Carte Ortodontie 3

8/18/2019 Carte Ortodontie (3)
I
(A
I
\i
I
+-.+
e.
u r..,-
o(D
t -. tsd. r)..
pD
.H F+
ro
fi . lJ..
H=-Ar - LJ
o
II
v
FE
5 sir
F
Fl
o
I
FT.
N)x
A:i -.. I'i
irit H
-
V
Fl t
-;-f lt A
V
OE =:x
b'6' z t
a
x9H
-
CD
i-l "F-l/ t
t
E
VO J
r.i hr
LJ
po
0q
IJts "a
CN
(-+
fiN t
A)
l-)
o
F-i
t
(D
http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3 1/91
t
:
n I
I Cai.ld. lu.dn pdcti.e
ll 'i
PARTEA A
lr
FoAIA DE oBSERvATTE crtNrcA
l PARTI CoMPoNENTE:
L Datele personrle ale Dacientului

lt .l:1
2. Morivul prezentdrii
J. Trimis de:
4. Anamneza:
I 5.
. Antecedente heredeocolateralc
. Antecedente personale: _ fiziologice
_ palologice
Exarninareaclinici:
Exaftenul cljnic frcial (exobucal)
lll '. Examenulclinicendobucal

. Examenul lunclional
6. E).rminared pamclrnica:
r Examenul modelelor de srudiu
o
I
Examenul radiologic
. Examenul fotostatic
. AIte examene complemenlrre necesare
7. Diagnosticl
. Diagnosricul dupd $coala Americand
ll (lu colaborarea: . Diagnosricul dupd $coala Germand
tt Dr. Anca Nicoliescu Dr. Cristina Bicd

Dr. Mirela Andrei Dr. Mihaela Istrate
I Dr. Ioana Voican
lt
8/18/2019 Carte ii.
Ortodontie (3)
I
\b,i,\nfr ,arda4€ Citd C. ttdt i'tat€
i 5
I- DA'IIILE PERSONALE ALE PACIENTULUI

- Hlt'H*i:ffiilS*h |.,il t pro<Iuse si prin hnsmisie Bcnetr'ci (dc exempru:
Datelc pcr.;onalc:
. NLrrnr. lrruumr..
. Numele pirinfilor (in cazul in care pacientul este asigunt
medical prin unul dintre acegtia). 42 ANTECI pEnsoN,rr,E Frzror,{icrcE
. Data nattcrii, varsta- . "l*T[: (ApF)
. Cod numeric p€isonal. Antecedentelc pcrson aie fi7i.
. Numirul cametului de as;gu.iri ,i l o rmporranl-i in {T? . acelc evenimcnk fiziolo8icc c:rn' por xver
. Adresl. mcdicale uai"bii"., i dentomeritar. ] a pacrentului yi in spe, irl in de?v,,lt:rrel aparitulut s:u
dcTvotrar* *"r"*,:t()-gi:"
. Telefon, fax, e-mail. . Najterea:
- Ia termen/ sau nu;
2" MOTIVULPREZENT.IRII (cezariara, apticare de forceps pe
. t.)
. i,,ffffi"*rltdisrocica masivul craniofaciat).
.
Modvele prczentirii pot fi:
Considcrentefizionomice.
. - naiulale /artificiali;
intereseazi din punct de vedcrc:
. Considerentelogope<lice.
- calitariv (dezvoltare $i rezistenli la infecliilc inrcrcurcnre);
. Considcrentcnrx,ticatorii.
- ' al anterramentului muscular cire suSrrul il exerciG pentru
. Probleme de articulatic tcmporomandibulari (A,IM. p-putri"i--allur;;;* a suge ti al efectuarii
" Trimitere de la stomatologul cumnt. - adminishirii de vi,"rn,n" n, * *n'^ orindcrer miuneronurui:
- in cazul alimcntaliei artificialc:
3" TRIMIS DE . dacd s_au ldministrat Iichicle indulci(c cr-r biberonul _vji.ste
rendinli Ia pinrl la \l.rr, aic coDilLrjri
Se inscrie nurneie medicului crre a licut trirniterea. " ca.ie dc
daci s_au utilizat b,bemn);
tetine cu mari cate permit scurgcre' littlelui
succiune din pnrtca suro^,,-lltnttt hri elra .1c
4. ANAMNEZA
. DcTvoharcir gencreli a copilului
:
- capul' a mers, a vorbit la varsreie normarc
sru daci au .xisrar evenl*arc
Anamnezr = oblincrea datelor prin intcrogarcl pacientului
$i,a apa4inibrilor_ ot:.?#:"t
. Istoricul dentar:
4.1 AN"mcFDEN"rE EDocot -Atl:RA LE (AHC) - dacd dinlii au apirut Ia virste nomale.s:ru cu eruplic accclcrrti
r rER
sau intirzixui;
"".i.i l;;;;;l;;;"".,i", fr""",,,,,",

nuor pcn,ru pronraxi^
Anteccdentelc herqlocolatemlc (AI{CJ
= date rEferibare ta familia pacientului cc pot ;11ill;Tffifir "o,u
u
contribu-r ia crpliclrea unor a\F,ecte clinice intilnite j3Incienl . I'ubertatca:
In ortodon{ie ne interescaz.d date rcfcritoarc la: - la cc versl.e s_a inslalat (infuci prepubenar,
. Afbcfiuniale niamei in timpui periGCci dc sarcio : ult mai m3 .decat postpubeflar).
crcrtcre, F)arc fi manipulau inlr_o
masuri
- Tulburiri alimeniare (cxemplu: h;Do stu avitaminoze, exces dc viurline), . Sarcina:
- Alcoolism, I:rbagism, droguri_ , pcntru pacientcie adulte,
- Medicamcntalic. daci cxisti o $rcini in momcntul consultalici.
- Traume fizice ssu psihicc.
4J NTE(a.DrrTE
- Boli, nrai ales viro,ze apirutc in primele flei luni dc sarcini.
A pF:Rs<,N 4 t.r: pA.r(L( xj |l .r.
{ A pl)
" Manifestiri de patologie ortodontici prczente la membrii
ascendcngi sau colateFali ai .--..A.it:"{"*tl"pcisonaleparoloSice(AP '1=il.s1p1""ni-"nrcpitolusice
pacientului: lrnporbnli in dczvolarea aparatglui dentomaxilar_ I -d" care pol iv.a o
- Anomalii dentomaxilare r@unoscute a avea o transriritere predominant . Afecl;uni genenrle cu manifcsriri pi
ereditari (de asupra dczvolt,uii npDM:
cxemplu: prognalia mandiLulajii adcverat4 ocluzia adanci acoieririj - boli geneiicc;
malformalii congenitale;
l
a
lry- 8/18/2019 Carte Ortodontie (3)
\
l,
1
Orto<flon1ie {
Caict de lucdri pnctice {
I
tulburiri de alimentafie, tulburdri de absorbli ai , ., : .,i

:
,
baverseazd coqpul uman dinspre anrerior spre posterior pe linia mediand;

ctrtlcnsic: perpendicular pe planul orizontal ;
I lrrlli cronice; raponAnd la planul sagital: o strucfurl se afl6 rrrai anterior sau mai posterior
in func1ie de
alte structuri.
planul frontal (transversal, facial, coronal, fig. lb):
il:*illf"Tlli:ilffii;rH,?[f,?:H;'"',1]:'r*.::l,f';:h:T:Ii:':::l plan perpendicular atat pe planu orizonral, cat gi pe planul sagital;
|t
traumatisme la nivelui masivului facial. traverseazd corpul uman din lateral in lateral.
planul orizontal (fig. 1c):
planul de orientare anatomicd a craniului;
^'t:J,ulil:T,:::1iiii,i 0""",. (de exempru: stomatire repetare, afte); denumit "Oizontalade la Frutkfurt", intrucdt a fost stabilit la un congres
de anatomie linut
tnntrnatisme dentare; in acest orag;
marcatr a dinrilor temporari ei pierderea ror precoce definit de punctele Porion (punctul superior al conductului auditiv extern
cranian pe craniu)
gi Infraorbitale (pundul cel rnai decliv al marginii inferioare a
orbitei). Acest plan coincide
| , ,,,,,::::"::",-:sd cu canalul vestibular orizontal din urechea internd.
tlt' intcrpozilie (simpla / cu succiune):
*utmulte degete' buza superioard sau inrerioard' diverse
n:
tT
| - :liil|i,'":jl1]:':''uu ri'
1.,{
l.'- r
:
'-/
rt'spila{ic orald;
I :l;lillii'.'J:ilx'fi" hiperflexie sau hiperexrensie,

j o:n n5) ; 6
cu pumnui sub obraz;
i:11 H:"'fi : :H 1';j ;:?i :':'J$

I
I l;l*ff'unghi'or;
s f irr ilit;
tie tlc propulsie mandibulartr (de imitalie)' Fig. l. a" pluilsagital; b,ptanul frontal; c, pknut
oizontal (OF)(dupd Sinon din Dausch-
Neununn).
t 5. EXAMINAREA CLINICA
Termenii folosili in ortodonfie sunt alcdtuigi in general din trei pfu1i:
I
a. un pefix - care indicd sensul deformdrii;
ffnI#'lli:il? *:*l;1T:Tffi'J:,trff:il:;:311ffi#:i b. un radical - car€ indlcd structura intereseti de deformare;
:l lll,'li,:li',",l,l,lli'i c. unul sau mai multe calificative - care descriu sediul acesteia.
a. Ca prcfix sunt folosili termenii:
5.1 Noltuxt uzuALE lx txvnsrrcATrA oRrooorurrcA o in plan sagital:
- pro (pentru dinfii frontali), mezio (penm dinlii laterali) - inainte,
t - retro (pentru dinfii fronrali), disto (penrru dinlii laterali) - inapoi, anrerior;
posterior;
5.1.1 Terminologia ortodnntictr o in plan transversal:
- nredio, mezio (pentru dinlii frontali), endo - spre nrijloc;
rt tlt:scric modificdrile ce apar, acestea sunt studiate ?n funcfie de cele
trei planuri - latero, disto (pentru dinlii frontaii), exo - spre laterai;
| ..1i,rlr.rlr.l't'ttltrt ' r fa[i de planul orizonrai:
. '
l ., - supra - deasupra;
I
grl.rrrrrl ,,,r1,r(;rl (lr1i ll): ,,,
- infra - dedesubt.
,,.-+_
.,'..-.. -,.. *14&E pvtxe

l;e Caiet dc iiwrJri
9
b.
Ca radicali:
a -den1ie"-modificare,,linFlor;' t'itt" I ' i; ' i
SpNA - Spina na'qlf, anterioari - punctul osas cel mai anterior
: 't ": al spinei nrTale anterioare;
a 'alveolie" - modificare a crqstelor i
reprc,'zinti. granila antcrioari a rnaxilarului superior
alveolare; $i poatc h palpat in profunzimea
a "gna$ler' - modificare a bazelor
maxilarelor; punciului Subnazale-
o "ctreilie" - modifcare a buzelor. A - Punctul A ai lui Downs - punctul cel mai infundat sau pnsrerior
in planul mediosagital al
c. Ca.lificativele por fi: rebordului alveolar superioq el_reprezintr granita imaginuir
intr. n"t" ,""*ir"-rui superior
o uni- sau bimaxilard; r
1
9i procesul alveolar, dcci rocul de proiecgie al apexurilor incisiviror rup..ioi.'---
. uni- sau bilatcrali; Fr - Prosthion - punctul cel mai inferior gi antcrior al.rebordului aiveolar superior in, plan
o rnarilari sau mandibulari etc. rrrediosagital, plasat in vdrful langherei osoase dinrre
cei doi incisivi ;";ndi -J[ri..r.
Is - Incisale.superior - punctur dentar cer mai inferior, mczial g:
vestiburar ar muchiei
incizale a incisivilor cenrali superiori
5.12 Puncteleantropometrice Ii - Incisale inferior - punctul dentar cel mri .upe.io., mezial gi vestibular al muchiei
aincisivilor cenrrali inferiori. incizde
Puncrele antropomerrice (fig. 2) pot fi:
Puncte anropometrice mediane: Id - Infradentale - punctul cel mai superior gi anterior
al rebordului alveolar inferior in pian
mediosagitar, prasar in vdrful ranghetei osoase dinrre
- anterioare, cei doi incisivi ..",Ji-ini.io.i.
- pOsterioare
:";*T:::1,::,Y,?.::: ^fl_.j"l::l*"i inru.ndar-sau p<,srcrior in pranul mediosagitat ar
o Puncte antropometrice paramediane. i,"ugr,,"Hi-"t." ,;;;^#ffiiil;.*:::;
c Puncte antropometrice laterale.
::Y:f:':j::^"1:
alveolar, l,1t:.1"f
deci locul de :l'eprezintd.grani1"
proiecfie al apexuriior incisiviior irrfcriori
a St - Stomion - punct cutanat aflat la intcrscctia linici
nrc<li:rnc cu linig intcrcomisurald.
Pg - Pogonion - punctul osos allat cel mai antcrior in plrrrrrrl
rrrc<lios;igital de pe pr'eminentzi
mentonierl-
Me - Menton - mijlocul simfizci mandibularc in pl;rrrul rrrtrirr,,;r;ir :rt.
t" cn - Gnathion - punctur osos ;rfral cer rnai infcrior- rrr: pc sirrrf i,;r ,r. rrrrriir:ri
Func t e ot ropome I ice n e diane poste rioare :
" * - Sellae - mijlocul geometric al gcii turcc5tr; cslc urr l)uncl corrstruit la intersectia
diametrelor rnarime alc acesteia.
. SpNP - Spina na'ald postc 'oari (F\erigom:rxilarc _ I)rrr)
prrncrrrl osos dc intcrseclie al
conturului distal al maxilarului cu planul palatinal, rcprt:zinr:i
grani[a posterioari a
maxilarului superior gi este vizibili
1rc Iirri:r rrrc<li:rrr;i :r gr:rlatulrri la Iimita sa
^t-pori,Jri"" (d-ilili\.
Pt n,t"
"n.jobu.,il
postcrioari atunci cdnd se efectucazi manevra Valsalv;r
Puncts cvrltt)ponelice mediane a{eioare: . ;l Puncle anl ropom et ice pannn ediane :
e Tri - Trichiorr - punctul cutanat a-frat ra partea superioari a,frunfii,
recerea dintre piclea glabrl gi cea piroasi. pe rinia mediani ra t or- Orbitale (lnfraorbitale) - purrctul osos ccl rrrai irrlcrior:rl rt:lrortlrrlrri rirlritar infirior.
c oprhr - ophrion (clabella - Gl) - punctul
osos aflat a intersccfia liniei mediane
a ucadele sprdncenoase osoase (rebordul cu tangenra Puncte @ttnpomelice lotemle :
orbitar superior). ; ,.
' N - Nasion - punctul osos cel mai anterior

aI suturii frontonazale (in plan mediosagital),
Sn - Subnazale (Nazospinalis) _ puircrul cutana Zy -Zygion - punctul osos cel mai iatcr:rl tlc
lx:;rrt':rtlu lt.'rp,r.zi1i,rr:rtic'; cl se stabile$te
superioare qi columeii in planul medicsagital.
t aflat la trccer€ dinle filtlumul buzei ojltg*l unui compas facial (plimbat dc a lurrlirrl
:u arc:rtlt.i tcr:rJxrr1rzil,,errurricc) in dreptul
deschiderii m:'*ime a acestuia gi se afla clc obiccica,rr
l:r I crrr,,,lt.,i,,r',1.,,.,,g,,r.
-"-'- " '-'' ""b'' in,r"."i"
doui punctc Zy se misoari ldrgimea maxirni a fctci.
o Tr - Tragion - punctul cutanat cel mai supe.ri<.rr al al tragusului.
r Po - Porion - punctul osos cer mai supcrior ar contructurui
auditiv cxtcrn os.s.
I 8/18/2019 Carte Ortodontie (3)
I
I . -
Caiet de lucrti pnctice
I
l
Go Gonion - punctul osos cel mai lateral, inferior gi posterior de la nivelul unghiuiui Pozifia punctelor mediane pe mandibula (os mobil), penrru a defini laterodeviafiilc
rrrandi bular. "de
mandibulare (fig. a); puncrele studiate fiind: pogonion 9i Gnithion.
Pozigia punctelor laterale: Zygion 9i Gonion, aprecierea fiind frcuti atat
din punct de vedere
5.2 Ex.rveNur. clrNrc FACTAL (EXOBUCAL) transversal, cAt gi vertical.
a Aspect'.rl comparativ al conturului mandibular drept gi srang.
Pentru a putea executa examinarea faciald este
necesard afezarea pacienfilor intr-o a Mdrimea gi bombarea comparativd a celor doud hemifele.
pozilic standardizate care si permitd compararea rezultatelor obJinute.
I
in cadrul
majoritelii analizelor faciale, pentr.i standardizarea
pozilionirii folosii este ca
rr|cr "Planul de la Frankfurt" ("orizontala de la Frankfurt", oF). Acesta este un plan de
( ()rrstluclie stabilit ca reper de orientare standardizati a craniilor seci in cadrul unui congres
de
rrtttropologie ce a avut loc la Frankfurt. Pe craniu, OF se traseazd inhe Orbitale gi Porion, iar la
I)ir( itrrt.\c utilizeazd Orbitale gi Tragion.
I
inainte de a incepe examinarea faciald pacientul este pozigionat in scaun astfel inc6t OF
',,t iic paraleld cu podeaua. Practic, aceasta se obline materializind cu o rigll OF prin plasarea
r rr,lr'r intrc Tr 9i or gi inclinAnd capul pacientului pand cind planul ajunge paralel cu podeaua.
lixlnrinarea faciald se executd din:

.
I
rr, rr ilriI lrontald (medicul este pozif ionat in fafa pacientului privindu-l peryendicular);
' ttor ttri laterald (medicul privegte perpendicular pe profilul pacientului

- de obicei se privegte
rr'rrri lirla drcapta).
I
I )irr nornrl frontalS se apreciaz5:

t 'irrrrr'tl ia lofci.
'
Il
l'ropollin etajeior fefei.
I I ;rrrtu I;rbialir. Fig.3. Simeuie faciala pismA Jai,t tzu,l\. Fig. 4. Asimetrie faciali (din Izard)
I .,\',pcr:tul tcgumentelor gi al mucoasei buzelor.
a. Propor{ia etajelor fefei gi ale figurii:
I lirr norrnl lareraltr se apreciazd: Fafa:
I A.,l)('(i{ul general de profil. a Termenul "fafA" se refer[ la viscerocraniu.
'
I
l',rzi1irr punctului Gnathion fafd de planul orbitofrontal. a Fala are doud etaje:
t I rcirplir labialtr.
'I l.irrrrlrrl llbiorncntonier.
- Etajul superior: Ophr - Sn.
'' I lrrlllrirrl rnandibuiar. - Etajul inferior: Sn - Cn.
I 5.2.1 Slmetria facialtr

r\|rccicrca sirnctriei faciale se face comparAnd elementele din partea dreapttr cu cele din
.
Figura:
Termenul "figura" se refenl la viscerocraniu * neurocraniu
Figura are trei etaje (fig. 5):
1r.trl, rr :.1;itt11i :ri'clci, delimitarea dintre cele doud fEcdndu-se cu ajutorul liniei rnediane a fegei Etajul superior: Tri - Ophr.
t (lU, {)
1r.rr
l.rrrirr rnctliirni a felei este definiti cu ajutorul a doud puncte mediane anterioare aflate pe
It ,r r;rrpclioitrri(lixi) a viscerocraniului:
-
-
Etajul mijlociu: Ophr - Sn.
Etajul inferior: Sn - Gn.
o l'rrrri (ul srrl) :rior: Ophrion (Glabella) sau Nasion.
I . I'rrrr, rrrl
l
irrlr.rior: Subnirzale (Nazospinalis).
;r1ri rlr. lirri:r rncdiani se apreciazd:
Il-_
i*-
[fl,
ril 8/18/2019 Carte Ortodontie (3)
l Ab&ntic Lact lc fu.dn IvuUE
I . in mod patologic:
- fanta labiali este deschisi in repaus (hg. 68), ldsAnd, sau nu, si se vadl incisivii superiori sau
inferiori (datoriti unor tulburdri de tcnicitate musculard, a anomaliilor scheletali sau/qi a
tulburirilor respiratorii). Atunci cend pacientul se simte supravegheat, el incearci sd inchida
fanta labiald contractind in acest scop musculafura periorali-
Aspectul tegumentelor al mucoasei buzelor
I
523 Ei
Se noteaz5:
Fig.5. Etajelefiguii (din llad).
r existenfa unor cicatrice la nivelul buzelor (postinterven{ie chirurgicald pentru despicituri
I
labiomaxilopalatine sau traurnatisme) ;
I
irr nr<xl normal, etajele felei gi ale figurii trebuie si fie propo(ionale, . aspechrl de troficitate normald a buzelor. Buzele crdpate 9i fisurate, cu ragade comisurale
l't .rr I tt pot fi o indicafie ci pacientul este un respirator oral.
sc misoa'd cu un compas facial (asemandtor cu un gubler) intre punctele
I
antropometrice menfionate;
sc misoard cu doui rigle: prirna se pune tangent la arcadele sprdncenoase osoasc, iar 52.4 Aspectul general de profil
a doua perpendicular, paranazal, paralel cu linia mediand, fixand grada{ia "0" a riglei
la nivelul primei rigle tangente la Optrion. Dupi lxarea riglei verticale, se Apectul general de profil se apreciazi urmdrind din normi tat"l.ata conturul anterior al
dcplascazi rigla orizontal5 in jos aplicind-o in punctul Sn. Se citegte indl{imea fefei, dar fEcdnd abstracfie de piramida na"ald (fiunte, b"zi superioard, buzi in1"fio* O-rO'.,
ctajului superior al fefei. Se translateazi linia verticald astfel incdt sd ajungd cu (fie. 7, ,e, 10, I I ei l2).
Il
gradalia "0" la nivelul lui Sn 9i tangent
se deplaseazi apoi din nou linia orizontald spre In mod normal:
inferior, aplicind-o tot orizontal, la Cnathion. Se citeqte inillimea etajului - profilul este utor convex (frg. 7 , fig. I 2b);
inferior al fefci. Se compari cele doud misuritori. - postpubertar, dupi incheierea cregterii, poate fi considerat normal gi profilul drept (fig. l0a).
522 Fanta labiall
I
ljanta labialS este delimitati superior de marginea infcrioard a buzei superioare qi inferior
rle rrurrginca supcrioari a buzei inferioare.
ln mod normal:
irr rcpaus, fanta labiali este "virtuali-, adici inchisi, putand fi deschisi la dorinla gi
I
rrt'r:t:siiatea pacientului (fig- 64,).
I
Fig.7. Pmfil rcmal (din lzad). Fis. Pmfil convu Ecenlu{t (dia Fig.9. Prcfil concn (din l7ail).
Izard).
In mod patologic:
I Fig- 6. Fanta labiald. A: hchisd irt rcpaus;

incisivilor supeiori (din lTotd)-
B: deschisd in rcpus, cu vizibilitzta
profilul poate fi convex accentuat (dac5 mandibula se afld pe o pozilie reu-asi sau/gi
maxilarul pe o pozilie proeminenti) (fig. 8, fig. iOa, fig. l la fig. l2c);
profilul poate fi concav (daci mandibula se afl6 pe o pozilie proiminentl sau/gi maxilaru{ pe
I
o pozilie retrasi) (fig. 9, fig. lOc, fig. I lb, fig. l2c);
L
.
8/18/2019
t todontic
f-
Carte Ortodontie (3)
Csict rlc lrcdri pnctice
prcptrrrcrlrrr'' irr;rirrrt':r i'chcicrii

perioaclei dc crr'gtcre,. p-rofirur
drept este considerirt gi el
mai accelerard si inderungard a phrtii inferioarc
iLi:l#li;"ilifr,*ll.ou.*t,:,..u na .nrai
trecerea post nu bena r lt' a
Pe parc u l o.;i.:::-:t-1:t'i "-;'";; .;ri;;
p,..,in,i
rs u
reprczinri";'i;;;;"'"''ffi ]ffi;'ii"i;
('iupa irocrrir lo ai'
tl?jil'.evorueazi r"'i"
'"r' i, nasterc copir,r
ncepe sd se cezvorre murt "."'"'"#;,."il::o;TH:l
mai'apia o.Jin.u;;;.ff],i,:r.::;.0'*i"r ;il"} ;:'",i'i:'J:,:H:,.'*]Ti
a la adulli raporrul visceroJnerur'ocr;t";;#; v2,s (fig. i3).
r,","iiil. ajungdndu_se
u ,,i'i'.Tl'i'ff;ffi:"ipreciind profirur'r""i'."piir,
profil mai convex "',i.r#n-."i mici, de exempru ra
a".ar'..irui"rt si erajetc mr.ltocii;;'t;;;;;;':i.ir"r,, .5_
mai micr
/t Evo.luliapmpo@
(clin Jocobson).
5.2.5
Pozifia punctutrui Gnathion
fafd de planul orbitofronial
Ap ,e-c ie re a p m li u /u i ld r;, d
lffi t *, Pentnt a verifica aprccicrea t-1 a.snecfrrl,ri i,,
naza/i. a: profi conve.r accetltltel:
"
b
"_
b; profil tlrept; osterioara
rartr a mandibulci
manrtihrrlai roia |t tttr,lui do profil
,._ -.".iriu'i;;;:;i,,,i1urrr
-. pentru a orpreciza
^-^r, gi
$r
ltrofii concov ((tiil l,nffit). c; r-+x a. pozigi:i a.rcr.
perpendicular
erpendicular pe oF poate utiliza un plan vertical
"pranur.rui
OF din puncrui
nr i"ii.."'"i;"r.."'i::ii';;;:iJifJ:iJJ1il:i11"":;l:;:f;
inlraorhitrrc ll:: '
constr.,,ir
' ill. "planul^lui Sjrnon.' .n* r..lr.

Sjr'on. tfig, ,ii.n''u'
in ,nod nonnui - prn.,rt Cnathrorr ^""", s:lLi
gi corrrisurr buzcio
ln mod patologic:"- punctul oc accst plan
Gn se afld Dosrcrior ,r^
::_,^t:l:lde
puncrut Gn sc afld anrcrior ^,.".-111
de,plan _ rerrognafie
mandibulara
pton - o;;;;;f* """,.:iiiruto.e
Fig. Il. a; AnDM de clqsa
a II a cu
nundibuld rcrrogntti prolil
5i
convex rccentua ; b:.AnDM
de clasa a IJI-a cu nantlibult
Si prolil concav (din
p_mgnatd
Dausch_Neumnn).
Fig. pknul
14.
ofinti*a
lui S inon a
(din lzard). e/,,,,,u/*-,1'-ni@
ttl lui fu1p 1/i4
141a11.
AIte planuri verticale:

Pianul "nazofrontal" sau ,.phnrrl l,,i t-\.-,,r..^., ,
oe. rsl. i"i* oi^"",T.i,,J*i,':i .T'i};;;ae1>endicurar pe oF din p,,.crur Nasion)
t2. c-ejl nei roti-te ctasice dupd
schwazl),
add. s. prcfi rermgnd: b. prcfil
i."*,jiorjir,,
il;ilil ilif
in moa no rmu t il;
il ;#;?;;l;,iij ;:iJilil:,
;ff :i.i, Jlffi1:
prcgnat (din Dusch-Neumun).
echititm )-*^,]'r,i,
-. . r'"J,'. ffi:i
,r',,,
ri
,il 8/18/2019 Carte Ortodontie (3)
I
{rtodor;lie Caiet de lrcriri pnctire
I
l
I'l;rnul "vertical glabelar" sau "Planul lui lzard" (perpendicular pe OF din punctul Glabella =
In mod patologic: .,
Ophrion) (fig. l5). in mod normal acest plan trebuie si fie atins de punctul cel mai anterior :
- ganful poate fi accentuat (datoriti unci retrognalii mandibulare, unui etaj inferior micsorat.
al huzei superioare.
rdsffAngerii buzei inferioare sau a combinafiei intre acestea) (ftg. 17.2);
- ganful poate fi gters (datoriti unei prognalii mandibulare, unui etaj inferior mEri contracfiei
: 5.2.6 Treapta labiali buzei inttrioare pe vertical sau a combinaiiei dintre acegti factori) (fig. 17.3).
\. i 'i
In mod normal, din profil, buza superioard depiqegte cu l:2 mm citre anterior brrza
irrlcr ioar5, astfel incdt, urmirind conturul buzelor, se observd o "treapti labiali" de I -2 mm (fig. 5.2.8 Unghiulmandibular
II l(r)
Unghiul mandibular : unghiul format intre tangentele la ramura bazilari (orizontalS)
mandibulei gi la marginea posterioare a ramului vertical mandibular.
in mod normal: - unghiul are valori cuprinse intre l2O - 125"
a
in mod patologic: - unghiul < 120" este un unghi inchis (micgorat) (fig. l8);
t
i
- unghiul >125o este un unghi deschis (merit) (fig. l9).
I
I
Fig. 16. Tmpta labiald. A: nomald; B: invemtd; C: acccntuati

(din lzard)" : ,
in mod parologic:
lrclPta
poate fi accentuati prin prochcilie superioard, retrocheilie inferioard sau
t
buzelor
;rrnbclc 1fig. I6 C);
buzclc pot fi in linie dreapti prin procheilie inferioari ugoard sau retrocheilie supcrioari
l rnotlcrati;
trcapta buzelor poate'fi inversati prin procheilie inferioarE,
acccntuati sau ambele (fig. l6 B).
retrocheilic superioari
[ig. nndibuluinchis (din f ig. 19. Unghi mmdibuludeschi.r (din
I
18. Unghi
5.2.7 $anlutlabiomcntonicr PrcIJir)- Pruflit).
$an1ul labiomentonier = dcpresiunea existentl intre buza infcrioarl gi proeminenfa 53 EXAMnNULCLTNTCENDORUCAL

rilcill0n icrd-
t
i
in rnod normal ganful este prczcnt gi arc o adincimc medie (fig. l7.l). Estc alcdtuit din:
l. Exarnenul dentar complet:
q. Apelul din[itor.
b. Pozilia
Starea dintilor.
t 2.
3.
4.
c. dinfilor.
Examcnulparodonliului
Examenul mucoasei bucale.
Aprecierea igienei bucale.
I Fig 17. $ulul labiomentonier l: normal; 2: anentuat, cu

proeminen\i menlonieri acccntuat4 3: Sten, cu
pmminenld mcntonieri redusi (din land).
i i
L
8/18/2019
I
I Carte Ortodontie (3)
i
i3 ,Snodoa;ie Caiet cie iucrdn pmc ice

i
5.3.1 Examenul dentar complet 2) Dinamica dentiyiei, a arcadelor Si a ocluziei.

Dezvoltarea aparatuiui dentomaxilar este influenfatd atAt dc proceselc de cregtere
aie oaselor
a. Apelul din{ilcr: maxilare 9i de dczvoltarca dinlilor, cAt 9i de solicitanle luncgionale cc apar in trmpul
mastica;iei, deglutiliei, fonaliei 9i mimicii.
Apelul dinlilor trebuie s5 precizezedinfii prezenfi in cavitatea bucald gi sd ii identitlce ca a Dezvolkrea proceselor alveolare este direct legatd de dezvoltarea dinlilor.
permanenfi
fiind dinli sau temporari. Aceastd exarninare
mugurii trebuie
dinfilorcompletatd interpretarea a Dinlii temporari i5i incep mineralizarca inc6 din lunite 5-7 intrauterine.
ortopantomogramei (oPG), pentru a stabili dacE permanenlicuabsenli de pe
Dentilia temporardeste alcdtuiti din 20 de dinfi, cAte 5 pe fiecare hemiarcadd. Acegtia
arcadd (sau eventualii dinfi supranumcrari) se gdsesc endoosos sau nu. in a"est scop trebuie incep sir
erupd in jurul vdrstei de 6 luni (incisivii centrali inferiori urmati de
examinate clinic 9i aspectul, volumul 9i mdrimea crestelor alveolare, care pot indica anodonlii cei superiori). Erup1ia
dentare sau extraclii dentare in antecedente - atunci c6nd sunt atrofiate - sau dinli supranumerari,
dinlilor temporari continud in etape distantate cu aproximativ 6 lurii, urmAnd in ordine incisivii
laterali, primii molari temporari, caninii temporari gi apoi molarii 2 temporari.
incluzii dentare sau procese patologice intraosoase - atunci cdnd creasta este voiuminoasi gi in jurul vdrstei
de doi ani gijumdtate erup{ia dinlilor temporari este definitivatd
bombeazS.
Pentru a efechra apelul dinlilor in mod eficient, este necesard cunoa$terea corect6 Vdrsta medie la care erup dinfii temporari este:
morlologiei din{ilor temporari gi permanengi, cAt qi dinamica dentifiei temporare, definitive gi
a luna 6- 8 (6) incisivii centrali;
ocluz-iei.
a luna 8-12 (12) incisivii laterali;
luna l2-18 (18) moliu'ii I remporari;
l) Diferenla dintre dinyii tentporari $i dinlii permanenli. luna l8-25 (24) caninii tcrnporlri;
Compara{ie intre morfologia dinfilor temporari 9i cea dinfilor permanenfi:
lunl 24-30 r.l0) nrolerii 2 rcrnporari.
ociata cu erupfia molarilor l temporari arcroc pttnta iril1ttre fizi;rogicgde ot:ruz.it,stabilindir
o Inci.sivii temporari sunt mai rnici dccAt cei pcrrnanenfi, au o ldlime rnezio{istald mai mare
se rclatia verticali intre mandibull gi nraxilar in zona antcrioari.
sau comparabili cu indl{imea cervicoincizald gi nu prezintd un cingulum ia fel de accentuat.
lncisivii permanenli au dimensiunea cervicoincizaid (indlfimea) mai mare dccit ldlimea Rddicinile dinfilor temporari se formcrLzd conrplct la aproximativ un an gi .jumitaie doi ani
pentru incisivi, doi ani gi jumdtate pentnr molrr.ii l, trei ani pcntrrr molarii 2 rr*i ani si
meziodistalI gi prezintd un cingulurn accentuat. 9i
jumitatc pentni canini.
" Ctninii temporari sunt 9i ei mai globulogi, cu dirnensiunca cea mai mare mezioclistald gi cil
Perioada dentilici temporare dureazd pAnd la virsta dc aproxinrativ 5 ani,
reliefpalatinal gi cingulum $ters, spre deosebire de caninii definitivi, care prezintd un cuspid, creste cand 13mp pe arcatirr
palatinale 9i cingulurn foarte bine exprimate, dimensiunea cca mai mare fiind cea cervicoincizrld primii dinli pemanenli.
Intre patru 9i gase ani apar in zona frontald a arcadelor spafieri intrc ciinlii
linillimca). lrontaii supenon $r
. inferiori, care indicd o pregitire a proceseior alveolare pentru cmp{ia incisivilor permancnti,
Molaii lem|sorari au dimensiunea cca mai mare in seris meziodistal, iar fafa lor ocluzald cc
au dimensiuni meziodistale mai mari decAt cei tcmporari. Acest pioccs
prezintd cite patru cuspizi bine determinafi pentru molarii 2 temporari gi doud creste (una r. nurr.gt" diastentizorc
vestibulard gi una orald) pentru molarii 1. Molarii 2 temporari inleriori pot avea gi.cinci cuspizi, fi z o I og c i (Zi eli n sky).
aserndndndu-sc cu molarii I definitivi inferiori. Ei sunt insi mai mici ca dimensiune decat molarii I intre incisivii laterali gi caninii superiori, cAt gi inrrc caninii gi molarii I
, se intdlnesc dc
definitivi. Dimensiunea molarilor temporari cre$te c[tre distal, molarul 2 temporar fiind mai mare obicei spaf ii ceva mai mari, denumitc "diattetnele pirnatelol'.
decit molarul Ide lapte. Coletul vestibular este tiniar, spre deosebire de coletul premolarilor a Tot in acestd perioadd incepe gi procesul de abftqiune (uzurd) a dinfilor temporari.
succesionali care este aJcuat. a Arcadele alveolare cresc cont.inuu de la nagiere, dar nici ritmul gi nici intarsitatca
crcgterii nu
. Premolarii, dinfi ce se succedi in locul molariior tempcrari, au dimensiunea cea mai mare sunt constante. Procesul de cregtere se intensificd ciupl virsta dc 5 ani.
vestibuloorald, prezentdnd cuspizi_gi.ganfuri bine exprimate. Prcmolani superiori au c6te doi cuspizi Virsta
in de gase ani semnificd inceperea pcrioadci dentitiei mi.rte. Aceasta poate fi gi ea impirliti
doud subetapc: pcrioada dcntiliei mixte timptrrii gi cea a dentifiei mixte tardivc.
conici, unul vestibular 9i unul palatinal, de dimensiuni comparabile. Prernolarul i inferior are un
cuspid vestibular trine exprimat gi unul lingual mai redus, care pare a fi o form6 de hecere intre Dcnti;ia mixtd timpuric incepe cei mai frecvent prin eruplia molarilor I permanenfi
distal dc
cingulumul caninului gi cuspidul lingual al premolarului 2. Premolarul 2 inferior poate adesea sd nolarii temporari. Acest fcnomen este urnat la scurt timp de permutarea lncisivilor tempora'
aibi doi cuspizi linguali nrai nrici. cu cei permanenfi. Se pot intilni gi situalii in care srupti3 incisivilor
centrali inlcriori sri
o Molu" definitivi sunt volumino;i, cu felele ocluzale foarte cuspidate. Ei descrcsc
preceadd cu scurt timp eruplia molarilor unu inferiori.
dimcnsional citre distal, molarii I fiind de lapt cei mai voluminogi dinti dednitivi. Molani 2 sunt In timpul erupliei molarilor de qase ani gi a incisivilor, ocluzia copilului
se sprijini la nivclul
mai mici, iar molarii de minte pot suferi varialii morfologice gi dimensionale foarte mari, putind gnrpurilor de din{i temporari alc6tuite din canini, molan I gi 2. Din accasti
cauza, aceste zone
avea forma unui singur cuspid sau a unor formaliuni dcntare gigante cu multipli cuspizi gi r6dncini. se numesc zonele de spijin ale ocluziei sau zoneie Ko*haus (dupd numete
ortodontului
gennan care le-a descris). Odati cu erupfia gi stabilizarea tripodului
iniisivo-molar are loc cea
de-a doua indltare fiziologicd a ocluziei.
L
i
t"
F
t
Oltodonlie Caict de iucff1n Dnctce
rdmdne inclugi, uncon resorbind radicinile molarilor de 12 ani (mai frecverrt molarii 3
I
inferiori), sau pot erupc in pozilii vicioase (molarii superiori in vestibuloinclinalii marcate).
Dacd to{i cei patru molari de minte erup 9i ajung in planul de ocluzie, poate fi descrisd uneori
Ei
o a patra indllare de ocluzie.
Denti;ia definitivd cupinde 32 de din1i, cAte 8 pe fiecare hemiarcad5. intrucAt lipsa molarilor de
minte a devenit foarte fiecventd $i este considerati normald in contextul reducerii numerice gi
volumetrice evolutive a dentifiei, o dentilie cu doar 28 de dinii (cuprinzAnd incisivii centraii gi
laterali, caninii, prernolarii I qi 2, molarii I gi 2).
Cunosc6nd aceste elemente, se poate stabili dacd virsta dentari este concordanti cu cea
cronologicd a pacientului sau nu. Fig. 2 l. VesribulopoziSia lui 2. I Fig. 22. Oropozisia lui 2. I .
b. Starea din{ilor:
vestibulopozilie sau oropozilie pentru dinlii care se afl5 cu coleful in afara sau inauntrul liniei
Dupd apelul dinlilor trebuie apreciard starea lor, menlionindu-se urmdtoarele aspecre norrnale a arcadei;
r Leziuni odontale: vestibulo- (fig. 23a) sau oroinclinalie (fig. 23b), atunci cAnd coletul se afla pe linia arcadei $i
- carii incipiente / simple / profunde / complicate cu pulpitd sau gangrend, partea incizaltr este inclinatd cdtre anterior, respectiv posterior.
- localizare,
- relEcute prin obturafii corecte/incorecte (modelaj ocluzal, adaptare marginald, recidivd de
carie, carie secundard); fizionomice / nefizionomice.
- existenla fistulelor, a polipilor gingivali sau pulpari,
distrofii, displazii;
I fisuri sau lracturi coronare sau coronoradiculare (in smal1, dentind; cu sau flr[ deschiderea
camerei pulpiire; orizontale, oblice, verticale etc);
a lacune cuneiforme;
a falete de abraziune;
a colora{ii endo- / exogene; Fig. 2J. a; vcstibuloinclintli;t unui inci.tiv;
b: oroincl ina 1 ia incisivu lu i.
a refaceri protetice corecte / incorecte;
a existenfa tuberculilor dentari (Carabelli, Bolk, Zuckerkandel, Sextum); Pozilia gi inclinalia dinlilor sc pot combina, astlel un dinto poeto ii in vestibuiopozilie
a mobilitatea dentard. (coletul este mai vestibular decdt linia normald a arcadci) 9i vcstibuloinclinalie (dacI marginca
incizald este inclinati vestibular) sau palatoinclinalie (dacI muchia incizali estc inclinati palatinal);
c. Pozifia dinfilor:
de linia medianl:
" -faftr mezio- sau distopozilii (frg.24), respectiv -inclinafii, in funcfie dc inclinarea lor axiald 9i de
Pentru a defini corect malpoziliile dentare, ele trebuie descrise succesiv in cele trei planuri:
fali de linia arcadei dentare, un dinte poate fi in: pozilia coletului lor;
- vestibulcpozilie (daci este in afara acestcia - fig. 2l) sau
- cropozilie (dacd este indunirul acesteia - fig.22) (la maxilar - palatopoziiie, la mandibuld
-
linguopozilie),
prodenIie, rcspectiv retroden{ie pentru dinlii fiontali;
Fie 24. MaziopoziTia lui L l,distopozilia

lui 2.1.
l__
l
Uutunlie Cqct de lucniri pnch're
I
:i . fa{5 de planul de ocluzie: Ectopia dentad= situarea unui dinte cu mai mult de 2-3 mm in afara sau inauntrul arcadei
- din{iipotfiinsuprapozilie(dacaseafl6deasupraacestuia -fig.2l)sauininfrapozilie(daca dcntare, specificandu-se sensul deplasirii prin tcnncnul vcstibular sau oral. (Pentm aceasti
I nu ajung in planul de ocluzie - fig. 26); malpozilie mai poate fi folosit termenul de distopic, denumind pozifia citre vestibular ca eciopie $i
cea inspre interiorul arcadelor entopie.)
Heterotopia: situarea unui dinte in cu totul alt loc decdt locul sdu pe arcadd, de exemplu,
eruplia unui canin inferior in vestibulul bucal intrc cci doi incisivi centrali inferiori sau a unui molar
de minte in ramul ascendent mandibular.
Tnnspozi/a: inversarea sediului de eruplie a doi dinli vecini. Aceasti anomalie afecteazi
I in principal caninul sup€rior care igi inverseazd sediul cu incisivul lateral sau cu primul premolar.
Diostema: spatiul existent intre incisivii centrali superiori sau inferiori
I Fig.25. Supnlnzilia lui 1.5. Fig. 26. InlTapoziSia lui 1.5-

Anodonlia: definegte absenta congenitald a unui mugue dentar. Ea poate fi unidentari sau
multipla" putind exista cazuri de anodonfie subtotali, c6nd sunt prezen{i doar cdliva dinii, sau
totald, c6nd pacientul nu prezinti nici un mugure dentar.
- suprapozilie, printr-o mi$care pasivl (migrare) sau activi (ortodonticd) = egresiune (daca Dnlii supnnumenri (d+) = formafiuni alcetuite din minimum doui substan{e dentare
procesul a fost insolit gi de evolufia procezului alveolar) sau extruzie (daci dintele a evoluat (smalE gi dentind + cement), formate in plus fap de numErul uzual de din1i. Ei pot fi cantonali in
progesiv citre oclnzal firi proces alveolar), orice zond a arcadei, degi se intAlnesc cel mai Fecvent in zona frontald gi pot produce devieri ale
I - pentru migcarea inversi se foloseqte termenul de inkuzie, respcctiv ingresiune. arului de eruptie a dinfilor definitivi sau chiar blocdri intraosoase ale acestora.
I . in afara definirii malpozi;iilor fa{d de cele trei planuri spalial:, dinlii mai pot prezenta gi rotay'i. Incluzia dentari: rimdnerea in os a unui dinte dupd ce termenul sdu de erupqie pe arcsdi a
a
Accstea se definesc utilizdnd ca termeni: fa{a dintelui, care prezinti deplasarea cea mai fost dcpa5it. Sc mai numeqte $i rctentre pnnlari.
:tcccntuati, direclia in care accasta a fost rotatd gi numirul de grade cu care dintcle este rotat fali Reincluzia_sau retenlia secundard : procesul de rcintoarcere in os a unui dinte ce in
I rlt: pozilia sa normali (fig. 27 Si 28). prrlelabil a fost erupt pc arcadS.
lt
53.2 Examenulpanodon iuluinrarginal
Se aPrecia"i:
r inflamaliile(parodontite, gingivite);
r stdrile atrofice (parodontozc);
o stdrilehipertrofice(parodontornc);
.
I
I
retracliilc gingivalc localizate / generalizate.
Fig.27. Distopalatorctayia lui 2.1 cu 2f. Ftg. 28. Muiova-tibulorctalia lui 2.lcu 4U. Se coroboreazi datelc cu cele observate la cxarninarca radiografici.
De exemplu, dacd un incisiv central este rotat cu muchia sa meziali cdtrc vestibular, rota{ia
sc numette meziovestibulari cu x". Rotalia poate fi ccntrici, daci se face in jurul axului central
533 Examenul mucoasei bucale
I al rjintelui, sau excentrica, daci are loc in juru unci muchii (fig.29).
r
Se apreciazi:
aspectul 9i coloralia;
un-or lcziuni inflamatorii (afte, stomatite);
r. existcnla
t & 6
cxistenla unor Ieziuni traumatice;
. existcnta unor leziuni diskeratozice.
Se efcctucazi controlul oncologic preventiv.
I
b
I
Fig. 29. a: rutayie centrici; b: rotalie excen[rici.
53.4 Igiena bucali
in afari de determinarea mai sus-menfionati a pozi;iei din;ilor, mai sunt folosigi anumili
tcrmeni pentru a denumi o malpozilie bine definiti a urrui dinte. Poate fi: foarte bund / buna / satisfEcdtoare / nesatis{Ec5toare '
I
I
I
I
I
L

{
8/18/2019
I
I
I
9ri*Jonne tuei 7t lut;iri :traciicc
5.4 Ex,{MENUL Futiic.tr.roNAL EvD- sr E\,DoBUCAL
i. Tonusul musciilar gi deglutifia. Limba:

2. Respiralia. mdrimea gi voiumui Iimbii (normal6, prea rnici, prea
mare);
3. Fonalia. pozilra Iimbii in repaus (normard, insinuaid
i'tre ilnlii anteriori, insinuatd intrc Jiniii lareral i
4. Masticafia. dreapta,/stinga);
5. Fizionomia. pozilia limbii in deglutilie (normal6 _ deglutilie
de tip adult sau somaticd, anormaid:
6. Articulalia temporomandibulard (ATM).
7. Examenul dinamic al ocluziei.
rnterpunere antei:ioard - deglutigie inlantila sau viscerald, cu interounere lateraid
dreapta,/stAnga);
cu
8. Teste funcfionale de propulsie sau retropulsie. inipresiunile dinlilor pe limbd;

frenul lingual (normal, scurt).
5.4.1 Tonusul muscular 9i deglutifia

5.4.2 Respirafia
Se apreciazi:
o norrnotonicitatea, la grupele musculare periorale gi endoorale; Din anamnezd s-a refinut deja dacd pacientul este un respirator
nazal, oral, mixt.
r hiper- sau hipotonicitate musculard. De Iaexamenul facial s-a apreciat fanta labiard in
repaus gi aspectur buzelor.
Funclionai se pof executr cateva restc carc sd inclice
prezenla respirariei oraie sru r.irrc:
Buze: - Tesrul Gudin:
- normo- (fig. 30), hipo-, hipertonicitate buzei superioare o pensarea narinelor.
sau a celei nf-enoare;
- pozilia buzelor in repaus: dacd perefii laterali igi revin rapid, pacientul executi
inspirul gi expiru? pe nas,
. insinuarea buzei inferioare sub incisivii supcriori; e daci peref ii laterali igi revin rent, pacientui exe{iutd inspirul
expirur pr"do,rrinunt
9i pe guril
insinuarea buzei superioare in spatele inciiivilor inferiori;
- .lungimea Tesrul firiSoarelor tle vara:
lin
redusi a buzei superioare sau a celei inlcrioarc : sE cateva firigoare de vatd ?n dreptul narneior gi
se oLrscrvd
- frenurile labiale (lungime, grosime, loc de inseriic.): expir, ceea ce indicil o respiralic nazaid.
dacd se mi"qcii
buzelor gi contracfia muqchilor orbiculari mentonicr in

9i rimpul deglurigiei (fig
- Testul oglinzii:
{lrt'tt" se aplicd o oglindd rece sau un capac metaiic
lustruit recc sub narinc ai sr: apreciazii aria Jc
aburirc formatd in dreptul fiecdrei narine,
ariile diferite de aburire in dreptul celor doud nar.ine pot
intrica o obstrucfie nazali pe partea
cu aria de aburire mai redusl.
5.4.3 Fonafia
a Articularca corcctd a sunetclor.
a Articularea sunetelor cu intcrpozilia lirnL-ii
a Sigrnatism, rotircisrn e tc.
5.4.4 Masticafia
a Uni- sau bilaterala.
a Lenegd sau rapidd.
a Preleringi pentru aiimente moi sau dure.
cchilibnrti Si norno- ltbitl.i dts,ftis.i in r.ptus Si
Tulburiri masticatcrii sau de incizie a aiimentelor date de
contrJctrrs lipsa unitdlilor
tond (din lacobsen) ntuSchiului mentonier Si a buzelor pacienlii cu ocluzii deschise (reducerea c6mpului masticator)
in degtutiyie
(din Jacobsen). Blocaje ale migcdrii de circumduclie.
http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3
ti
14/91
I
I Zygion -Zygon= lirgima mimd
aaodmsie Caiet de fucnri pncucc
I
a felei ;
t,
. pentru dezvoltarca sagible a arcadei:

. aprecierst discrepanplor dentodenlare; .
. aflarea sumei incisive superioare c6nd aceasta nu poate fi mdsuraG;

' prrAr"=r;N-Au . aprecierea ligimilor dinfilor succesionali din zona de sprijin inainte de erup;ia acestora-
;--.:.";:..'i .. - -. .
3. Indice.le lui Torn ne permite sI calculim suma incisivl supcrioari pornind de la suma
unde: Pr (Prcsthion)
='punctul
ccl mai anterior 9i inferior de pe arcada alveolai supcrioari;
Alv (Alveolon) = tangcnta distala la tuberozitatea ruilard; incisivd inferioari. Formula lui Tonn estc:
Pr * Alv-- lungiriei. maximi a arcadei alvcdlare;
N - Au : ad.incimea faciald (dislanfa de la N la linia biauriculrS, misumti pe linia
I
i l a/,
mediani).. *j-- - i Si* = Si*,,a + k
2) Indicii arcadd-dinyi: . -:lt

mdeKmumdtorelevalori:
Indicii arcad6-din1i = aprecierea dezvoltirii arpadelor prin raportarea lor la volumul dentar.
I K = 0,4 pentru SL* <22,2 mn
I
,
I
Mdsura definitorie a volumului dentar: suma incisivd superioari- K=0JpentruSInr'nfte223 9i 28,1 mm.
K = 0,6 pentru SIu > 28,2 mm.
a) Mdsun definitorie a volumului dentar: Astfel, dupi Tonn-Jdckel urmdtoarelor sume incisive inferioare le corespund urnritoarele
sume incisive sugrrioare (tab€lul D:
l.
I
Suma incisivd superioari = suma diametrelor maxime meziodistalc ale celor patni
incisivi superiori permanenli (elimind nevoia de a mdsura toli dinlii unci arcade). abalul . I Lbrcsrnndenh inbE sum tncEtvii infLioiln
ilo
o Poate varia inkr: 28 Ei 35 de mm: SI maxilar SI mandibular
- <28 mnt = nicrodonlie - volunr dentar scizut;
28.0
- >35 mn = nacrodonlie = volum dentar crascut). 20,-1
- in cozul unei sume incisive in $am limitelor normttle, indicii ttz dezvoltare ai on:adelor 29,0 2r,46
II .
iSi pi erd vala b il a tea
Indicii arcad5 - dinli au fost elaborali pentnr dentitia pcrmancnti Pentru a prcvcdea
evolutia situaliilor clinicc ei pot fi utilizafi gi in dentilia mixtd, aproximind pozi{ia dinfilor
succesionali cu ceir a temporarilor.
30,0
3l,0
)')',
22.9
. Calcularea swnei incisive: 32,0 23.68

- Cdnd pe arcad.d nu sunt prczenli togi cci patru incisivi pennancnfi, hcbuie linur cont dc
t
33,0 24.4
taptul ci intrc diambtrul mcziodistal al incisivului ccntral qi ai cclui latcral existd o
difcrenli de 1,5-2mm, p€ntru a putca calcula lllimca dintclui absent. 34,0 25, t5
- Dacd omologul unui dinte absent este prezcnt pe arcadi, se poate apro.rima suma
35,0 25,9
incisivd folosind valoarea omlogului gi pentru dintclc absent.
t - in situaliile in care unul dintre incisivi prcz:intl runlsm dentar (un Cinte cu voluin mai
mic dc.cat al celorlalli; se intdlncate mai frecvcnt la incisivii laterali) sau gigcntti*n
dentar(vn dintc cu volum dcntar mai marc dccAt al celorlalii; se intdlnegte mai frecvent
la incisivii centrali, de exemplu un incisiv bigcminat), valoarea
4. Irrdicele Bolton compa* telitit. mr:ziociistale alc grupului celor gase dinfi fiontali
infcriori cu cei superiori qi ale grupului cclor l2 dinli infcriori cu cci superiori.
t
sa kebuie corectati
ca fiind valoarea omologului, fic adaugand, rcspectiv, scizdnd 2mm din fic
vaioarea o6inr T otz inr
incisivului lateral, respcctiv central nonnal. in caz contrar, suma incisivi ar line cont de
o anomalic izolatd de voium gi nu ar mai da o indicalie valabild penfu rcstul volumului f tt *
='76vo
ffi* =er,3vo
dcntar.
I
l
' Daci l5gimile meziodistale ale dinfilor superiori gi inferiori nu sunt proporfionale, nu existi
2. Suma incisivi inferioani ("si" sau SI;") = suma diametrelor maxime mezio-distale ale posibilitatea instaldrii unei ocluzii corecte cu o interdigita$e buni. De aceea, in acesie cazuri se
incisivilor inleriori . recomandi reducerea substanlei excedentare prin glefuiri aproximaie sau mlrirea substanfei dentare
deficitare prin reconturarea coronari cu tehnicb adezivd.
t
Este utilizatd pentru:
t :;.1..::i:rr: r,.
, "-;3_.1,.-'-: :,
I
8/18/2019 . '. . .. ': Carte Ortodontie (3)
34
I :s :is\ i r;n;t ilitld@/b
Caiet de lucriri pnctici
35
b) Indicti de dezvoltare transversald ai arcadelor.-

Indicii de dezvoltare transversali ai arcadelor (indicii
transversall a arcadei in zona premolarilor I
lui Pont) apreciazd dezvoltarea :#?:il?,:fr,1#:#"ft:#T,ilffi;?.I1,on,. teoretice penrm rp gi iM se obrin dupd
fuentru reglunea anterioard a arcadei)
molarilor de gase ani (pentru zona posterioari a arcadei). $i in zona
Dionetrul tmngvenal anteior s u ldrgimea antenoari a attdei
premolar), iu dianetrui transvercal posteioisau lirginea se nbtea"tr cu Ip (indicele rp=ip=*rr=lsr=sr*1sr
indicele moiar).
posterioart a 3v4ue1
arcadei sE
se noteaz6, cu lM 80 4 +--
Aceqti indici reprezintr valorile reale sau mdsurate ale arcadelor gi
urmdtoarele purcte dentare (fig. 3a): se mdsoar[ in
rM = rm=
9r, g*gr,
64 = 80 80" = g rp = tp + rp
IP (maxilar):
intre centrul fosetelor ocluzale ale premolarilor 90" "r-tr
l;
ip (mandibular): intre punctele cere mai vestibulare de contact
are crestelor rnarginale ale Din confruntarea valorilor reale,
premolarilor I 9i 2 inferiori; mdsurate cu cele teorerice, calcurate,
eferitoare ta dezvottarea insuficientd se pot trage concluzii
IM (maxilar): intre centrul losetelor ocluzale ale molarilor
l; O;sr;;;;;;;;excesivtr (,-ugire)a arca.lelor.
im (mandibular): intre vArfurile cuspizilor centrovestibulari
ai molarilor I inferiori (sau a
cuspizilor distovestibulari la molarii de gase ani
ce prezinti doar c) Indicii de dezvoltare sagitald ai arcadelor;
patru cuspizi).
Indicii de dezvoltare sagitald ai arcadelor
se n oteazr cu LP (lp) peptru lunginca
gi LM (tm) peni'Gli* p*oro*t. antenoard
Mdsuritorile se elecfucazd intre urmdtoarelc
punctc:
Lp: intre incizale superior
gi diamf rut transversar alrrcrior r Ip ].
lp, intre incizale inierior ji diametnrL;il;;;;;;;;;:# i[i,
X4: intre incizare superior ii o rini. tangenti ra
rala mcziali a morarului
de 6 ani situat cel mai distal (nentru
a preveni erorile de mdsurare
migrat mai meziaiprin pie.derea datoraie
spnlrn);:::l,i:l* ;;;;r";";"*ti1ii zonei de
rm: intre incizale inferior gi o rinie tangentd
la fafa meziard a morarului
de 6 ani situat cel mai distal.
Dupd cum se observd
9i in fig' 35, a..st.'puncte omonime intre care
agitale ale arcaderor sunt deca'rate se lac mdsurdtorile
nrre fefele meziale ale morariror d.
i";."r;;i,;i. f#. pun"t.t. incizale .rf"ri". qi inrerior,
c6t gi
ingurele repere care corespund
6 ;i:;;;;ioi 9i inferiori exista decaraje de c6re 2 mm.
sunt aiu-.ti"'t"onsu...ul" anterioare
ceastd cauzi, formurele teoretice supe.ior gi inferior. Din
uor fi co.ectate-p"nt, o..uau inferioarranterior
inus (diferenla sagirali dinrre puncrerc cu 2 mm in
incizare) 9i iorr.ri"r.,,4;'i;;j.,i,.'iarr.r.n1u
inlre punctele incizalc gi dccarajul relclo, sagitarl
meaoi"atl"lnot.ritor de 6 ani.1.
Formulele de calcul sunt:
Ftg. 34. Punctele de m,lsuriru- dcryott"nt
tmsvercale a areadelor. LP =% IP = jASI
Se poate observa ci mdsuritorile se fac in puncte

c,orespondente tn ocluzie, dcci puncte care lp=LP-2mm
in condiliile unei ocluzii ncrmale se intdrnesc in momentul
inteicuspiddrii;ir".:
Peniru a aprecia dacd dezvoltarea arcadelor este LM=9,g3xSI=%SI
concordantd cu volumu derrtar, aceste
distante se compard cu valorile teoretice, calculate
in func1ie de suma incisivd. evano in vedere
punctele sunt corespondente, se utilizeazd aceleaqi ctr
formure ;.;*;;;;;;ii*", una pentru lm=LM-4mm
{)rtodoupc Caicr de lucrln prcrix
C.omparAnd valorile rdsurate cu cele calculate se poate observa daci arcadele dentare sunt Avind in vedere ce mandibula este osul mobil, se apreciazi intotdeauna pozigia reperului
dezvoltate in exces din punct de vedere sagital (olungite) sau sunt deficitarc (scuilae). mandibular fali de cel maxilar.
a- In planul sagital:
M: raprtul molar, dcnumit Si cheia lui Angle, dupi ortodontul american E.H. Angle care l-a
definit, este constiuit din urmdtoarele repere (fig. 37):
II I
tt
l
I
ffffi8
t
i
Fig. 37. RaSwt nnbal la mlui, canini Si incisivi k planul sgiral.
- o linie ce trece prin primul (cel mai mezial) 9an1 de pe fagi vqsti[ulard a molarului
I permanent inferioq
Fig. 35. Punclcle dt ntdsurare a dc*oltdrii sagitale a mdelor. - o linie ce trece prin vdrful cuspidului mezjovestibular al molaruiui I permanent
t
superior.
Variantele de raport ocluzal intilnite sunt:
d) Aprecierea vefticali a arcadelor: . raport nertral.'cind cele doui linii sunt una in prelungirea celeilaltc (fig. 37),
I . raport distaliud: cind reperul inferior se afld mai distal (mai inapoi) dccAt ccl
Aprecierea verticald a arcadelor ia in considcrare supra- sau in&'apoziliilc dc grup frontal superior (fig. 38 pi 39),
sru latcral, care modifice curbelc normale de ocluzic. In scns sagital se aprcciazi varialiile de la o raport mezializd: cAnd repcrul infcrior se afld mai mczial (mai inainte) decit ccl
curbclc sagitale de ocluzie gi pot fi accentuSri sau aplatiziri alc accstora- Ele sc aprecia"; raportand superior (fig. 40 9i 4l).
t planul ocluzal al fiecirei arcade fali dc un plan orizontal (fig. 36).
I Fig. 36. Aprcvicrca dczoltiii arcadclor in plm vcrticzl.

effid
I 6.1.2 Rclafiile de ocluzie
Fig. 38. R aprt disuliat la molari, caaini Si inehab
sgilaln la inciivi h planul sagial
Fig- 39- fund distaliza cu o.
j
jumdlzte de un rz @ o umd a te
I
in scop didactic, ocluzia dentari staticd se analizrxrzAin ceie trei planuri spafale aminitite in
(dislaliarea *hematizE k frgtri de pmolrsu- 3,5 mm Ia
sulrcapitolul 5.1.1. Pcntru aprecierea ocluziei statice nu estc necesari studierea rapoartelor de sc danumeste a fiind de o unitate noldsianini.
trcluzic la nivclul ficcinri dinte in parte, ci este suficientii aprecierea rapoartelor de ocluzie doar la dentari inaagi, de o Eline depwtnltr
rrivclul ciitotva unitdli dentare reprezentative. Rapoartele considerate reprez€ntative sunt ceie de la nt-7mm)
rrivclul nrolrrilor dc Aasc ani (M), a caninilor (C) 9i a incisivilor (l).
1,.
8/18/2019
I
Onodoryie
Cuict dc lrcriri pnctice
?.lu:::]?,::f.u...1:
mare de.2
L"i rapofful rT
.lu se asociazd cu unul sau mai multe repere
^ meztaalizate la canini gi/sau incisivi, de ocluzie este considerat patologic
plat pstlacteal in treaptd mezializata'; (fig.42c1
- Plasarea mai disblA a reperului inferior este Si ea patologicd
Ai se denumegte
0 se nume$te rrplrrl
pstlacteal in beaptd djsklizata', (fig.'42d).
Fis 40. Rapod mezializar Ia molti, cmini Fig C: raportul canin este ccnstituit din urmitoarele repere:
41 Rapott mezjalzat cu ofiiTdi
Si ocluzie inversd frontald cu inocluzje de unitate, o jumdtate de premoltr - o linie ce trece prin v6rful cuspidului caninului inferior
sagitald negativd ( mezjalizarea
schemalizatd in figud se denwnerte ca
sau - 3,5 ntm la motri
Si canini. - o linie ce hece prin punctul de unire a incisivului lateral gi al caninului
superior
fiind de o unitate denttrd indeagd, de o (daci unul dintre cei doi dinli lipsegte sau are o pozitie
anormald, se poate folosi ca
ldlime de premolr sau - Z mm). reper numai fafa corespunzdtoare a celuilalt ainte).
Variantele de raport ocluzal intAlnite sunt:
. . inainte de erup;ia molarului de gase ani, ocl',zia in plan sagital in partca posterioard a t rapc.rt neutral: cind cele dou5 linii sunt una in prelungirea
celeilalte (vezi fig. 36),
arcadelor se apreciazi cu ajutorul "planului postlacteal", careiste
oele.*inut'0.'fefele distale ale . raport disroriza: cand reperul inferior se afli mai listal (mai
inapoi) decat cer
molarilor 2 temporari (frg.42). superior (vezi fig. 3g qi 39),
o raport mezializat - cdnd reperul inferior se afld mai mezial (mai
inainte) decdt cel
superior (vezi fig. a0 9i 4l).
I: raportul incisiv este constituit de contacrul intre nruchiilc

incizale a"lc incisiviior
fe;ele palatinale ale incisivilor superiori (supracingular).
inferiori gi
Variantele de raport ocluial intdlnite sunt:"
@ kns . raryrt neutml: cind existl contact (vezi fig.37),

tltocluzi1 sagitald (ovege). cind inrre rn,rchiire incizare are
felele palatinale ale incisivilor superiori existi un spaliu (fig.
incisiviror inleriori gi
3B),
cop la cap - cand muchiile i'cizare inf'erioarc
ai superioare se afli in acelagi pran
frontal (fig. 43),
rir@,
Fig. 4 2. Pl an u t pos t n angren4i inven frontar; cand un incisiv inferior depdgegte
cdtre anterior incisivul
c: in teaptl mezjalizattr; d: in treaptd distatizatd. superior (fig. 44),
Variantele normale de raport ocluzal sunt:

o "planul postlacteal in rnte (fig. 42a), arunci c6nd reperul infcrior (fa{a distala
molarului 2 temporar inrerior) *pf'
se afld in prelungirea reperului ,rp..io,
a
2 temporar superior), sau

tt"r"'oir"r,
a molan_rlui
c "planul pastlactear in teayt .me/a/d'(fig. a2b), atunci cdnd
reperur inferior se afld cu
maximum 2 mm mai mezial
sagital sunt gi ele neutrale. decar reperul superior, iar reperele i";;i ;; incisivi in pian
Existen{a a doud vanante normale se datoreste
diferite pe care o poate avea
molarul 2-inferior, ce poate prezenta fie.patru cuspizi o lgrfotogiei
9i dimensiune..ri"aiuri cu Fig. 43. Rapon cap Ia cq: frontal (octuzii
molarul 2 temporar superior{plan postiactear in teapta meziali), "remdnitoare 44. Ocluzie in'resd fronad
fie cinci *ro*-u, o dimensiune labiodontl, normald la adult dacd
meziodistald mai mare, morfologie asemdndtoare molarului t
nr"ao, d;tfi;bi* postlacteal in celelalte repere tn plu sagita sunt
linie dreaptd). nonnale, patoiogicd in penoada de
Variantele patologice sunt: crcstere sau asociati cu rapoafte
meznlizatc ia canin Si/sau molar).
r
I
i
kt
8/18/2019 Carte Ortodontie (3) 4 I
OrtqJontie pnctice
Coiet de lucriri Pnctice
I I
. t,
angrenaj inven (fig.48): cAnd cuspidul vestibular al unui dinte
lateral inferior oclude mai
. ocluzie invebd frontald: cdnd tod iniisivii infcriori oclud in fata incisiviloi uJtibutar decat cuspizii vestibulari ai corespondenlilor sdi superiori;
oclud
superiori. Ocluzia inversd frontali poate fi cu contact (fig. 43) sau cu. spaliu de ocluzie inversd latenld(ftg.48): cdnd cuspizii vestibulari ai dinlilor laterali inferiori
: inocluie sagitali negativi (vezi fig. 40). mai vestibular decdt cuspizii vestibulari ai corespondenlilor lor superiori.
b. in planul transversal: ' ':

palatinall
C: raportul canin se constituie anrnci cind cuspidul caninului inferior oclude pe fala
II M: in mod normal, molarii superiori circumscriu molarii inferiori cu grosimea culpidului a lateraluiui gi caninului superior.
Variantele Patologice sunt:
vcstibular, iar cuspizii molarilor inferiori oclud cu Fnfunle meziodisLrle ale molarilor superiori caninului
(fig- at. Acesta constiruie raportul neutmL El nu se apreciazi doar la nivelul molarilor
de pse ani,
. spaliu de-inocluzie nansvetsald: c6nd exist5 un spafiu intre vdrful cuspidului
palatinale corespondenlilor superiori;
ci in intreaga zoni laterald pdnl in regiunea caninului. . t
inferior 9i felele ale
normal' fiind in
. cap la cop: cand cuspidul caninului inferior se afld mai vestibular decAt
muchiei incizale superioare;
l
l
prelungiria cuspidului vestibular sau al
-otgrenaj
. invers.. cSnd caninul inlerior depigegte cdtre vestibular arcada superioard.
I: raportul incisiv este constituit de cele doud linii interincisive alc celor doud marilare.
Variantele de raport ocluz-al intilnite sunt (fig' 49 9i 50):
I
I
I
'" * *:x:::,f,':,i:f::
I
I
Variantcle patologice sunt:
c rrcIuzie lingualizitti (fig. a6): cind dinlii latcrali infcriori oclud mai medial (mai
lingual, mai inauntru) dccAt ganlul mcziodistal al lateralilor superiori, iar accgtia la Fig. 49. Lin ia interinc isivd inftioard Fig. 50. Linia intcrincisivi infcioari
tn prelunTiirua celei suPcioan dcviali la drcaptt faSd de cca
rindul lor ii circumscriu pe cei inferiori cu mai mult decit un cuspid; ,
supcrioari.
. - mLtort neulml.
t
ocluzie cap lacop (fig. a|: cdnd cuspizii vestioulari ai laieralilor inferiori se afli
cdnd liniile mecliane (respectiv interincisive) sunt una in
mai vcstibular ajungind si ocluda pe cuspizii vestibulari superiori; o nrport neulml (fi9- 49)l
. prelungircacelcilalte;
fali de cea
o deviei Ie dre(Pra snt Ia sfingo a liniei medianc (interincisive) infcrioare
superioari (hg. 50).
I in mod normal, tiniilc interincisive trebuie sd coincidd cu liniile nedianc ale maxilareior'
Linia mcdiani a maxilarului sup€rior se trascazi intre mijlocui perechii
a doua de rugi palatine 9i
palatine- Linia mediani mandibulari se
spina nazali posterioari sau mijiocul dintre cele dou6 fovee
I
I
de frenul
t oreare in funclie de frenul ti*Uii. l-inilt" mediane nu pot Ii duse prin raportarea fa16
U*Ao, sau de papila interincisiv'i, intrucat aceste structuri migreazi odatd cu dinlii, nefiind
reprezentative pentru medianele maxilarelor' . . ,
Ftg.15. Ocluie lingualizatd. Ftg. 47. Ocluzie cop Ia ctIt. ^ Deoa."l" liniile interincisive pot fi deviate faii de medianele maxilarelor (datorit'i
unei
I
Fig.48. Angnnqj inven,
uhizie inversd vcrificati corespondenla acestora 9i corectati aprecierea rezultatului
.latffiIi- migrdri dentare), frebuie
corespunzitor.
I h*ErB-.-*_
Ododonlte Caiet de lucdri pnctice
c. ln planul Yertical:
M: in zona laterald trebuie sd existe contar:tintre cuspizi gi fosetele ocluzale corespondente.
Lipsa contactului_cu aparilia unui spafiu se nume$te ocluzie deschisd latenld. *
C,I: ln zona Aontald existi un raport normal de acoperire a dinfilor inferiori de cdtre dinfii
superiori cu 2-3 mm sau l,/3 din inilsimea frontalilor inferion (fig.51). Acest raport se numefre
ocluzie psalidodontd (este combinati cu o relagie sagitalS norrnald). La adul;i mai poate fi acceptata
ca nornalA 9i ocluzia labiodontd (vezi fig. 43), in oare dinJii frontali inferiori gi superiori au conLact
cap la cap. Pentru copii, acest tip de ocluzie este patologicd, deoarece mandibula igi coniinud
cre$terea mai t6rziu decdt maxilarul gi ar putea apdrea ulterior o ocluzie inversd frontald. Fig. 52. Supracoperirea incisivi
mai mare de l/3
AV
Fig. 5J. Supncoperirea incisivd
mai mare de I/3 (ovefuite):
(overbite). relayie de relalie de ocluzie adincd
ocluzie adincd "in "acoperild".
acoperis".
Fig. 51. Supnacoperire nonall de l/3 sau 2-3mm

(ocluzie psalidodontl - incisivii superiori
ii acoperd in sens vertical pe cei inferiori
pe maximum lR din indlyine sau 2-3
nlm,
iar incisivii inferiori iau contact cu fala
pal a tina ld a llo n ta I or s uperiori Fig. 54. S pasiu de inocluz.ic veniub,
suprcingular). relalie de ocluzie deschisl.
Variantele de raport patologic sunt:
supmcopeirea incisivd mai mare de l/3 (ovefuite - fig. 52,53), care genereazd un raport de. 6.2 ExnltoNur-RaDIoLocIc
ocluzie adincd. Ocluzia adAnctr poate avea doue forme clinice in funclie de inclinarea'
incisivilor superiori : Examenul racliologic este obligatoriu pentru stabilirea unui diagnostic ai elaborarea unui
- DacA ace$tia sunt inclinali ctrfe vestibular mai mult decAt normal (unghiul lor face cu plan de tratament corect.
perpendiculara la planul de ocluzie un unghi mai mare de 12 - 15"), ocluzia ad1ncd se . in mod uzual sunt necesate:
numef te "in acopeis " (fig. 52). - ortopantomograma(OPG);
- Dacd incisivii superiori au o inclinare nonnala sau mai mici (retodenlie, palatoinclinafie), -- teleradiografia de profil (TeleRx. profil);
ocluzia addncd este "acoperitd"(fig. 53); R-x-. mAinii (pentru copii gi adolescen;i).
spaliul de inocluzie vefticald (frg.54), care genereazE o relafie de ocluzie deschisd. Pentru a . in mod special mai pot fi cerute:
descrie in mod corect ocluzia deschisd, trebuie menlionate dimensiunea verticali maximd a - radiografii (Rx.) retroalveolare;
acesteia gi dimensiunea sa orizonLale (este cuprinsi intre primele unitdfi dentare n contacl care - Rx. in incidenli Clark (disto- sau mezioexcentricd);
delimiteazd spaliul de inocluzie verticald). - Rx.cu film mugcat;
- Rx. antero-posterioara de craniu;
- tomografiecomPuterizati;
- RMN.
l
I
L, .. . . ir, :;::ii':i':;;l.l-::.r,rr
OidJoofre ()tLt de iucdri Praalrcc
I
InterpretareateleradiografieisepoatefaceSiprinanalizScomputerizztA.AceastEmetodd
(fig' 56)-
OFG dn indicalii referitoare la: are avantajul de a putea.,,l,tiu"u" numdr mult mai nrare de puncte
o mugurii dentari enr'loosogi (prezenli I absenid" dinli supranumerafi - d +, podlie, raport cu
celelalte forma{iuni dentare, stadiu de dezvoltare);
o pozi{iarndncinilordinlilog
. resorbliiradiculare;
. pozifia ultimilor din{i faln de structurile osoase distale (ramul ascendent rnandibular,
tuberozitatea maxilari);
. incluzii dentare;
o anomalii coronare sau radiculare dentare (exemplu: dilacerarea);
. prezenla unor formafiuni patologice intraosoase (chisturi, odontoame etc.);
I r
.
structura osoase;
aspectul canalului mandibulaq,
r aspectul condililorATM gi al spaliului articular;
I r aspectul sinusurilor gi raportul lor cu riddcinile dentare.

F T6. Pa, p n I u, *o co mP u t e riu li a
i
lelendiognfiei Pot Ji scanate u
i TeIeRx. de profil di indicalii referitoare la: numir mult mai marc de Puncte
.
I .
.
pozilia structurilor osoase una fald de cealaltd gi prin raportare labaza cranian5;
angulalia structurilor osoase una fali de cealaltd gi prin raportare la baza craniand;
mdrimea strucfurilor osoase, comparafia cu celelalte structuri osoase;
(din Pnffil).
vom prezenta in continuare "ai.uu dint." cele mai importante
majoritatea analizelor tcleradiografi ce:.
linii 9i unghiuri utilizate de
I
dentare una de gi raportare la osoasc; planurilor orizontale (fig' 56):
. pozilia
angulaliastructurilor fafifap de
cealaltl qi prin raportare structurile
cealaltd prin Liniile corespunzitoare
I structurilor dentare una la stnrcturile osoase.
Punctele utilizate la interpretarea teleradiografiei sunt punctele antropometrice expuse
antcrior (fig. 55). intrucdt existi un numdr foarte mare de analize telcradiografice ce utilizcazi
Se_N:coresprrndeu-"i^nt.,iou.eacraniului(Planumul)gireprezintistructuradereferin|ia
celorlaltc sLnrcturi osoase'
oF: orizontala de la Frankfurt - plan construit
intre Po gi o - plan dc oricntare al capului 9i
I
puncte antropometrice definite diferit, este necesar ca inainte de a prelua o metodi de teleradiograFlei.
intcrpretare si se studiczc exact modalitatea de stabilirea a punctelor antropometrice utilizate de Bozamaxilarulai: SPNA - SPNP'
acca metodd. Planul de ocluzie.
Baza mandibulaft. Gn - Go'
l I
t
I iTFiîi, irontce frciale
I
Fig- 5 5. T mma conturuilo r osoase Si ale Fis o
Scsuturilor moi cu nrncwa punclelor

pe telercdiogx{ta de pmlil (din
Jrcobsen). Alte linii utile in interpretarca teleradiog*l:i'
N-A, N-8, axul incisivului superior'
uul incisivului infedor'
I
Caier de lucrln pnctice

Onodon ie
Unghiuri utilizate in analiza teleradiografica Valorile enunlate sunt vaiorile considerate normale pentru adulti. La copii aceste valori
,lNA - exprimd pozilionarea mai anterioard sau mai postenoard a maxilarului fafi de baza pot ele modificdndu-se odati cu cre$terea normali prepubertard 9i pubertard.
ii diferite,
craniului: valori normale 82' *.2" (fig. 58 A). : Astfel, unghiul ANB scade de la 4o la 2" intre 7 9i 14 ani datoriti cre$terii unghiului
SNB - exprirrrd pozilionarea mai anterioard shu mai posterioar; a mandibulei fald de baza SNB. Acest lucru este corelat facial cu un pqofil mai convex la 7 ani decAt la 14 ani. in rnod
craniului; valori normale 80" + 2'(fig. 58 B qi 59). similar apar modificdri gi ia nivelul unghiului mandibular, al unghiului bazelor, al unghiului
interincislv, datorindu-se in principal unei qre$teri mai accentuate la nivei manditrular decdt
ANB expriml2"pozi;ionarea
valori -normale x2 (frg.58 maiC 9i anterioard
60).
sau mai posterioard a mandibulei fa16 de maxilar; maxilar, cu reciucerea decalajului'
unghiui bazelor (intre baza maxilarului gi I'baza mandibulei) exprimd divergenla sau Este important de precizat cd acestg,valori sunt orientative, ele avAnd importanld numai
convcrgenla acestora; valori normale 20" - 25".' .' corelate cu examenul facial Ei endobucal. Datoritd variabiiitlfii individuale, putem gisi, dc
Unghiul inteincizal (intre axul incisivului superibr qi cel al incisivului inferior) - exprimd exemplu, pacienli cu o ocluzie gi funclio,qalitate perfectd, dar avdnd structuri faciale foartc
pozilia reciproci a incisivilor superiori 9i inferiori; valori normale I 30' - 1 35". diferiie. cu valori cefalomerrice deviate de la media acceptatd (fig. 61, 62,63 si 6$.
Fig. 58. Unghiul SNA dd indicalii referitoarc Fig. 59. Unghiul SNB dii ndicaSii rxlbitoitrc Fig. 6l. RelaYii ocluzale Si interbazalc Fig. 62. Relalii ocluulegi intcrbazale
la pozisia muilarului superior filt la pozilia mandibulei lhp de bua no rm ale i nt r' un t i Pu frc ial no male tnt r-un t ipar frc ial
de bcq.a cmiului. A : muilu cmniuIui. A: ntandibuIl oftognatd, oftotnet (din J.robsen). re rc gilor (d in Jtrobs en).
onognol: B: muilar prognat; C: B; nandibuli prognatd; C: mandi-
narilu retmgnat (din Jrcobsen). buld retrcgnatd (din hcobsen).
Fig. 63. Retasii ocluzale si interbuale Fig. 64. Relasii ocluzale Si intedtuale
Fig. 60. Unghiui ANB dd indicalii referitoare la decalaiul sagital inue baza maxiimlui Si a
no mt ai e int r-un t iP ar irc ial no n a al e tnt r- u n t tp u f c ial
mandibulei. A; unghiul SNA; B: ungliiu SNB; C. diferen;a SNA-SNB:ANB (din lacobsen).
prc?na (din Jrcobsen)' rccentua prcgna (diil
Jrcobsen).
L
t --
18 futxlonlic Coiet de lucm prctice
I I
Rx. dc craniu in incidenfi antero-posterioari (fig. 67) se utilizeazd mai ales pentru
r stabilirea asimetriilor.
I lf lflr
t t
I
l
rl
(J
Varst, (rni) l
I Fig. 67. Digitizuea punctelor pe o telerdio-
Ftg. 65 Radiognfia miinii Si stadiile
de osilicare ale epifizclor Si
diSiTelor (din Datsch-
Ftg. 66. Dngnma crestcrii somatice Si corcpondcnp ei cu stctdiile de
ositicue a oreelor mdnii (din Duch-Neumun).
I gnfie in inciden td antem-gtstcrioard Neummn).
I
(din Pmllit).
Rx. retroalveolari dd indicatii referitoarc la:

Rx. a mAinii este utilizatd pentru:
I
precizarea verstei osoase $i concordanta cu cea cronologicd;

. aspectul structurilor radiculare dentare gi eventualcle procese patologice;
anticiparea virlului de crcqtere $i a pubcftelii pentru a stabili dacl mai poatc fi influcnfatd in aspectul crcstclor marginale osoase $i al alveolei;
I I
mod cficicnt cre$terea bazclor osoase sau nu:
- varsta osoase se stabilegte dupl numirul, mirimea gi gradul de dilercnliere al oasclor
I o
o
raportul ridicinilor dcntare cu structurile din vccindtate;
anomalii coronare sau radiculare dentarc (exemplu: dilacerare)-
l
i
pumnului, rcpectiv dupi gradul dc osificarc la nivelul epifizclor qi al diafizclor; I Rx. rctroalvcolari poatc rcda cu precizic Ai claritate mai marc aspcctelc dentare 5i
peridentare vizibile pe OPG.
- Rx. estc indicati in jurul vdrstci dc l0 ani qi jumdtaic la fctc ai 12 ani gi jumitatc la
biicli;
- Rx. in incidcn{I Clark precizeazd:
stadiilc (fig. 65) 9i semnificafia lor (fig. 66):
I
o
t . PP: - falanga proximale a indexului (cpifiza cu accea$i grosimc ca giUiafiza). pozilia mai vestibulari sau mai orald a unor structuri endoosoase;
. MPr- falanga mijlocie a dcgctului mijlociu (cpifiza cu accca$i grosime ca $i diafiza): r ajuti la alcgcrea cdii dc acces in intervcnliilc chirurgicalc.
. Sesamoid (S) - osificarca sesamoidului ulnar (: perioada dc crcaterc intensivi este
iminenti). Rx. cu film mu$cat ptecizeazA'.
.
t . MPr iap - falanga mijlocie a degctului mijlociu (epifiza incapsulcaui diafiza :
.
pcrioada de cregtcre intcnsivd).
DPr unite - falanga distalS a degctului rnijlociu este osificati complct (terminarea
r
pozilia mai vestibulard sau mai orali a unor structuri cndoosoase;
ajrrti la alcgerca ciii dc acccs in intervenliilc chirurgicalc.
cregterii pubertare). computerizati poate da indicagii pretioase releritor la:
I . . Tomografia
pozitia a unor germeni dcntari, a dinlilor inclugi sau
PPl unite - falanga proximald a degctului mijlocirr estc osificate complet (crcqtcrca intraosoasi a unor forma{iuni
estc aproapc tenninatd). patologice;
. Radius unit (R) - fisura epifizali a radiusului estc osificati (cregtcrea cste incheiati). . procese dc anchilozl osteodcntare;
I
r
l
morfologiaviscerocraniului.
Rezonan(a magnctici nucleari :

. pozitia componentelor ATM in timpul diverselor pozilii diagnoiticc
;
L
8/18/2019 Carte
Otlo.lonp.: Ortodontie (3)
I
Caier de lucrtt pncltct:
I
I
ciasa a iil-a: toate AIDM ce prezinti rapoarte

6.3 ExanrsNUI-FOTOSTAI.IC 7z). mezializate Ia nivelul
cheii lui Angle (fig,
rerevatc de ra examinarea
,.",',",rlilllJ.'jffii"t:Xfi::Til1"#n:,:f exoraciari din nom,i
Pcntfu ACeaStt SLlnI ncce\?re
n"tttare opt f^.^.,.^.,, ale
.,
, trci lotcgrafii fo.iul., ^., fotogralii pacientului:
- una din normd frontald.
una din normd laterali gi
. ;'".;i:,:;rffffff:ii:cu surasul (pentru a aprecia vizibiritarea

dinliror in surds);
- ocluzie frontald,
- ocluzie laterall dreapta,
- ocluzie laterall stAnga,
- arcada superioard,
- alcada inferioard.
6.4 ALTti I:xAT.IENti co\n,r.ItNtIrN.t.ARt lul

N-ECI1S.\RE
Uncori' din oatorogia ApDM sc por tIsl
";il;'r:all:rite arecliuni are inrrogului .rganisu
bdnui
,il':l:,ll;i;:':fl::ili :iJ;;^..'"i;.,;"..;.i"';cirre u,, spce i,rrisr din d,Lcniur
i,,rcrcsi,,
7.
fi)# F
DIAGNOSI]C
7,1 Dr,rcNosrlcur, nur,.{, gco.rl,r AiunRrcas,{
Anomaliile dentomaxilare_pot fi
clasificatc dupj.mai multe
zuale gi ugorre clasificiiri cstc criterii. Una dintre cele mai
Clasific"r"; $;;i;;, ,,,.ri.un", dcscrisi ig dt.
prrintcle" ortodonlici'
[.H a-ng. e. E, fbl"r.$1;.;'u,,'.rir..iu.l-,bui h incepuiur sccorului dc a,,
blzcle nasilarelor
ill,'tr1*ni:"il::'; J"'"'iro' o' ;;;i,i*'isr A,rf.r,
rrportui tlTocluzie srrrie. in
i;;;;i,'.i*ir,.",.
AnDM por
si J, ren4tte ocruzare (din Jacobsen). t aserl cefalonet iq-ij,
relalia inttt
crasa I : toate AnDM cc prczintir

rapoarte ncutrale ra nivelul
cheii lui Angre (fig.6g);
crasa a II-a: ,"":,.*?11;.,1::1ilT:""1i:-1i::11,-,. Aceastd clrsificare
Clasa a ll-a prezinti aoi,l aiuiriuni,
ra niverur cheii rui.drgre (ng 6s) li,t::dt'" ;;;;;:';;1:':Sfffi:'Jff; ffjJ,::,11,:are
t" clasa I Angle s. pot in.cri.,
esre crasincarca cu
tabloul clinic .ur.
cea mai mrrc
Ir/1: distalizate asociare cu vesribuloinclinatia l'^'jll:
ceastd cauzd, se
recomandi
;;-;;;;il""l ^";;;;..
ul.etri"et.
;fi:rn.
IIl2: rapoartc clistalizatc asociatc
incisivilor superiori (fie.
r.osdeil;;;;;;;;;;i;"#'J.JxxJlil#H#hil1.+ jli#;ff:l.,*;.#,?#
cu paliitoinclinalia incisivilor supenori
(fig 7l ):
I
I in continuare vor
EXEMPLE DE EXAMINARI CLIMCE
fi prezentaic citeva cazuri clinice ilustrative pentru modul de

examinare al paciengilor.
Ii
Pacient cu anomalie dentomerilari de Clasa I
Pacientul T.T, sex masculin" de 15 ani, se prezinti in clinica noasffi din considerente
fizionomice (fig.73-93), Pacientul relateazi cn gi taril siu a prezentat acelagi tip de aranjare
dentarS, dar neagl orice alti afecfiune. Pann h vArsta de l0 ani, pacientului i s-au administrat
tablete de fluor pentru profilaxia cariei.
I-a examenul facial din nornri frontald se constad pestrarea simetriei faciale (fig. 26.),
t
I
dar in su€s s€ obs€rvE devierea marcati a liniei interincisive inferioare citre dreapta (fig. ZS.i.
Fanta labial[ este virtual5" cu un asp€ct nonnai al tegumentelor gi mucoaselor buzeior, dar etajul
inferior al fefei este mirit cu I cm (fig. 77.).
l
il Din normi laterali $g.7a.), se constati un pmfil u$or convex, cu Gnathion aflat pe
planul orbito-frontal al lui Simon, treapta buzelor Dormali gi unghigl mandibular in limite
Fig. 69. CIwa I Angle. Fig- 70. Cl6a a II-a A ngle, diviziuea I normale (fig.78.).
{ill] r. [a examenul funcgional qi al ATM nu se observi elemcnte patologice.
Endobucal se poate observa existenfa unei dentilii permanente firi molarii de minte
erupF pe arcad5, dentifie ce nu pruzinfi luziuni odontale dec6t ochrzal la nivelul lui 26,27, 37
47 9i ocluzodistali la nivelul lui 16 (fig. 80-M). teziunile odcntale sstrrzrls sunr corect htateSi
I prin obturafi nefizionomice de amalganr, dar obturafia lui l6 este neadaptati ocllz"l gi la pragul
giugival existend qi o leziune carioasS netratatd sub creasta marginatd nreziall. Ambii molari
I unu s"Feriori prezinti tuberculi Carabclli, iar la nivelul unghiului incizal distal al
observd o fafetn de abraziune generati de angrenajul invers cu 43. De as€menea, la nivelul
marginilor incizale gi ale cuspizilor se pot observa citeva zrlrne de fluorozi dentar6_
lui ll se
Din punct de vedere al malpozifiilor dentarc, ac€stea sunt prezente in num.Ir mare, cete
t
I
Fig.7l. CIuaa II-a An9le, divziwaZ (ll/2). Fig- 72. CIuaa III-aAngle.
mai pregnante fiind la nivelul caninilor zuperior gi inferior din partea drcapt care sc afl6
arnindoi in ectopie vcstibulari (meziovestibuloinfrapozilie) cu lipsd totald de spafiu gi la
72 Dncxosrrcul DUPA $coAt A GERMANA (KANToRo.wcz, KORKHAUS) nivelul caninilor din partea sdngi existi un deficit de spagiu, motiv pentru care se gdsesc inh-o
vestibulopozifie. Ambele Frpuri incisive sunt migrate in bloc citre drcapta" astfcl inc.it liniile
Astfel, AnDM se pot incadra in:
interincisive sunt dwiate la dreapta cu aproxirnativ 3 mrn, fipt obsc.t'at 9i la examirrarea
AnD[{ ce re]cunosc o transmitere predominant ereditari:
* - Grupa
o sindromul de prognalie mandibular4
surisului pacientului.
Pacientul prezinti o igieni foarte bunn" iar mucoasa bucaLi este de aspect normal firi
sin&omul de ocluzie adinci acoperiti.
o modificEri.
I
- Grupa AnDM ce recunosc o etiologie predominant prin inlluenfa factorilor de mediu: la examenul modelelor (fig. 85-88) se obcervi ci arcada superioari are o formi de
r sindromul de comprcsiune de maxilar,
Pentagon in jurnntaEa stingE 9i'ry" in jumitatea dreapti fiind asimetrici atit transversal 6iit.gi
. sindromul de ocluae deschisi. sagital, prin apropierea mai marcati a hemiarcadei stingi de linia mediani gi mrgrarea mai
L - Grupa AnDM "monocauzale": acc.entuati a dinfilor de pe hemiarcada sfugi cnhe mezial. De altfel, se poate obscrva cd pe
I
i
r transpozi[i4 incluzia, reincluzia, diasema, dinfii supranumerari etc.
- Grupa AnDM cu discrepan{e intre volumul osos $i volumul dentar: dizarmonia dento-alveolari
cu ingbesuire sau spaiiere, AnDM cauzate de pierderea precoce a dinlilor temporari din zona de
ambele heii-.iarcade, dinfii laterali se afE in meziopozifie generalizati, tranwersal;, rafcul
palatin recind in partea dreaptn tangent ia bta meziali a primului premolar
9i in partea stiugi
prin cuspidul lui 2.4. Papila rehoincisivi este angulati la dreapta fap de rafcul rnedian palatin cu
sprijin (canin, molar l, molar 2, temporari). 2ff datoriti migririlor incisivilor superiori.
I
; 5't

t
{ ortodonlieCarte Ortodontie (3)
8/18/2019 Caiet dc lucriri praoicc
Arcada inferioar' are

formd de trapezasimetric
are a hemiarcadei stdngi trAnqwero^r g.i
^: sagital
-
r"ra ai'iini"
emiarcada stangd. ' -; ', mediand qi *.rtll1:l::t"l
opozipia
prin apropierea mai
*ui u..'..,r. .uti a dinfilor
Bolta palatind are o adAncim de pe
medie, iar torusur paratin
Suma rncisiva este de este absent'
:o
in concluzie, ar6t ;;;";" -ml
s.curtare predomina", ,
i" r"""#i"H3,"tTrt;.lT:0.1-:gt"ard.
s^'lvrrvcrrd. r-,n punct prezinti.o ingustare si o
ezvoltate. de vedere vertica , uaauoale
sunt normal
La examenul ocluziei se
obse
[,il.:ii#]il?il9*'^t1*#;:l
u .*..pli u r, i :, *?
neu trar
ffi'r,-ff
;'i;""Tr,$11f-fi iq;ilffi l".i#
'hT*H,ffi'J;;l
il'"ffi ";',#i
In pran rra_nsversar
^.
q
.TifrH,1H; :T ii ;i il "i
r
ncisi v'or (rini' e in rerincisi

r" por-ouserva rapoun"
n"rlj,lur.t';^-^,^ ,
axirareror, care coincio
v.' ni"o, a."i","'"" .
;:#iii :#. ?J"lil"rill.# f"ru,;il

o..i ui .i.1, ., exceplia rui 43 atiat
.
rronrurall
plan vertical' s" obslrva
.n 3qen1j
neutrare ataf raterar,
i;r.
cu 12 9i r l .
,a, ui'n""i"l 73. Aspectde fafi
1u"op.rir. d,e r/3
La gxaminareA nrf^hohr "upoun"
ortopantomografiei Atp"rtrl pffi ____=<.rqEt
(fig. 79.), se observi a.
t. a, spectul Zdtnbetului
ro..n"urJ ;;;;*tu
dI ij;j "ie
cE mugurii morarilor
-ip.iiiie de minte se
pacrcntului. r
_ pacientului.
i3',1n,i.",. il;.1:ffiil. T;IHtt':piat rJ.."i retromorare nind
rdddcin'e incisiviror ri,i.,,rr',"";îl*i:'a1;r",?'l *F?Ii,T""i,;i
amberor ;iM ;,spe* ::::lh,X;Xi
; *U:'*:LflH*fll
"?:ff',,ie te'Ieiad normar, condirur prezent'nd
o
i o,s,unl a" p."i r,,"# :$ltr':ff
;i*r"q;;;;
g:r:yi,l|,^",*Tt;fii;i,i ;;,. 76., bazeroru,
decai
nTi::,,,t$ll#*.,
= este de r26", iu, d,vergenra
aj
ffix['J: J ffi .,"r,'ii:i,j:l : *nl ?iff jx

li' :i
---..' sa ievtte
i1 "..
orice egresiune a.ntu.a'p"nt.-* :fjj"i,:{ : ;;, *, ff3;ft i
rinice. a preveni rg;.;;;;; #Jl,';'1
acestei trdsdturi
Pebaza elementelor adunate
in cadrul examinSrii .,,T::
".,.11"1"1ff gi paracrinice a.pacienturui
5iili,''"#i, i:#?n ol
ecoaia';;;; ;i dizarmonie se
fiffi?If$,
Planul de tratament trebuie
ceea ce impune reducerea d;t #;"sid.erare faprur cd,substanfa
denrar. este in exces,
substraturui oror, .u::,1r ""t;;;t;entard
duce ri ap,"i'.a
r. rg.."*.u aiu.rg.nliiiur.ro,nu se poate efbctua o rdrgire a
,n*ir.*.'bii.ll.ur,a
*:ff"..'lll1'li",,,t"TJ'i;":J';',ilifl'u' *il;;.?"'fi"1'li.*, nx penku l.n,.u,.ucauzd, s-a
riniiror
so.a'p""n@E.
ftodqn6. Caiet dc Iucrin Practtce
ANALIZA
CRA-I\IO.
FACIALA ffi
HrP-rrFA oll-U2
Fig.8l.Ocleia Dificultate cranio - feciall
Fig. 84. AsPectul arcdei
Wia&.IaLrydz . infenoqe' arc- d--. -15 rP- n5
senripnfiIdeptea 4E
1@. ' 'L AnL Fnr. cef -418 t
n,s
ANALIZA .ts^r
rc. d^-r I I I
SPAT"IULUI
Mij. c -6 I 6
Tê^t
TOTAL
CIr;
enta arc. Qo-1 -13 p5 65
e
Post
Total:
Fii-'85- Aspectul ngs7 Astu."f. Fig. ffi Aspcad Pc model aI -39,8 lA,enL: 40,8
mdeblor- ocluzic de lOw
mdcl-elor- Pnfitdz arcaclelor dsfrcute-
fala Paiaa s€{t*i ,.t 63
INDEX DE DI"W
40.8
DIFICULTA'TE 103,8
Tabel I Aspectul tclera"diog.raJiei cefalometricd_
$i inilrpreWea Index de dificultate sever: peste 100'
N IC 5
"|ff,i ?:Ii:.*[Y,ff*
ccfslometrie
\r ex errlE cLI
fig. n. Arytu-l eludlFi diE nomd

@t*"defainauaanenL -larcnld
drupd dupn hvtrmenL
paciafitui aufi
fig. 91. A spectul ocluziei de

Fig- 92. Aspegtut arcdzi superioarc F. q. Aspectul arcdei
pattea sf.ingi duPi fratzment.
dup4 pt2"t 7enL ;n"nrioffi duPi mament.
I
fur-
t)r trrtltlrrlrt:
Pacient cu anomalie de Clasa a II_a, diviziunea

I
Pacientul G'L', de sex masculin (fig.94-i09), in.varstd
ratament ortodontic din motive fizionomice. clel3 ani, s:a prezentat la
Pdrintii pacicntului ..trt'e"j cd, degi au
fecfuate doui intervenfii'de indepdrtare a fost
vegetafiilor adenoid., po.i.niuilontinud
ral in marea majoritate a timpuiui, existanio preclisfozilie sd respire
r - - ---r ".-' claia ri
er u'
,r.',r.ui.rea
uu de sept ce
bstrucfioneazd parf ial narina dreaptd.
Examenul facial (fig' 94,95) relevd o deviere la
creapta a piramidei nazalegi a punctului
ogonion (6s' 97 ')' conturul manciibular drepi
este rnai ang'rat decdt cel stang, care
ters' Etajul infericr al felei este micgorat este mai
cu aproxirnativ g mrn (fig. gg.), iar fanta
labiald este
nconstant deschisd in repaos, fiind vizibil uniori 9i i,.,.i$rn,l ..uti"t ;6;;.
are se insinueazd din stanga, sub
in repaos buza inferioard (fig. qo j, n"t.re sunt uscate
gi fisurate.
Profilul pacientului este convex accentuat, cu treapta
labiaid acclntuata gi ganful labio-
entonier accentuat (fig' 99')' unghiul mandibular
no.*ol, dar ramul orizontal mandibular
este rotat cdtre anterior, prelungirea sa distali,
trecdnd"rt.la distantd cle
scoama occipitalului.
Tesful Gudin indica o respirafie mixti, io. urra ,'.rperioard
igcarea de deschidere maxima exista o deviere
estc evident hipotond. La Aspect de fayd al pacienntui. ."w$_
cdtre stdnga, eKcursia condilutui mandibular Fig. 95. A spectul ptofilutui
I.tg. 96. Aspectul zbnbetului
rept fiind mai ampld, pctcientului.
pacientului.
Endobucal se poate observa o dentilie permanentd
(fig. l0l-105), molarii cle l2.ani fiind
ntr-o etapd avansatr de erupfie. La nivelui tui qr gi
ontactul intim cu I I palatoinclinat. Nu sunt prczentc
3l se obserr,r.i taletc cle trbraziur]c date
de
leziu.i carioasc, .legi pacic'tul prezintd
giend deficitard' cu placi bacteriand ce acoperi o
aproapc int.caga f.1a i,cstib'lari a
u toate acestca mucoasa gingivald nu este inflarnerti. incisivilor.
Cele mai marcate malpozilii sunt cantonatc la nivc-lul
estibuloinclinati marcat (axul lor i"..-,,n unghi irrcisivilor supcriori, care s*nt
clc 40'cu pc.perrtriculrrra
uexcepfialui ll,careestepalatoinclinatcu_15". r'''r''"\'re 'rr"er lu plun'l de ocluzie),
r'(t l-,r
La examenul modelelor (fig' 106-109) se observi
transversar gi sagitar, av6nd formd de "M"
ci arcacla supcrioarii cste asirnetricir
pc partea drcapti $i ,,v,, pe partea stanga.
are formd de parabold spre ,,v" oii,r', tri.[ Arcada
transversal 9i sagital. Bolta palatind
ff;:?:tt estc
Arcada superioard este ingustatd transvcrsal
mai alcs la nivelul prcnrolarilor gi ambcle
rcade prezintd o accenfuare a curbei de ocrLrzic
in pran vcrricar.
La examenul ocluziei se observd rapoartc dirtutirut. Propo ( a e taj e I o r fe c .
ra molari qi canini cu % unitate. La 9 9. CnEfi"
zil a p un t tu t ui
ivelulincisivilor existd o inocluzie sagitali de l0 mm -Po
Planul Oftito-fruntal.
cu exccp;ia lui 1r, cars are raport neutrar.
Transversal extstl rapoarte neuirale a nrolari
eviatd la dreapta cu 2mm fald de cea superioard.
ii .nnini, r,nia interincisivd inferioard fiind
de 4/5 , deci o reialic de ocruzie addncd

ro",".,,Iif;:|J"l:il:t,]n:";up'oo'op.rire in acoperis
oPG (fig' i00') indicd existenfa nrugurilor molarilor
anici. Spafiul
sv
dc rrrrrrrw
minte introsos,
.rtrvD.,J' l.g qi 2.g fiind
de erupfiedealprofil
Teleradiografia celor (Tabelul
inferiori este limitat
II) aratd o stnrcturd. scheletala hipodivergentd,
nghi interbazal mic;orat (17') 9i un_decalaj cu un
anteiofori.rio. mare (ANB 7.). Aceasta
atoreazd unui deficit mandibular (SNB 73,). se
' ' '" 'lirice gi par-:r i ,,_ , ii. :'.\r.:ri li,r .,rostii,, rt; ,\nlrf Cla_qa IIll
dupd $coala americand gi sindiom de compresiune
de maxilar cu prodenlie dupl
germand. $coala I 00. O rtopantan, og n{ii ptt ieni"tui. I0l. Aspectul octanei de fafd.
I
t
I
t**,*--
--
Caiet de lucrin practice
Ortodongie
Incongruenta arcdent- -5 t5 7S
I ANALIZA
AnL Cor. ccf.
Tesuturi moi
Total:
-8 I
OJ
8
I
SPATIIJLUI Incongruenfa arc- deqt. I I t
I
Mij. C. Spee -6 I 6
ig. IO2. Ocluzta, Fig.103.Mraiai" TOTAL Total:
Fig. IM. Aspecnl arcdei 105- Aspecml
6pect dc semiprcfil de aspect de semiprcfiI de supeioarc. Clasa II
partea dtaptd- parta stenge. .85 05
wm
Inconsruenta arc. dent. 32
I
Post Cregtere +2
I
I
Total dentar:
Total:
-26s Dif.denL: 25.7
INDEX DE Dificultate crenio-faciali 101
I
DIFICULTATE Dificultete dentari 2sJ
DTFICTJLTATE TOTAI,A: t26"7
fig- Aspectul
106. Fig. 107.Aspectul Fig. Iag-Aspectul fig. 109. Aspectul pe modcl Index de dil'rcultate sever: peste l(X).
mdclelor- ocluzie de modclelnr- profil dc mdel"elor- prcfil de aJ arcadelordsfrcute-
dmpti" parta stiogd
I fapf- paftea
Pacient cu anomalie de Clasa II/l
cu ocluzie deschisi
I Tabel a Aspectul teleradiografiei si interpretarea cefalometricL

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL SI ANALIZE CLINICE
Cefalomehie obiective
Pacienta P.L., sex feminin, in vdrstd de 24 de ani, s-a prezentat la tratament at6t datoritd
aspectului fizionomic (fig. I 10-127), cat $i a imposibilit5fii de a incizt alimentele din zona
frontali (fig. I15.). Pacienta este deranjatd gi de retracfia parodontald apiruti la nivelul caninilor
FMIA 6T t3 59
suPeriori (fig. ll6-ll7). De asemenearelateazd cd doarme cu gura deschisd gi cd are un istoric
I
FMA 2f 13 22
TMPA EtrE2't3 9{t de infeclii respiratorii repetate.

I SNA
SNB
ANB
Etr
tt2
79
72
7
Examenul facial relevd o devierea a punctului Pogonion spre dreapta cu 2mm, o hemifali
stdng5'mai bine reprezentate (fig.112.). Etajele fe{ei sunt propo(ionale (fig-113.), dar fanta
labialS este inconstant deschisd in repaus, obsevdndu-se efortul pe care pacienta il execut^5
I Ao Bo
Ptan de oduzi€
Utr*hiul Z
2mm
7f
rf
i2
*.5
l0
3
63
penFu a contracta musculatura perioral[ la fiecare deglutigie.
Profilul este convex accentuat cu treapta buzelor accenfuatl gi ganlul labiomentonier
gters, unghiul mandibular este norrnal, dar ramul orizontal mandibular are o oblicitate crescut5,
Bn-- to'" ' .* I 12
prelungirea sa intersectind cutia craniani.
Menton I
I
t2
H frciall oosterioerl 45mm la Testul Gudin relevl o respirafie mixtI. La deschiderea maximd a gurii apare o
H feciell enterioeri 65mm 54 laterodevialie mandibulard dreapti, cu o excursie mai ampl6 a condilului de partea stdngd a
Raportul pmterior/anterior o.69 o.79 ATM. In timpul deglutifiei, pacienta interpune atdt limba, cdt gi buza inferioari intre arcade in
MI,/NL 20 17 zona frontald.
I LN
FTI S/I
N[/NSL
ur3
0s
E
143
l.{r
ll
La examenul en,iobucal se obseryI o dentifie pcrmanenti, cu molarii de minte in erup[ie,
cei superiori fiind intr-un stadiu ceva mai avansat eruptiv. Din 48 este vizibil numai un cuspid in
cavitatea bucald.
MI./NSL
Go t 2t
t:m Pacienta prezinti leziuni carioase ocluzale la nivelul molanlor de 6 gi 12 ani, tratate
I
12312
corect prin obturafii de amalgam, cu exceplia obturaliei lui 17, la care pe OpG se poate observa
Mijtociu Cef. Cc€f. Dif_ aparifia unei recidive de carie. La nivelul caninilor superiori gi inferiori se observl retrac{ii
Iir{t^ 72'-nr 0 5 0 gingivale vestibulare marcate, riddcina lui 23 fiind dezgolitd cu aproximativ 2,5 mm.
ANB I'.f 2 15
ANALIZA 30 Malpoziliile dentare sunt numeroase, cantonate mai aies la nivelul din{ilor frontali
Unqhiul Z 7t -W
I CRANIG.
FACIALA
talan de oduzie T - lZ'
sNB 7tr-E2'
7
5
6
I
3
5
\4
l5
30
superiori gi inferiori. Incisivii superiori sunt in infrapozilie, curba lor incizald fiind inversati gi
cu vizibilitate scdzuti in surds. Incisivii raterali superiori sunt in palatopozifie gi palatoinclinafie,'
Hf?-[tFA 0,65 - 0.75 0.04 3{n pe cind caninii sunt in vestibulopozi{ii. in total, in zona frontal[ superioara exiita un deficit-de
t2
Dificultate cranio - frciall spa{iu de aproximativ l2 mm.
I 101
I http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3 31/91
I
I
I
8/18/2019 Ortotiontie Carte Ortodontie (3)pr;rctiti
Caiet dc lricrrlri
La arcada inferioard, incisivii sunt linguoinclinali, rotali gi aranjafi pe o linie dreaptd, iar
I
i
caninii sunt mezioinclinafi gi meziovestibulorotali cu 45o, respectiv 60", existAnd un deficit cle
- spafiu de 0 mm. Pe modele (fig.120-123) se observd o arcadd superioard in iorml de pentagon
ce schigeazl un Q la nivelul hemiarcadei drepte la molarul l, asimetricd atdt transversal, prin
apropierea mai mare a hemiarcadei drepte de linia mediand, cdt qi sagital prin migrarea mai
accentuatd a dinlilor laterali de pe hemiarcada dreapta. Existd o meziopozilie generalizat6.
bilateral6 intrucdt transversala rafeu-papilS trece a nivelul fefelor ocluzale ale pren:olarilor.
Arcada inferioard are form[ de trapez, asimetricd transversal, prin distan{area mai
I
accentuatd a hemiarcadei drepte la nivelul molarilor i, gi sagital, prin migrarea mai accentuatd
cdtre mezial a dinfilor de pe hemiarcada stdngd. Bolta palatind este addncd, fErd torus prezcnt.
Ambele arcade sunt ingustate gi scurtate gi prezinti o inversare a curbelor verticale de ocluzie.
Examinarea ocluziei aratd existen{a unor rapoarte distalizate cu 3,5 mm la molarul din
dreapta gi neutrale la cel din stdnga (raport lalsificat datoritd migririlor dentare), rapoarte
mezializate cu lmm la ambii canini (rapoarte falsificate prin pozilia vicioasd a acestora) Ei o
inocluzie sagitald de 4 mm la nivelul centralilor gi angrenaje inverse la nivelul lateralilor. Fig. I 10. Aspect de fay;i al Fig. I11. Aspectul prdilului
in plan transversal existd o ocluzie inversd laterald la nivelul molarului unu gi a pacientului. pacientului.
premolarului 2 pe partea dreaptd qi o tendinfi la raport cap la cap in zona laterald stdnga,
inclusiv la nivelul caninilor. La nivelul incisivilor se observd o deviere la dreapta a liniei
interincisive inlerioare cu 2 mm, deviere ce se reglsegte gi la nivelul medianelor maxilarelor,
intrucdt liniile interincisive coincid cu cele mediane.
in plan vertical se observI un spafiu de inocluzic verticald ce se intincle pe orizontalii
intre unitlgile masticatorii realizate de primii premolari, dimensiunea verticald rnaximtj fiind dc 5
mm pe linia
deschisd median[.
frontald. Astfcl raportul ocluzal frontal in plan vertical este unul dc ocluzic
OPG (fig.111.) releva pozilia molarilor de minte, care au spafiu redus pentru eruplie la
mandibula gi rdddcini destul de scurtb la nivelul incisivilor inferiori. Se poate observa dc
asemenea o asimetrie in lorma celor doi condili mandibulari. AceEtia au o direc{ie de cregterc in
sus gi inapoi, ramura mandibular6 orizontald este latd cu o simfizE mentonierd puternicd, canalul
mandibular este gros, aproapc fEri angula[ie.
Examenul teleradiografic indicd un decalaj sagitat dc 7o intre maxilarul superior gi ccl
inlerior (ANB) gi un unghi interbazal crescut (30') (Tabclul III). Aceasta se datoreazd rotafiei ig. I 12. Simetria feyci. Fig. I13. Propo4ia etajclor felci.
anterioare a maxilarului gi posterioare a mandibulei, intrucdt unghiul mandibular prezintd valori
normale. Unghiul interincisiv este micgorat (120").
Cumuldnd toate datele oblinute, se stabilegte un diagnostic de AnDM Clasa IIll dupl
$coaia Arnericand gi ocluzie deschisl scheletald cu laterodeviafie rnandibulari dreapta dupl
$coala Germani.
I
I
i
I
Fig. I I4. Onopantontogn{ia pacienlului. I 15. Aspecnl ocluziei de fayd.
64
8/18/2019 Ortodon{ieCarte OrtodontieCaiet
(3)dc lucrdri practice
Cef- Coef- Dif-

tNtAzz"-zE" 4 5
ANALTZA 20
CRANIG
ANB l"-5" ) l5 30
Upgfiul Z 70"-80" 20 7
FACIALA 40
Plau de oduzie 8"- 12"
3
JNl' /d-.52" 5 5 25
0ru 300 12
D ifi c ulfete cra nio-faci ell
t27
Fig. I16. Ocluzia
pacientului, aspect de lT.acluzia
Fig- I
pacientului, aryed de
Fig- I I& Aspectul arcdei Fig. Il9Aspeaularcdei Incongruenfa arcdenL -5 15
superiooe. iderioare- 75
semiprofil de partea emiprofi de pafia stiaga.- Cor. Cd. -6,8 I
A-uL 6/8
ANALIZA |csuturi noi 0J
SPATTULUT TOTAL: lr,g
TOTAL Incongrueu$a .rc-A"ot
Mrjt
I I I
Curba Spee I
TOTAL: I
Incongruenfa arc.deot -8
Pmt regtere 0'5 4
TOTAL: -E
Fig. 120- Aspecnl Fig. I2I- Aspectul Fig. 122-Aspectul Fig- 123. Aspectul pe TOTAL DENTAR: ' Dif. Deq
modelelor- ocluzie de modelelor- pmfil de panea modelelor- profil de model al caculelor
reJ
fa n. dreaptd. partea stingd- desfrcute- vtrrLur HrE lt rru{FlaclaIa
INDEX DE Dificultatedentrri- 127
: b: yltt I
tel endiografiei si in tetpre rarea
Aspec tu ce fa Jometrid. %
r9J
DIAGNOSTIC DIFERENTTAL
CEFALOMETRIE SI ANALIZE CLINICE
NORMAL DIFICULTATE DIF'I(-IfI .T^TT T 1463
WWig. I24..Ocluzia de faS

a pacientului
ttttronenl.
dqx{
-
Fig. 125. Aspectut
ocluziei peieitului din
normil lataatd $engf
dupd fratamenl
Fig. 126. Aspectu arcdei Fig. 127. Aspectul
atadci sttprioarc dupi
ttttanent
Pacicnt cu ancrnalie dentomaxilari de Clasa a

ll./z
Plan de ocluzie Pacienta P'D', sex feminiq in vdrsti dc 12 uni, lf1g.r2g-l4g) s-a prezentat
noastre din motive fizionomice, adusd de mama i' clinicn
orto<iontic in copil5rie pentru aceea$i anomalie (fig. I2g-
""ot"iu, care a urmat ginuea
tzl; . oin anarnnezi un tratamcnr
elemente dcmne de a fi refinute. se desprind alter
La examenul facial se ob-servd o,r$o1:u asimetrie
H facialtr anterioari prin laterodeviatia punctului pogonio'
spre dr€pta cu aproximativ I mm
$i o hemifa{E dreaptaLva mai mare'de;at cea stenge (fig.
l3l')' Etajul inierior al fefei este mic$orat cu 1,5 .rn (ng.132.),
repaus.
iar fanta labiali este inchisi irr
Profilul este convex accentuat prin Gn posterior de planul
fig'133'), heapta buzelor este accentuatd pi lui simon cu aproximativ I crrr
'labiomentonier
$anful
andibular este u$or micAorat. ".J;*;.';;;;;;
f
st-, '
Ed.i
r
8/18/2019 Ortodonlie Carte Ortodontie (3)
Caict de lucriri practice
cie 12
Endobucal se observi o dentitie pennanentd cu prezenla pe arcadi gi a molarilor
ani erupli in intregime (fig.135-139). Leziunile carioase vestibulare inferioare gi ocluzale ale
celor patru molari de 6 ani sunt re{Ecute corect prin obt'.rratii fizionomice.
Cele mai marcate malpoziiii dentare sunt cantonate la nivelul incisivlor superiori, afla1i
in palatoinclinalie marcata cu un ax ce face cu perpendiculara la planul de ocluzie un unghi de -
20;. Grupul frontal inferior se gdsegte in suprapozi;ie marcati, intre marginea lor
incizald 9i felele
rali, o denivelare de Vz de indllime de premolar.
ocluzale ale dinlilor late existAnd
modilicdri la nivelul mucoasei bucale, decit
Igiena pacientei este foarte palatinal
marginal bund, neexistdnd
al incisivilor centrali superiori care este traumatizat
la nivelJ parodonliului
de frontalii inf'eriori in ociuzie.
La examenul funclional se constatd o hipertonicitate la nivelul ambelor buze 9i
fiind
imposibiltatea pacientei rle a realiza propulsie mandibulard, migcdrile mandibulare
predominent verticale.
Examenul modelelor (Fig. la0-la3) aratd o arcadd superioard in forml de trapez cu
schilarea unui C) in dreptul premolarilor gi o arcadd inferioard cu formr de semielipsi
asimetricS.
Fig. 128. Aspect de faSd al L-ig. 129. Aspectul profilului Fig. 130. Aspecul zdmbetului
Arcada superioar6 este asimetricd transversal, prin apropierea mai marcatd a premolarilor din '
pacientului. pacientului. pctciantului.
gi prin migrarea lor mai accentuatd cdtre mezial.Bolta
partea dreapta de linia mediand, sagital,
palatina estc adinc6, versantul anterior fiind abmpt.suma incisivS este de 3l mtn,
situandu-se in
iinrite nonnale. Arcada superioard este ugor ingustatd la nivelul prentolarilor 9i mult scurtatd
anteri.r, iar modif-rcarea pieclominantd la arcada inlerioard este accentuzrrea marcatl a curbei
Spce.
3/t de unitate in partea dreaptl 5i o
E,x.rninarea ocluziei in plan sagital aratii o distalizare dc
runitate (o lirgirnc de prcmolar) pe partea stingd atdt la moliiri, cAt 9i la prcmolari. La nivelui
iar in
inicisivilor cxistd ,,,r 1.o1ron neutral. in plan transversal rapoartcle sunt neutrale la toate reperele,
de ocluzie adAncd
plan vertical la incisivi se poate obscrva o supraacoperire de l/1, deci o rclafie
acoperiti (fonna clilica "acopcriti" se datorcazi palatoinclinaliei inisivilor superiori)'
'
Examinarca OpG (ng.f l+; indicd formarea mugurilor molarilor de minte in pozilii
apropiate clc molarii dc l2 ani, mai ales inlerior, gi condili mandibulari alungili cu dimesiunea
ninximu vcrticald. Ramul orizontal estc lagit iar cel orizontal ingustat. Canalul dentar cu
curbura
accentuatd gi tipsegte anco$a preangularl
Teleradiogiafia dc pront aratd un decalaj anteroposterior de 6'(ANB; la un SNA de7'1"
gi u. SNB cle 71", dcci atat un maxilar, cdtgi o mandibuli retrognatd). Unghiul interbazal este de
il " qi unghiul manclibular 118". Proporfia intre etajul superior 5i inferior este de94Yo. Unghiul Fig. 13l. Simetria felei. Fig. 132. Propo4ia etajclor feSci. Fig. 133. poziyia punctului Gn faSii
interincizal este mult mdrit, f,rind de 175" (Tabelul IV)' dc l'l an ul O ilsit o- f ron t al.
pe baza elementelor relevar.e la examenui clinic ai paraclinic se poate pune diagnosticul
de anomalie dcntonraxilard clasa II diviziunea 2 dupi $coala Arnericand, iar dupd $coala
Germani. Sinilrorn de ocluzic adincd acoperitd'
Fig. I 34. Onopantontogtdia pacientului. l3-5. Aspcctul ocluzici dc fayi.
t
I
68 Ortodonlic
Caiet de lucrdri pracrice
fi
*^rrr^
lIf ffisa
FACTALA
l
I
Ocluzia
Fig- 135- Fig. l37.Ocfuziapcwt- Fig. 138. Aspctut arcdei Fig- 139. Aspectul acdei
pientului" atpeci dc ului" aspect dc seniprcfiI suWriooe- inJerime.
semiprcfil de partea departa stingi- lncongruenfe arcdent. -7 l-5 3
dffipE- AnL Cor. cef- 6,4 I 6-4
ANALIZA fesuturi moi 05
Total: 4,4
SPAITTJLUI Incongnrenta arc. denl. -11.7 I t
Ivlijt. C Spee I 5
TOTAL Total: -7J
Clasa II
Incongruenla arc. dent- tl-7 05 3"85
Pmt. Crestere +4
Total:
Fig- I4O. Aspectul modelclor- Fig- I4I- Aspeaul Fig- 142- Aspectul Fig. I43Aspectul pe model Total dentar: Dif.denL 19J.5
rcluzie de faS- modelelor- prcfil dc mdclclor- prcfil de aI atudelords6ale.
parta drcapti patta stingd-
IV Teleradiografia de profiI gi interpretarea cefalometricd lnrrrculrarp -J
E
Tabel
DTAGNOSTIC DIFERENTIAL $l ANALIZE CLTNICE
rvrAL,":
DIF-ICULTATN : TOTE SlJs
Indexdedificultate: mijlociu:6Gr0o
Pacienfi P. D. Virsta 12 ani Sex: F Diagnostic dentar: Clasa ll/l Scbeletic Clesa II Extracfii: nu
cefalometrie obiective
FMIA 6?p r3 (L
FMA 2f r3 20
IMPA 8tr t3 x;
SNA 8t TI
SNB E{r 7l
ANB tt2 6
Ao Bo 2mmt2 3
Plrn de ocluzie 1tr 9
Unehiul Z 7f *s 69
Buza superioeri I L2 Fr-g. 144. Oeluzia de ft7t a Ftg. 145. Aspectul oclu<ici ig. I'16A spectul ocluziei
Meoton I ll pacinnlui dupt Aabment pciantu lui din aorml Ia tenld pacienului din mmd lateall
H ficiall oosterioertr 45mm 43 dreaFddu$ tatanat stingii dupd tatamcnt
H facid,I rnterioerl G5mm 57
Rapo rtul pocteriror/anterio r 0.69 0.75
MI^/NL ztl 23
tn 133 149
FHvI 0rE 0J4
NI.^/NSL E 8
Ml,/N-SL 8 3l
Go txt2 119
.._ .-,.::. .
":..': -. .:- i fi9. 147. Aspectul arcdei Fig. 148. Aspo-dul ocdei
s uperi-oarc dupd ta An c n t infenbarc dupn tahmcat-
8/18/2019 Ortodonite Carte Caiet
Ortodontie (3)
de lucriri practice
Pacient cu AnDNt de Clasa a III-a

Pacientul D.A de sex masculin, in vdrstd de l2 ani (frg.la9-158),,.s-a prezentat in clinica
noastrd din considercnle fizionomice (fig.1a9-150). Tatal qi unchiul au prezentat anornalii
asemdnitoare.
La cxagrenui facial din norma frontald se remarcd o ugoard asimetrie, cu devierea
I pupctului Gnathion de partea dreaptd gi buza inferioari mlritd de volum, uscat6, fisurati (fig.
bucala virtuald, in linie dreapta pune este u$or descendentd pe partea dreaptd iar etaj'.rl
I
I
l5l.). Fanta
inf'erior al legei niarit. Din normd laterald se in evidenli o fagd divergentd cu prohl convex
gi fanta buzelor inversati gi qan{ labiornentonier redus (fig.152.). Gnathion-rtl este ittaintca
I planllui orbitofrontal (hg.153.). Unghiul mandibular este mdrit, iar tangenia mandibulara
intersecteazi scuama occipitaiului. La examenul fynclional se remarcl o respiragie mixtd, cu tln
drum de inchidere in treapti mezializatd 9i deviat5 la dreapta.
Enclobucal se obserud existenla unei dentifii mixte cu persistenta pe arcadd a rnolarilor
I secunzi temporari, a caninilor gi prirnului molar de lapte in cadranele 6 gi 8 (fig.154-158).
pacienrul este indemn de carii, cu depozite tartrice atdt la nivelul grtrpului frontal inferior, cit gi
Fig. 149. Aspect de faSd al pacientului. Fig. 150. Aspecrul prcfilului pacientului.
la nivelul lui 55. l4 este in pozilie de empfie aproape orizontald. Arcadele, in general, dacd sc
lace abstraclie de pozilia lui 14, sunt arcuite, simetrice, apropiindu-se dc forma dc'parabolii 5i
I senrielipsd (fig. 160-163). Totugi, la nivelul incisivilor laterali existit trcrne, iar la nivelul ltri 33
cxista 6lipsir dc spaliu care l-t dctcnnirtat pc acesta din urmi la o rotalie clc l5-?0". Cu tr-rrttc
depozitelc dc- tlrtru 5i coloratiile dc pc dingii ternporari, igiena cstt: satisfilcl:toitre, iar nlucoasr.r
ilr.c un aspcct ttorttral, liri rrtudif rciri. Strrna incisiVi este 34
OclLrzia este marcati de rela{ii nrezializate, cu ocluzicr invcrsit ll-ontalii;i trrt splitiu dc
I rnticluzic in zona lateral:r drcrpti dc ln l6 pina la I I cu ntaximuldc deschidcre in circptttl lui 14.
La cxanrcr-rLrl ortopantomografic (fig.153.) sc pune in cr,idcnlir o dcntilie nti;ttri ctt
I cxisteufa tuturor mugurilor dcfinitii'i, zonclc dc rizalizl, sttnt ugor lirrgitc. La nivelul aratlci
superioarc la nivelul caninilor, au luat nagtere chisturi folictrlarc de partea dreaptf,, chistrrl tr
produs malpozi;ia premolarului I cu mdrirea volumului crcstci alveolare in dreptul lui 13. pe de
altir parte presiunea rcalizatd pc ridlcinilc lui l2 gi 22 a dctcrminat aparifia de trcme intrc
I incisivii latcrali gi centrali.

Condilii mandibulari au o cregtere in sus gi inapoi. Ramul vertical este scurt, cu attcogi
preangulard $i o simfizi bine reprezentatd. Aspectul cefalometric estc marcat de hiperdivergcn{a Fig. 152 Propo4ia etajelor Fig. 153 Poziyia puncnlui
planurilor faciale care modificir semnificalia valorilor unghiurilor SNA gi SNB, astfel ?ncat felei. Cn hftI dc'Pltnul Orbito-frontal.
I irnghiul ANB arc valoare liorrnalir cle 3' (Tabelul V). Dar dacalaiul invers al celor doua bazc
apare clar in proicclia Dunctclor A gi B pc pianul de ocluzie, diteren;a fiind negativd de -6 ttttrt.
Unghiul nranclibular in contcxtul hipcrciivergenfei faciale are o valoare de 137o. Raportttl facial
cstc gi cl proclificat in acelagi context in favoarca ctajului inflerior. Decalajul bazelor gi aspcctul
t clinic au condus la stabilirea diagnosticului dupa gcoala gennani de An DM Clasa a iil-a, sintlronr
progcpic aclcvirat. Planul de hatament a alut insl ca prioritate rezolvarea tulburdrilor dc crttptic.
clupa carc s-a institr.rit un tratament fix de rezolvarea anomaliei de Clasa alli-a.
I I
I i
Fig. 158 Aspectulocluzieide faSd Fig. I 59 O nopantomo g r{ia p ac ie nt ul ui
L-
:
Ortodonlie Caiel d€ hcriri fdctice
Cef. Coef. Dif.

E'rra ?to-tto l0 5 50
ANALIZA o_ €o l5
CRANIG r-^k:..r 7'r{to-f(lo l0 2 20
FACIALA Dlon da mlrrzie 8o- 12" 3 3 I
qNR 7n9-Rto 5 5 25
frFD,rrFA n 6(.(} ?s vx) 33
fig- I56Aspectul arcdei fig. 157 Aspectul rucder Dificultate crani+ faciali 137
fig. Ocluzia
154- Fig. 55.Ocluzia
prciennlui,6Pect de superioae- infeimrc- l5 4r5
prcientului" asPect de Incongrucn{e arc.dent. -3
semiprcfil dc P<ntea semiprcfil de partctt -916 I 9,6
stdngi Cor. Cell
draPti- AnL 05
fesuturi moi
AI\AI-IZA TOTAL: -12,6
SPATruLUI I
TOTAL Inc-ongruenfr arcdent
Mijr- I
TOTAL:
Incongruen{e arc-dent 4
Poet- {4 05 3
Fig. 163- Aspectul pe model Crqtere
fig- 160. AsPectul fig- 16IAspectul fig-
162- Aspecrul
al atadelor dslZcute- TOTAL: -2
modclelor- ocluzie 4e modelelor- proftl de modelelor- profiI de 17,l
panea draPL parlea stingi- TOTAL DENTAR: '14,6
fafe
Tobelut Y Telarudiografia de profil Si interpretarea cefalometricd' ..lr-ro -*.nirufqcirli 137

fliG-.'llofc denlrr{ 17,l
INDEX DE
DIFICULTATE TOTAI.A ls{.1
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL $I ANALIZE CLINICE DII-ICULTATE
CEFAITOME-IRIE NORMAL. r f a" af*Ut"t" fmrte mare- caz chirugical
"af,*
FIVTIA 67"13 55
FMA 25"13 38
IMPA EETf3 n
SNA 80112 76
SNB 7r- 2 7t
ANB 2"*2 3
AcBo 2nud2 {
Ptan de ocluzie lr l5
75"13 60 Fig. 165. Ocluzia de fa{ a Fig. 1c6. AsPcaul ocluzici
Unehiul Z fig- 164. AsPeauI ocluzici
I l0 pcien tulu i tryA ta am en t pcientuiui din nonni latcnld
Brrm sqPsrigttl pacianlui din nomil lats:aid
I l4 dmpd duPi t:atsmenL
Menton s6ngn duPn tzbmqrt-
H fecilll posterloerl 45mm 39

72
H fecirll anterioerl GSmm
Rsmrtul nosterior / antcrior 0,69 054
ML/NL 20 4t
w 133 tn
FtI S/I 0,8 0.86
NL/tlSL I 12
ML/NSL 8 5l
Go t23+2 ty
Fig- 167. AsPectul atdei frg l6S.Aspectul arcdei
s uperioareduPii frataneD L in feriurc dupd fratamen t.
-
t
I

Caiel dc lucrid pr:ciicr
t PARTtrA B
1" dupl natura forfelor ortodontice:
aparate ortodontice mecanice (active) - acestea srrnt dolate cu elemente mecanice care
declanqeazi forte mecanice (de exemplu un gurub ortodontic, un element de sArmd elastici)
indiferent de efectuarea unor funcfii ale ApDM (de exemplu contracfii musculare de
1. PFJNCIPII GENERALE DE TRATAMENT
t 1"1 IVIETODE TER{PEUTICE, CLASIITICAREA APARATELOR ORTODONTICIi

b.
inchidere a gurii, deglutilie etc.).
aparate ortodontice funcfionale - acestea nu introduc fo(e mecanice la nivelul ApDM, ci
pnn construc{ia lor transfcrmd forfele propii ApDM in forfe ortodontice corectoare. De ex.
un plan inclinat acrilic nu va avea nici o ac{iune atAt timp cAt pacientul sti cu gura deschisd,
I ' Tratamentul ortodontic gi ortopedic are ca scop rczoli,'area

prin depiasdri dentare. remodeliri ale proceseior aiveolare.
oaselor maxilare.
anomaliilor dentonraxilarc
stimuldri sau frandri ale cregterii
dar in momentul in care acesta va efecrua o contracfie de inchidere a gurii, forp musculard a
muqchilor ridicdtori va intilni plznul inclinat, se va descompune fap de acesta, dAnd nagtere
la o for{6 ortodonticd orizontald, care va duce la deplasarea mandibulei gi la inclinarea
dinfilor ce vin in contact cu el;
I inacest scop sunt folosite in mod predominant aparate

construcfii imaginate tocmai pentru a efectua deplasaii
alveolare gi ale oaselor maxilare. Pe langd aparatcie
ortodontice, care sunt de fapt
dentare, rnodeli'rri ale proceselrr
ortodontice, rezolvarea unor cazuri de
aparate ortodontice pasive - acestea sunt aparatele de conten{ie gi menfinitoarele de spafiu
din componenfa aparatelor ortodontice, care au ca rol pdsffarea spa;iului pentru dinfii
succesionali sau pentru refacerea protetic6 a bregei;
aparate mixte - sunt celc care prezintd combinafii de componente ce apa4in celor frei
AnDlvI necesitd 5i manevre de chirurgi. oruii, gnatochirurgie, d.
protcticr sau terapie, cat gi
I rrxcrcitii musculare qi funclionare (de respirafie, de iegrutitie

Tratamentul onodontic poate fi :
etc.).
u profil:rctic, atunci cincl urmdre$te inrlepafiareii unor cauz-e potential

genc'rat6arc clc ArrDlvl.
2.
a
categorii expuse mai sus.
dupli ntodul de racord:rre la arcadele dentare:

iil)ix'ate lixe, care se cirneuteazd sau se lipesc cu ajutorul unor substanfe de colaj (compozite,
" interceptiv, atunci cind se depisteazd o A*Dlr{ pe cale de in.starare" se stabilcstc criuzu gi sc glrtsionotncri) pe dinfi gi care se indepdrteazd doar la sfErqitul tratamentului;
indepdrteazr
crednd astf-elconclitii unei el'olLrtii f:ivorabilc ultcr-iorr.c l ApDful. aparate nrobile, care pot fi indepdrtate de pe cdmpul maxilodentar in timpul tratamentului.
t b.
* curativ' atunciaceastii,
cand se urmdregtc tratanlcntul iinci AirDLl exisrcnre. -fr-irr.lnrcritr.ll lrlc pot fi la rAndul lor dc
doul feluri:
rrrr 'rrrlL' curirriv prarc
fl: o aparate mobilizabile, ce pot fi indepdrtate gi repuse pe cdmpul maxilodenrar, dar care ?rr
-
t
linritat' dacd pacientul solicita rezolvareu urrr'i problcrric liurit.tc timpul in care se afld in cavitatea bucald sunt fixate cie arcadele dentare cu ajutorul unor
din punct de vedere 9i uceasru cstc acccptubil
medical gi mijloace de agregare (crogete, gutiere);
- comprehensiv, dacr se urmdrcgtc rezolvarea tuturor prcllrlcirrclol'ortodolrtice o aparate integral mobile, care stau liber in interiorul cavitdlii bucale, nefiind prinse de
o ocluzie eugnatd" ;i ajungcrea la
arcadele dentare cu nici un element. Acestea sunt aparatele funcfionale, care incearcd pe
I in funclic
de vdrsta pacientului gi timpul scurs dc la instararca anomalibi,
ortodontic poate fi precoce sau tardiv.
Medicului ortodont ii revine sarcina de a examina amdnunlit
tratamcntul .
aceastl cale sd stimuleze cAt mai multe contraclii musculare ale pacientului, confaciii,
efectuate pentru a refine aparatul endobucal.
pacientul (anamnezd, exanrcn 3. duptr repartizarea zonclor de spijin gi de acfiune. (Pentru a acfiona la nivelul unor structuri, de
facial' exanlen endobucal, examene complementare: studiu
I exemplu ortopantomograrni gi tcleradiografie) qi

etapizarea acestuia.
de moclel, exanlene rariiografice, ca cle
sr
Tratamentul ortodontic poate viza mai multe obiectiv'e
dcciciir asupra planului de tratamcnt gi
exemplu pentru a deplasa un dinte, tbrfa ortodonticd trebuie sd se sprijine la nivelul altor structuri,
dc excinplu 3-4 dinfivecini):
a. aparate ortoContice intraorale, la care atdt zona de sprijin cdt gi cea de ac{iune se afl6 in
care deseori interiorul cavitilii bucale. Acestea pot fi:
aceeagi etapd' De aceea trebuie stabilitE ordinea prioritara <Jc abordare nu se potgiatinge toate in .
I mijloacele prin care acestea vor fi atinse.
In funclie de situagia clinica a pacientului, ortociontul va
anomaliei' va fi
a problemelor de asemcnca
decide gi dacd, ?n vederea rezolvi.rii

aparate rnonomaxilare, ce au gi zona de sprijin gi cea de acfiune la nivelul aceluiagi
maxilar. Dacd zona de sprijin gi cea de acfiune au aceeagi valoare de rezistenfd atunci
aparaful se numegte "cu acliune reciprocd";
necesard efectuarea unor extracfii dentare (din{i
temporari, permanenii sau . aparate intermaxilare, ce au zona de sprijin la nivelul unui maxilar gi zona de sprijin la
supranumerari) sau dacd trebuie utilizate gi alte
t .-r66l6nrr^ (qlcfiriri clenrrre, tratiment
mijloace terapeutice ajptdtoare ratamentului
paroclontal, tratanient p.t.,i., t.ni;;;;rrgical).
b.
.
ni velul celuilalt rnaxilar;
aparate bimaxilare, ce acfioneazlla nivelul celor dou6 maxilare;
aparatele intra-extraorale, ce au zona de acfiune in inieriorul cavitdlii bucale gi zona de
in vederea descrierii componentelor aparatelor ortodontice, este utila
clasificarea lor, ce se sprijin in afara acesteia (calota craniani, regiunea nucald etc.)
I
poate realiza dupd mai multe criterii:
I
?6:
Onc<fun;ie
c. aparalele extraorale,
Ia care -*jt
a6 zona de sprijin
*"ite1ii bucate. cft gi cea de ac,tirme se afld in afara
I.2 TRATAMENTUL
CTIRATIV
I.2J PRINC-IPITLE TRATAMENTULU
CURATIV ,
in situagii optime exercita

adaptarea
n u'ti"uiu
condi$igi"i ui
raciat. -
M&
;i.o;;;##"1n#o",t#
t*.Xrabire instardrii#iil:':",*
aparatur den tomax rar
**i,,tii "vvw.ri
nece.s i i
*".'^T-tnuri "
:ffiif,ff ::ffi ffi iliT",l"Tll*',i*ori,Ji;;'i#J*:,t,$"lf:_oc,uzarlaparee I
rindurrordevinra.r.,i.;;;;;;Titr#Jtr5ffi
ffi ::]r,-"ff :il#J,:ffij;:ffi ,: I::*';3;:r#;x:lix:';Wr*a\A:Fo*ng*,o**supnrara&
:::trstVi
nstalan rntr_uD vrchtr de c
ia.obiecti".,iil"?fr
:ffi ffi1"#'.1"."nTiu',il;r"J
mecaru'smep.."u*Eidead;,",1""t;tn#':im"#"""ff"11::fr:i:::L1: r{v i un
n zoo
ta * ;,
ard ,l'r,,ffi,y=#;;6tr8"i":ffim
fr Jf,r i#,? # fl r: x fi
:TM# |
s v c,t'ca
Fortele "Tii Htr:
a"'""r,iiiil"lii]
#jli;iT:ffitrJ'fi*:iT;knl,'T dc cchiribrare c6t
ezcchilibrul defo4e
o" iorr..enrere
asups6 alng,:io.'uo ei dc
"""j"i",..'
eplasfile ortodontice," ri dctcrnrinar rtc
"'"*'ll;::'fr:".1ffi:1;ilrli,iffii::ri:,fJ'noui
"Ufi"
introducdnd o fi
in echiribrur exisrenr,
carc va
rralamentur,, .Tt1i[$:3',fi,ffii:l*:u:..::,ft1t de echiribrur
chilibrul de
f4..ar"l*t arcaderor o"nt ."',i"lt''r..l" tm,Tir"ir"i. <re fo4e crinainrea
i .q"i;;m$:xl'; .::
:fiff*l,flT:.ff . l,:l',*"1#*T .intermediul
j;lg ex ei se poa re
Forlele il --"' treterrninatc atat
srabilirea rela$ilor tt;
;.;ffi;"Xnn coroaneidenrare_ dc
in cq
de ocluzie. .ffi
ar. ,.-tlfl,uenfeazi
tcmporo-m*fr uu ru,.,
rnaseror rnuscurare
o" r".dr J ;" ;rupfie
erc. f; a':Ijffi
dererminate
ro
,f.*Tl
o. ,"_uL;;ffi,n[
,n"1fr;,
ilfr
1
ia d in 1
ir or e i
o(ele O.^v::inr,qte
sunt generate de
HH:ffi
raporturilc c,, _,,o^..r*'*: odihncasci p i circulalici
:;;' *
uccrnator, de fort
i"l*.rp[
:
*'# #fJj' IffJ
il
o". ro +eiJ
"' malpozifii) ;,;;il 0
:"11T: ll"l,T u',Troas_e
"'
cu m usc h i u r
(interpozilii
*r"L .",".
,^*r*i:xiJ" {f:::tl,:*tru*:: de nrete rigide (edqewisS ckric)ca.re au un ri,fx,,r
general, cri o.tkontice, in-sfii;;'*u )du deacllunea iabogenr' stomatologicd
sau oe
^ aclioneazi pe.o ---'--'t"'
Fiecare din tcrie in organ izarea ut,1i.ror r"4,. ;;;#"*1",11"ffi'f c€ ;;; ; I
I
omentul deplasErii dintelui.' F -- , H,:T"jil,i#a*,

1",
rezultantd a acestui direcfie unicd, da i'druul'.rl acuvanlor, diminueazi foarte
-p1; ,i;;;
aparatelor
,"",,::'3,0'y;ffis'lii*r:l:l;ff.tf,m,dinfiror
roate trebuie luate in-conio"*r""]i"r"i
se va face pe
o ,*,*
orlele continue' sunt distribuite
de apara*.ele
fixe gi resorturile
I
;i',o"ilrl'","u"o * pun* problema realizdrii cu

""'rti*^"0"'lirffi.JJin'$ ff"#i
]
onJ"r,3 u'e,o, ffi;Jr*" acti
#jl'*' dl,#'{*1'*;;rru,##lty:,,#{ffi nill

cu torarita tea
ainp ror,llt"r*,ffI- 9: *'#"'.,'Lqtr*."n, de proveni
""x-i1;ifl:l'Til:,;tt;I#Jff tr":H'":*Tffi:,ff**il:
":1_;tr*r'fi
suprafafa dinrelui iar
dintete fo.t. kebuie si acgioneze
pe
--"rg v 'Itrectie rezultantd intre
se opune acestuia (fig.1.1.).
"1"#"""1"..i11.u direciffi;;,ffi;lc|T,.J;
{..-.*.-..--...-.-.--
I
I
8/18/2019 Cr.todonlic
Carte Ortodontie (3)lr:ctlce
faret lc lucriri
I
I
Forle maz. Sub efectul 1or, iigamenhrl periodontal este strivit intre dinte gi peretele Reac[iite ]tgarnentului parodontal. Complexui ligarnentar parodontal este alcdtuit din :
I
:
alveolar. Vasele sanguine sunt inchise, iar ligamenful periodontal devine acelular gi hialin in
aparen{d. Osteocitele osului de dedesubt dispar. Aceste zone sunt deseori bine localizate, iar
mieloplaxele apar adiacent la ele Ei in spa;iile reticulare ale osului de dedesubt. Astt'el sc
o
.
un sistem hiclraulic, care cuprinde substan{a fundanrentald, vasele sanguine 9i elementeie
celulare:
llbrele parodontale propriu-zise.
A.Reacyiile sistemului hidrauliu. Nefindnd cont de fibre, putem considera spa{iul
:
I
indepdrteazd zona hialinizatd gi corticala, dintele deplasdndu-se in ceie din urma. Daci domeniul
de ac{iune (distan}a de ac{iune) al arcului a fost mare, fo(a aplicatl va rdmAne excesivd gi vor periodontal ca ttu sistetti hidrarrlic compus di4,vase cu s6nge, substanli fundamentald 9i celule
ap[rea noi zone de hialinizare. (fi broblaste, osteoclaste, cstecrblaste).
Este dificil sI determinlm forla ideald in mod individual ce trebuie aplicatd fiecdrui dinte Odatd aplicatd pe dinte o for{d ,care depaqegte presiunea sanguind din interiorul
capilarelor (intre 25 gi 30 g/cm2 ), se produce un colaps al vaselor, cu expulzarea de sdnge citre
I
pentru a obline o deplasare datl in condilii ideale.
Ceea ce conteazd in realitate este presiunea realmente aprlicatd gi nu forfa iniliaii, carc lesuturile vecine. )'1,-
poate fi crescutd sau diminuatd de cltre sistemul de transmisie utilizat gi de cdtre direclia in momentul aplicdrii for{elor ortodontice importante, presiunea rdmine ridicati chiar Ei
I
deplasdrii in raport cu axul mare al alveolei. dupd icgirea sangelui. Fluiclele interstifiale ies, la rindul lor, din parodonfiu, mai lent decdt
sAngele, cici vascozitatea lor estc mai nlare, elc nedispundnd de refea de circulafie.
I
La presiune egald fiecare subiect reacfioneazd diferit, in func1ie de caracteristicile sale
individuale: rigiditatea substanfei fundamentale interceluiare, gradul de mine ralizare gi intr-un ultim stadiu gi sub influcnfa unei for{e mari gi prelungite, celulele dispar din
maturizare a osului, precum Ei rezistenfa mecanici a ;esururiior. spa{iul periodc.ntal; este faza dc iiialinizare, numitd astfel datoriti aspectului vitros, hialin, pe
care il capatd ligamentril pe preparate le histologice.
1.3 B.Reat'tie librclor parttdonte/c'. Sc traduce schernatic printr-o tensiune, o intindere de
I
DEPLASAREADENTAR.A.
purtea opusi dcplasarii ciintelui, gi printr-o compresiune de partea unde dintele se deplaseazl
Rcacfiile dinfilor Ei ale fesuturilor de susfinere. Aplicarea oriclrci for{e pc un dinlc -'ft,15itttrt,n f-iltreLrtr;fibrilcle cle colagen nu sunt elastice, doarlruparea lor irt smocuri,
supune schematic ligamentul qi osul alveolar unei prcsiuni de partczr oprisir fbrlci 5i uuci tcrrsiLrrri irp\)i in Iascicrrie rle llbrc in inrcliorul ciirurra cle sunt incolacite lc conferd o anumiti elasticitatc
de aceeagi parte cu ea. - Cprttltrt,.sitr.f ibrtlttr: sc ltrocluce prin rettrganizarea la nivel molecular.
pcriorlorttale opresc ntigcarea dintelui qi
Se admite, de muit timp, cd osul vecin dintelui reactionr'iizd la prt:siunc prin:'csorlrtic. i:rr riurp rirriiirr alrrnqiic srrLi corrprimrtc. flbrele
I la tracfiune, prin apozifie (fig.1.2.). ('itcapricitetca

piistrclzli clc a sc rclucc inrediat cc lcrrla inceteaz[, provssfl11d o recidivd a cleplasdrii"
t C. Rc'aclt ile osttlu i it lv'c't>lar.

A. Rcsorb ie osoa.s:i.
-llcsorbyia dirccti. in nronrcntul aplicarii forlelor dc intensitate scdzutd, se constatd o
crc$tcrc rapida a numirului dc cciLrle conjunctivc in iigamcnt gi aparilia a numeroase osteoclastc
I in iacunclc osuliri subiacent. I{esorblia debuteaza dupa cAtcva orc ai sc prelungeqte in mod
rcgulat, pc mdsuri ce sc mcnline forfa, producAndu-sc direct la nivelul laminei dura.
- : Resorbyia indirectd. La forfe rclativ ridicate se provoacd o hialinizare mai muit sau mai
pulin inlporrantl a ligarnentului, avdnd drept consecinlS lipsa instaldrii resorbliei osoase pe
t lanrina dura. l1 acelaqi timp, la nivelul corticalci dinspre osul spongios, igi fac aparilia zone de
rcsorb{ie osoasd, mai precrs in intericrul osuiui spcngics, in spa'yiile meduiare. Tot peretele usos
va ir erodat progrcsiv de aceastd resorblie indirectd'
B. Apoziyia osoasd ;i lesutul osteoid. Sub efectul tracfiunii, osul nou se depune pe
t
suprafnla internd a alvcolei. Apozilia osului de neoformafie debuteazdprin formarea unui {esut
dc tranzitie osteoid, carc reprezintd trama organicd pe care se va depune, ulterior, substan{a
minerald pentru a forma ostrl complet. El nu este resorbabil.
i
Fig. l.I . Reaclia osului alveolar ia deplasdrile Centare.
I in realitate, fenomenele observate nu sunt decdt rezultanta unei infinitifi de mici

modificlri intraalveolare, fiind mai corect sE se spunl ci zonele dc resorbfie sunt mai numeroase
D. Reacliile cementului 9i ale dentinei se pot concretiza prin:
Rescrbf i i ie radicuiare :
marginale (repararea lor se prociuce prin apozilie secundard de ccmcnt):

apicale ( nu re fac in totalitate fesutul clentar distrus)'
t de partea presiunii, ducind la o adev[ratd remodelare.
I
L
8/18/2019 Carte
Ortfficn&1 Ortodontie (3)
Caier dc iucriri trzcrice
8t
Dupd Julien Philipe, resorbliile zunt
mai irngr*rtante in func$e de vdrsta
crenul acestuia' cat dc lactorii locali, pacientului" de
$i la adult *";;..t'l;it ra copif ra ariumigi subiectri mai
redispugi, la acelagi individ la anumifi Mt;carca rJc
din[. -grcsiune (deplasare cotponli). Se poate realiTj_ in difbritc maniere,
Hiper.-ementoza Este destul de rara. anume: ;i
Diferitele stiri fiziologice, cum ar fi sarcina,
influenfe aza dezvoltinle dentare
odificirilor de ordin generar produse in in cacrul
org*rir*rl r.-"ii insdrcinate
Tipurile de deplasare dentarr- Forfele ortodontice
oroanei qi sunt transmise fesuturilor.de._sprijin se aplicd pe dinfi prin intermediul
ecanic astlel creat ;;; ;;;"""e.diul rddicinii- princomplexul
f- Poate ajunge, oupa -oaulii r"g;*." cu dinrele, l" oie.it tipuri de
eplasiri dentare. Astfel-se disting i"* ,ip*i de depla-"dri
versiunea _ inclinarea; denLare ortodontice :
r gresiunea _ deplasarea corporal

o
e
rotaSa - mipcarea in jurul axului;
migcarea de torque.
produce de necare dars cdnd
WF flVUU b --c
0,"," *l"o'if,ffi iItr;:::{::::r:J;Se o forfi se aplic5 pe un C
coroana gi r[drcina se deplaseazi sirnurtan,

dar in sens invers (fig.1.3.)
ffio r ? \
ffiffi
Fig' I'2' dcinclinarc a.din?ilorsub acfiunca foqcloronodontice.
luridiculaa A: ln sens pmximoqtmxund: q dinte
b, dinte monorudicubr. t, ln r"* vestibulooral^
Aceastd migcare se reatizeazE in

mod obignuit cu resorturi plasate pe
* X[*l'oo",i,I,:'J;J"ffi i:ilr":fil
;, ffi
t" ; *
tre mij r;
aparate mobiic sau
iml ;;'
,.e i mca ap i ca i, r
Situarea hipomoclionului depinde de

:
' lungimea rrciicinii, acesta urcind cu cdt rdddcina
este mai bine imprantati;
rezistenfa mecanici a
fesuturiror de susEinere a dintelui;
r intensitatea fo4ei, prin accea ca modificd
,. rist"nl-uiueorari (prin flexie);
tipul de depla-sare realizat.
ccntn-r de rotafie se situe."'d inrre
,.or",",lXJ5radicuiari' rad^6cin , aproximativ in
mijlocul
2. MODELUL lN ORTODOTYTTE
2.1 REALIZAREA AMPRENTEI iX

ORTOOONTIE
i
I Pentru obginerea unor modele ortodontice

lemente subordonate scopurui pentru
o arcadele dentare;
corecte,. trebuie ca amprenta
care este efecfuatd,
$r s'srrrv.
v' anume:
sd redea cateva
I Fig' I 4' Miscarea de rotalie. A" Deplasarea dintelui

sub acliunea fo4ei oftodontice. o arcadele alveolare in intregime;
I B" Modificarea pozipei fibrelorparodontale
in miscarea de rotalie dentard. '
}#:fH:;
*"t'
care interfereazd cu arcadele dentare
sau arveorare (frenuri, bride
sub acest aspect' amprenta in ortodonfie
I
este o amprentd extensiva gi,
coeficientul de deplasare dentari. Poate rebuie luate mdsuri speciale
.u ,.lu1iit.- oblinuie prrn u*ir.ntare din acest motiv,
I eplasdrii dentare
actcri: for1. aplicati, vdrsta pacientului. Aceasta
fi considerat
( I mm/luna) (walter, chateau, Ri.k.i;;J; acestaca un coeficient acceptabil al
infr;.;;;;rd
esre depencrcnr de o serie de o. oorrf,iTllT::T#cadelor
alveoloden,.'. i.;;;;;^;;'""omarii
sd nu fie alterate_
urmeazd o ahumita secvenrd
a aduit, ligame.tul periodontal flind t"ui p;i;;';;i;;;".dt coeficienrui cle dcplasare. Asrf.e I,
I
i
' medicul explicd pacientului confinutul.gi
la copii iar osur mai dcns, rara tehnica operafiuniror ra c'are va fi
eplasdrii dentare va fi nrai micd dccdt
to .opil.
tiliza un limbaj aclecvat v'rstei micului
po.i*tl,"r. va incepe intorcleauna supus ( se va
Acestc considcrcnte dc orrlin gcncral rcadci inferioare' aceasta fiind
murt
cu amprenta
*registrd'du-se o scrie intrcagi dc vaiialii inclil'iduaic
vor avea datcrate,
un rrsunet alegerca Iingurii: dup'I o prcalabild -ui ,so. i.'rJ,p"i.r,
I pe pc
terenul pacicntul.i. ' inspecfie u orJJ"tor, medicur
I
I
dc o parte, condiiiiror robatd in cavitatea bucarS a pacientului, arege Iingura caie esre
osoasi, tip constitusion.ri, st^rcrurd in
::1,""ffi:,:iJ:'ff:#il::li:".. osoasd), cdr si mocietului - lingura inferioard: dupd introducerea
ri
feiur urm'tor:
i; ;;;;;rtea bucard, se ageazd cu por{iunea
I nferioar[ peste zonele retromolare, pe
arcadd' pentru a
."* ,..CriL sd re cuprinda, dupe care se aplicii
I.3.1 urmdri'ri-..-rrr"#arcur dentar este cuprin.s
I EFECTELE NEGATIVE ALE DEPLASARII
DIINTARE ilrt*lJ,:t" in inreriorur
- lingura superioara se alege asemdndtor
cu cea inferioard, urmdrindu-se
I ln general' deplasarea dentard in condiiii normalc pe arcade, sa nu uasJl';';; in acelagi timp
ar trebui sd se desfEgoare fEr6 uortu poruiinu,"ru. ronu tuberozitari
odificdri nedorite' Dar, se citeazd: resorblii
mici ale .",n.n*lui pe parfile laterale ale ff'#;lXJ:ff:,'irl'"0
9i resorblii radiculare apicale - o probleml de mare g;;;;i. r'dacinii Mici modificdri are ringurii se po.t face_prin
are au suferit migcdri de translalie sau.care. - ce por apdrea in speciar Ia dinlii datd cu proba lingurilor, in cavitatea
ajustare cu un cre$te de tip crampon.
orticala vestibulari sau palatinaiS a osului
in tiripul deplasdrii r-." rpriii"it cu apexul
pe rebuie executate' de introducere gi
il;;# r*'i.ugin."rx 9i ix at migcariror ce
cntru a permite refacerea cu cemenr
utu.oiu..'i..o'rtu i*pune cprirea <ieprasdrii
dentare nei proalveoiodontii. amprenta
.*t ug.." a amprentei din cavitatea "iit"*i
bucald. Astfel, in cazul
secuncier, mdcar- pufiut, ; up.*;r;i;;;"r.
r-^r uu tr"uul d.r;;#';# o,r,ut de abia dupd aceea in zona
Reinceperea rontali' spre a evita ieteriorarea sa
ratamentului se face numai cu foarte muitd prudenfi. in zona anterioard.uisiruafia
etroalveolodonfie, cdnd de.sprinderea amprentei trebuie atuta int6i in zona frontald.
se schimb' intr-o
rearea retenfiilor suplimentare pe portamprente
aterialului de amprentS, deoarece are cl scop retenfionarea optimr a
campurile ortodontice prezintd,
xcesivd (legati de de reguld, o retentivitate
lumeSoasele
mprenta va fi ?ndep5rtatE
malporigii ei ir.;;s*;;;.j. art ;;; ii?"*,ir"ie faprur cd
de pe u..id.,. iii"o tr*1i"-";;'1"
marginire acesteia putand
zone cu mui murt de r'o-LI';- Sanerl
|o?J:iilfililil1,'lJ;re rurut".iuiuia?'ffi,"n,8 trebuie sd
un al heilea moiiv il constituie faptul cd, in
ortodonfie, amprenta
l:,il"":#L:g:lT:i,ftllerur
de r,.; b; ;-;""il;ii,",e .i".,*.il;"donticd),
se toarnd de doud ori:
iar a
rtodongle [hie{ de iucrdr oractice
cele mar bune retenfii re oferi
,Tryr,"^gu g1*i,
*f
li8ffi?frr:1i5,1'ffi'yl p"**pre'tei. s" u-tiri'"# eiTig*e
zone de retenfie intinse gi *
benzi pdnzate adezive,
care se
e
ffinT::":.:'frffir1#}j H,iffi;Jff;:j:if," in raboratorur de denri,,;i
mai pot n probate in gura sd aibl o rezisten{d suficienti peniru 'ehnic'
a nu se sparge.
'"**iJ,T;i:#
Materialele de"Tffiiffii:L,ni::'
pacienturui decit sub
rare.
In acest scop soclui modeiul'i
d" 1u..,, u,li;; sr fie de 1,5-2cm, in ge'eral
amprentd cele t"tll.:yt9 sunr din din ghi's
roare aspectere- pot fi gr-upa arg'nateJor, care
forosite pent*rri*"rii speciare 9i corespund sub
-"tiliur" de tip siriconic-
lehnica de amprenti-
-Se ir MODELUL DE RECorvsTrrurRE ptasrrcA
.",lffi"ri;** si;t111'ffit1f;1ffitrjflxlH;ffi'i*
23
rabricanturui
pacientut este invitat ei se Modelul de reconsriruil
ridice ,,.Tou *ii;il;;i"*u
$i, pe mdsura a.
Rlasri.a t.:gllil de set-up diagnosric, fie.2.1")
= un morlcl
tr3i?."ffi'tp #:n:*t***'*#fj#i"?ffiff.mi,#r:fr:,; ;[:H:"XT#,'il' ill il ffirli
;X.?.'trllj:i,,':
ol' If"o, i;,,*" ..Lq,
",
idnc i
un u i t
i;
' Iingr*a este menfinuti de

rini in gura pacientului gi G;,o: cu 2 mdini,'int oduca'd
itg"*r *oo i" degetul ardtitor de ra
fiecare
pe -argirL inr""o*a
"**?Jrr, a mandiburei.
:'Tffi ;,l?;ul*:13,-r":1"^**t*;dnffi ^.iirun"ii"ai-lipusin,,cuminri,,
"
t.
i.
o
*x?","$ :"-,fr ff:T:"l;'ffrx;Hffi ;;, ff;,T,,1.T:ffi ,iu,or,
in accst moment operatorul .laira
r ingura ar unecd sprc
bu- ,up..,:ooJu'nu.rcnturui
;;;ffi ;?:Hl:,T
cu trc{.lctt
i
f,
P " lffi fiff ,il:I#X[::li' f; :I :
*"-",".1",
"l ^
i n i i s'li ng i s i
impinge rp.* air,ut, p6nd in aplici lingura complet gre-arcadd, dupd care o
t
F
f
L
. i:ilacest moment pacientulp"riri}itj;Itt*'
in este invitat si execute
F n
#:?lr$:#;:,f ,lf ;**"ru:fi::#"Xll*'.:',:T"T:iJtl,n::;i
Fb.2.r. e
"itff
","*,-?iu*11:'il[]lJ;l',",f:iiil1*#Tfr sp'are si controratc (dinsi,
proccsc inghc:;uire dcntad dc srclut
_ Spitarea .mprenrei sle a."-lu';;';;",f:,::"::r. ",a[iiiiirii* tumati.
a" p" l;il; # j::'hHLT::'# Indicaf ii:

ffi:l''ff'T-inatutui
De muite ori, din con.sidercnte
#l''frTTff'#H;':'f la inghcsuirile frontalc inferi
obiective sau din gregeri intre iepmii;;#ffi'l"jiJl,T,l,*'j:[::":l;i,:i::,;-:anre dentodcnr^rc (neconcor<r,r,1;i
rezen ta diverse imperfbcf iuni ptuino de tehnicd. nleriori):
rrrrLrrrrrr,,'
I "pli""
i**i"rt", vestiburare, il"lTt#tTf.fj
pentru alegerea celui mai indicat
., djntepentru extracfie (de excmplu,
*:i"'."Ji:f$;:m";:il*:"J,TlT:j#tT,'J'T"*'Loour ,**i' ,il;ne ra raritudinea
Iateral, o."irur- Jl,"
ateral, premolar I etc_). incisi
rncrslv central,
se vor tuma douf ninduri
.I rebuie pregdtite"
J" too"r" ai.",*nio, tare. pentru Realizrre:
socrate +i "r""*"r ."ju*," a putea fi utirizate, moderere
miciie ilp".e"1iuni dare &rTlprentareaarcadei;
ro spllarea urmelor de salivi din amprentd;
'€
I.:
de turnare.
f
t
22 MODELUL DE LUCRU o indepartarea excesului de apd; r
o turnarea coroanelor dentare dintr_un
.
L
t Modelul de I moidano dur;
' ::::il:a cu un instrument bont umezir, in zona in care urmeazr
:
m anewa ** J'T,[:i"'+::i:"1'ff ::lr:.H$".:'j

ii o executarea "utror operafiuni l; T,lxffi _ i ortod o n t i c ;
sd efecrudm
tehnicc dircct p"
m"e'ur*l'o"r"no*,
r u
r realizarea in restul arcadei a unor reten{ii
a "r prin striarea cu un instrument
ascufit;
c.*
Ortodonlie Caiet de lucrdri practice

dupi intdrirea ghipsului, se aplicd un strat subtire, uniform de ceard

topite peste zona in care Realizare:
se vor deplasa dinfii;
a dupd rdcirea acesteia se toarnd restur modelului in mod obignuit;
r ampr€fitarea modelului pentru dublarea sa;
a la demularea modelului, coroanele dentare din zona separatE cu ceard

o demularea modelului;
restul modelului;
se vor desprinde de o notarea pe coroana dentard a dintelui a distanfei intre fafa ocluzald sau muchia incizald a
fiecdrui dinte gi soclul mocielului;
se noteazd identitatea fiecdrui dinte pe felele lor vestibulare;
se separd fiecare coroand dentard in parte din fragmentul desprins,
r s€ practici doul secliuni verticale gi una orizontald, desprinzAndu-se cu grijd potcoava astfel
fEr[ a reduce l5limea secfionati (fig. 2.3.);
meziodistalS a din[ilor separati; se sec{ioneazd dinfii fEra a afecta dimensiunea lor meziodistald;
dinfii sunt repugi pe model prin lipirea cu ceard in poziliile iniliale, folosind
mocielul
.. partea apicali a dinlilor trebuie prelucratd asemdnitor cu o rdddcind conicb de dinte
obiqnuit ca reper.
monoradicular (trunchi de con cu baza mare la nivelul coletului gi baza micd situata apical).
Aceasta este necesard pentru a putea repoziliona din{ii prin rotire sau inclinare fErI ca
migcarea sd fie impiedicatd de muchii;
o dupd prelucrarea unui bloc dentar, acesta este repus in pozi;ie corectatd pe restul modeluiui,
mdsurdnd ca distanfa intre fafa ocluzald respectiv muchia incizall gi soclul modelului sd se
pdstreze (hg.2.a.);
o in situalii speciale anumili dinfi pot fi plasa;i mai sus sau maijos declt distanfa inregistratd
inilial. Aceasta va insemna cd positione rul construit pe acest model va determina
ingresiunea sau egresiunea acelor dinfi. Fixarea se face cu ceard, care va uinple gi spafiile
rdmase dupd subfierea p54ii apicale a blocului dentar.
Fig. 2.2. Modelul de reconstiruirc p/astictl cu

simularea extracli'ei unui incisiv Si ulinierca
elorlal li dinyi fronta i.
in cabinet, medicul va simula "extrac{ia" unui dinte gi va rcaranja dinfii rtmagi

fixdndu.i
cu ceard, astfei incit spafiul sI fie inchis integral (fig. 2.2.). Simularea se poate
face gi prin
taton5ri succesive, pentru a se face alegerea dintelui a cdrui extracfie va
crea spagiul optim
pentru realinierea celorlalli. Fig. 2.3. A rcada dentarl tumatd separat sau Fig.2.4.
Fig. 2.4, Modelu[
M odelut de set-up
set-up.
seclionatd de pe soclul mode ,ilui
cu t rasatea v iitoarelo r separdri ale
dinlilor.
Modelui set-up : un model de2.4 MODELUL

reconstiruire SET.UP
plastic6 Mod de utilizare:
la care aproape toti dinlii sunt sec{ionati
de pe soclul modelului in scopul de a-i poziliona tridimersional cAt mai precis. ' r Construirea acestui modei "corectat" va permite ca positionerul confecfionat pe el sa
Indicaf ii: reproducd micile corecturi la nivelul arcadei. Positionerul fiind modelat dintr-un material
pentru confeclionarea unor aparate ortodontice Cenumite "positioner" (realizate elastic, se va mula pe arcadele pacientului in situalia existenti, dar va exercita mici presiuni
' materiale elastice asemdnrtoare celor folosite de sportivi pentru proteclia
din asupra dinfilor peniru a-i deplasa in direc;ia in care pozi;ia a fost corectatd inainte de
arcadelor
in scopul de a irnisa anumite pozilii dentare, cdi gi pentru a pdstru rezultatul o.nt^r", confecfionarea positionerului. Este important si se refind cd aceste aparate nu pot deplasa
objinut la sfErgitul terapiei ortodontice active).
t.*;;; dinlii pe distanfe mari gi nu pot efectua in general migcdri foarte ample (de exemplu, derotdri
de 30'etc.).
%,
Caiet dc lLrniri practicc
3. APARATE ORTODONT-ICE MOBILB

elementele de ancorare
:
elementele active.
3.1 PRINCIPII DE RErrI.IZARE
' Aparatele ortodontice sunt cispozitive

care se aplicd pe. dinfi, alveole 3.2 IIAZA APARATULUI
gi maxilare, cu Baza este constiiuite din placa palatinali
5i < czvolta'"" upu*irluiicnto,nuxirar sau sau linguald.
;::,tT;Y":"ffi;;:tt"" de a preveni ori corecLa Baza se intinde la maxilarul superior:
sttgitol, pc iinia median6, de la nivelul dinfilor frontalipinr
la intcrsectia liniei
Materialele de confectionare. Materialele tangenti la fafa meziall a molarilor de 6
ani,
din ca re se
fi : executd aparatele ortodontice pot
de-a lungul atcarrei, praca sc extinde
cie o parte qi de arta, pdni la
<linte prezent pc
" aliaje de crom_nichel (wipla), elastice
sau neelasricc,
arcadd (fig.3.1.);
" aliaje speciale de crom-cobalt, care permit
sudarea sau Iipirea, ilrd sd-gi
tn sens vertical' in zona frontalS lorma contacrul
$i placii cu dinfii sunt variabile
piardi caritalirc
lastice; acestea se folosesc in
construifii fixe, mobiie sau scheletale e scopul terapeutic urmrrit- in laborator, baza aparatului se construie;tc p1ui in tunctit:
acrilate au'topolimerizabile,-baropolimerizabire (aparat tip crozat); nci:al5 (fig.3.3.); ia muc5r,,
sau ternropolimerizabile.
Aliajele de crom-nichel (wipla) uu
capaiuio *.paooire foarte;;.., datoritd cosrurui ':"'r:,fr?:#:placa se extintle pe fafa oralS a dingilor pand la unirea rreimii meciii a dintikX
h";:::'i:":":11;"i",1*:r3':fi fl*{;ffi.-'",fr;""., up.oup. in'io,,ri,u,e scopur'or Placa va fi dccoretatd spne a feri parocionliui
inarginar dc {raumar,isme.
Tabla de wiplo' carc se utilizeazd la confccgionarea
tanfarea diferitelor eletnentc inereror ortodontice sau pentru
accesorii ut* op".o,"t;;}*;.
"'rstruitd qi una matS' cca lustruitd. Ea.prezinri de r0 nni, o fafd
ucal' iar cea mati va favoriza occrcnti
dupi- confectionarea ineruiui, ";i;;in contact
va veni ,/
cimcntului i,, n-,unr"ntur fixirii cu mediu
pc
auxiriarc, rorosincr r"i,r
::.T: :l[:li:ffi;' n:f "ilr""ir
pe dinti.
d" ;;pr;,'J*i"'nu, accastrj labri
utiriza divcrsc \\\ w)
\s, rSli Ks)
A*a
ar
variind
t#;;::r:yh.cu secliune rotundd, drcptunghiular5,
sdrma de wipra, intr-o garnd foarte

ovatS sau scmiovati, cu dianrcrrut
rargd, arc lrei caritdli dc erasticitatc:

\W. fvilh ,\Vl
_-__i
sirma moalc, destinatd in spccial cxecutirii ['ig" .].1. Ertinden:a .ragitali tnnsvcnali
Si Fis. 3.2 Ex r , dc' rct xt g a I i g i lra.r t :; v. c
ligaturilor r; a / i
sirma tare' cu un grad relativ dc elasticitur",iororirl, in cavitatca bucali;
c bozei apanuului superior :
' dc
ru ausca,
accea, pcntru La mandibuld, placa este limitata lingual dc jocul
bq.ei opunt ului infeio r.
asive (0,9_r,2_r,5 rnm) (aparatcle r*r iz;trcaaparatcror
p"nrru real plangcului, pc carc
dc contcnlic); jcncze (fig.3.2., 3.4.).
' cu cea mai largi gami dc utirizare; In gencral, atit placa mandibulari, cdt gi cca
:i#:"1:il"0:t"ttici' esre forosiu ra conreclionarca ma.xilari au o grosimc dc 2_J
;*:il il"*ffi
orall fiind lustruiti.
vc r..
ff ::
"ffi:,;il".:,::Tr* :
o ix'"oJil"f :
ac
ffi *,
ri r
I
Sdrma "de
""
rvipla cu profil oval, scmiouur ;ir
.rr-rcmirotund dc obicci la
dc imobilizo'" ,ou tu .onr..g;onorll'
;:iffi;::*'"'ot oiu"rr"ror"r,"-ioilriri
dispozitivc auxiriarc are
Rdsinile
acnlice joaca un rol <Jeoscbit rcalizarca aparateror ortoccnticc. Tehnica
W
in
:ilffii;tJ,Tj:i:: il;|,".:,'." din acrirar ,.,.,,,opori,n,.*luir ,, u,"o*in, i"i,i,,","r cu rchnica
descrie ffit#.#J*JgooNrICE M)BTLTLABILE. La apararere mobirizabile

se pot
Fig J.3 Limitelc
" baza aparatului, in plan vertical ale pldcit
sulrcrioare in zona antericard supcioart.
frq 3- o Limitck. in plan vertical
ale plicr,i
tnrenoatr in zona anrcrioari inferioeri
L)rlqhnlic
Caicc de ltrcr:iri
rrericc
\]
t .1
se rcpctd
o*' uncigrosrmi
t "n."uoo;91;1a
ermanen* il
'i:.r-li11rca
+ ri"ffi:ff:X'r*::"i fr#fit;f"ti"o","
or da un as;rect neplrcut- ' - *' -r'qr r;il rn masa acrilatului
rup*rup
_a
;,*
bazci dorirc. l.oari
l""o
operariun*r
de richid
li, u"n* cretoase,
.st.
irr
J
aturarea cu ti.t,iA 'uu rlr cc
se continud a ln*-un
intr-un
ldcii devine ugor ritm relativ
opac. relatir lcnt' pdni c6nd aspecru
hansruci<J
n aCeSt momFni h^r.-r._r ar
fig' 3' 13 P,acd ri 2,r-2,iu.il:;rili:lfrT*ffle intiodu-s intr-un vas
de presiune,
' hnguald seclionatd panmcdian' a, scc{ionatd
unilatenl,. 2.Tehntro Irrri,, ""l"jijll*^ r- -vru'v, r<r
ia uo te
rcmpeftrturi =40" (.
b, setrionatd birateral Se obline intr_un godeu
simetnc_ o c;rntir
JJ, *", i.til" $ #: .,
'iriestecareu in o..O^lai-
j; ilH
:jF .#iil;f ;lTffi.**- l;1,;,1* si se tragi ;-;
ri i be c-u c d r ic d, p r i,
Modul de acfiune al
bazei aor cu ajutorul rputrr"i
; ; J"#,T
t
I rtodontic exerciri in jl'IXl
ro4". uta-t;il:u[il"f;i,ilI a. fir-e j
rli''".'"',"rio"
a*iv, baza apararurui e, u,..,'.0**, i i:: j*r"' * la *;:il:,; ";
l
I i
I
I
t
lveolar' prin intermêairr
pe.lii* r':tur' Iorle cc ::rJ1:":-.:ll"l,]"i p..io.tului ",
s s up ra ra
'?'
l
struclurii osuhri (fig.3.r+,:.ii.l.' "rit, dererminj moainceril,li

determina rn".::o*rulu proccsului
I
I
"rl" il;i.i dinlilor gi arc ;{i""1"'":1::;*"T##n:;:"i."i',".sau a,e zoncr,,r
t
I
I
- ""':;;frt1xT:"Tr:{;::i1f
pulbcrii ur situagii' in zonele
-""ir""",.1'" *ur" apiica
lI "lirrra"if,."t"t'" materiarur prin rehnica
pc moderurui, sc morrlr;az;
:T:-.yfililT;.::':l''
candrare d" ,";;;;.:.ttiritd'
-suprafafa
urmind ca in ,ltirur'i,,,,r"", cu un exces rr.: iichid,
t"^ r;r
paratul se introducc
in vasul dc prcstune,
"*"1r,-, ,l fi" I*rr*it,r .,,
Cc_a dc_a Z_, ,"i^,^"r,"^l^^_", uc ca irr lchn.
apararcror, o" o*ri,o1"':il:nffi avanrajur
"uri."i;""'"i'::i:::::';llt **no.,e
ransluciditat"n aparatelor poate
_ ar* bazri'r
W
. Cca d"_;;-,,"o r^"_*:;:: ajunge chiar la transparenfd.
nonohrrr (uo-:
nionoblcrc --.
tt^-l,tehnici "vse utilizcazi
uttttz.)itz'Ir curent in rcali;zarea
(vezi.Monobroc). ne, ,","..-^
aparateior
Fig. J. I 4. Dcscontpunen
"--"v" rL*{r{''
tuurici.i*naie
""'ulaic oc)
tir
confcclionareabazei
afwatu/
alzrtul orttdonttb ^^ ^
orttult,nti^rrc
:B
4clor e.<ctritatc de dinaciraoilronnrim-;_,.t:,
su'"''t'v'''\L'R:tIalc
ptlathtatd a dinlilor
fiontali. p#;bI;::::"f
", c, c.,rnpo n cn 6
ii,t':i:;*:::'j:':
stc predispusi la
reparalii.
-vl"rur lr'
'..lti" ";r,;;';:;ff'::::i::::f:1ff:1|'inconvcnienre rnajore ,rarori,;r
'uo accst aspcct' utilizarca maferiaiulut;;;"#n:::Til
o rtodon ict,' d ;;:#: :: :v;
3.3 ELEMENTE DE A Ncoy*f,l,i:1yJoLo

NIOBILIZAI}ILE R oRroDoNrrcE
Realizarea bazei 3.3. r
termopolimenzabile, aparatelor
foropo-ii;;;;" ortodontice poate fi tlin acrilare aul opxllimeriinbile,
baropolrmerizabile
ffi;tl:il^
'sau *i,tT:a croserclor de sdrmi esre nec
sa. 1: sc
nu
aparatului rnobit indoaie sdn
zisd a ff|fr;:,,}:r] din rd,cind bal, jij,"
ll,ij"t11"_i'e
cnsrarini. -;i;" il:::ili,:jTJ
sdrma de mai
;;;;::.T:1,]ir11i seama <ie urmdtoarcrc reguii:
care c.q.r
';:*il:""'ilnT;; fi :;'Hff
f
"'""*l: lli;;;;";; li, t'e" 'rreoarecc apar de-'vvt'urrr
*',"
'' 1.11., ",,,
rec r'
";;;{;;::f:#ii i|i,n:::;i:t:i:{7,,.#ffi
Ia ura din exrremi,asir.
sdrmd, care devin
T'-1*t':i..
il;;*ftTl;ffi
,'::r--lfoloseasci.r"$ti;;;;,H;i':".
in
ilffi#:|,i#i::-*"
iocut;;;j;#i::tf":,,f:
uv
metaiului;
care au muchii.
I
muchii, deoarece
dcoarece acegria
accaria rasd
rasi cresr;irurr
u*.i;;;ffiilffrtdif,n'iHl;;"l,ll3:.X,,""1.,,,:i::,pornind 'ururua reztste;rfi gi de i
de
sd
*:,1ii
flcuti
fEcutd igi
;#" ;;il1ffi"il'Hr,:'
nu se incilzeascj
_Tu,:"tJr
isi pierde
nier.ro -,....f,11Tu ,h;ri j::::trcre
inainte sau in
;;;
a underor erasiice;
relucrdrii, deoarece
elasticitatea;
::ll se indoaie
rruudr(j treprar
rrepaat.$i
;i ln unghiuri.rofunjitc; in caz
"liuj;;;'care csrc
nstaliniqi calitdlilcelastice contnrr
;onher sc
sn deprcciaza
.t^__^_.
ia locul indoirij /fic ? Ir<O.);r.
indornr (nS.:"
:4
-_{=-_
Ortodontie Caict de lucrdri
Ptactice
necesita exisrenta unui spatiu interdentar, deci cel pufin a doi

dinli vecini, de preferinld in
dentilia definitiva, dar poate fi utilizat gi in cea temporara;
.
o
avdnd relativ puline indoituri, se fractureazd greu, iar repararea
cabinet;
trec6nd prin niEa masticatorie poate realiza un contact prematur
ducdnd la indlfarea de ocluzie sau laterognafie, motiv pentru
lui poate fi executatd 9i in
care se
cu arcada antagonista,
cere studiu de model al
J/ __-_q
in vederea plasarii corecie a croqetului;
I ambelor in care se urmdregte inallarea provizorie a ocluziei este posibild prelungirea
arcade,
in situalia
ocluzal6 a pldcii, asigurdnd in acest mod posibilitatea utilizdrii
ce obiectivul de inal;lre provizorie a fost depagit.
Acest lucru
aparatului ortodontic ai dupa
se rcalizeazd prin indepirtarea
d
din baza pl6cii a porliunii de pe suprafala ocluzaid, aparatul revenind la forma initiala' ig. 3.9. -
Varianta originald, aldturi de ansa Stahl preconfecfionatd'
pdstreazd o ancorare permanentd de
Solufia are avantajul, iala de alte moaatitali (gutiera), cd
calitate foarte bunl a aparatului'
Activarea se face irin cobordrea ansei acestui croget intr-o zond
mai retentivi, plasati
mai aproape de baza spaliului triunghiuiar'
l Fig.3.t0. Crofet Stahl intorc. l, ans[; 2, bucld;3, reten{ie.

I
l'ig. J.8. Modut dc rcalizarc a crttsctului Stahl

Acelagi efect poate fi oblinut realizdnd un croqet Stahl cu ansa inversatd (fig.3.29).
I
Crogetul in "delta" este tot un cro$et ocluzointerdentar ca 5i crogetul Stahl utilizAnd

Realizarea croSetului Stahl (hg'3.27'):
I
treptat pdnd la oblincrea aceca$i zond de retenfie ca si acesta (fig.3.30.).

incepc pi-in confec[ionarea ansei circuiare, care este inchisd Deosebirea dintre ele esie nivelul ansei, care este de fcrmd triunghiulard,
la
I dimensiunii dorite ; asemdn[toare literei grecegti delta. Ansa este plasatd cu varful spre spafiul interdentar
gi baza
crampon se indoaie sdrma
perpendicular pe planul ansei 9i linAnd ansa in vdrfui cleqtelui spre mucoasa jugald, sprijinindu-se cu cele dou6 lafuri ale sale pe fe{ele aproximale ale diniilor
I
astiel incat uucta ouginutd sd aib[ inalIirnea Ei ciimensiunile dorite; pe care se aplic6.
se aplicd pe model gi, menlindntju-se in pozilie corectd,
se marcheazd pe coada croqelului ' Aceastd dispozitrie permite o angajare mai profundd a ansei in spaliul interdentar, deci
I zona de pliere in Placi; utilizarea unei retentiviidli-crescute, cdt gi realizarea unei bucle elastice de dimensiuni mdrite,
in aceaitd variania, capdtul sirmei care formeazd ansa este la distanfd de suprafafa
I jugale; fird ca aceasta sd lezeze mucoasa jugald'
vestibular[ a dinfilor gi pbate determina lezarea mucoasei gi are aceleagi caracteristici ca
Se confeclioneaz[ Cin sdrm[ de 0,7 mm diametru, elasticd
Stahl cu ans[ in formd de sferl
I pentru a inldtura aceastd deficienl5, s-a imaginat un croqet gi crogetul Stahi.
plina metalicd, care sd nu retenlioneze atimente in interior 5i care sd protejeze rnucoasa
t jugald (fig.3.28.)
I
I
I
Ortodon;ie
Lhief dc iucrnri praclice
l0r
sub denumirea de crosct univetsaf.se

sermn.:;:;HtiHHffiffi:ut confectioneazd ttirr
Fig, 3.1I. Crqetut -delta'l

in t' ansd;2' bucti;3'
@ffi*
'*'*;o'::no;t
AsPectele constructive 9i modul de
realizare ale crogetului "in delta,,sunt
(frg.3.3 evidentiate in
'ri;I;,,ir:::1i#; l1#-i,Hi:'.
Este alcituit din:
" doui anse ovale' care vin in conlact cu fefclc
prcximale aic ciintelu{ unite vcstrbular
o4iune de sirmd rectirinie, ra di'tanri crr ,
de fapr vcstiburara;
* ceie doud ansc sc continur in scns
Fig.3.l3l- Asryctul crc;etului,.in ticjra,l a: ocluzal, ric o parte gi de aita cu c6tc
," t: f:ig- .1. t22. Crosctul Jack^son. raverseazi planul de tx;luzic prin nigcle o bucl,i, r.;rrr,
dc sc.mt7rclil a pozitiei ansci I, ansa; Z" bucfd;3" ma-sticatorii
tnterdcntar b.-Schcnd conslrucrivi a in spayiu
,*t,.ini 'ana dc rctcnlic utiliz;rtf cstc consrirrird dc di;";;-r{,
;;- ien,ind cu rcten[ii placi.
?r-r
ansci crosctului .?n de/ta-. iiirer-ali sau fronLali (fig.3.33.). s:svar ;;"r-;;;uic a'e ,i.{i,rrrr'r
C:u-actcristici:
@ este foarte rarg utiriirat in stabilizarea
ap:iraLeror orl0tjontice;
sau cnogetul inelar sc confcc{ioneazi e poate fi utjlizat pe dinf i laterali gi frontali,
,,"*"*llTljul din sarmS de 0,5,0,7 mm fiind singumr croget care asigurr accst rucru.
_Jackson se accidcnteazi rclativ greu, repararea
sc facc nu*.ii pc mo'cl in laborator;
Alcituirc:
o " po4iunca de sermi rcctilinic carc continui cctc doui ansc vcstibulare" ncavind
porliune centrald
- - ansa dispusi subccuatorial,
intim adaprati pc suprafap dintelui; lastic' nici rol in stabilizarea crogctului, poatc .ici r*l
prclungiti de o parte gi de alra cu dou.i
aceasta este ccesitilile cl in ice (cdrlig,
p.czcrrtu *"i multc fonne, in fu'clrt.
rrr,
rin nigele masticatorii, sc tcmnini bucre,Le;";;;;ranur de ocruzic buton);
cu retenlii Eise fixeazi in pracd-
este retentiviLtea anatornica vestibutari
o",**?11,::(r;::T1;utilizati a din[itor larcrari din
Caracteristici :
r blocheazi eruptia dinfircr pe carc
se apricd ,si deprasirile lor in sens proximar;
poate fi aplicat, deci, gi pc dinfi izolafi;
. s€ utilizeazd, de reguli, pe dingi
definitivi;
o prczinti dezavantajul ci produce inclinarea orali a dinfilor
etsntivitatea gi, deci, eficienla- Din pe care ib.apiici, pierzdnd
aceste motive, este mai rar utirizat_
A
Fig. 3.15. Variante ale czoSetului Adams

(A,B) (dupd Adams).
I
I 8/18/2019 Or:rxionlie Carte Ortodontie (3)

Caiet de irrcrAri prac,jce
I de asemenea, la nivelul s5u se

arcuri 9.a. (fig.3.34. A, B);
ot suda diferite elemente auxiliare, cum hr fi; tubugoare,
pl:'lU
MV S1
I
I r=T
I
@ffi w@
I
I C D
I
Fig. 3.35.C: Timpii de realizare Si adaptare a Fig. 3.35. D: Obyinerea croSetului Adams cu ajutorul
croSetului Adams. l, ansd; 2, bictd; 3, rctenlie; 4, cleStelui specializat in acest sens. l, realizarea
po4iune onZontald. po4iunii orizontale; 2, obyinerea anselor; 3, realzarea
buclelor; 4, adaptarea croSetului pe dinSi.
I
Fig.3.34. C: Fi.xarea peporSiunea orizontald a croSenlui Adants a unui cdrlig, in t,ederea derottini sau a
I aducerii pe arcadd a unui dinte . I , crcSet; 2, cirlig, 3, dispozitiv elastic.
poate fi aplicat pe dinfi izola{i, cdt gi pe arcade integre, monodentar sau pluridentar;
Crogetul Schwarz (crogetul in ,rsigeatd" sau in ,,trefli" ) este un croqet pluridentar
put6nd fi aplicat pe 2,3,4 dinfi. Se confecfioneazd din sdrma de 0,7enm diarnetru, elasticd
(ng 3 36.)
I
Denumirea sa provine de la forma ansei, care cste romboiclali, asemdndtoare varfului
unci sige[i.
I
l
I
t Fis 3 16. A' variante,,,,-,7,::,:,(;:::,T;i :;t#:;in erupvie B ta nivetututtimitor
I r
o
blocheaz6 egresiunea dinfiior pe care se aplicd (fig. 3.3a.C).
in situafia utilizdrii lui pe dinfi frontalipoate deterrnina inghesuirea acestora (fig.3.35" A,B).
Activarea se face prin cobordrea anselor cdtre coletul dentar ?ntr-o zond mai ingustl, in
I
sens meziodistal al coroanei dentare. Realizarea croqetului Adams poate fi obfinutd pe doua cdi:
1. Cu ajutorul unui clegte universal (fig.3.35. C).
2. Cu ajutorul clegtelui crampon (fig.3.35.D).
I
I
I
t
OrtocirNrrie
ieiet de locriri g,racric-e
planul anselor este cucrat pe diametrut

mic al romburui
h" p..p*nJi.uiu* l/v il#il';:;i,;:,i;"#,'"::":,:'**,f:p::lTi,:n.c
;;' rlruvrrrrre
Pt
porfiune impreuni cu zonclc ac legatura
(r,\IlIluv(.:l;uale spa{iu ui interdentar, iar cealalta
a an1i.s3 I cu ajutorul clegtelui se indoaie prima a
$i doua porfiune a sigefii, sc i'chidc sdgeata, so
se fie paralele cu mucoasa
/lvoJo fixd, rizontalizeiua portiunea de sirmd urmrtoare
crdarea anselor croqetului se reafi)eazri dc rr^d' gi se executi urmdtoarm sdgeata;
obicei in cabinet
a fost numiti improoriu acfivar. Fq a.o i-.x r-^-. -- .cu
ajuto-ru| unui clegte special gi " la incheierea acestei etape se continui
prin spatere uitimutui dinle dc pe arcadi,
ezial' bra{ul cro$ctului fomteaza o bucii
"rog"rui irr
tffi-ffi,i;*:*::::"::'l::::R:':*::.*;o;;;;;;#;""##:"*:;ffffi
ormaf i unile moi (nrucoasd gingi vald gi jugaln). i:i intre canin gi premolaq
vcrticali cu carc trece prin ni;a rnasticat.rin
utilizati esic rctenti'iiatea in sens verrica
spariutui inrerdenrar.
s in sltualiile in care prin aceasti nigl treee
3ffi["r|".llri*t" a qi arcul vestibular (.yezi elementele activc),
rogetul se adapteazi primul
a oferd o bund stabilitate aparatelor; o urmdtoarea etapd, aga numitaprin niqa masticatorie;
"activare a crogetului,, se face cu
a tt pe zonele laterale, in trentigia definitiva: Etapa reprezint'd in realitate adaptarea p:tn"i cleqtete de activare.
:::{:: "I"l::i:ote po4iuni a sigclii perpendicular pe muchiilo
a
3ll:f:l:rl-ii r1i Rrez.inti un grad d" ,l;;.;;;;;;;;Ji'." a","._;
rmini o acti
actlune lenti
ale spa{iului inteidentar, iar-al iestutui
croqerurui pararer cu mucoasa pasiv.
pi blAnda W zona de sprijin; lt:;iTil;.i.bd}t
crogetul Schwarz lasd liberd suprafafa
dinlilor. in acest scop, contactul dintre
ocluzald a zonei de sprijin, pcrmilAnd
cgresiunea
' pentru crogetui Schwarz' in conditiile in care utilizind ancoftfea tbarte bund a
placi 5i arcadd in zona laterall trebuie rmdregte 9i iniiltarea provizorie de ocluzie, acestui' sr.
portiunea subecuatoriald dentari; redus la ," pou* f."lungi placa ocluzal ca in fig-3.3t).
prczinti multe plieri ale sAnnci gi sc accidenteazr
ugor; repararea lui nu estc posih:ilii
in laborator: decit
aceste numeroasc indoituri creeazi zone- rctcntive pc'tru
arinrc.nrc, ceea ce impune o igienr
dc o perte' ier" pc dc alti prnc, ii,,,ir eaz';
*:T}ll,,pe utilir,r.rca ap;rrarului ?n rinrpu
:: race cu T'iit, rirrir a

l,ilt"iff;"il,$:::llL ,i.,.liltl.l]:: esrc're,co;;";;;;i;
I
utitizzr cre:;ie e, daca
t
-'f
'
se realizcaza coborarc,, pi infundar"" ,,;;;;;,r;"T,ji::,:Xtjr;,,,,.

prin
'-T:lTi,:;':.0::i,::ll_1"."_,i"llrnirc"
#iJJilili ;i;:..:,;.u^' t_____
iryt
aproape :,:t"Til
de papild. ;tt',i I
I
Rcalizarca crogcrului (fig.3.37.): 1.7g. 3.20. t/ttlizaru croSctului Schwarz ,.;,, .3.1 I . {-'rtt,sc,ru scnti-Schiyarz- .{, an.s;j,
ocluzald a plicit .,, lttn
l, cntSct; 2, dinlii de spnjin; 3,
ocluiali a pldcii.
crogctul in scmisrgeatr sau scmi-sc.hrvarz (fig,3.a0.) csic o variart:l

indica dc fapt particularitarca de .on.tru.1i" a cro't:rrrlrrr
::#;T*Tumirea a ansci, carc il dcoscbrusrc rtr,
sc confcclioneaz.i de asemcneir din sirmi
de 0,7 mm dialnctru, erastici.
Este alcdtuit din ansa crogctului carc cste
dc forma unei jumiidli oe romu, tlcspicar
ungul diamctrului marc ?n conlact il'.rmai rh. rr
9i cu spaIiulu; i",.ro.nrar, pistr-:irrrl rr
istanfi dc 0'5-i n-rm fap dc ceidialt rlinte. "r"r^c1"_O"re1ii
in acest lel, decarc tiintc din grupul ccror pc c;rr(.
Llg. 3. I S. R liztr-t aisri ;",r"i/* plica cro;ctul are contact cu accsta pe :,r,
o singurr muchic vcstibuloproximald.
Schwaz cu"tclqlclc Schtzrz
' A ct v area " c ns s"iu ii J,,r, o For{ele
carc tind dcsprindd ,,og"tul, pe cle o partcl qi fo4a cu care ansa acti.nc:rzi''
P. desiaitd parte, sc ,lerco*pun p" rir^r-r inclinat u-n.i;';"rcrminf,,rr,
sisc{i pcnbu cns vestibulooral,
dngi componentele vcrticale de egresiun", gi
co,,'pon.n," orizontale ",,"n, u"rtibuloproxirrr,l1x,
ansc la 3-4 cm de capdtul u.ui segmcnt dc stfel' croqetul poate determina diplasarea g*p"io.
;:;::ffi"iJJ:"Jff".illmci sirmr de 0,7 mnr de dinli pe care"u," un.o.*rd dc-a
rcadei" in sensul umdnrlui sigefii. rurrllrrl
ansa se apiicd in primul spaliu interdcntar
va fi pol de croget) meziar sau in anur'ite situalii cliiic", pentru a nu apirea rotatii
nsernneazi locul undc urmcazi a fi lcarg distar gi sc denta.e, aciiunea in sens pr.xirrr'
rcalizatd a doua sigeati; roximal a cro5etului semi-schwarz este completati
.u ai.u.i in ..diapazon,, pe fiecarc ,rrr;rrr
t entard' Pcntru anumite situalii clinice, coniretizate
Ir prin arcadc intcgre cLr dinri alc t:;rr'r
fi
{f
t_
Caiet de lucriri practi;c
coroane sunt suficient de inalte, indemne, dezavantajele crogetului semi-Schwarz, date in speciai
I de accidentarea sa, pot fi evitate prin folosirea crosetului interdentarA/t.

Caracteristici:
Crogetul interdentar Alt
este asemlndtor cu crogetul Stahl, prezentdnd vestibular o perelii gutierei trebuie sd prezinte grosimi uniforme, astfel incdt, vestibular, aceasta sd redea
bucli paraleld cu suprafafa vestibulard a dinfilor, carc poate fi activatd gi care, cu ajutorui unui morfologia arcadei gi sd ofere in acelagi timp elasticitatea gi rezistenfa necesare scopului de
I pinten intermediar, poate transmite fo(e ortodontice de-a lungul arcadei. Crogetul Alt nu
permite egresiunea dinfilor (fig.3.a1.).
utilizare;
datoritd t-aptului ci se apiicd pe dinfi neglefuili, gutiera trebuie sd fie elasticS, pentru a putea
Activarea se ob;ine prin aducerea ansei intr-o zond mai retentivd, pdstrAnd depdgi ecuatorui anatomic al dinlilor pe care se aplica. Aceastd caracteristicd ii oferl de fapt
caracteristicile constructive ale crogetului.
gi principala calitate in stabilizarea aparatelor ortodontice;
I fricliunea dintre dinli gi suprafafa internd a gutierei sl[beqte in timp datoritd uzurii, ducAnd la
pierderea stabilitalii aparatului ortodontic. in aceste situa;ii este necesarl c[ptugirea gutierei;
un alt motiv de pierdere a contactului dintre dinte gi gutierd il constituie u$oara inclinare
spre vestibular a dinlilor pe care gutiera se sprijind, chiar gi in condiliile contactului mdrit
I dintre aceasta gi dinte;
I N$% marginile gingivale ale gutierei trebuie prelucrate efilat gi lustruite, astfel incdt reten{ia
alimentard sd fie cAt mai redusd;
suprafa{a ocluzald a gutierei, in principiu, se realizeazl plan, in contact cu, tofi ilinlii
antagonigti, situaliile particulare fiind dictate de cazul clinic.
Aclirrne indicatii:
o
rcalizAnd blocuri dcntare, se transmit fo4e echilibrate pe cAmpLrri parodontaie irttinsc,

Fig^ 3.41 Crogerul intcnlcntar AJt. l" Fig. -).12. Cutierd ortotlonttci aplrc-ati pc zctnit
ans;i; J bttclS; 1, ft't(ntrt. latt:rtli. A. l'c-t/r.re ctclLtzrtl;i.
nepermilAnd inclinarea sau inodificarea poziliei dinf ilor unul iafd de ceidlalt;
V'cJcrc
datorita inalgarii provizorii a ociuziei, sunt suprasoiicitaii in sens vertical atat cliniir prr care
I
It: latcr;tl;i
se sprijind, cdt gi dinqii antagonigti, ducdnd la ingresiune dcntard gila rotalte de tip anfcriortn
Gutiera ortodontici este o constnrctie clrc acopcrui url grup de dinli vecini, dc la ccl mandibulei;
I pulin doi la toatd arcada, pe fefele lor vestibularc, ocluz.rlc 5i oralc Ai ar putea flr ascmuiti cu un
grup de coroane de inveliS, solidarizatc irttrc clc, cdrora li s-arr dcsfiinfat pcrefii interlrccirari
cste posibila utilizarea unei gutiere totale pe post de aparat ortodontic, mobilizabil, in
situafia in care se urmdregte transmiterea unor for{e importante la nivelul unui sector limitat,
(Boboc). fird a urmdri electe secundare in alte zone, iar stabilizarea relaliilor ocluzale sd se realizezc
Gutiera estc un element de ancorare carc sc aplicii pc clinlii ncglcfuili, nu pltrundc pe toate unitdlile dentare;
I subgingival, inalld provizoriu ocluzia, rcalizAnd blocuri dentarc dc sprijin (fig.3.42.,14j.). permite angajarea in stabilizarea aparatului superior gi a dinfilor antagonigti, prin realizarea
de microplanuri ocluzale. Microplanurile ocluzale vor fi realizate prin cdptugire ocluzali. in
aceste condilii, dacd una dintre gutierele aparatului este cu suprafafd netedd, iar cealaltd cu
microplanuri ocluzale, aciiunea aparatului va fi de partea gutierei cu suprafafd netedd;
I r'
. in supraalveolodoniiile laterale, ancorarea pe gutiere deter-mind ingresiurrea din[ilor de
'spriiin,
ca 9i a antagonigtiior, gi prezintd avantajul cd prin indlfarea ocluziei se obline in
cavitatca bucalI un spafiu suplimentar necesar limbii (spa;iu micaorat prin aplicarca
aparatu lui ortodontic).
Wtffi
l A-A,^d., Acriiatul din care este confecfionatd gutiera, cu cdt este mai elastic, oferd o retenfic mai
bund, dar este mai pufin rezistent la abraziune ocluzali. Din aceste motive gutierele sr.rferl
accidente gi reparafii frecverrte in cabinet.
Trebuie avut in vedere controlul permanent gi deosebit de atent al posibilitdfii erupliei
distale ciincolo de gutierd a ultimului dinte de pe arcadS, ceea ce poate compromite rezultatul
ortodontic.
Fig. 3.22. Efectul de expanst'une produce ntodilicdri la nivelul zonei de

sprrlrn. .4' Gutierd la inceputtrl actiunti ortodonttce. B; Cutierd Cupi
e.yecutarea acliunii ortodontlce. l, gutierd; 2, drntc,. 3, fortrd ortodonticd, 1,
Ortodol$ie Caler dc ltrcraLri pracdce
3.4 ELEMENTE DE ACTIUNE dar runerizar cu doui runere

ALE
.up PLACILOR
r l:tl,L.
ORTODONTICE r,?,i:::i"yj1".j: ::1,:1 p",p".fui,ur*" un I pe cer d ra
frf*fr#
u
tije *,ly1'::lr;;;T
r,
doui _li de ghidare, netede, ce culiseaA
i
o ri n c i d is ran
ra re,ffi :t :'Jrare
r
11t-1ir
transro#e ;;;;'ii"i,i}"""#'fff,:
are i semirame (eremenrcrt: in
Elementele O:
Tl,*," aie p.ldcilor sunr acele
element fragmentelo.rr"""rti,io,;;'"tt" m ml$care L":::l:^":stente
translatorie 9i care asiguri';il;;:,;
tmul li direcfia de cregtere l"tl;-ffi htffi lr**#tr,':i:

f; ,itr"ffi T:i;
$,f$fi:i?*"t?":I' ta pzigia,ffi aijilffix"J;ff'::."ffiI1ffi:i::s, cu cere patru orincii penhu
l in.aceste4 ceea ce ar bloca qurubut; a preveni intrarca
I
a maxilarelor dinlilor gi a. u ;rd;;; :flY*
Elementele de ac,tiune pot fi, ceva m1 mic decdt cel al
I
. prefabri**_ (Tlri*"
tnr.lc.a aa ^{tx:-
lTT,l
,
celrrur ii;"i a" ;il, cliarnerru
ffi;.,::[ celor dou:i
I
I
I
. coufecfionate in laboratoi
inglobate in plici); ::::; llde acrivare
::1t11t
llcii.
"",i";;;
sau dezacti-vur" Ji".Uufui cheigei in acestea gi rotirea
r se vor distanfa, respectiv in
. realizate ulterior irr cabinet- apropia, fragmentclc
Dintre elernentele a" *gr"",or
- guruburileortodontice; fi prezentate:
_ arcurile palatinale ( de
arcurile vestibulzrre; exemplu arcul Coffin);
_ rqsorturile auxiliare-
3"4"t $URUBURTLE OR.|ODONTrcE
gr.rruburile oftodonricc _
..*nltFe:
*ttffi,;fi1liscare transrarorie carc tran^sformi o rnigcarc rotaroric
"r.;l;hmecanice de rS, 3-41. $unbul ntanonnrtiar ci;tstc.
l" guruburi monomaxilarc: alcinit din <J<.tui scminnn*,
tlV filctatj
a. clasice; cu cilndrut
tunclizat Si dou;i tie de ghi(t;tre_
b. triple;
c. de mezializare * disurlizare;
d- balama: sir Activare: activarea gurubului
.. rnF *rj,ff.T"ffi asimerricc;
.L- $urubun intre orificii ei rotirca p'i"
sc facc introducind o sarnri
u;;;;Ju;::It:"; ro}.i;rr*'gia dcnumit^r "chei1i" intr-unrrr
monodcnlarc: urmiromrui^J.i,r";u in poz,ilia rk.
a-
b.
clasice;
pentru indreptarca rnolarilor ::lifi"H ;ffr;hTt Tr:*';kiff '#'r=F" ; ;;p;;
3. 2 inclinafi;
i
guruburi intermaxilare
Filffi:::":"T:ff ff ::,1'i";1fr =*-1;:"#",J"iT'ffi""H"ii'ff lj.;l:
tru r*;; riogm i ;i
t:
E
fi
o
Aicifu irea gurubului vrteuurlllc
2 semirarna au,-"-'"'
ortodont ic monomaxilar
mor cl:xic (frg- 3,a4):
cl i
d pc n
il;esle;#ffTiiti:?
iologice s-a observat ci'"nacesl 1"1:i, ? i Jfi ,trH,# f Ji
ritmul optim in .ur" procesere
I - cite un tunel f,ilerar (cu rol de piulifl) fo4clc ortodontice la nivel oro, ,* de apozilie gi rcsorrr;ir.
cdte unul sau doud iunclc nJtI;; " 9i 3l*rrT.de "na'i"l"r,itibrul n*r"ru, i.oducerii nri;;c:irrr
#
;
I
- retenfii pentru.acril", indexea'5 tijele de giridare,
Mod de *{_T."r,.1 rnq,"
t' - f".in"ii*"" u:lrf;;,*
o sdgeati de plastic cororati, de obiectivul terapeutic.
.ur. inoi* ,*ut cele mai utilizate apliciri sunt 'ur rvrapcuuc.
I o tiji filetata tu de activare ar gurubuiui;
i ' 1*iSipas ca t*"'"t.fitcrat r gurubul median (fig' 3'a5')
- IErgirea simebici a arcadei (daci
d'
fileh.rlui determind aiti"nt*J#'*il.",",".
" "ir""",*-"r"irnl.r*ri"d
puJilili?,.,u* a guruburui; pasul apac neted pe o parte gi unui nu smt forosite gutierc cu rrr
*. arc in..ooui Ji iin inA*tugii p. J"fA p}.l,
cirindru mai "u
f,:;
E.'
I
Cdrlrjsni;9 Caict Ce lucrlri nracticr
I t
i
G
I
I Fig. 3.45. gurubul aplicat la

despicatd median .
o placd Fig. 3.46. gurubul aplicat la o placd
' despicatd parantedian. Fig. 3,50. $unbul aplicat la o placd Fig. 3.50 $urubul montat anterior la o
I despicatd in sectorul latenl pentru placd despicatd in trapez (pentru
mezializarea dinlilor cuprinsi in alun gi re a arc ade i s up e ri oare ).
I gurubul aplicat la o placd despicatd paramedian (fig. 3.a6.) - dinfii cuprinqi in fragmentul mic se
vor vestibulariza in mdsurd mai mare decdt cei din fragmentul mare, inlrucAt arr rezistenta
f mgtrtent.
parodontald cumulat6 mai mic6 (mai pufini dinfi);

I * gurub de mezializare, atunci cAnd se utilizeazd un gurub deschis (vezi gurubul de
$urubul montat la o placd despicatd in sector laterai - in functie de locul de plasare al gurubului mezializiue- fi g. 3."50") ;
I I
gi linia sa de acfiunc se va putca obfine:
- vestibulanzarea dinfilor cupringi in fragment (gurubul pe ramura paralel.l cu linia mcdiand
gurubul montat anterior la o placl in trapez (fig. -1.5 l.) - alungirea arcadoi superioare;
doud;uruburi clasice montrrte pc rarlurile antcrioare ale unei pldci despicate in "Y" (fig. -1.52.)
fig" 3.a7.),
- vor produce o tnirire radiara a arcadei, deci o lArgirc gi o alungire concornitenta, crcindu-se
spafiu rniri alcs la nivelul carrinilor, in drcptul cdrora se ;-rracticd despicarile antcrioare. Axclc
cci<;r doul ;uruburi trcbuic sa t-rc perpendicularc unui pe celalalt gi sd aiba ca bisectoarc linia
I nredianit. Daca Euruburilc se aplica cLr unglriul dintrc ele mai mare, actiunea va fi prcdoniinant
de lf,rgirc, dacd unghiul va fi rnai rnic, actiuuca va fi predonrinant de alungirc a arcacici.
Fig 3.47. $urubul aplicat la o placd dcspicatd in scctor latent/ pcnttlt vcstibularizarea
I
.
dinSilor cuprinSi in fragmcnt.
distalizarea lor (gurubul pe linia perpendiculard pe linia rnedianu - fig. 3.4s.),

I distovestibula.rizare (gurubulplasat in unghiul de secfiune - fig. 3.a9,).
G G
I Fig. 3.51. $uruburi montate anterior la o Fig. 3.52. $urub special pentru o placd
placd despicatd in "2" despicatii In "Z" (pentnt
(pentru ndrirea radiari a mdrirea radiard a arcadei
arcadelor supeioare). supeioare).
in aceiagi scop poate fi aplicat un $urub special triplu (fig. 3.53.), care prezinti trei semirame $i
Fig. 3.48. gwubul aplicat Ia o placd despicatd Fig. 3.49. gurubul aplicat la o placd despicatd trei cilindri de activare gi care este aplicat in centrul celor trei despicdturi ale pldcii in "Y";
tn sector ldeml pentru distalizarca tn se c to r lat e ml p ent ru dis t ov e s t ib ulari zare a.
I dinlilor cuprinSi in fiagment. dinlilor cuprinSi in fiagment.
I
Orlodorrtic
, d,:;rr:[ tle {ucran practice

gunibul de nte'tualizarc (vezi fig' 3'50-)
estc un qurub iirrat deschis
asete laterale gi un plastic de protecfie -gr de producit.ri, avdn,l cloul
g"r
T*: p""te? intocuitin raboraror cu un gurub
biqnuit, dacd acesta este pregitit in prealabil;
guruburile balama au ca scop deschidera:r
in evantai a fragmentclor pldcii gi sunt
les pntru arcadele ingustate mai murt in utiriz.ate mai
- cu balama uniti de rija filetati:
zona anterioari. iip*i,
a' cu brafe egare.(deprasarea fragmenteror va
fr simetric4 fig. 3.5a.);
b. cu brafe inegale (deplasarea asimetrice,
penrru tiMi
- fig.3.55.);
cu balama separati (fig. 3.56.);
quruburile pentru disjunctoare (fig- 3-57-)
sunt qurubun speciale, foarte robuste
doui tije metal-ice, ce vor fi folosite ra care au sudate
::r:ffiffiil:- conrecgon*u dj-;"*rui
(vezi.
sunt euruburi ce acrioneazi ra niverur

;:il?:fftrTfi[ffiJ,|;.];tt, unui singur dinre, in Fi14. 3.58. $untb monodentar, Fig. 3.59. $urub intemtarilar.
Sunrburile intcrmaxilare (fig'3'59-)' utilizate pentru glisarea
prczinti o semiramd reientionale in baza
mandibulei il
retropulsie fali .c
ffi:fi^ffi*ft:'" prrcii maxirare ei il #iJ:
3.4.2 ARcur_ CoFFrr.{
Definifie: arcul Coffln - cletncnt dc actiunc rcalizat rlin
sirrnii, sub foruna unei iire sau
Iitcrei omcga. Irl :r fosl iitrlrlinat cJc r"Villirtnt {lrl.llrr c;r
clel.rcr:t aclivabil dr: di._ f.airiai.i:
fragmcntcl.r pldcii (confi:ctionat injtial dintr-r coarda rle nia')
,6 \-3 \
Alcltuirea arcului Coff rn clasic (flg. .j {r()..1.
pilsat la. - piacd rnaxiiarir satr
\{ c-( ,'L1) ) - rnonobloc (tot la nivelui oliicii supcrioirrc),
intinclere intre : - [a[a clistail a molarilor dc
'{, 1 € Aasc ani ;i
mcziari a premorariror r (sau a morariror r tcrnporari),
r-/ \i i " principalr (dc la nivclul
prczrnti: - curburr ._furu
circia sc lace activarea),
- doui rccurbiri terrninare (pentru ancorarca in acriratur pricii),
__l baza plicii maxilarc sc rdscroiegte distal pc linia mccliani
pdni la un plan turrgcri l, ftrlir
f ig. 3.51. gunb in balama dintr-o L';,, J mczialS a molariior dc 6 ani,
singuri bucati cu bnlc ryalc- -f5. $urub in balan:a drn tlctui
bucifi. curbura principali rimanc ncinglobatd in acrilatul placii.
$urub in balama rtir*ir,-rg*i

bucatd cu bn{c incgzle. Fig- 3.57- gurub penau disjwctor-
Fig. 3.60. Arcul Coffin claric pentru o

placd despicatd medjan.
rl
I
',3xo.frn1ie
8/18/2019 Carte Ortodontie
Caiet de lucrAri (3)
I E
praciice
Acfiune:
I o Distanfarea in "evantai" a celor doud fragmentc dc placd pe care le unegte, deci o lfirgire
predominantd in zona antcrioarE a arcadei (favorabila pcntru arcadelc in "V"), asemlndtor
guruburilor in balama.
o Se poate obfine gi o distanfare paraieli a fragrnentelor aplicdnd doul sau trei arcuri Coffin in
fi,rnctie de tipul de despicare al pldcii (vezi fig. 3.61.).
de activare:
m
Mod
inifial placa vine nesecfionatd din laborator; in Ecdinfa in care se doreEte inceperca activarii
I
" se sectioneazd placa (datoritd tensiunii inmagazinate in sdrma arcului Coffin, lragmentcle Fig. 3.61. Plosarea arcuilor Coffin Fig. 3.62. Plasarea arcuilor Coffin
pldcii se depdrteazd); pentru o distanlare panleld a penlru o placd despicald in trapez.
. pentru activdrile ulterioare se aplicl un clegte crampon perpendicular pe planul arcului fragmen telor pldcii despica te median.
I Coffirr gi se strdng fElcile sale pentru a produce o turtire a curburii principale, ceea ce \/a
duce din nou la distanfarea celor doul fragmente.
pentru o mdrire radiari a arcadei (atAt transversald, cAt Ei sagitald) se folosegte o piacd in "Y"
Atenfie in timpul activdrii este posibil ca fragr.uentele placii sd nu nrai rdmand in aceiagi
la care se aplicd trei arcuri Coffin (fig. 3.63.). (Pe ran'ura posterioard a Y-ului se plaseazd un
plan, arcul Coffin neavand tije de ghidare ca ;;uruburilc ortodonticc (de nrulrc ori csto
arc Coffin cu un diametru cu 0,1 mm mai mare decdt diametrele celor doul arcuri Coftln de
necesard capfrrgirea fragmentelor peutru a rcadapta placa la carnpul nraxiloclentar).
pe ramurile anterioare ale acestuia, respectiv: pe ntru dentiliile mixtd gi definitivd
I
se
Material:
utilizeazd sdrmd de 0,9, respectiv, 0,8 mm, iar pentru cea temporard 0,8 9i 0,7 r\lm.)
sdrmd elasticl (federhart, springhard) de dilerite grosirni in furrcfic clc aparatul la care cstc
i aplicat:
I
- 1,0 mm pentru o piacd maxilara despicatii nreclian cu un singur arc Coffin;
- 1,,2 mm pentru un monobloc;
- 0.9 mm pentru arcul posterior;;i 0,ti nriri pcr.ltru irrouriic autcrioare la o placri ticspici:tii ?r:
"Y" in denti;ia mixtd sau de finitivl;
- 0,8 mm peniru arcul posterior pi 0,7 nrnr pcntr.i alculile airtcrirtarc ia o placii ticspicatii iri
"Y" in denti;ia temporarir.
Conl'ec{ionare:
secfionarea unui segment dc sarma egal cu pcrilcria arcatlci intrc fcfclc distalc alc rnolarilor
I
unu;
Fig. 3.63. Plasarea arcuilor Coff n
desenarca pe modcl a extrcniitililor arcului Coffln gi a trascului accstuia (cu sinrctric la o placi despicati in Y.
sagitald gi transversal.l);
I se incepe curbarea din segmentul median al curburii principalc, curbarc cc se rcalizcazl cu
mdnd, in timp ce clegtele doar fixeazd sdrnra;
sc fixeazd cu ceard nc model a nivelul curburii principalc, astfcl incdt tot arcui, inc,iusir,' 3.4.3 ARcI-ILVESTIBULAR
curbura principald, sd se gdscasc.l a o distanfir cic aproxirtativ I nrrn dc fibromucoasa
palatini. Defini{ie: Arcul vestibular (AV) : element de acfiune din sdrmi plasat pe fafa vestibulard a
Variante constructive: dinf ilor lrontali in scopul producerii unor depiasEri ale acestora.
Clasificare:
pentru dilatare paralel6 (ca la gunrbul rnononraxilar): sc aplicd doud arcuri Coffin tlc
diametru mai mic fafa in fafe (fig. 3.6 t.); a. AV active (pentru migciri ortodontice la niveiul dinfilor frontali);
pentru placa despicati in trapez (respectiv alungirea arcadci): se aplicd tot doud arcuri Coffin b. AV pasive (pentru indepartarea buzei de arcada dentari);
fafd in fatd (fig. 3.62.);
c. AV funcfionale (pentru ghiciarea mandibulei in propulsie sau retropulsie);
d. AV pentru pacienfii cu despicd .rri labiomaxiiopalatine (DLMP).
Alcltuire:
. curburd principald (fig. 3.6a.) modelatd la "forma ideald" a arcadei (intotdeauna dupd o
form[ normald de arcad6, fig. 3.65.);
I
I
t Caict :je iucrdn pracrice
Offodoniie
doud bucle de activarc ;

doud cozi de reten[ie in baza pllcii. Matcrial:
sdrmd elasticd (federhart, springhard) de 0,7 mm.
Confecfionare:
o fragment de sdrmd egal cu perimetrul arcadei;
a se incepe prin realizarea manuald a curburii principale;
a se noteazd locul de ?ncepere a buclelor la unirea l13 meziale
a C cu 2/3 distale;
a se confecfioneazd' buclele rotunjit sau dreptunghiular in partea superioard dupd preferin[i
(diferenfa intre aceste doud tipuri consti doar in modul de activare).
Activare:
Fig. 3.64. Arcul vestibular clasic, alcdnit din
Fig. 3.65. Modelarea corectd a curbuii o prin turtirea sau accentuarea curburii;
curburd principald, doud bucle de activare
doud cozi de retenfie.
Si pnhcipale a atcului vestibular (in dreapta)
Si
o pentru cel cu bucle dreptunghiulare, prin desfacerea sau inchiderea unghiurilor;
incorectd (in sLing4 pentru acfiuni nuantate la nivelul unei muchii a incisivilor prin strdngeiea
' unui clcAte Aderer (trois-becs).
sA.mei intre filcilc
3.4.3.1 AV active: Acfiuni: predominante la niveiul incisivilor, controlul efectuat asufira caninilor rezumd.du-
se doarla l/3 mezialS a acestora..
Indicaf ii: efectuarea unor deplasdri de ntare in sens vestibulo-oral ale dintilor frontali " omlizarea incisivilor (palati niz_,re, respecti v lingualiz.are):
Variante constructive: i -- acfioncazd prin inclinare
o AV ci"r bucle: - riltunjitc sau " mai ampl5, dacii AV sc plascazii cltre niarginca incizali
{oralizlirre prin trascr-riarc
- dreptunghiuiare. fig. 3.67.a) :;riLr
AV cu buclc friunghlulars. " nrai moderatl, dlci .A \i' :;c p|isc;rz_rl cit nrai gigglval {crallzar*
,-- t ,
.t-f) r.Drl,
AV cu buclc noternjite sarr dreptunghiulare (fig. 3.56): ?n iLincfie dc tipul .ic i.'li:;crirc doritl=r, estc ncccsarl qicfhir,:a spi:cifici.rctr,:rnciz:ir ..,.
Alcltuire: ba:rei pliicir;

curburl principali (trascu idcal):
- intre l/3 meziare are fcfcror vcstiburare arc caniniror;
- curbura principal5 cstc ptasati de cdtre tehnician la mijlocul
frontalilor: fcfclor vcstibulare alc
- nredicul modificd poziliain func{ic de scoput tcrapeutic;
doud bucle de activare:
- pe 2/3 distale ale felelor vestibulare ale caninilor;
- picioru distal al buclei la faia distald a caniniior
contact cdt mai strdns eu_arcacia pentru a nu
incalecd arcada intre c pi pml (in
cleranja ocluzia);
- piciorulmezial coboard la unirci l/3 meziarc cu2/3
distare:
- inllfimea buclei dcpa;eqte cu _3 mm inilfimea
I"ig 3.67. Onlizarea prin: bacculare (a),. componenti rnat
oud cozi
de retenfie, cite una la fiecare extremitate. """i"i;;; marc dc translayio (b).
o derotarca incisivilor rotafi: prin cuplu de forfe (fig. 3.6g.):

- una datd de AV ce preseazd asupra dintelui la nivelul unei muchii gi
- una, de sens opus, la nivclul celeilalte muchii, generatd de:
Fig. 3.66. Arcul vestibular cu bucle

rotunjite sat dreptunghiulare.
r i8
0r'iodonfir
I 8/18/2019
baza plScii (prin forfa de reacfie. ce va lua nagtere in baza pl6cii conform ..Legii
' Nlodificiri pentru un control mai amplu asupra caninilor: bucle modificate in "deget de
I
acgiunii gi reacfiunii a lui Newton"; atunci cdnd muchia cea mai orald afld corect
se
I
&
pe linia acadei) sau
' uil resort auxiliar (atunci c6nd muchia cea mai orald se afl6 in interiorul liniei
I
I
ncrmale a arcadei).
Pentru a permite derotarea va fi necesara gi glefuirea bazei placii in mod corespunzltor;
ogo .qs
I Fig. 3.70. Bucle specialc penlru adiugarea unei acliuni Si asupra caninului.
I
I
I Fig. 3.68. Derotarea incisivilor rotaSi in cuplu de fo4e

intre AV Si baza pldcii sau un RA (din Fnss).
rnAnugi" sau in "T" (oraliziire,
AV cu buclc triunghiulare (fig.3.71.)

derotarc sau altc acIiuni - fig.3.70 a, b, c).
Traseu:
I acliunipe verttcald, de ingresiune gi egresiune

-
a incisivilor (fig. 3.6g):
este necesari aplicarea unor elemente retentive pe fe;ele vestibularc ale incisivilor,
cum
o
c
curbura principald intre t'cfcle distale ale caninilor;
Se reflectd catre mezial, realizAnd bucle le triunghiulare; o
ai fi: butoni de compozit, butont, cirlige, bracketuri cciate sau aplicate pc i'crlc
o piciorul nrczial coboaril in contact striins cu tctclc meziale ale caninilor;
cinrcntate pe din{ii frontali; . incalccir trcacla intrc incisivii latcrali gi cnnini ffirI a dcranja ocluzia;
- pentru egresiune - AV in pozitie de repaus a rloru- cozi clc rctrrntic in huza plircii.
pacientul ridicd AV deasupra elementelor retentive
- cdtre muchia incrzald a incisivri'r;;i
I '
;
pentru ingresiune - AV se va plasa cdtre colet gi pacientul il cobcari,
elementele retentive.
agblindu-i sub
I Aten{ie Pentru aceste migcdri dcntare este necesard o cunoagtere foarte exactd
fo(elor, intrucdt o supradozarc a forfei poate ducc la resorblii radiculare sau la
a dozirii
extruzii
I
dentare"
I Fig. 3.70. An:u vestibular cu bucle tiunghiularc.
Matcrill:
I . siirnri clasticii cu tliamctru dc 0,(-'' p111.
Ac{iuni:
. Suplimcntar lafii de AV amintite anterior: un control mai bun asupra caninilor, pe care ii
poatc ugor, oraliza gi distooraliza. Desigur, el poate pcntru
acfiunidistaliza fi folosit toirtc celclalte
I anrintitc Ia AV expuse anterior.
3.4.3.2 AV pasivc
I Fig. 3.69 Acliunipe verticali alc AV. a; [ngrcsiune. B; Egresiune

Delinific: AV car-e au ca scop scoaterea zonei frontale a arcadei dentare de sub acfiunea-
buzci; iu gcncral, colrtponcntc ale aparatelor funcfionale.
(R, poziSia in rcpaus a AV; A, poziSia atinsii prin t'recerca IVlaterial:
de elementul rctentiv). r sfrrnrd tarc (hart, hard) cu diametre de 0,8 mm (neavdnd acfiune dircctir asupra dinlilor).
I
I
r20
Ortodonlic Caiet de lucrdri pructice

Alcituire:
o traseu asemdnrtor cu cel al AV active cu bucle
rotunjite sau dreptunghiulare;
-
mod de acfiune: pentru a inchide gura, pacientul este obligat sd efeitueze propulsie,
dar,
c la activatoare, piciorul distal al brrclei infrd in activator
in masa interocliizald.
odatd gura inchisd, musculatura incearcd sd retragd rnundibrlu pe pozitia
pnsterioarn
obignuitd, ceea ce aplicd o fo(d de palatinizare la nivelul incisiviloi superiori.
3.4.3.3 AV funcfionale Atdt pentru realizarea AV de retropulsie, c6t gi pentnr cel de propulsie,
n"r.ror ca cele
doud mode le sd fie fixate in ocluzie corectatd (vezi cap. 5.1). "r,"
Definifie: AV cu rol de ghidare a mandiburei in propursie sau retropursie.
Alcltuire:
e caracteristicd principalS: retenfiile in acrilat se
afld Ia nivelul maxilarului opus celui la
care acfioneazd curbura principall.
AV pentnt ghidarea mrn.dibulei tn retntpulsie (hg.
3.72.):
retenfiile Ia nivelul placii maxilare;
buclele de activare coboard impreuni cu zona
de curburd principald cdtre incisivii
inferiori;
a :rnei placi penrru rezolvarea anumiror
l"^1,:,j.,1:=n:_ill"gi:.T[ ripuri
trpun de
Fig. 3.7J A rcul vestibulru pentnt .qhidorea ntuulibulei
p1u"3. t:"i:#j::
mantlibulard).',o;;;;'o:ir;",T
ncoratd pe gutiere gi cu AV de retropulsie "-i'' ?,
ffi:1;Hf:"",f1'"i:1",.;Y"^.,::"--.::lllr in propulsie.
l:",'i:.:j:.:'l,oY-:::: llTot,in imediata u..i"ao,.l frontalilor inferiori fErd a avca

3.'1.3.4 AV pcntru pacicnlii cu DI_Mp gg.31a.) c,
.,'.j".1 vinct asqec.tl r p;r";;; iil."*:,.

T: :j.?Ttl1:,r :a
fi.zi o no mi c l []cfinitie: sirnt AV pasivc, carc la nivclui curbirri i pr-incipalc prcziniil cirtc,".i,. i:nrlrri,rrrr
cdnd inci.sivii "
infcriori .;;; ;;;;;,i,ii".ii,,"ri, vcrticalc pc care estc rctcnti()nuti-r o pcloti acrilici.
il*:::î.1.j::,:1.:1ai {ndicaf ii:
- AV de rerropursie are doar un ror trc gnicor", firrr rnandibu iar.
.lcntarl
a ,,;;; il';;l *,r; dc depiasare o pe post dc ctrnltlrtttator, Dctllru a ghida cicatrizarc;r il intcr,;cnliii,: cIiri:rg cale :;r:
vcstibul alc pacicnlilor cu DLMl bilaterale;
e pcntru a frina cregterea excesivd a bontului nietlian (prcrnaxili) la pacienlii cu Df.Ml,
bilaterale, la care acesta este extrem de proeminent.
Atenlie De obicci cre$terea bontului metjian (a prcma.xilci) este frdnatr fbarte mult rlt,
cicatricele buzci superioare, pacienlii cu l)LMP bilateralc ajungand in final
cu up prrlil
retrognat tnaxilar. Din aceast:i cauzii frintrca bontu/ui ntcdian estc indicati
doar in situ;rlii t.tt
Io tu / c.r c c,p t i o na / c.l
Fig' 3'72' o n"' mo,dibutei

"":uuf{i,:l:r.to'o'*'
AV de prcpulsie ftg.3.73.):
rol de ghiciare mandibulara 9i rol de deplasare Fig. 3.74. Arcul vestibularpenru pacienyii cu DLMp
activd (palatinizarea incisivilor superiori); (rol de conformalor al vestibulului).
etenfiile a nivelul pldcii mandibulare;
curbura principald ia nivelul incisivilor
superiori;
i22 Ortixionlrc iiarel ric iucririi practice
3,4,4 RESORTURI AUXILARE pentru a evita deformarea RA pe iala orala a dinlilor gi pdstrarea acfiunii perpendiculare
pe aceasta el se protejeazd cu un platou de acrilat (ftg.3.76.,3.77.).
I Definifie: resorturile auxiliare (RA) = elemente active realizate din sdrmd, ce acfioneaze pe
un numSr limitat de dinli (de obicei unul sau doi, in mod exceplional 3-4 dingi).
AlcItuire:
r parte activ6, ce ia contact cu dinteie ce trebuie deplasat;
I o una sau mai multe bucle de activare;
o una sau mai multe cozi de retenfie in acrilatul bazei pldcilor.

Clasificare:
t a.
b.
RA cu acfiune orovestibulard gi
RA cu acfiune meziodistalS.
n. RA cu acfiunc orovestibulard au ca scop vestibularizarea sau derotarea dinfilor, in

rcrilic al rcrilic de ghidare al
t
Fig. 3.76. Platoul de ghidarc Fig. 3.77. Plutoul
special a frontalilor, degi pot fi folosite cu succes gi la dinlii laterali.
RA in "5" - vcdere latenld. RA in "5" in "8" - vderc ocluzalil.
o RA in 365" (fig. 3.75.):
Si
- extremitatea primei bucle se sprijind pe dinte;

- cea opusi este retenlionati in baza pldcii printr-o coada de retentie; RA in "8" (vezi fig.3.77.):
I - se aplicd de obicei pe un singur dinte; -

-
-
doud bucle inchise;
<JouI cozi de retenlie in acrilat; 6
t
are plaja de activare mai rcdusd decAt RA in "S", dar declangeazi o lo4d rnai rnare"
- indicat mai mult pentru vestibularizarea unor dinfi, rnai pulin pentru derotEri.
RA in "U" (fig. 3.78.):
@rfr - ansd inchisa cu doul cozr iic netcnfie in acrilatul placii;
I d@\
-
-
plaj6 de activare redusS;
dezvoltd o forfd mare;
I 7 - este RA de elecfie pentru derotarea caninilor in cuplu dc forfe cu un AV.
t Fig 3.71. Rlr fn'5". Nuitnlarca activdriiprin dcsfitccrca dtlbriti a buclclorpcntru:

nrcziov'cslibularizan-'(a), distovestibularizare (b), vcstibularizare pantlcli (c).
I poatc fi confccfionat gi pentru a acfiona pe doi dinli vecini;

poate vestibulariza sau derota dinfii, mai ales dinfii frontali;
se {nonteazi cu partea deschisd cdtre partea dintelui malpozilionatd cel mai iare;
poate fi activatl diferenfiatd de la nivelul primei Ducle, a celei de-a doua sau a ambelor
I (vez fig. 3.75.),
sdrmi elastici (federhart, springhard) de 0,5 sau 0,6 mm; Fig. j.78. RA in "U".
I RA in "ciupercl" (fig. 3.79.):

-
I
aratA ca dou6 RA in "S" puse fafa in fala gi unite la nivelul extremitdtilor libere;
I
I
I
I
I
&rrodontie
{,are( .de lucran practice
poate acliona pe doi sau patru dinlr vecini (de obicei cei
doi incisivi centrah sau tofi
patru incisivii).
RA autoactivabile (fig. 3.82.):

evitd dezactivarea RA de mezializare clasice in momentul
activrrii Eurubului de l.{rgire;
au' in mod caracteristic, coada de retenfie in jumdtatea opusd
a bazei placii pe care se
afld dintele ce trebuie deplasat."Astfei,.la fiecare activare
a qunrbului, in loc sd sc
distanfeze de dinte, RA se aplicd gi mai ferm, aitivindu-se
odata cu qu.ubui *"diur.
^&-s\
g*s"14
E/^\B
b. RA cu acfiune nreziodistall au ca scop distaiizarca sau mezializarca Fig. 3"82" R.A awtoactivahile
tjinlilor lrontaii
activl are contact cu una dintrc fetele aproxirnale.
sau laterali. Partea
f,){
liniar:
pentru meziaiizarca siiu tlistalizarca tlinlikrr
lronrali sr {ateraii;
extrcnriiatc:i sa libcrl trebuic sa fic rccur:hat5
pc:rtru a nu rezin
acIlunc nliil puIln riuanfatil riecdt a f{.A ?n

dcoarccc trtA liniar arc contact lirnitat aproxima 5, p,Jat.: prcvL](lii t $or
incliniri nedorite alc dinfilor;
ia dintii laterali existl pericol dc rotarc a rlinlilor; clc accca isc
ascic:raza un iiA 1iniar
Fig. 3.80. RA in .V,.. scurt, oral, cc va lua contact cu l/3 orald a fe{ei aproximalc.
Acest ansamblu dc RA sc
numegtc RA dr.rblu (fig. 3.83.).
trtrt 3n "V" (Gh. Boboc)(lig. 3.80.):

- pentru l'ront:rli;
- acfiunea poate fi nuanlatd sprc coletsau spre incizal in funcfie de necesitd{ilc dc
dcplasare dentarl:
- pentru crcaterea amplitudinii mcziociistalc, po4iunca neacopcritr
cle acrilat a concxiunii
trebuie sI fie ceva mai lungd, putdnd fi realizate gi indoituri
iuplimentarc (fig. 3.g0).
Fig. 3.83. RA dubtu.
RA in ac de siguranfl (fig. 3.84.):

RA special utilizat pentru distopalatinizareagi egresiunea caninilor
ectopici vestibul:rr;
partea activi este curbd gi se sprijind deasupra convexitilii
maxime vestibularc
caninilor;
conexiunca este lungr, orizontald gi formeazd o bucld elicoidard
Fig. 3.81. Metode pentru crc$terca antplirudinii inaintc dc a
RA ncziodistarc placii;
(din t;mss).
v?-tOCOnilrj Caiet de iucrdri ;raclice
coadd de retenfiie (in bazl sau in peretele vestibular al unei gutiere laterale). Scop:
o dezangrenarea arcadelor iaierale;
a indlfare provizorie de ocluzie.
Realizare:
ceari peste feiele ocluzale ale dinfilor laterali qi peste croqete;
se aplicd un strat sub;ire de
prelungirea acrilatului bazei pl6cii peste felele ocluzale ale dinIilor laterali, deasupra
stratului de ceard.
t%
Fig. 3.84. RA in "ac de sigunnld'"
3.5 ELEMENTE PASTVE $I FUNCTIONALE ALE PLACILOR ORTODONTICE
3.5.1 PlnroulRETRoINCIZAL
Platoul retroincizal (ng. 3.85.) : un element pasiv acrilic, realizat prin modelarea orizontald
a bazei pl6cii maxilarc in zona retroincizald.
Scop: f-ig. -7.86. lv[asa interocluzeJl.

o contactul prematur al pldcii maxilare cu frontaiii inferiori;
3.5.3 Mr:N'yrwArr)AREt-EDE spATru
,e creeirca unui spafiu de inocluzic vcrticai6 in zonele lateraie.

N'{cnfinatoarele dc spa{iu : elcmcnte pasivc care au cn roi pdstrarea spafiuiili n.lczioriistal gi
Aefiune:
6 perrnitc egresiunea dinlilor latcrali (+ cro$cte de egrcsiune); vertical dupd pierderea prccoce a unui dintc tenrporar sau dupa o extracfie a unui <lintc
o intr-o mici mlsurd are loc ai o ingrcsiunc (ingrcsiune pasivir) a frontalilor inferiori. pcnnancnt, atunci cand nu se doregtc modificarea spafiului postextrac{ional.
Indlcafli: Pot fi:
o in situa{iilc clinice cu etaj inferior micAorat gi supraocluzic frontald acccntuati. o componente ale pl6cilor ortodontice (fig. 3,87.):
- sinrpla prelungire a bazei placii la nivelul spafiului edentat,
- masivi intermediari fizionomici.
Fig. 3.87. h{en[initor de spaliu in cadrul Fig. J E8. Mcnlinitor de spaliu lixat la un
u n e p Id c i o rtodon t ce (m as i v i n termedia r a taSa t singur capll.
Fig. 3.85. Piatoul rctrcincizal. bazei pldcii).
3.5.2 Mnsn TNTERocLUZALA elcmente de sine stdtdtoare, care pot fi:

- mobile:
Masa interocluzald (frg. 3.86.) = un element pasiv acrilic aplicat in zonele iateraie ale . parte a unei pldci ortodontice,
arcadelor. " proteze Kemeny (nu se folosesc la copii);
http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3 _jri.iJoal;c tLrlct rj* 64/91

irrrin 1:rx:dce
-
fixe:
. fixate la un singur
caplt;
rt?e
8/18/2019 . fixare ta ambelJ.up.i.-, Carte Ortodontie (3)

c puaic fi imbrdcat in acrilal,
mai ale.. la paciengii
#:l*t"n":'^:: le.ri; ;bire sunt prdcire cu me, pentru a preveni
r"riuni",.ii*,it"s care preseazd limba
cu fo4a marc pc
sunt alcituite di"d-;; ;;;il::11':i1"rde spafiu. "
sirmi u^re scul
alveotare pe dinti:emenv
i eden'li t
(hart, hard) cu
illil de 0,g_0,9 mm-
u
b:il'' ;;;Ll:" ;"'i';H; ""' Ti:
:::*;;":.,.:.
titt"'tt
ortodontic J ,';r pe molirur a"
la.un. singur capdt
(ait-
l'
entru absenfa molarului xr" anr 9t o ansd sudatd, i,tg? surrt rearizate
sprrjiniti "#,:;;
dintr-un inei
z ;"-o".J.lsc orî,ri.i" *eziar (uririzarc
enfindroar_ef. A"
,puiiu"îyr," ta ambele
capere I r(lt
b'eq-",l""",1 3 8e ) "n' pc
ocruz"r. '
- --ngrnatoarele
--".:&i["il*,i""rt;tf?ff:i;"'i'ri
succesionari. rrebuie 'n''-",-cimenrarc
"on,.o'ui.ti.;:;1J,1'; TTJtflXcdrresau devia dinlii
Fig 3.%). Scutul lingual

Frg. 3.91. {urbura
vertft
i,;
c.s r c p a r a / e t
H;; :f, "" " : : ,n : , o
I;rg. 7.6',g furen/ini|0r 3'-5'-5 pleruuRilE
clc.spa/tu rt.vet ra antbcle iNcLIlrr,ttE cror{poNIiNr.Il
.apete. At_E pt_Ac:lt_ort
oR.foDoNTICE
3.5.4 Scurul LrNcuAl_ un ercrncnr pasiv
il*,,:,::jlf: : acriric sau mctalic aplicat
Scurul
maxilari p"n,,i
Iinr:ual (frg. 3.90.) = ur
""- r reeduca deglutilia infantild).
".":;.","u';;,'r,u,Ji-":'t.'.1:."'
ltrncIitrnat
'"-1'-"'l ttteta'lic
rrrcra,ric sru acrilic
sau acr.iri apilcat
Alcrtuire: Ia placa
o grilaj cu ondulalii vcrticalc nrct o modificare.
.,,:slobit,ra sau or.
partca superioard," Cl:rsificare:
n spatcle proiccf iei oaze t plicii supcrioarc
"Jiil,,llj"^l:^.,0:lr, o planuri inclinate folosite
in"isiuitor'i"]"'u'
nlcrlori pc fibromu c6t mai unt".io.
posibil, <iar pcntru ghidarea erupfiei
;il
cccsard pentru
. -ff * *f
u."
li
"',
a ocupa c6t nrai
.;;;;,,,' ff ;": :f ; .1;#?iii
"::,'":fi
:,,nT ., lfi i:,1: :."1t*"* l ; ffi; il:lff,:
a
rorosite .?."'"-*
dentare.
folosite pent.u ghidarea-mandibulei;
;ilff;inu..," r'nrarc;
planuri inclinatc componente
una orizon ale aparatelor funclionate.
- cu linia arcadei
una urn,.olX'il-u1t|"-ld
o doud o,r."rr,l?fiTIjffi ei Planurile inclinatc
rT "fr I H .:1 jf:- ::l

,tl"J;.,"lie'f.ontalitor inferiori (fig o";il::}, ;l 1."# :" :'ji u
r:l c rc se n rin nn
"*:r, iffi:: j;f tr;ffi
una orizontald 3 eI..);
#:hfi= y : i-ff ;:: ;T,iil,?
n ra o bIi p
rca,.r in
- :jil#:"'rll::"1**;H;iJ";ffffi,,"'f':l;;
c ru i
zonei de inc
fai*""riun"""ai, prirnele unitdli i
$
dentare in contacr omponcnte alc pldcilor

- una u"niruill?ill;*"#ffi;tntrc ce ra extremirdfilc :
frontalilor ,r1 (rnatlrmca

rfcriori spaliului dc inoclu zic ver
+ I-2mm'dln maxilare,
_- mandibulare
i'ilfimea ptuccsuli' ui. ?ndl inrca felelor sau
cu acesra). p.oc"sutl],cil,'
t alvcola" orarc arc - ale ambelor (pldcile duble).
o dintr-o ,i;; liri a ajunge in.ontu.r
bucatd,dacd haza r.r, l_^'c . Ele pot fi:
este despicltd median, ""4 lrlicii
" cstc ncsec{ionatd,
sau din dou' bucifi, _ unice - anterioare
dacd placa _ rJubre - lateralc
- acrilice
_ mulriple - metalice
- *--*------_______
{
I 8/18/2019
Ortodontic Caiel de iucr{n i:;a':tice
l.t: Pentru propulsie mandibulari:

planul unic anterior acrilic aplicat la placa maxilard;
traseu oblic de sus in jos gi dinspre anterior spre posterior (fig. 3.92.); -
are gi rol de inclinaie vestibulard a incisivilor inferiori cu care iau contact (dacd nu se
3.5.6 Pr-Actle DUBLE
Pllcile duble : ansamblul placd superioar6 gi placa inferioari, ce se indexeazd

migcdrii de inchidere a gurii intr-o anumitd pozilie (retro-sau propulsie - fig. 3.95.).
in timpul
I
doregte aceast[ vestibuloinclinafie, se poate adduga o gutierd frontald inferioar6 la planul
inclinat, care sd cuprindd 1-2 mm din muchia incizala a acestora).
I
I
I Fig. 3.92. Piouil trtt'linat uplk'tr la plactt Fig. 3.93. Pluul inclinu aplicru la plu'a
ma-ui/arii pentru propulsia lt:tndthult:i arc o mandibulari pentru retropulsia nnndibulei arc, o
irtclinare ditt tnter-ctsrtltcior spre inJttnt- tnclinare din antero-infeior in supero-poslerior Fig. 3.9-f . Placa dublii dc'propulsie Schrvarz
I
)OSlent,r. (
Stlucn B iick e I - R e ichenbac h ) cu planun inclinate Pci-tiice.
Pe ntru retropulsie mandibularl :

planul unic anterior acrilic aplicat la placa mandibularh;
I traseu oblic de jos in sus:;i dinspre anterior spre postcrior(fig. 3.93.);

sc nume$te placa Briickel-Reichenbach (nrodificarc prin ancorare cu guticre - Goulaeva).
Realizarca lor se face dupi stabilirea ocluzici corectate.
Placa dubld Schwarz: un activator secfionat, ale c6ruijumdtafi (placa superioard 9i placa
inferioard) se indexeazd in ocluzie cu ajutorul unor prelungiri acrilice (fig.3.95.) sau trje
metalice (fig.3.96.) ce pornesc de la placa superioard gi culiseazd in ganluri reaiizate in baza
t Plcwdle rtrilice ntultiple laerule = microplanurilc inclinate (fig. 3.9a.) descrise la gutiere.
Cu ajr:loml lor, mandibula poate fi ghidati in retropulsic, propulsie de amplitudine micd gi
laterrlitare.
pidcii inferioare .
I
I
I Ftg. 3.94. M icropldnurile tnclinare
Slefuite in guliere.
I Fig. j,96 Placa dubld de propulsie Schwan

cu tije metalice.
I
dklrxto*rre
;

Pentru propulsie: elemente de ghidaj orientate din.spre
antero-superior spre postero-
infericr.
Pentru retropulsie: elemenre de ghidaj orientate dinspre
postero-superior spre anteri)-
4. APARATE FUNCTIONALE
inferior-
PlS.cile duble Schwarz :
r Definilie- Aparatcle ortodontice frrnclionale sunt dispozitive mecanice
atrCorzrte pe Crogete Schwarz,
posibilitatea de a transforma fo4ele matricei funcgionale, care au
c arcuri vestibulare,
de tip ortodontic' ce mcdifici pozilia dingilor sau influen
avind drept rezultat aparifia unor fo4e
[eazA A.D.M.
dezvottarea
o
c superior
tije -de
gurub median, clasificarea aparatelor func$onale. in tg9t, valentina Dorobi{ sintetizeaziire mod
doud ghidare metalice (s6rmi de I-ll mm). didactic aparatura funcfionali" dupi cum urmeazi:
Dacr se are in vedere relafia intre dispozitiwl ortodontic qi aparatul
Placa dubld Muller: o placi dubld de propulsie cu doui tijc metalice ovalare potfi: dentomaxilar, ele
de ghidare
laterale ale piicii maxilare (fig.3-97 -,3,9g.). . aparate mobile;
Pldcile duble pot fi conslruite gi cu o singura
tr.la de ghidare Vomchubdopoc p larir: o ap:rrate fixe_
schmuth) gi pot prezenta doi magneii re cobart-**Liu*, .are 1
se arrag. Dupd modul de acfiune asupra grupelor nrusculare g efecrele

produse prin interrneciiut
aparatu ui :$upra structurilor morfologice, ele pot fi:
6 apafttte actlve;
d, aparate de inhibi$e;
o aparate cu efecte cornbinate.
{-a aceixti clasificare +:stc necesari adiugarea c;rtegorlei
aparatelElr isni;rcvizate, lin earc
fae parte: ansa dc sarmi, nfsturrelul, spatulE uiili-t* cu"preci.cet.
l* *l*gi,*rastic5. Se ;ina
lncn ionea'd gi aparatele ac[.ive mobile care oomporti si elemerrte functionah. .Jr
e.:i.:,r,,.,0i",i.
pldciic cu piatour sau plan fncXinat"
T'oate accstc riispozrtive au iir con.strucfia ior un e trncili.
tomui]. ijri drlu:rt,j. .,.:..ii;t,.jz,:ti)
corectatii""
4.1 MONOBLOC ACTXVATOR

Monobloculeste un dispozitiv ortodontic funclional alcdtuit din
Fig. 3.97. Plzca dubii trei po(iuni:
{tlin Fnrsi Fig. ).9ti. Placa dubli M6/ er e placa rnaxilard;
a placa mandibulara;
o masa interos[uzal[ (fig.a. I .).
Fis. 4.1 Schema anai monobioc" I, p<>r/iune muc;o:ali 2, Forpunc

den tad; 3, ma-xi in tencluald
I 8/18/2019
Ortodc,nlie laict Ce

i'.:crAn eractice
va fi acelagi'
Joncfiunea dintre monobloc ai arcul facial fiind rigida, efectul ortodontic
I
(maxiiar
Astfel, o tracfiune aplicatd in sus gi inapoi printre cele doud centre de rezistenfd Masa interocluzald anterioara va fi gi ea modelatd, astfei incdt s6 imbrace muchiile incizale aie
gi arcada dentarf, ,op"riouia) detennind un eiect de rotalie posterioard maxilari'9i anterioard
fei direcfia forfei extraorale s5 fie
frontalilor. Tracfiunea utilizatd este in sus 9i inapoi, in aqa ca
Forfele utilizate sunt intre 100 qi 400
--
dentoalveolar6'
- direc{ia sa trece orientat[ cdt mai aproape de cele 2 centre de rizistenla.
intr-o alt6 variantl, dacd vectorul fo(a este orientat in sus gi inapoi, dar g/fo4a (fig.a.12.).
I maxilar gi alveolar, efectul va fi de inlruzie molari qi extruzie incisiva'
sub centrele de rezistengd
Rotafia este posterioard pe ambele fragmente (fig'a'9')'
I
I
FiS. 4.12.
rn
An ftcial Penrru traclittne
7;:"*'''
l, arc vestibular:2'
t funclic de situa{ia clinicd gi dc efectul ortodontic urm[rit, aparatflui "tori. i

i*
median (activator),
se pot
c6nd
aduce r'ociificlri ale elementelor activc, Astfei el poate avea Eurub
iectLrl 'Jc pand nu este suficient'
''r;:';::::';:;;:,x:iS,Ji:;H3::X::;::i;;:l:,i:,'1,'';0",,';u' e
pe boita palatinri pcaie ir iniocuit . pelliiu ii;rl$tore a coinodit:iiii piil"I;=trl , il'ti i'i i
T eusche r). Acrilatui de
I arc Coffin.
Cdnd inclinarea incisivilor superiori este
retroinclinarea lor, arcul vestibular este inlocuit cu irnse de torque sau prin
in palarnetri norrnali 9i nu se dore gte
prelungirea masei
I Cu alte cuvinte, din punct de vedere ortodontic, prin orientarea direcfiei fo4ei.se poate
muchiile incizale gi aproxirnativ 2
interocluzale in zona frontald in formi de gutiertr, ce imbracd
influenfa arit dispun.r"u pionului de ocluzie gi nivclul de rota[ic maxilard, cAt $i
pozilia
mm clin fala vestibulara a dinfilor frontali (fig'a'13')'
maxilarului in plan sagital.
Monobjocul utitizat poate fi, in principiu, oricc tip dcscris la carc se adaptcazd o
I tracfiune cu un model de arc facial (vezi tracfiunile extraorale) (fig.a'10')'

Tubugoarele de ancorare ale arcului facial sunt prinse in lnasit interocluzali in clreptul
molarului de gase ani, dar, in mdsura in care sunt monfate sirnetric, pot fi mutate cu 5-10 mm
anterior sau posterior (f rg.4. i t.).
I
I
p,*,*.u:"tiy :
t li t.onye.si rubusoare
::y-1: ,t,
;;rqre; J, arc trmspalatinal. B: Ansd de rotque si efectul ei. l, ansl de toryue; 2,
'e
Frniri"t, ), *;;i
e,fecr de.torque; 3, masd interccluzali; 4' placd inferioard'
Fig. 4.i l. Monobloc cu ax: vestibular
I
Fig. 4.10. Dispozitiv cefalic cate permite superior Si nbuSoare pentru trac iunc
re gl arca d rec Si e i frac Si un i ex t rao rul e. extraorald.
r llr\l,r:rttc
Ansele de tonque pot 68/91
avea efect de palatini:are
in unele a rid:iciniror
rc vestibular, cdr"iL1ii
*yr" u.
alr,tt incisiviror supcriori.
si*.t o"i".qr. fili.T,t"l::il*:"
Exisri ei o formd ,poi"ia-j.
cu arcur vesriburar,
aparatur avdnd Monoblocul cu trac$iune
atar
8/18/2019 .. ;;ff::l^::,ip' Carte Ortodontie (3)
agialc dintre maxilarur cxtraorald este utilizat
e cei laterali eleme
* ffi -.ip..i".li?, frec
,nr.nor impreundvcnr
gi penrru corcc
uro. T'"i :' "iltlT .g:ifi ffiX? :il::
te e i nci si vi
r
r or cen
Srandard,.c6t gi
St uigt,t*i. . i"c*;
iTq *;;G
ruro o trar i,
u;
il""TJtTin;;ililff;#:l:
n
;:ffi**l ,1itr;;#:h,.?,T#;'.1 ,':Tj"":"lru."rai"iinrerarcarric..ir":::':;+ff

";[
jfi'$;',li 3: ::T';i.ff jHli::ffi
nare,uu p" ruffi
,?ncri
i J lH"i ,
JJil, ffi : :.1"#,
"*l;; #;?#' H, ft:' r',T"TxlT i
**f*tr il:i} i* I
4.2 nrAculavnsTrBurana
Pldcufa vestiburard
l,g-4-r6.;:un aparat func(ionar cu sediui
in vestiburur bucar
Alcituire:
. pelotd acrilicd sr
- pe o.,,on,o,iTntl
[t+
funduf ff",,."^f":fi:il1T,,
pe vcrticali inrrc
" inel de ra..a ptasar J",".1t:jj:,'l"t su.perior qi cel inf,erior.
Y1
4.17.); in
'r usrrtrul
cenrrut lefer vestibularc
(care se pozilioneazi
I.} * t9 c:tzurile in care intre buze tig"
::n:':"".;;enrl,ox-i.uzia
doriri, deoarece <Jecalajui tot..ruti
corecrari nu poare se observi , .
;i o intcmcrzr[lc antcrioar;i a {. o
:j:,:"r: ti Ja ,u,
po,re fi" reali
reari; in pozilia
'vu"r21Ld tn pozitia rnandibularl
mandibutarn
obicei vicios de sugerc
lirnhiir sc
a lirnhii) ^^^. oro.io $i
ca poatc linibil {rl*.,{dcgltrtitrc i'iirnril:i
.tf,i:ltn
::-tj1_it" la mijloc
miiloc
mrjioc il;;;;lJj"",l'll"trtaxilar
in
rn praa e.src'tbarrr
,."-tt]111'-e'ste fbarre mare,
nroû,-lllajui.irticnttaxilar e.sre fbarte
^,,.^:Y r;;;;;i'"*ljlTo"
f::g"_"1#,
anzonrnt
sa producd ,,,,"J"i1T ;,: l"q*;',?;l;rIffi ;::f'::o *,;;;
pot monh
.sau
doud gurubur.i
Ftg. 4.t6. plicula

vestibulari
Pldcufele vestibularc pot fi:

r corl€rciaiizate de.producdtorii
pot fi confbcfionate de materiale ododoniice:
" dupd il;;;;';dividuare
ut. pu.i"n1ito..
Ortodonlie
Ir 8/18/2019
Pozi;ionarea bracketurilor trebuic rcalizatd corect, atAt in sens vertical, cdt gi in sens
,'r;rontal, in functie de scopul ortodontic urmdrit, dar, in acelagi timp, sd nu lezeze
formaliunile
5.3 SUDUITA, LIPIRI'A
t
rrrobile cu care vin in contact.
Unirea dintre doui sau mai multe componente metalice ale unui aparat ortodotttic poatc
Gutiera ortoContici se confecfioneaz[ in laborator dupa tehnici specifice. fi realizatd fie prin sudurd electricd in puncte, fie prin lipirc cu iot.
Gutiera se prelucreazi, se iustruieEte gi se trimite irr cabinet cu o giosime ocluzall de 1,5 Sudura electricl in puncte se adreseazd olelului inoxidabil, utilizat larg in ortoclonlic. l']ot
'|rrril disial qi 2,5 mm mezial, astfel incdt sd permitd medicului inciividuaiizarea in functie de fi unite prin sudurd capeteie benzilor care formeazd inelele, elementele auxiliare pe inclc, ginclc,
r reeesitl;ile terapeutice.
etc.
Unirea lor poate fi definitivd sau se poate realiza intr-un singur punct, astlel incat s[
t It
5.2.1 Crrr,reb,tnnE.{ TNELELoR gt A GUTTERELoR oRToDoNTrcE
Fixareu elementelor de agregare in gura pacientulrri cstc o ctapd rJcoscbit de

inrportluta,
cireiprecizie poate sI depinda rezultatul tratamentului. lra poatc fi irnpirr{ita i' clo.a ct^'c:
liixarea inelelor prin cirnentare pr. erultul frontal.
existe posibilitatea modificdrii pozi;iei celor doud elemente.
Dupd stabilirea pozi;iei de fixare, acestea urmeazl sa fie solidar legate definitiv prin
cu lot.
Principiile sudurii electrice in puncte sunt prezentate in figS.7 "
liixarca inclelor prin cimentarc la ni'clul clinlil.r rutcrrrli

i lion tah prezi nti urrrraroir le I c cr ll)c
Fi.x area in e I e I or p e dt n I :
- aplicarea dc ccari, moale, prcfcrabil brrcrollllrstici, irr trrIrrserrrclc

cLrritarca supralcle lor dintilor prin spalar c ;i rrscrrr c;
izolarca cAnrpului ope rator cu nrlouri 5i irspirator dc r-ll
im
rror'-
luPlicarca rlc cinrcrrt in spalrilc intcrtlcntlrr-c. arirt pc yt:stibrrlar-, cit l
luplicltrca de ciutent in rncle;

pc llrllrlrn.tl sr
lll
lrPlicarca ttltLlror irtclclor din zonl lrontalii, pc dinii, in acclaSr m()nrcl)r opcrrtor;
cil cimcntrtl cstc ittclt ntoalc sc vcriflca inrilfirnca slotLrlui brirckctulli
litat tirrrp lltii dc
nrerginca incizali.
nolrti prezinti urmlitoarclc etapc:
I:i.ruraa ineLelor pe
dLrpi proba inclelor pe n-rolari se aplica in lunrcnul tubuqoarclor vestibLrlarc
catc o
baghctd carc sI le obturczc, pc clc o partc, gi sd pernriti controlLll oricnt.irii
uccstora, irr
nrornentul cirnentiirii, pe de altl parte. Baghcta c.ste fixata la nivclul tubtrgonilrri 7 x4nf /15o /
cu ccurrr
top iti;
rL'arca ciirnpu I ui operator;
c l
se aplici cirncnt in spafiilc intcrdentarc in incle, clupl carc sunt aplicatc itig 5.l.Schcrrt:tdcprincipiuaaparatuluidcsuduric'lc,'triciittplttctL'.tD0()l
Ai lrc dinli sirb
controlr.rl pcrmancnt al direcliei gi pozilici baghetcior.
Sc clcctucllzir indcpirrtarca surplusului de ciiricnt clLrpi inririrca :iccstuil.
('ontrolul cinrentdrii inclclor se va electuala24_-/.8 de ore qi 1'cntpcratura la care se exccuti sudura arc o importarttli fbartc ttLu.c l.rctttrtr calitlttcit
la 7-8 zite.
Irixarea gutierelor crtodontice se executd tot prin cintentare, flind oarccum punctului de sudurd ob[inLrt.
rnai u5or dc
r' 'rlr'/irI ticcat {ixarea unui grup de inele. Un element particular
il constituie existen a pe se Ridicarea tcmpcraturii in intreaga piesir dc sudat riucc la oxiclarca sLrltraftlclor;;i
rltr',lrlt' :t unui dinte teniporar cu leziune carioasd cortrplicati, ce necesiti acces corono- c toru I
modificarea structurii modelului. Efectul poate fi mult ameliorat utiliz-ind clispttzitivc crtrc
r'ltt'ttlrtt'- in accasta situaqiese decupeazd in gutiera ( din zona electueazd sudura intr-un timp foarte scurt. in acest fe l, oxidarca gi iilcctarca stritcttrrii Ittctalultti
ocluzald), astfel incdt sa pernritd
strl lrr c'lintclc in cauzi. nu sunt prezente decAt strict la nivelul suprafelci de sudurit. in gcncral, tinrpLrl tlc srttlrtra cstc
limitat la l125-1l100 parli din secundl, operatorul rcgldnd doar irttcnsitatca curctttulrri (Iig.5.8.).
Principalul avantaj al sistemuiui il constittric prccizia nurrc a sutlulii ;i rcgLrllritltcit ctt

I
cirre este elcchratd aceasta.
I
I
Omo<ionlie
Caiet de lucriri Pracricc

Sudura suprafefelor plane nu ridicd ?n general probleme, ea efcctudndu-se stabil si CU 5.4 BRACKEIURI
mici erori (fig.5.9.A,B.).
Bracketurile = a[a.$e destinate sprijinirii arcului pe din{i, avend ca principalS caracteristicd
lipsa unui perete din cei patru care - a"ti-ita un lumen de h'bu9or. Ele se aplicd
in general pe
dinlii anteriori molarilor unu.
Cele mai utilizate bracketuri sunt cele din sistemele:
R (*t . Standard Edgewise (fig. 5.1l, 5'12.).
Straight Wire (vezi ftg.5'15.b).
r' tI
wqil r
. negg 1fig. 5.13.), la care bracketurile se lipesc pe felele vestibulare ale dinfilor.
. Brackerurile se por lipi 9i pe fefele orale ale diniilor, tehnicd denumitl lingualS (fig. 5.1a.)-
fig. 5.2. VariaSia rezi.stenlei electrice intre Fig. 5.3. A: Sudumprtn punctarc aunui
tro zi rezis ten la va ri azi c o n s id en b il in trc
e I ec dispoziriv aLxiliar: l, element mobil:2, elenten
electrozii A Si B. in interiorul e[ecnozilor, a*riliar; 3, inel; 1, electrodfix; 5, cleSte. B:
rezistenla la Aecerea curentului electric este incdlzirea cu ajutorul aparatului electic de
redusd - E(r). In picsele de sudat, - W(r,) sudurd a zonelor in vederea lipiii cu lot; 6,
rczistenla electricd este in genenl ridicatd. inlre elemente de sudat pe fir: 7, fir pincipal.
electrod Si piesa de sudat rezistenla elcclricd
csrc mai ridicaed - R(w). intre pieselc de.sutlat,
rczistcnl.t elccticd L'stc cea nni nttrc, ceca cL'
face ca intre acestea sd se produci plastilierca
metalului Si intrepitrundcrea celor douti
P)g l. Ilntcketul lui Anele t''ig. 5.12. l) racket twin tr'.i9. 5. l-i. llnu:kcr lleg,c
s upra l'eSe neta I ce (d upi A danr s ). -5. 1
( S ur ii (diri Schniutit;.
('din Scl:.:rtuth) simr ez)( din chm ).
Sudura t-rrclor metalice trebuie cfcctuatd totdcauna pcrpcndicular uncle pc altele. Pcntnr
a mdri stabilitatea sudurii, firele pot fi sr-rdate dublu (fig.5.10.).
I
lt I
)- Fig. 5.14. Telmica linguald cu bnrketui linguale (dir
K-ttt
Dansch-N eunrann).
Sistemul Stanclartl Edgewise (SET) a fost imaginat de Angle sub fortna unui arc
i^l rectangular de dimensiuni de 0,55 x 0,7mm (.022" x .028"), care se fixeazd de dinli
prin
ceea ce a dus
introducerea cu partea ingustd in ata;cle (attachment-urile)
"edgewise" concepute
(engl. in acest
"introdus pe sens,
muchie"). Astfel,
la denumirea sa de c6tre Angle ca sistem =
arcul are partea mai latl perpendiculard pe fala vestibulard a dintelui (vezi fig' 5. i 1.).
(ca o
Iniliai bracketurile erau sudate de inele, dar astdzi ele prezintd o bazd realizatd retentiv
Fig. 5.4. Sytlum electricd in puncte a doud elemente de sdrmd. A: inaintea plas6 de sarmS), care perrnite lipirea lor directS pe suprafala smauului
suduii; B: Dup;i suduri Si fttlrepitntnderca zonei mctalice de contu:t.
Fartea activi a bracketului se nume 9te slot $i este jgheabul rectangular, n care se aplicA i
arcul. Jgheabul are trei Perefi:
- unul profund ldngd baza bracketului,
- unul superior gi
t),1 Ortod,rnlic Caiet de lucriri practice
I
1 8/18/2019
- unul inferior;
o peretele vestibular lipseqte $i este zona prin care se va introduce arcul;
o extremitdfiie superioard gi inferioard aie slotului sunt recurbate sDre baza bracketului;
formdnd aga-numitele aripioare, care permit aplicarea unei sdrme de ligaturd sau a unor inele
de alastic pentru fixarea arcului in slot (vezi fig. 5.12.).
Bracketurile Standard Edgewise au toate sloturile idenrice (fig.5.15.a), ele diferenfiindu-se
.
.
Aceastd tehnicd folosegte un arc ideal drept, ce prezintd doar forma curburii principale a
arcadei, ob;inind o pozigionare predeterminata a din{ilor prin frezarea slotulului cu diferite
anguia{ii fa{d de baza bracketului.
AvAnd in vedere cd bracketurile SWT sunt confecfionate individual cu in-out, tip gi torque
(compensdnd indoiturile de cele trei ordine), a fost necesard introducerea unui sistem de
identificare, plasat de obicei gingivodistal, pentru identificarea bracketurilor Ei plasarea lor
doar prin aspectul bazei bracketului, care esie platd pentru incisivi gi recurbatd pentru canini gi corectd ca orientare.
premolari. o Deoarece arcul va aiinia bracketurile unul lAnga celdlalt la aceeagi inallime, implicit gi
Din aceastd cauz6, aplicarea unui arc rectangular in sloturile bracketurilor SET ar duce la fi transmisd aceeagi aliniere. Din aceastd. cauz\,, pozilionarea corectd a
tIt
dinlilor le va
alinierea tuturor fefelor vestibulare Ia arc qi ar paraleliza rddacinile tuturor din{ilor, atdt din punct bracketurilor este esential6.
de vedere meziodistal, cdt gi antero-posterior. Aceasta ar insemna o pozilionarea nefiziologici,
nocivd'pentru aparatul dentomaxilar. Din acest motiv, arcul rectangular in tehnica SET trebuic a) Pozifionarea poate fi fEcut5 pe fafa vestibulard (99Yo cazuri) sau pe fa{a orali
sd prezinte angulaiii de trei ordine in cele trei planLrri spagialc. (tehnicile linguale).
Deoarece realizarea acestora necesiti o precizie mare, mulfi practicieni au fost preocupaf i cle Existd doud variante de pozilionare a bracketurilor pe fafa vestibulard a dinf ilor:
simplificarea metodei, incercdnd sd elimine prin dcsignrrl lrnrckctului irrrloiturilc laboriousc rle lu Pirna netodi folosegte anumite citerii stulderd de pozilionare fafd de punctele
nivelul arcului. lunltomice dentare.
Astfel, ?n tehnica Straight Wire se compenscazl: t. Poziyioharea vcrtic:ili'sc face respectind anunrite distanle intre marginea incizald sau
h .
o
indoiturile de ordinul I ale arcului ideal (necesarc peutru grosirnilc vcstibulonrle rlilclirt: ulr,
din{ilor) prin grosimi diferite ale bazelor bracketurilor (in-oLrt),
cele de ordinul II (necesare pentru inclinarea axiala rneziodistalir a dintilor') prrn inciiiurr.t,rr
ocluzali a dintelui 5i slotul brackctului, valorile citate in litcraturd fiindodiferite de ia autor la
aLl t()l'.
I-u ulcailu infcriour-li, tlistunfa irrtre slot;i malginea incizala este dupl unii autori aceeagi,
meziodistali a sloturilor (tip) gi rrrriintl tlt'lrt plrcicni lrr prrr,'icnt intrc 3,-5 - 4,5 rlnr. Alti ;.rutori considcrd ci, atiinci cintl caniriul
cele de ordinul III (necesue pentru angularea axialii vestibulooralii a irc uir crrspill rnui prolrnrrtlrt,,.listrrnfe le niveiul lui i'a fi nrai rnare cu I mm, iar allii f,.rlosesc
rlr e (lisiiullc: gr
angulati vestibuloorald a sloturiior (torque) (fig. 5.1.5.b). 4 ntrn; iar pL'ntnl caninpentrLl - 4,*5 rnni. rriolarii cie gasc ani, 3,5 innt; pentru
tl
pt ghicllrj
prcnrolari, citeunnritoarcle intre 4incisiui
Pentru arcada supcrioarii, primii autori plasc'azii irrackcturile tot cu o distanfa egald intre
slot gi nrarginca incizaid, cu cxcep[ia incisivilor laterali, ia care distanfa poate fi mai micd cu I
t'nm. Al i autori plaseazd bracketurile mai dilcrenfiat, gi anLrme pentru incisivii centrali,
I 1$"r prerriolari cite 4 mm, pentru incisivii laterali 3,5 mrn, perltru canini 4,5 mm gi pentru molarii de
gasc ani 3,5 mm.
O altd reguld de pozitrionare, cAre ia in calcul dimensiunile diferite ale dinfilor, la divergi
pacienfi, este cea utilizata dc Andrcrvs. Acesta stabilegte indllinrea la care trebuie si se plaseze
I
slotul bracketului pe premolari, o noteazd cu x, gi aplica pentru ceilalli dinfi urmatoarele valori
(iig. 5 16):
- sultt:ior.'Ic x; Il x-0,5; C x+0,5; Pnt x; l\'ii x-0,5;N'I2 x-1
\H - inJ'cior': I x-0,5; C x+0,5; Pm x; I\{1 x-0,5.
Plasarea veriical5 a bracketurilor este foarte importanta, deoarcce, datoritd curburii leleior
vestibulare, plin plasarea brackciurilor mai sus sau maijos. pot fi influenlate valorile de torque
:;i deci se pot genera inclinari oralc sau vestibulare nedorite ale dinfilor. De aceea, este necesard
It Fig. 5. I 5. Dtlbrensa intre bruckettrt ile S |i'l- ( tt)

Si bracketuile SWr (b).
plasarea slotului in dreotul bombdrii maxime coronare.
2. Pozi;ionarea nteziodistald: in general, se plaseazd pe mijlocul coroanei dentare. deci la
mijlocul distanfei rnezioclistzile. Unii autori plaseaz6 bracketurile excentric pe dinlii rotati, perrtru
a obline o pdrghie mai mare de r'otafie. Ailii sunt intpotriva acestei metode, deoarece ncccsitit utt
recolaj ulterior al bracketurilor in pozilie corectd.
3. Poziyionarea orizontali a sloturilor,la SET toate sloturile sunt orizontale.
1 http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3 Caiet de lucrili pracrice 76/91

Ortodon{ie
8/18/2019 Carte Ortodontie (3) pensularea bazei cu un lac denumit "primer", care face legdtura
intre compozit gi rna.srr
acrilicl.
t ceramicd: este foarte fizionomicd, dar prezintd o fricfiune
foarte mare intre slot gi arc. un alt
dezavantaj este faptul c[ este foarte casanta. in plus,
au fost sesizate incidente in momentul
incercdrii de indepdrtare a bracketurilor d. pr suprafafa
denlari, observandu-se fisuri qi
fracturi ale smalgului. De aceea, de multe ori, trebuie indepdrtate
preveni smulgerea smalfului, ceea ce consumd
prin glefuire, pentru :l
timp indelungat operator qi poate afecta gi
smalgul denLar, deoarece iimita ceramic6-compozii-small
e;rc uneori destul de greu dc
observat.
$i aceste bracketuri necesiti traLarea blei lor.u ln pJ.*r #.ilt.
d) Fixarea atagelor pe suprafafa dentari:
e F*area inelelor:
- prin cimentare pe dinfli pe ca.re se aprici (de obicei pe morari);
6. poziI onarea ging
Fi 1a. 5. I vo in c izs li a b ntc k et u i o r. - cel mai indicati este folosirea unui ii^"niglassionomer care sr elibereze gi
- se poate utiliza gi cimentul fosfat deZn. fluor;
t F*area brucketurilor
A doua metodd dc poziliortare
- prin colaj cu material compozit_(dezavantaj - nece.sitr gravarea acidi a
a centntlui bracketului pe "pltnctul suprafefelor dc
LA,,,care corespunrJc small; avantaj _ adeziune foarte bun[):
a rost descris5 dc Andrc-wr, .o..
i-a dar ei denumirea dupa a. tehnicl dircctd; * e
ilr'T':i:::1J[:ff[:..,.,1;,u" b' tchnici indirecti (cu ajutorur unei gutiere de transfer);
Aceastd metod5 de pozilionare este utilizatd
de cei ce forosesc tchnica swr, - prin colaj cu ciment glassionomer special (avanraj nu neccsiti gravarea
ceastd tehnicd' valorilc de torque fiind
incorp";;;-l;r".t deoarece, in
in sror, este foarte imporranrd supraflelelor de small gi elibcrcazd fluor: de:avaptaj - acidir a
ozilionarea bracketului in punctul ,1. - adeziune ccva mai scdzutd)"
.onu"xitate maxirna a fclei u.rtiurio.". pozigionarea
"oatorire
ncizalS
sau
estibulare' la mai gingivali
modificarea a dc torque vu
bracketului
valorilor drcl, mai
*oain.o.ii convexitdgii felci
gi la ou1in...u unor rezurtate
incorecte. 55 ARCURT
tr) sisteme de sloturi: bracketurile sunt
livrate cu doud sisteme de sloturi:
o slot de '018" ('0185" x
'025")' Acest sistem u." uunn,olur folosirii ,1"o'. rof. Arcul = elenrentul principal carc corecteaza ynzilra dinlilor
osibilitatea de utilizare doar a mai ugoare prin dcclan$atc la nivelul dinfilor. Acesie forfe ortodontice
prin fo4ele orto6onticc
unor sdrme mai subliri. In iau naftcre datorir.dicnsiunilor inmagazinnlg
t'lrr' rrr dLsrd)r
acelagi tlmp
timp, asigurd insd o in structura metalicd a arcului prin dcformarea sa in momcntul
onducere corporeald bund a dinfilor; fixirii in stoturile (gheaburilc)
o slot de '022" ('0225" x '028")' Este mai uqor de folo.sit de inceprtori, deoarece
brackehrrilor prin modure de erasiomeri sau rigaturi
de sirmi.
oloseEte o sdrmd mai sublire ?ntr-un dacr sc Forma de pomire: forma ideali_de arcad;. Dc
slot ma; rur" ," ou1in" o toreranfd mai mare ra accur, accst arc estc dcnumit ,,arc ideal,,. Iil
eexecutate perfect' Dacr se folosesc
ins[ sdrme cu dimensiuni apropiate indoiri ste modelat astfcl incit ar putea fi inhodus pasiv
in brackct*rc ripite pe r"Fl" u"rtiuutare ale unui
racketului' fo4cle dcclanSate sunt destul de slotul pacient cu o ocluzie ideall-
o" *ori. iur dacS indoiturile nu sunt
oarte corect 9i tratameniu nu este condu;; e.x-ecutate Matcriale utilizate (fiecare calitate dc arc avdnd anumitc
oarte mari gi pot afecta parodonfiul
;;"t."d
---'-] progresivr, forfele generatc sunr r indicafii tcrapcutiee):
din[ilor. ole ,
o aliaj de nichel-tiran,
c) Materialele din care sunt confecfionate
bracketurile: r aliaj de titan-moliMen,
o oyelul: este materialul uzual, dar prezint5 dezavantajul unui aspeci estetic neplrcut, o Australian Wire.
entru care pot fi respin-se de cdtre pacient. motiv Secfiuni:
t Masele plastice: degi fiziononlice, nu
sunt rezi.stente Ia_abraziune, aparand o rotunde
oturilor' Fricfiunea este mai mare decf,t la modificdri ale o pitrate,
bracketu.ir--0. merar. c"";.;iliorque-urui
lab' sunt dificil de pozilionat pe dinfi
gi n.."rite iou.t" 0., o inser]ie metaricd este e rectangulare-
lotului pentru a preveni tocirea'sa de pentru la niverul Dimensiuni (schimbate succesiv
cdtre arc. a fi corate pe smargul dentar, necesitd ri1*1*i caz in funcfie de erapa terapeuticd):
r 0.014" r 0.C16 x 0.016..
Ortodonlic
http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3 Caret tle lrrriri pracilce
78/91
5.6.1 Bane TRANSpLATTNALA
GosscaRraru a. Indicafii:
transplatinala Goshgarian (fig' 5.20-) = un arc kanspararinar a pistrarea sau mdrirea iungimii arcadei inferioare;
o.or?t" rearizat din s6rmd de a stabilizarea molarilor in timpul tralamentului activ;
a men indtor de spafiu.
Alcltuire:
o dou6 clavete (recurbarea exkemitifilor
arcului) ce se fi in dour tubugoare ovale fixate
e fefele palatinale ale ineleror
mJaritor unu superion,'**u*
r bard transpalatinald cu o bucld in formr a" "u'i J"r"hisi cdtre anterior,
care in anumite
:tril#1"J"rtJ:;A g:fi expansiunea sau Jit u"liu
arcurui. sucra rrebuie sd fie
l traseu simefric qi pararer cu fibromu;;;"
1,5 mm de aceasta- paratind ra l-
Indicafii:
o stabirizarea poziliei antero-posterioare
a morariror de gase ani;
derolarea molarilor;
o expansiune sau contracfic la
nivelul molarilor;
o ajutî la distalizarea molarilor
unu- Fig. 5.2 I. A rcul Irnguol.
5.5.3 DlspozirrvuL NahJc_"1,
Dispoz-itivul Nance {fig.5.22.} = arc palatinai cu pe iotl ;icriiici.

I
I
I
Alcltuirc:
doul clavete ce se introduc in tubugoarele ovale suclate pe fclclc palatinele :rle inelclor
cimentate pe molarii de gase ani sau cele doul extremitdfi pot fi sudatsdirect
pc inele ;
I
arc palatinalcu traseu paralelcu fibromucoasa palatind, la distanfd de
aceasta (l-1,5 mnr),
o pelota acrilic[ (in zona centralS a arcului) ce ia contact cu zona retroincizald supcrioard
Fig. 5.20. Ilam hznspalatirtali
Goshl;ariot. (fig' 5.23.). Pelota este lenticulari gi trebuie sd nu vini in contact cu parodonfiul
marginal al
incisivilor superiori, in caz conLrar putAnd produce distrucfii parodontale masivc. pentru
ca
I
i
sd se poate retcnfiona pelota acrilicd pe arc, acesta prezintd o rctcntie in
5,6.2 AnculLINGUAL formd de W.
Arcul lingual (fig.5.21.) un
Alcituire:
= arc periferic mandibular. i
doui clavete (recurbTea. extremi*filor arcurui) cc se inu-oduc
udate pe fclere ringuare
aie in"t.io. i'iJr"n,ur.
il:ffi:"trfi'1il:,i:;;1.""?*"#":'",''"iq"
in doui
pe morarii de gase ani;
turruSoare ovare
"u"i'*,chise cdrrc ocruzar qi pararerc

I
cu
d*;;,
t
se sprijini utrn.i?ar,.r paralel cu coroanet"
obiectivut ,.."*"lfTtTH. "t" pe care
Fig. 5.22. Di,spoTirivul Nutce - vedere Ftg. 5 23. Dispoziril,ul Nance - vedere
lolemii. oclu:ald.
I
I
0rtodonlie Caiet de lucrdri practice
t 8/18/2019
Indicafii:
prevenirea mezializdrii rnolarilor cle gase ani in timpul
postextracf ionale;
mdrirea ancorajuiui atunci cdnd nu se efectueazr nriEcdri
poate apdrea un conflict inrre rdddcinile incisivilor gi pelota
distalizdrii caninilor in spaIiile
active la nivelul incisivilor (altfel

acriticd);
Acfiune:
expansiune anterioara, posterioara sau paraleld - in funcfie de
(anterioare, posterioare sau ambele)'
5.6.5 LIr-nlrueqn-ul
punctele alese pentru activare
Lip-bumper-ul (fig. 5.25.) = un arc vestibular cu peloti labiald anterioara.

la diverse dispozitive introrale de clistalizare a molarilor.
rl . 5.6.4 ARcur_ euAD Alcituire:

pelotd acrilicd sau din material plastic retenfionat pe porfiunea centrala a arcului
HELrx (aceastd
de procesul alveolar, astfel incdt dep[rteazd buza inferioard de
Arcul quad helix (t1g- 5.2a.) = arc palatinal de expansiune pelota este plasat6 la distan 6
ll
realizat din sdrmd de 0.03g,, acesta);
(imaginat de Rickerrs, inspirat cle arcul Coffin).
a arc vestibular cu ffaseu paralel 9i la distanld de arcadele dentoalveolare;
doud bucle sau indoituri stop la extremitd[i, care opresc culisarea arcului
in fubugoarele
Alc:ituire: a
patru bucle helicoidale de activarc (paralele cu fibromucoasa vestibulare ale molariior de gase ani'
Il
palatind), doui antcrioare gi
doud posterioare, unite intre ele prin trei segmente de
sArmd. cu exceplio zon"lo. de conr,ct
cu dingii laterali Ei inetele molarilor l, intregul arc trebuie Ac{iune:
sd fie piualel (distanlat la l-1,-5
permite arcadei inferioare expansiunea'anterioard (indepdrtAndu-;e agfiunea restrictivd
a
mm) cu fibromucoasa palatina .sau festonul gingival;
distal dc buclele posterioare, urcul are un tra.seu Iimitat, buzei inferioare),
de l-2 rnm, <1upir cilrc e.src f ir,t
cr(ritc ancorajul prin aplicarea unei forle distale asupra molarilor (prin presiunea
distalS a
tlditrc sau introducerea tlnor clltr"ete pe lcfcle palutinale
ale inclclor de pc lr.lrrrii tlc 6,rri;'r.i,
dour brale (antcrior dc rnolarii cle 6 ani) ce iau contact cu truz.ci infcrioare).
fc{clc cllrlc irlc rli.tii.r l,tcr-rrli
* (rtrolari de iapte sau prernolari canirri).
5i
J
I Fig. 5.25. Lip'bumper.
Fig. 5.21. Arc-ul qttrul hel;x.
Inriicaf ii:
,'x pansi unea arcadei maxilare.
Caret dc irrcrin Practtce
8/18/2019 Carte Ortodontie (3) Po(iunea e.rtraorald este ?ndoiti paralel cu suprafala cbrajilor
qi previzutl distal'
mandibulare, cu cdte o zurs5' de o parte 9i de alta- in vederea
aproximativ in dreptul unghiurilor
Acfiunea principall este
fixdrii benzilor elastice p""riceruicale sau a tracfiunii ia capclina parietaln-
denrare pe care se sprijinn- in func1ie de comPonenta verticali a
aceea de distalizare a zonelor
cir gi fo(e de
tracliunii elastice extraorale, dispzitivui va putea exercita atit forle
de ingresiune,
6. DISPOZITIVE ORTODONTTCB BXTRAORALB $T TRACTIUNI
egresiune (fig.6.3.).
EXTRAORALB
ln vederea suplimentdrii efectului ortodontic prin m[rirea zonei de sprijin, se utilizeazl in

numeroase cazuri ancorarea extraoralE, avdnd ca sens de aplicare a fo4elor sensul posterior, in
scopul distalizirii dinfilor, sau sensul anterior, cu scopul mezializirii dintilor sau a maxilarului
superior.
Durata de purtare a forlelor extraorale poate varia in funcfie de necesit5file tratamentului,
dar timpul minim nu trebuie scizut sub l0 ore din 24. in vederea aplicdrii unei fo(e in
scns
posterior, fortclc ortodontice date in general de bcnzi elastice suut ancorate pericervical
sau pc
capeline parietalc. in acest fel fo(a poate fi dirijati nu numai inapoi, dar qi in sus sau in jos.
cu efectul in plm vertical dat dc tracliunca ett-aonli dc
5.1 TR.ACTIUNI SAGITALE DE DIS.IALIZART.I F-ig 6 3 Asocicrea efecnlui dc tJistalizare a dinpilor latenli in sus
disnlinrc ,.1;\-rtcyiunca in Si inapi
jos va avea ca efect distalizarea Si cgresiunca zonlloSlyenle' B:Ttncyimea
' cfcct disl:tlizarea 5i ingrcsiunca zonclor lztcnlc-
Si i,,r1nri ,', u,'t" ct
Sc apiicr aparatelor fixe sau rnobile intraorale cu ajutorul unui dispozitiv intraoral-extraorai
cirrc sc fixcazd fie la nivelul molarilor, fle direct pe ele mentul activ vestibular,
fie prin intermcdiul
bazei aparatului.
N,lrxliflcarca sirncrrici po4iunii cxtraorale a rlispoz-itivului
(fig.5.4-) sau alungirea bra$ului
ac iunca orti;donticl sli predomillc tr)c o ltemiarcaelii sau pe
l" I{eadgear-ul estc alcltuit dintr-o po(iune vestibulard gi o po(iunc extraorald lcgatc i'trc c-,ti-.rr)ltrl rcspcctiv (fig"6
cc:tiirlte 5.) iec ca
clc la nivcl ccntral fix sau articulat, ca in tchnica Mulin (fig.6.1., o.t.j po(iLrnca vcstibulurh,
tlc
formi arcuiti, sc rcalizca'5 la distanl5 de arcul dcnlar gi prczinti in rcgiunca postcrioarar
in formi dc ,,1J" oricntate cdtre vestibulul supcrior. Sc realizca.S tlin sirml inoxidabill
dc 1,5-2 mm, iar cca intraorald are diamctrul dc l-1,15 mm.
doui buclc
cu dianrctrul t
I
F\qIr4 AcJiunea asintetici a untilui e-Ylftnrul

bnl- FI, I'2' F,
t)bdnutd prin prelungirea
m *
,' *
unui
to4e; F3, R. rczultaue.
"{
I
L
Fig.6. I. Principiul atculuifreial. Fl, F2. fofte
e-rtraoruIe. Fig (t.2 llhxlrt/ tlc insuntarc al fo4elor extraoralc:
I http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3 Ortodonlre Caict de lucriri Practrcc

81/91
167
I 8/18/2019
Tractiunea extraorald trebuie si fie de aproximativ
i crescutd pdnd la 1500 g (Isaacson).
Fixarea tubugoarelor pentru tracfiunea extraorald
efinitivi' vestibular, prin sudur[ cu lot (dacd inelele nu
500 b
-'" g rq
ia inceputul
r^rvvvulur tratamentului
Lr<r gi poate
se face la nivelul molarilor I sau 2

6.2 TRAC'['lUNl sA(;l'IAt,l'] l)l'l N',ll'IzIALIZAI{l'l
I
sunt prevdzute din construcfie cu tuburi). dinIilor
LMasca faciatd tip Delaire. Trac iunca sal,,itali nrczialii rcalizcazit tnez.ializ.arca
2' carligele in formi de ,,J" (steiner) sau superiori, stimuieaz6 dezvoltarea sagitala a maxilitrtrlrri suPcrirlr, avlttcl ca urlllarc avilllsilrea
plicarea de fo(e direcfionate posterior qi supe.ior
,,c" (schudy) sunt dispozitive care pennit acestuia fala de baza craniului, concomitent cu inhibarca dczvoltdrii
rnartdibulei 9i rotafia de tip
f"'upu.urura riia, dar in unele conditri pot fi
olosite gi pe aparatura mobild (fie.6.6.). anterior a acesteia (fig.6.9').
lI
l JJ
Fig 6.6. A rt'ul in,.J" al lui Sreiner(A arcul itt,,C,,
Schudv (B).
), al iui
Slistcntcle in lormii de ,,J" se ancoreazii pc arcuri direct sau pc tlispozitivc cu
It
,,lrvit.r" sLrdlrtc la arc. ibrnri dc
aparatul
Jugurilc sunt dispozitive care culiseazii pe
arcul aparatului {'ix transnri{ancl fbr{elc Fo(elc sunt dezvoltate de gunrc elasticc aplicatc iutrc clispozitivirl cxtraoral 9i
+ i11.(r.7., fig.6.8.). distal

(I
intraoral (frg.6. 10.).
I
Fig. 6.7. Schema lui Meni,field (1g70).
Ii
Fig. 6.8. Schenta lui Merrijictti ( 1970),
scctiunc
Fig.6.l0. Principiul de funcSionare al dispozitivului
Delaire. I, pelotd frontald; 2, pelotd mcnionieri; 3,
sistem de tegdturt; 4, scnsul acSiunilor crtodontit:c, -5,
disoozitiv intraoral: 6. scnsul dc ;tctiunc'.
I
I
http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3 L}todcnlic i-ax:t {ib nE:rAn Pracilce 82/91
8/18/2019Dispozitivul intraoral trebuie si respecte cateva condi$i care devin esenfiale in vederea Carte Ortodontie (3)
funcgionirii complexului gi anume:
- sd ancoreze intreaga arcada superioard in bloc, astfel incit trac{iunile sd se repartizeze in
nrod egal;
- si deblocheze relaliile de ocluzie cate, de regulS, in cazul utilizarii dispozitivului, sunt
inversc la nivelul zonei frontale gi de Clasa a III-a la nivelui zonelor laterale;
- sd prezinte cel puiin doul zone (carlige) dc aplicare a fortelor extraorale;
- ?n practicd se utilizeazl de obicei ancorarea pe gutiere, ca-re satisface conditiile anuntate mai
(fig.6.1 Fig,6.23. Tnc;iune de Clasa a lll-a
sus l.). fig. 6.12- TncSiune L'las ai II-a-
TncPwe de Clasa
Tncliunile de Clasa l sunt destinate egresiunii dingilor Pe care sunt aplicate, ca 9i rotatiilor
de rrp anterior mandibular-
.{,
Flg. 6.1 i _ Varianti a nistii Deltirc
nxyJiftc:at;i dc $co:t/a lyoncza. l, pcloti
mentonicrJ: 2, pcloti fronta|;i; j, ban

Jxnmcr1ole. fig- 6 t4. Dkpoitiv dc [nc{imc inlermauilari 'iflt
Ctasa f $lotz) destinat efcctuirii saltului aniculer' ,
<lintc; 2, incl; 3, cirlig sau buton;4, guma sau fundi
2" Bdrbila cu capelind Dispozitivul este alcituit dintr-o zoni de sprijin paricrata - capclina clastici; 5, ac1iwrc ortdonici-
9i o zoni de acfiunc mentonicri - b5rbila, Forla pc carc o dczvoltd e.sre obliii dc jos in sus gi
dinainte inapoi gi este dczvoltatd de be nz-i elastice. Sensul acliunii poate fi preclominary verrical sau
distal, avind insi intotdeauna o componentd nrixti. Indicaliilc ei terapeutice
Ei efectele orto<lontice
in plan sagital pot fi inlocrrite cu eficicntd crcscutii dc sistemul extraoral Delaire, in marea Un tip de trac[iune cle clasa I, preconizat de llotz' este destinat electuirii saltului
articular in
majoritatc a cazurilor. (fig.6.1a.). Capetele de tracliune sunt plasate oral Ei vestibular, astfcl
angrenajele inu".r" latcrale
63 DISPOZi'fl1'E DE T'RrtC'tIUNE IN'fERNI.d-XILARi init dispozitivul elastic traverseazl oblic planul dc ocluzie' Dispodtivul nccesitd inlllare de
ociuzie provizorie, in ve.Jcrqr crcirii condiliilor efcctudrii saltului articular.
Tntcliunile de Clasa a II-a au ca scop mezializarea mandibulci 9i a dinlilor
arcadei
superioare. Ele se aplici in malocluziile de clasa a
Tractiunile internraxilare se e.\ccuti cu ajutorul gumelor sau al benzilor el:rstice- Dupi inferioarc, p,"",rrn gi distalizarea din[ilor arcadei
superioard gi inferioari. Pot fi aplicate 9i intre aparate fixe
direclia in carc sunt aplicate, gurnele sau benzilc elastjce au fost impdrlite (in analogic cu Ii a
- pc aparate fixe montate pc arcadele
pe arcada inferioard-
clasificarea Angle) in: montaie pe arcada superioarl gi aparatesunt
mobile montateretrudlrii mandibulare qi distalizirii din[ilor
. Tracliuni dc cla.sa I cu directie verticali; Tncliuoile de Clasa a III-a destinate
. Tracliuni de clasa a II - a cu direcfie <ie jos ?n sus qi dinapoi inainte (fig.6.12.); cii gi mezializnrii dingilor superiori. Se aplicr in malocluziile de clasa a tII-a' in acelea$i
infleriori,
r Tracliuni de Clasa a IIi-a cu direc[ie de jos in sus gi dinainte inapoi (fig.6. 13.). condilii de arrcorare ca 9i tracliunile de clasa a il-a'
--l
t http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3
Ortqlonric
C.aict,trc iucriin praciicc 83/91
r
I rt: ccalaltd partc se plaseazi dkjunc;ia
ultranpi'a, in care, sub anestezie, in una
r rrr- sc actrveirT; compret qurubul sau doul
'
8/18/2019 dc disjunclie. Aceasta din urmd se efectueazd Carte Ortodontie (3)
'.;" r r:rlizat, in condi$i de intr- un serv. i c i u
stagionar.
I O alti consecinld semnalatd de adepfii largirii prin disjunc{ie este maleabilizarea suturilor
perimaxilare, efect care poate fi utilizat atAt in acfiuni verticale pe maxilarul superior gi in
special prin acfiuni sagitale (Angle Clasa. a III-a combinat cu masca Delaire sau i.ractiuni
Clasa. a III-a).
tI
I Fig.7 2. (,'onparttiein re e,rptm-rirtnea lc_nti(.,1) Si mpidi (B).
f'-ig 7 3.'l'rtutmittrtu lbrtclor dc disfurtclic producc
o rot;tlie utiu Ia nivtlul qtanttului citt. pi l:t nivtlul lcsulurilor.
fulodificirile
Ia nivelLtl oa'selor maxilare nu sc incheie o<ratil cu ternrinarea etapei dc
tt
r( [rv:trc a
disjunctorului, deoarece la .ivelul bazcklr osoir.se se acumulcazi-r o can[itatc 7"4 RECIT)[VA
'trtc datc' pe de o parte' de elasricitatea dispoz,itivul.i mare dc
rle disjunctic, iar, pc cle altd parte, dc
I ; r.stic i tatea structuri I or den toparodon tale gi osoa-se_
(lu alte cuvinte' in faza imediat Factorii de rccidivl dupd disjuncfie au fost grupali de Donald J. Tirnnts in l98l dupi cum
unnirtoarc disjuncfici, brzelc nu nunrai
.citlivd, dar la nivelul lor se manifcsti continun.e,i ci au tendinfa 6c urmcazd:
1'o1i autorii sunt de pircre cd, cel pulin "f"itului
de liirgtirc. . revcnirc clastici;
la nivclul bazclor rnodific:'irilc sunt irevenibilc. . reparatic 9i reorientirre;
{t'lttarea aspectului normal al suturii. mediane
;n";;" sc pr.ducc dupa 3-6 runi; . rernodelare osoasi.
I
rrirrcralizarea ?nccputd initial sub aspectul
unorpunli osoa.sc (Mt-.lscn, lg72) se continui Re,-enirea claslic-i are doar un efect de scurti durati;i apare doar in momentul in care
tt'stcre os.asr lentd pdni
la 6 Iuni de la inchcierea acIiurrii activc nnnaonii.*. cu o
'rrlrrril capitd un
aspect normal dupi 3 luni. s-a rug"ru,, Radiologic. dispozitivul de expansiune este indep[rtat in timpul sau imediat dupl expansiune, cind fo(clc
clc a.serncrrcrr, cl-r esre putin probabii
' 'r tlt:sfacenia suturii, mediopalatine si produci gi defface rc" ,lru. mari inmagazinate in sistem produc o revenire elastici imcdiatd de 2-3 mnr in nronrcntul
I-a nivelul dintilor laterali e.ristd o ruti suturi pcrirnaxilare. indcp[rtdri i dispoziti vului de expansiune.
initiatir a" .".1;,tiui piinii la n'rmalizarea :*eror Rcpartifa ,si reoientarea se referd la fesuful conjunctiv colagcnos.
t( ('s[ora, fazi dupi care
recidiva se opre$te, deoarecc baza apical.i
t4,,7.3.). ri-tr'inc ncschimbatd Modelarea osoas;i reprezintd un factor a cdrui rclcvanfd nu estc strict dctcrrninatd, datc
Un alt efect determinat cle disjuncgie, de dat.r aceasla lu distlntil, ar fl despre acest fenornen oblindndu-se prin studiul zonelor periodontale gi suturale. Pentru ca
t
stimularea dileritele zone ale maxilarului sd se coreleze cu noua situatic creatd consecutiv expansiunii,
'lt'zv'ltirii mandiburei in pran sagitai gi transversot, ,*n'nornt,r dc rnui mrrlii autori,
printrc este de presupus cd la nivelul lor au loc procese de adaptare. Timpul in c:ue se produc aceste
modificdn adaptative este destul de lung, fiind posibi sd fic influenlat de c pcrioadir lungf, dc
contentie, moment in care se presupune cd se tealizeazd qi adaptarea pirtilor osoasc rnaxilarc
neimplicate in rnod direct in procesu de expansiune'
I
i
Caiet de lucriri practice
8/18/2019 Carte Ortodontie (3)indepdrtarea unui hemimaxilar de celalalt este predominant anterioard, maximum de
Asttel,
plasat in dreptul molarului de Sase
spaiiu realizinclu-se in zona frontald, centrul de rota[ie fiind
(vezi fig.7.l.). h,l se indepdrteazd oblic, producdncl o ugoarI inclinare spre in afard a din ilor
ani
suborbitali'
7. DISJUI\CTIA laterali, centrul de rota[ie sitJdndu-se undeva foarte aproape
(disjunctorul), care
de gaura
trebuie sd asigure o ancorare iermd
Disjuncfia se obgine cu un dispozitiv
si fiabild a arcadelor laterale, .A folor.ur.i un gurub puternic care sd nu cedeze in timpul
7.L ASPECTE CLINICI'
aibd o anumitd elasticitate pentru cd, aqa cum am
Air:"".1i.i. in aceiaqi timp, qurubul trebuie sd
aspect, un cu un grad
intermaxilard desfacerea
viriut,in tirnpul disjuncliei maxilarele sunt tensionate. Ori sub acest
Disjunclia
mdrirea reprezinti
transversalS a maxiiarului superior. suturii mediopalatine, avAnd drept urmare cie elasticitate este preferabil unuia rigid (M' Chateau)' 'urub
Boboc, sintetizAnd, aratd cd "disjuncfia intermaxilard ofera posibilitatea ca intr-un timp
Indicafiile teraPeutice sunt :
a mare ingustare maxilara, cu boltd ad'lncd 9i ingust5;

scurt sd se oblin6 lSrgiri considerabile ale arcadei superioare, boltei palatine, foselor naz.ale gi
chiar ale f-efei.
o un clecaiaj intermaxilar accenttlat, in defavoarea maxiliirului sup"rior;
Prima disjunclie a fost tbcuta de Angle, in 1860, acfionind neintenfionat, prea repede, o e ocluzie inversi uni- sau bilatcrala in tbrma funclionalS sau irnatonici;
anatomizare (chateau)
placl palatina. De atunci tehnica a fost dezvoltatd pcnrlanent atiit in ceA ce prive;;tc indictrtiiie e prognatism manclibular anatomic 9i cel funcfional pe cale de
ior*raindicafiile sunt relative qi sunt legate dc:
terapeutice dar, in special, in realizarea dispozitivului de disjunctare, adici disjunctoml.
Disjuncfia ar trebui s5 indepdrteze paralel cele doud heminiaxilare, dar, datoriti conexiunilor virsta pacicntului, nu mai mare de 18-20 ani (Boboc)"
sa se aplic* iii
maxilanrlui superior (cu apofrzele zigomatice, cu npofizele pterigoide qi cu osul fronrali, inocluzia verticald tiorrtirli (estc legata de cc tip dc tialamcn'L ttrnlcazi
indeplitarea fragnrentelor e ste inegall.(fig 1 .1.) continuirrc), cunoscinil ca disjuncliri rnicSoreazl suprlociiizie lroirtali'*
Prccautii dcosebite trcbtrie lttlte in cazul scchclcltlr tttanilarultti st-ltrcritlr
dirpi intti.'cniii
_'l
cli i nirgicalc., r-lr-rpi clcsp icrituri l abioniaxi lare latcrlle opertrt(r.
Disjunclici fropriu-z-isc i s.- tlcscriu clotrit tipurl 5i artrirlri.r:

I
expltnsiunea cu blocarca spaf iulrri pcriociontel,

e.xpattsiuneu propriu-zisil a suturii tttcclie nc'
i-Ja.ii i* consicJe'irc iirri'Lii in care se f'ace clesflicerclt
inipiirtitir in tiisjuncfic rapidri, trltiarapidir ;i lcnti (fig'7'2')
' Disjuncyia-ltpidiieste tehnica cea mai uzitatd tic disjunc;ie 9i prezintir urmdtoarelc eiape:
-1.
F
cimentarea (flxarea) dispozitivului de disjunc[ie;
gurrrbul mcdian ctr 2-3
2. dupit 24 de or" r" incepc activarea qurubului. Se acfioneazi
,P -
/,5-Tr
loIJ-
turc in prirna zi, aceastll cchivalitncl cu punerea suturii mediane i1 tcnsiune'
in ril"l" urmRtoare activarea se continuir cu i-3 rota ii/zi. I)c renlarcat ca practicianul
de suportabilitate al pacientului' in
va
timpul
-[-\o=\ alege cantitatea de activare 9i in tulclie dc gradul
procluc nici o senza{ie
activirii se poate observa ujor cir primele tI2 rotalii ale gurubului nu mai mare
durcroasir pracientului, la ce:l cle-a treia sau a patra rotafie apariincl un grad mai inic sau
' durere,
dc -i,., in funclie de carc se va alege e antitatea de activare.
pericolpe
prr"lipiu, i-z activirri pe zi (diminea{a gi seara) pot fi lirsate absolut li'rra nici un
este aparilia ullei diastene
sonnt:r farniliei. primul semn ci sutura mediopalatin6 s-a cleschis
va mdri treptat pAn[ la incheierea activdrilor'
rnterincisive, carc de altlel se
pe mdsurd ce tirnpuI trece (diasterna se inchicle treptat datorit[ fibrelor transseptale), dinlii
t'rontali se aliniaza.
(c) viteza cle activare care produce
lncidentele sunt foarte rare qi sunt legate in mod special de
Fig.7.l. lv'[odelul de depksare afnrgnrenteloriiianilare in disjunctor. (tt); Aspectgl n;1ilar pacientului dure,.-e, stirri clc nervozitate, lnsomnii. tn aceste cazuri fie se opreste activarea I
de disjuncyie; (b): A \pcctul ntrxilnr t:u uper(ili(l in t,ttlcri: lrcntal:i,'
{.-tt dl)dt'Gtul fi.r regulir. sc modific[ activarea lajumitatc ai toate acesto sirnptome dispar, gi
nraxim 2z-lle,fie, cle
(c): Aspectul ntuiLar cL upt:rre uL irt vttlerc t.r jali. oral, imediat Jupd deschidererr suturii meciiane,
ircerrstir cu arit m.i r'ult cu ciit. la respiratorul
I, lbr\a ortodontici,' 2, cenlnt de rotalre al luruburilor; 3, centnt de rotalie pteitonttu.ilar;
substanlial, atat in starea de veghe cdt qiin starea de somn'
4, efect or-todontic ob[inut; A, boaa mrxilarii,. B, procesele alveolarc. rcspiralia nazalri se imbunit[|e$te
( .|r-t, )(l(it i l{i iiaict Ce ucrdri priictrce

7 ..1
85/91
,lrr'ri r*'i lrrrri rrt: rrr rrti'r,,ctivsrc
a crispozitivului ortodontic, poate
l;rtirrrli. listc lixrrtrr lrnportant sd se aplice fi
8/18/2019 contenfia imecliit dupa Carte Ortodontie (3)
trri.
i')sr () ct.glir a urrui tratament (cum este

de obicei), iar aparatul de
dispo.zitive necesare auxiriare, dupd
l]:;,,"::ll",T::.1.^lr::u
rltr.i. cu rraranrentul fix ioliagregar, ;;G"J'*"ii*J;;,::: o lund cte
rs.jrrrrctrlrului, elementele ?;
de ancor"are ale
,,ir1ie esre iîocuitd cu un arc transve"",T;:ffi:;:tHlt;tf#:
lici, dacd in planur de, tratament sunt prcvdzute extractii dentare, este
'rrrrorizate pdnr la incheierea fazei de disjuncqie, ain ao,,e
.notive, gi
'()ate constitui u. erement de ancorare foarte bun

in vederea apricarii
trri trirnsversar ar maxirarurui poate f ig.7.2. A: Modelarettcone-riunilorin vcderea
m.ciifica birantur de spatiu Ia Fig.7.5. B: lVlttdeLareaconexiuttilorin vederea
pla.sirii Surubuluiirt boha nodelului plasdrii Surubului in bolta mo4elului
,-1 RF]ALIZARtrA DTSJUNCTOI{ULUI in faza urmdtoare, qurubul este pl:rsat cdt mai adanc in bolt5, pentru ca momentui cle
basculare al arcaclei supcrioare sa aibi un centnr de rota{ie cit mai inalt (fi .7.1. A, B).
'r)r.lui Lrtilizat actuur gi cu.e.t irr tch'ica ortocronticd Dupi executarea opcratiilor dc suduri construcfia la finalul ei trebuie sI fie perlect
Irr-'st: rrraliz:rrca unui illrcol'iu nrrrriui
tc'dintcrc srr't lustruitir qi sI prezinte ciit mai pu irrc zor]c rctcntivc (f rg 7.6.).
trcrtlrr, rlri tpl,:".,'"n,,,.,rrur
;i
r-
I
\ // -l i
Fg
Fig. 7.J. Secliune lransvenald prin aparatul de drsjunclic.
A: disjunctorancoral pe inele. B: disjunctortmcorot pe
gutiere.
I ocluzie (fig.7.a.).
F=f
: 'i'le disjuncgie incepe cu adaptarea ereme nte,ror de agregare pe morari
t= 'i,raamprenteazi cu un arginat Aparatul, curdlat rje unnele de pastd qi igienizat, este aplicat in cavitatea bucalir, inscr{ia
ireversibir. in amprJnti in int..;o.rl
I l strat sub;ire, rnenajdnd rJarginea ae.ol"t inelelor realiznndu-se treptat. Este de preferat ca disjunctorul sd rdmdnd 2-3 zlle in cavirarcrr
a inelelor, care trebuie sd bucald inainte de cimentare, fapt care va permite in mcrnentul cimentlrii o aplicarc rnult rruri
F l'1imc de 0,5-l mni.
:'f tintr-un ghips cu duritate crescutti. ugoarl gi mai corecti (fig.'l .7.).
Dupri irtrrirea ghipsurui gi
alginat, se degajeazd inelele de surprusurile
dc nip, cte pe
ts *'= :fij:
http://slidepdf.com/reader/full/carte-ortodontie-3 C)rtodontie Caict .je lrrc'iri rra.-'t :c 87/91

I 8/18/2019 8. t ['L..t c.t H.rlvt-ct Carte Ortodontie (3) l .J RRr,riNnRuL FIX (3-3 sAU L-l )
+
I
I'l,rt ,r I l:rrr'le y' = o pltrcii ortodotrticir cu:
. .rt, r e stitrulur $i Retainerul fix este colat pe fafa orala.
r rlorri croSetc- Adams la nivelul mclarilor (sau crogete cerricoalveoiare - fig. E.l ). Indicafii: conten{ia de lungd duratd sau perrnanentd in special la nivelul incisivilor inferiori
,,\tii{ cro$ctele, cAr gi arcul vestibular trebuie s[ fie astfei construite incAt si nu impiedice (dar gi ia cei superiori; uneori ia dinfii laterali; uneori pe fe{ele vestibulare).
i r rt,'r t'rrspiditrea corectS. Scopuri:
(de la canin
o pentru a preveni recidiva prin inghesuirea dinfilor frontali inferiori - retainer 3-3
ia canin, fig. 8.3) sau 4-4 (de la premolarul 1 la premolarul l) colat doar pe fafa linguald a
T caninilor sau la nivelui tuturor dinlilor frontali (se plaseaz[ la nivelui punctelor de contact;
t
din sirm6 rigida - dacd se fixeazd doar Ia nivelul caninilor, sau din sdrmd flexibild -dacd se
fixeazd. pe fiecare dinte in Parte);
pdstrarea rezultatului oblinut prin inchiderea ciastemei interincisive - retainer l-1. Trebuie
plasat astfel incAt sd nu interfere in ocluzie;
t
pdrrru."u spafiului edcnrat (in general unidentar) in vederea confeclionirii ulterioare a une'
pungi Oentare, atlt ?n zona lateraia cit gi in zona frontali - prin colarea unui segment de
sarmi intre dingii iirnitanli bregei. Aceasra se face in scopul stabilizdrii dinlilor la sflrgitul
trarameltuiui ortotJontic gi cvcntual pentru stnbiliz-area parodontald irn ti,Snput unui trrtamenl
par.dontal. i,., z1,na fiontalii, din consiclerente fizionomice, trebLrie fixat provrz-oriu;;i urt
:tq.6.2. ['lut'a Ilct,t et) (:u urc ve-stibttlar
iutelpetliur-acrilic dc scgprentr:l cle sirlnd. in acecaSi situalie poate fi ftllclsit 5i LIn
dt j tt r-itn 1, rtj r (,r' nt,'' ru-,t tttttl ).
u.
prepfipril.6r dc spuliu ntobii (placii ortoiionticit cu crogctc ai interinediar acrilic);
irentincrc:r inchiticrii t..rtociontice a urrul spafiir postexlracqiorlal ia adulli (la care cxisia cie
pe cloi dinti
Nl orl ifi cri ri: multc ori o tcndinlir t1e{e
retleschrrlcre a spaliulrri) se poirte face Prin colarea cei
I
arcrrl v,:stibulur po;.rtc {'i rcaliz-at crr inccr-citilcrt tlistltllr a ttltitrtilor ntolltt'i dc pe arcadd (fig. vecili a ulof .segnteptc sirrna ra,;Lrciti (gen muttiflex), atit pe oral cdt 9i pe vcslibuiar'
8.2 );
aplicarea de cillige pentrtr tracf iuni elasticc;
aplicarea unor pelote de acrilat pe arcul vcstil;ulitr itt scopttl corttroli'trii ntai eflcicnte a
torquc-ului din ilor frontali etc.
F
I a
o
Indicaf ii:
8.2 AcrtvATonut, cA APAII,{1'
pentiu taionarea irtterciispidirii optime 9i pozilici finalc a dlnf ilrlr;

pcntru a observa daci existd tendinie de recidivd;
I)t.t coN'rttN'ilIt
F'ig. 8.3. Retainer fix 3-3 infeior.
8.4 I'osl'ttcNRttuL
a pentru mici glefuiri prin care se potdirija din;ii catrc pozifii dc tntcrcuspidare optime care si gutiere unite la nivel ocluzai
gure stabi I itatea rezultatului Positionerul (fig. 8.4.) = un aparat bimaxitar alcituit din doua
l
asi ;
Realizat din:
pentru contenlia poziliei antero-posteritrare a nranclibulei 1'a ii de niaxilar' (de exemplu,
contenlia rezulratului dupl rezolvarea unei AnDiv1 clasa a II-a). . cauciuc sPecial sau
o litxS:l piasticd sPeciaia.
Conf'ecfionare pe un modei set-up. dup6 corecturile mici efectuate pentru perfecfionarca
pozi;iilor dinlilor (vezi mctlelul c1e set-up)'
il
I
ilr-i,r'ion rc
II 8/18/2019
( \,.riil,irrc se iniroduce in vasul de presiiine tinrp,Je 20 cle minute)" operafiunea
irreltZ,c1eeyec,compromitetotalpiesaortodonticd,
Inelele, elcmentele de agrega.e ale aparaturii fixe, plasate
este
de regulS pe molari' supo{d fo4e

diiicilS;i, Carte Ortodontie (3)
PARTEA A
10. CUPRINS
cAt gi de iastica[ie deosebite. in aceste condilii eie se pot rupe sau deforma'
Irrir trrtodOntice, FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
licplra|iaseefeciueazdinlaboratoruldetehnicidentard.
'i,, cursul lratamentului, efortul ortodontic determinat de elementele active poate rdpe sau I. DATELE PERSONALE ALE PACIENTULUI .....
F rlczlipi elementeie auxiliare (bracketuri sau tubuSoare). De reguld dispozitivele
irrlocuite cu altele noi.
auxiliare vor fi 2. MOTIVUL PREZENTAzuI .........
3. TRIMIS DE ....".......
I
gi accidente aie aparafurii ortodontice sunt multiple 9i imaginaiia
I)esigur, incidente
rrrtodontului in acestora imediatd sau de duratd este foarte mare. De multe ori
iil
remedieiea 4.2. Antecedente personale fiziologice (APF) """
generat procedee noi. Un lucru insd
reS.rcile improvizate in repararea aparaturii ortodontice au 4.3. Antecedente personale patologice (APP) "'""
trc6.ie s6 rim6n6 neschimbat, qi anume viziunea rezolvdrii cazului prin prisma aspectelor
lriologice 5i biomecanice utilizate. 5.1. Nofiuni uzuale in investigafia or1odontic5 ""
5.1.1. Terminologia ortodonticd """""""
5.1.2. Punctele antropometrice ..""""'
5.2. Examenul clinic facial (exobucal) """""""""
5.2.2. Fanta labiala .."".....'.'

5.2.3. Aspcctul trlgtllllclltclor 5i al ittr'lcolse i buze lor
5.2.4. Aspecttrl -ucticlll r c profil
5.2.5. I,oiilia puuctulLri Cinathion fiilii de piantri orbilotiontal ""' "'" '
labiali
5.2.1. $anlul labiomcntorrict' .""
+
5.2.6.'l'rcaPta
t
'
5.2.8. Unghiui tnandibrrlar

5.3. Examenul clinic endobucal
5.3.1. Exarnenul dentar con-rplet
5.3.2. Examenul parodonliului marginal " ""'
5.3.3. Examenul mucoasei bucale
5.3.4. Igiena bucald
5.4. Examenul func{ional exo- 9i endobucal """"
5.4.1. Tonusul muscular 9i deglutilia
5.4.2" Respirafia
5,4.3. Fonafia
5.4.4. MasticaIia
5.4.5. Fiziononria
5.4.6. ATM........
5.4.1. Exanrenul dinarnic al ocluziei
Ilil
5.4.8. Teste funcfionale de p-ropulsie sau retropulsic
6. EXAMINAREA PARACLINICA
6.1. Examenul modelelor de studiu
6.1.1. Analiza arcadelor 9i a bollii palatirir': '
6.1.2. Rela iile de ocluzie

6.2. Exarnenul radiologic "" "'""'
6.3. Examenul fotostatic ..""""""
il

Carte Ortodontie 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Ortodontie 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/18/2019 Carte Ortodontie (3)

I Cai.ld. lu.dn pdcti.e

L Datele personrle ale Dacientului

lll '. Examenulclinicendobucal

tt Dr. Anca Nicoliescu Dr. Cristina Bicd

I- DA'IIILE PERSONALE ALE PACIENTULUI

"".i.i l;;;;;l;;;"".,i", fr""",,,,,",

tulburiri de alimentafie, tulburdri de absorbli ai , ., : .,i

baverseazd coqpul uman dinspre anrerior spre posterior pe linia mediand;

I :l;lillii'.'J:ilx'fi" hiperflexie sau hiperexrensie,

i:11 H:"'fi : :H 1';j ;:?i :':'J$

.,'..-.. -,.. *14&E pvtxe

' N - Nasion - punctul osos cel mai anterior

lixlnrinarea faciald se executd din:

' ttor ttri laterald (medicul privegte perpendicular pe profilul pacientului

I )irr nornrl frontalS se apreciaz5:

I 5.2.1 Slmetria facialtr

o l'rrrri (ul srrl) :rior: Ophrion (Glabella) sau Nasion.

l Ab&ntic Lact lc fu.dn IvuUE

Aspectul tegumentelor al mucoasei buzelor

522 Fanta labiall

I Fig- 6. Fanta labiald. A: hchisd irt rcpaus;

Csict rlc lrcdri pnctice

prcptrrrcrlrrr'' irr;rirrrt':r i'chcicrii

' ill. "planul^lui Sjrnon.' .n* r..lr.

AIte planuri verticale:

,il 8/18/2019 Carte Ortodontie (3)

- unghiul >125o este un unghi deschis (merit) (fig. l9).

Fig. 16. Tmpta labiald. A: nomald; B: invemtd; C: acccntuati

[ig. nndibuluinchis (din f ig. 19. Unghi mmdibuludeschi.r (din

$an1ul labiomentonier = dcpresiunea existentl intre buza infcrioarl gi proeminenfa 53 EXAMnNULCLTNTCENDORUCAL

I Fig 17. $ulul labiomentonier l: normal; 2: anentuat, cu

i3 ,Snodoa;ie Caiet cie iucrdn pmc ice

5.3.1 Examenul dentar complet 2) Dinamica dentiyiei, a arcadelor Si a ocluziei.

Fie 24. MaziopoziTia lui L l,distopozilia

I Fig.25. Supnlnzilia lui 1.5. Fig. 26. InlTapoziSia lui 1.5-

9ri*Jonne tuei 7t lut;iri :traciicc

5.4 Ex,{MENUL Futiic.tr.roNAL EvD- sr E\,DoBUCAL

i. Tonusul musciilar gi deglutifia. Limba:

8. Teste funcfionale de propulsie sau retropulsie. inipresiunile dinlilor pe limbd;

5.4.1 Tonusul muscular 9i deglutifia

buzelor gi contracfia muqchilor orbiculari mentonicr in

. pentru dezvoltarca sagible a arcadei:

. aflarea sumei incisive superioare c6nd aceasta nu poate fi mdsuraG;

2) Indicii arcadd-dinyi: . -:lt

. Calcularea swnei incisive: 32,0 23.68

b) Indicti de dezvoltare transversald ai arcadelor.-

Se poate observa ci mdsuritorile se fac in puncte

t planul ocluzal al fiecirei arcade fali dc un plan orizontal (fig. 36).

I Fig. 36. Aprcvicrca dczoltiii arcadclor in plm vcrticzl.

Cuict dc lrcriri pnctice

I: raportul incisiv este constituit de contacrul intre nruchiilc

@ kns . raryrt neutml: cind existl contact (vezi fig.37),

Variantele normale de raport ocluzal sunt:

2 temporar superior), sau

b. in planul transversal: ' ':

Fig. 51. Supnacoperire nonall de l/3 sau 2-3mm

I r aspectul sinusurilor gi raportul lor cu riddcinile dentare.

Scsuturilor moi cu nrncwa punclelor

Caier de lucrln pnctice

I gnfie in inciden td antem-gtstcrioard Neummn).

Rx. retroalveolari dd indicatii referitoarc la:

precizarea verstei osoase $i concordanta cu cea cronologicd;

#jl'' dl,#'{1'*;;rru,##lty:,,#{ffi nill