Franta

ISTORIA ARHITECTURII MODERNE CURS 3: Art Nouveau 1900

Aprocimativ 1880-1910

Incadreaza anul 1900 indiverse spatii geografice.

Caracteristici principale :

-dorinta de eliberare fata de canonul clasic/ istorisismul si eclectismul sec 19 → dorinta de a face altfel
arhitectura, acordand anumita importanta acestei miscari fiind prima desprindere de canonul clasic,
dincolo de orice perdea

- promovarea meseriilor/ a maiestriei operei

- scopul explicit de a ridica meseriile la acelasi statut cu artele frumoase → creatorul este pe o pozitie
privilegiata, impowerment, imputernicirea artistului

- modernizare a modului si mediul de viata

- Gesamtkunstwerk – opera de arta totala

- linii organice, libere, curgatoare – forme care se aseamana tulpinilor sau inflorescentelor plantelor, dar
si forme stilizate geometric

Miscare a carui mediu fundamental nu este arh, ci cuprinde si arh si artele frumoase si cele decorative.

Arh art nouveau, acorda mai multa autonomie artistului, artele decorative un grad mai mare de creatie.

Miscarea aceasta a fost incadrata in multe feluri de teoreticieni → pare sa fi existat o sensibilitate
comuna care sa justifice afinitatea cu formele art nouveaului, msicarea nu era incarcata de cantitatatea
teoretica, ci se ataseaza alta idei teoretice ale perioade

Miscarea pare sa tina de o moda a timpului, o miscare de foarte scurta amploare.

Art nouveau e aceasta desprindere de canoanele clasice, aceasta eliberare nu a pus in loc o regula noua.
→ este o suma de manière personale

Aceasta miscare s-a bazat pe ideile teoretice existente, fiind plasat pe o pozitie superioara artizanul,
messriile ce intervin in realizarea efectiva a obiectului → meseriile au fost in perioada aceasta valorizate
si clsate pe o pozitie similara de care se bucurau artistii

Intregul mod de viata era intr-un proces de miscare, fiind evidente opere de art nouveau care isi dau
mana cu miscarea de mdoernizare care apare.

Telul general al operelor al art nouveau este acest ideal al operei de arat totale, teoretizata in filosofie
cu conceptul folosit ca atare in Gesamtkunstwerk → intreaga opera artistica de arh , trebuie sa se
supuna acelorasi legistati, nu este strain de aceeasi directie artistica, intentie artistica.
Art nouvea devine recognoscibil daca privesti liniile suprafetelor si liniilor de arhietectura inspirate din
arh naturala, fiind in esenta organice. Esteun fem arhitectural care se pastreaza la suprafetele exterioare
ale cladiriii, insa in ipostazele lui mai elaborate, el cauta sa ingemaneze o strcutura noua si o expresie
foarte libera. Rationalismul structural al lui Viloet le Duc este inteleasa din perspectiva unei structuri
adaptata unei expresii artistice pe care o sprijina. Str de tip nou deoarece suntem intr-o perioada in care
structura beneficiaza de tehnologii noi ( metal si beton), ingemanarea dintre arh art nouveau si metal nu
e intamplatoare.

Sunt multe denumiri care denota noutatea sau naoutatea in raport cu ceva deja existent.

Secessionstil este o denumire care sens accentureaza ruptura fata de o regula a felului de a face
arhitectura.

-----------aici numa text, in jos vb de poze

Art nouveau a avut o prima izbucnire creativa in belgia.

Modul de a privi elementele decorative, decoratii aplicate a desenelor de

pe pereti, decoratiii sculpurale (stalpul, balustrada, scara) si elementele
structurale (scara insusi) aceste elementele facand parte din acelasi intreg
intr-un mod intentionat.

Horta el face foarte multe resedinte urbane mai bogate/luxoase (hotel),

printre care si Hotel Tassel. Printre primele
lucrari ale art nouveaului nu apare intamplator
intr-o lume efervescenta bogata.

Aranjaraea distributriva a resedintei care

privilegiaza un spatiu central, care este piesa
centrala a a salonului. Ea are o geometrie
particulare si cuprinde scarile ce acced catre
etajele superioara.

Art nouveau se lasa ingemanat, se lasa antrenat

in tot soiul de idealuri si idei.

Horta face incepand cu 1899, realizeaza casa

poporului ( La Maison du peuple) fiind o cladire platita
si omandata de o miscare sociala in Belgia, dinainte de
a exista un partid scoialist, si este un angajament a lui
de a realiza o miscare mai ampla care priveste
imbunatatirea vietii de zi cu zi a locuitorului care
provine din clasa munciotare → contribuie la tema
esentiala a acestei cladirii, spatii amstetcate intre bar/cantina, magazine pt bunuri
elementare, curpinde o mare sala de spectacole si intalniri, toate acestea fiind platite din miscarea
asociativa
Problem in contextul olitic si economic, reuseste sa asigure ca materia prima
de la producator pana la ultimul consumator parcurge n lant mai putin
speculativa fata de lumea capitalista, unde omul de rand isi poate permita
aceste elemente.

Casa e realizata dintr-o str metalica, cu umplutura de caramida si cu multa

sticla.Horta incearca sa gaseasca o forma expresiva si rationala pot
elemenetele constructive.

Gautave Strauven ( 1878-1919)

Maison Saint-Cyr : 1893

-Nu prea a vb aici ?

FRANTA

In cazul francez, se combina 2 directii foarte mari :

1. Statutul exceptional al parisului, fiind capitala ideilor si

culturii
2. Problema de receptive a acestei miscari

Franta leaga numele de o galerie realizata de Louis Bognet ,

obiectele decorative promovate de el tin de un nou gust si de
importul din japonia si asia.

Galeria functiona ca un filtru al obiecteleor pe care le promovau.

Hector Guimard- Castel Beranger

Una din primele proiecte ale sale, estet acest castel, fiind un imobil
dublu de apartamente , cu 2 scari. Este de natura compozitionala o
reinterpretare a imobilului de raport parisian, care aduce diverse
asimetrii si forme organice care il deosebesc de productia acceptabila
a perioadei. In mare masura, dpdv a primariiei parisiene, acest castel
primeste un premiu al fatadelor reusite a acestui imobil si critici aspre
care spun ca ideea fixa de a rupe si a devasta regulile impuse de pana
acum.

Aceasta critica este adusa la imaginea acestei cladiri care combina metalul
aparent, piatra slefita si bruta, metal si toate pusa in oprea care refusa orice
trimitere la imobilul parisian propriu-zis realizat in natura clasica, sunt ceea
ce fac nota distingtiva a acestui imobil.

1899-1900 castiga proiectul in ciua unui concurs public esuat, de a face

designul sttatiilor/pavilioanelor care anunta statiile metroului Parisian. El
castiga defapt un contract care promiteau ca renunta la oorice drept de
autor, astfel incat el sa poata fii modificat pentru a se reintrega in contextul
viitor.

Realizeaza o suita de elemente care reprezinta prototipul si

modul care sa se deformeze pentru a face parte din contextul
creeat. Tipul acesta de ornament din fonta este prins in
elemente verticale, prins defapt pe niste orizontale care sunt
teribil de simple, nu ele sunt cele decorate. El castiga cu o
propunere de prefabricare.

Metroul si arta noua, arhitectura moderna care ia forma isi da mana cu

o noutate in ce priveste transportul urban.

Este la limita intre arh care isi cauta propria expresie, caua si ilustrarea
unui stil propiriu, si in acelasi timp ilustreaza fete a procesului de
modernizare in emaginea orasului.

Unul dintre pavilioane facute la partea superioara, el nu facea o nota

état de discordanta, el facea forme ale metroului.

Imeuble Lavirotte

Limbajul formal o claseaza in realtie cu eclectismul.

Unele lanturi nou de magazine, dar si lanturi mai vechi isi patreaza haina de
jumatate de sec veche si o refac intr-un limbaj nou din materialul art-nouveaului si
anume metalul.

Villa Jika, casa Louis Majorelle.

Scoala foarte faimoasa, dezvoltata prin tot soiul de locuinte individuale mai
inflorate sau decorate.

Un alt camp fertil al acestui stil sunt casele de vacanta, in care diversi reprezentati
burghezi, ele permit mult mai multe libertati fata de ceea ce isi permite omul
acasa.

Code Guadet

Prim cod deontologic. Ajunge odata cee stet promovat de arh asociati in
diverse grupuri de asociere legale dar care nu erau recunoscute ca
profesie inca.

Vorbeste despre responsabilitatile arh fata de el insusi si confratii lui, in

fata clientilor, in fata antreprenorului si a altor persoane implicate →
identificand arh si interzicandu-i arhitectului sa joace si rolul de antreprenor si cel de arhitect.

Galerie de Machines si Turnul Eiffel

Merita remarcata in aceste situatii folosirea expresiva a acestui material nou, metalul care nu sunt asa
de organice cum sunt la art nouvea, dar care indica aceasta miscare noua mai putin straina pt epoca
rspectiva.

Marele si micul palat sunt 2 cladiri de expozitie care preiau o haina de sec 19 in exterior, care ascund in
spatele acestei masti de piatra scultataun spatiu care e defapt al fantasticului.La grand Palace scara e
nemaivazuta, se poate vedea o ingemanare a formelor noi cu expresivittea materialelor, al metalului,
intr-un ansamblu care cuprinde elemente clacisizante,
fara sa existe o ruptura conceptuala.

Le Palais de L`ELECTRICITE → Propune untren

continuu cu o lini speciala acre faciliteaza parcurgerea
ampla intre cladirile expozitiei.

Sunt folosite jocuri de oglinzi care erau mobile ,

puanand vizitatorii in fata scenei la limita intre rêverie
si cosmar.

Studiile din 1903, este o asociere a arh urbanisti, care

concept proiect cu oscara acre depasteste cea a
ansamblului architectural. Propune atat tipuri de intersectii noi si
pentru prima oara, pasaje la niveluuri diferite. Inventeaza sensul
giratoriu.

Studiile publicate nu contin numai idei de corculatie, ci si anticipeaza

ritmul alarmant al orasului din sec 19, fiind podibil sa constituie o
sursa de disconfort, => intervede un conflict intre imobilul de locuit
si circulatiile importante ale orasului.

Propune o serie de scheme, imobile de locuit pozitionate diagonal

=> scuaruri plantatae, acele imobile in redane /retrageri scot in
vedere valoarea spatiilor verzi, a retragerilor de la strada, si forme
ce ofer prestigiul cladirilor.

El anticipeaza o strada pe care o numeste viitoare, care este o strada ce

se suprapune pe mai multe niveluri, transporturi de marfuri grêle,
transportul public si toate astea exclud pietonul.

August Perret

- Pionierii care au folosit betonul armat

- Se ocupa de proiecatre si executie impreuna cu
fratii sai, ajunge sa aiba un acut interes in
eficienta foosirii b.a.
- Ajunge sa construiasca primele imobile la
inceputul sec 19, si ultimele dupa al 2lea razboi
mondial.
- Prima spectaculoasa si notabila cladire de
locuinte este aceasta cladire, unde decoartiile
cu piesele ceramice care imbraca imobilul
astfel incat scheletele ce alcatuieste structura
imobilului iese in evidenta in modul in care
paramentul este tratat. (25b Rue Franklin)
- Imobilul propriu-zis nu a inovat vita de zi cu zi, inovator este pe deoparte
structura si pe de alta parte retragerea de la strada care permite suprafata
vitrata si deschiderea catre sp elegant al strazii.
- Imobilul este deschis dintr-o serie de spatii, saloane, care raamne dublat
de aceasta circulatie de serviciu care poate fii si o circulatie a
proprietarilor care nu vor sa treaca dintr-o camera in alta
 - Tot el realizeaza o prima cladire
industriala ( garajul de pe strada
Ponthieu, garage at 51 rue de ponthieu)
- Traveea centrala este scoasa in evidenta
prin dimensiunea enorma a oculususlui,
dar toate lipsite complet de
ornamentatie, folosind betonul ca finisaj,
ramanand neacoperit.
- Este o str simpla si riguroasa care a
inflamat imaginatia arh perioadei
- O str luminoasa, deschisa, o expresivitate
provenita din folosirea materialelor
nealterate.

Tony Garnier

- La lyon realizeaza mai multe rpoiecte in parteneriat cu primaria orasului

- El este un elev al academiei de arte frumoase, si tocmai ca elev redacteaza un memoriu care
consta intr-un proiect pentru un oras ideal, oras nou → une cite industrialle
- El concepe intregul rpoiect si desenele care ajung sa circule imediat dupa intoarcerea sa in
Franta, demersul publicat fiind incredintat in 1917
- Cracateristicile acestui oras nou :
1. El intai de toate este un oras care état locuirea cat si centrul politic si
administrativ este plasat separat de orice zona de productie → oras
dedicat iondustriei dar care propune cum sa lucreze imrpeuna, fiind
excluse din oras, orasul devenind esentialmente civica, separat
inclusiv de orasul vechi/tradiitional, care exclude diverse alte
functiuni din oras (spitalele, stadionul ) si a carui imagine la scara
ampla este aceastas dezvoltare teribil de temerara si ambitiosa si la
scara mai modesta in desenele lui indica cladiri lipsite de cele mai
elementare decoratii in ce oriveste valorile epocii
2. Acoperirea plata a tuturor acestor cladiri, generalizat pentru cladiri mai inalte si mai joase, si
viseaza la noile spatii ale productiei ale perioadei.