NUME STUDENI I GRUP:

Bombarascu Elena-Madalina -13B

Voinea Raluca Cristiana
- 13B

A. DATE DE IDENTIFICARE A EXEMPLULUI

Titlu: Casa Schrder
Autor: Gerrit Rietveld
Anul construirii:1924
Localizare:Utrecht, Olanda
Alte informaii relevante: Stil arhitectural De Stijl
Bibliografie:
Criticos, Mihaela (Note de curs, Limbaj Arhitectural)
Vasilescu, Sorin (Note de curs, Istoria Arhitecturii Moderne)
Verlag,Anton Pustet,1964. (Salzburg, Birkhauser- Publishers for Architecture);
Kaya,Oku,2009. The architecture of Gerrit Th. Rietveld (Tokyo, Toto Publishing);
http://www.greatbuildings.com/buildings/Schroder_House.html http://www.archdaily.com/99698/ad-classics-rietveldschroder-house-gerrit-rietveld/ http://whc.unesco.org/en/list/965 Source: UNESCO/CLT/WHC
http://architecturalmoleskine.blogspot.ro/2013/05/gerrit-rietveld-schroder-house.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Rietveld_Schr%C3%B6der_House
http://inhabitat.com/1920s-rietveld-schroder-house-in-utrecht-is-a-simple-elegant-and-completely-transformablehome/

B. ANALIZ DE OBIECT ARHITECTURAL DUP CRITERIUL ATRIBUTELOR VITRUVIENE

FIRMITAS
SISTEM CONSTRUCTIV

Spatiul este dezvoltat ca fiind un amestec intre planul structura,

datorita peretilor de fatada portanti, si a planului liber, dat de elemente verticale punctuale. Sistemul constructiv este,
in consecinta, o combinatie intre sistemul constructiv de tip masiv si cel de tip schelet.
Pentru realizarea cladirii sunt utilizate materiale variate, care pot fi impartite in doua mari categorii:

Materiale de constructie: beton armat pentru dalele ce separa nivelurile, metal pentru profilele ce sustin dalele iesite
in consola, caramida tencuita pentru pereti. Casa este construita cu precadere folosind caramida, intrucat betonul
armat avea un pret foarte ridicat si implica o punere in opera complicata pentru acea vreme.
Materiale de finisaj: suprafete vitrate din sticla, lemn pentru pardoseala, cadrele ferestrelor si usilor, panouri din
prefabricate la etajul superior.
ATITUDINEA FATA DE TEHNICA CONSTRUCTIVA
Parte din calitatea casei este data de flexibilitatea aranjamentului spatial, care poate suferi modificari graduale in
concordanta cu modificarile functionale. In acest sens tehnica este una integrata.
La nivelul superior se poate vorbi insa si de o tehnica disimulata, data de existenta panourilor glisante prefabricate,
care transfroma spatiul, deschizandu-l si transformandu-l intr-un loc omogen, unic, sau dimpotriva, inchizandu-l si
compartimentandu-l.
Nivelul superior este un spatiu deschis in jurul scarii ce poate fi divizat in 3 dormitoare si un loc de odihna prin
glisarea panelurilor, in timp ce pentru parter au trebuit respectate anumite reglementari stricte. Din acest motiv
structura reala din cadrul parterului este totodata si cea perceputa, iar la nivelul superior poate aparea o discrepanta
intre structura perceputa, cand spatiul este divizat cu ajutorul panelurilor, si cea reala.
SEMNIFICATII TECTONICE
Casa are parterul asezat pe intreaga sa suprafata pe un teren plat, ceea ce sugereaza ideea de stabilitate si
echilibru. In urma analizei planului si a documentatiilor am concluzionat ca legatura cu solul este realizata prin
intermediul fundatiilor liniare in dreptul peretilor portanti din zidarie si fundatii punctuale in dreptul stalpilor de metal.
Senzatia de echilibru este intarita si de conformarea cladirii, atat in plan cat si in elevatie. Astfel se poate afirma ca
niciuna dintre cele trei directii (latime, lungime, inaltime) nu este dezvoltata excesiv in detrimetul celorlalte doua.
Rietveld nu creeaza un spatiu caracterizat prin orizontalitate sau verticalitate excesiva, ci un spatiu echilibrat,care are
insa si o dinamica proprie.
Senzatia de echilibru dinamic (zona de interferenta cu utilitas psihologic) este sugerata atat in aspectul exterior, al
fatadelor, cat si in cel interior. Peretii rabatabili de la nivelul superior, pozitionati in jurul scarii, au fost proiectati pentru
a le conferi copiilor optiunea de a-i deschide in timpul zilei pentru creerea unui loc de joaca si inchiderea pe timpul
noptii, rezultand dormitoare separate.
In acelasi timp, fiecarui element i-a fost data propria lui autonomie, punandu-se accentul pe fluiditatea si continuitatea
rezultatului final.
Prin utilizarea suprafetelor vitrate mari, care sunt puse in general in legatura directa cu elementul natrural, (iesiri pe
terasa sau in curte) se obtine un spatiu caracterizat prin transparenta si permeabilitate.

2.UTILITAS
2.1 UTILITAS PRACTIC
a) CONFORMAREA SI DIMENSIONAREA SPATIILOR SI VOLUMELOR
Spatiul se dezvolta in jurul scarii centrale, care are atat rol de circulatie cat si de distributie a diferitelor zone
functionale.

PARTER

Planul parterului este mai conservator comparativ cu cel al etajului, fapt cauzat de necesitatea conformarii
constructiei la normele din Utrecht de la vremea respectiva.
Zona de intrare e succedata de un mic hol care se deschide catre scara aflata in centru. Scara are nu numai
rol de circulatie, ci si de segregare a functiunilor, in jurul ei gravitand 6 spatii diferite (la nivelul parterului): o baie de
serviciu de dimensiuni relativ mici, un spatiu generos alcatuit din bucatarie-dining-living, un dormitor de serviciu
(pentru servitor), o mica zona de lucru, un birou (destinat lui Rietveld) si o biblioteca.
Camera servitorului e ascunsa in spatele casei, fiind accesibila doar prin intermediul zonei de bucatarie-dining-living
sau a zonei de lucru. Biroul si biblioteca sunt accesibile direct din hol

ETAJUL1:

Etajul 1 este multifunctional, fiind mai putin conventional decat parterul (etaj experimental).
Partea de nord-est (unde se gaseste dormitorul lui Truus Schroder si zona de living/dining) este relativ deschisa si
nediferentiata de exterior, fiind in mare parte vitrata si avand acces clar catre balcon. La fel de deschisa in sine si
catre exterior este si zona de sud-est.
In contrast cu zonele de sud-est si nord-est, zona de sud-vest se inchide fata de exterior printr-un panou opac (in
zona camerei baiatului si a zonei de depozitare din camera fetei), existand doar o zona mai restransa care se
deschide exteriorului prin intermediul unui balcon.
b) CONDITIONAREA SPATIILOR
Rietveld descompune volumul prismatic al casei ntr-o serie de plane lise, verticale i orizontale, care formeaz acoperiul,
diafragmele strpunse de ferestre, copertine i parapete pentru balcoane, compartimentri interioare amovibile, care dau natere
unui vast spaiu unitar. Elementele sunt colorate n negru, rou, galben, albastru i alb. Detaliile sunt caracterizate de o coeren
extrem, paradigmatic.
c) RELATIA DINTRE SPATII SI VOLUME
FLUXURI:

Circulatia la parter este de tip radial. Din holul de la intrare se face accesul catre biblioteca, birou si scari. Dupa ce ocolim scarile,
miscarea devine circular, dinspre zona mai ampla a bucatariei-diningului-livingului, catre zona de serviciu (dormitorul servitorului)
care se deschide catre zona de lucru, care la randul ei se deschide catre birou.
Toate spatiile de la parter (cu exceptia baii) au acces direct catre spatiul exterior.

Cand toate panourile de la etajul 1 sunt deschise, circulatia este relativ radiala, dar spatiile sunt mult mai largi si mai
usor de citit decat in cazul parterului. Spatiul devine mult mai omogen, zone precum holul disparand complet.
Cand panourile de separatie sunt inchise, circulatia se aseamana mai mult cu cea de la parter, ramanand radial, insa
cu zone mai stramte si mai restrictive.
2.2 UTILITAS PSIHOLOGIC
Preocuparea pentru personalizarea spaiului sau crearea unei anumite ambiane
Prin modul in care a fost gandita, in stransa colaborare cu beneficiarul, casa Schroder nu este doar o locuinta adaptata nevoilor si
dorintelor locuitorilor, ci si un spatiu ludic, experimental.
Argan consider casa Schroeder ca "fcut nu pentru locatari, ci de locatari, utiliznd prefabricatele, aa cum se joac copiii cu
cuburile [...] Forma geometric nu este un simbol spaial, ci apare ca o carcas ce poate fi luat n mini, adoptat [...] Are o
familiaritate psihologic, fcnd din spaiul neoplastic un spaiu pe msura omului". Van Doesburg considera casa Schroeder
Schrader ca "elementar, economic i funcional, ne monumental i dinamic, anti-cubist n form i anti-decorativ n fond".
Relaia interior-exterior
Relatia dintre interior si exterior a avut un rol important in realizarea locuintei si in detreminarea spatialitatii sale, fiind urmarita crearea
unei legaturai cat mai bune cu spatiul exterior, atat prin folosirea materialelor precum sticla cat si prin conformarea si partiul cladirii.
Astfel, la parter fiecare camera (in afara de cea de lucru) are iesire directa catre curte, in timp ce la etaj exista trei
balcoane,adiacente celor trei dormitoare, care realizeaza conexiunea cu spatiul exterior.
Totodata, insasi conformarea casei tradeaza aceasta preocupare pentru natura, intrucat desi casele din vecinatate erau orientate
catre o strada principala, Rietveld alege sa isi orienteze constructia catre o padure din vecinatate (cu timpul, in urma extinderii
orasului Utrecht, padurea respectiva a disparut fiind inlocuita de o autostrada).
Spaialitate
Preocuparea pentru personalizarea spatiului este evidenta. Cu toate ca au existat anumite norme ce trebuiau urmate cu strictete,
locuinta a capatat un anumit grad de libertate la nivelul superior, unde preocuparea pentru realizarea unui spatiu personalizat este
cel mai bine pusa in valoare. Locuinta are un aspect propriu si prin utilizarea culorilor ce amintesc de o compozitie a lui Piet
Mondrian.

Amenajare
Rietveld a fost preocupat de ideea transpunerii tridimensionale, in
design, a principiilor picturilor lui Mondrian.
Rietveld proiecteaz i realizeaz cu o impresionant scrupulozitate a
elementaritii constructive, un mobilier absolut revoluionar, n care se simeau
ecourile avangardei i n special ale cubismului. Exemplul cel mai reprezentativ
este celebrul fotoliu "rou i albastru", prima manifestare n trei dimensiuni a
neoplasticismului, pe care Ragon l considera c se "confund cu o sculptur
cubist". Mobilierul lui Rietveld, afirm Zevi, este un veritabil exerciiu de stil, o
"ucenicie intelectual", iar elementele constructive ale acestor opere, cum sunt
cotierele, "sunt nurubate, iar nu lipite, [...] ezutul i sptarul sunt plane, la prima
vedere prnd chiar a fi incomode, rigide; de fapt ele sunt elastice i confortabile
[...] Folosind mobilierul lui Rietveld ai senzaia unei bucurii particulare; demersul
genetic i montajul, element cu element, se face simit cu extraordinar claritate".
Texturi (zona de interferenta cu venustas)
Rietveld foloseste texturi care ofera cladirii un aspect modern, facand-o sa se distinga de restul constructiilor din
vecinatate, casa Schroder fiind gandita inca de la bun inceput ca o constructie manifest. Materialele reci precum
sticla si metalul sunt contrabalansate de materiale cu aspect cald lemnul.
Culori (zona de interferenta cu venustas)
Scopul de a crea o cladire manifest este indeplinit si cu
ajutorul culorilor, locuinta deosebindu-se cromatic de casele
invecinate. Culorile au fost folosite pentru a diferentia spatii
sau functiuni diferite. Un exemplu interesant este optiunea
lui Rietveld de a utiliza negru pentru usa de la intrare, acesta
anticipand ca va fi utilizata cel mai des si, in consecinta,
poate fi usor degradata. Folosindu-se de metafore, Rietveld
utilizeaza culorile si pentru a sugera anumite directii spatiale:
galbenul este micarea razei (verticala), albastrul
este culoarea ce contrasteaz cu galbenul
(firmamentul orizontal) , iar rosul este uniunea
galbenului cu albastrul.Totodata, ca si in cazul texturilor,
se creeaza un echilibru compozitional prin alternarea
culorilor reci (albastru, negru) cu cele calde (galben, rosu).
Lumin (zona de interferenta cu venustas)
Rietveld a reusit sa creeze un spatiu luminos, fluid, fara sa abuzeze insa de suprafetele vitrate (care desi sunt ample,
nu sunt excesive sau deranjante). Spatiul rezultat in acest fel este scaldat in lumina fara sa isi piarda intimitatea.

2.3 UTILITAS SIMBOLIC

Semnificatiile legate de functiune:
Functiunea de locuire nu a fost tratata in mod traditional vremii respective, ci printr-o abordare extrem de particulara,
fiind urmarite cu scrupulozitate satisfacerea cerintelor si nevoilor beneficiarului. Rezultatul este o cladire inedita (mai
ales pentru timpul in care a fost construita), prima cladire care transpune la nivel de arhitectura principiile miscarii de
stijl. Este o casa ludica, experiment, care isi indeplineste insa functiunea de locuire, fara sa se transforme intr-un
spatiu inoperant, intr-un muzeu.
Culturale/identitare + ideologice
In ceea ce priveste tratarea formei arhitecturale, casa a fost privita ca un manifest inca de la inceput, o casa experiment, prima
locuinta De Stijl ingloband toate principiile acestei ideologii.
Asa cum afirma insusi Rietveld Nimeni nu a acordat prea mare atentie acestui teren inainte de constructia casei. Exista doar un
zid murdar cu buruieni, un adevarat loc al nimanui. Am luat terenul asta si l-am transformat intr-un loc cu o realitate a sa. Nu conta ce
era, atata timp cat era ceva acolo.
Semnificatii sociale
Statutul social al ocupantului este sugerat in imaginea de ansamblu a locuintei. Dna Schroder a dorit ca rezultatul final sa exprime
viziunea sa despre cum o femeie ar fi trebuit sa locuiasca intr-un mod independent si modern, viziune dusa la bun sfarsit de
Rietveld. Ideologia locuintei se bazeaza pe utilizarea stilului De Stijl, ce are drept premise utilizarea culorilor primare si a ideilor pure.
Context:
Prin amplasarea acesteia la capatul unui rand de case
in stil neoclasic, din caramida aparenta, s-a creat un
contrast ce a condus la perceperea acesteia ca fiind
un simbol in sine si un centru de interes al strazii.
Rietveld a vrut sa realizeze o casa manifest, autarhica,
care sa nu relationeze neaparat cu vecinatatile, ci sa
se distinga de ele. Din acest punct de vedere, se poate
afirma faptul ca functiunea principala nu este
exprimata in aspetul exterior cu suficienta sinceritate pentru acea perioada, oamenii fiind obisnuiti sa vada case precum cele din
vecinatatea casei Schroder.
Expresia scopului cladirii:
Desi nu poate fi clasificata ca o locuinta conventionala, Casa Schroder a fost realizata in conformitate cu viziunea
beneficiarului, intrunind toate cerintele acestuia. Asadar, din acest punct de vedere, cladirea este adecvata scopului
de locuire.
Totodata cladirea este adecvata functiunii de locuire si din punct de vedere al partiului: intrarea in casa este
succedata de un spatiu de tip hol (windfang), in imediata apropiere aflandu-se si o baie de serviciu dar si scara cu rol
in circulatie si separare a functiunilor.Incaperile cu o functiune mai importanta sunt caracterizate de o accesibilitate
mai ridicata (biroul lui Rietveld, biblioteca, livingul) in timp ce zona de serviciu este impinsa catre zona din spatele

casei, avand o accesibilitate mai redusa. Zona de noapte se afla la etajul 1 (ferita de noxe si zgomot) fiecare dintre
cele trei dormitoare comunicand direct cu exteriorul prin intermediul unui balcon.
3.VENUSTAS
CALITATI PLASTICE
a. Configuratia geometrica generala
Din punct de vedere al geometriei, volumul cubic al cladirii este
aproape dematerializat si reansamblat apoi in elemente primare,
precum liniile si planurile, ale caror transparenta expune spatiul
interior. Balcoanele, terasele si profilele metalise se intrepatrunt
pentru a sugera imaterialitatea spatiului.
i)Culoarea
In ceea ce priveste culorile, Rietveld foloseste trei nuante diferite
de gri, dar si culori specifice miscarii De Stijl : galben, rosu, albastru.
Acestea din urma, pentru folosirea carora a militat matematicianul i
metafizicianul M.H.Schoenmaeckers inca de la inceputul miscarii De
Stijl, considerandu-le culori cosmice au si o semnificatie simbolica
Acestea sunt singurele culori existente [...] galbenul este micarea
razei (verticala) [...] albastrul este culoarea ce contrasteaz cu
galbenul (firmamentul orizontal) [...] roul este uniunea galbenului cu albastrul". Dac aceasta este motivaia
"filosofic" a limitrii paletei cromatice, n ceea ce privete compoziia propriu-zis se apeleaz la limitarea la
elementele ortogonale, deoarece: "cele dou constrngeri fundamental opuse, care dau form pmntului i la tot
ceea ce depinde de pmnt sunt: linia orizontal a energiei, adic traiectoria pmntului n jurul soarelui i micarea
vertical i profund spaial a razelor provenind din centrul soarelui".
Nuantele de gri au fost si ele alese cu grija, aspectul lor final fiind rezultatul mai multor incercari de vopsea pe sit,
pana s-au obtinut tonalitatea si calitatea dorite.
ii)Textura
In scopul de a oferi un aspect cat mai modern, specific miscarii De Stijl, sau folosit materiale noi precum metal, sticla, beton armat, contrastand cu
materialele si modul de finisare al caselor invecinate. S-au folosit si
materiale specifice: caramida (care nu este lasata insa aparenta, ci este
tencuita) si lemn (pentru mobilier si tocurile usilor si ferestrelor, fiind vopsit
in culori primare pentru a crea un aspect omogen).
iii)Valoare luminoasa
Sticla este folosita pe suprafete mari, ceea ce confera un aspect modern,
avand si rolul de a realiza o mai buna comunicare intre spatiul interior si
cel exterior.
Astfel, la parter exista cate o iesire catre exterior din fiecare dintre camera
(cu exceptia spatiului de lucru), in timp ce la etajul 1 exista trei balcoane
adiacente celor trei dormitoare.Spatiul rezultat este unul fluid, scaldat in
lumina, usor de inteles si usor de apropriat.

iv) Ornament:
Caracterizata printr-o sinceritate formala si o logica constructiva, casa Schroder este lipsita de decoratii si ornamente in raport cu
perioada in care a fost construita, expresivitatea sa fiind data de folosirea culorilor primare dar si de diverse texturi si combinatii de
materiale. La nivelul mobilierului se remarca folosirea, in linii mari, a acelorasi caracteristici ale De Stijl-ului.
Considerat de unii mai mult design dect arhitectur, casa Schroeder este, asa cum afirma si Zevi, o oper care "concretizeaz
poetica neoplastic ntr-un unicum". Detaliile sunt caracterizate de o coeren extrem, paradigmatic.

CALITATI LEGATE DE INCADRAREA IN CONTEXTUL FIZIC SI ISTORIC/CULTURAL:

Casa contrasteaza cu cladirile inconjuratoare, atat in forma, proportii si materiale, cat mai ales in relatia dintre
masivitatea caselor neoclasice invecinate si usurinta si transparenta casei realizata din beton, metal si sticla. Despre
aceasta diferenta, Rietveld spunea: "... Nu am evitat stilurile mai vechi pentru ca ar fi fost urate, sau pentru ca nu leam fi putut reproduce, ci pentru ca timpurile noastre cereau propriile lor forme.
Asa cum afirma insusi Rietveld, casa nu a avut drept scop incadrarea in context, ea fiind realizata inca de la inceput
ca o cladire-manifest, menita sa atraga atentia si sa surprinda. Asadar, cladirea nu se incadreaza nici in contextul
fizic (contrasteaza cu locuintele invecinate), nici in cel istoric al vremurilor respective (predominau cladirile
neoclasice, traditionale). Cladirea reprezinta prima constructie De Stijl, ceea ce ii confera si azi un aspect modern.
Din aceste considerente Casa Schroder nu are un dialog cu contextul urban in care este amplasata, insa prezinta o
relatia aparte cu contextul natural. In momentul constructiei Rietveld a profitat de amplasarea la limita orasului
Utrecht si de existenta in vecinatate a unei paduri, orientand constructia catre aceasta. Ulterior orasul s-a extins,
padurea fiind inlocuta de o autostrada.

4. CONCLUZIE: EXPRESIA ARHITECTURAL DE ANSAMBLU

In opinia noastra expresia arhitecturala este dominata de atributul vitruvian utilitas psihologic. In realizarea acestei
locuinte Rietveld a oferit o atentie speciala personalizarii spatiului, conferindu-I bogatie spatiala si senzoriala.
Cladirea surprinde printr-un amalgam de metode, Rietveld folosindu-se de culori, texturi, lumina si relatia cu
exteriorul pentru a realiza cladirea-manifest dorita.
Acestui atribut ii urmeaza, din aceeasi categorie, utilitasul simbolic. Rietveld reuseste sa realizeze o cladire perfect
adaptata scopului, fiind realizata nu doar pentru locatari, ci de catre acestia, cladire care evidentiaza atat statutul
social al beneficiarului cat si ideologiile miscarii De Stijl.
Pe urmatoarea treapta ierarhica se situeaza atributul venustas, concretizat in manifestari specifice stilului De Stijl, ce
se grefreaza pe fundalul functional, imbogatindu-l. Rietveld insusi descrie locuinta ca fiind un manifest, o creatie
ludica si experimentala.
Utilitasul practic este, in opinia noastra, urmatorul ca si importanta. Astfel, spatiul interior este caracterizat ca fiind
zonificat functional intr-un mod eficient, nepierzandu-si calitatea de a fi unitar si fluid.
Atributul vitruvian firmitas ocupa, in viziunea noastra, o pozitie tertiara. Cu ajutorul elementelor componente ale
structurii se realizeaza un echilibru dinamic, o senzatie de modernitate si avangarda.
In concluzie, cele trei atribute: Firmitas, Utilitas si Venustas sunt foarte strans legate intre ele, arhitectura
reprezentand o imbinare intre aceste ipostaze indisociabile, a caror pondere poate insa varia in cadrul unei anumite
cladiri, in functie de scopul si functiunea acesteia.

C. PIESE DESENATE (ANEXELE 1-5)

ANEXA 1
Plan de situaie:

ANEXA 2 Planurile tuturor nivelurilor

ANEXA 3
Seciuni (min. una, max. dou)

ANEXA 4
Faade (minim 2)

ANEXA 5
Perspective (min. una, max. dou)