1. Creația lui Otto Wagner cu accent pe Casa de Economii a Poştelor, Viena, 1904-1906.

Art Nouveau (termen provenit din limba franceză însemnând Artă nouă) este

un stil artistic manifestat plenar în artele vizuale, designul și architectura de la începutul
secolului 20, relativ sincron în majoritatea culturilor și țărilor europene, dar și în America de
Nord, unde a fost adoptat cu precădere în Statele Unite ale Americii și Canada.
Art-Nouveau, nume generic al stilului primei faze a modernismului,chiar dacă a durat două
decenii, a constituit o punte netă între civilizaţia veche şi cea nouă.
Art Nouveau poate fi, de asemenea, văzută ca un fel de mișcare artistică de tranziție, formând
un preludiu a ceea ce urma să devină modernismul secolului 20. În acest bloc de artișți și
tendințe a trecerii spre modernism pot fi incluse și mișcările artistice cunoscute sub numele de
“Jugendstil” în Germania și Olanda, respectiv Sezessionsstil, sau “Secesionism”, în Viena,
Austria, ambele inspirate de, dar și grupate ideatic în jurul periodicul de avangardă vienez
Jugend (Tinerețe). Atât artiștii germani și olandezi, cât și cei vienezi luptau cu convenționalismul
sfârșitului secolului 19 și, în același timp, încercau să se desprindă de toate ism-ele anterioare
prin găsirea de noi formule artistice viabile, părăsirea drumului neted al sălilor de expoziție
consacrate, găsirea de noi spații ambientale / funcționale / expoziționale și expunerea lucrărilor
pe cont propriu. Art- Nouveau – un curent al frumuseţii stilizate, uneori utopice, dar expresie
acută a „bucuriei de a trăi”. Promotorii Artei 1900 au acordat arhitecturii un rol prioritar,
refuzînd ierarhia artelor. Arhitectura se manifesta prin forma obiectului, decoraţiunea,
mobilierul, designul domestic, pînă şi unele detalii vestimentare abundau în acea perioadă de
elemente de inspiraţie vegetală, animală sau antropomorfă. Important pentru noul stil a
devenit sloganul lui Henry van de Velde „Înapoi spre natură”. Noua generaţie a recreat o nouă
imagine a lumii, urmărind să redefinească „frumosul” şi să deschidă artei noi perspective, în
lumina reconsiderăii trecutului ptin cheia modernităţii.
In general, stilul se caracterizeaza prin linii curbe, ondulate, dinamice, fara sa se cada in excese
ornamentale. Noutatea pe care a adus-o acest stil fata de stilurile care l-au precedat a fost
faptul ca s-a inspirat foarte mult din natura.

Arhitecti prestigiosi precum Joseph Hoffmann (1870 – 1956) şi Joseph Maria Olbrich (1867
– 1908), elevi ai lui Otto Wagner (1841 – 1918)  el însusi un important precursor al curentului. Un
rol notoriu în ecloziunea variantei austriece a Art Nouveau – ului îl are pictorul Gustav Klimt (1862
– 1918), considerat lider al miscării sezession.

Otto Wagner –Liderul arhitecturii Moderne. Nascut la Viena-1841

Stilul său de design arhitectural, de asemenea, sa aflat în modul în care el a învățat elevii sai: o
opoziție radicală față de curentele dominante ale arhitecturii istoricistă. Otto Wagner avea o
atitudine radicata fata de venerarea arh vechi, și proiectele sale vorbesc de la sine.
Proiectele sale au fost în mare măsură lucrări publice, cum ar fi la Viena "Stadtbahn" - calea
ferată metropolitana, care este în prezent parte a liniei U6. Pentru acest sistem de transport a
proiectat pavilioane stadtbahn, stațiile, mai multe poduri si balustrade, toate din care sunt încă
păstrate în starea lor originală in Viena.
Casa de Economii a PoştelorViena.

Exterior.

Cladirea este considerată a fi o lucrare timpurie importantă a arhitecturii moderne, reprezentând

prima trecere al lui Wagner de la Art Nouveau și neoclasicismului. Se poate argumenta că această
clădire este o continuare a arhitectura tradițională cu toate elementele sale, cum ar fi decor,
sculptură, un ordin de bază, în primul rând compoziția verticală, mult diferit de pauză completă cu
tradiție.

Până la opt etaje, clădirea ocupă un cartier întreg din oraș. Fațada masiv simplificat al băncii
datorează în mod clar ceva de clasicism. Ideea cheie a lui Wagner a fost de a sărbători materiale
moderne prin dezvoltarea de noi forme. Întreaga fațadă este acoperita cu plăci de marmură patrata.
Acestea sunt atașate de structura principală din cărămidă cu mortar și ornamentate cu buloane de fier
cu capace de aluminiu, care la rândul lor formează un model.

Simbioza armonioasă clădirii între formă și funcționalitate a fost extrem de apreciata de critici.
Nituri metalice nu încurca fatadei dar seamănă cu elemente decorative. Utilizarea marmurei face, de
asemenea, întreținerea și curățarea fațadei foarte ușoara și ieftina, un alt element important în
designul functional lui Wagner. Designul patrat foarte minimalist și simplu; Scopul lui a fost de a
transmite sentimentul unei bănci puternice, de nepătruns în care clienții să știe banii lor a fost în
condiții de siguranță. Numai in partea superioara a exteriorului, în apropierea acoperișului, a adaugat
Wagner decoratiuni mai elaborate, cum ar fi statui de îngeri de sex feminin care dețin lauri în
ambele mâini.

Interior.
Sala principală este situata în mod eficient la primul etaj. Sala este conceputa ca un atrium, cu un
iluminare de sticlă mare care permite luminii naturale să intre în inima clădirii, în orice moment.
Lumina naturala nu este folosit doar pentru motive stilistice, dar, de asemenea, pentru a reduce
costurile de iluminat electric. Chiar podeaua din sala principală este construită din plăci de sticlă,
care permite luminii naturale sa ajunga mai jos de etajul parterului , in partea de mai jos, unde se
află cutiile postale și camerele de sortare a postei.

Wagner păstrat decor în sala principală la un nivel minim constrâns, folosind doar sticlă și oțel
lustruit ca materiale. Efectul decorativ este creat pentru utilizarea simplă, dar elegantă a materialului
în sine. Sala este una dintre capodoperele cele mai faimoase Otto Wagner.

Spatii pu oficii din Clădire sunt impartite în funcție de axa ferestrelor exterioare, ceea ce face din
nou utilizarea luminii naturale cât mai eficienta. Peretii interiori sunt non-portante, și, în consecință
pot fi re-aranjate în funcție de necesități, o caracteristică care a devenit standard in cladiri moderne
de birouri. In ciuda unor mici daune aduse in urma celui de al doilea razboi Mondial, cladirea este in
starea ei originala, si contine un muzeu in cinstea Lui Otto Wagner.