,m

Investegte
C$vtlR$uL Rolllra|.l
MH'STERULt'ur*th. f**44l.rEt 5,r

in oameni!
F*firEeTni silft*t
strF*Sfe{j
?e
Frr!&rt Sei.t Esngi.n
tOi O*U 1on?{0rt
5
;J
kttl|i@dti_gldsturt|c
.ill
I r tt..r .tt nt t
l i tl l (

dlFtlsoRU
\l i l t
r aittr l'r nRtt
1 1l\t Xt. It J t. {
l.\,t\l\rtlrltl

Universit&a
Lucian Aaga
Sitfu

PROIECI
FINANTAT
DINFONDULSOCIAL
EUROPEAN

lD proiect:7706

Titlul proiectului:,,CreSterea
roluliristudiilordoctoralegi a competitivitaliidoctoranzilorintr-o Europeuniti"

Universitatea"Lucian
Blaga"din Sibiu

B-dulVictoriel,nr. 10.Sibiu

Facultateade Litere qi Arte

Domeniulde doctorat:Filologie

TNZADE DOCTORAT

TEMA PERIFERIEI TTTNOANNAT ROMANESC INTERBELIC

-Rezumat-

Coordonator gtiin{ifr c:
Prof. univ. dr. ANA SELAIAI\
Doctorand:
DAIIIEL LUCA

20tl
 CUPRINS

Argument... t

cap. I. PERIFERIA: CLARIFICARI TERMINOLOGICE; D8FINITI8............... t0

geografic5..........
Reprezentarea t5
Reprezentarea ierarh ici .....33
Concluzii,. ?l

PARTEA I. TEMA SUBURBIEITN ROMANUT ROMANESCAI{T888LIC.,.,................40

Cap. I. Toposuri reprezentativeale mahalalei: Fabrica(p. 6l). Cdrciuma(p. 63
Biserica(p. 66).
Cap. II. Tipuri de pensonaje:Eroul(p. 70), Personajul
malefic(p. 71), Victima@.73\,
(p.76
Alte personaje
Cap. III. Situa{ii epice.Nagterea(p. 8l).Nunta (p. 83).Moartea(p. 86). Concubinajul;
adulterul(p. 89).Boala(p.91).Balul(p. 93).Duelul(p.95).
Concluzii.. .............97
Notebibliografice........ .................. ........,..98
PARTEA A II-A. DINAMICA ROMAI\IULU ROMANtrSC INT8R88LIC...................101
Cap.L llinamica temelorgi varietateaformulelor epice......... 103
Cap.II. Romanulrralist qi rela{iacu proza periferiei.. ll5
Cap.III. Continuitateqi rupfuri........ 126
Concluzii,..... 135
Note bibliogralice.,...... 135

Concluzii .......180
Note bibliografice... 181
 in nouamn p8RrF8Rr8I.............................,.........186
pARTEAA rv-A. pERsoNAJUL
Cap.I. Delimitiri teoretice-. .................187
Cap.tI. Personajein romaneleperiferiei.. ....,".....J04
@.207).Fatanemiritatit(p.210).Prostituata(p.
Tipologii femiuine:Ghicitoarea
(ft. 223).
2 I 2). Sinuciga$a
Tipologii masculine:Arivistul @. 226).Fantelede mahala(p. 228).CArciumarul
{p. 232}.Sinucigagul(p. 234).
Atte ipost*zeale personajului........ .r..............,.............:36
Cap. III. Personajul din romanul periferiei - continuitate gi discontinuitateintre
antebelicpi postbe1ic..........,....... ..................24{)
25r
Notebibliograficc...... .............,...,.............,.........................................-........252
PARTEA A V-A. GEOGRAFIA MAIIALALEI........ ...."254
Cap. I. Toposuri predilecte9i lncircitura lor epici: Strada$. 259\. Cdrciuma(p.
263).Bordelul(p. 271).Biserica(p.278).Fabrica(p. 283).Alte spatii6.28?).
Cap.tI. Timpul.... ...............,.. .'..............299
cap. rrr. coNTrr\iurrATE $I RUPTURA h{ SPATIALTTATEA$r
TEMPORALITATEA ROMANELOR P8RIF8RI8I................ .......33I
Concluzii.. ...",....340
Notebib1iograf1ce........,................. .................!.,...........,.... .........342
C0NCLUAI GEI\r8RAL8..,............ .-.-.,...,...343
ANEXA. Cronologia adnotati a romanului romin$c cu periferia ca spa{iu central sau
secundarpinl in anul 1946. ..",..."..-.....354
 ARGUMENT

Literatura periferiei rominegti este una bogat6gi fascinantd.Ea a debutatsub semnul

imita{iei apusenegi al modei literare dar apoi, c6nd realitateadescrisEin proze a inceput s6 gi
existe,lucrurile s-auschimbatcu totul, ieqinddin sferaartificialului, a imitaliei gi a traducerilor
(pur 9i simplu)ori a adaptiirilor.
Ni se dezviluie astfel o umanitatepitoreascd,dureroasigi cald6.Necdjit6gi mizer6,dar
frumoasdsufleteqte,sincer6,demni gi m6ndr6.Este ilustratmodul in carestrlinii au fost primdi
gi asimilali de c6trerom0n| ftr6 conflicte,ciocniri ori r6zboaie.Estearltat felul in carei:nflorege,
simplu gi sublim, iubireain acestecartiereale sdr6ciei,sauln cate sunt zdrobitedestineleunor
oarnenicarear fi putut aveadestinernire{e, daci s-ar fi n6scutin alte medii qi ar fi avut accesla
educa{ie,invdtdmin! culturdetc.
Estevorbadespreo lumein caremoartea(adeseoriviolentt: crime,accidente,sinucideri-
mi dezicde GeorgianaSdrbucind afirmdin volumul Istoriile periferiei. Mahalaua in romanul
rominesc de la G.M" Zamlirescu la Radu Aldulescu ci nu preaexisti sinucideriin mahala)
zdmbegtesardonicla tot pasul,dar in care int6lnim, in egal6misur6" bunltatea, gwrcrozitatea"
iubireade aproape,mf;naintins6in ajutor,,,fenomene"practicneint6lniteori, in orice caz,foarte
rar, in ,,claseleinalte' sau ,,sus-puse".Desigur,estegi multi nefericire,dar $ enorrnde multii
sinceritate.Aceastiiumanitatenu sepreface,nu gtiegi nu wea s6 o fac6.Chiar dac5pierde(gi de
cele mai multe ori a$a se qi int6mpl6), ea nu igi schimb[ principiile in fimclie de interesul
pecuniarde moment.Exist4 in mahalauaromineascs"termenulde,,onoareo', chiar gi printre holi,
ucigagiori fogti puqcnriagi.Fetelecaretrec prin expeden{amarcanti a prostitu{ieiiqi p6streaz6o
candoarepe care ,doamnele"din inalta societatenu o mai au, dincolo de perdeauaipocrit6 a
bunelor maniere.Copiii nu qtiu carte, dar triiesc o copildrie fericiti, chiar daci decorul este
dezastruoscunoscdnd,inci de acum,gustul rar al libert6fii, pe careil vor prelui gi il vor pSsfa
intreaga lor existen!6.Aceastaeste valabil pentru orice suburbie,a oricdrui orag lntilnit in
rerspectiveleromane,fie ci estevorba de BucureEi,Br6ila, Craiov4 Dorohoi, Ia.gi,Constan!4
distincte.
Botoganiori Pitegti,chiardacd fiecaremahalaprezrntdcarastenstici
Iat[ de ce am alesaceastiitem6:eaestegeneroasiin ,,exemplelevie{ii", ca sdmi exprim
astfel,pe de o parte,iar pe de alta acestesubiecteau dat naqtereunei literaturi de valoare,poate
ceamai valoroasddin intreaganoastrdistorieliterar6(gozaperioadeiinterbelice).
 ajunsdla un moment
Ceeace dorescsi demonstrezestefaptul cd societatearomdneascd"
de rbscrucein fa{a istoriei, iqi afl6 un ,,cronicar"devotat,chiar daci subiectiv,in roman.Spun
subiectivdeoareceo inocen{6edenicdtransparedin aceste(mii de) pagini, cu toatenenorocirile,
mizeriile, foameteaqi bolile careconstituieacestunivers.Mi voi strldui sd aducdoveziasupra
faptului ci oameniiintrd intr-o zoni de crepusculexistenlial.Aceastasedatoreazdunei ,,evolulii
negative"a umanitiitii, in sensulc5, treptat, ea incepesi renunfela valorile spiritualeqi chiar
religioase,alunec6ndincet,dar sigur,spreneant vid existenlialabsolut.Seintf,mplEastfeltocmai
datoritii faptului cEoamenii?ncepsdrenunle,imperceptibilla inceputniar acumoin zilele noastre,
frri nici un fel de re{inere,la toate(sauoricum,majoritatea)valorilor acumulatede omenirede-a
lungul veacurilor,mileniilor, inclusiv la cele de natur6mistic6,religioasd.Vieluind intr-o lume
vdduvitii de sacru,de ceremonialgi de ritual, omul modemnu numaici trdieqtela intimplare, dar
qi moarela fel. Cu alte cuvinte,o via{5necongtientizatigi tr6iti departede sacruatragedupdsine
o aneantizaredeplin6, o moarte lipsitn de sens gi de rost. Omul modem este, agadar,
unui astfelde mental.El locuiegtein inima unui labirintode careinsi nu estedeloc
o,beneficiarul"
congtient.DimpotrivE,convingereasa personali este cd viala ii estepe deplin echilibrati" cd
tr6iegte,,agacum se cuvine", cd ordineape care o pune in tot ceeace face esteceapotrivitii.
Diferen{aonticului lumii modemefali de cel al universuluitradilionalconsti in aceeac5 nimic in
acestperimetrunu esteritualizat, consacratprin intermediulnormei,al cutumei.Nici naqtere4
nici existen{a,nici moartea.Daci toateacestemomenteerauputetnicritualizateftr folclor, onticul
modern,?n virtutea scientismuluisiu exacerbat,le trateazI cu indiferenfi" l6sdnduJela voia
tntAmplfii. Astfel lncdt viala ins6gi,in intregitateasa, a omului modernos petrecesub semnul
intAmpHrii.Avem de-a face cu o disolu{ietotali, al cfuei resort estesurprins,in termenipoate
pulm prea duri, de criticul Comel Ungureanu:omenireasuferS,azi, o ,,in{ig{nire generale".Nu
in cenhul Universului,omul
mai exist6reguli, nici norme,nu semai respectinimic. Crezf;ndu'se
modem,contemporansesitueaz6in margineasa.
Mai mult decflt atAt(momentpe care LP.Culianuil situeaz4cu aproxima{ie,in sec.al
XVilI-lea) omul, aflat la rispdntie(in fala a doui posibilit{i: sEcontinuecaleadesiv6rgiriiintru
sacrusau,,si apuce" drumulfabricdrii a tot felul de mecanisme,utilit6{i, piese,bunuri etc.), a
ales caleamaterialismului,a cre[rii de bunuri palpabilepentruca apoi sI eguezgdefinitiv, in
consumism(impasmajor,pare-secI insurmontabil).Omul gi-atrddat,dehnitiv, origine4 voca{ia
exclusiv,sprepragmatic,material,futil qi neesen{ial.
qi naturadivine, orientdndu-se,
 Aceastaesteidwa centrali a lucririi mele, potrivit c5reiaromanulperiferiei rominegi
reflectdexactacestmomentde rupturi, de cotituri (gi careln Occidents-aproduscu dou6secole
inainte)in societatearom6neasc6.
Metodele de cercetareutilizate sunt investigafia, analiza"studiul de caz, compara{ia.
Pornindde la Diefionarul cronologic al romanului rominesc, am identificat gi analizat68 de
romanepe temaperiferiei,incluzfurdu-leaici qi pe celedin perioada.antebelicl.
De asemene4in
ceeace privegtebibliografia critic6" arn studiat 68 de dic{ionare,enciclopedii,tratate, scrieri
teoretice,43 devolumede critici literari" precumgi 2l studii in cirti, periodicegi internet.M-am
strdduitnu doar s[ identific romanelecaretrateazi (gi) acestsubiect,dar gi sursele,influen]ele,
direc{iilesaucursnteleliterarecfuoraele le aparfin.Una dinfie celemai mari dificultiili intdlnitea
f,ostregdsireaedi{iilor princepsale acestorromane,motiv pentru care afunci c6nd nu a fost
posibil, aceastaa fost inlocuitii cu edi{ii mai recente.O altl dificultatea constatin imposibilitatea
identificSriide infonnatii biobibliograficeasupraunor romanciericonsidera{iminori, gi carecare
nu suntcuprinpiin dictionare.
Temaperiferiei estespecifici romanuluicitadin, carein perioadainterbelicda cunoscuto
dezvoltare furibundi, incurajat fiind de Eugen Lovinescu in virtutea modernismuluigi a
sincronismutui. Alhtun de romaneprecumCalea Yictoriei qi intunecare de Cezar Petrescu,
Ultima noapte de dragoste,int0ia noapte de rizboi gi Patul lui Procust de Camil Petrescu,
ciclul Hallipa do HortensiaPapadat-Bengescu,
Enigma Otiliei de G. Cdlinescuetc. in careeste
reprezentatora.gulnumai prin ,,centrul" s6u,vid lumina tiparului in epoci gi romanecare iqi
indreaptiiatenfiasprelumeamarginalda oragului,multi dintre autorii lor cunoscfuiddin proprie
experientiaceastirealitate.De pildi: Feciorul lui neneaTacheVamegulgi Trilogia iubirii de
Sinnanul Klopgtocb Periferie de ConstantinBarcaroiu,Hotel Maidan de Tudor Gh. Stoian,
Craii de Curtea - Yeche de Mateiu I. Caragiale,Jar qi Amindoi de Liviu Rebreanu,
Neranfula, Chlra Chiralina gi Codin de PanaitIstrati, ciclul Bariera de G.M. Zamfirescuo
Domnipoaradin str. Neptun,f,apul, Omul descompusde Felix Aderc4 CaleaVicireqti, Foc
in Hanul cu teroAmor incuiat, Nop{ile domnigoareiMiti de I. Peltz,Diplomatul, tIblcarul qi
actrifa, Cnsacu fete, Via{i de cfiinede CarolArdeleanu,Copiliria unui netrebnic,Trustul,
Don Juan CocogatulIon Cilugflruetc.
Perspectivade abordarea acestor romane este una analiticS, studiul axdndu-sepe
evidenliereaspecificului narafiunii,a tipurilor de personaje,precurngi a spaliilor gi situaliilor
epice frecvente.De asemenea,
am realizato cronologieadnotati a temei periferiei in romanul
romdnescde la inceputuri pflnd in anul 1946, an in care a apirut postum romanul Bariera,
neterminat,de G.M. Zamfirescu(stins din via{6 in anul 1945),care incheie ciclul cu acelagi
nume.Pentruregisireamai facild in continutullucrdrii a romancierilorsuburbieiam elaboratgi
un indicedenume.
Firegte, ca ?n cazul oricirei literaturi, existi virfuri, nume memorabile,malrante.
Romanulperiferieiromdneqtia atras?nsdca o waji scriitori dintre cei mai feluri{i, aceastapoate
gi pentrufaptul ci tematicaerauna din ce in ce mai actualdin cadrulsocietS{iiromdnegti.Agase
facecd nu toti autorii studialisunt,,vArfuri"ale acestuitip de roman.
Romancieriiromdni pe care-i considerde primul raft gi abordeazilaceasti tem6 sunt:
Mateiu I. Caragiale,PanaitIstrati, Felix Aderc4 urma{iindeaproapede Carol Ardeleanu,I. Peltz,
Ion C6lugiru (in privinfa sami remm la romaneleanalizateaici, pe carele-amamintit anterioro
gi nu includ pe celepostbelice),H. Bonciu.Astftl, sepoatevorbi desprePanaitIstrati ca despre
un marermlizator al acestuitip de roman.El surprindeca nimeni altul frumuseleasilbatictr a
acesteiumanitiili, m&rdria gustullibertS{ii.Estecel caredi via{5 unui intreg univers,cu un sim!
artistic gi o puterede evocaregreude egalat.G.M. Zamfirescu,CarolArdeleanu,Ion C6lugIru gi
I. Peltz suqprind,deopotrivi, gi poezia acesteilumi, dar gi norul tristelii, al nenorocirilor,al
mizerieicareplutegtemereudeasupraei.
H. Bonciu esteun scriitor de facturi supraealisl5"a cirui opticd romanescdse apropie
intrucAtvade MateiuI. Caragiale.
Peraftul urmitor agagezadoi scriitori: Dan Petragincu(o texturI putemic5,cu accentpe
gi Tudor Mugatescu(ambii garjeazi ironia qi
tarele ereditare),Tudor Teodorescu-Branigte
sarcasmul).
F. Lorian (un adevdratpionier al romanului psihologic romdnesc),Florian Cristescu,
EugeniuBoureanu,Ion Munteanu,Margaretalvloldovan,B. Jordan,ComanConstantinetc. sunt
autori ,,minori", care au insd meritul de a fi abordattema"chiar dac6 cu mai pufine izbdrrr;i
constructive.
in urma lecturii romanelorinterbeliceromdnegtipe tema periferiei pot afirma c6 existii
scriitori precumCarolArdeleanu,H. Bonciu,Dan Petraqincu,TudorTeodorescu-Branigte
ori Ion
Cdlug6ru(cu o scriituri interbelic6net pestevaloareacelei realist-socialistein carEs-a fbcut
remarcatdupi cel de-aldoilearizboi mondial)pe nedreptmarginaliza{iqi caremeritii reabilitati.
 in programagcolar[ a romanuluiMai sunt oameni
De asemen,a$mai propunereintroducerea
buni de D, Ionescu-Morel,de o valoareeducativiideosebitd.
in urmacercet[rilor efectuatepot afirmac6, din punctde vedereliterar, mahalauadevine
un veritabil toposin literaturarom&r{ eagenerindo veritabilEorientareliterarl" actuali gi astnzi.
 REZT'MAT

Romancieriiromdni interbelici careau scrispe tema suburbiei,a mahalalei,sunt inc6, pe

nedreptmarginalizali.Penedreptintrucdtin paginilelor e surprinsio inheagi lume.
Lumea mahalaleiesteun univers inchis, o prelungirea ruralului, cu tradilii qi obiceiuri
proprii, un spaliu in care brutalitateaeste la ea acas6,poezia inso{ind-o,insi, la tot pasul.
mila" solidaritateasuntprezente,ca o
Greut6filede zi cu zi sunt foartemari, insi compasiunea,
la toateurdfeniileviefii. Chiar dacdfabricaesteaproapegi constituielocul unde
contrabalansare
nlzuinlele suntingropate,speranfarflsareca un firicel de iarb[ qi agteaptidoarwemeaprielnici
pentrua sedezvolta.
Cdt privegtestadiul actualal cercet5rii,pot afrrmac5" in wemeadin urm6 existii tot mai
multe cercetiiri interesante,aplicate gi modemeale subiectului(Paul Cernat,Adrian Majuru,
GeorgianaS6rbuetc.),din perspectivecritice gi metodologicevariate.
Unul dintre criticii care scrie despreperiferia romineasci esteGeorgianaSdrbuoIstoriile
periferiei, unde,dupdun inventarcare se doreqteexhaustival romanelorrom6negtiavind tema
periferiei, analiznazl trei romane cu aceastiitem5, din trei perioadediferite. Personal,mi
delimitezde pozitiacu mult preasociologic6a perspectiveicritice. PaulCemata publicat,in anul
2407,volumul Avangarda romineascl gi complexul periferiei: primul val. Esteo perspectivl
criticd interesantlin ceeace privege relalia centn/periferie atunci c&rd ne referim la raportul
OccidenVOrienlCornel Ungureanqcritic de analiz[ gi de profunzimescrie, in 2002, volumul
Mittelleuropa periferiilor, in care analizeazdacestraport durerosal ,,marginilor' de imperii
(saufosteimperii) cu ,,centrul".NicolaeManolescu,in Istoria criticl a literaturii romAne,face
o analiz5 profund5,pertinent[ intr-o absolutii cunogtin{Ede cauzi qi a acesteip6rfi atit de
importantedin literaturaromdn6.De pild5"referindu-sela atmosferaromanuluiDomn$oara din
str. Neptun de Felix Aderca igi puneintrebareadaci nu a fost citit de EugenBarbuinaintede a
scrie Groapa. ConstantinCubleganestecriticul care,in volumul Conferinfe literare, pe l6ngn
,,prmereade acord" a metodelorcritice moderne,atrageatentia asuprainfluentelor literaturii
francezeasupraromanuluiperifierieiromdnegti.
Lucrareade fafi reprezintdo analiz6 istoried a romanului romdnescal periferiei de la
inceputurilesale qi pdndla aparilia ultimului nomanal perioadeiinterbelice,acestafiind datat
1946gi aperutpostum(Bariera, de G.M. Zamfirescu,autor decedatin anul 1945).Problemele
etnice, greutiifiletraiului de zi cu zi, obiceiurileexistenteaici gi caresuntplstrate cu s*Sgnicie
contureazlun mediu specific,diferit de cel al oraguluipropriu-zis.Ori problemelede azi nu au
apdrutacum,ci cu multi vremein urm6...Ele iqi au ridicinile tocmai in aceastdproblematicd
majord: a centrului de putere (social5,politicd" economicl) gi a marginaliilor gi care, cel mai
adese4reprezinti de fapt mediile marginalizate,l6satein uitare qi pdrdsitede centru.Pe de altd
parte, literatura care atinge acesteconflicte este la rdndul ei marginalizatL,caracterizatiidrept
ceamorea literaturii. .
wlgar6 ori non-literafuil,rcfuzathdelamasa
Tezade fat6 are 392 p. gi estecompusddin cinci p64i li 17 capitole,astfel:Cap. I:
Periferia: Clarificiri terminologice; defini{ie; Partea I. Tema suburbiei in romanul
romAnescantebelic: Cap. I. Toposuri reprezentativeale mahalalei; Cap. II. Tipuri de
personaje;Cap.III. Situnfii epice Parteaa II-a. Dinamica romanului rominesc interbelic:
Cap.I. Dinamicatemelor gi varietateaformulelor epice;Cap.II. Romanul realist gi rela{ia
cu prozr periferiei; Cap. III. Continuitate qi ruptur5. Parteaa III-a. Nara{iune: conflict,
ideologie: Cap. I. Specificul narativ; Cap. II. Situa{ii epice; Cap. III. Conflict; Cap. IV.
Semnifica{ie9i mesaj. Parteaa IV-a. Personajulin romanul periferiei: Cap. I. Delimitiri
teoretice; Cap. II. Personajein romanele periferiei; Cap. III. Personajul din romanul
periferiei - continuitate gi discontinuitateintre antebelicai postbelic.Parteaa V-a. Geografia
mahalalei:Cap. I. Toposuri predilectegi lnciircitura lor epicfl; Cap.II. Timpul; Cap.III.
Spafialitate gi temporalitate: continuitate qi ruptur6. De asemene4teza mai confine o
cronologiea romanuluiromdnescpe temaperiferiei,de la lnceputurip6ndla 1946qi un indicede
numeal romancierilorcareseregisescin cuprinsullucrdrii.
in lucrareade fa{a am cercetatgi adnotatun numdr de 57 de romaneinterbeliceqi 11
romaneantebelicepe temaperiferiei.
in primul capitol, intitulat Periferia: Clariticiri terminologice,definifie, am pornit de la
accepfiuniletermenuluideperiferiein Dic{ionarul explicativ al limbii romine gi Le Robert,
pentru a ajunge mai apoi la evidentiereadiferitelor aplica{ii ale cuplului dialectic centru /
periferie, cum il numegeRemi Hessin studiul Centre et p6riph6rie: in lingvisticE,filosofie,
biologie etc. Aga cum am afitat aici, centrul presupuneputere,adeseaabuziv6,tiranic{ iar in
lipsa unei opozilii, a unei rezistenle,expansiuneacentrului nu mai poate fi stiviliti. Dar intre
centrugi periferieac{ioneazidoui forfe, unacentripetaiar cealalti centrifugd.De obicei,acestea
se afl5 in echilibru. in cazul in careapardezechilibrele,intervin contramisuri.Pe de alti parte,
literatura reflectii realitatea" dupl cum remarcE Virgil Neoianu in studiul O teorie a
NicolaeManolescu?nIstoria critict a literaturii romAne"5 secolede literaturii, motiv pentru
caream identificat,pornindde la teoriile exprimatede Jean-MarieDurandgi AntoineJacquet(tn
prefa{avolumului Centre et periphdric Approches nouvellesde orientalistes),Gyorfi-Deak
Gydrgy (?n articolul Reducerea la centru) qi Virgil Nemoianu,cele doui reprezentiri ale
dualitEliicenfiu- periferie:pe orizontald,geografici,spatiali Sipe verticald,ierarhicE.Marginea
oraguluiestereprezentatiin romanedin punct de vedere,in primul r6nd,orizontal,geografic,gi
acesfaspecta fost urmdrit cu precideregi in aceastitez6.Am ajunsla concluziacd acestspaltu
uneoriarerolul de fundal,dar cel mai adeseaiqi puneamprentaasupraactoriloro{Nupraformflrii
acestoragi ajunges6 conduc6acliunearomanuluispreun anumedeznod[mdntMai mult, dacd
distingemintre spa{iul deschisgi cel inchis, atunci, paradoxal,ma}ralauaestein realitateunul
inchis, barieradelimiteazi simbolic aceasti lume de cea a restului oragului,a ,ocentrului", iar
spafiile inchise din mahala(locuinJa"c6rciumaetc.) nu ofer6 condiliile de igiend ori confort
necesaredezvoltirii personalitiilii a celor care locuiescaici. De asemenea,
am mai evidenfiat
elementelemitologice ale acestuispaliu marginal care pdfrmd in opera literarE"incepfindcu
medicinaarhaic6"magiagi culminind cu ,,animalitatea"celorcare,,$6pf,nesco'
acestteritoriu.
in parteaa I-a, intitulati Tema suburbiei tn romanul romiinesc antebelic,plec6ndde la
romanele:Ho{ii 9i Hagiul (1853) de Alexandru Pelimon, Manoil (1855) de Dimitrie
Bolintineanu;Mistere din Bucuregti (1862, vol. I-[) de Ioan M. Bujoreanu,Misterele
Bucuregtilor (1862 - 1864) qi Muncitorii statului (1880) de G. Baronzi, Don Juanii
Mito (1889),romanneterminat,
Bucnreqtilor(1875),de N.D. Popescu, de CarmeloP., Tf,lharul
Fulger (1892)de Ilie Ighel, Salvat6!(1914)de Cormanigi Tinere{eaCasandrei(1914)de V.
Demetriusam eviden{iatfaptul cd inceputurileromanuluiromdnescstausubsemnuldificilului qi
al rudimentarului. ,,Romanul autohton" preia gi imitii problematicaromanului de mistere
european,degiacesttip de tematici nu este(?nc6.)
specificsocietdtiirominegti.Va trebui sEmai
ale 16rii(in spe!6Bucuregtiulqi Ia$iul)
treaci inci multii weme pentruca ,,marilecentreurbane'o
sE devind ,,oragemoderne"gi, in acelaqitimp, problematicedin punct de vederesociologig
aidomaoeloroccidentale.Personajelecitadinesunqa;adar,imprumutategi (doar)autohtonizate.
Nu numaidin punctutde vedereal problematicii,dar gi din acelaal construc{ieilucrurile seafli
la inceputuri.Romanelerom0negtidin perioadade ,pionierat" suntschematice,
simpliste,cu linii
narative minimale, extrem de sirace, gi sub aspectulconlinutului, gi sub acela al sensurilor
dezvoltate(sau de dezvoltat).in literaturarornind romanul inceperelativ tfrziu, cu cel pufin
catevasutede ani in urma Europei,daci nu cumvachiar o jumitate de mileniu. Astfel ci, deqi
din punctulde vedereal istoriei literareizb6nzilenu suntmari, gi delocnumeroase,
ele preg6tesc,
indubitabil,terenulpentrumomentulde glorie al prozeirominegti,gi anumeperioadainterbelicd.
Temaperiferiei a inceput si interesezescriitorii romini incl din perioadaromantismului,iar o
primd influen16carepoatefi decelatdaici, gi care estegi de naturaevidenlei(identificatii qi de
criticul ConstantinCubleganin volumul Conferinfe literare), esteceafrancezi"a romanelorde
mistere.Temamalralaleiare, ?nliteraturarom6n6"o sorgintelivrescS"gi nicidecuminternE"iar
in
romanelepe aceastitemi din aceastliperioadl suntromanepopulare,de facturi senzafionald"
marealor majoritate.Din acesttoposcareestemahalau4nu pot lipsi fabrica cdrciuma"biserica,
posibile cenhe ale vie{ii reale. in ceeace privegtetipurile de personajeintilnite aici, Ioana
Dragan propune unnitoarea clasificare: eroul, rnonstrulovictirn4 cu care suntemde acord,
intrucit esteaplicabildqi romanelorepocii carenu suntromanepopulare(precumManoil, de D.
Bolintineanu).Trebuiespuscd acesteanu sunt capodopere,ci imit6 sauautohtonizeazltomane
apdrutein aceavreme in Europa.Totugi, meritul acestoraconsti pe de o parte in formarea
gustului pentru lectur5, iar pe de altE parte constituiegermeneleromanelorrominegti de mai
tArziu.Am demonsftataici, agadar,tocmai aceastiitendinfi a romanuluiantebelical periferieide
a preluatemeale romanuluide mistereeuropean,dar in acelaqitimp gi faptul cEacesteasurprind
inceputulevoluliei societiiliirom6neqti.
Am evidenliat,in consecin!5,in parteaa II-a a lucrdrii, Dinamica romanului rom$nesc
interbelic dupi cum o arut5 gi titlul, dinamica temelor gi varietateafonnulelor epice ale
romanului rom&rescinterbelic: romanul istoric, romanul realis, romanul psihologic,romanul
mitic (iniliatic), romanulde dragoste,paraliteratura(romanulS.F.,de aventuri,polifist), romanul
imaginaliei,romanulexperien{eigi romanulavangardist$i am demonstrat,pomind de la istoriile
literare, faptul cE romanul periferiei este parte integrantiidin romanul realist, iar in cadrul
acestuiadin romanulmediilor. Din punctulde vedereal reuqiteiromanegtide la noi perioadaeste
extremde importantiideoarce,pe de o parte,avemde-afacecu perioadade maximddezvoltare
a societifii romdnegtidin toatetimpurile. intr-o statisticdeuropeania werniioRominia figura, in
gi
anul 1938,pe locul 5 (!) cavenit pe capde locuitor,ceeace noi numimastiiziPIB. Progreseaz6
suburbiilemarilor ora;e, gi mai ales cele ale Bucuregtiului,astfelincdtpeffiria devine,intr-
adev6r,un subiectinteresantpentruliteraturaromdn6,gi nu doar unul liwesc. Am ilushat faptul
ci romanulromdnescal periferieiesteparteintegranfS,a$acum am vdzut,din romanulromfinesc

11
interbelic. Formulele epice gi temele generaleale romanului epocii se reg6sescqi aici. impreun6
formeaz6 un tot, nu se poate vorbi de romanul romdnesc interbelic in general frfr a aminti gi de
romanul periferiei. Dintre autorii remarcabili care au inclus ,,marginalitatea"'in romanele lor ii
amintesc pe Liviu Rebreanu, Panait Istrati, G.M. Zamfirescu, I. Peltz, Carol Ardeleanu, H.
Bonciu, Mateiu I. Cmagiale etc. in epoc6 existi doul curente importante: tradifionalismul qi
modernismul, aflatein dialog polemic. De asemenea,am mai reliefat.aici faptul cd pot regdsitein
romanul suburbiei urmitoarele tangen{e qi influen{e: sdmdndtorismul, naturalismul,
postromantismul, romrqnulde analizd psihologicdcare nu sunt indepandente.Tot in aceastilparte
am evidenfiat faptul ci periferia este un mediu care face parte dintr-un altul, mai mare: oraqul.
Dar romanele care se opresc asupraei nu fac doar o descriere geograficd. Este inevitabil, ?ntrucdt
periferia estelocuiti. Iar locuitorii sii, mahalagiii, devin personaje.
A III-a parte a tezei, Nara{iune: conflict, ideologieoesteconsacrat6aspectelornaraliunii qi
conflictului din romanele periferiei din perioda interbelicd. Problematica narafiunii este
definitorie pentru roman. Aga cum nu se poate imagina poezie frrd prozodie (chiar dac6 este
scrisd inversuri albe, poezia are nevoie de ritm, caden\d) qi ftrdLfiguri de stil specifice poeziei:
metaford, alitera{ie, comparafie, epitet etc. Nu pu[ine experienle in prozd au incercat s6
demonstrezecontrsriul, gi astfel au apirut noul roman, naul nou roman,proza post-modernd.Ele
au dat, e drept, opere memorabile, dar iati cd interesul cititorului se intoarce, astizi, spre
povestire, spre storry, sernncI dincolo de aceastil carna[ieproza nu prea poate exista. in ceea ce
privegte conflictul, el evolueazd" de la acela clasic, preluat din basmul popular, qi bazat pe
confruntarea dintre bine Si rdu, gi p6nd la conflictul psihologic, care priveqte interioritatea
individului (a personajului). Dacd vorbim despre literatura romdn6, de pild6, un prim exemplu
este celebrul Ciocoii vechi Si noi care nu reuqegtesi depdgeasc6schematismulconflictului dintre

forlele pozitive qi negative, a$acum sunt ele creionate in nara{iuneapopulari. La,polul opus" l-
ag cita pe Camil Petrescu sau Max Blecher, unde conflictul interior al unor personaje precum

$tefan Gheorghidiu ori Ladima creeazi un univers paralael cu ,,nara{iunea" (mai slab
reprezentatl in plan formal in astfel de romane). Cu toatd aceastii,prezenfE mai pu{in marcant6",
narafiunea unor romane de acest gen aduce lumini noi in ceea ce privegte profunzimea firii
omenepti.Ceeace este demn de remarcat, de subliniat gi de r4inut este faptul cd proza interbelici
se schimbi esenfial. $i aceasta nu numai din punct de vedere tematic, ci qi al eposului, al
problematicii generale a prozei. PenE acum am avut, in general, texte ,dedicate" ruralului,

t2
satului, aceastiproblemE,a pim8ntului, constituind,de altfel, una dintre cele mai importante
aspecteale prozei romdnegti,cel pu{in pin6 in perioadainterbelicd,gi aceastapentru cd glia a
reprezentat,weme de secole,de milenii, mijlocul cel mai importantde agonisire,de asigurarea
traiului gi, in plan spirifual,unmodusvtvendi.
Brusc, odatd cu aparilia oragului, la lnceput timid gi nesigur, apare gi problematica
personajuluicitadin, a locuitorului urbei, cu nevoile, frdmf;nt[rile gi neliniqtile sale. Romanul
interbelicsepopuleazidintr-o dati cu genurialternative,de scrieriin carepovestireanaratorului,
conventionald,se intercaleazlcu alte genuri sauspecii(despreCraii de Curtea-Veches-a spus
ci estemai degrab[o proz6poetici decdtrealis5, ea avdndpasajeintregi carestausub semnul
acestuigen),discursulpersonajuluicu cel al autorului,fragmentarea
discursuluiceluilalt, diferiti
,purtiitori de cuvdnt" ai vocii auctoriale,cme nici nu mai esteatdt de distinctS,de evidentS.
Narafiunease adapteazd,pe de altii parte, evoluliilor personajului.Pentru c6 ideea central6a
cl4ilor cu acestsubiecteste aceeacd oragul,corupitor fiind, atragein iuregul siu distructiv
destinele,,bietilot''tdraniritiicifi (gi dezrid6cinali)la oraq.in momentelein careacestfapt devine
evidentnarafiunea,,incepe"qi ea sI se tensioneze,sd fie mai dinamicdqi mai alert6.in ceeace
privegte,,stilul narativ"trebuieconsemnatilo evolufie,o fiecere,dinspre,,obsesiasocialf inspre
aceeapsihologicl, interioari. Chiar dacl nu exist[ foartemulte reuqitein acestsensin romanul
periferiei romdneqtieste demn de menlionat faptul ci au existat astfel de iniliative. Am
agadar,faptul cd specificulnaratival romanuluiperiferiei esterealismulcu tendin{e
demonstrato
spre exacerbarea realului, spre nafuralism,dar in acelagitimp sunt prezentegi alementeale
analiznipsihologice.
Privitor la conflictul narativ, trebuie spusc5 mahalauain sine este o lume conflictuald,
aflatii in permanentrdzboi,cu sineinsagigi cu cei din jur, cu propriul eu,nemulfumitdpermanent,
qi caresetrezegteintr-o starede rdzboisocial,moral, existenlial.Esteinevitabil, agadar,sEexiste
o preponderentia conJlietuluiexteriorin romaneleperiferiei.Im conflictelereprezentate
aici sunt
diverse: conflictul pentru delimitarea zonei de influenld (in romaneleDomniqoara din str.
Neptun de Felix Aderca"Maidanul cu dragoste gi Cintecul destinelor de G.M. Zamfirescu,
Codin de PanaitIstrati qi Hotel Maidan de Tudor Gh. Stoian'1;coffictul domestic(familial):
(Maidanul cu dragoste de G. M. Zamfirescu,Povesteaunei fete de Ioan Pas);conflictul etic
(Casacu fete de Carol Ardeleanu);conflictul socisl (Maidanul cu dragostegi Bariera de G.M.
Zamfirescu,Ghetto veac XX de Ury Benador,Diplomatul, tlblcarul gi actri{a de Carol

L3
Ardeleanu);conflictul religios (Ghetto veac XX de Ury Benador);conflictul etnie (Copililfu
unui netrebnic de Ion Cdlug6ru,Ghetto veac )O( de Ury Benador,Domnigoaradin str.
Neptun de Felix Aderca);conllictul politic {far6 bunl de I. Peltz). $i conJlictulinterior areo
naturd diferiti: conflictul ideologic (Cel din urmi erou de Eugeniu Boureanul),conJlictul
psihologic: (Ln 18 ani de F. Lorian, Viap de cAinede Carol Ardeleanu),conflictul cu propriul
ez (Aventurile din str. Griidinilor deM. Sevastos).
in parteaa IV-4 Personajul in romanul periferiei, am identificat,in romanulperiferiei,
trisdturile definitorii ale personajuluidin mediul suburbiei,precumgi tipurile de personaje,am
eviden{iataspectelecomuneori divergenteale aceluiagitip de personajin romanediferite gi, cu
ajutorul sociologiei arn rcalizat o punte de legSturdintre persoan6gi personaj,tntre real gi
irnaginar.Personajeleromanuluirnahalaleironrdneqtinu sunt foartecomplexe.Ele se manifest5,
acfioneaz6,dar nu stausdreflectezepreamult asuprasensuluiviefii. Motiva{ia,singur4 de altfel,
a existen{eilor, estemunca,pentru a nu muri de foameoei, acegtioameni,precumgi membrii
familiei. O existenti precar6,de pe o zi pe alta, care nu las5 loc ,,autoreflectiirii".Personajul
mahalalei apare,in literafur5"oarecumidealizat,ctrci el este descris,la modul general,ca o
victimd a societdliicapitalistedezumanizante.
Din punctul de vedere al manifestiirii personajelar,maholaus din romanul rom6nesc
reprezinti o imensdscen[ de teatru. Nu doar in literaturd"ci gi ?n via{5 existi vn al treilea
personaj, care este pdstrdtorulrdnduielii morale, al echilibrului, al proporfionalitS{ii,astfel ca
gi nici o categoriesi nu fie agresatide cealaltii.De obicei,personajul
lucrurile sdnu seamestece,
careindeplinegteaceastifunclie estecel auctorial.in cadrutliteraturii cme faceobiectul acestui
studiupersonajelenu sunt ldsatesd evoluezeliber,ln voia lor, in virhrteaconcepfiilormoraleale
societSlii.Autorul devineastfelun fel de receptacolal moraleipublice gi al normeloracesteia,pe
carele respectio personajele
el insugi,,,oblig8ndu-gi" sdfac6acelaqilucru.
Referitor la tipologia feminind am identificat citeva: ghicitoarea, fata nemlritati,
prostituata gi sinucigaqa)iar la ce,amasculind(bdrbatulin mahalainseamndfo4[; adeseael este
singurul care aduceun venit in cas6, fiind lucritor in fabricd, hamal, negustor,liutar; este
intotdeaunacapulfamiliei gi mai e, adeseori,betiv, violent; capabilgi detandre{e,dar intotdeauna
impunerespect):arivistul, fantele de mahala, clirciumarul, sinucigaqul.De fapt, tipologia
personajeloreste un termen specific literaturii realiste, gi se referi la reprezentativitatea
personajelordintr-un roman)elementfoarte important deoarececititorii cautl sd se reg6seasci

t4
in problematicaromanelorlecturategi, mai cu seam6,in personaje.De asemeilea,putereade
convingere(de influen{are,de seduc{iea acestortipuri de personaje)st5in verosimilitatea lor.
Desigur, litemtura nu este viati, dar este o buni reprezentare, un reflex al acesteia. De
asemenea, gi personajulromanescesteextremde diferit, de variat gi de complex.Astfel, el poate
fi strict schematic,a$acum sunt majoritateapersonajelordin perioadade inceput a romanului
romdnesc,sau foarte complex, insondabil,ascunsgi abscons.Dup6 cum am demonstratin
capitolul comparativ, personajul romanului interbelic este mai complex decAt personajul
romanuluiantebelical periferiei,totugiacestapdstreaz6inc6 un anumeschematism.
in parteaa V-4, Geografia mahalalei, am fixat toposurilereprezentative
ale acestuimediu
fascinantcareestemahalaua(gi le-amdefinit) dm qi aspecteletemporale.in primul rdnd,trebuie
spuscEspa{iul esteextremde importantpentruroman.Prin intermediulnara{iuniisecreeazdun
spa{iuspecific,inconfundabil.El se referdla geografic,istoric dar, mai ales,Ia spectficumon.
Marile romaneale lumii, pe l6ngdimpunereaanorpersonaje,precurngi a unorconcepliidespre
existenld,scotin eviden!6gi consacrd,definitiv, pentnreternitate,spa{ii (spa{iulrus, in RdzboiSi
pQcesrruinAna Kareninaospa{iulfrancezprin ciclul romanescal Comediei[Imane,de pild{ ori
spa{iul mahalalei,atunci cdndvorbescde romanulromdnesc).in ceeace privegteproblematica
spaliului in romanulromdnescal mahalalei,aceastaeste,in acelagitimp, complexi gi productivi
in plan narativ.Complex[ pentruc6, spredeosebirede spa]iulurban(al burgului) ori al satului,
mahalauaeste un spatiu relativ nou gi, in acelaEitimp, unul de tranzilie. in mod currnto
mahalalelemarilor oraqeale lumii au fost inglobate,,in ora$". Dar qi reversuleste,in ultimul
secol,sd zicem,valabil. Adic6, pe de o parte,centrul,,s-al6rgit", a inglobatperiferia,dar gi
mahalauaa ocupatoragulgi s-aupetrecutschimbiri. Nu doarde mentalitate,ci qi de spa{iu:astfel,
in marile capitale europene,in centru sunt situate marile magazine,b6nci, institu{ii, etc.,
gi...locuitoriimarginali(oamenide culoareori etnii diferite, prostituateetc.). ,ol,umeabuni" s-a
retras...Ia periferie,in sensulctr la margineamarilor orageau apdrutcartierereziden{iale,in care
oameniicu stare,dar nu numai,seretrag,construindu-qilocuinfeconfortabile,in afaratumultului
qi polufirii urbane.
Trebuie spuscd aceastl tem4 literar6"periferiq esk generoasddin puncful de vedereal
generirii altor spatii,veritabile sceneale unui spectacolmai degrabdtragic: cdrciuma,bordelul,
strada, biserica.Esteinteresantfaptul cI toateacestespa{iiau, in mod obignuit, intr-un context
,,normal",anumitesemnifica{iiqi func{ii, in generalcu senspozitiv, deoarececolectivitdliledetip
urban au tocmai acestrol, acelade a oferi o siguran!5mai mare locuitorilor sii, un trai mai
indestulat,mai ugor gi mai bun. Pentrua nu mai vorbi de bisericd,firegte,careare nu numai o
func{ieimportanti in orice colectivitate,ci estechiarcentrul lumii spiritualegi fizice (o bisericS
se construiegte in jurul acesteia).ln mahalaua
in centruori, mai degrab6,localitatease ,ozidegte"
romineasci toate acesteelementeprimesc semn negativ. Chiar gi bisericaoea insemnfind
speran{5,
incredereintr-un viitor mai bun. Aici, in aceastiilume a perddieiabsolute,bisericaeste
eainsiqi mizer6"seracd,tristi gi neputincioasi.Ea apare,din cdndin cend,acestorsErmanica un
!6rm al fericirii paradisiace,
nicicdndintrezdrite,micar.
Relativ la timpul istoriei povestitein romaneleperiferiei, cel mai adeseanu existi o
referinj[ temporalSabsolutd"o fixare in timp exactii. Romaneleromdneqtipe tema periferiei
creeazd,agadar,o lume verosimilda tirnpurilor respective,in careoamenii intri intr-o zon6.de
crepusculexistenfial,tocmai datorit5 faptului cd incep s6 renunte,imperceptibilla inceput, iar
acum fdrS niciun fel de reticenfi, la toate (sau oricum, majoritatea)valorilor acumulatede
omenirede-alungulveacurilor,mileniilor.
Odat6cu spa{iul se creeazdgi un timp specific al romanului. El poate fi unul istoric
(romanulistoric fiind gi o modalitateartistic{ foarteatractivdde evocare,prezentaregi asumarea
trecutului), timpul istoric constituind,in acelagitimp, in viziunea celor mai moderni dintre
scriitori, o altii faftna timpului trecut sauo modalitate,alteori, de a ,judeca" prezentul.Existi"
firegte,gi timpul prezentunul dintre cele mai complexeqi in acelagitimp interesante,Jimpuri"
pentru prozator, cdci el cuprinde frdmintirile, nemullumirile, interesele qi dorinlele
contemporanilor.ExistE" la fel, vn timp naratorial gi unul auctorial, un timp interior al
personajulufgi un altul al realului referensial.
Tot aici, am efectuatun studiu comparativprivitor la spa{ialitateagi temporalitateain
romanulrominesc antebelical periferiei gi cel interbelic.Am ajuns la concluziac[ toposurile
prezentein cel antebelicseregisescgi in cel interbelic,dar la acesteaseadaogi altelenoi. Legat
de temporalitateam observato continuitatein reprezentarea
temporalEintre romanulantebelical
periferieigi cel interbelic,totuginoapteanu mai p6streaziatributulde timp al ftr6delegilor,iar in
romanulantebelicnu sepoateinc6 vorbi de un timp al mahalalei,ca sdnu mai amintescdetimpul
reveriei.
Cu plusuri gi minusuri, acesteromane descriu o lume a marginalitiilii, o lume duri"
chinuiti, nefardati,o lume a luptei pentrusupraviefuire.Eroii suntoameniaflagiatit la periferia
oragului, cit gi la margineasociet6lii. Autorii, adeseoriose apleacSasupraacesteilumi cu
infelegere,cu afecfiunechiar.
Suburbiaeste un mediu reprezentatrealist, aproapeautentic,indiferent cd estevorba de
Dorohoi, Iagi, BucureqtiConstanlaori alt oraS,populat de personajecare fac parte din toate
categoriile
sociale.
De la o viziune simplisti gi ingriditi a structurii de om al mahalalei din romanele
inceputuluiseajunge,mai t6rziu,la o complicatdqi complexEmodificarea statutuluisdusocial,o
conqtientizare
a locului in societate.Responsabilizarca
statutuluisocialil obligd sSluptepentrua
iegi din aceasti sfer6,de unde vor apirea personajecu conflicte interioareputerniceprinse in
originealor (de om al periferiei),cdt gi in aspira{iade om al oragului.
Acest tip de literaturl spulberdimagineaidilic* a mahalaleidin romanelefari bunii ori
Pui de lele de I. Peltz Esteo lumecrdnceni"duri" mizer5,aflatilintr-un plin gi permanentproces
de degradare.
Prin urmareaceastitezda pornit de la intenlia de a reliefa modul in careestereprezentati
suburbiain romanul romdnescinterbelic, qi am evidenliat faptul c6 acestroman este unul al
mediilor, care devoaleaz5cititorului ascunzigurilecele mai intunecoase,secretelecel mai bine
pdzite.Chiardac6existl exageriri gi nu sepoatevorbi de un autenticismsutl la sutii,acestroman
r6m6neunul obiectiv,realist faptele,tnt6mplirile ori descrierilefiind recognoscibile.
Un elementde noutateadusin tezadedoctoratestedat de numdrulmarede romanela care
fac referire in aceastil&zrtocarcnu se limiteaz[,la un anumit numir de scriitori, geeace face
posibili o mai bundstructurarea acestora,aria de selecfiea textelorfiind mai extinsSdec6tin alte
lucrdri de gen, precum a GeorgianeiSdrbu,amintit6 mai sus. Un alt elementde originalitate
constil in incercareade a creionao teorie a periferiei din punct de vedereliterar, cu ajutorul
sociologieiliterare. De asemeneqprin analiza specificuluinarativ, realirarcaunei tipologii a
personajelordin aceste romane ale suburbiei, identificarea toposurilor reprezentativeale
mahalaleisurprinseaici gi devoalareasemnificafiilor acestoraconsidercd am aduscontribulii
importanteimportanteprin aceastiitez[" ca gi realizareaunei cronologii adnotatea romanului
romdnescal periferiei intre anii 1853-1946.Considerdrept un punct c6qtigatpentrutoli cei care
vor dori s5studieze,de acuminainte,acestaspectat6tde interesant,de complexgi de captivantal
literaturii noastre.Sesimleanevoiaunei sistemariz?rr'
reale- caresi aibi ca obiectsuburbi4de
la inceputurigi pdndtn anul 1946.ToateacesteareprezintE"
consider,elementede real6noutate.

t7
 Firegtecd nu doarreabilitezacestgen romanesc(saumd str6duiesG,
p tot parcursul),dar
doresc(mai ales)si scotrespectivaliteraturEdin conul de umbri al interesuluicititorilor. Cu atSt
mai rnult cu cdt orizontul de aqteptareal receptoriloreste,astfuzi,
cu totul gi cu totul altul. Educat
decenii la rf,nd, in perioadainterbelicS"pentru o literaturl gi o culturi inaltii, gustul public ,,se
in perioadacomunist4c6ci orice s-ar spune,chiar daci prima politicul qi ideologia
stabilizeazJ."
marxist5,valoareaoperelor literare majore din literatura rom6n6nu a fost niciodatii pus6 la
indoiali (cu excep{iaperioadeiprolacultiste,fireqte).Ast[zi ,,gusturile"s-audiversificat,againc6t
,paraliteratu" a cigtigat enonnde mult teren.Astfel de romanecorespundunor gusturide atare
gen,darpdstreazi,de asemenea (inc[) valoareaintrinsec[(9i absolutn)a literaturii.

18
 BIBLIOGRAFIE GENERALA

A. Surseprimare

Aderca,F. Domniqoaradin str. Neptun.Bucuregti:EdituraMinerva, 1982.

Aderca Felix. Omuldescompus...
Bucuregi:EdituraAncora"1925.
Aderca Felix.kul iubiii. Timiqoara:EdituraArgo, 1991.
Amza,G.M. Cumsemdritdazi ofatd. Bucuregti:EdituraLibrdrieiCulturaPoporului,f.a.[938].
Amza,G.M. Pelitoarea.Bucuregti:TipografiaFinanlegi Industrie,f.a. [1938].
Ardeleanu,Carol.Casacufete. Bucuregti:EdituraCugetareqf.a. [1931].
Ardeleanu,Carol.Diplomatul,tdbdcarulgi actrila. Bucuregi: EdituraCarteaRomdneascls1928,
d. a2-a.
ArdeleanuCarol.Vialdde cdine.Bucuregti:EdituraAdevirul, f.a. [1937].
Balzac,Honordde.Ferragus.Fata cu oehii de aur. Bucuregti:EdituraOrion, 1992.
Baronzi, G. Misterele BueureStilar.in vol.: Cazimir, $tefan. Pionierii romanului romdnesc.
Bucurepti:EdituraPentruLiteraturi, 1962,p. 299-331.
Bellu,Petre.Apdrareaare cuvdntulDeva:EdituraTriumph,1991.
Bellu,Petre.Luminilemahslalei.Bucuregti:EdituraI.G. Hertz,1936.
Benador,Ury. Ghettoveac)O( Bucureqti:Editura Libririei UniversalaAlcalay&Co.,vol. 1,
1934.
Boursanulo
Eugeniu.Cel din urmderou.Bucuregti:CarteaRomdneascd,
f.a. fi9431.
Bujoreanu,IoanM. lvfisteredin BucureSti.Bucuregti:EdifuraMinerva"1984.
Buruiani,Zaharia.Fecioareleorizontale.Bucuregti:CulturaRom6neascd"
f.a. [1933].
Caragiale,
MateiuI. Craii de Curtea-Yeche.Bustregti:
EdituraEmineascu,
1970.
Carmelo,
P. Mita.in: Minewaoil I, nr.1,2,3,4,6,7,8,10/1889.
Cdlugdru,Ion. Copildriaunuinetrebnic.Bucuregti:EdituraNafionala-Ciornei,
f,a. [1936].
Cilug6ru,lon. DonJuanCocoSatul.
Bucurepti:EdituraNafionala- CiorneiS.A., 1933.
Cilugiru, lan. Trustul.Bucuregti:EdituraNa{ionala- CiorneiS.A.R.,t.a.ll937l.
Celarianu,Mihail. Polcapefurate.Bucuregti:EdituraAdevdrul,f.a. [933].
Comano Personalulde Giurgiu.Bucuregi:EdituraLibrdrieiAcademica,
Constantin. f.a. [l936].
Cormani,Salvatd!Bucureqti:Minervq Institutulde Arte GraficeSiEditurq 1914.
CristescqFlorian.Molodel.Bucurepti: EdituraCarteaRomineascA, 1934.
Demetrius,V. TinereleaCasandrei.[n: Demetrius,V. Scrieri alese,vol. 2. Bucuregti:Editura
pentruLltenAtfl 1967.
Ighel, llie. Tfilharul Fulger. Bucuregti:EdituraLibr6riei H. Steinberg,1892.
Ionescu-Morel,
D. Mai suntoamenibuni.Bucuregti,EdituraUniversul5.A.,1942,ed.a 3-a.
Istrati,Panait.Chira Chiralina.MoSAnghel.Bucuregti:EditurapentruliteraturE,1969,p.62.
Istrati, Panait.Codin.in vol,: PanaitIstrati, Operealese,vol. 5: Codin.Mihait. Bucuregti:Editura
Minerva,1970.
Istrati, Panait.Neranlula. in vol.: Istrati, Panait. Opere alese,vol. 6: Neranfula.Familia
Perlmutter.Ciulinii Bdrdganului.Bucuregti:EdituraMinerva, 1974.
Jordano
B. Trenulalbastru.Bucuregti:Edituraldeia"1937.
Lorian,F. Ls 18ani. Bucuregti:EdituraLibr6rieiSocec& Comp.,1921.
Moldovan,Margareta.
Numy,Floarede Cucutd.Bucuregti,EdituraAdevdrulS.A.,f.a [19341,
Tudor.Micapublicitate.Bucuregti:
Mugatescu, EdituraMinerva 1975.
Pas,Ion.Povestea
uneifete.Bucuregti:Ed. I. Br6nigteanu,
1927.
Pelimon,Al. Hogiigi Hagiul.in vol.: Cazimir,$tefan,op. cit.,p. 5l-63.
Peltz"I.Amor tncuiat.Bucuregi:EditiuraVremea,1933.
Peltz,I. CaleaYdcdreSti,tomul l. Bucuregti:EdituraCulturaNafionali, 1933.
Peltz,l. Foc tn Hanul cu Tei.Bucuregti:Editurapentruliteratur{ 1968.
Peltz,l. Horoscop.Bucuregi: Editura Cugetmeq1932.
Peltz,I. Noplile domnisoareiMili. Bucuregti:EdituraUniversalaAlcalay & Co, f,a. [935].
Petragincu,
Dan.Sdngele.Bucureqti:EdituraAdevirul S.A., 1935.
Popescu,N.D. Doz Juanii BucureStilor.in: CalendaruluDistracsiilorAmusantepe Annul de la
Christu1875,p.l-61.
Rdciciuni, Isaiia.Mdl. Bucwegti:EdituraNafionalaCiorneiof.a. I I 93a].
Rebreanu,
Liviu. Jar. in vol.: Rebreanu,
Liviu. Opere,vol. 3: Jar. Gorila.Amdndoi.Bucuregti:
2001,p. 5-245.
Universenciclopedic,
S6rmanulKlopgtock Feciorul lui NeneaTake Yamegul.Biblia unui trecut (1879-1925),vol. l.
Bucureqti:Editura Nationala Ciomei, 1932; vol. 2. Bihlia unui trecut. 1879-1925.
F.R.P.L.A.,1935;vol. 3. Bucuregi:Casa$coalelor,1943.
Bucurepti:
Sevastoso
M. Aventuriledin Str.Grddinilor. Bucuregti:EdituraAdevIrul, i.a. tl93al.
Stoian,Gh. Tudor.Hotel Maidan.Bucuregti:EdituraCulturaNa{ional6,f,a. [936].
Stoican,l.I. Eva.Bucuregti:EdifuraCarteaRomdneasc6rl920
Theodorescu,
Dem.in cetateaideolului.Bucuregti:Gutenberg,1920.
Zamfirescu,G.M. Cdnteculdestinelor.Bucureqti:EdituraNa{ionala-Ciornei,
1938.
Zamfirescu,G.M. Maidanulcu dragoste.Bucuregti:Litenlnternalional,2009.
Zamfirescu,G.M. Srtinnrnflreneruginare.
Bucuregti:Editura100+1Grarnar,1998.
Zamfirescu,Paria.Asasinulcdrciwnarilor. Bucuregti,1921.
Zola,Emile.L"Assommoir.
Paris:Le Livre de Poche,2009.

B. Bibliografie critici qi teoreticl

I. Dic{iorare, enciclopedii,tratate; scrieri teoretice

Adam,Jean-Michelgi Revaz,Frangoise.
AnalizaTnvestirii.laryi:InstitutulEuropean,1999.
AGA, Victor. Simbolieabiblicd Si cregtind.DicEionarenciclopedic.Timigoara:Editurainvierea,
2005.
Bahtin,M. Problemede literaturd gi esteticd.Bucuregti:EdituraUnivers,1982.
B6lan,Mircea.Istoriaprostitu{iei.Timiqoara:EdituraEurostampa,2003.
Beck,Ulrich. Ceesteglobalizarea?Bucureqti:EdituraTrei, 2003.
Blanchof Maurice.Spayiulliterar. Bucureqti:EdituraMinerva,2007.
Boncompagni,Solas.Lumeasimbolurilor: numere,literegifiguri geometrice.Bucuregti:Editura
Humanitas,2003.
Bria, Ion. Dic{ionor de teologieortodoxd.Bucuregti:Editura Institutului Biblic gi de Misiune al
BisericiiOrtodoxeRomine,1994.
Brosseau,Marc.Des rouans-ghographes.
Paris:L' Harmattan,1996.
Bulei,Ion. Lumearomdneascd
Ia 1900-Bucuregti:EdituraEminescu,
1984.
Burgos,Jean.Imaginar
Si crealie.Bucuregti:EdituraUnivers,2003.
Busuioc, Monica Mihaela; PEun, Mmia; $teftnescu-Goang{ Zai. Diclionar esenyialde
neologismeal limhii romdne.Bucuregti:EdituraCorint, 2W9.
Calvet,Louis-Jean.Le marchdaux langues.Les effetslinguistiquesde la mondialisatton.Paris:
EditionsPlon,2002.
Cilinescu,G. Istoria Literotwrii Romdne.Bucuregti:EdituraSemneo
2003,editie facsimil.
Chevalier,Jeangi Gheerbrant,Alain. DicEionarde simboluri.Iaqi:EdituraPolirom,2009.
Ciupal6, Alin. Femeia tn societatearomdnesscda secolului al XIX-Iea. Bucuregti: Editura
Meridiane,2003.
Dasc6l,Reghina.Casd/ locuire. Timigoara:EdituraEurostamp41999.
* * *. Diclionarul cronologic al romanului romdnesc.Bucuregti:Editura AcademieiRomdne,
2004.
* * a.Dicgionardesociologie.Bucuregti:EdituraUniversEnciclopedic,1996.
* :r {'. Diclionarul cronologic al romanului romdnescde la origini pdnd la 1989. Bucuregti:

EdituraAcademieiRomdne,2004.
* * *. Dicyionarulexplicatival limbii romdne.Bucuregti:EdituraUniversEnciclopedic,1998,ed.

a2-a.
* 'F *. Dicfionarul general al literaturii romdne, vol. l-7. Bucuregti: Editura Univers
Enciclopedic, 20A4-2009
.
Durand,Gilbert.Stntcturileontropalogiceale imaginarulzf.Bucuregti:EdituraUnivers, 1977.
Durkheim,Emile.Sinuciderea.Bucuregti:EdituraAntet, 2005.
Eliade,Mircea.Drumulspreeentnt.Bucuregti:EdituraUnivers,1991.
Eliade,Mircea.SacrulSiprofanul.Bucuregti, EdifinaHumanitas,1995.
* * !F.Enciclopedieilustratdde istorie universald.Bucuregti:EdifuraReader'sDigest,2006.
Escarpit,Robert.De la sociologialiteraturii la teoria comunicdrii.Bucuregti:Editura Univers,
1980.
Evseev,lvan. Dicfionar desimbolurisi arhetipuriculturale.Timigoara:EdituraAmarcord,2001.
Ghinoiu,lon. Vdrsteletimpului, Bucuregti,EdituraMeridiane,1988.
Gordon,Pierre.L'initiation sexuelleet lu rdvolutionreligieuse.Paris:PressesUniversitairesde
France.
Hess,Remi.Centreetpdriphdrie.Paris:Anthropos,2A0l,ed.aZ-a.
* * *. IstoriaRomdnieLBucuregti:EdituraEnciclopedicd,,Z007
.
Kernbach,Victor. Diclionar de mitologiegenerald.Bucuregti:EdituraAlbatros,1995.
LafIont, R. qi Bompiani,V.Dictionnairesfus personnages.
Paris:Edition RobertLafont"lW2.
Lane,Philippe.La periphirie du text.Paris:EditionsNathan,1992.
Lannoy, Piere. Le village pdriphirique. [Jn outre visage de la banlieue. Paris: Editions
L'Harmattan,1996.
* * :F. Le Robertdepoche.Paris:DictionnairesLe Robert-Sejer,20A9"

22
Lintvelt, Jaap.Punctul de vedere. de tipologie narativd. Bucuregti, Editura Univers,
1994.
Lovinescu, E. Istoria literoturii romdne contemporane.Bucuregti: Editura Minerva, 1989.
Magdan, Leon. Cele mai frumoase Pilde gi povestiri creqtin-ortodoxe. Bucureqti: Editura Aramis
qi Patriahiarom6nd.
Majuru, Adrian. Bucurestii mahalalelor sau periferia ca mod de existenSd.Bucuregti: Editura
Compani4 2003.
Manolescu, Nicolae. Istoria criticd a literaturii romdne, Pitegti: Editura Paralela 45, 2008.
Mclaren, Angus. Sexualitotea secoluluilff. Bucuregti: Editura 3, 1999.
Micu, Dumitru. Istoria literaturii romdne. Bucuregi: Editura Saeculum,2000.

Negorlescq l. Istoria literaturii romdne,vol. l: 1800-1945.Bucuregti:Editura Minerv4 1991,

Nemoianu,Vlrgil. 0 teorie o secundarului.Bucuregti:Editura Univers, 1997.
Oancea"D.I. Gruparea urband Galagi- Brdila. Bucuregti:Editura Academiei R.S.R., 1973.
Papahagi,Marian. Eros gi utopie. Bucuregti: Editura Cartea Rom6neasci, 1980.
Pdrvulescu,Ioana. intoarcere in BucureStiwlinterbelic. Bucuregi: Editura Hurnanitas, 2003.
Pavel, Toma. GAndirea romanului. Bucuregi: Editura Humanitas, 2008.
Plegu,Andrei. Pitoresc Si melancolie. Bucuregti: Editura Univers, 1980.
Popovici, Y. Eu personajul. Bucureqti: Editura Cartea RomAneasc6,1988.
Pribac, Sorin. Orientdri si curente in antropologia cuhurald. Timiqoara : Editura Universititii de
Vest,2004.
PricopoConstantin. Marginea Si centrul. Bucuregti, Editura Cartea Romineasctr, 1990.
* * *. Prostitutia de-a ltmgul timpului. Cluj: Editura SesoHipparion, 1999.

Ricardou, Iean. Noi probleme ale romanulul. Bucuregti: Editura Univers, 1988.
Rotaru, Ion. 0 istorie a literaturii romdne. Gala{i: Editura Porto-Franco, 1997.
Rousset, Jean.Mitul lui Don Juan. Bucureqti : Editum Univers, 1999.
Rugti, Doina. Dic{ionar de temesi simboluri. Iagi: Editura Polirom, 2009.
Stoichi{iu-Ichim, Adriana. Vocabularul limhii rowdne actuale. Bucureqti: Editura All, 2001.
Sheitmatter, Rodger. Sexul vinde. Bucuregi: Editura Tritonic, 2006.
Todorov, Tnretan. Teorii ole simbolului. Bucuregti:Editura Univers, 1983..
Tomagevski,Boris. Teoria literatarii- Poetica, Bucuregti, Editura univers, 1973.

23
Toolan,Michael.Naratiunea.Introducerelingvisticd. Iagi: Editura Universit6,tiiAlexandruloan
Cu2a,2008.
Vieillard-Baron,Herv6.Les banlieues.Dessingularitisfranqaisesaw rdalitis mondiales.Paris:
Hachette,1999.
Vieillard-Baron, Herv6. Les banlieuesfrangaises ou le ghetto impossible.Paris: Editions de
I'Aube,1994.
Vigniec,Matei.Cronicaideilar tulburdtoare.Iagi:Polirom,2010.

II. Referin{ecritice

Barbu, Marian. Romanulde mistereln literatura romdnd. Craiova:Editura Scrisul Romdnesc,

1 9 8 1.
Biddr6u, George.Modernismulinterbelic.Iaqi:lnstitutul European,2005.
Cdlinescu,
Matei.Eseuricritice.Bucuregti:EdituraPentruLiteruturd,1967.
Cern6tescu,
Radu.Literatura lucifertcd.Bucureqti:EdituraCarteaRomdneascd,,2010.
Chifor, Valentin.Felix Adercasauvoca{iaexperimentulu;.Cluj-Napoca:EdituraDacia,1996.
Ciopraga,Constantin.
Personolitatea
literaturii romdne.Iaqi:EdituraJunime41975.
Constantinescu,
Pompiliu.Romanulromdnescinterbelic.Bucureqti:EdituraMinerva. 1977.
Craia"Sultana.Feleleoragului.Bucureqti:EdituraEminescu,1988.
Cretia,Petru.Epossi logos.Bucureqti:EdituraUnivers,1981.
Cublegan,Constantin.Conferinfeliterare. T6rgu-Lipug:GalaxiaGutenberg,2009.
Cublegan,Constantin.in jurul inceputurilor romanului romdnesc.Bucuregti:Editura Gramaro
2010.
Diaconescu,Mihail. Gib. I. Mihdescu.Bucuregti.EdituraMinerva, 1973.
DrSgan,Ioana.Romanulpopular tn Romdnio- literar si paraliterar. Cluj: CasaC6r[ii de $tiinf5"
204t.
Glodeanu,Gheorghe.Poeticaromanuluiinterbelic.Bucuregti:EdituraIdeeaEuropean6,2007.
Guislain,Gilbert.Balzac.Levallois-Perret:JeunesEditions,2004.
Kovacs,Albert. Poeticalui Dostaievski.Bucuregti:EdituraUnivers, 1987.
Langenhagen,
Marie-Audedeet Guislain,Gilbert.Zola.Levallois-Perret:
Studyram420A5.
Leduc-Adine,Jean-Pierre
. L'Assommabd' Emilehla. Pans:Gallimard, 1997.
Lovinescu,Vasile.Al patruleahagialdc,Bucuregi,EdituraCarteaRomdneascA"
1981.
Manolescu,Nicolae.Arcs lui Noe. Eseudespreromanul romdnesc.Bucurepti:Editura 100+l
Gramar,1998.
Marce4Pompiliu.Lecturiinfidele.Bucuregti:EdituraCarteaRomineasc6,,1979.
Marin, Mihaela.Le Livre entetd. hla et la hantisede l'archaiqae.Grenoble:Ellug, Universitd
Stendhal,2007.
Muthu, Mircea.Baleanismulliterar romdnesc.Cluj: EdituraDaci4 vol. 1, 2A02.
Oprea,Al. PanaitIstrati. Bucuregi: EdituraPentruLiteraturd,1964.
Oprea,Al. 5 prozatori tlugtri, 5 proceseliterare. Bucuregti,EdituraAlbatros,1971.
Paleologu,Al. Treptelelumii sau calea cdtre sine a lui Mihail Sadoveana.Bucuregti:Editura
CarteaRom&reasc
F+2006.
Parnfil,Alina. Spalialitatesi temporalitate.Cluj-Napoca:EdituraDacopress,1993.
Picurariu,D. D. Bolintineanu.Bucuregti:EdituraTineretului,1969.
Perpessicius.
Opere,vol. 6. Bucuregti:EdituraMinerv4 1973.
Perpessicius.
Opere,vol. 7. Bucuregti:EdituraMinerva,1975.
Pop,Ion. Lecturifragmentare.Bucureqti:EdituraEminescu,1983.
Pop-Cornig,
Mmcel.Anatomiabaleneiolbe.Buctxegti:EdituraUnivers,1982,
Popa,Marian.Homofi ctus.Bucuregti: EditurapentruLiteratur6"I 968.
Protopopescu,
Al. Romanulpsihologicromdnesc. Bucureqti,EdituraEminescu,1971.
Radian,Sanda.Portretefeminine tn romanul romdnescinterbelic. Bucureqti:Editura Minerva"
1986.
Rdpeanu,Valeriu. GeorgeMihail-Zamfiresclr.Bucuregti:Editura de statpentruliteraturtr$i artq
1958.
Sdrbu,Georgiana.Istoriile periferiei. Bucuregti:EdifuraCarteaRom6neasce,
2009.
Scepi,Henri.I*s Misdrablesde YictorHugo.Pmis:Gallimard,2009.
Selejan,Ana.Poeziaromdneascd
tn tranzilie.Bucuregti:EdituraCarteaRomdneasc6,,20A7.
Selejan,Ana.Romantismul
romdnese.
Sibiu:EdituraUniversiti{ii,,LucianBlaga",2004.
Ungureanu,Comel.Imediatanoastrdapropiere,vol. 2. Timigoara:EdituraFacla,1989.
Vdrgolici, Theodor.MateiuI. Caragiale.Bucurepti:EdituraAlbatros,1970.
Vdrgolici,Theodor.Scriitorigi opere.Bucuregti:EdituraEminescu,1978.

25
IU. Studii in cirfi 9i periodice

Bocearov,Anatoli. Parabola Si parabolismul in literatura contemporand.in vol.: Poeticd,

esteticd,sociologie,coord.Piskunov,Vladimir. Bucureqti:EdituraUnivers,1979,p.299-
4^a
JJJ.

Cerniiu{i- Gorode{chi,Mihaela. {In gen literar marginal (?).In: Acta IassyensiaComparationis,

nr. 5, 2007,p. 37-45.
Ceuca,Justin.GeorgeMihait Zamfirescu
- astdzi.in: Steaua"
Anul XLIX, 1998,nr. 10,p.6-7.
Cioculescu,$erban.Gib Mihdeseu:Zilele gi noplile tmui studenttntdrziat, in: Adev5rul, nr.
I 5503,26 iulie 1934,p. 375-378.
Constantinescu,
Cdtillin. Relativismulcultural tn studiile literare cotnparate.Deschidereaspre
Cetdlalt Si spre Periferie. in: Acta lassyensiaComparationis,nr. 5, 2AA7:Centru Si
periferie,p. 69-74.
Pompiliu.C. Ardeleanu:Casacufere.in vol. : Ardeleanu,Carol.Casacufete.
Constantinescu,
Galafi:EdituraPorto-Franco,
1991.
Deleanu,lulia. Ion Cdlugdru- sociologieSi artd. in: Contemporanul
, rr. 17 (548),3 mai, 2A01,
p.7.
Duda,Gabriela.Oragul-bolgie.in vol.: Oragulgi literatura, coord.Chioaru,Dumitru Bucuregti:
EdituraArf, 2008,p. t72-179.
Durand,Jean-Mariegi Jacque!Antoine.Avant-propos.in vol.: Centreet pdriphdrie.Approches
notnellesdesorientslistes,coord.Durand,Jean-Mmiepi Jacquet,Antoine. Paris:liditions
JeanMaisonneuve,
Paris,2009.
Dutertre,Anne-Laure. Postfaya.in vol.: Blalz.ac,
Honord de.Ferragus,chefdesDdvorants.Paris:
L'6coledesloisis/ Le Seuil,1992.
Gyorfi-Deak, Gydrgy. Reducereala centru. in: Acta IassyensiaComparationis,nr. 5, 2A07:
CentruSiperferie,p. 113-l17.
Gyorfi, Simone.Romanlaeentralizdrii. Lungul drum al percepSieide sine - de la periferia
constiinlei cdtre centrul ei. in: Acta IassyensiaComparationis,nr, 5, 2007: Centru Si
periferie,p. I l8-123.
Gyuresik,Margareta.Funcsiatextualda personajuluitn romanulrealist. in: Studii de literatur5
rom6n6qi comparatE,
vol. 10,1988,p. 89-104.
Lungu, Ian. Centenarul unui scriitor uitat. Carol Ardeleanu. in Steau4 nr. 3 (430), an
)fiXIV,1983, p. 16.
Micu, Iuliu. Oragullagunelor- spaliu tn literaturd. (Jnstudiussuprs Yenefiei.in vol.: Orasulgi
literatura, coord.Chioaru,Dumitru.Bucuregti:EdituraArt, 2008,p. 195-ZlZ.
Monastirioty, Apostolis. Prezentare.in vol.: Istrati, Panait. Opere clese, vol. 6: Neranfula.
FamilioPerlmutter.Ciulinii Bdrdganuluf.Bucuregti:EdituraMinerva,1974,p.ll-12.
Prus,Elena.Parisul ca spectacolromanescal moderuitdlii.in vol.: Oragulsi literatura, coord.
Chioaru,Dumitru.Bucuregti:EdituraArt, 2008,p. 135-143.
Ungureanu,Cornel. (Jn centru* Nddlac. in vol.: Orasul Si literatura, coord.Chioaru,Dumitru.
Bucuregti:EdituraArt, 2008,p.225-23A.
Vdrtejanu-Joubert,Mddilina. Centru? Rabinii gi exegeza biblic. in: Acta Iassyensa
Comparationis,
nr. 5, 2OA7,p.I 89-194.
Vighi, Daniel. Orientalul tntre ghenougi ulga Kslimereascd.in: Vatra, serienou6,anul XXVI,
nr.305(8),august1996,p.68-70.

ry. Surse electronice

Mihali, Ciprian. Centru qi penferie: complicalii g complicitdli.

http://atelier.liternet.rolarticol/2258lCiprian-Mihali/Centru-si-periferie-complicatii-si-
complicitati.html.Consultat:10.05.201
0.

27