NUME STUDENŢI: Ionita Ioana Cristina, Antal Maria, Tiganila Maria

GRUPĂ: 16

A. DATE DE IDENTIFICARE A EXEMPLULUI ALES

Titlu: Maison du Verre
Autor: Pierre Chareau
Anul construirii: 1932
Localizare: Paris
Alte informaţii relevante:
Bibliografie:

B. ANALIZĂ DE OBIECT ARHITECTURAL DUPĂ CRITERIUL ATRIBUTELOR

VITRUVIENE
1. FIRMITAS
1.1. FIRMITAS PRACTIC
- sistemul constructiv (masiv sau schelet), tipul de plan (plan structură, plan liber,
combinație plan structură - plan liber, plan spațial), materialele de construcţie, materialele
de finisaj, [dacă e cazul] tehnologia / tehnicile de execuție, echiparea tehnică;
Din punct de vedere al sistemului constructiv, Maison du verre se incadreaza in cunoscutul plan
liber si plan structura, planul structura fiind perceput intr-un mod figurative de fiecare privitor in parte. Interesul
pentru spatialitate si functionalitate este definitoriu in contextual ales,deoarece releva capacitatea si viziunea
avansata a arhitectului.
De mentionat este contextual in care imobilul a fost construit- cum acesta a fost inclus fortat in sit,
printr-un mod care nu se mai realizaze in momentul respective. Povestea casei incepe cu refuzul unor
locatari,de la nivelul 3, sa se mute la cerea proprietarului. Acest lucru a schimbat atat conceptul cat si
modalitatea de realizare a casei. Structura de rezistenta a fost dezvoltata in asa fel incat sa sustina atat noua
cladire cat si imobilul deja existent. Ca materiale de constructie s-au folosit caramizile de sticla (ca sistem de
inchidere,de iluminare), stalpi de otel acestia reprezentand piesa principala din care a fost constituit sistemul
constructiv -de tip schelet) si grinzi de otel.
 In ceea ce priveste finisajul, trebuie evidentiat faptul ca este conform unei case manifest si ca aduce
inovatii atat la nivel de perceptie cat si la nivel visual. Caramida de sticla alternate cu panourile de sticla
translucida si portiuni mici de sticla transparenta, reflecta modalitatea arhitectului prin care acesta doreste
un control al luminii si al ambiantei din interiorul casei. Scopul a fost obtinerea unei lumini filtrare ,constante,
ata pe timpul zilei cat si noaptea cand elementele luminoase au fost gandite in asa fel ncat sa simuleze
lumina diurna. Incaperile luminate in special salonul de zi capata un aer teatral datorita acestui control al
luminii.

Echiparile techine ale casei sunt multiple, casa avand in componenta sa 5 scari, cea mai
proeminenta fiind scara de la etajul 1 cate a fost conceputa de asa natura incat sa fie retractabila, sa se
ascunda generand un acces limitat. Scara principala dispune de un sistem de inchidere printr-un ecran
rotative vitrat, controland astfel parcursul pacientilor doctorului Dalsace catre cabinetul acestuia si nu catre
etajele superioare. Aerisirea prin peretele din blocuri de sticla este asigurata da o serie de capcane mobile.
Exista la nivelul etajului 2 si pereti cu rol dublu care delimiteaza incapera si in acelasi timp pentru asezarea
obiectelor igienica si vestimentare de catre camerista.

Maison du Verre este rezultatul unui arhitect ce imbina echibrat structura,finisajele si ambianta
interioare; o locuinta manifest adusa la un nivel avansat de proiectare, nou anilor 1920-1930.
- impactul factorilor de mediu (inclusiv al legislației aferente) asupra rezolvărilor
constructive.
Din punct de vedere legislativ, din cauza locatarilor ce au refuzat sa se mute din vechiul imobil,
arhitectul a fost nevoit sa creeze un cadru de otel care sa sutina si vechea costructie, stalpi de otel ce au si
o resistenta la impinari pentru foc, deoarece statul francez proteja prin lege locatarii vechi cladire.
1.2. FIRMITAS EXPRESIV (zonă de interferenţă între Firmitas şi Venustas)
- interpretarea poetică a cerințelor constructive: valențele estetice ale formelor
structurale și tehnologice, ale materialelor și texturilor, ale detaliilor (în special de
îmbinare între materiale și între elemente constructive), ale elementelor care asigură
rezistența față de factorii de mediu etc.;
Desi functiunile sunt separate,spatiile curg in mod continuu,astfel incat sa se acorde intotdeauna o
vedere spre camera urmatoare; dar vederea spre camera urmatoare poate fi inchisa prin actiune umana , fie
ca este o usa metalica izolata fonic,o perdea sau un ecran pliabil.
 Interiorul este organizat ca o serie de panouri verticale ce atesta o frontalitate de la curtea din fata
pana in gradina. Diferenta materialelor folosite ca un tot unitar confera o maniera somptuoasa ce trimite la o
forma cubica. Imbinarea stalpilor de otel cu panourile metalice impiedica distrugerea locuintei in caz de
incendiu.
- relaţia dintre structura reală şi structura percepută; atitudinea faţă de tehnica
constructivă (integrare, exaltare, figurare, disimulare, subordonare - vezi curs și Pierre
von Meiss)
+
- semnificaţiile primare (senzoriale, gravitaționale) şi expresia tectonică - deduse din
forma generală, tipul de structură şi calităţile materialelor folosite (ex. transparenţă,
permeabilitate, masivitate, echilibru static sau dinamic, orizontalitate, verticalitate,
imponderabilitate etc.)
Maison du Verre este nu numai manifestul pentru functionalitate, dar si pentru intelegerea noilor
cerinte arhitecturale ce vin cu dezvoltarea stiintei si aparitia de noi materiale de constructie.putem considera
noua expresie a contructiilor industiale ca fiind conceptul lui Pierre Chareau, punctul de inspiratie este tocmai
aceasta metoda de realizare. Masivitatea pe care o percepem privind de departe este in contrast cu alura
zvelta a structuri si a grosimii foarte mici a peretelui de sticla al fatadei. Astfel atitudinea fata de tehnica
constructica este una de disimulare. Acest lucru fiind posibil numai prin corelarea mai multor ideologii
arhitecturale dezvoltate in acelasi timp cu noua cerere constructiva si cu adoptarea noilor materiale de
constructie.

2. UTILITAS
2.1. UTILITAS PRACTIC
- partiul spaţial-funcţional prezentat succint, cu distribuţia funcţiunilor pe niveluri şi
relaţiile dintre ele (ex. zonificarea funcţională); ierarhia spatial-funcțională;
Maison du Verre a fost conceputa in asa fel incat sa imbine in acelari volum zona de locuit a familiei
si spatiul de lucru al domnului Dalsace; in acelasi timp este organizata astfel incat sa existe o delimitare clara
intre zona semi-publica/semi-privata si zona private. Parterul este destinat meseriei proprietarului (medic
ginecolog) si accesului principal, cu scara principala dotata cu panoul rotative pentru permiterea sau stoparea
accesului in zona private.
Primul etaj este destinat salonului principal, zonei de luat masa, bucatariei si o zona de studio,
salonul fiind dezvoltat pe 2 niveluri creeand o legatura intre primul si al doilea etaj.
Etajul al doilea este destinat zonei de noapte, cu un dormitor principal si 2 secundare si a unei bai
pentru oaspeti.Tot la acest nivel se pot observa si echiparile tehnice de la nivelul spatiilor de
depozitare.Spatiile de depozitare sunt gandite in asa fel incat menajera sa poata pune articolele pe rafturile
ce sunt deschise atat spre holul principal cat si spre dormitoare,astfel angajata nu este nevoita sa intre in
dormitoarele proprietarilor.
- relația cu situl (natural sau urban) și impactul asupra partiului funcțional, volumetric
și de fațadă (de ex. regulamentele de protecție a patrimoniului peisager arhitectural-
urban);
Obiectul arhitectural este inserat ata in contructia deja existanta cat si in interiorul rezultat din
amplasarea mai multor resedinte parisiene. Insertia casei in acest spatiu nu a afectat partial functional,in
ciuda impedimentelor la nivel de sit, obiectul de arhitectura a reusita sa isi dezvolte independent partiul
functional si dezvoltarea fatadelor.
- apreciere critică argumentată a funcţionalităţii (sau non-funcţionalităţii) partiului.
Locuinta este perfect functionala si raspunde cerintelor unei astfel de familii, intr-un Paris in plina
expansiune teritoriala si demografica si in plina inflorire a modernismului. Casa este un manifest, dar fata de
alte exemple precum Villa Savoye, este functionala. Respecta niste norme de utilizare, o modalitate de
realizare proprie si niste idealuri arhitecturale puse in aplicare corect.
2.2. UTILITAS EXPRESIV (zonă de interferenţă între Utilitas şi Venustas)
- calităţi legate de integrarea în contextul fizic (natural sau urban) şi/sau cultural-
istoric („spiritul locului”), care răspund în egală măsură necesităților psihologice și
simbolice.
Valorile moderniste vorbesc despre inlocuire, astfel daca proprietarii parcelei reuseau sa demoleze
constructia originala , existau sanse ca in prezent sa nu mai fie incadrat precum un obiect arhitectural
manifest si nici analizant. Tocmai aceasta conjuctura de intregrare a casei a dus la o realizare remarcabila.
Contextul urban cu un tesut de constructii specific pariziene de secol XVIII-XIX, subliniaza originalitatea si
Maison du Verre devine o “pata” altfel in tesut. Obiectul de arhitectura este in contrast cu aerul istoric al
zonei,prin realizare si prin ambiantele create; obiectul este total aparte pentru caracterul zonei.
- modalităţile de realizare.
2.2.1. UTILITAS PSIHOLOGIC
- preocuparea (dacă există) pentru personalizarea spaţiului/clădirii sau pentru
crearea unei anumite ambianţe (a unui anumit caracter) în concordanță cu funcțiunea,
locul, epoca sau doleanțele
destinatarilor;
+
- mijloacele utilizate (relaţia interior-exterior, spaţialitate, scară, amenajare,
repertoriu de forme, texturi, culori, lumină, calitate a execuției etc.).
Exista o preocupare pentru modul de viata si profesia propritarului, astfel se creeaza o delimitare
intre spatiul privat al familiei si cabinetul medicului ginecolog, doua spatii cu cerinte diferite si ambiante
diferite. Cabinetul este construit sa raspunda cerintelor spatiului medical si cu o ambianta proprie datorita
echiparilor si aparaturilor medicale. Fiecare zona a casei beneficiaza de o atentie diferita si se creeaza intr-
un intreg mai multe ambiante in functie de zonificare, datorita luminii,mobilierului si datorita conexiunii intre
niveluri. Din punct de vedere al ambinatei zona de zi joaca un rol cheie, deoarece aflat in legatura cu peretele
de sticla beneficiaza de toata lumina pe care acesta o confera. S-a dorit creearea unui spatiu in care
contrastul clar-obscur sa nu fie atat de direct si astfel sa obtina caracterul unic in contextual casei.
Un aspect interesant este relatia interior/exterior, locuinte din punct de vedere vizual nu ofera o
legatura directa. Caramida de sticla este translucida, nu transparenta, nu deschite catre exterior, chiar inchide
si creeaza un spatiu intim, astfel intreaga casa este caracterizata de o ambianta introvertita.

2.2.2. UTILITAS SIMBOLIC

- semnificaţiile legate de funcţiune sau de context (funcţionale propriu-zise, sociale,
identitare, ideologice, simbolice generale) şi expresia scopului clădirii;
Experienta si capacitatea de proiectare a arhitectului si-au lasat amprenta intr-un manifest, pentru
care, putem spune ca perioada, cu tot ce implica ea si chiar situl, cu acest context fizic si piedicile sale au
generat un monument de arhitectura experiment. Contextul modernismului,a generat in arhitectura niste
schimbari majore in perceptia arhitecturala si in noile posibilitati de constructie, cu noile exemple si din alte
domenii au generat baza conceptuala pentru Maison du Verre. Cel mai important aspect,in legatura cu
simbolicul, este acela al regasirii formelor si a texturilor in zona industrialului, intr-o zona total diferita de cea
de locuit. Modernismul inseamna si adoptarea imaginilor si a texturilor industriale,iar conform acestui ideal,
Maison du Verre nu face exceptie. Aceasta idee este,in fapt, cautarea continua a unui ideal pentru locuinta,
pentru un spatiu care sa raspunda perfect utilitasului in toate ramificarile sale. Modernismul este incurajarea
spre observarea si adoptarea de elemente si din alte culture sau din arhitectura traditionala, astfel Pierre
Chareau, inspirat de panourile translucide specifice culturii japoneze, le preia si adapteaza structurii si
partiului acestui imobil,devenind peretele exterior, al fatadei principale.
- semnificaţiile cultural-simbolice derivate din semnificaţiile primare (senzoriale
și/sau spațiale)
 Chiar daca vorbim de influenta industriala sau de influenta japoneza sau de idealurile moderniste,
regasim o simbolica al fiecarui element al acestui imobil.De aceea casa este un manifest, pentru ca reuseste
impinarea a extrem de multe elemente, ce in mediul propriu functioneaza perfect- imbinare care rezulta un
intreg functional, echilibrat, ce raspunde cerintelor acestei familii, in contextual modernismului francez din al
treilea deceniu al secolului XX.

3. VENUSTAS
- aportul expresiv al formei pure, modelate liber, dincolo de rațiunile practice (a căror
interpretare estetică apare la punctele 1.2 și 2.2);
Partea materiala a obiectului de arhitectura (structura, diferitele texturi) este folosita pentru a crea imaterialul
, anume atmosfera. Chiar fatada principala creeaza o anumita emotie de cautare datorita texturi translucide
a sticlei, de calm, stare specifica in apropierea unui monument, acest obiecte exprimand insasi siguranta si
hotarare.
- calităţi plastice (geometrie, efecte de textură, culoare, lumină – chiar dacă se
repetă) şi calități compoziţionale;
Maison du Verre, proiect manifest aparut in perioada modernismului, promoveaza o noua modalitate
a tratarii fatadelor (fatadele din sticla fiind neintalnite in acel moment al epocii). Este un proiect fara
compromisuri, nascut tocmai din existenta unor anumite impedimente la nivelul sitului si al constructiei deja
existente.
Volumul este unul industrial,unitar, condensat si masiv, dar care raspunde cerintelor arhitecturale.
Calitatea plastica a volumului este data de o anumita monumentalitate resimtita de la distanda, dar pe
masura ce te apropii aceasta se fragmenteaza.
Lumina si textura sunt o combinatie a elementelor din cultura japoneza si a zonei industrial a casei.
Cu ajutorul inbinarii acestor elemente se creeaza o ambianta si un mediu nou la care individul poate raspunde
sau nu. Aspectele fizice ale casei Maison du Verre sunt modelul unui nou stil de viata si de proiectare adus
la lumina de modernisti.
- semnificaţiile legate de posibile asociaţii de idei sau de modele la care se apelează
din raţiuni estetice (modele simbolice, istorice, artistice, abstracte etc.).
Maison du Verre devine echilibrul obtinut din mai multe surse de inspiratie fie ca tine de imaginea
plastica,de compozitie , de ansamblu sau de finisaje. Stilul industrial tine de miscarea modernista, chiar daca
nu a mai fost aplicat pana in acest moment si resedintelor private, imbinat cu latura orientala a ambientului,
preluate din cultura japoneza.
4. EXPRESIA ARHITECTURALĂ DE ANSAMBLU
- atributul (atributele) care predomină (nu numai enunţat, ci cu argumente) şi imprimă
nota decisivă a expresiei arhitecturale + ierarhizarea atributelor.
Din acestui cumul de idei datorat carora a fost conceput acest obiect de arhitectura sunt dovada ca
din cele trei attribute majore Vitruviene, aspectul Venustas este dominant.Echilibrul rezultat in raportul
ideologie modernista aplicata, cautarea noului, cerintele familiei si reusita insertiei in sit sunt aspectele ce
sustin calitatea atributului Venustas.
Urmatorul este amplasat atributul Utilitas pshihologic,deaorece datorita modului de realizare si
rezultatul, sunt dovada cautarii unui echilibru intre obiectul de arhitectura si nevoile proprietarilor. Utilitas
psihologic inseamna exact rezultatul jocului de lumina, asocieri de texturi, modalitati de realizare a traseelor,
aspecte ce sunt baza in cumulul de idei al locuintei.
Utilitas simbolic este capacitatea de a conecta ideea de manifest intr-un proiect functional , care
raspunde locuirii. Maison du Verre ste exemplul pentru acest aspect,deoarece in ciuda faptului ca imbina
foarte multe idei si foarte multe dotari tehnice, reuseste sa creeaze un spatiu propice locuirii.
Partiul interior este aspectul rezultat in urma conceperii idei de spatiu, de ambiente, este modalitatea
fizica de delimitare a unei functiuni si implicit a unei stari.Utilitas practic este ceea ce in urma conceptului
modernist al casei vine sa concretizeze.
 Firmitas este modul fizic prin care se realizeaza toate aceste idei. Materialele de constructie, echiparile
tehnice, tipologia planului, sunt toate aspect importante, dar umbrite de calitatea ideologica a proiectului
Notă: anumite componente ale spațiului/clădirii sau elemente de limbaj arhitectural pot
contribui la expresia arhitecturală din perspectiva a două sau chiar trei atribute. Aportul
lor trebuie consemnat la fiecare din punctele respective, cu argumentația
corespunzatoare.

5. MACHETĂ DE STUDIU
- este vorba despre o machetă realizată din materiale reciclabile, la scară variabilă, care
să reprezinte ESENȚA / CONCEPTUL / IDEEA de la baza volumetriei proiectului analizat
(poate fi un poem ca în cazul arh. Campo Baeza, o diagramare spațială, cele cinci puncte
ale lui Le Corbusier, un joc pozitiv – negativ, biomorfism etc.). În acest sens, macheta va
fi o reducere la esențial a volumetriei sau a spațialității..