http://meditatii-orga-clape.blogspot.ro/2011/01/ton-semiton-clapele-negre-ocatave.

html

Petre Tutea Cugetari memorabile

************* Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. ntelectul e dat omului! dupa parerea mea! nu ca sa cunoasca adevarul! ci sa primeasca adevarul. Tot ce teoretic este "ust este practic necesarmente "ust. #u si invers! ca oamenii au practici sinistre $n istorie. %m avut revelatia ca $n a&ara de 'umne(eu nu e)ista adevar. *ai multe adevaruri! (ic eu! raportate la 'umne(eu! este egal cu nici un adevar. ar daca adevarul este unul singur! &iind transcendent $n esenta! sediul lui nu e nici $n stiinta! nici $n &ilo(o&ie! nici $n arta. Si c$nd un &ilo(o&! un om de stiinta sau un artist s$nt religiosi! atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga *aicii 'omnului. %cum! mai la batr$nete! pot sa spun ca &ara 'umne(eu si &ara nemurire nu e)ista adevar. %u &alsi&icat suta la suta alegerile. %ti citit +Complicatiile tehnicii votarii+, #u puteam sa vote( nici eu! at$t era de complicat- Pai ce-i acest ceusesc ./0 pentru niste golani care nu-s $n stare sa conduca nici o gara, ncapacitatea de guvernare a astora s-ar putea sa &ie sansa hoitului rom1n sa devina viu... +'omnule Tutea! daca ati &i &ost ales presedinte la 20 mai! prin absurd! care ar &i &ost prima hotar$re pe care ati &i luat-o,+ - Prima hotar$re: privati(area! $nsemn$nd constructia celor doua comune: comuna agrara! $ntemeiata pe gospodarul dibaci si priceput! si comuna urbana! guvernata de $ntreprinderi! de acesti giganti ai lumii moderne. Si as &i creat institute care sa sincroni(e(e poporul rom1n cu toate cuceririle speciei om! mutate $n spatiul valah. Ca eu nu contest poporului rom1n ca limba lui si geniul lui intelectual $i permit sa mute creatiile speciei om la el acasa. 2mul! c$nd e singur! poate &ace &el de &el de unelte. %dica devine american! spun eu. 3u as scrie peste Statele 4nite ast&el:+2mul este un animal care &abrica unelte.+*-au $ntrebat unii care s$nt &oarte &iloamericani ce cred despre americani. S$nt lacatusi cosmici! domnule! le-am (is. ndia! de pilda! este in&erioara tehnic %mericii. #ici nu $ncape $ndoiala: %merica o baga la "iletca. 'a5 spiritual %merica e o 6hana7 pe l$nga ndia e primitiva.

%mericanii nu mor $n ra(boi. S$nt supra$narmati. 'au lovituri (drobitoare. 8a ei cine &ace economie la munitie raspunde $n &ata Senatului. 3u nu pot &i americano&ob dec$t $n ceea ce priveste descompunerea religioasa $n secte. 'ar din punct de vedere politic... si noi si rusii ar trebui sa avem $n &rescele din biserici un Columb! caci &ara el $nvatam acum nemteste cu dictionarele pe genunchi. 9n belsugul de-acolo nu poate aparea o g$ndire teologica. %mericanii n-au vocatie7 $l invoca pe 'umne(eu doar ca sa le binecuv$nte(e pravaliile. 3i g$ndesc negustoreste. 3)ercita stap$nirea lumii doar la casele de bani. %ntisemitismul nu e o reactie spontana a rom1nilor! a germanilor! a polonilor! a &rance(ilor! a americanilor! ci e provocat de evrei! prin e)ces. 3 provocat de ei ca spaima! cre($nd ca-l previn. %ntisemitismul &unctionea(a dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai daca rabinul *oses :osen! care e doctor si &ace parte din Consiliul *ondial 3vreiesc! $l $n"ura pe 3minescu... Pai ce ar (ice el daca eu l-as lua pe *oise pe &aras, #u am &ost si nu s$nt antisemit! pentru ca ar $nsemna sa &iu anticrestin. Pentru ca! sa &im cinstiti! Cristos nu e din ;alticeni. 2 baba murdara pe picioare! care sta $n &ata icoanei *aicii 'omnului $n biserica! &ata de un laureat al premiului #obel ateu - baba e om! iar laureatul premiului #obel e dihor. ar ca ateu! asta moare asa! dihor. 3u c$nd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. 9ntre un credincios si un necredincios! nu e)ista nici o legatura. %la e mort! su&leteste mort! iar celalalt e viu si $ntre un viu si un mort nu e)ista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu. %teii si materialistii ne deosebesc de animale prin &aptul ca nu avem coada. %teii s-au nascut! dar s-au nascut degeaba. 3u nu detest burghe(ia. 3u m-am lamurit ca un om care vrea sa &ie bogat nu este un pacatos. Spunea odata un preot batr$n: Circula o (icala ca banul e ochiul dracului. 3u nu-l concep ca ochiul dracului! eu $l concep ca pe o scara dubla. 'aca-l pose(i! indi&erent $n ce cantitati! si te misti $n sus bine&acator pe scara! nu mai e ochiul dracului. ar daca cobori! atunci te duci cu el $n in&ern! prin vicii! prin lacomie si prin toate imper&ectiile legate de orgoliu si de po&ta de stap$n. #u pot evita neplacerile batr$netii si nu ma pot supara pe 'umne(eu ca m-a tinut p$na aproape la noua(eci de ani. 9nsa batr$nii au o supapa &oarte $nteleapta: au dreptul la nerusinare. 2 nerusinare nelimitata. C$nd ma g$ndesc la su&erintele batr$netii! $mi dau seama ca $n natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. ;aptul ca murim! de cele mai multe ori la timp! este un semn al dragostei lui 'umne(eu pentru noi. 3u s$nt iudeocentric $n cultura 3uropei! caci daca scoti <iblia din 3uropa! atunci Sha=espeare devine un glumet tragic. ;ara <iblie! europenii! chiar si laureatii premiului #obel! dormeau $n craci. Stiinta si &ilo(o&ia greaca s$nt &oarte

&olositoare! dar nu s$nt m$ntuitoare. Prima carte m$ntuitoare si consolatoare pe continent suverana - e <iblia. 3)ista o carte a unui savant american care $ncearca sa motive(e stiinti&ic <iblia. %sta e o prostie. <iblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate. 8uther! c$t e el de eretic si de (ev(ec! a spus doua lucruri e)traordinare: ca creatia autonoma e o cocota si ca nu e)ista adevar $n a&ara de <iblie. *ie mi-a trebuit o viata $ntreaga ca sa a&lu asta. 3l nu era asa batr$n c$nd a dibacit chestia asta! ca era calugar augustin... *ie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca $n a&ara de <iblie nu e nici un adevar. Sha=espeare! pe l$nga <iblie! - eu demonstre( asta si la Sorbona - e scriitor din 6aesti. 9n a&ara slu"belor bisericii! nu e)ista scara catre cer. Templul este spatiul sacru! $n asa &el $nc$t si vecinatatile devin sacre $n pre(enta lui. Stii unde poti capata de&initia omului, - te $ntreb. 9n templu. 9n biserica. %colo esti comparat cu 'umne(eu! &iindca e)primi chipul si asemanarea 8ui. 'aca <iserica ar disparea din istorie! istoria n-ar mai avea oameni. %r disparea si omul. 9n biserica a&li ca e)isti. Ce pustiu ar &i spatiul daca n-ar &i punctat de biserici9n a&ara de carti nu traiesc dec$t dobitoacele si s&intii: unele pentru ca n-au ratiune! ceilalti pentru ca o au $ntr-o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mi"loace au)iliare de constiinta. Ceausescu n-avea masca de golan! ci masca de golan &ioros. #u mi-am $nchipuit ca un golan anal&abet poate sa aiba o asemenea po&ta de lu)urie. >ila lui de la #eptun...totul e de aur acolo. '-aia s-a si numit +epoca de aur+... %sa-(isul trium& al proletariatului! care a s&$rsit ca trium& al lui Ceausescu! a &ost trium&ul lui 6olanescu si o trecere $n $ntuneric. %sta a &ost revolutia proletara. Ce s-a petrecut $n decembrie 5./ n-a &ost o revolutie! ci o restauratie: geniul politic al poporului rom1n a atestat rease(area $n ordinea naturala. %sta s-a $nt$mplat atunci: o restauratio magna. ;ara sa ignor "ert&ele de la Timisoara! ma opresc la mani&estatia din &ata Comitetului Central! c$nd multimea a huiduit tiranul. %tunci s-a $nt$mplat un &enomen &undamental: reintrarea $n ordinea naturala a poporului rom1n. C$nd multimea $i re&u(a tiranului $ncrederea! asta calca $n gol. %sa a calcat Ceausescu - $n gol. Cioran e o inteligenta pura. Pai! ca sa te &$t$i ca el prin Paris! trebuie sa ai inteligenta. Ca acolo inteligenta este- %re o singura trasatura inadmisibila $n &iinta lui: e neconsolator. 3u m-as $nt$lni cu Cioran $n nelinistile mele! care seamana cu ale lui! iar el s-ar $nt$lni cu misticismul meu $n lirismul lui. 9n ce priveste cearta lui cu 'ivinitatea! eu sper ca Cioran sa nu moara aici unde s-a nascut! cum a murit ?ant. 3u pe Cioran $l vad $mpacat $n amurg cu sine! cu S&$ntul %postol Pavel si cu %bsolutul 'ivin! pentru a nu muri $n lumea aceasta. Ceea ce e ciudat la Cioran! nu e nelinistea de a &i om! ci nelinistea de a &i rom1n. Comunismul e cea mai mare a&lare-$n-treaba din istoria omenirii. Comunistii au vrut sa ne &aca &ericiti cu &orta:ba! sa &iti &ericiti! ca va ia mama dracului%dica sa man$nci bine! sa bei bine! sa dormi bine si la loc comandaCa sa constati ca e incapabil comunismul de guvernare! nu trebuie sa ai doctoratul $n stiinte sociale. 2rice bou vede ca nu e bun. 3l vede ca ma-sa rabda! nevasta rabda! copiii rabda... vede tot si totul pute.

% te poune comunismului $nseamna a apara puritatea Codului Penal. Comunistii nu trebuie tratati ca in&ractori de drept comun. Ca hotii de bu(unare! ca t$lharii! ca violatorii de dame... Comunismul e imanentism absolut: el muta complet omul $n lumea asta. Comunismul $nseamna negatia omului total! ca omul total apartine la cele doua lumi:lumea trecatoare si lumea vesnica. 2r! comunismul ancorea(a $n dimensiunea lumii trecatoare si $n &elul asta nu e uman. Pentru ca daca $i spui unui om normal: ma! esti un animal rational muritor si dupa tine ram$n doar viermi si minerale - $ti da cu b$ta $n cap*-am g$ndit sa scriu un pam&let anticomunist si m-am g$ndit sa iau anticii si modernii! cei mai mari pam&letari pe care-i $nt$lnesc! si sa iau de acolo cele mai acidulate imagini sau &iguri de stil. Si m-am g$ndit ca e un travaliu odios! gratuit! nu &ace trei parale. Si am a"uns la o intuitie mult mai corecta pentru a de&ini orice miscare comunista. au un Cod Penal cu trihotomia! tripartita divi(iune a in&ractiunilor: crime! delicte si contraventii. 'e&inesc crimele pe r$nd! delictele pe r$nd si contraventiile pe r$nd! si scriu dedesubt: comunismul e in&ractor la ordinea universala! naturala pre(enta $n acest integral Cod Penal. 3i s$nt in&ractori! comunistii! nu s$nt oameni politici. 'e alt&el! 'ouglas! ministrul de e)terne al %mericii! a dat o de&initie a comunismului: e)ista $n dreptul penal crime continue si crime continuate7 comunismul e o crima continua. Comunistii s$nt at$t de terestri! ca eu nu i-as lasa nici sase urce $n avion! si $ntre <ucuresti si *oscova i-as pune sa mearga pe "os! umpl$nd desagii cu m$ncare din loc $n loc... Comunistul stie ca e animal! stie ca e rational si stie ca e absolut muritor. 'ar $n &elul asta! cu toata rationalitatea lui! $ntre el si dihor nu enici o deosebire. Comunismul! unde a trium&at! te beleste sistematic. :usia a demonstrat - tehnic! practic si teoretic - nulitatea comunismului. Stalinismul e de&initia comunismului. 4nde nu e stalinism! dupa trei luni cad de la putere! ca nu s$nt $n stare sa dea nici... apa. #u se poate impune comunismul dec$t cu b$ta! cu parul#u se poate &ace economie $n comunism si de catre comunisti. %stia nu s$nt $n stare sa conduca nici o comuna rurala. 9ncurca apele! $n&unda &$nt$nile... Comunismul este un cancer social. 4nde se instalea(a! ram$ne pustiu. %t$t e)trema st$nga! c$t si e)trema dreapta s$nt &alimentare. Comunismul! de pilda:premisa lui ma"ora e egalitatea reala! absoluta a oamenilor. 9n nici unul din regnurile cunoscute nu e)ista egalitate - nici $n regnul mineral! ca aurul nu e egal cu carbunele! nici $n regnul vegetal! ca plantele nu s$nt egale! si nici $n regnul animal! ca pisica nu e egala cu leul! cel putin ca &orta. Si nici $n specia om nu &unctionea(a! cu at$t mai mult! principiul egalitatii. 3 damnat esential comunismul prin premisa lui ma"ora: egalitatea reala a oamenilor! care este o utopie. Si $nca... da! vorba lui <erdiaev! cusurul utopiilor nu sta $n constructia lor! ci $n &aptul ca toate s$nt reali(abile. 3 un parado)! $nsa este adevarat ca parado)ul este limita p$na la care poate merge inteligenta umana! dincolo de care apare nimicul. Comunistii s$nt vacari: considera oamenii ca vacarii cire(ile. Cum poti g$ndi egalitatea absoluta - ca asa trebuie s-o g$ndesti ca sa &ii comunist - c$nd nici nu iesi bine $n strada si te-nt$lnesti cu ea! cu inegalitatea, Si la comunisti s$nt stap$ni si slugi! dar ei s$nt ipocriti! pentru ca stiu ca iegalitatea oamenilor nu poate e)ista nicaieri7 s$nt per&ect escroci! tocmai pentru ca a&irma ca esenta comunismului este egalitatea reala a oamenilor. Premisa egalitatii absolute e nula! iar socialistii adauga putin si&on $n vinul asta. Sistemele sociale trebuie de&inite &inalist! prin ce urmaresc. Comunistii urmaresc egalitatea anarhica &inala. %stia s$nt comunistii - anarhisti- Prin &inalitatea lui! mar)ismul nu e ostil anarhiei! pentru ca nu poti &i egalitar dec$t daca esti anarhic.

C$nd se vorbeste de totalitarismul comunist e o contradictie $n termeni. Totalitari nu pot &i dec$t oamenii care pleaca de la $ntreg la parte - dupa &ormula aristotelica. 2r! comunistii! nu s$nt totalitari. 'upa ce ma oriente(, 'upa *ani&estul comunist! care e evanghelia lor! evanghelia rosie. %colo se spune ca idealul lor e o societate &ara stat! &ara clase! conceputa ca o asociere libera de indivi(i. 3 incendiul anarhiei &inale! s&$rsitul *ani&estului! cum (ice ?aut=i. Comunistii s$nt anarhisti la &inalitate. Totalitari s$nt &ascistii! hitleristii si <iserica Catolica! pentru ca si ea pleaca de la principiul aristotelic: $ntregul premerge partea. %stia s$nt totalitari. *i-a spus un (iarist: #u mai spuneti asta! ca (apaciti tineretul- 'aca toti $i considera pe comunisti totalitari! nu pot sa dau pe post asta... 'ar eu - ce-i $n gusa si-n capusa. #u ma dau $napoi. #u pot sa mint. Cei care stau sub &luviul evenimentelor! stau &ie din orgoliu! &ie din capacitate de adaptare. 'at! de multe ori! adaptarea la $mpre"urari se cheama con&ormism si con&ormistul se deosebeste de plosnita doar prin aceea ca ea n-are ratiune...Cei care nu se con&ormea(a trag consecintele! &ie din orgoliu! &ie din incapacitate de adaptare. 'ar adaptarea tine mai mult de biologic dec$t de spiritual. 'e pilda eu ma situe( $n &luviul in&orm al stanilismului! care se revarsa prin stanilismul haotic anglo-sa)on asupra 3uropei centrale. 'eci cum pot &i eu! daca $ncerc sa "udec acest &luviu in&orm al stanilismului care situea(a omul $n regnul animal! cum pot eu sa scap de acet animalism, Prin orgoliu! ma opun - si intru $n temnit. Prin con&ormism! devin un simplu animal adaptabil. 'e alt&el! sa stiti un lucru:$n lupta cu evenimentele politice ma"ore omul basculea(a $ntre eroism si lasitate. Te supui evenimentelor! stiind ca singur nu le poti $n&r$nge7 si nu-ti convine sa candide(i la eroism. :eactionar e cel vetust si $nvechit. Conservatorii mari nu s$nt reactionari! pentru ca au de partea lor legile eterne ale lui 'umne(eu. Cred ca acum la noi! ar &i optima o conducere conservatoare! reali(ata $nsa $ntr-un climat democratic. %dica un partid conservator! traditionalist! nationalist! $ntr-un climat liberal. Ca sa nu &aca din conservatorism instrument de tiranie! ca eu nu pot sa accept $n numele nici unei idei sa asupresc o singura celula dintr-un om. Constitutia liberala din 1/2@ nu e o opera! e o capodopera. 4n rege puternic! $n&asurat $ntr-un stat al normelor liberale: separatia puterilor si libertati c$te doreste nea #ita7 nici nu poate duce at$tea libertatiPlaton are un demiurg care nu e creator! ci doar un meserias de geniu! &iindca materia $i premerge. Prima idee de creatie reala! au adus-o $n istorie crestinii. 'e creat doar (eul crea(a! iar omul imita. 3u c$nd citesc cuv$ntul creatie - literara! mu(icala! &ilo(o&ica - lesin de r$s. 2mul nu &ace altceva dec$t sa re&lecte $n litere! $n mu(ica sau $n &ilo(o&ie petece de transcendenta. Cum sa &ie creatura creator, +Aai tata! sa-ti arat mosia pe care ti-am &acut-o c$nd nu eram $n viata...+ Pai cum sa &ie creatura creator, 2mul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal. Si uneori nimereste! alteori! nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea &enomenului din el s$nt crestinii. Crestinismul nu poate &i identi&icat cu nici un sistem &iloso&ic! monist! dualist! sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. 'espre crestinism! <ergson spune ca noi $l respiram. %re materialitatea aerului. Seamana cu aerul. #oi s$ntem crestini &ara sa vrem. Si c$nd s$ntem atei s$ntem crestini: ca respiram crestinismul cum respiram aerul. Crestinismul nu e ideologie! ca atunci se aseamana cu mar)ismul. :eligia e e)presia unui mister trait! or ideologia e ceva construit. % &i cresti $nseamna a cobor$ %bsolutul la nivel cotidian. #umai s&intii s$nt crestini absoluti. %ltminteri! crestinismul! g$ndit real! e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut. Suveran &ata de natura! supus 'ivinitatii! nemuritor si liber prin depasirea e)tramundana a conditiei sale - acesta este omul crestin.

#imic nu poate inlocui crestinismul7 nici toata cultura antica precrestina. 3u s$nt de parere ca apogeul 3uropei nu e la %tena! ci $n 3vul *ediu! c$nd 'umne(eu umbla din casa $n casa. 3u de&inesc stralucirea epocilor istorice $n &unctie de geniul religios al epocii! nu $n &unctie de ispravi politice. sus Cristos este eternitatea care punctea(a istoria. 'aca nu cunosti revelat - prin gratie divina - sau inspirat! nu cunosti nimic. 'e pilda! povestea cu marul lui #eBton! care a ca(ut. #u stiu unde am citit eu stupiditatea asta: + l tomba dans une mCditation pro&onde Dui l5a conduit "usDu5a la loi de la gravitation universelle+. Si eu spun: daca #eBton g$ndea p$na la Eudecata de %poi! nu descoperea nimic- 'ar el a &ost mult mai $ntelept. C$nd a &ost $ntrebat cum a descoperit gravitatia! a (is: %m &ost inspirat. Pai scrie pe mar! sau scrie undeva $n natura + legea gravitatiei+, ;enomenele lumii interioare si ale lumii e)terioare tac. ar omul autonom si orgolios creds ca e)plorea(a lumea interioara si e)terioara cu "ocul lui de ipote(e si ca descopera ceea ce vrea el. 3l cauta7 dar eu spun ca el cauta! nu ca a&la. Sau daca a&la! trebuie sa &ie ca #eBton! inspirat. #-ar trebui sa se vorbeasca asa mult despre democratie. 3u! $n materie de democratie! nu am nici o parere personala. *a bi(ui pe doi g$nditori clasici. Pe Platon si pe %ristotel. Platon sustine ca s$nt trei &orme de guvernam$nt degenerate:tirania! oligarhia si democratia. %ristotel spune ca democratia este sistemul &ace &iecare ce vrea. Si eu am spus: dupa cum se vede. <ergson e mai cuviincios ca %ristotel si (ice ca democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umana! dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. 'eci democratia e sistemul social $n care &ace &iecare ce vrea si-n care numarul $nlocuieste calitatea... Trium&ul cantitatii $mpotriva calitatii. <ergson a &ost acu(at $n micul dictionar &ilo(o&ic al lui Stalin ca e &ascist. ;ara sa g$ndesc $n stilul darBinismului social! nu pot sa ram$n indi&erent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. 'emocratii g$ndesc corpul social aritmeti(at: numara capetele toate si unde e ma"oritate! hai la putere. Su&ragiul turmei%sta e parerea mea despre democratie. 9n democratie! numai $nt$mplarea naste un mare se&. 'e pilda! un mare conducator $n democratie a &ost Clemenceau! care a condus politic primul ra(boi mondial. 3u! c$t as &i de aristocrat $n g$ndire! politic trebuie sa &iu democrat. *asa e absoluta7 &iecare prost luat $n parte e un prost si at$t. 'ar toti prostii astia! luati $mpreuna! s$nt un principiu istoric. Prin $nsasi ordinea ei ideologica! democratia $l obliga pe idiot sa stea alaturi de geniu si sa-i poata (ice: ce mai &aci! &rate, Partea proasta este ca oamenii de e)ceptie pot a"unge captivi $n cire(ile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut! deoarece prin masa se e)prima specia. Prin individ se e)prima personalitatea. #umai ca! uneori! un individ a"unge sa in&luente(e &oarte mult asupra maselor. %cestia s$nt alesii. storia este &acuta de alesi. Parado)ul societatii umane este ca multimea $i produce pe conducatori! iar acestia o conduc. deea de echilibru social este caracteristica oricarei democratii burghe(e. %sta e &orta constanta a democratiei. ar e)tremelor - &ie e)tremei st$ngi! &ie e)tremei drepte - ! care violea(a ideea de echilibru social! democratia le este ostila. 3u nu s$nt democrat. %m asemanat democratia cu "igodia la c$ine: nu scapa dec$t cei care s$nt tari. 3u s$nt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect &ata de poporul rom1n. Si p$na la urma mi-am modi&icat po(itia: nu s$nt democrat! s$nt demo&il! iubitor de popor. 'emocratia totala e cimitir istoric. #oi nu s$ntem $n pericol! ca n-avem nici macar democratie7 un cimitir istoric presupune un trecut de viata care sa &ie $ngropat.

Si totusi cel mai bun sistem social e cel care pleaca de la respectul mastii de om: democratia. 'emocratia e imper&ecta! dar &ara ea e greu de vietuit. 3ste un soi de haos suportabil. 'emocratia este sistemul social care &ace posibila e)istenta idiotului alaturi de geniu. 'ar ea se deosebeste de egalitarismul comunist prin lege. 9n democratie legea &unctionea(a! $n vreme ce $n comunism legea nu e)ista7 e tiranie. 3u cred ca omul e &acut de 'umne(eu si cred ca 'umne(eu n-a instalat nici un drac $n el. #u pot sa spun ca 'umne(eu a &acut un om purtator de drac. 'aca omul e &aptura lui 'umne(eu! dracul intra ocolit acolo! nu intra cu voia 8ui. 4n &ilo(o& care se (bate &ie sa gaseasca argumente pentru e)istenta lui 'umne(eu! &ie sa combata argumentele despre ine)istenta lui 'umne(eu repre(inta o poarta spre ateism. 'umne(eul lui *oise este neatributiv. C$nd $l $ntreaba *oise pe 'umne(eu: Ce sa le spun alora de "os despre Tine, - 'umne(eu $i spune: 3u s$nt cel ce s$nt. 9n &ata lui 'umne(eu! geniul e var primar cu idiotul. <inele si raul s$nt conceptelepedagogiei lui 'umne(eu &ata de oameni. 'umne(eu s-a revelat! dovada ca este. 'e &apt! v$n(oleala asta haotica a lumii actuale! &ram$ntarea lumii actuale! ma convinge ca nu e)ista dec$t 'umne(eu. Ca totul e muritor! si universul si omul! si ca lumea a &ost &acuta de 'umne(eu din nimic si o va spulbera din orgoliul divin de-a o &ace din nou - consider$nd ca prima lui isprava s-a $necat istoric. 9n celebra 'Cclaration des 'roits de l5Aomme et du CitoFen a :evolutiei &rance(e! prima propo(itie e o idiotie absoluta sau $n cel mai bun ca( un so&ism: 2amenii s$nt egali de la natura. %sta e ca si cum ?ant ar &i egal cu liescu. 2amenii s$nt inegali de la natura. Sint inegali $nsisi membrii unei &amilii! $n care unul poate &i genial! altul mediocru si altul imbecil. Substanta ereditara e un mister. 3galitatea e cel mai mare dusman al libertatii. Principiul egalitatii! pe care-l vehiculea(a democratii din lume! &unctionea(a $n mod real numai $n religie! &iindca numai religia crestina considera oamenii egali $n &ata lui 'umne(eu. 3minescu! despre care orga spune ca-i e)presia integrala a natiunii rom1ne! iar <laga ca repre(inta +ideea platonica de rom1n+! e rom1nul absolut. 8-am de&init eu: suma lirica de voievo(i. #oica a &ost o personalitate! dar a spune +epoca #oica+ e ca si cum ai spune +epoca 6hita Popescu+. #u a &ost nici macar o epoca +#ae onescu+! cu toate ca el $ntr-adevar! putea &ace epoca. 8a &el 3liade! Cioran. ;ace oare epoca un pro&esor universitar la Chicago, ar Cioran a spus: 3u s$nt ca(ul Cioran - si nu cred ca s-a i(menit c$nd a a&irmat asta! pentru ca! e evident! n-ati au(it de +cioranism+ $n :om1nia. 3l este! ca de alt&el si 3liade! o personalitate care s-a limitat la ea $nsasi. 9nsusi orga! din acest punct de vedere! i-a ramas in&erior lui *aiorescu! pentru ca *aiorescu a punctat epoca lui. Samanatorismul lui orga a marcat! dar nu a &acut epoca! ci poate &i considerat doar un eveniment. 3uropa e &ormata din trei &amilii de popoare: &amilia popoarelor germene! a celor latine si &amilia popoarelor slave. Parerea mea e ca dominanta e latina si spiritul european nu e nici slav! nici german! ci latin. 8atinitatea e dominanta europeana. #u 6ermania. S-au (batut germanii! dar s$nt tot subalterni! ca si slavii. %sa! daca g$ndesti omul ca european! au nemtii o e)presie: a vorbi de puritate germana! polone(a! &rance(a este ridicol! pentru ca popoarele 3uropei s$nt die ;ruchte einer Promenademischung GProgeniturile unei corcituriH! adica doua babe surde! cu doi c$ini! stau la tai&as si dupa doua (ile a&la ca toti cateii &atati de catelusa nu seamana cu &iul babei. 3vreii au geniu religios. 3i au creat doua religii! iudaica si crestina. *ai glorioase nu vad religii $n lume... S$nt o rasa superioara! s$nt parintii religiei noastre. Pentru ei cultura

$nseamna religie. :estul este arta si stiinta. Cultura $nseamna la ei spirit si numai ei au lasat cultura pe unde au stat! ovreii. Cultura 3uropei e iudaica si civili(atia e multi&orma. udeo-germano-latino-slava. 'e ce au e)istat $ntotdeauna resentimente &ata de ovrei, - Stilul lor de viata. C$nd $n %ntichitate! au intrat $n contact cu romanii! acestia $i $ntelegeau la nivelul sticlei. #u stiau ce s$nt. #u semanau cu romanii. 3u nu vorbesc rasial! vorbesc antropologic: pur si simplu nu-i $ntelegeau. 9n 3vul *ediu! pe vremea c$nd europenii aveau meseriasi-bi"utieri! rusii m$ncau paie. ;ara traditia asta ad$nca! nu se poate &ace supercivili(atie moderna. Ienopol spune asa: >iciul esential al istoriei rom1nilor! din cau(a ra(boaielor ne$ntrerupte cu turcii! e absenta de dospire $ndelunga a 3vului *ediu. 3)trema dreapta! ca si cea st$nga! e &alimentara. 2mul nu e dispus! de dragul unei minoritati numite elita! sa a"unga iobag. #ici ultimul maturator nu este dispus sa renunte la libertate pentru ca $n &runte se a&la un tiran care e $ntelept ca Platon. 9ntelepciunea aluia e de doua parale. 'aca ala se reali(e(a utopic pe sine! cel de pe strada su&era. 6reselile g$ndirii de dreapta la noi, %bsoluti(area totalitarismului! care este european &alimentar. 3)cesele. %bsoluti(area ideii totalitare! care con&isca personalitatea! si mai ales ignoranta $n ceea ce priveste onestitatea lui Aitler! acestea au &ost greselile. Aitler a spus: #u respect dec$t un singur cuv$nt! cel dat poporului german. ar :ibbentrop a declarat ca 6ermania n-are nevoie de prieteni! ci de supusi. Pai cum poti sa mai &ii colaborator cu un asemenea imperialism, 2rice e)trema este socialmente insuportabila! pentru ca e lipsita de ideea &undamentala a oricarei societati bine organi(ate! ideea de echilibru. 3)tremele violea(a ideea de echilibru social. Si poporul! si &oarte multi intelectuali nu pot suporta e)tremele! iar democratia este ostila e)tremelor! care con&isca - si e)trema st$nga si e)trema dreapta - personalitatea umana. #u cred $nsa ca e)trema dreapta poate &i g$ndita $n paralel cu cea st$nga! cum se &ace. 3)trema dreapta nu con&isca proprietatea! personalitatea legata de proprietate. 3)trema st$nga e egalitara7 egalitatea coercitiva e sterili(anta. #u stiu daca &antasticul e din nimic sau din ceva! dar ca sa &ii &antastic trebuie sa &ii transsen(orial! $n a&ara de concret si de real. 9nsa &antasticul nu e totuna cu misticul si la o adica el e mult mai aproape de sen(orial si &oarte $ndepartat de mistic: pentru ca lui $i lipseste relatia cu misterul. Carui barbat nu-i plac &emeile, 9n primul r$nd la iubesti pentru &armecul lor! si $n al doilea r$nd le iubesti pentru ca &ac oameni. 3u $ncerc o e)perienta: $ncerc sa ma depara(ite( de &iloso&ie! de paduchernita meta&i(icii. Cioran s-a depara(itat mai demult! desi &ace &ilo(o&ie. 4n prieten de-al meu (ice: te depara(ite(i! dar &olosesti sculele ei. 'a! dar daca ma urc $n tren! nu $nseamna ca (eul meu e calea &erata. 9n 3vul *ediu s-a &ormulat de catre &ilo(o&ii sireti teoria adevarului dublu: secundum &idem - adevarul dupa credinta si secundum rationem - adevarul dupa ratiune! ca sa aiba cale libera pentru &ilo(o&ie. %dica sa rataceasca p$na $i ia dracul... Ca poti! $n &ilo(o&ie! sa ratacesti p$na devii nauc. Ce-au reali(at &ilo(o&ii prin autonomia lor, #imic- #-au nici un adevar. 8a urma urmelor! are si &ilo(o&ia acces la adevar! pentru ca situarea spiritului $n adevar e vocationala. <abele evlavioase merg la absolut rug$ndu-se! iar &ilo(o&ul trancanind silogisme. ;rancmasoneria doreste puterea cu lo(inci democrate. #u s$nt religiosi! au o singura religie: propria lor doctrina. Pe dusmani $i anulea(a social. %u o structura supranationala! deci s$nt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anulea(a principiul

competitiei $ntre popoare7 anulea(a $nsusi principiul civili(atiei moderne! nascuta prin lupta. 6eneratia se naste asa: apare un cap - sau poate mai multe deodata! care s$nt ancorate $n acelasi ideal. Si daca idealul este stralucit repre(entat! devine &orma modelatoare pentru cei care-l urmea(a. Trebuie acceptata ideea de oameni-model. 9n vreme ce apostolii se topesc $n absolut! modelele se topesc $n generatii. Cei ce devin modele s$nt creatori de epoca si de curente si ast&el hotar$tori pentru cetate. #oi am &ost o generatie &avori(ata: ne-amm plimbat prin toate universitatile! peste toti scriitorii! peste toti g$nditorii... Si am a"uns la limitele scepticismului autohton de tip cioranesc. %dica nu s$ntem! deocamdata! &auritori de sisteme general valabile. 6eneratia mea a debutat $n eu&oria reali(arii :om1niei *ari si a murit $n $nchisorile comuniste. >oi! care nu ati trecut prin $nchisori! stiti cum arata si cei care $nchid si cei $nchisi. %veti o perspectiva totala. Tineretul de a(i e net superior generatiei noastre. Si asta pentru ca nu este usor pentru el! $n climatul asta &ioros! asa cum ne-a &ost noua! $ntr-o lume mai normala. Pai noi am trait sub regalitate! scriam pe Palatul regal + 'e $nchiriat+ si nu pateam nimic- % venit bolsevismul rus cu armele peste el! peste tineret! si el se scutura la mal ca rata de apa. S-a va(ut acum $n rascoala din 5./... 6eneratia actuala e grea de glorie. Ca sa te scuturi de bolsevism $n plin bolsevism - pai cum se cheama asta, 6eniul e relie&! noutate! inventie! creare de epoca si stil. #u e neaparat un $ntelept! ci un suprainteligent. 6eniile s$nt originale! $n masura $n care originalitatea e posibila. 9n &ond! ma)ima mea a &ost aceasta: 'umne(eu este creator! iar omul imitator. Prin $ncercarea de a imita mereu 'ivinbitatea! prin pro)imitatea &ata de divin! geniul e mai apropiat de cer7 dar nu s$nt $n masura $n care e apropiat s&$ntul. 9n &ata lui 'umne(eu nu e)ista genii! 'ume(eu lucr$nd nu cu genii! ci cu oameni. 6heorghiu-'e" a &ost o maimuta revolutionara7 a cre(ut ca &ace si el revolutie! desi imita bolsevismul rusesc. %dica: sa areste( oameni &ara "udecata! sa-i tin inde&init $n temnita! sa-i pun $n regim de e)terminare! sa-i ucid daca vreau - asta numea el revolutie. %sa &acea Stalin. Si 'e"! imit$ndu-l! credea ca e revolutionar. 'e &apt a &ost o maimuta balcanica - a tirani(at poporul rom1n la adapostul armelor rusesti. #u, Ce originalitate are revolutia rom1neasca, 'ar n-are nici cea ruseasca originalitate... Pai stiti cum am de&init eu revolutia ruseasca, acobinism tataro-mongol- Teroarea iacobina mutata $n stil tataresc la *oscova. 'umne(eu a &acut lumea si pe om7 si cu om a $ncoronat creatia sa. Si l-a $nsarcinat sa cunoasca lucrurile. 'e-acolo vine denumirea lor. - 2riginea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor! care este o operatie logica7 originea mistica a g$ndirii logice. %paritia unui mare g$nditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit! a asudat! s-a murdarit si se spala. 6$ndirea este o +spalare+ a creierului. %sta ma &ace c$teodata sa cred ca g$ndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu... 'e ce g$ndirea nu e produsa de creier! care e numai un sediu, ;iindca n-o produc toate creierele. 'aca inteligenta ar &i produsul creierului! atunci $ntre 6oethe si nea 6hita n-ar mai &i nici o di&erenta. 3u am spus ca s$nt anumite (one ale corpului social unde greva trebuie considerata crima antinationala. Pai ia $nchipuiti-va ca toti brutarii din :om1nia &ac greva- #u mai m$ncam p$ine,- 3)ista (one ale economiei unde greva trebuie sa &ie! $n principiu inter(isa. *are noroc ca e)ista oameni care s$nt idioti- ;unctia idiotului e po(itiva! pentru ca &ara el n-am $ntelege nici geniul! nici normalitatea. Pai cum am cunoaste noi un om pe care-l numim desav$rsit! daca n-ar &i pre(enti astia! idiotii, liescu se a&la $n treaba. Pentru activistii de partid a&larea $n treaba e metoda de lucru. %stia s$nt activisti de partid - e neobolsevismul actual al :om1niei... Pai el a declarat $n

plat&orma-program ca admira valorile ideale ale comunismului- Cum ai spune: s$nt $nc$ntat de dulceata si de deliciul produs $n mine de cancer... Corpul social e at$t de a&$nat! $nc$t! ca sop$rlele se &urisea(a la conducere si a"ung acolo impostori. 3)ista &isuri $n aparatul social si de stat prin care se prelinge $ncet! inevitabil! impostura. Chiar si $n cele mai stralucite cetati. Ce! credeti ca $n ;ranta a"ung sus numai personalitati remarcabile, C$nd e vorba de personalitati! n-ai $ncotro! trebuie sa le imiti. ;iindca imitatia e un &enomen social inevitabil. 'ar nu poti sa imiti un prost! nici un impostor. Cel mult $l compatimesti. %m au(it odata un pro&esor de la Politehnica7 am avut impresia ca asist la un balet de ursi. 'aca $ntr-un salon! $ntr-un colt! unul &umea(a si tace! ala e inginer... nginerul e practic! savantul nu e practic. C$nd i s-a spus lui *a) Planc=! creatorul &i(icii cuantice! ca s-a mai gasit o aplicatie! el a spus: care e! ma, 4ite care... - Ca sa ve(i! nici nu m-am g$nditnteligenta! oric$t de mare nu e su&icienta pentru a te curata de pre"udecati. Cu c$t inteligenta e mai mare! cu at$t pre"udecata e mai voinica! pentru ca ai aparat s-o "usti&ici. Se spune despre #ae onescu ca scuipa inteligenta. 'e&initia lui #ae onescu e aceasta: meditatia meta&i(ica mutata la nivel cotidian! sau ridicarea cotidianului la nivel &iloso&ic. #imeni n-a &acut asta $n presa p$na la el! nici macar 3minescu. 'esi a &ost un &oarte mare g$nditor si desi ram$ne cel mai mare "urnalist! 3minescu n-a &iloso&at $n publicistica. Calinescu! &ata de #ae onescu! nici n-a e)istat7 n-avea vocatie &iloso&ica nici c$t un maturator. #ae onescu nu se masura $n vremea lui cu nimeni. 3ra el $nsusi. #ae onescu trebuie de&init comportamental! $n sensul ca avut o atitudine "usta &ata de toate evenimentele din :om1nia. #-a g$ndit $nsa "ust $ntotdeauna. 3u l-am apreciat mai mult atitudinal! nu ideologic7 nu-l pre&er pe omul politic. 9ntrebat &iind cum $ntelege g$ndirea! $n &orma pura sau $n e)emple! #ae onescu a raspuns: e)emplele au &ost lasate de 'umne(eu pe pam$nt pentru ca ideile sa &ie sesi(ate sen(orial si de prosti. % spus despre Jelea Codreanu un lucru! #ae onescu: 3u ma screm si lui $i vine... #u stiu de ce gluma asta de-a &ace istorie se practica at$t de mult. 'aca ai cultul istoriei! ai cultul aparitiei si disparitiei7 e consolator acest "oc, storismul! adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii! a dus $n cimitir. #e $necam $n istorie. Pentru ca istoria nu te $nvata numai sa &aci ceva! ca popor7 cu istoria tot ce $nsemne(i $n interiorul unui popor devine discutabil prin &aptul ca nu poti! la in&init! sa lucre(i la &acerea ta! ci dispari si apare altcineva care! chiar daca nu te $nlocuieste! te prelucrea(a. Si daca nu poti iesi din devenire! nu poti scapa de tristete7 tristetea meta&i(ica e &ructul devenirii. S$nt prosti istorici(anti care se consolea(a prin devenire. 'evenim mai civili(ati! nu, Sau mai culti... %dica murim ca si caprele! numai ca e mare lucru ca e)ista ?ant! 'escartes! e)ista #eBton! ma rog! at$tia mari creatori de cultura! si e)ista si &auritorul de religie! Cristos dar nu ne interesea(astoria e $ntemeiata pe istoria dintre 3va si dracul. %sa $ncepe istoria! aceasta ratacire a omului! ca o damnatie. ar la aparitia lui Cristos! atunci s-au suprapus teandric omul divini(at si divinitatea om si istoria a &ost anulata.Cioran are o a&irmatie e)traordinara: storic este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric! desi a aparut $n istorie. S$nt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria. ?ant spunea ca el e propriul sau legiuitor si stap$n. 8ucru la care eu am &acut asa: p$rt%sa e el legiutor si stap$n cum s$nt eu popa $n cartier.

#u e om! ?ant. #-a reusit sa &ie om cu toata stabilitatea lui. ar badea 6heorghe! care se sincroni(ea(a cu clopotele de la biserica! e laureat al premiului #obel pe l$nga ?ant. 3u am citit Cronica ratiunii pure ca student si am $nlemnit de emotie. %cum am &ata de ea! ca mistic biblic! consideratia pe care am avut-o &ata de n&ormatia <ucurestiului. 'ar a trebuit sa &ac .0 de ani... 8egionarismul era $n $nsesi ideile epocii! dar leginarismul nu putea sa iasa c$stigator deoarece avea la ba(a o eroare - nationalismul absolut! care este impracticabil. 'e la e)cesul de nationalism li s-a tras s&$rsitul legionarilor. 8a comunisti! daca nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - $nseamna ca esti legionar. 'e ce acest +sindrom legionar+ la bolsevici ma $ntrebati, ;iindca legionarii s$nt singurii rom1ni care n-au avut $n dictionar la litera 6 cuv$ntul gluma si c$nd $i prindea pe comunisti era vai de co(onacul lor.'ar de &apt! nici comunistii nu stiu de gluma7 asta-i punctul lor comun cu legionarii. #u se poate spune ca miscarea legionara n-a &ost puternica- #-a avut re(ultate po(itive &iindca e)tremismele s$nt greu suportabile. #ici &ascismul italian n-a durat! nici nationalsocialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionara. 'eosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. #ici &ascismul si nici nationalsocialismul n-aveau caracter religios. Aitler era cu mituri germanice! *ussolini era ateu. 9ntr-o $ntrunire se spune! *ussolini s-a uitat la ceas si a (is: 9i dau ultimatum lui 'umne(eu ca $n c$teva minute sa ma trasneasca daca e)ista- Si apoi s-a uitat la ceas. %u trecut minutele si a demonstrat ca 'umne(eu nu e)ista. Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru ca asigura elita conducatoare!trium&ul personalitatii! trium&ul elitei conducatoare! nu-i asa! si nu deran"ea(a cu nimic mersul dogmatic al lumii crestine. 9n climatul creat de liberali se poate respira spiritual si se poate progresa material! valorile misc$ndu-se nederan"ate de nimeni. 'emocratia $nseamna mai putin dec$t liberalismul! care are $ntr-un anume &el si un aspect aristocratic. ndi&erent cine conduce Partidul 8iberal asta(i! poporul rom1n nu poate sa evite liberalismul! &iindca $i datorea(a crearea statului rom1n modern si a societatii rom1ne moderne. *a interesea(a liberalismul biruitor $n Statele 4nite! $n Eaponia si $n vestul 3uropei. 3l devine! prin aceasta biruinta! ispititor pentru v$n(oleala din spatiul rasaritean. 8iberalismul te duce cum te duce trenul la destinatie. 8iberalismul &avori(ea(a corpul social: te instalea(a $n sistem si n-ai $ncotro... 3 un &enomen istoric! dar punctea(a timpul si spatiul istoric cu constantele lui e)traordinar de utile. 8iberalismul o&era constantele $n timp si $n spatiu ale ordinii umane! cu toate ca a aparut istoric. %sa cum crestinismul a aparut istoric7 dar a punctat cu eternitatea timpul si spatiul. Pe spatiul domnului astuia &oarte mare care se cheama $ntreprin(ator! pe pasii astuia se naste toata civili(atia moderna. 9n urma liberalismului se a&la uni&ormitatea! care economiceste e sterili(anta! iar $n &ata lui nu se a&la dec$t haosul. Singurul sistem suportabil! &iindca e copatibil cu demnitatea si libertatea umana! este liberalismul engle(. 8iberalismul instituie concurenta ca o competitie de valori! si nu con&iscarea umana. 3l are un singur de&ect:prin competitia dura care se practica $n liberalism! nu poate &i evitata aparitia deseurilor sociale! adica a nea"utoratilor. 2rice sistem social ram$ne p$na la urma un "oc deschis! neterminat. #u s-a gasit &ormula de echilibru $ntre individ si societate care sa n-aiba nici un rest. 4nde e omul! $n imanenta! absolut liber, 9ntr-o bisericuta din lemn din *aramures! unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere! de taine! si se lasa $nvaluit de ele ca si credinciosii. 2mul e liber si eliberat numai $n templul crestin! acolo! $n ritual! c$nd se comunica tainele care $i $nvaluiesc deopotriva si pe sacerdot! si pe credinciosi. Ca sa &ii cu adevarat liber!

trebuie sa $nlocuiesti in&initul si autonomia g$ndirii cu credinta $n 'umne(eul crestin: +:obeste-ma 'oamne! ca sa &iu liber-+ G mitatio ChristiH 8ibertatea eu o aseman cu o &r$nghie agatata de undeva! de sus. Te poti urca pe ea la cer! particip$nd la actul m$ntuirii tale crestine! sau poti sa cobori $n $ntuneric. <ipolaritatea libertatii. 'upa crestini! libertatea este vehicolul cu care poti sa cobori $n $ntuneric! daca esti vicios. n&ractorii s$nt primitivii actuali! pentru ca ei nu s$nt adaptabili la morala (ilnica si o calca &iind liberi. %m $nvatat la $nchisoare ca omul e un animal stupid! deoarece con&isca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. #u $i e rusine sa $si chinuie semenii. 2ricum s$ntem captivi $n univers. #e a"unge aceasta gro(avie. 'ar sa intensi&ici aceasta captivitate p$na la nivelul puscariei - numai omul e capabil de asemenea nebunie. 8iberatea omului e partea divina din el. 8imba rom1na are virtuti complete! adica poate &i vehicol a tot ce se $nt$mpla spiritual $n om. 3 &oarte greu de m$nuit. Prin ea poti deveni vultur sau c$ntaret de strana. 8imba rom1na are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala! dar nu stiu daca e posibil acest mars istoric. 'aca am &i &ost un popor cuceritor... #oi! rom1nii! nu punctam universalitatea nicaieri. Si asta ne &ace sceptici. Ceea ce ne lipseste este $ndra(neala. 8uciditatea este o limpe(ire a spiritului nimicitoare. C$nd esti lucid esti $n &ata cimitirului. % &i lucid $nseamna a-ti da seama per&ect de limitele si neputintele tale. 8uciditatea este o categorie di(olvanta. 9n masura $n care 'umne(eu trebuie primit! si nu $nteles! la 'umne(eu nu ai acces prin luciditate. *a $ntreba *arin Preda cum era cu macedorom1nii si i-am (is: domnule Preda! macedorom1nii nu s$nt rom1ni! s$nt super-rom1ni! rom1ni absoluti. %t$t de napastuti si goniti! au instinct national de &iara batuta. ar eu si dumneata pe l$nga ei! avem &orta domestica de rate. *acaim. %m stat cu macedorom1ni $n temnita. 9i bateau p$na $i omorau! dar nu declarau nimic. %u o barbatie per&ecta. *ani&estul comunist e avanghelia rosie a comunismului. Chiar unul din autori $l numeste +evnghelia+ lor: asa evnghelie la asa autori. 3 cea mai cr$ncena mani&estare umana din c$te am citit. #u-i interesea(a pe *ar) si pe 3ngels dec$t distrugerea legica a burghe(iei $n istorie! nimicirea unei clase! chiar daca $n burghe(ie un muncitor cali&icat de la u(inele ;ord are salariu c$t un secretar de stat sovietic. 'a5 n-are importanta. Sa piara burghe(ia%sta e tot continutul *ani&estului. :egele *ihai de Aohen(ollern a i(bit neamul nemtesc de la <altica la Creta $ntr-o noapte si a salvat poporul rom1n de la de(astru. *ihai! regele rom1nilor! a pus pumnul $n balanta &ortelor! $nclin$nd-o $n lagarul democratilor! $ntr-un moment $n care nu se stia $n care $nclina! nici $n senatul &rance(! nici $n cel american. Ca am redus ra(boiul cu un an! pentru ca Aitler sa nu &aca arme speciale! ca-n %nglia nu mai ram$neau atunci dec$t iepurii din vi(uini... Ceea ce e curios $n persoana mea e ca s$nt un mistic industrialist. 9n planul meu din anii 5K0 aveam paispre(ece miliardari rom1ni. %t$ta planuisem eu. %ia &aceau c$t paispre(ece state rom1ne de asta(i. 2 linie &erata dubla <ucuresti - 3piscopia <ihorului aia o &ac $n doua veri! iar statul $n vreo noua ani. 3 un viciu de sistem! de structura aici. #oi a trebuit sa copiem haosul muscalesc. Stiti ce $nseamna un bun ministru, #u sa &ii bun &unctionar! ci sa ai vocatie de stap$n. C$nd un ministru e &unctionar! se $ncurca $n h$rtii. ar ca prim-ministru! trebuie sa porti $n geanta imaginea ideala a :om1niei! spre care sa te misti asimptotic. 4n mister care se leaga si se de(leaga devine o problema si nu mai e mister. *isterele s$nt supranaturale si s$nt singurele mi"loace de iesire din $nlantuirea cosmica! din limitele comunitatii si din marginirea personala. 9n orice ca(! daca un mister este comentat si i se gaseste un raspuns! atunci misterul se cheama problema si raspunsul! solutie.

3 adevarat ca misterul nu e comod! te nelinisteste. 'ar daca misterul sr &i absent! nelinistea meta&i(ica a cunoasterii ar disparea si omul ar deveni mineral. ;unctia po(itiva a misterului este incitatia spiritului nostru de a-l de(lega. 8upta dintre intelect si mister se datoreste nu numai intelectului! vocational! ci si misterului. Trebuie sa recunoastem ca s$ntem t$mpiti... Sacerdotul crestin nu e mistagog! el nu interpretea(a misterele. *istagog e pag$nul! care interpretea(a &alsa lectura a vietii si universului - si asta se cheama mitologie. Preotul crestin nu talmaceste misterele! ci le comunica! &iind $nvaluit ritualic de ele! ca si credinciosii. 'ogma euharistiei! dogma Trinitatii... ce! e de nasul unuoi popa sa le comente(e! comporta asta comentarii, *istica nu e altceva dec$t vehicularea misterului. % sti la scara umana! poate &i &olositor - dar $n nici un ca( m$ntuitor. 3 mai m$ntuitoare o rugaciune $ntr-o biserica din 6aiesti dec$t Platon. deea mortii absolute sta la ba(a smintelii moderne. Aeidegger spune asa: ca sa iesi din anonimat! trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei neantului (ilnic. 3l te $ndeamna! Aeidegger! sa traiesti murind absolut $n &iecare (i*oartea ma determina sa &iu esential. *-a impresionat &oarte mult sunetul pam$ntului ca($nd pe cosciugul lui #ae onescu. *ortii antici nu s$nt deloc &rumosi. #umai mortii crestini s$nt. %m gasit totusi la Aomer un mort de toata &rumusetea: Pentensileea! regina ama(oanelor! omor$ta de %hile. Si pl$nge %hile ca a omor$t &rumusetea asta de &emeie... Si-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se apuca sa insulte cadavrul Pentensileei. %hile $i da un pumn si-l omoara - pe poporul muncitor - ca-i obra(nic si ca insulta cadavrul aleia. %ici am va(ut asadar o &rumusete! desi $n principiu! mortii antici nu s$nt &rumosi. Crestinii s$nt cei care au introdus masca &rumoasa a mortului. Cine slu"este lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. Sigur ca &orma ideala de guvernam$nt e monarhia. *onarhia ar presupune si alegeri! si partide si ar presupune un arbitru: acest arbitru! va($nd &ortele politice $n con&lict! alege el! de &iecare data! dar n-o alege pe cea mai populara! ci pe cea mai adecvata interesului general. 'eci monarhia n-are criterii de conducere democratice. 'e &apt monarhia a &acut :om1nia *are! iar democratia a mai redus-o. 2mul e guvernat pe pam$nt de doua morale: de morala dogmelor! care e crestina si eterna! adica absoluta! si de morala normelor! care! ca morala laica! e construita pe putinatatea si imper&ectiunea omului. *orala laica nu poate &i desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se misca asimptotic la per&ectiune! pe care n-o poate atinge niciodata. *orala $n sine! autonoma! e mai prime"dioasa pentru religie dec$t ateismul. Stiinta moravurilor! ca teoreti(are a moralei laice! este din punctul de vedere al %bsolutului religios egala cu (ero. Seamana cu *ersul trenurilor! dupa parerea mea. Poti s-o schimbi! ca pe tren! la care statie vrei. 2mul autonom nu e capabil sa cree(e o ordine morala. 2 primeste de sus! sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica, Prin $nstap$nirea absoluta a moralei religioase crestine. 'ogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale! care! &ara ele! nu se deosebesc de *ersul trenurilor dec$t prin obiect. *orala publica $ntr-un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine re&lectate imper&ect de omul marginit. 'aca nu situam <iserica deasupra statului! ne a&lam $n treba si &ace &iecare ce vrea. Catehe(a poate sa &urise(e morala - cum spune 'ante - ca sarpele $n ra(oare. 3litele morale s$nt mai presus dec$t cele intelectuale. *ie $mi plac oamenii care &ac "udecati. Cei care &ac silogisme s$nt &ata de adevar! cum s$nt curcile alea care se $ncurca printre popice.

#apoleon &ace adevarata istorie a :evolutiei &rance(e. 4n om care a re&acut ordinea naturala! pun$nd parul pe haimanalele de pe ulita. C$nd a &ost $ntrebat cum $si e)plica intrarea armatelor sale $n Tarile de Eos ca pe bulevard! $n timp ce regii ;rantei se pinteau la ele (adarnic! #apoleon a raspuns: #-au intrat armatele ;rantei! ci ideile revolutionare de pe drapel- 9ncepuse o noua &ilo(o&ie a istoriei! cu #apoleon. %m &ost acu(ati! noi! astia de dreapta! ca e)ageram puterea natiunii. Toate popoarele &ac asa. #emtii se considera buricul pam$ntului! engle(ii doua buricuri ale pam$ntului! &rance(ii trei buricuri si "umatate. ;iecare crede ca neamul lui e buricul pam$ntului. :om1nismul a $nsemnat! pentru generatia noastra! sa &im noi $nsine. Ca a &i la st$nga $nseamna a &i $n pom. ;iecare popor vrea sa &ie el $nsusi. Si am vrut si noi! astia de dreapta! sa &im rom1ni. S$nt rom1n si ca rom1n ma socot buricul pam$ntului. Ca daca n-as &i rom1n! n-as &i nimic. #u ma pot imagina &rance(! engle(! german. %dica nu pot e)trapola substanta spiritului meu la alt neam. S$nt rom1n prin vocatie. Tot ce g$ndesc devine rom1nesc. 'aca e)ista o stiinta a natiunii! eu s$nt de meserie rom1n. #ationalismul poate &i practicat si cuviincios. #imeni nu poate inter(ice unui popor sa-si traiasca traditia si istoria cu gloriile si $n&r$ngerile ei. P1rvan (ice: etnicul e punct de plecare si universalul punct de sosire. 3u! ca nationalist! am g$ndit multa vreme ca natiunea e punctul terminus al evolutiei universale. C$nd dispar popoarele! intram $n Turnul <abilonului. ;ara nemurire si m$ntuire! libertatea e de neconceput. 2mul! daca nu are $n substanta lui ideea nemuririi si m$ntuirii! nu e liber. Seamana cu berbecul! cu capra! cu oaia... mul a depsit conditia de animal abia atunci c$nd $n el a aparut ideea nemuririi! care nu trebuie con&undata nici cu pemanenta speciei! nici cu conceptia estetica a gloriei. ;ara 'umne(eu omul ram$ne un biet animal rational si vorbitor! care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. Si el ram$ne asa chiar daca este laureat al premiului #obel sau maturator. C$nd! unde si $n ce scop a aparut el $n calitatea asta de om, 'aca se $ntreaba singur si nu e un (eu $n dreptul casei care sa-i revele(e data $nceputului! $nseamna ca omul ram$ne un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. 2mul istoric mosteneste pe cel primordial! care! "uc$ndu-se pe &r$nghia libertatii! a $mpletit purul cu demonicul! viata cu moartea! lumina cu $ntunericul! libertatea cu $nlantuirea si! ram$n$nd captiv! "ocul dintre el si lume! pepetuu ne$mplinit! este un amestec de s&$nt si drac! chiar daca pare a &i inte&gru. Su&era de toate bolile si viciile imaginabile. #u poate iesi singur din el si din natura. 2mul nu se poate autode&ini. 3l se de&ineste prin semeni. Constatam actul individuatiei! dar nu ne dam seama cotidian de incapacitatea autode&inirii. 3u! Petre Tutea! spun ce cred eu despre mine si c$nd ram$n singur cu mine uit si unde m-am nascut7 si $n singuratate as muri de melancolie ca maimuta lui %ndreev. Pre(enta mea e de&inita de contemporanii mei. 'rama omului este dualismul e)istentei lui7 e alcatuit din corp si su&let si "oaca $ntre corp si su&let la in&init. Corpul nu e etern! iar su&letul! chiar daca este! nu e convingator. 'ar nici corpul nu este! $n nici un &el convingator. Capul nu are biruinta de&initiva7 &aptul ca e muritor $i anulea(a esentialitatea. Tot ce e)ista $n noi si nu ne obliga sa ne sinucidem din disperare! se cheama spirit. :enasterea italiana! unde omul este situat $n centrul universului! este eretica din punct de vedere crestin. %utonomi(area puterii omului este $n sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel mai semni&icativ! de &apt! singurul care este om! este homo religiosus. 'eoarece setea de absolut nu i-a &ost satis&acuta la grad biopsihic! omul e etrn trist. %otonomia spirituala a omului este ilu(orie si ea se misca perpetuu $ntre 'umne(eu si dracul. ;ara credinta si <iserica! omul ram$ne un simplu animal rational si muritor!

rationalitatea av$nd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dec$t restul dobitoacelor. C$nd (ici ca omul e un animal rational! si muritor! rationalitatea av$nd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dec$t restul dobitoacelor. C$nd (ici ca omul e un animal rational! atributul rationalitatilor $l distinge de restul vietatilor! nescot$ndu-l din perspectiva mortii absolute.*oartea devine relativa! ca o trecere numai prin religie - stiinta! oic$t de savanta! nescot$nd omul dec$t aparent din regnul animal. #ici o consolare ca eu ma deosebesc de ele&ant sau de ccapra pentru ca &ac silogisme! daca apar si dispar $n mod absurd din natura. Scara valorilor umane contine: s&$ntul! eroul! geniul si omul obisnuit - dincolo de acestia situ$ndu-se in&ractorul. S&$ntul! eroul si geniul s$nt &ara voia societatii! care e obligata sa-i recunoasca. #imeni nu-ti contesta dreptul la e)istenta daca esti om obisnuit! dar nimeni nu trebuie sa &aca con&u(ie $ntre tine! s&$nt! erou si geniu. 2amenii s$nt egali $n &ata legii! adica trebuie respectati ca atare! dar nu con&undati! nu &acuti identici! ca e o gogoasa... #imeni nu-ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. #umai ca daca esti mediocru! nu trebuie sa te instale($ $n v$r&! pentru ca nu e nici $n interesul tau. %colo trebuie sa stea cei dotati. S&$ntul sta $n &runtea tablei valorilor pentru ca el &ace posibila trairea absolutului la scara umana. 3roul se consuma &ac$nd istorie si nedepasind s&era laicului. 3roul este admirat - asa cum este si geniul - dar nimeni nu i se $nchina! chiar daca &apta lui aduce &oloase reale omului. 9n vreme ce s&$ntul se situea(a dintru $nceput $n eternitate! eroul moare $n istorie! pentru ca urma pe care o lasa el! ca om $mplinit! este &i)ata doar $n timp si $n spatiu. 2mul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu s$nt independente nici &icatul! nici rinichii! nici stomacul! nici creierul! nici sistemul osos. 2mul! ca $ntreg nu poate &i g$ndit dec$t biblic7 stiinti&ic! nu. *oise e mai valabil dec$t ultima noutate evolutionista a stiintei. 3u disting $ntre omul modern si omul istoric. 2mul etern este omul primordial! integral creat de 'umne(eu dupa chipul si asemanarea 8ui. ar omul istoric e omul care devine! si raportat la acest primordial! e un &el de neom. storia e neomenie lui. Ca nu se poate! din cel ce am &ost $ntreg! sa &iu dumicat $n epoci! $n (ile si $n clipe. 2mul istoric e captivul clipelor! nu numai al anilor! lunilor! (ilelor! si orelor din timpul lui Ste&an cel *are sau de c$nd vorbesc eu acum! ci si al clipelor $n care $l de&inesc ca neom. Ca trebuie sa acceptam: omul etern are un sinonim! homo religiosus. 2mul religios e omul etern. 2mul stiinti&ic e neomul istoric. Tot ce &ace el poarta pecetea preaomenescului lui. 4manitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu. 2rdinea nu trebuie sa &ie con&iscatoare! ci protectoare! deoarece ordinea $n a&ara adevarului! e de(ordine. 8a germani e o ordine pe care nu o simti. Chiar c$nd ve(i un politist! ca o statuie! pe strada! el nu-ti apare coercitiv! ci regulator. 2riginali! vorba lui Aeidegger! nu s$nt dec$t idiotii. %ltminteri doar 'umne(eu e original! iar %ristotel nu e original! ca nu &ace dec$t sa descrie opera lui 'umne(eu. 'ar %ristotel! nu $ncape $ndoiala! e un geniu! pentru ca descrie genial opera lui 'umne(eu. Personalitatea e acel individ $n(estrat cu capacitatea de a se darui. 3roul este o personalitate! deoarece nu-si mai apartine. Personalitatea e un ins care in&luentea(a ambianta prin simpla lui &orta harismatica. 4n om cu har. #u e nevoie sa &ie savant! ci sa aiba har. 9n ma"oritatea 'ialogurilor! Platon nu re(olva nimic. 'ialogurile lui s$nt aporii! adica $n&undaturi. Platon e $n impas permanent. 9n asta se vede geniul lui! &ata de ?ant! care e mai plavan: el are impresia ca re(olva. Platon $si da seama ca nu re(olva nimic. 3u am a&irmat odata $ntr-un salon! ca Platon este miscarea spiritului $nlauntru eternitatii. C$nd g$ndim! toti s$ntem platonicieni. 'aca eu $ncerc sa g$ndesc universul! trebuie sa mut

<iblia $n universul $nghetat al ideilor platonice. %sta $nseamna meditatia. Platon a intuit cel mai bine "alea omului neputincios $n &ata esentelor. ;ata de maretia lui Cristos! Platon e un persona" maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sal scuturi si constati ca arhetipurile lui s$nt &ilo(o&ice! dar daca muti arhetipurile acstea $n $n religia lui Cristos! devin modurile $n care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate! pentru ca la el divinitatea e un simplu +demiurg+! ceea ce $n greceste $nseamna +meserias+. C$nd Charles *aurras a spus la politiDue d5abord Gpolitica mai $nt$iH! a spus un mare adevar. ;ara politica s$ntem pierduti. %dica ne $mpungem ca berbecii unii pe altii. 4n mare om politic e un om care are har. 3l &ace posibila e)istenta comuna a oamenilor prin spiritul lui de organi(ator si legiuitor. Partidele politice s$nt cai la carul de aur al istoriei rom1nilor7 c$nd devin gloabe! poporul rom1n le trimite la abator. Poporul rom1n! din punct de vedere politic! e greu de glorie. Pai daca $i adunam pe toti ministrii rom1ni de la 1/00 la 1/1.! noi am &i putut &urni(a %ngliei si mperiului <ritanic cel putin cinci ministri... ar c$nd vorbesc de onel <ratianu! ar trebui sa ma ridic $n picioare! asa a &ost de mare ca om de stat- Si a &ost inginer... Ceea ce $nseamna ca politica e o arta! o vocatie. Politicul este legat de setea de putere! iar economicul este lupta de interese. Stii cum vad eu di&erenta dintre omul politic si cel economic, 2mul politic este vulturul de sus! iar negustorul! rata de "os care se uita la el. %m dorit dintotdeauna sa &ac o te(a de doctorat cu tema %&larea $n treaba ca metoda de lucru la rom1ni. 8a $ntrebarile &undamentale +de ce,+ si +$n ce scop,+ aporetica rurala rom1neasca raspunde: +d-aia+. % venit odata un &rantu( la noi! cu niste masini! iar una nu &unctiona tocmai cum trebuie. 'ar rom1nul (ice: merge si asa- Trebuie sa scapam de acest +mege si asa+7 ca +merge si asa+ $nseamna ca merge oricum. #u oricum! nu oriunde! nu oric$nd si nu orice. 8a puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria rom1nilor de(golita de crucile de pe scuturile voievo(ilor e egala cu (ero. Ca doar voievo(ii nu s-au batut pentru ridicarea nivelului de trai- storia se &ace cu <iserica. Prima conditie a unui rom1n este sa creada este sa creada ca poporul rom1n este asa cum s$nt pomii! cum s$nt animalele! cum e regnul vegetal sau animal... Ce &ace poporul rom1n e mai putin important dec$t &aptul ca el este pe lume. Poporul rom1n nu e cu nimic in&erior poporului german sau &rance(. Ca n-avem un 6oethe! dar avem un 3minescu. 'in punct de vedere politic! vi&ornita din spatiul $n care s-a des&asurat istoric poporul rom1n ne arata ca s$ntem unul din marile popoare ale 3uropei. Care cronicar spune! Costin parca - n-am &ost noi +$n calea rautatilor+, % reusit vreo inva(ie sa-ai impuna stilul si credintele aici, 9n Consiliul de *inistri am vrut sa lamurim problema aceasta! cum sa se limite(e cresterea populatiei! iar eu am &ost de parere ca rom1nii trebuie sa se $nmulteasca ca sardelele! sa cree(e o superindustrie ultramoderna! sa se $narme(e p$na $n dinti si sa se duca $n vi(ita ra(boinica la popoarele vecine! culc$ndu-le la pam$nt. Si asta am g$ndit-o $n :om1nia- 9mi spunea un ministru: S$nteti cinic! domnule director. -am raspuns: #u. S$nt e)cesiv de patriot! domnule ministru. 3u g$ndeam ca nationalist! bine$nteles. #-am avut $ncotro. S$nt un imperialist... 3u am &acut un ha( ca secretar al Comisiei economice! spun$ndu-le: 'omnilor! eu as vrea sa creasca populatia :om1niei! p$na-ntr-acolo $nc$t la %thCnCe Palace sa poata sa man$nce toti mamaliga cu &asole-

3u aveam niste planuri pentru poporul rom1n: cucerirea <ulgariei si a 4crainei! $ntr-o &a(a istorica! si mai t$r(iu vom mai vedea... 'ar nu poti cuceri cu minciuni democratice si cu un popor din care cinci milioane man$nca doar de trei ori pe saptam$na... Cum vad participarea rom1nilor de acum la m$ntuirea lor, - Simplu. 'uc$ndu-se la biserica. Si &olosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu-i lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din 'eal sa considere adevar ritualic. 8a rom1ni prostia e o in&ractiune! caci vorba-ceea:+Poti umbla doua ore $n galop prin <ucuresti si sa nu dai de un prost+. 9ntotdeauna c$nd g$ndesc $n spiritul poporului rom1n! ma mut cu arme si baga"e cu speranta $n viitor. 4n grec! mi se pare! a spus nu stiu daca la %tena sau aici! 9n <ucuresti: #oi nu mai s$ntem! dar voi! rom1nii! veti &i. 6recii! c$nd $si citesc istoria g$ndiriidin spatiul lor! at trebui! vorba lui Cioran! sa se sinucida. Capata sentimentul inutilitatii si al decadentei. %dica nu mai poarta numele de greci dec$t $n mod geogra&ic. %t$t- Ceea ce nu e ca(ul cu noi. %m &acut o marturisire $ntr-o curte cu sase sute de insi! $n $nchisoarea de la %iud. ;ratilor! am (is! daca murim toti aici! $n haine vargate si $n lanturi! nu noi &acem cinste poporului rom1n ca murim pentru el! ci el ne &ace onoarea sa murim pentru el4n t$mpit mai mare ca mine nu e)ista. Sa &aci 1@ ani de temnita pentru un popor de idioti- 'e asta numai eu am &ost $n stare... 9n principiu! am certitudinea invincibilitatii poporului rom1n7 si ca asa cum a iesit din impas cu Ceausescu! va iesi din orice impas. %sa cum &acut 4nirea Principatelor! $mpotriva a trei mari puteri! otomana! austriaca si rusa si a &acut unitatea $naintea unitatii taliei... 3 at$t de viguros neamul asta al nostru! ca nu ma $ndoiesc ca virtutile $l scot din impas. %sta e certitudinea mea. storia lui $mi da argumente $n spri"inul credintei mele ca poporul rom1n nu poate &i $n&r$nt. 'ume(eu e rom1n sau daca nu s$nt $mpotriva lui- 9n lumea valorilor prietenia este c$teodata o rpime"die: ea &alsi&ica ierarhia valorilor. #u prin sentimentul amicitiei se de&ineste o valoare! ci prin rangul uman la care-ti ridici comunitatea din care &aci parte. *i-ar &i placut sa &iu pro&esor. Pro&esorul este &abricant de oameni. Pro&esorul seamana cu un t$mplar ca ia un lemn murdar din noroi! $l spala si &ace mobila de lu). Progresul tehnic nu e un adevar! ci o comoditate. Progresul e un util variabil. %r &i &ost util si pentru greci avionul! sa nu se duca dintr-o cetate $ntr-alta calare pe magar. #u e de conceput libertatea &a ra proprietate. 2rice om trebuie sa &ie considerat proprietar individual ipotetic! chiar daca nu poseda nimic. Pot sa &ie ciuperci partidele! dar sa binevoiasca sa respecte doi termeni: taranul stap$n la sat si $ntreprin(atorul stap$n $n comuna urbana. 'upa aia putem urla ca la terasa. 'e cele mai multe ori prostii s$nt atei! intelectualisti p$na peste poate! comunitaristi si &oarte toleranti! $n sensul unui de(mat al libertatii. %u o mare re(erva &ata de cei care vorbesc $n termenii credintei si ai natiunii. Prostii repre(inta ideea de repetitie goala: o iau $n totdeauna de la $nceput. S$nt invariabili ca orice lucru ne$n(estrat. Protestantismul est o religie cobor$ta la rangul de morala pentru gradinita de copii. Pudoarea crestina e at$t de pura! $nc$t carnea eroticului crestin! capata pecetea spiritului! ceea ce p$na la crestini n-a reali(at nimeni. e este ratiunea de stat, 3ste e)ercitiul nelimitat al puteri! aparent legitim care $mbraca masca interesului public si care se e)ercita dincolo de bine si de rau! adica dincolo de ordinea religioasa! morala si de drept. C$nd e vorba de stari e)ceptionale! ca ra(boiul! insurectia! calamitatile naturale! ea $l trans&orma temporar pe cetatean - subiect purtator

de drepturi - $n obiect al puterii politice. :atiunea de stat nu trebuie con&undata cu tirania! stare abu(iva! cu durata nelimitata - +anarhia canaliei de sus+! cum a de&init-o un &rance(. 3u cred ca ra(boiul nu e &acut de oameni7 e mult prea serios. 9l &ace 'ume(eu. Cum ne da si cutremure! ne da si ra(boi. 9i spuneam unui comunist sub Ceausescu: uite! ma s-ar putea ca $ntr-un viitor ra(boi sa ne bata cu maturile dusmanii! sa n-aiba nevoie de arme- %ti plantat pe spinarea &iecarui cetatean c$te o piele de iepure. Pai atunci! s-a terminat cu soldatul. Cei mai cr$nceni si mai straluciti soldati s$nt cei ai popoarelor religioase. C$nd mori sub drapel! te g$ndesti ca te duci la stramosi. 'ar o armata care &ace asta e ca aceea a lui Lilhelm al -lea! $n care &iecare soldat avea o cruce la g$t pe care scria 6ott mit uns. Prima &unctie a unei religii reale este consolatoare! &iidca religie am latra precum c$inii. #e mastem! traim! ne $mbolnavim! $mbatr$nim si murim. Si $ntreg peisa"ul speciei om culminea(a $n cimitir. 'estinul uman nu e o invitatie la &ericirea de-a trai. Singurul mod de-a evita nelinistea meta&i(ica a cimitirelor este religia. Cu religia intri $n cimitir $n plimbare. Cu &ilo(o&ia intri $n cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare. Cine n-a putut &i $nlocuita, :eligie- ar &ilo(o&ia care speculea(a autonom! &ace onanie mintala. Si daca vrea sa scoata! sa e)traga esentedin stiintele naturii! e para(it. %t$t- #u $ndra(nesti sa spui despre religie! teologal vorbind! - daca esti cinstit - ca a &ost $nlocuita de &ilo(o&ie sau de stiinta. 4n crestin $ti spune ca advarul se de&inesteprin "ocul celor doua lumi: cea de aici o oglindeste imper&ect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti:eligia este principiul uni&ormi(ator al speciei umane si este singura salvare $n care se poate vorbi despre egalitate. #u poti sa spui ca un pigmeu este egal cu mine! pentru ca el nu-l are pe 'umne(eu! nu e un om $ntreg. :eligia trans&orma poporul $ntr-o masa de oameni culti. 9ntre un laureat al premiului #obel care nu s-a idioti(at complet si a ramas religios si un taran anal&abet nu e)ista nici o di&erenta. #ivelul meu intelectual! chiar daca s$nt savant! nu depaseste nivelul unui popa obscur din <aragan. Pentru ca preotul ala! $n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra! sta de vorba cu absolutul. Stiinta se misca asimptotic la absolut. %rta se misca asimptotic la absolut. Stiinta este sediul &olosului si arta este sediul placerii. :eligia este sediul adevarului transcendent $n esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. :eligia se situea(a peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei! prin adevarul absolut unic! care e 'umne(eu. Sa vina un laureat al premiului #obel ateu. Ce-o sa-mi spuna el, 2 baba care cade $n &ata icoanei 'omnului strabatuta de absolut e om! si ala e dihor laureat. 9n spita de pe munte - retro satana - sus spune: +9mparatia mea nu e din lumea aceasta+ %sta-i nemaiau(it-'u-te $n $mparatia 8ui cu trenul sau cu racheta daca poti. #u poti9notam $n 4nivers ca mormolocii! si lumea lui Cristos se situea(a transcendent ca-n spita de pe munte! $n mod etern. Tot ce se &ace $n a&ara teologiei este ononie de prestigiu. :evolutia este o $naintare pe loc. #imic nu mai poate &i inventat dupa &acerea lumii7 doar daca te situe(i $n a&ara ei si cree(i o lume noua. :evolutia nu adauga nimic deilor lui Platon. :evolutia &rance(a n-a &ost o revolutie! nici revolutia rusa n-a &ost o revolutie. #u e)ista revolutii! ci doar tehnici insurectionale $n batalia pentru putere GCur(io *alaparteH. 'aca e o +restructurare+ a omului! aceasta s-a $nt$mplat o singura data $n timp! la aparitia lui Cristos.

%sa am spus eu $n temnita: 'omnule colonel - eram sase sute de insi $ntr-o curte $nchisa nu vCti &i voi! comunistii! niciodata revolutionari p$na nu veti imita pe cel mai generos (eu pe care l-a dat istoria lumii! pe Cristos. 9n parabola cu paia ratacita! un pastor paraseste o turma $ntreaga $n cautarea unei oi. Sa stiti! asta se cheama +unanimism moral crestin+. ;iindca $n universul lui Cristos o celula care mai palpita $ntr-un muribund e mai valoroasa dec$t toate gala)iile posibile. Poarta spre 'umne(eu este credinta! iar &orma prin care se intra la 'umne(eu e rugaciunea. :ugaciunea e singura mani&estare a omului prin care acesta poate lua contact cu 'umne(eu. 6$ndita crestin! rugaciunea ne arata ca umilinta $nalta! iar nu coboara pe om. %m spus eu odata ca daca un preot din <aragan! c$nd se roaga! este 'umne(eu cu el! atunci preotul ala $nlocuieste toata %cademia :om1na... % $ncercat sa-mi e)plice mie un diplomat rus precum ca *oscova $si trage radacinile de la :oma. -am spus ca nu se poate! pentru ca toti romanii ar &i $nghetat de &rig la *oscova. %m &ost $ntotdeauna &oarte ostil rusilor! pentru ca si ei ne-au &ost noua. 9mi aduc aminte ca! $ntr-o societate de diplomati! mi s-a spus ca rusii s$nt un popor mesianic. 8e-am raspuns ca nu: rusii s$nt un popor numeros cu o obra(nicie mesianica si care au preluat <i(antul! consider$ndu-se continuatorii stralucirii bi(antine. :usii au un &el de umanitate inde&inibila. %m &ost la *oscova si nu pot spune despre ei ca s$nt individual tirani! desi au practicat tirania. Pe de alta parte! nu cred sa &i $nt$lnit vreun rus care sa &ie normal7 asta nu mi-o pot e)plica dec$t prin &aptul ca! probabil s-au corcit cu tatarii. Ce-si $nchipuie rusii, C-a &ost pus "os Aitler si ei s$nt vaccinati, %u intrat $ntr-un teren minat: $n spatiul planetar al intereselor anglo-sa)one! al negustorilor astora. 'aca esti $n calea unui automobil anglo-sa)on! apare ra(boiul. Pai ce-si $nchipuie muscalii, Ca aia tolerea(a sa stai $n calea lor, %ia s-au $nvatat! anglo-sa)onii! sa &ie stap$nii lumii - si muscalii (ic niet- 3i asta-i... Pai hai sa ne batem-am asemanat odata pe rusi cu vacile care dau doua(eci si cinci de chile de lapte pe (i si apoi se baliga $n sistar. :usii s$nt la &el de imperialisti ca 6ermania lui Aitler. 'ar ei nu spun asta. :usii s$nt mai per&i(i. C$nd te ocupa si te declari de acord! spun ca esti progresist! iar c$nd le rupi &alcile! ca esti &ascist si reactionar. :usii s$nt mai abili politic dec$t germanii. 'ovada ca au reusit sa &aca din brasoava asta rosie! din rusinea asta care e bolsevismul! o supraputere mondiala! sa impuna Statelor 4nite situarea bolsevismului la rang de supraputere. *a $ntreba un rus cu ani $n urma: 'omnule Tutea! cum va e)plicati dumneavoastra ca noi! rusii! $ntindem m$na 3uropei si ea o re&u(a sistematic, - ;oarte simplu! aveti un cancer mintal! se chiama cancer ideologic mar)ist-leninist. %runcati cancerul asta la gunoi si 3uropa nu numai ca va saluta! dar va si recunoaste! cum traditonal ati &ost recunoscuti! ca parteneri egali. Si atunci 3uropa se va $ntinde de la %tlantic la >ladivosto=! iar %merica va &i a doua %lbanie... :usul e contraindicat la cugetare ca si&ilisul la sistemul nervos. %m &acut a&irmatia asta! pe care ulterior am retractat-o Gca sa nu se creada ca e vorba de toti rusii! de marele popor rusH! g$ndidu-ma la 6orbaciov. Pentru ca el spune: Situatia economica a 4niunii vasa(ica dupa M0 de ani de mar)ism-leninism - e catastro&ica. Punct. Si apoi optea(a pentru leninism- %dica pentru cadavrul din Piata :osie! care a creat de(astrul asta... Cultura sateasca este aparent anonima7 anonimatul $n aceasta s&era este o simpla ipote(a de lucru. #u poti spune ca la sat oamenii g$ndesc $n cor7 oamenii nu g$ndesc $n grup...8a ba(a culturii taranesti este tot personalitatea lor! dar o personalitate anonima! nu ca orasenii! care se semnea(a unde vrei si unde nu vrei! pe garduri si h$rtie. %devarurile din lumea rurala rasar asa! ca bra(ii! ca &agii...

Taranii &ormea(a o comunitate si orasenii o societate. Comunitatea e de natura organica si societatea orasului e de natura construita. 2rasenii s$nt "u)tapusi! cum s$nt carto&ii $n sac! $n timp ce satenii stau $n sat prin reguli de comportare! convietuire! prin asigurarea sanatatii si echilibrului mediului ambiant. 2bstea taraneasca creea(a doar moravuri rurale! dar nu creea(a norme pentru o cetate ca cea moderna. C$nd on *ihalache a creat Partidul Taranesc si a vrut sa organi(e(e cetatea pe interesele rurale! i s-a obiectat ca +domnul si doamna *ihalache vor a"unge la C$mpulung $ntr-o saptam$na cu carul de boi...+ 3 &oarte greu! c$nd ai responsabilitatea a ceea ce &aci! sa te pui pe scris! &iindca scrisul te de&initivea(a! $n sensul ca te arata &ara posibilitate de iesire. S&$ntul are &orta de coe(iune a pietrei. 4n s&$nt poate &i si anal&abet! dar e superior unui geniu! &iindca ideea de s&intenie e legata de ideea de minune. 4n s&$nt poate &ace o minune. 6eniul &ace ispravi! nu minuni. 8umea! acum e ancorata $n cultul genialitatii ca slavire a progresului $n a&ara. %t$t. 2r! cu c$t s$ntem mai avansati! mecanic si material! cu at$t s$ntem mai departe de esenta reala a lumii! de s&intenie. Singurii oameni care nu pot &i suspectati ca se $n&ioara $n &ata mortii s$nt s&intii. % &i s&$nt $nseamna a &i suveranul tau per&ect. *-a $ntrebat odata #ae onescu ce cred despre evreul acesta! despre Pavel. Stii ce i-am spus, - %sta nu-i om! domnule! este toata *editerana. Social-democratia este laptele batut al comunismului. Stiti ce vor social-democratii, Sa &aca si bine! daca se poate! dar sa nu &aca ce trebuie. Social-democratia e anticamera comunismului. #umai ca! daca prin social-democratie s-a intrat $n comunism! nu se poate iesi din comunism tot pe-acolo. 3 ca o usa care se poate deschide numai dintr-o parte. Social-democratii n-au &orta activa de lupta. Pai n-au guvernat 6ermania social-democratii, 'rept care au &acut pe eiTrei ore am vorbit atunci $n curtea $nchisorii! de Platon si despre Cristos. Jice colonelul: >a rog sa scrieti ce-ati vorbit! ca nu cumva ministrul de interne 'raghici sa spuna ca s$nt solidar cu dumneavoastra. - 'omnule colonel! cum sa &im noi solidari, 3u tocmai d-aia am venit aici! ca nu s$ntem solidari unii cu altii... %m &ost $n tinerete de st$nga din genero(itate. Pentru ca! vorba-ceea: daca p$na la @0 de ani nu esti de st$nga! n-ai inima! daca dupa @0 de ani mai esti de st$nga si nu esti conservator! esti crestin. Con&udam $n tinerete comunismul cu comunitarismul. St$nga nu poate guverna. C$nd vine la putere e pustiu. Toate &ormele de st$nga violea(a cotidian ordinea naturala a lui 'umne(eu. %cum vor sa-l s&inteasca pe Ste&an cel *are... % &ost cea mai mare personalitate politica si militara pe care au dat-o rom1nii $n istoria lor. Carol (icea: #u veti mai da unu5 ca asta chiar daca mai traiti $nca un milion de ani. 'a5cum sa &aci s&$nt din el, Ca el era curvar! domnule- 3rou! asta-i altceva... 4n erou national &ara egal. Cel mai mare. 'a5 s&$nt... Cum sa &aci s&$nt din el,3ste incorect sa ai dispret &ata de tehnica. 3u nu s$nt tehnocrat! $nsa recunosc ca $n batalia pentru adaptare! tehnica este universal utila. 'ar asta nu $nseamna ca tehnica poarta $n ea dimensiunea in&initului. C$nd va disparea ultimul taran din lume - la toate popoarele! vreau sa spun - va disparea si ultimul om din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu haine. Taranul este omul absolut. #ae onescu $l concepea pe rom1n ca pe un taran $nvatat! dens de credinta. Pai nu e realitate- Cum putem muta un om $n cioareci $n %cademia :om1na, #u poti absoluti(a taranul. 9l poti iubi ca e viguros si ca e rom1n autentic. Ca sigur e rom1n- 'aca eu! ca tata a &ost popa si maica-mea taranca! si tot ma $ndoiesc ca s$nt rom1n! dar de un taran $n

cioareci nu trebuie sa te $ndoiesti! da-o $ncolo de treaba- %la e rom1n prin de&initie. %la duce cioarecii la primarie si $i da certi&icat de rom1n...3u ma g$ndesc la taran bio-istoric. Pentru ca el e purtatorul bio-istoric al rom1nilor. ;ara cioarecii lui! aici traiau tatarii! pecenegii! cumanii! turcii! maghiarii! germanii... Pe cioarecii lui stam. 3u nu s$nt un om pitoresc! eu s$nt un om grav. Cred ca s$nteti de acord ca! la rangul mintii mele! nu s$nt pitoresc. 'ar $n presa apar pitoresc. Si moare de placere mass-media c$nd citeste gogosile astea. Jice: aoleu! ce dragut e asta- 3u nu s$nt un om dragut! eu s$nt un om solemn. -am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. 'ar cum va socotiti, Popa! (ic. Si unde aveti parohia, - #-am parohie! dar spovedesc pe unde pot. Si eu s$nt un om greoi de munte! ca 3minescu! &ara sa am $ndra(neala sa ma compar cu el - un pisc. 'ar si eu s$nt un om greoi de munte7 si de aceea! nimic nu se des&ace cu su&lu de destin daca ma uit $n trecutul meu! cu su&lu de destin $n mod necesar! ci totul este $nt$mplator. 'e aceea am &ost condamnat sa condamn adevarul. #u s$nt spontan! caut continuu! nu s$nt vi(itat de inspiratie! totul e initiere! e&ort continuu rational! ca asta e initiere! cautare personala7 caut metodologic mereu o cale catre adevar si nu a"ung deloc la el. Si p$na la urma ma re(um la ce se $nt$mpla $n templu! $n biserica! $n materie de adevar. 3 vorba de adevar! nu e vorba de comoditate. Ca s$nt incomod! ca s$nt batr$n! ca biologia v$rstei mi-a luat unele virtuti pe care le-am avut $n tinerete! asta nu ma deran"ea(a. Ceea ce ma deran"ea(a enorm! e ca nu a"ung la adevar caut$ndu-l. ;iindca cel care-l cautanu-l a&la! si-l cauta nea&l$nd si! vorbind socratico-crestin! stie nestind. #ae onescu le (icea unora ca ar trebui sa &aca asa ca ala! arat$nd cu degetul catre mine. 'a5! (ice! ala ne va conduce $n viitor...Si $ntr-adevar! i-am condus pe toti...la puscarie3u s$nt aristocrat prin adoptiune - ca maica-mea era taranca. Cum spune Tudor >ianu despre Titu *aiorescu: a &ost el boier, 'aca nu se duceau la >iena si $n 6ermania! ram$neau doar niste balcanici e)traordinar de inteligenti... Si eu la &el! daca n-as avea cultura &ilo(o&ica germana! as &i un siret din C$mpulung! mi-as permite sa ma "oc de-a turca. #oi s$ntem germani de limba rom1naSe (ice ca si animalele! unele simt nevoia de companie7 cica ele&antul si magarul nu iubesc singuratatea. 3u ma compar cu ei. #ici lor nu le place sa traiasca singuri. 'ar ei au superioritate &ata de mine. S$nt &oarte invidios pe ele&ant si pe magar: ei mor singuri. Se i(olea(a c$nd mor. *oartea magarului e cea mai glorioasa. Printii si regii mor $n &ata asistentei: mor ca niste vaci... S$nt nelinistit de batr$nete si $nsingurat. %m un regret: ca nu m-am $nsurat! sa am si eu un copil. %m un regret: ca nu m-am $nsurat! sa am si eu un copil. Chiar daca s$nt niste "avre! copiii! dar oricum... S$nt carne din carnea... s$nt "avre din carnea ta. %sa o &i vrut 'umne(eu. 3n n-am tins sa devin &ilo(o&. %m vrut sa devin +legiuitor+ - ceea ce e cu totul altceva -! adica sa ma mut $n altii. 8egiuitorul este unul care $si lichidea(a autoinstatis&actiile revars$ndu-se! &ormal sau "uridic! $n altii. %sta am vrut eu. 3u m-am va(ut $ntotdeauna legiuitor! desi n-am avut oca(ia sa &iu. %m &ost s&atuitor la di&eriti t$mpiti ministri. Si alunecam peste ei ca apa peste rata... 4ite! ca sa a"ungi legiuitor $ntr-un stat nu-i su&icient sa &ii un mare g$nditor "uridic! adica g$nditor al &ormelor ordinii $n societatea umana! ci trebuie sa ai si o spurcaciune de partid. 'e unul singur poti sa scrii tratate $ntregi... scrii carti! dar nu &aci cetate. 'esi s$nt bolnav si nea"utorat! nu $mi pare rau ca e)ist. 9ncerc eu sa-mi para rau! dar n-are sens. Stiti de ce, Pentru ca eu constat! $n mod evident! ca e)ist. Ceea ce ma con&isca pesimismului de a ma autonega este evidenta e)istentei mele. 2mul care se sinucide n-a constatat ca e om. #-a reusit sa intuiasca e)istenta sa. Sa se traiasca pe sine. 3u nu ma pot sinucide - indi&erent de starea mea! sanatate sau boala - &iindca nu m-am &acut eu. #-am

venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am sa plec de voie din ea. %sta este "ocul &undamental al e)istentei mele. %m o consolare - ca $n grandoarea istorica a poporului rom1n eu s$nt o rotita invi(ibila! dar s$nt... %s &i &ost neconsolat daca n-as &i trait convingerea &erma ca $mi &ace cinstea su&erintei un mare popor. %sta m-a salvat de la nebunie. %dica nu &ac puscarie pentru ca repre(int un trib de negri! ci un mare popor! greu de istorie si de viitorul lui stralucit. %sta m-a consolat. 3u! $n tinerete! am &ost un om de e)trema st$nga. Si la maturitate! de e)trema dreapta. ar acum ma console( cu calitatea mea de rom1n $ntreg. Eocul acesta pe scara de valori politice nu ma mai interesea(a. S-a stins $n mine acum setea de putere. #-o mai am. *-as bucura $nsa de un lucru - e chiar ceea ce nu mi-a placut si am &ost toata viata silit sa &ac! &iindca s$nt sarac: sa &iu s&atuitor. %t$t. 3u! daca ma bate un rom1n! ma consider maghiar sau evreu. #u pot o&ensa neamul meu $n nici un individ. Pentru mine! toti rom1nii s$nt egali rom1ni. #u stiu daca s$nt $nteles: rom1nii n-au nici un viciu dupa mine si s$nt egali. ... 'umne(eu stie c$t de Socrate s$nt- 3u nu ma socotesc dec$t o oarecare &iinta g$nditoare. 6$ndesc si spun ceea ce g$ndesc. 3 bine, 3 rau, 3u spun ceea ce cred ca trebuie sa spun. #-am &acut niciodata alt&el! dar! $n comunism! nimeni nu lua $n seama ceea ce spuneam. Spusele mele erau consemnate la Securitate! au avut ei gri"a sa mi le &aca... arhiva. Cine va vrea sa-mi studie(e g$ndirea va trebui sa bata la usa acestei onorabile institutii. Sper ca odata si-odata usa asta se va deschide. #u numai pentru consemnarea +g$ndirii lui Tutea+! ci si pentru alte consemnari. #u-mi pot &ace autobiogra&ia! &iindca nu ma interesea(a trecutul meu! pe care $l detest- #am nimic comun cu mine $n trecut. Stiti c$nd $ncepe viata mea, %cum! c$nd vorbesc cu dumneavoastra... Si asa mereu. Traiesc ca sa scap de amintirile gretoase care punctea(a e)istenta mea7 traiesc! ca sa ma detase(! principiul actualitatii. Ca sa scap de obsesia trecutului dramatic! contorsionat! de(gustator pe anumite laturi! nu-i asa! si neomenesc ma situe( $n principiul actualitatii. >-am spus: nu &ac biogra&ie! nici autobiogra&ie! traiesc principiul actualitatii permanente... 3u am &ost Petre Tutea. %m avut si discipoli... #u se putea sa nu am discipoli! &iindca s$nt un om vorbaret. Toata su&erinta mea se datoreste po&tei mele de a vorbi &ara restrictii... % &ost $ntrebat un taran! $n $nchisoare: ce $ntelegi din tot ce spune Petre Tutea- Jice: nu $nteleg nimic! dar e o gro(avie3u! de la v$rsta de cinci ani! - asa mi s-a spus mereu - eram cam inteligent. %m intrat $n scoala cum intra leul $n cireada: o man$nca toata. Singurul lucru pe care nu l-am putut &ace $n scoala a &ost idiotia partiala! plastica: nu puteam desena un ou. C$nd am va(ut! $n $nchisoare! ca tot regimul care mi se aplica e inoperant - puteam eu! ca om! sa-mi e)plic asta, Si atunci m-am g$ndit ca e)ista o &orta supracosmica! transcendenta! numita 'umne(eu. #umai 3l putea &ace isprava asta! ca eu sa scap de $nlantuire. Pentru ca! personal! nu ma pot de(-lantui si elibera. ar a vietui acolo! la $nchisoare! &ara asistenta 8ui nu se poate7 au &ost oameni care au murit... %tunci s-a nascut $n mine credinta nelimitata $n atotputernicia si atotbunatatea divina. %m devenit un g$nditor crestin c$nd mi-am dat seama ca &ara revelatie! &ara asistenta divina! nu pot sti nici cine s$nt! nici ce este lumea! nici daca are vreun sens sau nu! nici daca eu am vreun sens sau nu. #u pot sti de unul singur. C$nd mi-am dat seama ca &ara 'umne(eu nu poti cunoaste sensul e)istentei umane si universale. 3u n-am destin. *-a prote"at 'umne(eu. 'estinul nu operea(a la mine. 9nt$mplarile au alergat peste mine! dar n-au reusit sa ma nimiceasca. %sta m-a dus cu g$ndul la 'umne(eu! care e situat deasupra $nt$mplarilor vietii mele.

3u am &ost asemanat cu Socrate. %t$t el! c$t si eu! $n actele cautarii! cautam la scara noastra de oameni nea&l$nd si stim nestiind. %t$t. Socrate a &ost pentru mine un model e)istential. 'ar raportat la sus $si pierde semni&icatia. 3l a cautat un (eu. 3u! de plida! nu-l caut! ca-l am. %ti $nt$lnit cumva! prin locurile pe care le-ati strabatut sau pe vreun bulevard! cuv$ntul +tutism+ sau +tutianism+, #-am &acut scoala! desi si #ae onescu a gustat din mine. #imeni nu a intrat $n contact cu mine &ara sa ia ceva $n traista. %m o rugaminte &ata de Cioran: sa nu ma mai supradimensione(e! pentru ca aceasta e)agerare! venind de la o personalitate ca a lui! $mi sadeste $n su&let! sau intensi&ica $n mine! sentimentul dureros al ne$ndeplinirii. %cest sentiment este &ructul $nt$lnirii dintre eul concret si ideal. 3u am scris mult la viata mea! dar nu cred ca scrierile mele s$nt antologice si nici elocvente pentru evolutia spirituala a personalitatii mele. Poate eu $nsumi m-am $mpiedicat sa ma reali(e(. *-a $ntrebat cineva odata: *a Petrica! tu c$nd te ase(i la masa de scris cum scrii, - S$nt emotionat de &ila goala. Prima mea gri"a e sa nu &iu p$ndit de demonul originalitatii. 4rmaresc sa nu &iu original si sa &iu cuviincios. - 3sti inspirat, - #u! nu sta niciodata un (eu $n coltul camerei mele c$nd scriu eu. S$nt &oarte nelinistit. 3u! care s$nt crestin... %m doua nelinisti7 sa nu se a&le $n e)punerea mea nici o inadvertenta terminologica si nici o impietate. #u ma interesea(a daca memoria mea se va pastra vesnic sau daca or sa ma uite oamenii. 3u! care s$nt mistic! am doua &eluri de pag$nism: nu pot suporta prostii! adica nu ma pot detasa de deliciile inteligentei7 si pe urma! $n vreme ce la crestini su&erinta e calea regala a m$ntuirii! eu nu pot suporta nici o su&erinta &i(ica. 2r! asta e model homeric! model pag$n. #u ma interesea(a trecutul. 'e c$te ori ma $ntreaba cineva c$nd m-am nascut! spun ca $ntr-unul din anii trecuti. 'e c$nd am iesit din puscarie mi se &ac din c$nd $n c$nd perche(itii si s$nt luat la Securitate pentru ancheta. 8a $nceput ma anchetau grade mici. %cum am a"uns la nivel de colonel. 4nul din astia m-a $ntrebat (ilele trecute de ce ponegresc regimul la :estaurantul Scriitorilor. -am raspuns: 'omnule colonel! eu la :estaurantul Scriitorilor $nt$lnesc tot &elul de lume: oameni destepti! imbecili! scriitori! curve si popi. 3u nu stiu cu care din astia stati dumneavoastra de vorba. 'ar! dec$t sa va spuna ei! mai bine sa va spun eu cine s$nt: s$nt rom1n! nationalist! crestin! ortodo) si militarist. Parerea mea este urmatoarea: trebuie sa ne $nmultim ca sardelele! sa ne $narmam p$na-n dinti si sa terminam cu popoarele limitro&e! caci n-au ce cauta $n 3uropa. >isul meu e ca &iecare baba rom1na sa mulga vaca cu casca militara pe cap. 3u nu s$nt orgolios deloc. 'ar daca cineva ma calca pe no"ite! mi-aduc aminte ce-am &ost. Toata viata am dorit sa a"ung $n clanul conducator! pentru a &ace oamenilor binele cu carul... Treispre(ece ani de $nchisoare... %veam doar o hainuta de puscarias. #e dadeau o (eama chioara si mamaliga &ripta. *-au batut... *-au arestat acasa. #ici nu tin minte anul... C$nd m-au anchetat am lesinat din bataie. acata ca n-am murit- %m stat la nterne trei ani. %m &ost dupa aceea la Eilava! la 2cnele *ari si pe urma la %iud. 3u ma mir cum mai s$nt aici. 'e multe ori $mi doream sa mor. %m avut mereu lasitatea de-a nu avea cura"ul sa ma sinucid. 'in motive religioase... Treispre(ece ani- #u pot sa povestesc tot ce-am su&erit pentru ca nu pot sa o&ense( poporul rom1n spun$ndu-i ca $n mi"locul lui s-au petrecut asemenea monstruo(itati. *-a $ntrebat un anchetator: 'e ce ai vorbit $mpotriva noastra! dom5le, - #-am vorbit! dom5le. - Cum n-ai vorbit, - Pai $mpotriva voastra vorbeste tot poporul rom1n. Ce sa mai

adaug eu, Si mi-au dat 20 de ani munca silnica &ara motive. *i s-a pre(entat sentinta de condamnare ca sa &ac recurs. 8a cine sa &ac recurs! la 'umne(eu, %m &ost solicitat! $n $nchisoare! sa scriu pentru revista 6lasul patriei! ca si #ichi&or Crainic. *i s-a parut ciudat sa &ii arestat si sa scrii! sa medite(i. %dica sa spui: va multumesc ca m-ati arestat- %sta era o porcarie nemaipomenita! sa obligi un detinut sa scrie. 3l poate sa-si scrie memoriile! dar nu pentru tine! ala care-l persecuti... 3u! cultural! s$nt un european! dar &undamentul spiritual e de taran din *uscel. 8a $nchisoare! gri"a mea a &ost sa nu &ac neamul rom1nesc de r$s. Si toti din generatia mea au simtit aceasta gri"a. 'aca ma schingiuiau ca sa marturisesc ca s$nt t$mpit! nu ma interesa! dar daca era ca sa nu mai &ac pe rom1nul! ma lasam schingiuit p$na la moarte. 3u nu stiu daca vom &i apreciati pentru ceea ce am &acut7 important e ca n-am &acut-o niciodata doar declarativ! ci ca am su&erit pentru un ideal. 3 o monstruo(itate sa a"ungi sa su&eri pentru un ideal $n mod &i(ic. %m o legenda! dar legenda mea nu acopera ideea de statuie. #u s$nt candidat la rangul de mare personalitate. 2ricum! mi-e groa(a de o posteritate pur legendara. 9nainte eram obsedat de ideea ram$nerii a ceva dupa mine. %cum ma mai interesea(a ce ram$ne dupa mine ca (apada de anul trecut. *-am &$t$it asa! un pic! $n epoca... 3u nu $mi supravietuiesc. Ca sa ram$i $n epoca trebuie sa &ii genial! or eu am &ost numai inteligent. 'e&initia mea este: Petre Tutea! rom1nul. %m aparat interesele :om1niei $n mod eroic! nu diplomatic. Prin iubire si su&erinta. Si convingerea mea este ca su&erinta ram$ne totusi cea mai mare dovada a dragostei lui 'umne(eu. 3u n-adun nimic. 9mi spunea un popa! (ice! pai dumneavoastra va risipiti asa! va poate &ura oricine... Jic: uite! parinte! eu! (ic! am adoptat conceptia regelui ;rantei $n materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre carto&. C$nd au venit carto&ii din %merica! taranii nu-i cultivau. +Sa m$ncam noi buruiana asta din pam$nt...+ Ce a (is regele ;rantei, +*a! seamana! ma! carto&i pe mosia mea si! c$nd or vedea taranii ca $i pa(esc! or sa-si dea seama ca-s lucru bun. 8asati-i sa &ure! ca asa se rasp$ndesc carto&ii $n tara.+ 2data! $n hol la %thCnCe Palace! m-a arestat Securitatea pe motiv ca &ac specula. Cu ce, iam $ntrebat. #u mi-au raspuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Clu": +Cu idei! &rate! cu idei-+ 4neori ma preocupa ideea +operei+ mele. Pentru ca om de stat nu am &ost! pro&esor nu am &ost! scriitor nu am &ost! da5 atunci - ce s$nt, Ca nici ultimul para(it care creste $n cutele societatii nu s$nt... Pesemne ca s$nt cineva di&icil de &i)at. +Ce mai &aceti! domnu5 Tutea,+ - *a simt asemeni unui vultur trist! care $naltat la (enit urinea(a asupra veacului doua(eci cu un dispret crestin. %m purtat ideile si credinta precum poarta v$ntul microbii. 4n umanist pur! adica indi&erent religios! practica &ormele vietii de "ungla! $mping$nd cru(imea p$na la &orma gratuita a bestialitatii tigrului. >remea noastra este plina de ast&el de e)emplare. 4manismul este una din &ormele grave ale ratacirii omului modern! care pleaca din antropocentrismul :enasterii. 9n :enastere! +titanii+ s-au um&lat prin autocunoasterea necunoasterii. 3i nu se cunosteau pe ei $nsisi si au cre(ut ca s-au descoperit ca oameni. 2mul - "avra asta bipeda! pe care eu $l consider +animal prost+! homo stultus - atunci c$nd se screme sa &aca singur ordine! adica c$nd practica umanismul! $l $nlocuieste pe 'umne(eu cu el. #icaieri 'umne(eu n-a avut de &urca cu dracul mai mult dec$t $n sacrul spatiu al taliei. %colo! adica! unde s-a nascut umanismul $n :enastere. Cu ungurii nu putem avea probleme militare: daca dam drumul la toti caii din %rdeal! &ara calareti! $n doua ceasuri se pisa $n <udapesta. G>lad TepesH are meritul de a &i pus pe tronul *oldovei pe cel mai mare voievod rom1n! pe Ste&an cel *are. Cu armele- %re meritul ca l-a si batut. Si are mai ales meritul ca a

cobor$t morala absoluta prin tepele puse $n cur la nivel absolut. 'ormeai cu punga de aur la cap si ti-era &rica sa n-o &uri tu de la tine. %sta-i voivod absolut! >lad Tepes. Pai &ara asta istoria rom1nilor e o pa"iste cu mieiS;9:S T

Acorduri de baza pentru pian, orga electronica, acordeon

Scriitorul Mircea Eliade aparine perioadei interbelice alturi de ali mari scriitori precum Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu din anii 190 !19"#$ %ra&mentul 'Cori&ena' aparine romanului 'Romanul adolescentului miop' care a (ost publicat neterminat )n anii 19*+!19*, i publicat postum )n 19"9$ -itlul 'Romanul adolescentului miop', )n sens conotativ este (ormat din dou substantive comune i un ad.ecti, denumind o carte a unui om )n perioada adolescen ei care avea probleme de vedere$ /n sens denotativ, titlul este o poveste de via a naratorului care avea probeleme de vedere, dar ad.ectivul 'miop' poate s!l repre0inte pe adolescentul care ia deci0ii pe moment i nu poate s!i perceap niciodata viitorul$ -itlul (ra&mentului 'Cori&ena' este (ormat dintr!un substantiv comun care, )n sens propriu arat starea )n care se &sesc elevii care nu au note de trecere la o anumit materie sau mai multe, depinde de situaie$ /n sens (i&urat, titlul este bariera de care naratorul nu poate trece, el av1nd nota 'insu(icient' la matematic$ -ema te2tului este coala i este redat de motivele literare 'matematica','cr ile de tiin','tri&onometria'$ -ipul de narator este persona. i subiectiv, iar perspectiva naratorului este subiectiv deoarece acesta narea0 la persoana 3 sin&ular$ 3deea incipitului, )n acest (ra&ment, se repet i )n (inal$ 4ceast idee )l surprinde pe narator )n iposta0a de a recunoate (r ruine c este cori&ent la matematic i nu are voina necesar s depeasc aceast situaie$ El este interesat de tiin i nu vrea s treac la matematic$ 4ceast tehnica de repetare a ideii se nume te tehnica circularei i a s(eroidului$ Ea este (olosita entru a insista asupra (aptului ca naratorul )ncepe i s(1rete )n aceeai iposta0, respectiv cori&ent$ Relaia copil!coal este surprins )n di(erite momente )n care se a(l naratorul$ 5aratorul, )nc de la )nceput, recunoate c nu este prieten cu matematica, iar ceea ce )i st1rne te interesul este tiina$ Prin (aptul c i se permite s )nvee toat materia )n trei 0ile, este pus )n situaia s alea&$ El este (oarte entu0iasmat i crede )n propriile sale &1nduri$ /i (ace un pro&ram de )nvat, inclusiv noaptea, art1nd interesul )nainte s deschid mcar cartea$ 6up ce se apuc de citit, mintea lui 0boar )n alt parte$ /i mai )ncearc pdat norocul, )i pune ceasul s sune la ora cinci dimineaa, dar adoarme la loc pentru )nc o or .umate$ /l tre0ete lumina dimineii i trece la alt stare (a de cum era )nainte$ 5u )i mai pas de pro(esorul lui de matematic, Vanciu, care )l va lsa cori&ent$ 7otr te s )nvee la var, consider1nd c va )nva at1t de bine c pro(esorul va rm1ne 'uluit'$ Relaia copil!coal se stabilete )nc de la )nceput, iar un an nou de coal pentru el )nseamn o nou cori&en '4st(el, i anul acesta!ca )ntotdeauna!, rm1n cori&ent'$

5aratorul se a(l la v1rsta adolescenei, v1rsta critica entru o persoan deoarece schimbrile ma.ore au loc )n aceast perioada a vieii$ 4cesta tinde s se maturi0e0e, (iindc )ncearc orice posibilitate s )nvee, dar nu poate s se concentre0e su(icient$ C1nd tatl su )l &sete citind de c1teva minute, el se pre(ace cum c!ar (i )nvat de ore )ntre&i i este e2trem de epui0at$ El se comport ca un copil care vrea s treac mai departe )n via , dar renun e drum din cau0a comoditii$ Persona.ele din acest tet sunt elevul cori&ent, principal, dinamic i rotund, pro(esorul Vanciu persona. secundar, dinamic i plat, tatl elevului persona. secundar, episodic, dinamic i plat$ 5aratorul este persona.ul principal din te2tul 'cori&ena' de Mircea Eliade$ El este un biat a(lat la v1rsta adolescenei, care trece de la o stare la alta$ El spune c n!a trecut clasa pentru c n!a vrut i c este )n totalitate lipsit de voin$ C1nt la pian mai mult ca niciodat doar ca s nu )nvee$ La au0irea ceasului care trebuia s!l tre0easc acesta se crede mult prea inteli&ent pentru a )nva 'Matematica m creea0 pe mine sau eu pe ea8'$ Se consider ca i ceilali adolesceni care nu sunt capabili de un viitor potrivit$ Cel trece de la e2ta0 la disperare i apoi revine la starea iniial$ Modurile de e2punere pre0ente sunt naraiunea i dialo&ul$ 5araiunea este modul de e2punere care are rolul de a relata (apte i )nt1mplri$ 6ialo&ul este (olosit ca i monolo& pentru a arta &1ndurile interioare ale persona.elor$ Limba.ul (olosit este comun, lipsit de metode artistice, pentru a (i un tet clar, concis i coerent i este adresat tuturor cate&oriilor sociale /n conclu0ie, toate aceste caracteristici repre0int un adolescent ca to i ceilali, interesul pentru coal este ridicat, dar lipsit de voin, uneori a.un& )n disperare$ /n opinia mea, naratorul este un repre0entant al adolescenilor care nu!i &sesc locul )n via$

 Ora de istorie de Marin Preda este o creatie in proza, o scrierein esenta memorialistica, in care autorul marturiseste Aventura devenirii sale ca scriitor.Fragmentul prezentat in carte descrie, la inceput reflectiile naratoruluiadult care, pe parcurs iis aminteste un capitol din copilarie, o ora deistorie, la scoala. Copilul, in varsta de 15 ani avea o pasiune aparte pentru materiarespectiva aveam sentimentul ca traiesc de atunci, de pe vremea egiptenilor si asirienilor. rmeaza o descriere a prof. de istorie, un om mic de statura care areusit sa!si impuna respectul pe cale amia"ila, tratand diverse su"iectecu elevii, fara a profita de puterea detinuta la catedra. Autorul isi aminteste, cum intr!o zi, la ora de istorie, directorul scolii intra impreuna cu un necunoscut, care rezulta a fi un inspector.Profesorul isi continua lectia ca de o"icei, nefiind surprins de prezentanoului venit##. $eodata, elevul nostru isi aude numele, ceea ce inseamna ca urmeaza a fi ascultat. Profesorul ii pune o intre"are, lacare, cu siguranta elevul stia raspunsul, "a c%iar mai mult, dar ezita ina povesti totul pentru a nu da impresia inspectorului ca lectia a fostpregatita cu ceva timp in urma. &nspectorul se retrage la un moment dat cu un sentiment desatisfactie nedefinita iar profesorul isi vede de lectie ca si cum nimicnu s!ar fi intamplat.$upa ora, elevii iz"ucnesc in %o%ote, provocand un vacarm denedescris. 'pilogul operei este constatarea ca, dupa cateva luni, profesorul lipseste, afland mai apoi ca a fost c%emat in concentrare, autorul marturisind cu tristete ca nu stie nici in momentul respectiv vreo vestede la el ci doar pro"a"ilitatea ca ar fi plecat in raz"oi. $upa parerea mea, autorul evoca aceste momente cu afectiune sinostalgie, amintindu!si cu placere anii de scoala, in cazul de fata, o orade istorie, care il pasiona foarte mult. $e asemenea, acesta vor"estecu un respect de notat fata de profesorul sau, de la care invataseatatea si atatea lucruri despre stramosii sai. (otodata, scriitorul su"liniaza emotiile si sentimentele care i!autrecut prin minte in momentul in care profesorul ii cere sa raspunda,acesta manifestandu!se cu sfiala, dar aratand totusi ca stie despre ceeste vor"a, mentionand ca tre"uie sa aratam ca stim, nu ca aminvatat. $e aici ne dam seama ca elevul de numai 15 ani stia cum sase comporte in astfel de cazuri, demonstrand inspectorului ca pasiuneasa pt istorie nu este invatata pe de rost, ci e)plicata si intelesa. Autorul o"serva strategia didactica a profesorului, care se aratanepasator fata de inspector, dovedind astfel ca nu planificase o lectiecu elevii doar de oc%ii acestuia si ca nu e)ista complicitate intre elevsi profesor, ci doar isi preda lectia cum stia mai "ine.