LecŢia

de
chimie
Însoţiţi-ne într-o călătorie uimitoare în lumea chimiei anorganice, pentru a des-
coperi comportamentele compuşilor mai frecvent întâlniţi în laboratoare a 43 de
elemente chimice, de la hidrogen la uraniu!
Lecţia de Chimie vă înfăţişează, într-o manieră concisă, unică, bogat ilustrată (pes-
te 1000 de imagini originale), vizuală, diversitatea reacţiilor caracteristice pentru ionii
acestor elemente, constituind un atlas‑ghid pentru fiecare dintre cei care practică ex-
perimentele chimice: elevi, studenţi, profesori, şi pentru cei care vor să aibă la îndemâ-
nă un material informativ bine structurat din domeniul practicii chimiei anorganice.
 LECŢIA de C IMIE
ar a ru ura r i rţi:

ri a ar i i ula Noţiuni
generale fa iliari a u u
i i u d oţiu i i rodu i
ar :
i ul riodi al l
lor u ro ri ţil riodi al
l lor
i uril d o bi aţii ar
l l i i l for a
u il l di labora or i u ili
a a r ia di r a a
F i g . 6 . D i f e r i t e u s t e n s i l e u t i l i z a t e î n l a b o r a t o r u l d e c h i m i e : A. Pipete de ml, de ml şi de ml; B . o ar cu pistil; C . Sp a -
tule; D . B e c d e g a z ( u s t en s i l el e d i n i m a g i n i l e A – . au fost fotografiate la Institutul de iochimie al cademiei Române); E . Capsulă; F . Cleşte din lemn.
1 8
 LECŢIA de C IMIE
ar a ru ura r i rţi:
ar a a doua i i ula Siste-
matica elementelor chimice d
d ar a ai d ol a r i
d l di ru l ri i a
l i di lor u dar i di d:
i r uril di ar u ra
a ul o u ilor ri ali aţi i
r a ţiil d id i ar ru
ar l
od d obţi r a u or o
u i ai a ora labora or
At t minereurile c t şi reacţiile
F i g . 6 2 . As p e c t u l u n o r m i n e r a l e d e c a l c i u : A. calcit cristalizat pe cuarţ (C a v n i c , R o m â n i a ) ; B ., C . c a l c i t t r a n s p a r e n t , v a r i a n t a
sunt ilustrate cu foto ra i efectua-
s p a t d e I s l a n d a : ( B ., c r i s t a l e , B r a d , R o m â n i a ; C . m o n o c r i s t a l , oca ie necuno cut ) ; D . calcit, oare de peşteră (R o m â n i a ) ; E . g i p s
cristalizat în formă de oare, varietatea trandafirul deşertului ( uni ia) ; F . a p a t i t ( u ia) ; G . uorină rubinie ( urham ng ia) (e an-
tioane a ate în colec iile Muzeului de Istorie aturală rigore ntipa – A . , B . , D. E . , G . i în cele ale Catedrei de Mineralogie a acultă ii de eologie i eofizică din ucure ti – C . , F . – ) .
te e autor
8 6
 1s cu doi electroni, iar în moleculele de hidra-
H H Cl H cizi (de tipul HCl), se leagă covalent heteropolar

1 Ångström
H H Cl H (fig.35).
+ Hidrogenul este un gaz inodor, insipid, foarte
H ID R O G E N U L
Ionul H este mărit de 416,67 de ori, comparativ cu ceilalţi ioni
greu solubil în apă şi puţin mai solubil în alcool
F i g 3 5 . A. St r u c t u r a u n e i m o l e c u l e h o m e o p o l a r e ( m o l e c u l a sau benzen, mai uşor de 14,38 ori decât aerul.
de hidrogen) şi B . s t r u c t u r a u n e i m o l e c u l e h e t e r o p o l a r e ( a c i d u l
În industrie, este obţinut prin acţiunea vapo-
clorhidric). În cazul moleculei homeopolare, ambii participanţi
au aceeaşi masă, iar electronii orbitează în mod egal în urul rilor de apă asupra cărbunelui sau asupra meta-
Proprietăţi atomice Protiu Deuteriu Tritiu amândurora; la molecula heteropolară, ionul de clor are dimen- lelor la temperaturi înalte, prin electroliza apei,
Masa atomică relativă 1,007 8 4 2,01410 3 ,016 05
siuni mai mari decât cel de hidrogen (în imagine sunt exagera- prin piroliza unor hidrocarburi sau prin separare
te), iar electronii orbitează mai aproape de ionul de clor. din gazele obţinute în urma distilării la tempera-
Stabilitatea Stabil Stabil 12,32 ani, β−
Structura atomică (fig. 33.) 1p+1n 01e– 1p+2n 01e– 1p+3 n 01e– turi ridicate a huilei.
Proprietăţi moleculare Protiu Deuteriu Tritiu În laborator, hidrogenul se poate obţine pe mai
Temperatura de topire (˚C) −259,12 −254,42 −252,53 Hidrogenul este primul element din Sistemul multe căi:
E t i m o l o g i e : g r . υδρο- ( y d h r o - ), prefix referitor la apă, pro- Temperatura de fierbere (˚C) −252,76 −249,48 −225,81 Periodic şi are structura cea mai simplă (fig. 33). ► ri acţi a aci i or a ra a or r ac i :
babil derivat din ύδωρ ( dhor), apă; υγρό (yghró) lichid;
Căldura de topire (kJ mol−1) 0,117 0,197 0,25 0 Prezintă trei izotopi: ro i (hidrogenul uşor), cel
Zn(s l l2 + H2
γεννώ ( ghenno), ), a genera, a crea; în limba neogreacă, hi- hi-
Căldura de evaporare (kJmol−1) 0,904 1,226 1,393 mai frecvent, d ri , foarte rar, şi ri i , radioac-
Temperatura critică (˚C) −239,91 −234,7 −232,55 tiv, cu o durată de înjumătăţire de 12,32 ani. (z inc + ac id c lorh id ric → lorur d i idro
drogen ( drogh no);
Presiunea critică (kPa) 13 15 ,20 16 6 4,7 7 18 3 4 Proprietăţile sale îl apropie atât de elementele
I z o l a t d e : H e n r y C a v e n d i s h ( n. 10 octombrie 1731 – d. 24 fe- s)+ H2 S O4 → S 4 + H2 ↑
Căldura de disociere la 25˚C (kJ mol−1) 43 5 ,8 8 443 ,3 5 446,9
bruarie 1810), în ; din grupa a VII-a principală (în starea de oxidare r a id ulfuri ulfa f ro idro
Proprietăţi fizice Protiu Deuteriu Tritiu 1– , poate forma compuşi de tipul hidrurilor cu ca-
I z o t o p i : 3, P r o t i u , 1 H , 9 9 , 9 8 5 % ; D e u t e r i u , 2 H , 0 , 0 1 5 % ; ri-
Starea de agregare gazoasă gazoasă gazoasă ► ri acţi aa ia ra a or a ca i :
tiu, 3 , radioactiv, perioadă de în umătăţire , ani, emite tionii), cât şi de elementele din grupa I principală
Răspândirea (%) 99,985% 0,015% urme 2 K(s)+ 2 HOH→2 KOH+ H2 ↑
–
( , ); (adesea funcţionează drept cation monovalent),
. căreia îi este integrat în majoritatea reprezentări- o a iu a → idro id d o a iu idro
lor grafice ale Sistemului Periodic. ► ri acţi a, la temperatura camerei (reac-
În forma moleculară, atomii de hidrogen se lea- ţie mai lentă) sau la cald (reacţie mai rapidă), a
În atmosfera ământului, hidro enul azos ato- gă covalent homeopolar, completându-şi orbitalul a i i i a a i c i a ra o ţii or d hidro i i
m i c s a u m o l ec u l a r es t e f o a r t e r a r , s u b f o r m a u r -
melor ( – 5
sau între , ppmv părţi per e–
milion din volum , în troposfera şi baza strato-
sferei din emisfera sudică, şi , – 0 ,5 8 5 p p m ,
1 Ångström

în atmosfera emisferei nordice, conform măsură-

t o r i l o r di n 1 9 7 4 a l e l u i U lrich S chmidt* * ). ai frec-
vent, hidro enul se ăseşte sub formă de com-
puşi: oxid ( 2 , notat şi ) (fig. 34), ionul F i g . 3 3 . S t r u c t u r a a t o m u l u i d e p r o t i u (hidrogen uşor):
A. Conform modelului orbitalilor; B . Conform modelului orbi-
ne ativ hidroxil ( –
), în diferiţi compuşi anor-
telor, la care nucleul este redat exagerat, pentru a se observa
anici şi or anici, în ionul amoniu ( 4
+
), în apa protonul (ilustrat cu sferă roşie) şi neutronul (ilustrat cu sferă
de ploaie sau în produşii de descompunere a sub- verde). lectronul este redat pe orbită.
stanţelor or anice, sau în compuşii or anici fosili
(hidrocarburi de mai multe tipuri) şi în componen-
ţa substanţei vii (p roteine, carbohidraţi şi lip ide) .
În nivers, hidro enul are o lar ă răspândire,
cu precădere în atmosfera stelelor şi în azele cos-
mice. În nucleul Soarelui, de exemplu, presiuni-
le şi temperaturile foarte mari favorizează forma-
rea nucleelor de hidro en, prin fuziune nucleară,
cu o rată de circa . . de tone în fiecare
secundă. Estimativ, din masa Soarelui este
constituită din hidro en, iar restul din heliu.

* Valorile sunt date în MeV, lucru valabil pentru izotopii tuturor elementelor, chiar
dacă în continuare unitatea de măsură va fi omisă.
* * Schmidt, U., Molecular hydrogen in the atmosphere, Tellus XXVI (1974), 1- 2. F i g . 3 4 . Ap a , oxidul de hidrogen, reprezintă cel mai răspândit
*** În această lucrare, pentru apă, formula HOH va fi preferată celei H2O. compus cu hidrogen de pe suprafaţa Pământului. . esen realizat după http d namic2moms. ebs.com 800p ater c cle.png
5 0 5 1

+ +
NH4 OH
CrO3 CrO3
+ +
NH4 OH NH4 OH
- coloană stratificată de soluţii de cromat galben şi de dicromat
t r io x id d e d ic r o m ; B . a la u n c r o m o - p o t a s ic ; C . t r io -
x id d e c r o m ; D .d ic r o m a t d e p o t a s iu .
- d iz o lv a r e a t r io x id u lu i d e c r o m în h id r o x id d e s o d iu ; M .A lc a lin iz a -
E . Amestec de acizi cromici, obţinuţi prin reacţia trioxidului de
c r o m c u a p a ; F . Amestec de policromaţi de amoniu, formaţi prin
dizolvarea trioxidului de crom în soluţie de amoniac; G . C o n t i n u -
ând adăugarea soluţiei de amoniac, policromaţii trec în dicromat
d e a m o n i u ; H . Adăugând în exces soluţie de amoniac, se for-
mează cromat, de culoare galbenă. a baza eprubetei, rămâne
u n s t r a t p o r t o c a l i u d e d i c r o m a t ; I . Acidulând partea superioară a
conţinutului eprubetei cu acid formic (sau cu alt acid), cromatul
t r e c e î n d i c r o m a t ; J . urnând soluţie de amoniac, dicromatul
de amoniu se transformă în cromat, galben. Se obţine, astfel, o
2 2 4
+
+ HCOOH
NH4 OH
+ +
NH4 OH
NH4 OH
+ +
NH4 OH
CrO3 CrO3
+ +
NH4 OH NH4 OH
p o r t o c a l i u ; K . ─ N . Reacţia trioxidului de crom cu hidroxidul de
sodiu: K . T r i o x i d d e c r o m ; L . icromat de sodiu, obţinut prin
rea conţinutului eprubetei cu hidroxid de sodiu în exces conduce
la formarea cromatului de sodiu. a baza coloanei de lichid se
menţine un strat de dicromat, care se transformă în cromat de
s o d i u p r i n a g i t a r e ( N .) ; O . P r e c i p i t a r e a h i d r o x i d u l u i d e c r o m I I I ,
din clorură, cu hidroxid de sodiu; P . Solubilizarea hidroxidului
d e c r o m în h id r o x id d e s o d iu , c u fo r m a r e a c r o m it u lu i d e s o -
d i u ; Q . Precipitarea hidroxidului de crom cu soluţie de amoniac,
din clorura cromică; R . Solubilizarea precipitatului de hidroxid
c r o m ic în e x c e s d e a m o n ia c ; S . P r e c ip it a t d e fo s fa t d e c r o m
III, obţinut prin acţiunea fosfatului tripotasic asupra clorurii cro-
m i c e ; T . osfatul de crom precipitat se dizolvă în acid fosforic,
+
NH4 OH
+
HCOOH
NH4 OH
NH4 OH
CrO3
+
NH4 OH
f o r m â n d f o s f a t d i a c i d c r o m i c ; U . Reacţia dintre clorura cromică
şi sulfura de amoniu are ca rezultat precipitarea sulfurii cromice,
C r 2 S3, de culoare brună. Aceasta hidrolizează la scurt timp de
la formare, eliberând acid sulfhidric şi precipitând hidroxid de
c r o m I I I ; V . Prin acţiunea unui dicromat alcalin (aici, dicromat de
amoniu) asupra unei săruri solubile de plumb (aici, azotat), pre-
cipită dicromatul de plumb, portocaliu; W . Acţiunea dicromaţi-
lo r a lc a lin i a s u p r a c lo r u r ii c r o m ic e n u p r o d u c e n ic iu n p r e c ip it a t ,
dar cromaţii alcalini (aici, de potasiu) precipită cromatul cromic,
C r I I I 2 ( C r V I O 4) 3, g a l b e n - b r u n ; X. ─ AA. Acţiunea carbonatului de
potasiu asupra dicromatului de potasiu: X. Soluţie de dicromat;
Y . Soluţie de cromat, obţinută prin acţiunea carbonatului de po-
t a s i u a s u p r a d i c r o m a t u l u i ; Z . Acidularea soluţiei cu acid formic şi
apariţia inelului de dicromat; AA. Reacţia produce efervescenţă,
prin descompunerea carbonatului alcalin, îndată ce tot cromatul
a t r e c u t î n d i c r o m a t ; AB . Reacţia dintre dicromatul de potasiu, în
a m e s t e c c u a lc o o l e t ilic d e 9 6 % , c u a c id s u lfu r ic d e 9 8 ,2 % . F iin d
mai dens, acidul cade la baza coloanei de lichid, iniţiind reacţia;
AC . Reacţia din figura AB ., finalizată. Culoarea albastră poate
indica prezenţa cromului divalent; AD . R e d u c e r e a d i c r o m a t u l u i
c u s u l f a t f e r o s , î n m e d i u d e a c i d s u l f u r i c ; AE . C o p r e c i p i t a r e a h i -
droxizilor de fier III şi de crom III cu hidroxid de sodiu, din sulfaţii
obţinuţi prin reacţia precedentă; AF . R e d u c e r e a d i c r o m a t u l u i d e
potasiu la crom trivalent, cu clorură stanoasă, în mediu de acid
c l o r h i d r i c ; AG ., AH . Reacţia unui amestec de acid clorhidric şi
peroxid de hidrogen cu dicomatul de potasiu; într-o primă etapă
se formează acid percromic, de culoare albastru-indigo, care se
reduce rapid la clorură cromică, verde; AI . Începutul reacţiei de
o x id a r e a h id r o x id u lu i c r o m ic c u p e r o x id d e h id r o g e n , în m e d iu
alcalin şi AJ . d i c r o m a t u l d e p o t a s i u r e z u l t a t .
2 2 5
 LECŢIA de C IMIE
că aceştia părăsesc sistemul. Compuşii insolubili ► de oxido-reducere, când un compus trece din-
pot fi filtraţi şi spălaţi de mai multe ori, iar cei vo- tr-o stare de oxidare superioară într-una inferioa-
latili pot fi solubilizaţi în apă sau aduşi în contact ră, iar alt compus trece dintr-o stare de oxidare
cu un alt reactiv. inferioară într-una superioară (de exemplu, re-
Reacţiile pe care le vom efectua sunt: ducerea cromului hexavalent la crom trivalent,
► de neutralizare, între un acid şi o bază, când concomitent cu oxidarea iodului din iodură la iod
rezultă o soluţie sau un precipitat; elementar).
► de dublu schimb, în cursul cărora cationii îşi Setul pe care-l propunem ca bază de pornire
schimbă reciproc anionii. Este indicat ca unul din- pentru prepararea unei varietăţi cât mai mari de
tre compuşii rezultaţi să precipite, pentru a putea compuşi chimici conţine următorii reactivi, apar-
fi în continuare supus procedeelor de purificare; ţinând claselor:
Acizi:
► CH3 COOH;
► Fe;
► Zn;
Bromuri:
► KBr;
Dicromaţi:
► K2 Cr2 O7 ;
ar a ru ura r i rţi:
► (COOH)2 ; Acetaţi: Carbonaţi: Fosfaţi:
► HCl; ► (CH3 COO)2 Co; ► K2 CO3 ; ► NaH2 PO4 ;
► HCOOH; ► (CH3 COO)2 Pb; ► (NH4 )2 CO3 ; Ioduri
► HNO3 ; Alcooli: Cloruri: ► KI;
► H2 S O4 ; ► C2 H5 OH; ► BaCl2 ; ► RbI;
► H3 BO3 ; Azotaţi: ► CaCl2 ; Molibdaţi:
► H3 PO4 ;
Baze:
► NaOH;
► AgNO3 ;
► BiNO3 (OH)2 ·BiO(OH);
► Mg(NO3 )2 ;
► Cd Cl2 ;
► CeCl3 ;
► CsCl;
► (NH4 )6 Mo7 O2 4 ;
Sulfaţi:
► Cu S O4 ;
ar a a r ia i i ula Chimie
► NH4 OH
Compuşi elementari:
► Al;
► Mn(NO3 )2 ;
► S r(NO3 )2 ;
► HgCl2 ;
► LiCl;
► S nCl2 ;
► NiS O4 ;
Sulfuri:
► (NH4 )2 S .
preparativă ara ri i r diul
În schemele următoare, vom indica principa- de obţinere a acestora şi au caracter orientativ. În
lor odul ar or i d d
la o ar a l lor udia u
lele căi de preparare a diferiţilor reactivi în labo- funcţie de ceea ce urmărim să obţinem, putem
rator. Ele nu epuizează nici pe departe metodele utiliza şi alţi reactivi.

SINT EZA UNOR REACT IV I COMUNI MAI

MULT OR REACŢII
CH IM IA P R E P AR AT IVĂ A IONULUI Li+,
PORNIND DE LA LiCl
obţi uţi o u i dif riţi fu ţi d
r a i ii u ili aţi

3 2 4
 LecŢia
de
chimie
Lecţia de Chimie prezintă, în mod clar şi atractiv, unele aspecte de chimie gene-
rală şi de chimie practică, la nivel accesibil unor categorii largi de cititori, specialişti
şi nespecialişti în domeniul chimiei.
De asemenea, prin conţinut şi prin forma de prezentare, Lecţia de Chimie poa-
te constitui un material potrivit pentru popularizarea chimiei printre tineri şi pentru
atragerea lor către studiul acestei discipline.