Art Nouveau

O mișcare care cuprinde arhitectura, artele frumoase și artele decorative
1880 – 1910 (aproximare)

1884 – 1914 de la primul Salon des Indépendents la primul Război Mondial, după
organizatorii expoziției Les Sources du XXe siècle, Musée National d’Art Moderne,
Paris, 1960
Caracteristici principale:
– dorința de eliberare față de canonul clasic / istorismul și eclectismul sec. XIX
– promovarea meseriilor / a măiestriei operei
– scopul explicit de a ridica meseriile la același statut cu artele frumoase
– modernizare a modului și mediului de viață
– Gesamtkunstwerk – opera de artă totală
– linii organice, libere, curgătoare – forme care se aseamănă tulpinilor sau

inflorescențelor plantelor, dar și forme stilizate geometrice
Surse:
– tradiția Arts and Crafts și scrierile lui John Ruskin
– raționalismul lui Viollet-le-Duc și abolirea distincție dintre structură și expresie
– fascinația pentru artă orientală, în particular japoneză – Japonisme
Mișcări contemporane cu denumiri locale diferite :
– Franța: Art Nouveau, Style Jules Verne, Le Style Métro (după construcțiile de metal și
sticlă ale lui Hector Guimard pentru intrările în metrou), Art belle époque, Art fin de
siècle.
– Belgia: Style nouille sau Style coup de fouet.
– Germania: Jugendstil, după revista Die Jugend.
– Catalonia: Modernista
– Italia: Arte nuova, Stile floreale, sau La Stile Liberty după firma londoneză Liberty &
Co., care aducea ceramică și textile orientale începând cu anii 1870 și producea obiecte
originale (renaștere celtă)
– Austria și Ungaria: Sezessionstil
– Rusia: Stil’ modern.
– SUA: Tiffany Style după legendarele proiecte în sticlă ale lui Louis Comfort Tiffany
Mai multe la: Gontar, Cybele. “Art Nouveau.” In Heilbrunn Timeline of Art History. New York: The Metropolitan Museum
of Art, 2000–. http://www.metmuseum.org/toah/hd/artn/hd_artn.htm (October 2006)
Victor Horta
Hotel Tassel (1893-1894)
Victor Horta
Victor Horta
Victor Horta
Hotel van Eetvelde (1895-1898)
Belgium – Art Nouveau
Victor Horta, Hotel van Eetvelde (1895-1898)
Victor Horta, Hotel van Eetvelde (1895-1898)
Victor Horta
La Maison du peuple (1899)
– birouri, cafenea, magazine, sală de întâlniri și petreceri

– oțel, cărămidă și sticlă
Victor Horta, La Maison du peuple (1899)
Victor Horta
Victor Horta
Victor Horta
Paris – Art Nouveau
Hector Guimard
1899 : Pavilion de intrare metrou Porte Dauphine
Hector Guimard
Hector Guimard
1898 : Castel Béranger imobil de apartamente
Hector Guimard
Hector Guimard
Hector Guimard
Hector Guimard
Hector Guimard
Hector Guimard
Art Nouveau devine Style Guimard
Hector Guimard
Care, la rândul lui, este echivalentul stilului modern
Paris
1900 Grand Palais, arh. Henri Deglane, Albert Louvet, Albert Thomas și Charles Girault
Paris
1900 Grand Palais, arh. Henri Deglane, Albert Louvet, Albert Thomas și Charles Girault
1900 Grand Palais
Hector Guimard
Spain – Modernisme
Catalonia
Antoni Gaudi (1852 – 1926)
Francesc Berenguer (1866 – 1914)
Josep Maria Jujol (1879 – 1949)
Cèsar Martinell (1888 – 1973)
Lluís Domènech I Montaner (1850 – 1923)
Josep Puig i Cadafalch (1867 – 1956)
Catalonia – Modernisme
Lluís Domènech I Montaner (1850 – 1923) – Palau de Música Catalana
Lluís Domènech I Montaner (1850 – 1923) – Palau de Música Catalana
Lluís Domènech I Montaner (1850 – 1923) – Casa Lleó Morera
1883: Casa Vincens

1883-1926: Sagrada Familia
1886-88: Palau Güell
1900-14: Parc Güell
1904-06: Casa Batlló
1906-10: Casa Milà
Spain/Catalonia – Modernisme


































1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

Scotland
Charles Rennie Mackintosh (1868 – 1923)
Scotland
Windy Hill House (1900-1901)
Scotland
Scotland
Scotland
Hill House (1902-1904)
Scotland
Scotland
Scotland
Scotland
Scotland
The Willow Tea Rooms (1903)
Scotland
Scotland
Scotland
Charles Rennie Mackintosh (1868 – 1923) – The Glasgow School of Art (1897 – 1909)
Scotland
Scotland
Scotland
Ringul vienez / Ringstrasse
1857–189X (1913)
Ringul vienez / Ringstrasse
1857–189X (1913)
Camillo Sitte
1843 – 1903
1889 : Der Städtebau nach seinen künstlerischen Grundsätzen / Arta construirii orașelor
Camillo Sitte
1843 – 1903
1889 : Der Städtebau nach seinen künstlerischen Grundsätzen / Arta construirii orașelor
Vienna – Sezession
– Fondat în 3 Aprilie 1897 de artiștii Gustav Klimt, Koloman Moser, Josef Hoffman, Joseph Maria Olbrich, și alții.
– 1905 se fondează Wiener Werkstätte — o societate de arte frumoase care își propune să reformeze artele decorative
Joseph Maria Olbrich (1867 – 1908) – die Sezession
Joseph Maria Olbrich, die Sezession
Joseph Maria Olbrich (1867 – 1908) – die Sezession | Gustav Klimt – Friza Beethoven
Josef Hoffman (1870 – 1956)
1900-1911 : Hohe Warte colonie de artiști, Viena
1900-1901 : casă dublă pentru Koloman Moser și Carl Moll, Viena
1905–1911 : Palatul Stoclet, Bruxelles, Belgia
The Stoclet Palace was the first residential project of the Wiener Werkstätte, that Hoffman co-founded in 1903.
Josef Hoffman and his colleagues designed every aspect of the mansion, down to the door handles and light fittings. The
interior is as spartan as the exterior, with upright geometric furniture and minimal clutter.
The integration of architects, artists, and artisans makes Stoclet Palace an example of a Gesamtkunstwerk.
1905–1911 : Palais Stoclet in Brussels, Belgium
1905–1911 : Palais Stoclet in Brussels, Belgium
Otto Wagner (1841 – 1918)
1898 : Pavilion Karlsplatz
Otto Wagner, Pavilion Karlsplatz, 1898
Otto Wagner, Pavilion at Karlsplatz, 1898
Otto Wagner, Majolica House (Majolikahaus), Vienna (1898–1899)
Otto Wagner, Majolikahaus, Viena (1898–1899)
Otto Wagner, Majolikahaus, Viena (1898–1899)
Otto Wagner, Banca de Economii a Poștei, Viena (1894–1902)
Otto Wagner, Postal Office Savings Bank Building, Vienna (1894–1902)
Jugendstil — Darmstadt / Mathildenhöhe
1899 : ideea Marelui Duce de Hesse-Darmstadt, Ernst Ludwig

1901-1904-1908-1914 : expozițiile succesive și campaniile de construcție
Mathildenhöhe
1899 : ideea Marelui Duce de Hessa, Ernst Ludwig

Mathildenhöhe

Mathildenhöhe

Mathildenhöhe

Henry van der Velde
1863 – 1957
1895 : Bloemenwerf, Uccle, Bruxelles

1895-1900 : prezent la Paris, atât în galeria lui Samuel Bing, cât și în pavilionul din expoziția universală din 1900
1899 : se mută la Weimar, la invitația lui Wilhelm Ernst, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach
1907 : co-fondator al Deutscher Werkbund
1908-15 : prim director al școlii de Arte și Meserii Grossherzoglich-Sächsische Kunstgewerbeschule Weimar
Deutscher Werkbund, German Association of Craftsmen, important organization of artists influential in its attempts to
inspire good design and craftsmanship for mass-produced goods and architecture. The Werkbund, which was founded in
Munich in 1907, was composed of artists, artisans, and architects who designed industrial, commercial, and household
products as well as practicing architecture.
The group’s intellectual leaders, architects Hermann Muthesius and Henry van de Velde, were influenced by William Morris,
who, as leader of the 19th-century English Arts and Crafts Movement, proposed that industrial crafts be revived as a
collaborative enterprise of designers and craftsmen. Van de Velde and Muthesius expanded Morris’ ideas to include machine-
made goods. They also proposed that form be determined only by function and that ornamentation be eliminated.
Soon after the Werkbund was founded, it divided into two factions. One, championed by Muthesius, advocated the greatest
possible use of mechanical mass production and standardized design. The other faction, headed by van de Velde, maintained
the value of individual artistic expression. The Werkbund adopted Muthesius’ ideas in 1914.
"Deutscher Werkbund". Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online
Hermann Muthesius
1861 – 1927
1896-1903 : atașat cultural al Ambasadei Germaniei în Marea Britanie

1904-1905 : Das Englische Haus
1907 : Deutscher Werkbund
1909 : Hellerau (Richard Riemerschmid, Heinrich Tessenow, Hermann Muthesius, Georg Metzendorf…)
Deutscher Werkbund, German Association of Craftsmen, important organization of artists influential in its attempts to
inspire good design and craftsmanship for mass-produced goods and architecture. The Werkbund, which was founded in
Munich in 1907, was composed of artists, artisans, and architects who designed industrial, commercial, and household
products as well as practicing architecture.
The group’s intellectual leaders, architects Hermann Muthesius and Henry van de Velde, were influenced by William Morris,
who, as leader of the 19th-century English Arts and Crafts Movement, proposed that industrial crafts be revived as a
collaborative enterprise of designers and craftsmen. Van de Velde and Muthesius expanded Morris’ ideas to include machine-
made goods. They also proposed that form be determined only by function and that ornamentation be eliminated.
Soon after the Werkbund was founded, it divided into two factions. One, championed by Muthesius, advocated the greatest
possible use of mechanical mass production and standardized design. The other faction, headed by van de Velde, maintained
the value of individual artistic expression. The Werkbund adopted Muthesius’ ideas in 1914.
"Deutscher Werkbund". Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online
– sub conducerea arhitecturii, toate artele proiectării trebuie să evolueze către stabilirea
de noi standarde (tipuri, norme) ale unui stil omogen
– DIN (Deutsche Industrie-Normen)
Charles Voysey, Prior's Field, © RIBA Drawings Collection
Critica ornamentului — Adolf Loos
Adolf Loos
1870–1933
1893-96 Periplu american

1903 Das Andere
1908/10 „Ornament și Crimă”
Adolf Loos
1870–1933
1893-96 Periplu american

1903 Das Andere
1908/10 Ornament und Verbrechen
Adolf Loos
1870–1933
1908/10 Ornament și Crimă
Așadar, epidemia ornamentală este aprobată de stat și subvenționată din fonduri

publice. Văd în această situație un pas înapoi. Nu accept obiecția cum că ornamentele
îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor cultivați și nu sunt de acord cu impresia
transmisă de afirmația „Dar când e vorba de un ornament drăguț...” Eu însumi și toți
oamenii cultivați din jurul meu, nu observăm o sporire a calității vieții noastre.
Chiar și mai mare este râul pe care oamenii unei culturi productive îl suferă din cauza
ornamentului. De vreme ce ornamentul nu mai este un produs natural al civilizației
noastre, el a ajuns să reprezinte înapoiere sau degenerare: munca făuritorului de
ornamente nu mai este adecvat răsplătită.
Așa cum ornamentul nu mai este legat organic de cultura noastră, tot așa el numai este
expresia culturii noastre. Ornamentul, în felul în care este realizat astăzi, nu mai are
nici o legătură cu noi, cu vreo altă ființă omenească, sau cu lumea așa cum este ea
alcătuită. Nu are potențial de dezvoltare.
https://www.scribd.com/doc/97339197/Adolf-Loose-Ornament-si-Crima
Adolf Loos
1870–1933
1899 Café Museum, Viena

1908 American Bar (Kärntner Bar), Viena
1910 Casa Steiner, Viena
1910 Goldman & Salatsch Building/Looshaus, Viena
1925 Casa și studio Tristan Tzara, Montmartre, Paris

1926 Villa Moller, Viena
1927 Casa pentru Josephine Baker (neconstruită), Paris
1928 Villa Müller, Praga
Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933
1924 On Thrift
Photographs dematerialize reality, but precisely what I want is for people in my rooms
to feel the material around them. I want it to have its effect on them I want them to be
aware of the enclosing room, to feel the material, the wood, to see it, touch it, to
perceive it sensually, to sit comfortably and feel the contact between the chair and a
large area of their peripheral sense of touch, and say: this is sitting as it should be.
How can I demonstrate on a photograph how good my chairs are to sit on? How can I
make a person who sees the photograph feel it, however well the chair is
photographed?
“On Thrift” (1924)
Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933
1926 Villa Moller, Viena

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933

Adolf Loos
1870–1933
Arhitectura mea nu este concepută prin desene, ci prin spații. Nu desenez planuri,
fațade sau secțiuni… Pentru mine parterul, etajul întâi nu există… Nu există decât
spații, camere, saloane, terase în continuitate, interconectate… Fiecare spațiu are
nevoie de o înălțime diferită… Aceste spații sunt interconectate astfel încât urcarea sau
coborârea nu sunt doar nesesizabile, ele devin funcționale.
A.Loos (Shorthand record of a conversation in Pilsen, 1930)
http://socks-studio.com/2014/03/03/i-do-not-draw-plans-facades-or-sections-adolf-loos-and-the-villa-muller/
Adolf Loos
1870–1933
— Raumplan / plan spațial / plan volumetric

— simplitate formală absolută a exteriorului și o condensare funcțională a
spațiilor interioare care se adaptează în mod pragmatic nevoilor și aduc în prim
plan spectacolul spațial al traseului
— critică socială, estetică, etică a ornamentului – mai ales polemică și
provocatoare
— un nou limbaj al monumentalității clasice

Art Nouveau

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Art Nouveau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O mișcare care cuprinde arhitectura, artele frumoase și artele decorative

1880 – 1910 (aproximare)

– linii organice, libere, curgătoare – forme care se aseamănă tulpinilor sau

– birouri, cafenea, magazine, sală de întâlniri și petreceri

1883: Casa Vincens

1883-1926: Sagrada Familia

1883-1926: Sagrada Familia

1883-1926: Sagrada Familia

1883-1926: Sagrada Familia

1883-1926: Sagrada Familia

1883-1926: Sagrada Familia

1883-1926: Sagrada Familia

1883-1926: Sagrada Familia

1883-1926: Sagrada Familia

1886-88: Palau Güell

1886-88: Palau Güell

1886-88: Palau Güell

1886-88: Palau Güell

1886-88: Palau Güell

1886-88: Palau Güell

1886-88: Palau Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1900-14: Parc Güell

1904-06: Casa Batlló

1904-06: Casa Batlló

1904-06: Casa Batlló

1904-06: Casa Batlló

1904-06: Casa Batlló

1904-06: Casa Batlló

1904-06: Casa Batlló

1904-06: Casa Batlló

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1906-10: Casa Milà

1899 : ideea Marelui Duce de Hesse-Darmstadt, Ernst Ludwig

1899 : ideea Marelui Duce de Hessa, Ernst Ludwig

1899 : ideea Marelui Duce de Hessa, Ernst Ludwig

1899 : ideea Marelui Duce de Hessa, Ernst Ludwig

1899 : ideea Marelui Duce de Hessa, Ernst Ludwig

1895 : Bloemenwerf, Uccle, Bruxelles

1896-1903 : atașat cultural al Ambasadei Germaniei în Marea Britanie

1893-96 Periplu american

1893-96 Periplu american

1908/10 Ornament și Crimă

Așadar, epidemia ornamentală este aprobată de stat și subvenționată din fonduri

1899 Café Museum, Viena

1925 Casa și studio Tristan Tzara, Montmartre, Paris

1908 American Bar (Kärntner Bar), Viena

1908 American Bar (Kärntner Bar), Viena

1910 Goldman & Salatsch Building/Looshaus, Viena

1910 Goldman & Salatsch Building/Looshaus, Viena

1910 Goldman & Salatsch Building/Looshaus, Viena