5---

(1) V. Actul in qNeamul romanesc Moran de la 14 Novembre 1917.

c. ! ;

/"
, ,

t,

I I f. r

www.dacoromanica.ro
 r. s
rr,

N. IORGA
222
a
.

Cel mai mare din baieti cad era, si un frate mai mic, Alexan-
dru, a inceput scoala la Cuenim. Am dat, impreuna cu contrac-
I -1
tele pe care se razima stirile de mai sus,. in «Neamul Romanesc
literar» din 14 Octomvrie 1918, contractul prin care Mihail a fost
primit in institutul de la Miroslava, unde state din Iulie 1828 pang
in 1832. Heproducem acest act interesant pentru istoria culturii :
Contract.
«Mai gios iscalitul cu mana me frantuzevte m'am alcatuit cu dumnealui
Aga Ilie Cogilniceanu ca sa-i primasc un copil a dumisale in pansionul mieu,
spre a-1 invata trei limbi, adecti frantuzeste, la care am sa paradosesc insus
eu, nemtevte si greceste, la care aceste doua limbi am sa tocmesc dascal
de afara, precum si cartile ce vor trebui la invattituri limbii frantuzesti, tot -

eu ma indatoresc a i le da ; iar, pentru cele ce i vor trebui la invatatura

celorlalte doua limbi, dumnealui are sa-i cumpere. Are sa urmeze copilul
a vent la mine la pansion in toga dimineata, a fi la zacusca vi la vremea
de masa tot la masa mea, impreuna cu mine, iar sara, dupa ce-si va ispravi
paradosirea la cite trele limbile, precum s'au zis,f are sa maxga acasa la
dumnealui si sä doarma, $i, ava urmandu-se, eu ma indatoresc a pune silinta
cuviincioasa vi a da buna educatie copilului, pentru care, dupa Mina invoire
ce am facut intre noi, dumnealui are sa-mi dea 1.200, adeca o mie doua
sute lei plata dascalitului mieu inteun an de zile ; care bani dumnealui se
indatorevte a mi-i da in doua vadele, adec6 cate pc) sase luni inainte. Si
k` dar de alcatuirea ce s'au facut intre noi, cu buna primirea aminduror par- '
tilor, s'au facut si doua aseminea condracturi, si acesta de mine iscalit s'au
dat la dumnealui, iar celalalt, de dumnealui iscalipdu-se, s'au dat la mine
ca sa se vtie. ;-.
, 1828, Julie 1.
G. Guenim Joure (P)."
La Miroslava astazi dupa nouazeci de ani se adapostesc, mul-
tamita generoasei danii a dnei Olga Sturdza, orfanii copii ai os-
tasilor cari au luptat pentru cinstea tarii for o Romania unit& din-
coace si dincolo de muntisi pentru dreptatea poporului for romanesc.
Atunci alti copii, de boier, cari puteau plati 1.200 de lei pe an, se de-
prindeau cu frantuzeste, greceste si chiar o inovatie nemteste.
.
Sa adaugim la acest mediu de famine pe meritosul doctor Cihac.
La 22 Decembrie 1873; din Aschaffenburg, el incepe astfel o sori-
soare germana: Prea-onorate prieten. Nu vei Linea in nume de
ran, do sigur, pe un vechiu prieten de casa al raposatilor d-tale
.
...
''. 5'

A 1

ti

1'
www.dacoromanica.ro
 -.c
.s. .,.. 5'

r
/ 7 , 4,
,
: ... , ' N

, ..". ' - -4.

f r :i
r ' .. 4 DKSPRE MIHAIL li"OCIALNICEANIT 223
17
parinti supt a °anti ingrijire medicala ai erescut si d-ta si surorile
d-tale, data un batran de 74 de ani to numeste asa. Nu mai e
nevoie sa-ti spun ce am Mout Limp de 33 de ani pentru tara d-tale
ca medic initiator (Farderer) si raspanditor al stiintei(1). In post-
. script el adauge: Ai fost anul acesta iarasi la Ems si ai trecut EA .
- pe lang5, mine fara sa ma vezi. Fa-mi placerea totusi si ma vi-
ziteaza, daca to mai afli vre odata acolo in vecinatatea mea".
,w

II. /

Acesta e eel d'intaiu mediu al aceluia care trebuia sa fie cea mai
mare mince in epoca de regenerare a poporului sau: Aga Ilie, Genoveza
r din Basarabia : cocoana Catinca, cele trei surori si fratele Alexandru,
, .
Majewska si Cuenitn, iar, un anume Limp, la unele ceasuri, Vida, -
cu viciul lui de betie si cu visurile lui de libertate si marire roma-
1-
- neasca, asa cum scrie slova la Sincai, alt nebun si alt pribeag.
La 1834 Calatoria in Apus cu flit lui Vod5, Mihail Sturdza. Intaiu
la Luneville, in Lorena. Locuieste la un batran, foarte batran emi-
- grat in Moldova,' care acum, supt Restauratie si supt regalitatea
burgheza, se intorsese intro ai sai, abatele Lhomme, fostul pre-
ceptor al Domnului moldovean de mai tarziu. Lectifie le urmeaza
la un Colegiu de program iezuit. Acolo nu Weil, vantul vremii.
Excelentul elev care a fost Kogalniceanu doreste do un mare oral
departat undo atata revolutie isi lasase urmele in locuri si oameni,
dar nu_la Paris era sa stramute Domnul pe cei trei tineri, ci la Berlin.
' Aici mai fusese, daca nu tanarul Conachi, varul poetului, care trecu
pe la Lipsca si Halle, undo voia sa inceapa studii, un Iancu Cananau,
care nu se alese cu prea multe cunostinti. El status° la pastorul co-
loniei franceze, Hauchecorne; tinerii Moldoveni din 1835 se ada-
'
postira intaiu la Souchon, urmasul acelui Hauchecorne, apoi la alt
pastor, German acesta, Jonas.
In acest Berlin, caruia omul de Stat de mai tarziu i s'a aratat
asa de recunoscator, el gasI un idealism despretuitor de tot co in
(1) El arata ca venit in 1829 s'a casatorit din nou, cu voia lui Ghica-Vocia, ea, la
1858, a fost rechemat in oaste la statul-major, ca a redactat manualul pentru com-
paniile sanitare (1859), ea a fost numit protomedic, dar boala I-a impedicat de a functions
asa. 'Meat Cuza-Voda i-a ingaduit plecaraa la bai. i aici lucrez pentru Romania, de
oare ce lucrez de mai multi ani la flora Moldovei si la fauna Romaniei". Intr'o _

sorisoare catre sotia sa, la 12. Maiu 1855, Kogalniceanu spune ca Cihac administreaza
averea acesteia, mosia, en.enfant orgueilleux».
-
.

5
ra
' A

www.dacoromanica.ro
f
III III
 I ,

s
., t
I.
,- '' -
':- '4.;
r
,
..
l
,
-
I. '
'
-4
1
.

/ \
., i
*-
1

\ '

.
- .' \ --
:

,
e

- - , , 2
r 224 , N. IORGA
, ----
\ -..... -,
.....L........_...--.
. ,'
/ .

, . realitatile politice cauta sit -1 impiedece on ingradeasca. Era doar -` ',,:'- sa-1
, ..

,..,
,
... -,
,

Berlinul romantic si filosofic, cu saloanele lui stralucitoare, imitate .,`

dupa ale Parisului, "uncle si principii, ca sa-si desavarseasca educatia, .

''. apareau, dovedindu-si spiritul fara care nu putea fi pretuit nimeni,

, -,%,
e oricare i-ar fi fost rangul. Acel Berlin pe care-I cunoastem din seri
. -,i.. ' -,

, , sorile unei Rahel, din insernnarile zilnice, ass de sincere si de '- , 4'. '-1
.e
. ' curagioase, ale sotului care n'a uitat-o niciodata, Vamhagen von Ense. : .1 .

it i1" - ' Murise Schleiermacher, un reformator filosofic al religiei reformate,

1 , -" , .
si din,Hegel, care -si ispravise abia zilele, nu ramasese decat imensa in- . -",

V , fluenta care strabatea toata vieata natiopala, in toate ramurile ei. .,- ' .
`., .-.
Y Si Kogalniceanu, care-si aduce aminte si de lectiile de drept ale unui ,2 ; 1.
.: t ''- Gans, ale unui Savigny un adevarat creator , fu strabatut de -. ,, A
, . 1 .
-. : ..;\ : acest spirit, in antagonism hotarit cu vechile doctrine prusiene. ..".- ,...t. i .. , '-,
, Ideea si realitatea nu stint doua lucruri deosebite; ele par numai - , \,'..,
,-1
' a fi astfel, si se confunda pentru cugetator intro unitate perfecta.
--- - Guvernantii au prins formula: ceea ce este trebue sä fie, si s'au .,

legitimat cu dansa, facandu-se astfel supt scutul nouai filosofii mull ,. . ,

',. ,1 -...

'' , rau. Tineretul, aprinsul tineret care era sa dea la 1848 in acest . ,

., ..._ Berlin de stricta discipline idele din Mart" si sa sprijine, dupa ce : ',' -
cantase un ideal de unitate germane fara regi, actiunea Parla-
- mentului liberal, republican dela Frankfurt, prefer& reversul formulei: ,......' , -.
,-.., ceia ce trebuie sit si fie! _
,
, i I

. Trebuiau ins unitatile nationale ca si libertatile publice. Ger- -.

,f .
..,_ / manii crescuti in aceasta aimosfera idealists le-au dorit fierbinte . ti '-

,' ,
.._
pentru poporul lor, si ca si dansii le-a dorit si Kogalniceanu,
pentru intregimea propriului sau popor,. Si dela dansul au invatat / .
:.
,
,_-. . si alte generatii, pe- rand, ants la noi. Cine ne-ar, putea tines de
rau, find asa, de curat izvorul ideei? ` . .

-, ,:. . Si Ranke, ca istoric, predicts necesitatea desvoltarii organice a ....%

,\ , /.

'
,
.
natiunilor. Ca fiinte vii rasariau ele inaintea marelui invietor, si
inaintea tanarului Moldovean rasaria tot asa de vie icoana unui .' .. .

. , - vechiu neam, de nobila origins, batut de nesfirsite nevoi, rabdatpr s

, 'f ,

..,
in mijlocul lor, de o statornicie de fier in apararea pamantului sau ','.1 --' :.

si crezand in sfanta dreptate ca in Dumnezeu insusi, care fara - .,,,j., si

..' dansa n'ar fi avut niciun inteles. .. .

.-- . , Iar, une ori, ascultand dela ce mici inceputuri incep pe lame , .
,,, . puterile cele marl, dela ce slabe licariri ale ideii ce abia mijeste, _

el va fi vazut in casa de langa Sfantul Ilie pe batranul dascal cara-

ghios Plangand in anume ceasuri asupra slovei lui Sincai despre
-- cronica Romanilor. -
i. )
.
.
, ry
A .. r- f

."( . ..-

t
., 11%

www.dacoromanica.ro
\
5. 5.
 .e..
K.

--l't .--

N
DESPRE MIHAIL KOGALNICEANU . 225
Y

...i. 0 mince de o curiositate nesfarsita, Alexandru de Hamboldt; Men

[ ,
din acest student rasAritean un scriitor, cerandu-i note despre Tigani,
despre literatura rornaneasea, despre intregul trecut al terilor noastre
si ,locuitorilor lor. Astfel scrise un copil de douazeci de ani, in limba
franceza, cea d'intaiu istorie a tuturor Romanilor, in spirit hotarit
national. ''': - .

In hartiile lui Kogalniceanu am gAsit scrisoarea lui din 20 Fevruarie

1838 calm Miha,il-Voda, care, temandu-se de o compromitere fate
-j ,, , de Rusi on de Turd, cautase a Opri aparitia unei lucrari care *de
sigur nu era in prevederile sale: N ,

Sunt trei ani de cand am parasit Moldova; De atunci pana acum, si

chiar inaintea plecarii mele din patria mea, singurul mieu stop, singurul mien
gind, singura mea ambitie a fost sa dau o prescurtare a istoriei terii mele.
Aceasta istorie nu trebuie sa fie politiCa, nici jignitoare pentru Curtile suve-
/ rane si protectoare; ea nu trebuie sa zugraveasca decat faptele, bunele si
relele, ale Domnilor, fericirea sau miseria poporului, care supt Domnia Al-
-,
tetei Voastre sha reluat rangul intro natiile neatarnate. Plecand din Moldova
avusem grija a lua cu mine toate documentele istorice ce-mi fusese cu putinta
a-mi prom* mai multe manuscripte ale lui Miron, ale fratelui sau, (sic)
sau alti scriitori de letopisete (lithopistes); precum si cintece istorice. Sosind
in Franta am pus toata ingrijirea mea, am intrebuintat toate micile mele
venituri (appointments) la cumpararea cartilor care se raportau la cele
'
doua Principate. Am. inchinat noptile mele la cetirea si extragerea a tot ce
- ziarele ziceau despre Moldova si Tara-Romaneasca. Parasind Franta si venind
sa locuiesc la Berlin, am avut la dispositia mea bogata biblioteca regala. '1 .

Comoara mea istorica a crescut foarte mult, asa incat se ridica la mai mult
de 300 de volume. Toti istoricii poloni, unguri, bizantini, ardeleni mi-au
fost dati; cand nu intelegeam limba in care' erau scrise, profesori distinsi
ai Universitatii din Berlin au incunjurat munca mea si mi-au dat luminile
pe care nu le aveam. De un an inchin toate momentele pe care mi le
lase celelalte studii ale mele ca sa aduc la indeplinire planul mieu: toata
istoria vechii Dacii, extrasa din autorii greci si latini, e ispravita, precum
si istoria Terii-Romanesti pana la moartea lui Mihai Viteazul in 1601. Aceste
dotta parti sent si tiparite.
Chiar azi, am primit o scrisoare dela fatal mieu, in care-mi scrie ca
Alteta Voastra, nu-mi da vole sa tiparesc aceasta Istorie innainte de a o fi
cetit. AceaSta a $i 'fost totdeauna dorinta mea, dar, temandu-ma sa nu VA
__ supra, n'am indraznit a VA scrie despre aceasta. Era, fArA indoiala,, foarte
indraznet planul mieu de a scrie ultimele evenimente; insemneaza sa plu-
I
4-1

e
1

www.dacoromanica.ro ts-

/ (
1
 ,; I A

ki

, 226 N. IORGA

test intro Scylla si Charybda : de o parte Turcii, de alta Rusii. De acoia F ;

nu voiam sa tratez istoria mea decit pan& la 1800 ; dela aceasta epoca panA
la 1834, nu voiam A spun decit doar cateva cuvinte asupra faptelor. Voiam
sit ma intind mai mutt asupra binefacerilor pacii dela Adrianopol, acordate
natiei moldo-valahe, asupra utilitatii salutare a Regulamentului Organic, al
carui autor sunteti Alteta VoastrA. Voiam sa dau ca motiv al acestei taceri
ca evenimentele petrecute in Tara-Romandasca si in Moldova dela 1800
`
. incoace erau mai cunoscute si ca aveau nevoie sa fie tratate intr'un plan
A, cu mult mai vast decat al mieu. Iatrt-mi planul: Alteta Voastra va putea
r judeca user ca ar fi cea mai josnica nerecunostinta, cea mai neagra perfidie
data as indrazni, in orice chip, Sä fac elm binefacatorilor miei : nu sunt
nici un nerecunoscator, nici un demon: sunt un om cinstit, recunoscator pentru -

bunatatile Voastre si cautand necontenit prilejul de a VA putea arata toata

gratitudinea mea.
MA rog deci foarte mult, Alteta Voastra ca sa-mi dea,voie a urma o opera
,
in care politica modern& are a juca un rol foarte mic, caci se vede chiar
din istorie ca Turcii n'au fost apasatorii patriei mele, ci Fanariotii. Cat
despre Rusi, ei au fost asa de adese on binefacatorii Moldovei, mai ales
prin pacea dela Adrianopol, incat pot face sa se uite (1)... De altfel, ma
indatoresc a trimite Altetei Voastre manuscriptul dela 1800 incoace; dupa _

ce-1 yeti fi cetit, it voiu da la tipar. In 1825, supt o atarnare mult mai
stransa de Turcia, Grigore Plesoianu, profesor la Bucuresti, tuna contra ti-
raniei Otomanilor; acum la Craguievat o culegere de poezii care descriu
razboiul pentru neatarnarea Serblei se tipareste cu voia Guvernului.
MA rog mult /deci Inca odata de Alteta Voastra ca sa-mi ingaduie aceasta . 0

lucrare cu care m'am indatorat ; data nu voiesc ca numele mieu sit ajunga
batjocura lumii, nu pot s'o intrerup ; un mare numar de jurnale au si
anuntat aceasta opera si m'au facut prin ceasta sa contractez datoria de a
r-
o publica. Oricum supremele Voastre oriine vor fi indeplinite, de-mi vor
fi favorabile on ba. Chiar din acest moment fac sa inceteze tiparirea, de
si zeci de coli sunt tiparite si ma costa pests 50 galbeni, suma imensa pentru
, mine, caci am inchinat pentru carte leafa mea pe sase luni inainte. Ieau
;
. ,

- --, in acelas timp libertatea de a trimite Altetei Voastre o coala tiparita din
opera mea. Daca Ministeriul de Afaceri Strain se invoieste la aceasta, VA ,-
-,0
voiu trimite toate cele zece coli, pentru ca Alteta Voastra sa poata vedea .,.
ca intentiile mele sunt numai patriotice. . .
.
1

. . ,
I /

, .
(1) Aici s'a suprimat in Neamul romanese literar" o apreciere care in acest moment
nu era ingiiduita. N'am putinta de a revedea textul.
- -

"'-

"d
I , N z.

., www.dacoromanica.ro
A
 DESPRE MIHAIL KOGALNICEANU 227

Am onoarea de a fi cu eel mai adinc respect si cea mai vie recunostinta

al Alteei Voastre prea-umil si prea-ascult5tor supus;
_
, ,
. M. Kogeilniceanu (1)."
v .

Din ea se vede ca Inca dela plecare ideia acestei carp fusese in

mintea celui care se hranise din paginile lui Sincai, fiind ea asin-
-, gurul stop, singurul gaud, singura ambitie». Do aceia luase cu sine
Cronicile, a lui Miron Costin, a lui Nicolae Si o colectie de cantece
populare, Kogalniceanu fiind deci, dupa Asachi, eel dintaiu adu-
,
nOtor al for In Moldova, inainte de a sti ceva despre culegerea a 7
lui Vuc Kraragici Sarbul, care abia in .anii dela Berlin incepii sa
apara la Craguievat. Din micile lui venituri, ccolarul cumpar5, si la
Luneville csrti despre patria si natia lui, si din ziare el culege, .

noaptea, ce se mai poate adaugi la trecut. In Biblioteca Regale din r

Berlin incepe dupa modelul lui Sincaia face excerpte, din toate
isvoarele : unguresti, polone, bizantine chiar, cerand explicatii pro-
fesorilor.
Si astfel incepii a scrie, fara magulire, fara critics, incepii a scrie o

in noel spirit istoric, adaugand la faptele Domnilor InfAticarea feri-

cirii sau mizeriei poporului". Apucase a tipari partea pan5, la Mihai
Viteazul la librarul Behr, editorul schitei despre Tigani, carui
trebue sa =i dea tot materialul pan5, la 1-iu Ianuarie 1838, avAnd
s5, apara la balciul de Pasti (altfel, autorul va plati despagubiri). t 11

Oprelistea lui Voda inspaimanta. Asigur5, ca Puterile straine nu se 0. ,

vor formalize si aminteste cazul lui Vuc, iar la not al lui Grigoi.e
Plecoianu, care ataca pe Turci in 1838 far5, nici o suparare.
-t
III.
,
Legaturile cu Germania ale lui Kogalniceanu au continuat de
altfel. La 12 Fevruarie 1870 un dr. Brennecke, care-1 cunoscuse cu
- . o treime de veac innainte ca «institutor» al lui si calarise cu el
la Coepenick si in imprejurimile Berlinului, trimetea, din Posen o
descrier° de °Oratorio facuta la 1868 sin terile Dunarii-de-jos ci
la Constantinopole». Mama si sotia lui cunoscuser5, si ele pe stu- ;
dentul moldovean de pe vremuri ci, multamind pentru o mij-
,
locire care-i daduse Ordinul Megidie, Germanul doria lui Ko-
g5,1niceanu vieata pentru «a indeplini misiunea lui istoric5. si pro-
videntia15.». aTara dv.», ad5.ugia, el, «va avea un frumos viitor; .

-s

(1) Bibl. Acad. Rom., mss. Kogalniceanu (in limba trance*.

I-
, f
r

/ -

www.dacoromanica.ro
e
,
11 I +1,
 ...

_ . "
228 N. 1O1 GA
r r
toate fac sa se prevada ca va insemna intro zi, °and resursele-i
imense se vor fl desvoltat, printre torus cola mai favoritate».
La 1846 aceleasi cronici ale Moldovei dadeau istoricului mate- f

rialul pentru «Fragmentele» sale traduse in limba franceza, pe

care le trimetea si regelui Suediei si Academiei din Stockholm ';,..:!

dupa jumatate de veac si mai.bine, am roluat, cu aceleaSi infor- ' ,

matii, eu insumi relatiile cu invatatii suedezi --,-, si el ii _fagaduia ,..

-
ci monede suedeze ramase de pe urma lui Carol al XII-lea in ,,.,.

pamantul Moldovei. . . -
,)--
. .

-,
, Acuma isi indeplinise visul petrecerii la Paris, 05,ci scrisoarea 2,k, l'

, din Iunie a umaiorului M. Kogalniceanu, fost adjutant al A. S. -,_.f r

--

Domnul Moldovei», e datata din din 39 Rue de la Chaussee d'Antin.

Peste multi ani, in 1852, Kogalniceanu, acum insemnat scriitor
si om politic de viitor, era chemat do Secretariatul de Stat sa
publice, cu Anastasie Panu si Gheorghe Sion, cronica lui Sincai, I
, §1 Vornicul Paladi venia s5, ceara, pe langa letopisetele publicate
, ,., de vechiul cercetator al lui Miron», si «orice alte traduceri sau .

clocumente», pentru a pune bazele unei arhive a Moldovei.

Din aceste cronici Kogalniceanu atribuia una innaintasului sau
:
Ienachi. Cercetari critice recente cauta a-i lua acest merit; se
vede Ins5, dintr'o scrisoarea lui Baligot de Beyne (Ruginoasa 5/17
Julie. 1874) ca el atribuia lui Ienachi Kogalniceanu si cele doua
bucati de poezie din care una e relativa la uciderea lui Joan
Bogdan si a lui Cuza (era vorba si de o versiune aflatoare la
fostul Domn, in care sotia celui ucis b15,st5,ma pe ucigas cu na-
frama sangerata in mama). Se pare ca, Baligot pregatia o istorie
a fostului sau prieten si ocrotitor, si el consult& analele Imperiu-
lui otoinan. Mai tarziu tot Baligot scrie lui Kogalniceanu despre
corespondenta secretariului Stamaty (aflatoare la un erudit, Lair, I-
si pe care era s'o publice Emile Legrand, si se cereau
lui Kogalniceanu insusi (ca si lui Boliac).
La 1860 Inca, Ubicini-i semnala la Biblioteca mperial'a din
Paris manuscriptul, de care-i vorbise candva Balcescu, al celor
doua volume de cronici ale Moldovei prefacute in limba franceza,
dupa textul grec al lui Amira, de Nicolas Genier din Smirna, la
Angora; in 1741. Cunoscutul filoroman ,credea ea o tiparire itne-
diata a for se impune cum se impune si azi pentru a trezi
si un interes nou in jurul chestiei nationale romanesti. _

I- +i
I
t

1.

.
4-

www.dacoromanica.ro
.

c. ,
 , fs
\ .S.
4

DESPRE MIHAIL NOGALNICEANTI 229

. j Se stie ce frumos muzeu isi Meuse Kogalniceanu, admiral

"descoperitor 0 al valorii artei nationale. Cu privire la el, N. -I-. sl

Hurmuzachi sera la 25 Decembre 1874, din Cernauti: «Tabloilrile

bizantine nu le-am uitat: se afla dour", In biserica foastei manastirli
Voronet, o Maica Domnului si un Hristos, care- s'au scos de multi
. ani din vechea catapeteasma si se afla depuse neintrebuintate in
altarul bisericir numite. Am facut pasi de a-mi procura unul pen- .

-* , tru d-ta, si voiu alege care va fi mai putin defect. Ele cunt ori-
_ ginate pe lemn, insa negro, negrijite (1)».
H

IV.
.., . .

N - As semnala Inca un drum in Spania, pe care se pare a-I ti facut

- :', .,,
I -. Kogalniceanu dupa miscarea d'e la 1848, dupa imprastierea revd-
lutionarilor din Iasi, dupa fuga lui in Bucovina si lunile petreCute .

I-\ 'I- -. langa familia Hurmuzachi. D. V. M. Kogalniceanu mi-a aratat un

exemplar din Cronici destinat unei persoane femenine pe care o - ..
.:

intituleaza «prea-iubitA a luin, muy q.uerida. Atunci, in saloanele,

vestite, ale contesei _de Montijo ar fi cunoscut pe flea ei, Eugenia,
viitoarea Imparateasa a Francezilor. 'Si nu ,cred ca ma inseala amin-
tirea cand spun ca intro hartiile lui Kogalniceanu pastrate la -
Academie este si un manuscript de istorie a Spaniei, a carui tipa- r.
rire, and se va lumina cerul si pentru noi, nu va trebui sa intarzie. -, ,
Apoi a inceput marea epoca a Unirii, in care, pentru. Moldova,
, rolul eel mare a fost al lui, eel mai mare om de cultura, eel mai
mare orator, eel mai mare cugetator politic. Se stie -ce mult a
- hotarit pentru indeplinirea unei opere combatute de uneltele inte-
_ ,, reselor straine si batjocurito de corul neintelegatorilor Steaua Du- ..,..
i
'tetra a lui, la,care veniau subscriptii si de peste Milcov, ca a lui
.

, «loan Georgiu Marin brutarul din Ploiestin. .

, Nu se stie Ansa ca foaia trebuia sa se theme intaiu Unirea,
: si abia' in 1916 am dat la lumina programul ei, care se compuno
,

.
,
din aceste puncte, ce pot fi si azi, in cea mai mare parte, crezul ..,

unei ziaristice oneste: -,..,.' ._

. -. b .j.,.
, ---
. ,
-..;., ." ...
:.4--
.
(1) Aceast5, ,tire si toate cele noi la care nu se arata izvorul Bunt luate din hartiile
pastrate pins de d. C. Crupenschi, caruia, gi sotiei sale, nepoatado flea a lui M. Ko- ,

gillniccanu, nu lc pot multiimi in de funs pentru amabila buntivointil si pentru in-

credere. ,-
1 t\-
1
r
.
J.

t.

www.dacoromanica.ro
 4 1

. 230 N. IOF'0A

Prea-innaltate Doamne,
Cu mai multi literatori m'am,asociat spre a publics de la 1-itt Octomvrie
viitor un jurnal politic, literar si comercial supt titlul Un!rect.
Programul acestui jurnal va ti :
1 .
1. Politica generals.
2. Apararea limbii romanesti de spre exageratiile neologismului ardele-
nese, care in curand va face ca sa nu mai avem limbs.
3. Desvoltarea chestiilor de economie politics, industrie si comert, care
.

a3tazi formeaza una din bazele cele mai marl a activitatii lumii civilizate.
4. Desvoltarea agriculturii §i a industriei Principatelor si, in sfarsit,
5. Propasirea literaturii romanesti, ,
Marzenirile ce din inceput redactia isi impure sunt urmatoarele :
1. Respect dare religie si morals : .
,

. 2. Respect catre legile si ocarmuirea terii :

3. Neamestecarea numelui Domnului stapanitor in orice chestie si dis-
. cutie :
4. Ferirea de personalitati si neintervenirea in chestiile vietii private. .

Pentru pazirea acestui program si respectarea margenirilor mai sus ci-

tate, ma fac raspunzator catra Ocarmuire, si din inceput ma supun legilor
tiparului statorite in Principat.
. Plecat dar rog pre Inaltimea Voastra sa binevoiti a porunci locurilor
competente de a se invoi libera publicare a acelui jurnal.
A inaltimii Voastre
prea-plecata sluga:
M. Kogdlniceanu (1).
29 August 1855.

Poste noua ani acela care salutase in neuitate cuvinte pe

Alexandru loan I-iu ca Domn al acelei Uniri careia ni,ci pe nume
nu i se putea spune in 1855, era un politician disgratiat. Si, intr'o
clips de boala, de obosea15, ci desnadejde, el 1c1 faces, ministru
cazut, la Rapi, in ziva de 15 August 1861, ci testamentul, dupa
douazeci qi doi de ani de cand a servit terii sale», recOmandindu-ci
familia Adunarii terii, «amicilor» ca ci «protivnicilor politici», «ci,
la urma, ci Domnului, pe care-1 roaga «sa se gandeasca la slujbele
ce i-am limit in timpuri grele». Si el incheie astfel : «Adio, Roma-
nie, fii units macar dupa moartea nea» (2).
ti
(1) Bibl. Academiei Romb.ne, ms. 1173.
4 (2) Aceasta e dorinta mea cea depe urma. Mor aurae. Douilzeci si doi de ani am

www.dacoromanica.ro
 7

- DESPRE MIHAIL KOGALNICEM1D 231

Peste trei ani soarta-i Wade& favoarea de a impune unei clase

politico fara simtul realitatilor ca i MIA' lumina unui ideal superior
improprietarirea teranilor, marele sau titlu de glorie (1).
Cand it pomenim astazi, innaintea amanduror marilor probleme
ale vietii lui,. trezite inaintea noastra peste morminte si ruine,
avem nevoie mai mull decat oricand de spiritul lui.
0 de-am fi putut contribui cat de putin la evocarea lui, necesara!
servit terii mole. Imi recomand femeia si copiii Adunarii terii. Rog pe amicii si protiv
nicii politici sa li fie mild de copilasii miei. Nu cer de la tiara mea alta decat ca sa i
cumpere fabrica mea de postav, dupes valoarea ei, ca asa sa se poata" plati datoriile ,
,,, %
mele si sa ramaie familiei mele o casa si o bucatica de pamant. Pe femeia mea o numesc
epitropa deplina si fara a avea a da sama cuiva de administratia putinei averi. Doresc ca
/ casa si mosia Rapile sa ramaie la baieti. Iar partea fetei sa se inchipuiasca In bani. , .
Inca odata rog pe Adunare, macar dupi moartea mea sa tie seamy de slujbele mele.
Rog asemenea pe Alexandru loan sa gandeasca la slujbele ce i-am facut In timpuri
,r, grele. Adio, Roman* fii units macar dupes moartea mea ! ,
.

. i
M. Kogatniceanu.
15 August 1861, satul Rapile. :_
.

'.
'
..,
/\
II _ ( ,

N. B. Cartile si manuscriptele mele le las Universitatii, afara de toate acele uvrajuri , ,..
care sa se imparts Intre copiii mei. Straiele mele sa se deie jumatate camardinierului ,
meu si cealalta jumatate la celelalte slugi si vatasi. Pusca sa fie a lui Coco, pistoalele
lui Jan si j Luciei.
Kogdlnicednu.
(1) 0 scrisoare a lui din 1867, despre rolul ce a avut In politica terii, despre greselile
lui Voda Cuza si ale noului Domn si despre viciul primitiv al politicei de partid se va
da cat mai curind. B o adevarata revelatie.
I,

: .
15 s

r e rt1

r.

a."

",

;
If

' ;5. -

www.dacoromanica.ro
 ro
-I

Ana lele Academiei Romane. L. B.

V
Dona inscriptii, noun gasite la Manastirea Bistrita (Neaml), do
.. .._
e .

N. Iorga , -,20
,1
,C.
Mtintele Athos in legatura cu terile noastre de N. Iorga . . . . 1.-
J
., Din influentele.politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise
Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursa . . . . . . . . -,20 .

.., Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,
,. , de N. Iorga --,50
,.. Exploratfuni austriace po Dunare la sfarsitul veacului al XVIII-lea , .

de N. Docan 2
' Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,
de N. Iorga. -,20
Nifon II, PatriarhulitConstantinepolului, de Diaconut Dr. Nic. M.
Popescu ,80
... Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanesc, de
N. Iorga ,20
Sedinta Academiei Romane dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza. -,60
Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga. -,20
Fundatiuttile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga . . . . -,30 .

i ,. Un act romanesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-

- ron, de N. Iorga -,20
de N. Iorga . . . . . . . . ..

Nona documente basarabene, de N. Iorga

... .....
. 0 harts a Terii-Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

..... .. .
-,50
,20
,. Situatiunea internationals a Principatului Terii-Romanesti in .

vremea lui Serban Cantacuzino (1678-1688), de loan Radonie. -,30

Corespondenta Domnilor si Boierilor romani cu Metternich si en ,
Gentz hare anii 1812-1828, de Loan C. Filitti . . . . . . -,50 .. -

fanelli . ...... . . . . .
Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . .
. ........ .
Stalpul lui 'Villain Racovita Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-
.
- -
--,50
-,40
Venetia in Marea Neagra, II : Legaturi cu Turcii si en crestinii
(1389-96), de N. lorga . . . . . . . . . .........
din Balcani dela lupta dela Cosovo pans la cea dela Nicopole
-,50
.....
- .

'font. Desbaterile Academiei in 1914-1915 5.--

, XXX VIII 111e)norlile Sectiunii Istorice . . . 15.-
Venetia in Marea Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan eel
Mare si Mediu' politic al desvoltarii lor, de N. lorga . . . . -,80
Iorga .. . . . . . . . .. . . .
. . ......... .
Pilda bunilor Domni din trecut feta do scoala romaneasca, de N.
160
Serisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . . 1,50
Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu si sco-
purile Academiei Romane, de N. Iorga
Opera de istoric a Regelui Carol, de N. Iorga . .
-,20
. .....
,-90
Neamul Agarici. - Razesi falciieni si vaslueni, de N. lorga . . . -,20
Imperialismul austriac si eel rus in desvoltare paralela, de N.
Iorga . . . . . . . . -,30
Din legaturile noastre cu Sarbii, de N. Iorga . . . . . . -,20
Privilegiile sangailor dela Targu-Ocna, de N, lorga . . . . -,20
Cetatea Ulmetum. III. Descoperirile ultimei campanii de sapaturi
2.- t
din vara anului 1914, de Vasile Pcirvan ...... . . . . ,,. .

Dreptul la vieata al statelor mici, de N. Iorga

.....
Cateva stiri despre comertul nostru in veacurile al XVII-lea $i
XVIII-lea, de N. Iorga,
,
,20
-,20
Un dascal uitat: Grigore Plesoianu, de N. (*.byes.
Dardanelele (Amintiri istorice), de N. lorga
Zidul cetatii Tomi, de Vasile Pcirvan .. .
...... 1.-
-,30
1.- . . .

,1. Cateva lainuriri noun cu privire la istoria Romanilor, de N. Iorga. -,30

Vechimea rumaniei in Tara-Romaneasca si legatura lui Mihai
Viteazul, de C. Giurescu , -,70
Faze sulletesti si carti reprezentative la Romani cu specials pri-
vire la legaturile <,Alexandrieli cu Mihaiu Viteazul, de N. lorga. 2.-
Contributiuni la Istoria Romanilor ardeleni, 1780- 1792, cu 84 acte
-- si documente inedite, culese din arhivele,din Viena, Budapesta,
Sibiiu si Brasov, de Dr. loan LuPas 2 ---__,
Emigrarile de peste munti, de I. Nistor . . . . . . . . . -,50
Episcopal Vasile Moga si profesorul Gheorghe Lazar, de Dr.
; Loan Lnpa -GO
i
1.,

www.dacoromanica.ro
 Anatole Academiei Bona line. L. B.
Tom. XXXVIII.Desbaterile Academiei in 1915-19.16 6.-- .
.. XXXVIIL Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . .
Cateva stiri noua relative la legaturile noastre cu bisei ica con- .
12.
stantinopolitana in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, de
N. Iorga ,20
fmpozi tele in functiune economics gi politica sociala, de G. N. Leon ,20
In legatura cu Biblia dela 1688 gi Biblia dela 1667 a lui Nicolae
Milescu, de N. Iorga . . . . .
Monete vechi romanegti inedite sau putin cunoscute, de Const.
. ............ .
,20
Moisil ,50
Carpa4ii in luptele dintre Romani gi Unguri, de N. lorga . . . ,30
Barbi, Bulgari gi Romani in Peninsula Balcanica in evul mediu,
de N. lorga . . . . . . . ,30
Romania fats de -capitulatiile Turciei, de loan C. Filitti . . . MO
Despre rumani, de C. Giurescu . . , . . . .
. . . .
. .60 .

Documente privitoare la Episcopia din Maramurag, de Preotul Dr.

Alexandru Cziple . . . . . . . . . . . .
Amanunte din istoria noastra in veacul al XIX-lea, de N. lorga. ,70
1,20. . . ..... .
lordache Olimpiotul, vanzatorul lui Tudor Vladimirescu, de N.
Iorga ,50
Doua contributii la istoria bisericeasca a Romanilor, de N. Iorga. ,30
Cetatea Giurgiu: Originile gi trecutul ei, de N. A. Constantinescu. 1.
Contributiunea numismaticei la istoria antics a Romanist trans-
dunarene, de M. C. Stuzu ,50
Histria. 1V. Inscriptii gasite in .1814 1915, de Trasile Parvan . ..
Legaturile romanilor en Ru,sii apuseni gi cu teritoriul zis .ucrai-
3.
nian., de N. lorga ,60
........ .
-
Cava mai mutt despre vieata noastra culturala si literary in
lul al XVIII-lea, de N. lorga . . . . . . ,40
Corespondenta consulilor englezi din Principate. 1828-1836, de
loan C. Filitti . . , . . .... . . . . . . ,80
. .....
.

Originea gi sensul directiilor politico in trecutul terilor noastre,-

de N. Iorga . . .
--,20
XXXIX.Desbaterile Academiei in 1916-1919 . . . . . 40, . .

V XXIX ,11entoriile Sectiunii Istorice . . .. . . . (Sub presci). .

- Alte note despre cultura gi vieata socials romaneas.ca subt vechiul

regim, de N, Iorga . ,30
- v Un reprezentaut at Elenismului In Moldova sub vechiul regim:
Constantin Evnoinie, cu note asupra familiei Ilurmuzaki, de
N. lorga . . . . . . . . . . .
(erusia din Callatis, de V. Parvan -- cu o stamps . . . .
.
... . 3.20
Din relatiile Franco-Romane: Un scriitor francez despre Romani
,si un scriitor Roman in Franta : Elias Regnault si Grigore
_ Ganescu, de N. lorga 2,

t
r

Cartea Romatteasca test. tie Arte Grafice (CAROL 0013L, S-sor 1. St. RatiOescit,

www.dacoromanica.ro