Universitatea Tehnică a Moldovei

TEORIA ARHITECTURII CONTEMPORANE

Note de curs

Chişinău
2013
0
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Urbanism şi Arhitectură
Catedra ARHITECTURĂ

TEORIA ARHITECTURII CONTEMPORANE

Note de curs
Partea I. Arhitectura modernă (modernism)

Chişinău
U.T.M.
2013
1
 Prezentele indicaţii metodice sunt destinate studenţilor
specialităţii 581.1, Arhitectura, secţia de zi.

Autor: dr., arh., conf.univ. Aurelia CARPOV

Redactor responsabil: lector superior Mihai TRACI

Recenzent: dr., arh., conf.univ. Evghenii BOGNIBOV

© UTM, 2013

2
Scopul şi obiectivele disciplinei “Teoria arhitecturii
contemporane”.
Studiul cursului Teoria arhitecturii contemporane are o
importanţă majoră indiscutabilă în educaţia profesională a
studenţilor specialităţii Arhitectura datorită legăturii strânse între
conţinutul cursului şi problemele actuale ale practicii şi teoriei
arhitecturii contemporane. Arhitectura contemporană este studiată
ca un produs al progresului ştiinţific al secolelor XX-XXI, cu valori
estetice noi, generate de materialele şi tehnologiile moderne, cu cele
mai complicate funcţii, chemate să răspundă necesităţilor sofisticate
ale unei societăţi aflate în plin avânt al evoluţiei sale. Scopul
expunerii sus-numitului curs este a înarma studentul cu experienţa
practicii şi teoriei arhitecturii contemporane mondiale, a forma o
viziune profesională complexă asupra problemelor arhitecturii
contemporane, a educa flexibilitatea necesară pentru ralierea rapidă
la schimbările vertiginoase ale cerinţelor societăţii. Ca rezultat al
audierii cursului Teoria arhitecturii contemporane, studenţii
trebuie să fie aprigi pentru o analiză critico-profesională profundă şi
complexă a oricărui obiect arhitectural, să poată realiza propriile lor
investigaţii, proiecte, luând în consideraţie rezultatele obţinute de
arhitectura contemporană mondială, să reuşească să îmbogăţească
practica mondială cu propriile realizări. Cursul Teoria arhitecturii
contemporane este indisolubil legat de predarea proiectării de
arhitectură.

3
Metoda de predare
Curs teoretic cu prezentări de imagini, fotografii

Statut în cadrul programului de studii

Obligatoriu; 60 ore academice pe an (30 ore în semestrul V)

Descriere
Cauzele apariţiei arhitecturii moderne; Arhitectura Inginerilor;
Şcoala de la Chicago; Art Nouveau; Protoraţionalism; Futurism;
Neoplasticism; Expresionism; Arhitectura organică; Art Deco;
Şcoala Bauhaus; Avangarda rusă; Arhitectura totalitară.

Metoda de examinare
Test, examen oral, eseu

Conţinutul prelegerilor la disciplina

“Teoria şi istoria arhitecturii contemporane”.
Partea I. Arhitectura modernă (modernism)

Tema nr.1 Premisele apariţiei arhitecturii contemporane

- Eugene Viollet-le-Duc şi teoriile lui raţionaliste
- Henri Labrouste – precursor al funcţionalismului
- William Morris şi mişcarea Arts and Crafts
- Noţiune de eclectism(1850-1900).

Tema nr.2 Arhitectura inginerilor (arhitectura metalului şi a

sticlei)
- Crystal Palace – primul simbol al arhitecturii moderne, Londra,
1851
- Expoziţiile internaţionale din Londra şi Paris în perioada anilor
1851-1900
- Galeria de Maşini, arhitect Ferdinand Dutert şi inginer Victor

4
Contamin, Paris, 1889
- Turnul Eiffel – triumf uluitor al tehnicii la sfârşitul secolului al
XIX-lea, Paris, 1889

Tema nr.3 Şcoala din Chicago

- Premisele apariţiei Şcolii din Chicago şi importanţa acesteia
Condiţiile apariţiei clădirilor înalte
Definirea mişcării Şcoala din Chicago
Avantajele scheletului metalic
Oraşul Chicago în a doua jumătate a secolului XIX
- Reprezentanţiii Şcolii din Chicago şi creaţiile lor
Henry Hobson Richardson
o Antrepozitele magazinului Marshall Field, Chicago,
1885-1887
William Le Baron Jenney
o Home Insurence Building, Chicago, 1883-1885
o Levi Leiter Building I, Chicago, 1879
o Levi Leiter Building II, Chicago, 1889
Daniel Hudson Burnham&John Wellborn Root
o Montauk Building, Chicago, 1882
o Monadnock Building, Chicago, 1889-1890
o Templul Masonic, Chicago, 1892
o Reliance Building, Chicago, 1890-1894
William Holabird&Martin Roche
o Tacoma Building, Chicago, 1889
o Market Building, 1893
Louis Henry Sullivan&Dankmar Adler
o Auditorium Building, Chicago, 1886-1889
o Wainwright Building de St.Louis, Chicago, 1890-
1891
o Guarantee Building, Buffalo, 1894-1895
o Cage Building, Chicago, 1898
o Magazinele Carson, Pirie & Scott, Chicago, 1899-
1904.
5
 - Expoziţia Mondială columbiană din 1893, Chicago şi urmările ei.

Tema nr.4 Art Nouveau în Europa latină (Belgia, Franţa, Italia)

- Definirea şi caracteristicile stilului, terminologia, sursele
- Art Nouveau în Belgia. Reprezentanţii şi creaţiile lor
Victor Horta
o Hotel Tassel, Bruxelles, 1892-1893
o Hotel Solvay, Bruxelles, 1894-1898
o Casa Poporului, Bruxelles, 1895-1899
o Hotel Van Eetvelde, Bruxelles, 1895-1897
o Hotel Deprez-van de Velde, Bruxelles, 1896
o Casa-atelier Victor Horta, Bruxelles, 1898
o Hotel Aubecq, Bruxelles, 1900-1903
o Hotel Max Hallet, Bruxelles, 1902-1905
o Magazinele Wolfers, Bruxelles, 1903
Henry van de Velde
o Vila Bloemenwerf, lângă Bruxelles, 1894
Paul Hankar
o Casa-atelier Ciamberlani, Bruxelles, 1897-1898
Gustave Strauven
o Casa pictorului Georges Leonard Saint-Cyr, Bruxelles,
1903
- Art Nouveau în Franţa. Reprezentanţii şi creaţiile lor
Hector Guimard
o Castel Beranger, Paris, 1894-1898
o Casa Coilliot, Lille, Franţa, 1898-1900
o Intrările în Metroul din Paris, 1899-1900
o Castel Henriette, Sevre, 1900
o Hotel Guimard, Paris, 1909-1910
Jules Aime Lavirotte
o Casa de raport Lavirotte, Paris, 1901
o Ceramic Hotel, Paris, 1904
- Art Nouveau în Italia. Reprezentanţii şi creaţiile lor
Raimondo Tommaso d‟Aronco
6
 o Pavilionul de onoare la Prima Expoziţie internaţională
de Arte Decorative, Torino, 1902
o Casa Botter, Istanbul, 1900-1901
o Mauzoleu pentru liderul african Sheikh-Zafir, 1905-1906
Ernesto Basile
o Casa delle Civetti, Roma, 1900
Giovanni Brega
o Villa Ruggeri, Pesaro, 1902

Tema nr.5 Art Nouveau în Europa anglo-saxonă (Germania,

Scoţia), Rusia
- Art Nouveau în Germania. Reprezentanţii şi creaţiile lor
Auguste Endel
o Atelierul Elvira, Munchen, 1896-1897
o Endell‟schen Hof, Berlin, 1905-1906
Richard Riemerschmid
o Vila Fischel, Kiel, 1904-1905
- Art Nouveau în Scoţia. Reprezentanţii şi creaţiile lor
Charles Rennie Mackintosh
o Imobilul Glasgow Herald Building, 1893-1895
o Martyr‟s Public School, 1895-1896
o Decoraţiuni pentru Ceainăria din Buchanan Street, 1896
o Şcoala de Artă din Glasgow, 1897-1899&1907-1909
o Decoraţiuni de Interior pentru Ceainăria din Argyle
Street, 1897-1898&1906
o Biserica Crucea Reginei, 1898
o Interior pentru apartamentul din 120 Mains Street, 1900
o Instalaţie pentru a opta Expoziţie a Secesiunii, Vienna,
1900
o Casa particulară Windyhill, 1900-1901
o Interior pentru Ceainăria din Ingram Street, 1900, 1907,
1909&1910-1911

7
 o Proiect pentru “Casa uni artist plastic”, 1901
o Instalaţie pentru Expoziţia de Arte Moderne, Torino,
1902
o Proiect pentru Catedrala anglicană, Liverpool, 1902-
1903
o Interior pentru Salonul de Muzica Wärndorfer, 1902-
1903
o Casa Particulară Hill House, 1902-1903
o Ceainăria Willow Tea Rooms, 1903-1904&1917
o Instalaţie pentru Expoziţia de Arte şi meserii din Dresda,
1903-1904
o Interior pentru casa particulară Hous‟hill, 1903-1905
o Şcoala din Scotland Street, 1903-1906
o Casa particulară Auchenibert, 1904-1906
o Interior pentru apartament din 6 Florentine Terrace,
1906
o Interior&Modificări de exterior pentru casa particulară
din 78 Derngate 1916-1918&1919
- Art Nouveau în Rusia. Reprezentanţii şi creaţiile lor
Feodor Shekhtel
o Vila Reabushinski, Moskova, 1902
o Gara Iaroslav, Moskova, 1902
o Vila Derojinski, Moskova,1902

Tema nr.6 Creaţia lui Antoni Placido Guillermo Gaudí i

Cornet.
- Perioada devenirii, studii, 1852 -1882
- Perioada “istoricistă”, 1883-1900
o Casa Vicens, Barcelona, 1883-1888
o Casa El Capricho, Comillas (Cantabria), 1883-1885
o Palatul Episcopal din Astorga (Leon), 1883-1913
o Pavilioanele Güell, Barcelona, 1884-1887
o Palatul Güell, Barcelona, 1886-1889
o Colegio Teresiano, Barcelona, 1888-1889

8
 o Casa de Los Botines, Leon, 1892-1893
o Bodega Güell, Sitges, 1895-1897
o Casa Calvet, Barcelona, 1898-1900
o Capela Coloniei Güell, Santa Coloma de Cervello,
Barcelona, 1898-1917
o Bellesguard, Barcelona, 1900-1909
- Definirea propriului stil, 1900-10.06.1926
o Parcul Güell, Barcelona, 1904-1914
o Casa Batlló, Barcelona, 1904-1906
o Casa Milà, Barcelona, 1906-1910
o Hotel Attraction, New York – nerealizat, 1908
- Biserica Sagrada Familia, Barcelona, 1883-…

Tema nr.7 Scoala vieneză (Secession)

- Definirea mişcării Secession, sursele, caracteristicile.
- Primăvara sacră” – revista mişcării, 1897
- Reprezentanţiii Şcolii vieneze şi creaţiile lor
Otto Wagner
o Staţiile metroului vienez;
o Majolika Haus, Linken Wienzeile 38-40, Viena, 1898-
1899;
o Casa de Economii a Poştelor, Viena, 1904-1906;
o Biserica Steinhof, Viena, 1903-1907;
o Vila Wagner II, Viena, 1912-1913.
Joseph Maria Olbrich
o Casa Secessiunii (Secessiongebaude), Viena, 1897-1898,
o Colonia de la Darmstadt, 1901-1907;
o Turnul Mariajului (Hochzeitsturm), Darmstadt, 1908;
o Magazinul Leonard Tietz,Dűsseldorf, 1908.
Josef Hoffman
o Sanatoriul Purkersdorf, Austria, 1903;
o Palatul Adolphe Stoclet, Bruxelles, 1905-1911
o Atelierele Wiener Werkstäte, 1903-1930.
Koloman Moser

9
 o Mozaicul din Biserica Steinhof, Viena, 1903-1907;
o Ilustraţii pentru revista Ver Sacrum, 1897
o Diverse obiecte în cadrul atelierelor Wiener Werkstätte
Gustav Klimt
o Medicina, Filozofia, Jurisprudenţa, 1900-1907
o Frizul Beethoven, 1902
o Trei vârste ale femeii, 1905
o Frizul din Palatul Stoclet, 1905-1909
o Sărutul, 1907-1908
o Danae, 1907-1908
o Virgina, 1913
o Viaţa şi moartea, 1916

Tema nr.8 Protoraţionalism (protofuncţionalism) în arhitectură

- Definirea şi caracteristicile curentului
- Reprezentanţiii protoraţionalismului şi creaţiile lor
Adolf Loos
o « Ornament şi crimă », articol, Viena, 1908
o Vila Steiner, Viena, 1910
o Imobil comercial şi hotelier Goldman&Salatsch din
Michaellerplatz, Viena, 1909-1911
o Casa Rufer, Viena, 1922
o Casa Tristan Tzara, Monmartre, Paris, 1926
o Casa Hans&Anny Moller, Viena, 1928
o Casa Műller, Praga, 1930
Auguste Perret
o Imobil de raport nr.25 din str.Franklin, Paris, 1903-1904
o Garajul din str.Ponthieu, Paris, 1906-1907
o Teatrul de pe Champs Elysees, Paris, 1910-1913
o Biserica Notre Dame du Raincy, 1922-1923
Tony Garnier
o « Oraşul industrial», 1901-1904
Henrik Petrus Berlage
o Bursa din Amsterdam, 1898

10
 Peter Behrens
o Concernul A.E.G. (Allgemeine Elektricitäts-
Gessellschaft), Berlin, 1907-1909
o Cuno House, Haga, 1908-1910
Mişcarea Deutscher Werkbund, 1907

Tema nr.9 Futurism în arhitectură

- Definirea şi caracteristicile curentului
- Reprezentanţiii futurismului şi creaţiile lor
Filippo Tomasso Marinetti
o Manifestul futurist, 1909
Umberto Boccioni
o Dinamismul unui ciclist, 1913
Gino Severini
o Tren blindat în acţiune, 1915
Antonio Sant‟Elia
o “La Citta Nuova”, 1914

Tema nr.10 Neoplasticism în arhitectură. Şcoala din

Amsterdam. Grupul “De Stijl”
- Definirea şi caracteristicile stilului. Piet Mondrian şi contribuţia lui
la mişcare
- Reprezentanţiii neoplasticismului şi creaţiile lor
Theo van Doesburg (Christian Emil Marie Küpper)
o Fondatorul grupului şi al revistei “De Stijl”, Manifestul
mişcării, 1917
o Studiu pentru Casa Artistului, 1923-1924
o Interiorul restaurantului «L „Aubette », Strasbourg,
1926-1927
Gerrit Thomas Rietveld
o Fotoliu « roşu şi albastru », 1917
o Casa Truus Schröder-Schräder, Utrecht, 1924
Jacobus Johannes Pieter Oud
o Faţada cafenelei « De Unie », Rotterdam, 1924-1925

11
 o Case în bandă continuă, Hoek van Holland, 1924-1927
o Rând de 5 case în cartierul Weißenhof , Stuttgard, 1927
Bart van der Leck
o Compoziţii, 1916-1917
o Călăreţul, 1918
o Sticla cu vin, 1922
Georges Vantongerloo
o Triptych, 1921
Vilmos Huszar
o Patinatorii, 1917
o Interior pentru vila De Arendshoeve, Voorburg, 1919
o Coperta pentru revista “De Stijl”, 1920

Tema nr.11 Şcoala Bauhaus 1919-1933

- Scopurile şi realizările şcolii Bauhaus. Manifestul Scolii Bauhaus,
1919-1933

1919-1925 – Weimar. Fondator Walter Gropius

1925-1928 – Dessau. Director Walter Gropius
1928-1930 – Dessau. Director Hannes Meyer
1930-1932 – Dessau. Director Mies van der Rohe
1932-1933 – Berlin. Director Mies van der Rohe
- Membrii Şcolii Bauhaus şi creaţiile lor
Walter Gropius
o Uzina Fagus, Alfeld an der Leine, Germania, 1911
o Uzina model pentru Expoziţia Werkbund-ului german,
Köln, Germania, 1914
o Casa Sommerfeld, Berlin, Germania, 1921
o Proiect pentru concursul Chicago Tribune Tower, 1922
o Sediul Şcolii Bauhaus, Dessau, Germania, 1925-1932
o Village College, Impington, Cambridge, UK, 1936
o 66 Old Church Street, Chelsea, Londra, UK, 1936
o Casă particulară Gropius House, Lincoln, Massachusetts,
SUA, 1937

12
 Marcel Breuer
o Profesor la Şcoala Bauhaus, 1919-1928
o Scaunul Wassily din oţel tubular, 1925
o Scaunul Long chair, 1930

Tema nr.12 Funcţionalism în arhitectură

- Definirea şi caracteristicile curentului, directiile de manifestare
- Reprezentanţiii functionalismului şi creaţiile lor
Mies van der Rohe
o Case experimentale din cărămidă, beton armat, 1922-
1925
o Pavilionul Germaniei la Expoziţia Internaţională,
Barcelona, 1929
o Scaune şi fotolii pentru Expoziţia Internaţională,
Barcelona, 1929
o Vila Tugendhat, Brno, 1929-1930
Asplund Gunar
o Biblioteca municipală, Stockholm, 1920-1928
o
Tema nr.13 Expresionism în arhitectură
- Definirea şi caracteristicile curentului, directiile de manifestare
- Reprezentanţiii expresionismului şi creaţiile lor
Erich Mendelsohn
o Observatorul astronomic « Einsteinturm », Potsdam,
1919-1923
o Fabrica de pălării din Luckenwalde, Germania, 1920
o Magazinele Schöcken, Stuttgard, 1926, Nürnberg,
Chemnitz, Karl Marx Stadt, Germania, 1927
o Cinematograful Universum, astăzi Capitol, de pe
Kurfurstendanm, Berlin, 1928
Hans Pöelzig
o Turnul rezervor de apa, Poznan, Polonia, 1911
o Edificiul de birouri de la Breslau, astazi Wroclaw, 1912
o Uzina chimica din Luban, 1911-1912

13
 o Decoruri pentru filmul “Golem” al lui Paul Wegener
(creează un întreg oraş expresionist)
o Grosses Schauspilhaus, Berlin, 1919
Max Berg
o Jahrhunderthal de la Breslau, astazi Wroclaw, 1911-
1913
Fritz Höger
o Fabrica de birouri Chilehaus, Hamburg, 1923
Michel de Klerk
o Casa de comerţ Scheepvaarthuis, Amsterdam, 1913-
1914
o Bloc de locuinte, Amsterdam, 1914
o Het Vapor Scheep, bloc de locuinţe, Amsterdam, 1917-
1921
Hans Scharoun
o Casa Schminke, Löbau, 1933
Rudolf Steiner
o Goetheanum I;
o Göetheanum II, Dornach, 1923
Hans şi Wassili Luckhart
o Casa particulară Am Rupenhorn, 1929-1932
Hugo Haring;
o Ansamblul de ferme de la Gut Garkau, lângă Lübek,
1924.
o Imobil de birouri pe Friedrichstrasse, Berlin, împreună
cu Mies van der Rohe, 1921.
o Proiect pentru Club Tedesco, Rio de Janeiro, 1924.
o Bloc de locuinţe în cartierul Siemensstadt, Berlin, 1929-
1931
o Casa Ziegler, Berlin, 1931.
Otto Barning
o Palatul apei, complexul uzinelor de ţiglă, Silezia, 1923
o Casa Wylerberg, lângă Clevels, 1921-1924
- Neo-expresionism în arhitectură

14
 Eero Saarinen
o Terminalul TWA JFK International Airport, New York,
1961
Jørn Oberg Utzon
o Opera Sidney, Australia, 1956-1963
o
Tema nr.14 Art Deco în arhitectură, 1920-1940
- Definirea şi caracteristicile curentului
- Arhitectura Art Deco în Europa
- Concursul pentru Chicago Tribune, Chicago, 1922
- Arhitectura Art Deco în SUA (varianta streem line)
- Reprezentanţiii curentului Art Deco şi creaţiile lor
William van Alen
o Chrysler Building, New York, SUA, 1928-1930
Shreve, Lamb&Harmon
o Empire State Building, New York, SUA, 1930-1931
The Associated Architects: Reinhard & Hofmeister; Corbett
& Mc Murray; Hood, Godley & Fouilhoux,
o Rockfeller Center, New York, SUA, 1933-1940

Tema nr.15 Avangarda rusă (constructivism), 1917-1937

- Definirea şi premizele apariţiei avangardei ruse;
- Noi programe de arhitectură ; concursuri ; concursuri
internaţionale
Casa-comună, Rusia, 1917-1938
Fabrica- bucătărie, Rusia, 1917-1938
Palatul Muncii, Moscova, 1922-1923
Palatul culturii, Rusia, 1920
Palatul Sovietelor, Moscova, 1931-1950
Arhitectura de propagandă, Moscova, Leningrad, 1924-
1929
Sediul Narkomteajprom, Moscova, 1934
Pavilionul URSS la Expoziţia de Arte decorative, Paris,
1925
Mauzoleu-tribună, Moscova, 1924, 1929
15
- ВХУТЕМАС; ОСА; АСНОВА; ВОПРА
- Reprezentanţiii constructivismului şi creaţiile lor
Vladimir Tatlin
o Monumentul Internaţionalei III, 1919-1921
Ivan Leonidov
o Institutul Vladimir Lenin pentru ştiinţe bibliografice,
proiect de diplomă 1927, Moscova
o Tipografia ziarului Izvestia, Moscova, 1926
o Sediul Tzentrosoiuz, Moscova, 1928
o Casa industriei, Moscova, 1929-1930
o Sediul Narkomteajprom, Piaţa Roşie, Moscova, 1934
Konstantin Melnikov
o Pavilionul URSS la Expoziţia de Arte Decorative, Paris,
1925
o Garajele în creaţia lui Konstantin Melnikov, 1925-1937
o Cluburile muncitoreşti, 1927-1937
o Casa-atelier din str. Krivoarbatsky, Moscova, 1927-1929
o Proiect pentru monumentul lui Christofor
Columb, Saint-Domingue, 1929
o Proiect pentru Palatul Sovietelor, Moscova, 1931
Alexei Sciusev
o Mauzoleul lui Vladimir Lenin, 1924-1929
o Proiect pentru Biblioteca Lenin, Moscova, 1928
o Sediul Narkomzem, Moskova, 1928-1933
Fraţii Vesnin
o Proiect pentru Palatul Muncii, Moscova, 1923
o Proiect pentru Sediul ziarului « Leningradskaia Pravda »,
1924
o Hidrocentrala de pe râul Dnepr (ДнепроГЭС), 1929
o Magazinul Пресненский Мосторг, 1929
o Palatul Culturii ZIL, 1931-1937
o Sediul Narkomteajprom, Piaţa Roşie, Moscova, 1934
Creaţia lui Ilia Golosov
o Clubul Zuev, Moscova, 1927-1929

16
 o Proiect pentru monumentul lui Christofor Columb, Saint-
Domingue, 1929

Tema nr.16 Arhitectura totalitară

- Definirea şi caracteristicile arhitecturii totalitare. Ţările de
manifestare - Italia, Germania, Uniunea Sovietică
- Arhitectura stalinistă
Concursul pentru Palatul Sovietelor, Moscova, 1931-1950
Pavilionul URSS la Expoziţia de Arte şi Tehnici din Paris, 1937
Pavilionul URSS la Expoziţia NewYork, 1939
Teatrul Armatei Roşii, arh.K.Alabian, V.Simbirtsev, Moscova,
1934-1940
Intrările în metroul din Moscova, 1935-1940
Clădirile înalte din Moskova, 1947-1953
- Arhitectura hitleristă
Sediul Kongresshalle, arh.Ludwig&Franz Ruff, Nüremberg, 1935
Casa Artei Germane, arh.Paul Ludwig Troost, Munchen, 1933-
1937
Tribuna Zeppelin, arh. Albert Speer, Nüremberg, 1935-1937
Planul pentru Centrul Berlinului, arh.Albert Speer&Adolf Hitler,
1935-1938
Grossehalle, arh.Albert Speer&Adolf Hitler, Berlin, 1937-1940
Pavilionul Germaniei la Expoziţia de Arte şi Tehnici din Paris,
1937
- Arhitectura mussoliniană
Casa del Fascio, arh.Giuseppe Terragni, Como, 1932-1936
Casa delle Armi, arh.Luigi Moretti, Roma, 1933
La Sapienza, Citta Universitaria, arh.Marcello Piacentini, 1936
Planul sistematizarii EUR42, arh.Marcello Piacentini, Roma,
1938-1942
Palatul Civilizaţiei Italiene, arh.Lapadulla, Romano, Guerrini,
1937-1942
Expoziţia Universală, Roma, 1942

17
 Bibliografie
- Kenneth Frampton, Modern architecture. A critical history,
Stroiizdat, Moskva 1990.
- Marcel Melicson, Arhitectura modernă, Editura ştiinţifică şi
enciclopedică, Bucureşti 1975.
- Klaus-Jürgen Sembach, L’Art Nouveau, Benedikt Taschen Verlag
GmbH & Co. KG, Köln l991.
- P.Gössel, G.Leuthäuser, L’Architecture du XX-e siècle, Benedikt
Taschen Verlag, Köln, 1990.
- Paul Constantin, Mica enciclopedie de arhitectură, arte decorative şi
aplicate moderne, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1977.
- Baranov N.B., Vseobschaia istoria arhitecturi v 12-ti tomah,
Izdatelistvo literaturi po stroitelistvu, Moskva 1972, volumul 10.
- Nicolae Lascu, Funcţiune şi formă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989.
- Orelskaia O.V., Sovremennaia zarubejnaia arhitectura, Academia,
Moscva, 2006.
- Jurgen Joedicke, Istoria sovremennoi arhitecturi, Iskusstvo,
Moscva, 1972.
- Cees de Jong, Erik Mattie, Architectural Competitions 1792-1949,
Benedikt Taschen Verlag GmbH & Co. KG, Köln, l994.
- Мишель Рагон, О современной архитектуре, Москва, 1963.
- Sorin Vasilescu, Istoria arhitecturii moderne, vol.I, Bucuresti, 1993.
- З.Гидион, Пространство, время, архитектура, Stroiizdat, Moscva,
1984.
- Иконников А.В., Архитектура XX века. Утопии и реальности. В
2-х томах. Издательство Прогресс – Традиция, Москва, 2001.
- Иконников А.В., Архитектура США. Москва, Искусство, 1979.
- Jeremy Melvin, …isme. Să înţelegem stilurile arhitecturale,
Enciclopedia RAO, 2006.
- Giulio Carlo Argan, L'art moderne. Du siècle de Lumieres au
monde contemporain, Paris, 1992.
- Giulio Carlo Argan, Căderea şi salvarea artei moderne, Ed.
Meridiane, Bucureşti, 1973.
- Leonardo Benevolo, Storia dell'architettura moderna, Editori
Laterza & Figli, Bari, l987.
- B.Champigneulle, Jean Ache, L'Architecture du XX siècle, Presses
Universitaires de France, Paris, l962.

18
- Yvan Christ, Dictionnaire de l'architecture moderne, Éditions
Fernand Hazan, Paris, 1964.
- Gh.Curinschi-Vorona, Introducere în arhitectura comparată,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1991.
- Renato de Fusco, L'Idea di architettura, Ed. Fabri, Bompiani,
Sonzogno, Etas SpA, 1988.
- Renato de Fusco, Storia del design, Editori Laterza & Figli SpA,
Bari, 1992.
- Renato de Fusco, Storia dell' architettura contemporanea, Editori
Laterza, Bari, 1985.
- Siegfried Giedion, Spazio, Tempo ed Architettura, Ulrico Hoepli
Editore, Milano, 1981.
- P.Gössel, G.Leuthäuser, L’Architecture du XX-e siècle, Benedikt
Taschen Verlag, Köln, 1990.
- Xavier Güell, Antoni Gaudì, Zanichelli Editore SpA, Bologna, 1986.
- Jürgen Joedicke, A History of Modern Architecture, Edition
Praeger, New York, 1959.
- V.M.Lampugnani, Lexikon der Architektur des 20. Jahrhunderts,
Stuttgart, 1983.
- Mario de Michelis, Avangarda artistică a secolului XX, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1968.
- N.Pevsner, J.Fleming, H.Honour, Dizionario di architettura,
Einaudi Editore SpA, Torino, 1981.
- Michel Ragon, Histoire mondiale de l'architecture et de
l'urbanisme modernes, Casterman, 1971.
- Klaus-Jürger Sembach, L’art Nouveau, Benedikt Taschen
Verlag GmbH & Co. KG, Köln, l991.
- Manfredo Tafuri & Francisco Dal Co, Architettura
contemporanea, Electa Editrice SpA, Milano, l979.
- Sorin Vasilescu, Istoria arhitecturii moderne, Editura
IAIM, Bucureşti, l989.
- Bruno Zevi, Storia dell'architettura moderna, Giulio
Einaudi Editore SpA, Torino, 1975.
- Bruno Zevi, Saper vedere l'architettura, Giulio Einaudi
Editore SpA, Torino, 1948.
- Bruno Zevi, Saper vedere l'urbanistica, Giulio Einaudi
Editore SpA, Torino, 1971.

19
 TEORIA ARHITECTURII CONTEMPORANE

Note de curs
Partea I. Arhitectura modernă (modernism)

Autor: . Aurelia CARPOV

Redactor: E. GHEORGHIŞTEANU
Bun de tipar 30.01.13 Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50ex.
Coli de tipar 1,25 Comanda nr. 08

UTM, MD-2004, Chişinău, bd.Ştefan cel Mare, 168

Secţia Redactare şi Editare a UTM
MD-2068, Chişinău, str.Studenţilor, 9/9
20