G.

Bachelard
Casa onirica-casa care ocroteste visarea

-casa e o fiinta verticala prin polaritatea pivnita pod

-opozitie irationalitate pivnita (fiinta obscura) + rationalitatea acoperisului (ofera adapost)

Elementele locuintei

+traditionale: raportare la natura (pamant, cer, soare) tectonica (structura) joaca un rol important

+moderne: raportare superficiala fata de natura (accent pe forma, peisaj, logica constructiva)

Casa este un corp de imagini care ii dau omului motive sau iluzii de stabilitate:

1. Casa este imaginata ca o fiinta verticala. Se diferentiaza in sensul verticalitatii sale. Este unul dintre
apelurile la constiinta noastra de verticalitate

2. Casa este imaginata ca o fiinta concentrata. Ea ne cheama la o constiinta de centralitate.

Verticalitatea este asigurata de polaritatea pivnita – pod…putem opune rationalitatea acoperisului,

irationalitatii pivnitei. Acoperisul isi spune imediat ratiunea lui de a fi: el il acopera pe omul care se teme
de ploaie si de soare (…). Visatorul insusi viseaza rational; pt el, acoperisul ascutit taie nori. Spre
acoperis, toate gandurile sunt clare. In pod vedem, cu placer, in goliciunea ei, puternica osatura a
grinzilor; participam la solida geometrie a dulgherului. Si pivnitei I se pot gasi anumite utilitati. O vom
rationaliza enumerandu-i comoditatile. Dar ea este in primul rand fiinta obscura a casei, fiinta care
participa la puterile subpamantene. Visand la ea, ne racordam la irationalitatea profunzimilor. Casa de la
pivnita la pod – nu pot isa rmai un om cu un singur etaj, cum spunea Joe Bousquet: “E un om cu un
singur etaj: are pivnita in pod”. Folosind metoda antiteza, sa facem cateva observatii asupra locuintelor
oniric incomplete. La Paris nu exista case. Locuitorii marelui oras traiesc in cutii suprapuse. Numarul din
strada, cifra etajului fixeaza localizarea “gaurii noastre conventionale’, dar locuinta noastra nu are nici
un spatiu imprejurul ei, nici verticalitatea in ea. (…) Casa nu are radacina. Lucru inimaginabil pt un visator
de casa: zgarie – norii nu au pivnita. Ascensoarele distrug eroismele scarii. Nu mai ai nici un merit pt ca
treieste aproape de nori.
ELEMENTELE LOCUINTEI

SUBSOLUL
-spatiu dionisiac(zeul vinului si al teatrului)

-mai putin remarcata

-relatia cu topografia terenului

-participa la structura cladirii si ia parte la creearea spatiului interior

-de afara nu se percepe dimensiunea/forma subsolului

-loc de depozitare (pivnita pentru alimente, crama, locuinta)

-se poate integra in topografia terenului

-modernitatea neglijeaza calitatea onirica si capata alta functionalitate (parcari, structura, spatii tehnice)

-relatia lui cu suprastructura poate fi divers configurata (mai multe etaje sus sau in pamant)

-poate fi luminat in modernitate chiar daca sunt sub cota terenului (ex: House in Moledo de Eduardo
Souto de Moura)

-integrare in contextul natural prin preluarea formei terenului

SOCLUL
-regleaza relatia dintre cladire si teren

-poate fi un intreg etaj (suprateran)

-extensie a demisolului ventilat si il natural (subteran)

-element de protectie pentru fatade

-dominanta vizuala, materialitate, textura

ZIDUL
-plat si subtire cu semnificatii culturale si simbolice deosebite

-suprafata, intindere, dependenta

-are ca atribut simbolic proprietatea de a crea spatiu

-legat de tavan si pardoseala

-zid structural (pt instalatii si structura constructiei)

-zid masiv (monomaterial)

-zid compus (structura si umplutura-lemn, metal)

-Gropius-zid de sticla...

-zid auto-suficient-miscarea De Stijl-ziduri solide din beton armat, dispare diferenta dintre elementele
secundare si primare

-zidul defineste si delimiteaza interiorul de exterior

-zid contemporan-straturi...de la masiv la compus

FEREASTRA
-inrameaza peisajul

-configuratia ferestrei schimba configuratia fatadei

-rol de a deschide spatiul interior-contactul cu exteriorul

-Corbusier-ferestre in banda - acuzat de A. Perret care zice ca astea sunt doar extetice din exterior, dar
in interior nu aduce lumina suficienta

-fereastra in banda=panorama

-Le Corbusier-fereastra in banda e singurul protagonist al fatadei

-fereastra verticala-expresia staturii umane/ascendentei

-fereastra in banda depaseste limitele spatiului-mediator interior exterior

-banda=peisaj in miscare

-tip vitrina-nepotrivite in unele contexte - creeaza inconfortabilitate

-se vede sau nu rama (in perete sau la veedere)

-inramarea creeaza peisaje pitoresti

-poate avea forma telescopica-zid masiv

-depinde de regulamentul urban si adecvare contextuala

-fereastra este un element de articulare a cladirii

-aduce lumina si ofera scara cladirii

-preia dimensiunea intregului zid-extindere interior in exterior

-rama obtureaza peisajul

USA
-legatura interior exterior

-pune in relatie doua spatii diferite public/privat, afara/inauntru, cald/rece, luminos/intunecat,

inchis/deschis

-impeuna cu pragul reprezinta un element al “trecerii”

-impreuna cu fereastra este un element al zidului

-reprezinta o limita ->primul si ultimul contact cu cladirea

-dimensiunea, forma si extetica anunta ce e la interior

-deschidere catre interior=spatiu privat care conduce oaspetii

-accesul se face cu grija,atent

PLANSEUL
-inainte era un element decorativ, simbolic-legatura cu cerul

-acum e fabrica de echipamente care trece dincolo de profesia de arhitect

-planseul are doua fete (tavan+pardoseala)

-functii: acoperire (asemenea baldachin) suprapunere a nivelurilor (etaje)

-separarea dintre zid si planseu se pierde din ce in ce mai mult

-diferite forme si configuratii pt a da o acustica potrivita

-gazduieste instalatii Pompidou

-infrastructura pe orizontala si compartimenteaza pe verticala

-poate forma fatada

-Adolf Loos experimenteaza raumplanul-nu se mai percepe neaparat legatura pereti si plansee

ACOPERISUL
-element care protejeaza si da finalitate locuintei

-creeaza spatiu (pod)=spatiu apolinic

-inainte locuinta primitiva era un mare acoperis

-acoperisul trebuie sa fie adecvat si cu o forma simpla

-traditional=forma puternica, acoperire buna

-modernism: acoperire buna, dar element secundar

-replica mimetrica a topografiei

-poate servi ca spatiu cu functionalitate

-protejeaza zidurile si aruca umbra care evidentiaza volumul

-integreaza locuinta in tesutul vechi

-poate fi un element accesibil (tip terasa) -> Casa Malaparte de Adalberto Libera

+impreuna cu scara creeaza volum

+monomaterial => masivitate

+belvedere largita->fara el. de siguranta

+perete alb cu rol de intimitate nu protectie

+acoperis deschis-spatiu public

-acoperis tip terasa-gradina- (ex Villa Savoye)

+spatiul acoperisului protejeaza ziduri

+are goluri de ferestre in banda care inrameaza panoramic peisajul

+creeaza un spatiu protejat

+deschis spre cer

+caracter introvertit=>extinderea locuintei=>aduce natura

+acoperis inchis-spatiu privat

-poate avea rol de luminator

-opera din Sydney de Jorn Utzon-element separat de restul cladirii

-acoperis expresiv-singurul element al volumetriei- Zaha aeroport din New York

-acoperisul izoleaza casa de intemperii (rece/cald)

-inclinatia lui depinde de materialitate

SCARA
-spatiul deplasarii umane

-asigura miscare pe diagonala

-ascendenta-descendenta->urca-coboara

-poate genera conceptul (Casa Malaparte)

-poate genera un intreg volum

-materialitatea poate fi ca la volumul principal

-nu se poate muta fara a schimba conceptul general al casei

-genereaza podestul care poate fi un spatiu functional

-monumentalitate

-materialitatea poate delimita un spatiu privat de restul

-conecteaza spatii de la un etaj la altul

-invita sau nu utilizatorii prin configuratia lor

-poate deveni un intreg spatiu separat de spatiul interior general

-comoditate data de dimensiuni

-scara ca pasaj (de trecere) si loc de contemplare si socializare

VATRA/FOCUL
-era element principal al locuintei

-semnificatie simbolica (adunare si comunicare)

-motorul civilizatiei umane – primitivi...

-functii: incalzire, hrana, adunare, lumina, comunicare, delimitare loc

-in termeni moderni se numeste soba/semineu

-treptat isi pierde functia simbolica

-vatra=centralitate, marcarea unui loc in spatiu, loc de adunare

-functia de incalzire nu este cea principala

-in triburi nu avea un loc fix, se muta odata cu ei

-focul devine element al arhitecturii odata cu incalzirea in pardoseala

-in perioada medievale introdus in ziduri->podele de lemn nu permiteau ca el sa fie centralizat

-in locuinta traditionala soba e monumentala cu functiuni multiple

-va disparea ca volum masiv si e incastrat in zid=>si d.p.d.v. vizual devine o suprafata

-ex: Glass House-semineul e element opac si principal

-Mies foloseste si el semineul

-in timp focul este inlocuit de televizor (fereastra digitala)