DOMNIA

LUI

CUZA-VODA
DE

A. 0, X E N 0 POL
Memhru al Acadernier romine, Corespondent

.......

al Institutulut

din Frantia •

Dar c1tl se gindesc oare eli vet, poate'n hirtte, aV pus, la viete neue, 0 nona temel1e? On pioaturl de singe din veacul co-atl cioplit atl pus pecetea muncef en foe neobosit.

RIRIA.

VOL. I
(AI IstorieI Rom2nilor din Dacia traiana VII).

TIPOGRAFJA

I A~I EDIT ORE "DACIA" P. ILlESCU

& D. GROSSU

1903

DOMNIA LUI CUZA-VODA

ERRATA

La p. 16 r. 11 de sus sa se indrepte numele de Alexandru in ace} de Antonie.

PREFA!A
ell aceeast hotartre cu care am inireprins a scrie isioria poporulul romin, de la originele sale pana la indoiia aleqere a lui Cuza- Vodd, m'am apucai de schitat §i {aptete ce s'au resfirat sub principele care a pus iemeliile sialulu; r0111,1,n. xpunerea acestei perioade de adinci {raE m inMri ale natiunei noasire era trebuitoare generatiei actunle care nu §tie §i nu poaie §ti, din propria-t eccperienia, niniic asupra unor [apie petrecute cu aproapejumatate de reac in urmii, Marturisesc cCt eu insumi ce eram. copil pe cind domnia Alexandru loan 1, nu aveam nzci 0 idee despre 'imprejurarileacclei epoce, pan a nu ma apucaiu de aIlor cerceiare. Aceasia a mea ne~tii)1ta insa mi-a [osi spre bine. Nu aveam absolut niei 0 parere preconcepuia, inradiieinata o§a tara rost, I}i care idei sunt cele mai greu de tnlaiura! din minte, fiind treeuie in domeniul neconsiiinteL M-am apropiat cu gindul de domnia lui Cuea Voda, preeum m-a~ fi apropiat de acea a unui Faraon egiptean. Aceasta imprejurare, unita cu convingerile dobindite asupra modului de a expune irecuiul, in urma studiului {acut in Principiile fundamentale ale Istoriel,m-au pus in pu.tinta de a desfa§ura intimpliirile acesius limp, cu 0 devlina liberiaie de condeiu, Hotarit a nu lua rolul indestul de ridieol de jUdevator al timpuri10r §i al oamenilor trecutu1ui, ci numai de a expune, pe cit e omenesie cu putinta, {aptele in reaiitaiea lor §i de a stabili in1antuirea lor cauzala, nu am avut nici 0 ieama de a fi nedrept CU, sau inelirwt cCitra figurile. ce le intilneam in cole. In {el'jul meu de a trata isioria, nici nu inteleg cerinia {acuta istoricu1ui de a fi nepariiniior. Nu poti deed sa fii ast{eliu, de indatii ce te hotare§ti a nu apret'IAi eoenemeniele. Fie care ceidor are doar minie, §i va opretui el inti1nplarile cum il va iaia capul §i dupa plecari1e sale su[tete§fi. Isloricul nu poaie

VI
lua rolul de a apretui el pentru toff, acei ee-l cetesc, necum de a-i invata cum trebue sa 0 [aca, ApretU'irea unu~ fapt sait a unei persoane va fi rezultatul, adese ori necon.~tiut, al ciocnirei intre ideea noua adusa de ele in minte §i comoara sUfleteasca a celui ce 0 rosieete, A voi sa plecam. parerile oamenilor dupa ale noasire, ar insemna a voi sa inlocuim complexul. lor de gindiri, de simtiri, de COnVi}lgeri, cu acel al suflelului nostru. De apretuit lucrurile e treaM [oarie lesne §i or; cine 0 poate face. Ceea ce esie mal greu, esie de a aduna, limpezi §i orindui materialul, asupracaruia apreiuire« se rosiesie, §i in aUta consia misiN,nea istoriculus, anume de a arata cum s'aii tnttrnplat taptele ~i pentru ce s'au intimplat ele aslfeliu, in aceasia privire deet, nu am avut de intimpinat absolut nid 0 greutate, §i tot . deauna ma miram, caeind cit de put in i§i bate lumea o«pulcu ieori« isioriei, cind fie care din cei carora le spuneam ca scriu istoria lus Cusa- Vodti, i§l luau indata un aer eerioe §i spuneau: Greu, lucru ; isiorie contimpurnna! Isioria tratata in mod adeoarat §tiintific, nu poaie fi mai aneooie de expus fara partinire, decsi fieica, chimia sM!>economia politica, cu toaie ca e vorba de oameni tnirtnsa. Daca insa isioria lui Ouea-ooda nu era greu de eerie din aceei punt de videre, din altele ea preeenia piedect foarle mario $i mai inlai imensiiaiea materialului de adunat §i oarieiaiea infonnatiunilor. In prioirea aceasia, m-am abtinul aproape slaiornic de a recurge la 'nu'irluriile aciuale ale actorilor acelui timp ce mai traesc inoa,-aceasia din cauza ca (ie-care om tinde a prezenta eoenementele in ,care au juca; un. rol, in chipul eel mai potrioii cu iniereseie lui; apo; fiind ca, prin 0 lege psicologica cunoscuia, cu cit timpul se indeparteazr'i, Ctt atita se dejormeaea ideile pa8trate de minte-in cft nu a§ fi [oe: 8igur niol pe exactitatea, nici pe sinceriioiea materialulut cules pe acea8ta cale. Numat unde nu am pulul face altfeliu, am recurs La ocesi miy'loc de inoesiiqare. M-am inte1neiat mai in tot deauna pe marturii eoniimpurome cu eoenemeniele, pe marturH efjite oare cum fara voie din 1nintea oamenilor sub imboldirect imprey'ttrarilor, adeca pe marturii neconsiiute care singure dau faplului ietoric garantin adevarului. Alta greutate pLJstecare chiar nu am putut trece in tot deauna, a fost nepulinia de a consulia l;Jidocumeniele secrete. ale timpului, de oare ce acei ce le pastreaza ered ca nu esie inca 80sita vremea de ale da la lumina. JJ1is'« pus insa

VII
la in dam ina cUe-va culeger~ preiioase de documente originale : in primul loc acea de vr' 0 800 de bucafl din Mrtiile ramase de la Cuza- Voda la sotia lUf, Elena Doamna, §i care hirtilf, se afia arum in pastrarea fratelut Mar'ielf,Sale, dl. Teodor Rossetti care a avut ounatatea a mi le incredz'nta Apo~ la Academia rom ina se afia depusa corespondenia originala C'1.( domniiorul a agentulut sau din Constantinopole, O. lvegri, precum. §i amintirile lu~ A. Papadopol-Oalimah fost ministru de ecderne al domnitorulut. Peniru inlocuirea documentelor diplomatice ale timpulut, cele mat multe cu neputinta de consuliot, de oare ce arhivele ce le confin nu sunt inca deschise, am incunjurai lipsa, prin cerceiarea ziarelor strai'ne ale timpulut §i mat ales a preset oficioase, care infato§aza de sigur parerea guvernelor .. M~jlocul a [osi mat greu de pus in lucrare, dar a inlatural o lipsa care ar fi [osi 0 piedica la limpezirea politicet exierioare. Mat la urma am lucrat cu cU am putut aduna, §i se va videa ca ceea ce am adunai nu esie un material de despreiuii. Cum am spus-o lJi in tniroducerea la Is10riel Rominilor: "lstoria unu-t tim.p se cll'ide§te in toideauna en maierialul adunat pana atunct. Daca ar fi sa a§teptam ca tot maierialul isioric al unulf, popor sa fie descoperit, n' am mar ajunge nict odaia sa eccpunem. cursul vietet sale; cact descoperirile se fac neinceiai ; cuno~tintele se intind §i se adincesc, marind fara inceiare orieonul istoriei. Timpurile din urma tndreapia neconienii cele ce se afia gre§ite in expunerile de mai inainte §i, potrivit cu propa§irea poporululf, §i tmbogatirea cuno§tintelor, cre§te §i se desvolta §i arborele istoriet· sate". Acesie cuvinte ramin adeoaraie ~i pentru isioria lut Cuea Voda. 11'1. ort ce cae iemelia expunerit va fi pusa; greul lucrulut va fi facut, §i cet ce cor veni dupa mine nu vor avea decit de indreptat, de complectat, de rotunzit §i de implinit. Nu, vor trebui sa puna plugul §i sa rupa braeda inttUenita. Precum am facut·o cuistoria Roniinilo r, astfeliu 0 fac acuma cu acea ce mai ramasese de intregit, pentru a a1'unge chior la pragul actualitatet, unde isiori« 88 framinta §i se produce din lupiele coniimpurane. Malf, atragern luarea aminze a cetitorulu~ asupra modululf, expuneret care, cu. toaie ca neaparenia, coniine 0 innoire insemnata: anume. luarea in considerare a seriilor istorice, asupra careia· m'am rostit de asemenea in Principiile fundarnentale, ca asupra unei nevo~ neaparale de

Vnt
indreptare in modul cum se trateaza istoria. Fie care §ir deosebit de fapte care, sau conduce, sau irebuie sa conduca la un rezultat, esie urmarit in tot lungul desvoltarei lui §i eu ochiul toideauna atintit «supra aceetet desvoltar1. Este indicat, maca» prin cite-va cuvinte, incepuiul lui, §i urmarit pana la al lui sfinjit, sau pana la a lui prelungire peste domuia lui Cuza. Pentru a se puiea pune in iveala seriile isiorice, era neapiirai a nu se incarca expunerea cu fapte ce nu coniribuiaii la limpezirea deseottares: Am lasat la 0 parte, (ara mila, tot ce-mi parea de prisoe, cu toate ca eram adese ort incercai a nu arunca noiiiele adunate eu atiia truda §i rodul unor cetiri aUt de indelungate, Nu am voit insa sa fac opera de erudit. ci opera de isioric; caci nu se baga de sama, eli erudiiia rau inirebuintata dauneaea istoriei mai mult dect; it folose~te. Seriile insa au fost ecpuse, nu fie care a parte; caci in compleccul desfd§urarei eoenemenielor, eie nt: M desvolta in chip singuratic; ci fie care fapt a fost araiai acolo unde a fost impins de puierile isiorice la lumina zilei, spre a-l puiea expUca cauealicesie ; dar e'« tinut sama §i de puierea care leaga impreuna faptele diverselor timput'i in un lant neintrerupt. A§a buna oar« lovitura de stat de la 2 Mai a fost rezultatul coacerei unei idet in miniea guvernantilor §i s'« araiat; la fie care loe euvenit, cum aeeasta idee se iniaria tot mai mult din eauza eoenemenieior, pana ce, afungfnd la maturitate, a izbuenit. A§a s'a [acui cu intcirirea funetionarismului, cu sporirea budgetulut, eu chestio. evreeasca, cu cea ruralii, cu acea a manastirilor inchinate, cu emanciparea statului romin din plecarea sub straint, eu legatura 1tniref, cu lupta dinire dase, cu ideea loviturei de stat, Ctt riisturn area domnitorului, eic., etc. Oapitotul al XVI-le esie mal ales menit a araia cumtrebue sa se faca sinieea isioriet, nu pe haze de legi care nu exista in isiorie, §i pe acea a seriilor de desvoltare. Este 0 incercare absotui noua in expunerea treculului §i asupra ei atragem cu deosebire luarea aminte. Isioria lu~ Ouza Voda urmare~te ded doue tinte: 1) Acea de a expune 0 pagina interesanta din lreouiul cel mai apropiat al poporului romin; 2) acea de a aduee 0 imbunata[ire in metoada de tratare a ieioriei.

A. D. Xenopoi.

DOMNIA_ LUI OUZA-VODA.

INTRODUCERE
Istoria orr-carut popor, precum ~i acea a omenireJ, este un lanl nelntrerupt de fapte, mal muIt sau mal putin cuprinzatoare, legate lntre ele pe scara coborttoare a timpului. Fie care fapt istoric i~1 are radacina in unul ce i-a stat mal lnainte si este el tnsust zemislitorul celora ce an sa vina. Cmd este sa se expuna una din verigile trecutulUI, ea trebue numaI de cit pusa in legatura cu acele de care se tine, pentru ca numar prin aceasta legatura, perioada pe care 0 cercetarn capata tntelesul si rostul et istoric. Desvoltarea curge tnsa in siroae paralele, din care unele i~t an obtrsia In veacurt tndepartate, altele in vremurt mal apropiate, ca niste rlurt mal lungI sau mal seurte care s'ar adaogi catre marele et fluviu, pastrtndu-st tnsa fata apelor lor. Xumat prin urmarirea acestor sii-oae, fie-care unic si deosebit in feliul san de a fi, se poate limpezi mersul treburilor ornenestr. In istorie. nu sunt leg! transversale, dupa care sa se repete fara tucetare aceleast fapte, ci numat serif longitudinale care apuca in cotro-va. A urinari directia acestor serit, a constitui feliul lor, din intemeierea apriata a faptelor :,?i striusa lor tnlantuire cauzala, iata problema pe care istoricul trebue sa 0 deslege, Perioada ce este a f tratata, e purtata pe de 0
1

ISTORIA

ROl'lIINILOR

parte de seriile marl care alcatuesc ehiar mersul istoriet rominestt. Aceste serif trehuesc puse in lumina, spre a se sti prin ee legaturt e prinsa aceasla perioada de vrernile ee au mel'S mar lnainte. Se poate ca unele din seriile batrtne sa-st gasasca sftrsitul in decursul aceslur rastimp, preeum iarasr altele noue sa se arate la lumina zileI. Din aceste de pe urma, unele scurte la train, VOl' apune lot in sinul perioadel de care e vorba; iar altele, inzestrate cu o viata mal puternica, VOl' depasi-o catra lungul viitor. Toate aeesle lmprejurarr trehuesc notate eu ingrijire, de oare-ce 0 perioada din istoria omen ea· sea va fi eu attta mal rnsamnatoare, eu cit va urnfla mal mull volumul seriilor ce eurg prin ea, si mal ales cu cit va fi mal mult ruormlnl de serit veeht ~i leagan de serif none. Seriile istorice tncepule lnainte de dornnia lUI CuzaVoda, ~i care rostogolese ~i peste ea bogatele lor val urr, sunt unnatoarele :

propa§irei poporuluiromin.

Serllle politice ~i sociale.

1) Marea serie a - Acest popor a nazuit

tot-deanna spre un trai 0 vrednic ~i neatirnat; dar la inceput, nu se desemnase in el tendinta dupa 0 viata nationala, dupa 0 revarsare III lumea din afara \:l comoaret sale sufletestt particulare, Aceasta faza a desvoltarei sale constinta, ea neam deosebit, se tucepe cu Iraducerea cartilor bisericesti in limba romrna, traducere incercata de prin veacul al XVI-Ie si rndrumata pe cale oficiala prin lntervenirea domnilor ingemanatt, Mateiu Basarab ~i Vasile Lupu. De indata ce aceasta nona pirghie de desvoltare se deschise minter rormnestr, 0 videm trnbogatindu-se eu lucran literate !?i istorice care inaltara constiinta neamulut, pe de 0 parte prin limba frumoasa in care erau scrise, pe de alta prin cuprinsul lor ca re resfrln-

-----------_._----------

INTRODUCERE

gea timpurile de glorie crt ~i arele de restrisle ee le petrecuse. Aceasta putere, odala ee se des volta In sinul poporulur, nu se mar stinse, nict nu apuse. Cu toata apasarea iutelectuala a epocet fanariole, €Cl. ramlne vie, fiind bine lnteles silita sa-~l ascunda mersul. Cronicarir, eel mal lnfocatt aparatorr at neamulut lor, tncer cart literare in proza si versurr, satire la adresa strainulut umplu aceasta perioada. Catra sflrsitul et, 0 noua intlorire a cugetarer rornanestt iea nastere in ArdeaI, si cu toate ca ea IlU-~1 intinse mireasma In data ~i dincoaee de muntt, totU~J prin invataceit marilor scriitort ardelent, focul aprins de er pe vatra patriotismulur, radiasi in Virile romtne de la gurile Dunarer, incalzind ~i mal mult inirna rornaneasca. Invatatir din Transilvania rare, cu iucepulul veaculut al XIX-Ie, prinsera-a 5e stramula in Muntenia si 'Moldova, aduceau eu er calda invapaere desteptata in inimile lor prin scrierile si €xernplele marilor lor dascah si adaogiau cornorile sadite in inimile Romlnilor ; din Principato de insust aI lor scriitorI. Aceasla fierbere intelectuala nu putea sa nu patrunda in afara, sub forma de rniscart polilice, si illceputul lor se face cu prilejul revolutiet Grecilor contra Tureilor, clnd atunct RominiI eel' si dobindesc iar octrrnuirile ~i demniile nation ale. Scaparea de Greet fu prima nazuinta politica a poporulur romin. Dar in timpul ce se pregatise si se desavtrsise aceasta ernuncipare, alt jug se lasase tot mal greu dupa grumajii Rorntnilor, acel al puterei te chip n mintuise si-: scosese din robia turceasca - jugul rusese. Insa pe clnd se fauriau aceste lanturi noue, propasirea iutelectuala l~I Il1111a mar departe pasul, sprijiuit pe 0 noua serie de fapte imholditoare, datorite lnrlurirei franceze. Lupta deer tntre apasare

ISTORIA

ROMiNILOR

~i sirnburele ce nu voia sa piara, se aseute ~i mal' mult, pana ce izbucneste in 0 incercare sumeata, dar generoasa, revolutia din 1848. Inabusirca et, de si deplina, nu aduse tnsa 0 restrtngere ~i 0 apasare mal mare a vieter rorntnestr : din polriva, de teama retnnoirei el, se mal slohozira frlnele in care fusese tinuta. TotU~1 sperantele unet desvoltart nationale ar fi fost pentru tot-deanna pierdute, daca inttmplarea n'ar fi venit sa amestece puternieul eI joe In desvoltarea istoriet poporului romin. Razboiul Crimeei, infringerea Rusiei, planul lUI Napoleon al III·le de a face din poporul rom in 0 sta vila impotriva incalcarilor rusestt, dadura un noO avtnt ideilor de regenerare, raspindite de zdrohitil revolutiunei din 1848 la cele patru colturt ale pamintulur. 'fratatul de Paris, eomisiunea trimisa in Bucurestt, divanurile 'ad-hoc ell rostirea dorintelor lor si in sftrsit Conventia de Paris (lin 1858, cu ceea ce ea putu primi din aeeste dorintt, tndrumara 0 noua epoca in viata rornaneasea. Pe aeeasta temelie se tnalta domnia lUI CuzaVeda care trebuia sa duca mal departe nazuintele de emancipare ale poporulur romln ~i sa Ie transmita, asa marite si adaose, generatiilor mal noue. 1 2. Seria inriurirei franceze.- Aceasta tnriurire, de eea mal mare tnsemnatate pentru istoria poporulut romin din Principate," nu fu adusa, cum s'ar putea erede, de ideea ('a suntem de vita latina f?i ca deer trebue sa ne cautam imboldirile regeneratoare la riatiunea fruntasa a gintei latine. Introdueerea Inriuriret franceze In tarile romtne dunarene este 0 urmare a epocet fanariole si a staptnirer greee~tI in
1. Asupra fapf.elor amanuntite pe care se tntemeiaza aceasta expun ere, vezt Istoria Rominilor din Dacia traiana vol. IV, V si VI. 2. Se ~tie ea ea nn se intinse de Ioc Ia RominiI de peste munti. Asupra cauzelor aeestel deosehirr, vezr In{luen!a [rancesii 'in Romania, conferiuta [inuta la Ateneul din Bucurestt de A. D. Xenopol, Bucurestt, 1887, p. 6.

INTRODUCERE

~luntenia ~i Moldova, si aceasta idee ee pare la intaia vedere asa de stranie, este una din cele mal bine dovedite si docuruentate din desfasurarea trecutulut poporulur romtn. 3 La lnceput, il1l:iurirea Iranceza s'a aratat numat pe tartrnul cultural, in deprinderea limber, In Insusirea moravurilor, obiceiurilor si modeler franceze. Revolutia franceza rnsa facu sa patrunda ~i idel politice, ale Carol' prima licarire in viata romaueasca se vad in proiectul de constitutie al Moldovet din 1822.4 Programul revolutiet din 1848 este inspirat in Intregul san de idel tranceze ; tot din' aceste ide! izvoresc cererile divanurilor ad-hoc, privitoare la lntroducerea sistemulut constitutional care se si decreteaza prin Conventia din 1858. Inriurirca franceza, in covirsitoarea el putere, s'a' manifestat in intreaga viata a poporului romin : pe tarrmul politic, prin faptele aratate: pe tartrnul cultural" prin prefacerea limbel si imprumutarea felului de viata al Francezilor. Aceasta din urrna imitare aduse efecte si pe tartrnul economic, de oare-ce trnpinse pe RominI la cheltueh nesocotite, pentru a samana macar in afara cu civilizatia franceza. Domnia luI Cuza- Veda era sa fie priusa In acest mare eurent, tocrnar clnd pornirea Iut era mal puternica: cind mlntuirea poporulut rornln de jugul ee-l apasa atit de greu ~i indrumarea lut pe rtvnila eale a desvoltaret libere si nation ale, se faceau sub ocrotirea

Frantier, 3. Seria inriurirei

doua

grece§ti.-

1\1

Iegatura
sta
0

ceste

serit tnaltatoare

de viata,

eli aalta ce

3. Ea a fost pentru prima oara pusa in lumina in conterinta citata ~i apot intarita ~i desvoltata in vol. V al Ist.RominUor. AstazI touta lumea 0 admite ca oure-cum intalegiudu-se de sine !?i ca aparuts asa din senin, 4. Vezl comuniearea mea la Academia Romina: Primul proieci ae Constit1ttie al Molelove;[, Bueurestr, 1898.

ISTORIA

ROMiNILOR

scadea in puterile et, cu crt acele doua propasiau, 0 serie regresiva - acea a lnriuriret grecestr. Incepula din vrernurt foarte vechi ~i tntarita prin higotismul principilor nationah, dusa Ja culmea Inflorirei et, prin predomnirea politica a elementulul grecesc in epoca fanariota, ea fusese tot-deanna cornbatuta de curentul national, care insa se aratase nelnstare a 0 invinge. Intirnplarea aduse si aict rostul er Insamnalor In desfasurarea Imprejurarilor. si revolutia greceasca dadu prilejul emanciparei poporulut rorntn de staptnirea politica a Grecilor, in anul 18~~. Totust ramase 0 urma a acestet a lor predomnirr, de care urma Romrnir trehuian sa caule a se mintui, spre a 0 desradacina eu desavarsire din viata tarilor lor. Aceasla urma era stapmirea rnanastirilor grecestr din Rasarit asupra unur mare nuruar de cele pamtntesti si asupra avutiilor lor. Aceasta insamnata daravere s'a desvoltat lntr'un chip necurmat de la 18~~ tncoace. De ctnd s'a dat predomuirei Grecilor lovilura cea grava, de atune] desfiintarea ultimei forme de slaptnire a acestut element a urmat 0 serie neconlenit suitoare pentru Romtnr, coboritoare pentru Greer ~i care a condus din treapta in treapla poporul rornanesc pana la culmea tin tel lut, desa varsita lUI mlului re de lnri urirea greceasca, mtntuire ce s'a Indeplinit prin cele doua legt ale lUI Voda-Cuza: sceularizarea averilor ruanastirilor inchinale si scoaterea hisericei romtne de sub autoritatea patriarhului de Constantinopole", 4. Seria unirei. - In legatura cu seriile enumerate sta si acea care tindea la unirea tarilor rotnlne Inin vol, III. IV si V din redohlndirea averilor monaslirestt va f reluata, de la 1822, in Cap. VIII al acestel scrierr, de oare-ce nu a fost expusa in Ist, Romtnilor 5. Seria inriuriref grecestj a fost expusa

Lsioria Rominilor din Dacia Traiana; acea a Iuptet pentru

INTRODUCERE

tr'un singur stat. Rod tirziu al unirel intelectuale ~i morale a poporulut rom in, unirea ambelor tarI fusese atinsa pentru prima data in Regulamentul organic, apot tncercata fara izbtnda in aoi11841 si 1848. Divanurile ad-hoc 0 ceruse cu staruinta : dar Conventia de Paris nu 0 putuse lncuviinta, din pricina opunerei unora din puterile care luase parte la a e1 alcatuire. Se faurise de diplornatie 0 jumatate de unire care nu era 10 stare a multarni dorintele romanesu, si care, produsul tntortochiatelor combinarr de ider, nu se putea introduce in realitatea faplelor". Ctnd veni Cuza la Domnie, pI gasi fierherea pentru unire in toiul e1 eel mal puternic, de oarece sperantele Rominilor fusese numat zadarite prin desbaterile divanurilor ad-hoe ~i apol iar aruncate in umbra, prin hotartrile areopagulul european. 5. Seria dinastie; straine. -Odata cu cererea dupa unire, se manitestase in poporul rorntn ideea tntroduceret unet dinastit straine, care iarasi fusese ceruta de divanurile ad-hoc si respinsa de Conventia de Paris. De si inceputa si ea inainte de domnia lut Cuza- Voda, desfnsurarea er cade mal ales in decursul acestet domnir. Ea se si realizeaza eu prilejul delronaret celut tntaidomnitor al Romaniei unite. 6:§ie'(ia e1jLanciparei iaranului.-Aceasta serie, adusa la fn~deplinire prin legea din HW4, este una din cele mal bogate In a et desvollare. De si se pare a avea mal inult un caracter economic, In ideea oa· m enilor de atunct ea lua un caracter mal rostit social si politic. Nu era verba attt de imbunatatirea materiala a taranulur, cit mal cu sarna de scoaterea lut din lanturile robiet si ale sarbiret. Eramat mult 0 chestiune de libertate de cit de rmbogatire. Penlru a 0 tntalege In loata a er mare lnsamnatale,
6. V QZl Isi, Bominiior, Vol. VI, partea Ill, Unireo., p, 4-17 -~39.

ISTORIA 8 ----~-.--------~-------

ROMiNILOR

Voda-Cuza, spre a vedea in ce stare a aflat-o el ~i

cum a ajuns s3.-I gasasca deslegarea. Inlroducerea ideilcr noue in sinul poporulut romin facuse din cheslia taraneasca punctul in jurul caruia se invtrtea tntreaga viata a acestut limp. Dornnia lUI Cuza-Voda, hultuindu-se tocma! pe aceste ide! de emancipare a claseI taranesti, ele devenira ptrghia ce determina mal cu deosebire senzul luptelor pe tartmul politic".

trebue s3.-1aralam destasurarea

tnainle de domnia lUI

Seriile cultural e., Serio. liierara. -Desvoltarea literara la RomanI este indestul de veche, de si la , inceput ea nu pasesle de cit pe urmele altora, reproducind numaI, in graiul rornanesc, cugelarr straine. De indata ce tncepe a umbla de sine, ea se apleaca catra cugetarea fundamentals a poporulur, dorinta lUI de a se mintui de relele care'I htntuiau, si iea uu caracter patriotic. A~a a fost in tot cursul desvoltaret inainte de domnia lUI Alexandru loan I, si daca ea slrahate une-orI in uetagaduite forme estetice, aceste infloriau tot pe fondul de iuhire de tara care facea sa tresara to ate sufletele ce cuge- . tau mal departe dec-It la ingustul orizon al propriel lor viett, Pe aceasta arrnonie fundamentala, se tesa si se resfira Ioate producerile literate ale timpurilor mal vechr, ~i Nina la 1859 S8 poate spune ca obstescul caracter al literature] rornanestr este acel patriotic. Numat arare or] alte sirntirt mal personale iuspira pe poett, ~i chiar acestia platesc totdeauna tributul lor si parte! patriotice, Pe calea literara s'a manifestat de 1a un timp opozitia contra Grecilor; pe aceeasi cale s'a indrumat si lupta in
7. Aceasta serie a fost tratata in deosebite partl din Isioria Itomini lor, Vol. II-VI. Dar rnarea ~l msamnatate ne-a Impius s'o reluarn din noli de la tncepnt in Cap. XI al acestei scriert, en noue amanun[imf documental»,

INTRODUCERE

\:)

contra apasarer rusesti. In deobste loata viata nationala tnainte de J859 se concentra in lileratura, si de aceea are desvoltarea literara un 1'01 asa de iusemnat in istoria poporulu: romin dinaintea timpulut ce fare obiectul acesteI expunerr. Pe atunct nervul istorier, adeca puterea aceea ce Impiugea poporul romln inainte, era marginita la ider, de oare-ce in fapt el era supus unor vointi si scopurr straine. Truuchiul pe care se deslasura viata rornaueasca em aeel al ideilor, 01'1 cit de slabe si de sarace ar fi parut ele, asarnanute cu bogatele cugetari ale lumer apusene. De la 1859 se schirnba lucrul de a lotulut tot. Poporul rorntn putuse pasi la fupte ; centrul in jurul caruia vieta lUI tncepu sa se invtrte deveni eel politic; iar curentulliterar cade pe un 91 doilea plan", 8. Seria §tiintifica.-Absolut slaba si rnarginita numar la reproducsrea unor notiurn stiintifice tmprumutate de la strainr, ea nu are mal nicI 0 tnsamnalate in viata mal veche a poporulut romtn, decH doar Irnpltntarea guslulut pentru asa feliu de indeletnicirr, tocmar prin lmprumuturile facut e din viata altor popoare. Ba chiar patriotisrnul desvoltat in literalura si care tnluneca viderile ca 01'1 ce sirntimint, inlatura adesa adevarul, chiar din aeele sfere, unde el ar fi putut licari ~i in cimpul cugetareI Romtnilor, huna oara In cercetarea proprieI lor istorit, 9. Seria f'unclionarism'ului. Aceasta insemnata serie formeaza trecerea vieter culturale catra cea ecouornica. Inceputul acestet serit cade iarast in vremt mal vechi si ea s'a tot hranil si tntarit pana in zilele mar none.

8. Asupra desvoltarei literare a Romtuilor vezl Isi, Rominilor Dacia Traianii, vol. III, IV. V ~i VI, capitulele respective.

din

10

ISTORIA

R0ll11NILOR

~~-

culturei.-Agricultura

Seriile economice.

de la tratatul sese porturile Marei-Negre si ale Dunarer, Raspunsmile tuiuror cornisiunilor agricole din aniI 18621863, din judetele Munteniel si ale Moldovel, arula tn chip aproape identic ca "agrieuItura s'a desvoltat mal ales de la 1832 ;;i cu deosebire de la 1848 tncoace ; ca mal rnainte nu se cultivau grtne ci nurnar ftnete ; ca pre] de areuda pentru 600 de pogoane se lua eel mull 600-800 de let, pe ctnd acuma se ieaO la 4800119• Exportul intrecea importul. Ce e drept, tot pe aluncea se Intra In toiul eel mare al rheltuelilor eu straiuatatea, care cheltueh mcepuse de mal inainte. ' Dar aproape la attta se margineau pe aeea vreme cheltuelile ce tntrau In contul halautet comertulut, datoria publica fiind netnsernnata si toata coutractata In tara. Ctnd vine Cuza la domnie, el gasesce decl starea econornlca a tarilor rornlne In deplin avint, iar cheltuelile statulut retinute in hotare restrtnse, prin obiceiurile vecht practicate mal tnainto. 10. Serio cheliuelilor private. - Pe partea statulUI asa stateau lucrurile. Mal rau lnsa pe aeea a privatilor ; aiel darn de 0 descumpenire foarte grava Orbitoarea civilizatie straina luase cu totul orhit. Romlnilor. Pe tntrecutele se ipotecau mosiile, spre a merge in liiuntru. Aceasta serie tncepuse inca de mull, de pe ctnd Romlnit se atinsese pentru lntaia oara eu Apusul civilizat, si ea propasise neeontenit, adaoaind pe fie ce an risipa comtndurilor private. Pe cind in viata publica, cu toate greutatile prin care trecuse tarile rornine, nu lncepuse Inca spiritul
9. VezI buna-oara
§i

9. Seria propii§ire~ agY'irncepuse a se des volta tnca de Adrianopole, 1829, de ctud se deschi-

Ialomi!a

Mused. Monitm'ul ofieial, 18 April 1862.

raspunsurile

comislunilor

agricola din J udetele

INTRODUCERE

11

Cuza, raul spirit ce predomnia in ingrijirea intereselor private nu patrunsese inca si in cele publice, esle mal intar de cautat in dispozitiile ocrotitoare ale Regulamentulut, apot in unprejurarea ca tntucmirile vecht nu nevoiau cheltueli asa de lnsamuate : dar spiritul era copt pentru asemene deslanluire spre rtsipa, prin practica in gospodariile private, si trebuia numar cit prilejul sa se iveasca, pentru ca el sa coplesasca neopril si gospodaria publica. Aceasla se tnttmpla 0data cu Introducerea principiilor Conventiei de Paris care lasa cheltuelele la hunul plac al adunarilor, ba chiar la acel al octnnuirer, si care, prin viata DOUa ce se deschidea poporului romln era sa nevoiasca tntocmirea a 0 multime de noue asazeminte care toate aveau trebuinta de banr, spre a putea intra In lucrare. 12. Seria desvoltarei taranului.-Starea economica a taranilor mersese tnrautalindu-se din Hemile vechr catra cele noue. In vechime Ioata gospodaria lUI era intemeiata pe vite si era declo gospodarie pastoreasca. El dispunea de tnlinderr rnsemnate de pamtnt, pentru cresterea vitelor sale; acestea se viudeau apor eu bun pret in strainalate, in cit economic vorbind, tara nul statea bine. Ace,» sta huna stare era insa paralizala prin tntocmirile sociale ~i politice ale timpulur, prin jafurile nenumerate, nedreptatile strigatoare la cer, priu pustiirile ostirilor slraine care se perindan fara Incelare pe eapetele lncujbate ale taranimer romine. Cu timpul relele se mal stirnparase si poporul putu sa rasufle : dar tocrnat atunct Regulamentul organic. veni sa dee lovitura de moarte gospodariet vechI a taranulur, tara a i se da mijlocul de a se deprinde ell una noua.

cu desavirsire in hotarul veniturilor, in gospodariile private se Introdusese destrabalarea care le conduse la ruina. Cauza pentru care, inainLe de dornnia luI

de darnicie

in chcltueh

si ele se rnentineau

aproape

12

ISTORIA

ROMINILOR

-~-

--_------

Cultura IlU veni sa-l dcstepte, spre a-si gasi el noua cale de apucat si a putea trai pe lngustatul san pamint ; cacr taranul nu se putea cultiva asa de repede, cum i se luase pamtntul. Taranul ramase cu sisternul vechiu de agonisire a traiulur, in condiliile cele ingreuiate facute lUI prin Hegulament. ei asa trehui ca traiul lUI economic sa se inrautatasca. In asa stare il gasesto domnia lut Voda-Cuza 10. Yom ved~a ce a facut pentru dtnsul.

13. Seria ridicarei neamulHi jidovesc.-Dar:a taranul dadea inapor, Jidovul se ridica necontenit. Atrasi

de locurile goale lasate de Rornlm In corner] si industrie, prin navalirea lor la functit, Evreii se lnmultise in chip lnsamnat -tn tarile romine ;;i mal ales in Moldova, tnainte inca de a fi venit Voda-Cuza la domnie. Inmultirea lor aducea veniturl statelor romine, si se luara ill curtnd in favoarea lor masun ocrotitoare, in loc de a se apara pamtntenit de navalirea lor necontenit crescatoare, Er veniau ca straini, mal ales ca supusr austriaci, si deer erau proteguit: de consulir atot puternici a1 acelor puterr, si se folosiau de to ate dispozitiile ce se luau In interesul tuturor strainilor. Mal ales ]e venira in mare ajutor loviturile date breslelor vechl care aparau comertul si industria indigeua contra puhoiului jidovesc. Asa Mihal Sturza desfiintase inca din 1838 indatorirea Evreilor de a suuorta cheltuelele bresJelor, dispunind ca "Evreil, peste taxa catra stapinire (taxa Jidovilor) adrnisa de la natia lor, si alte dart spre tinerea de spitale ~i pentru eel nevoiesi dintre er, nu pot fi lndatoritt a mal plati ;;i deose10. Cred ca trehue sa se sftrsasca odata legenda ca, sub Regulameutul organic, taranul era in mal buna stare de cit astazf, Inainte de Regulament tara indoiala ca da; dar schimharea starer in ri:i1ls'a facut tocmat prin tngustarea pamtntulur de catra dispozitiile Regulamentulut.

lNTRODUCERE

13 ce nu sunt de I1ea-

hila zeciuiala

EvreiI se tmbogatian pe mal rnulte cUI: rntat prin imprumuturile facule Rominilor ee se destarau neeontenit, spre a vedea slrainatatea : al doile prin comertul cu hi) uturile spirtuase; al treile in sftrsit, prin suplantarea elemenlelor bastinase in daraverile cele mal banoase ale taret : industria, cornertul ~i meseriile, in cunnd chiar si in agricultura, ea exploataiort bine mteles, nu ca muneitorI. Aceste sunt cele 13 serif de capilenie pe care se hultuesle dornnia lut Voda-Cuza. Cele mal multe din ele 0 VOl' strebate si vor trece peste ea, catre vrernile viitoare; unele se VOl' opri in sinul et ~i-~I vor gasi sftrsilul : iar altele VOl' apuca alta tale dectl aeea urrnata pana atunct, dtnd nastere unor neue desvoltarr. Voda-Cuza gaseste dec! Virile I'O> mine in plina fierhere pe calea prcpasiret, impinse in aceasla cale mal ales prin inriurirea ideilor franceze si certnd ell mare glas reforma vietet de pana atunct : incetarea privilegiilor, egalizarea sociala si politica, ridicarea conditiei taranulut, mcetarea expIc ataret grecestr, ridicarea demnitater poporulut ~i punerea Rominilor in rindul popoarelor, si mal ales unirea lor in 0 singura tara sub un domn strain. In privirea culturet, gaseste 0 literatura patriotica ce nnpingea neeontenit pe popor spre realizarea tintel ce-~r pusese ; in privir ea shiutifica 0 lipsa aproape total a de avint pe acest tarim. In privirea economica : 0 stare de destrabalare a gospotlariilorjprivute in cIasa conducatoare si 0 cildere spre ruina a gospodariilor taranestt. In dara11. J[anualul adminisirati» VI, 204. II, p. 42. Compo Isi,
R011t.

m ul eIor";"

in trebuinta

breslelor

din Dacia

tl'uiana,

14

ISTORIA

RorvriNILOR

verile statulut din potriva, un spirit de retinere f?i 0 economie bine chibzuita. Ca mediu social, 0 plecare netarrnurita a Romtnilor catra functiile statuluI si o lndepartare a lor de rndeletnicirilc productive a18 .industrier, comertulut si meseriilor. Sa videm acuma ce s'a Iacut cu toateaceste apucatun In timpul domnie1 lUI Cuza-Voda : dar inainte de a pasi spre acesla expunere, sa cercetam tntar caracterul omulut ce trebuia sa aiba, prin poziti a lu: de domn, un 1'01 precurnptnitor In desvoltarea poporuluI romin.

-.~-

CAP. I

ALEXANDRU

CUZA

Familia Cuza. Familia Cuea pare a fi originara din satul Cuza san Cues In Lorena lrnga nul Mosela, unde ea tncepe a fi pomenita In persoana unut reo prezentat al e1 foarte stralucit, invatatul cardinal Nicolae Cuea sau Cueanus, nascut Ia 1401 In acel sat :;;i mort In 1464 in orasul Todi din Umbria. Intre alte misiuut tnsemnate cu care a fost rnsarcinat cardinalul Cuza, amintim acea diu Constautiuopole, unde fusese trimis spre a uegocia unirea bisericei ortorloxe cu acea catolica. De si calugar catolic si decI tara mostenitort legiuitt, s'ar putea casa-l fi Insotit In Italia membri din familia 1111, atrasr aice de .1nsamnata lut.pozitie, Ba s'ar putea chiar face presupunerea ca vre un membru aI familial sale sa-l fi urmal in Constantinopole, un de sa fi rarnas, constituind rarnura orientala a acestei familil, stirpea din care se trag Cuzastit moldovenl. In ort-ce caz familia Cuza se afla, In secoliI urmatorr, traitoare in Italia si este la dinsa 0 traditie care spune ca origina et s'ar trage din Austria, trarlitie ce corespunde loculuI er de hastina. Cet de pe urma reprezeritanti at aces tel familiI in Ilalia fura haronul Nicola Cuza !?i cornandorul Salvator

16

ISTORIA

ROMiNILCR

~~~~~-

veaculut

ambit mort! in decursul ultimelor decenit ale trecul si cu moartea carora familia Cuza s'a stlns tn Italia, in linia e1 barbateasca'.

Cuza,

Lastnd tnsa la 0 parte aceste simple presupunerI asupra originei familier Cuza, presupunert ce nu au nict 0 temelie istorica, sa venim la Cuzastit din Moldova. Cel intal boier cu numele de Cuza ce apare in doeurnentele moldovenestt este Dumiiru. Cuea, pomenit de documente in rangurl de boierie intre aniI 1ol7 -1706. Asa in 1677 gasim pe cornisul Dumitru Cuza daruit cu satul Vlaicenil de catraAlexanru RoseL La 1696 tntilnim pe acelas Durnitru Cuza cu rangul de vel-stolnic tnsarcinat cu 0 cercetare. Intre anit 1701--1708 gasim pe Dumitru Cuza Inaintat la hoieria de vel-spatar 2. Dumitru Cuza avu de til pe Miron, pe Teodor si pe Velisco, Miron, din al caruia stnge se trage doruuitorul Alexandru Cuza, tu casatorit ell fata IUl Neeulal Costin cronicarul. Miron Cuza e amintil in doeumente la ani! 17~8 si

17~93.

Din eel patru copi: ar lut Miron Cuza, eel mar mare loan san lonita Cuea esle pornenit in documente din auii 1765 si 1768 ea stolnic 4. Acest 101. Dinlre femel a mal ram as pana azl doamna Maria Felice Berso; iar diu aliatI Duca della Verdura aI CarU! sora a tinut-o comandorul Salvator ~i ],Ylarchizu1 Ballesiero de Bonoiordano g'inerile surorei celor do! frat! Cuza: Nicola si Salvator, (totI in Palermo). [Dupa 0 serisoure a d-lut Angelo de Cuhernal.is din 24 April 1900). Pe acestt urmasi i-am intrebat daca nu exista ill familia lor vre-o t raditie, dupa care vrun membru al farniliet lor sa se fi strarnutat in Hasarit, 5,i mi s'a raspuns ('a asemene traditie nu exista, 2. 1677, Acad. Romina XLV, 23; 1696, Arhioa sft.Bpiridon, III, 10 si 14; 1701-1708, Ac(ul. Rom" XLV, 152, sft. Sp'iridon, SirMr V III , 11 si Popricomii, V. 1Hi. 3. Doc. d-luI E. Varnav Sofrace§ti't III, 18 E]i 'I'iganit IV, 8. 4. Sf. Spiritlon, DU1ne§tit X, 10. Doc. d-lut A!. Hinna, Vaslur 34. Documentele citate aiel mi-au fost comunlcate de d. Joan 'I'anoviceauu. Dvsa, studiind aproape toate documentelc cunoscute pana aZI din Moldova.ichiar si multe din culegert private, se poate sustinea cu siguranta, eli Dumitru Cuza din 1677 este primul hoier cu acest nume ce apare in Moldova.

ALEXANDRU

CUZA

17

soarla lragica. Anume pe timpul Moruzi, (1777 -1782) Turcit , in a~teptarea unut non razboiu cu Rusia, din cauza nelndeplinirer conditiilor tratatulut de Cuciuc-Cainargi, se purtau strasnic prin Moldova si luau masurile cele mal pripite, spre tntarirea cetatilor de la Nistru, Multr soldatr turcr, dezertlnd din corpul Ienicerilor, se rasptndesc In Moldova ca talharr, ~i generalit turct primesc ordinul ca sa-sr iee cvartirile de iarna in aceasta tara. Pe ltnga aceste, se mar cere gospodarului 0 conlributie de 135 de pungr, cu toate ca platise haraciul pe 4 ant inainte.5 Se Intelege cum in 0 asa stare de lucrurt, tara trebuia sa fiarba in greutatile ~i netocrnelile ce cazuse asupra er. Insust dornnul e nevoit sa se jaluiasca la Poarta, contra neortnduelilor comise de ostirile trnparatestt : "ca el BU mar poate raspunde la nemasuratele cercrr ale capilor acelor ostirr ~i ca locuitorir, calcatr in toate chipurile de catre militir, nu gasesc 0 scapare decit parasind tara." 6 Mal multi boierr, lntre care Manole Bogdan si spatarul Ionita Cuza, protesteaza la domn contra harbariilor comise; domnul tnsa, peutru a acoperi propriile lut protestarr si a IIU supara pe Turci, pune la opreala pe zisi; hoiert: iar lur Bogdan si lUI Cuza le taie capetele. Un raport al lUI St. Priest, arnhasadorul francez din Constantinopole, spune ca : "uorinta lut Const. Moruzi de a se fate placut Porter si de a se pune la adspost de soarla predecesorulut sen (Grigore Ghica), a imp ins pe dornnul Moldovei a cauta crime la clti-va hoierr" ; iar firrnanul Sultanu1uI catra Moruzi, 11 lauda pen0 5. Mal multe extructe de documente din anul 1778 in N. Iorga , Acte §i Fragmente, II, p. 148-150. Adange raportul luI St.-Priest Nitre afacerile siriiine 3 si 17 Sept. si 26 Oct, 1778 in Documeniele HlI)'}nuzaki,_Suplementul t: I, p. 969-970. G. Raportul lur St. Priest c. a]. siriiine 17 Aug. 1778. Ibid. p. 969. 2

nita Cuza avu luI Constantin

18

ISTORIA

ROMiNILOR

tru pedeapsa ce adat'o "hall1ilor boiert Manole Bogdau si spatarul Cuza", adaogtnd ca, "s'a gasit tntre scrisorile lUI Bogdan ctte-va cuprinztud multe spre facere de turburari ; pentru care acesh dot faeator: de rale, Manole Bogdan si spatarul Cuza, at! luat ca-

Iouita Cuza avu tret copit ; din care dol ranun fara urmast barbatr ;,' iar al treile , Neculai Cuea caminarul, este bunul domnitorului Moldover. Neculat
'-(

zuta rasplata."

Cuza avu de copit pe Grigore, pe Gheorghe ~i pe loan Cuza, loan Cuea vornicul, casatorit cu fata lUI Cozadin, Sultana, avu de fit pe Dumitrache Cuza mort de ttnar din uu accident de calarie ~i pe A· lexandrt" Cuza, viitorul dornn al tarilor romtne

unite."

Cuza

Alexal1dru Cuzn tnainte de domnle, Alexandru s'a nascut la Blrlad in 20 Martie 1820, din un tata romtu ~i 0 mama greaca, nascuta si crescuta in Conslantinopole, feruee (~e, dupa spusa contimpuranilor, era de stiea romaneste.
0

deosebita Copilaria

inteligenta, si-a facut-o

dar care nu la mosia pa-

7. Raportul lUI St. Priest c. af. stt-aine 26 Noemvrie 1778. Ibid. p. 990. Firrnanul din anul Hegirei 1192, puhlicat iu Rominul din 10 Ianuarie 1862. Cf. niste stihurt ale lut Enache Cogalnieeanu asnpra mortot silnice a vorniculut Emanoil Bogdan ~i a spatarului Cnza, publicate in a doua editie a Letopise!ilor tare?: Maldove:t de M. CogiUniceanu, III, Bncurestr 1874, p. 281 ~i urm. Dupa aceste doua din urrna izvoare, eel dOl boierl ar fl fost nei~\" din pricina unor pirl minciunoase, aduse de e\' eontru dornuulur, la pasa de Bender. S'ar putea ea aceste pi I'\' sa fl fost relative tot la jafurile tolerate de Moruzi care nu putea face altfeliu, cu toata tinguirea lUI. Iinprejurarea nu se poate limpezi, docurnentele (stihurile ~i flrmanul) fiind foarte rastrinse in rostirile lor. 8. Dupa arborele genealogic al familier Cuza, arhore ce consuua cu documentele.-GrigoreCuza, unchiul domnitorulur, este acel barhat de caracter ~i de moravurr aspre ce a jueat un 1'0.1a~a de iusemuu! In deo.sehitele Irnprejurarr politice ale ti1.rel. EI a presidat tntre altele intrunirea din 184,s, tacuta in Ia~I, la ot slul de Rusia, Biografia lut ar fi 0. lucrare fnarte interesanta.-Gheorghe Cwm este tatal lut Costache Cuea, el insusr tatal Ii-lm A. C. C~tza, promctorul ligei antialcoolice §i .sprijinitorul monopolulur alcoolu lu],

ALEXANDRU

CUZA

19

rintelut sao, Barbosir din judetul Falcio. EI fu asazat, spre tnvatatura, tntat In pansionatul lUI Cunin din Iasi, 9 unde tnvatau deodata . cu el: V. Alexaudri, Neculai, loan si Panaite Docan, Matei[] Milo, Nicu si Evghenie Alcaz, Alex. Mavroeordat ~i M. Cogalniccanu, Dupa ce statu aiel pana la 1R31, fu trimis la Paris, spre a-st desavtrsi cursurile lieeale, pana ee lua baralaureatul In litere.?" Dupa sfirsirea studiilor secundare, voi sa tnvete mediciua : dar neputind suferi disectiile, se dadu jurisprudentet, fara lnsa sa fi obtinut vre un UUu academic. El fu tnsa numit rnembr~ al societatet economistilor din Paris. 11 Nu mult dupa tntoarcerea lUI din strainatate, el se casatori cu Elena Rossetti, fiica postelnicului Iordache Rossetti si a Caleriuet fiica logofatulu: Dumitru Sturza; casaloria fu celeb rata la Solestt, in judo Vasluiului, in 30 Aprilie 1844. El intra apoI ca slen (rnembru) la judecaloria \inutuluI Covurlur. Dar in 1848, dupa revolutia din r'aris, Inceptud fierberea in tineritul Moldovel, Cuza lua parte la ea si, in 24 Martie acelur an, el se afla in casele lur Mavrocordat din Iasr, impreuna cu acet ee uneltiaCt rniscarea indreptata contra lUI Mihail Sturza. EI fu prins impreuna cu eel mal multi din tovarasir lUI de cugetare, legat cot la cot si dus la cazanua, unde fu batut si ranit Ia un picior, rana de care el a suferit mult timp. A doua zi fu pus in 0 hutca jldoveasca ~i trlmis sub paza la Galatt, tmpreuna cu tovarasir Iut : Manolache
9. Intr'un rind Cuza lua parte aiel la 0 batalie ell Jidanit, fiiudeil baetiI luase unui Jidan hatrtn caciula din cap. Ciud Cuza fu sa ice pc Elena Rossetti, mama fetef 0 intreha PI' care Cnza it ier, pe acel ce a hatut Jidanir? La respunsul afirmaliv al fetet ; "sa·l iet i spuse hatrtna, cacr trebue sa fie iubitor de Hristos" [dupa aratarea principeset Elena 10, Diploma originala din 10 Decemvrie 1835 de la Sorbona, sub No, 6287, suhsernnata de ministrul Guizot, se afla in pastrarea d-Int Th. Rossetti. j 1. 0 serisoare a In1 Y. Alexancki C. C%za din 20 Mal 1862 in htrtiile Rossetti.
Cuza},

20

ISTORIA

ROMiNILOR

Costache Epureanu, Grigore Romalo, Vasile Canta, Dumitru Filipescu, Aleeu Moruzi, Dumitru Raducanu Rossetti si aWL Ajuns! la Galati, dupa ve fusese \i. nuh sub un regim foarte aspru la cazarma, trebuira sa -fie dusr peste Dunare, 111 surgun la Macin. Sotia lut Cuza ce alergase dupa ella Galatr, cumpara prin mijlocirea consululuI englez din Galatt, Cuningham, pe marinarit greer, supust englezI care trebuiai1 sa conduca barcile peste Dunarea, Ctud erau pe fluvin, surgunitir dlnd sampanie ofiterulut ce-r ronducea si soldatilor, n tmbatara ~i iT facura sa se slrarnule In alte bard; iar marinariI cumparatt apueara, In loc de directia Maeinulur, acea a Brailer, unde ajungind mal curtnd decil barca cu soldatii, surgunitir 0 rupsera de fuga In toate partile. Cuza ce era ranit si nu putea merge asa de iute, fu prius din urma de ofiterul care ajunsese si el cu barca la Braila. Cuza i se jalui cit de neomeos se purtase eu el tovarasit Sell care, stiindu-I ranit, rl parasise, si ca spre a-sr rasbuna improtiva lor, el voeste sa-t arale locul unde el s'an ascuns. Ofiterul multamit, dete hratul lur Cuza, spre a-I usura mersul, Cuza 11 duse Ia locuinta consulatulut englez, proteguitorul surgunitilor si, clnd intra pe usa, scoase palaria si multami ofiterulut pentru rutovarasire. Acesta, vazind atunct bandiera englezasca, tntalese ca a fost pac alit. De la Braila, dupa ce statu cit-va timp adapostit in casacousululur englez, pleca cu vaporul la Pesta si de acolo veni impreuna cu tovarasii sal la Cernautr, de unde Manolache Costache urnhla sa tntruneasca 0 legiune de oarnenr de strrnsura, cu care sa tntre In Moldova. Cuza tnsa n spunea sa nu alba rncredere in asernene oament : ~i tntr'adevar intr'o zi acer indivizI disparura, dupa ce pradara bine pe linerit MoldovenL Ivindu-se holera la Ceruautr, Cuza se duse la Vi-

,~~---~~~~~-~~-

ALEXANDRU

CUZA

21

atuuct in Moldova venise, nnduit din partea Portei, Talaat Eiendi, ca sa cerceteze pricina dintre tara si domn. De si holera btntuia in toala furia er, Ionita Cuza, latal lurAlexandru, celut chinuit din cauza principelut, veni la Iasr spre a-~I depune ptra contra domnulut, lnfruntlnd molima; dar este prius de ea si, tntorctndu-se la mosie holnav, i~1 da duhul in rnrnile sotiet sale." La Vieua, Cuza impreuna cu N. Pisoschi si eLI DLImitru Rossetti, cumnalul lUI" asistara tara voie, fiind surprinsl, la lupta Intre armata ce refuza sa mearga contra U ngurilor, si care era sprijinita de sludentt, si regimenlele credincioase unpnratulut. De Ia Vieua Cuza se duse Ia Paris, apol la Constautinopolo, de unde se lnloarse in tara cu Grigor e Ghiea Voda ce fusese rlnduit domn in Moldova, In 1849.13 Grigore Ghica numi pe Alexandru Cuza director al ministeriulut de interne, apor parcalab la Galati, uncle Cuza avu durerea de a salula pe Grigore Ghica, ctnd Ia 1856 paraseste tara. Stralucita sarbare ce organiza In onoarea lur, nu era data aut acelui ee-l pusese in dregatorie, cit representautului ideet uniret care si in sufletul IuT Cuza aprinsese mintuitoarea eI flacara. Cuza pastreaza dregatoria de parcalah In timpul caimacarnulut Teodor Bals si pana la aeea a lut Vogoride, crnd da resunatoarea lut demisie care alrage luarea aminte a tarer asupra persoanel sale, ce tudraznia sa infrunte asa de fati:;; temuta autoritate din tara ce se spnjinea pe Infricosata putere a Turciet si a Austriet. 14 ena. Pe
12, G, Sion, Alexandru Cuea, Ianuarie 1859, publicat si mai ttrziu in R01WtU1tl din 25 Ianuarie 1892. 13. Toate acestea dupa aratarea priucipcset Elena Cuza §i a trati101' er, Dumitru i?i Teodor Rossetti, Compo I. G, Valentineanu, Alegeyea, cle!ronarea Iii inmormintarea lwt Cuza Voda, Bucurestt, 1898

p.

14. 1). 121",

25

~l

cr. Papadopol-Calimach,Amintirt,

96,

(manusci is in Acad. ronuna)

22

ISTORIA

ROMiNILOR

Cu toate ca Vogoride caimacamul cautase sa ctstige pe Cuza in partea lut, numindu-l, in timp ce era parcalah la Galatt si adiutant al sao, si tnainttndu-l in scurtul rastirnp de 10 zile de la rangul de sub locotenent la acel de loeotenent, apoI la capitan ~i in sftrsit la maior ." Cuza nu se uila la aceasla curtenire 'a staptnului tarei, ci tnfocat unionist cum era, el facu 0 mal mare slujba acester tendintr, urin demisia lUI, decit daca de la inceput, declarindu-se de partizan al e1, s'ar fi pierdut in multimea celor care proteslau. Dernisia lUI Cuza se intemeia pe urmaloarele motive: 1) ca s'ar fi publicat listele electorale netreclndu-se in ele persoane cu drepturt si puntnduse in ele acele tara drepturr : 2) ca se schirnbase privighitoriI vrednict, tnlocuindu-se cu oament nedestoinicr : ~) ca in lipsa lUI din Galati, s'a calcat cas a Until cetalan, in puterea unul ofis ne aj uns la cunostinta lUI care ar fI fost tot deanna stavila unor asa nedreptati si nu unealta nerusinata a oclrmuirer ; 4) ca se raspinsese tara drepl pe totl acei ee reclaruan tnscrierea in cornitetele electorale si 5) ca fusese iulaturat din alcatuirea cornitetulut si triinis in Basarabia,tocmal in rnomentul ctnd, dupa glasuirea firrnanulur, trebuia sa presideze zisul comitet. "Toate acesle, urmeaza Cuza, fiind lovilurl pe de 0 parte in dreptatile pamlntenilor, iar pe de alta in tntalesul inaltulut firman, bazat pe tratatul de Paris si nevazind nict 0 rnasura luata spre a lor stavilare, din contra acele de spanntntare predomnind
15. Cele a decrete : lntalul din 24 Aprilie care-I tnalta la raugul de locotenent j al 2·le din 28 Aprilie Ia acel de capitan si al a·Ie din a Mal Ia maior, vezr in Acte §i documente pl'ivitoare ia Renasierea. Rornaniei de D. A. Sturza, D. C. Sturza ~i Ghenadie Petrescu, IV, Bueurestr, 1889, p, 415, 451 ~i 485. Cuza tntrase in cstire cu rangu1 de cadet pe tirnpul lUI M. Sturza ~i fusese inaintat sublocotenent de Grigore Ghiea, in 1849, rind tl nurnise ~i director al ministerulut de interne.

ALEXAN DR U CUZA

23

sporind In tot tinutul Covurluiulut, me vad silit ell o vie parere de r<10, In protiva dorintet ce am de a sluji patriet Intr'o vreme asa de gingasa, a ve cere demisionarea mea din functia de parcalab, fiind 0 trista povara sub un asernene sistem c, 16. Cuza trimite co pia acestei demisit consuJuluI francez, Victor Place, rugindu-I a 0 cornunica cornisiuneI din Bucuresti, ca un non document in sprijiuul dreptelor reclamalir ale [aret, contra aclelor asa de arbitrare ale guvemului" 17. Cornitetul central unionist tntalege de tndala tnsamuatatea acestut actsi-I nnpartaseste in copie tuturor comitetelor din judete, aratindu-le ,,111area senzatie ce a facut dernisia rnotivata a parcalabulut de Galati si sprijinul insamnalor ce l'a dat protestaret generale ce s·a trimis la Bucurestt "'. Vidor Place transmite aceasta demisie, l1U nurnat comisiunet din Bucurestt ci si comilelut Walewsky, atragtndu-i luarea aminte asupra lmprejurarir, ca "pl'efedum Galatilor este cea mal lnsamnata din Moldova ~i ca domnul Alex. Cuza care 0 octrmuia trecea cu drept cuvtnt drept unul din dregatorit eel mal desloinicr, cer mal cinstitr ;;i mal energier aI tareI. Prin ave rea sa, prin legaturile luI de familie, el tine un loc insemnat in opinia publica. Cunostinta personal a ce am asupra caracterulut seu este pentru mine 0 garantie, ca abuzurile pe care Ie da pe fata au trebuit sa tntreacn orr-ce margine, pentru a-I aduce la un deniers atlt de grav"?". o urmare a dernisiei lUI Cuza si a popularitatct ce i-a creat, a fost ca Galatenit, la a doua alegere a deputatilor divanulut ad-hoc, dupa casarea celor d'tnV1io, il alesera ca deputat al lor.
si
16. Din 24- lunie (6 lulie) 18,,)7. Acte §i DOcUlnente citate, V, p. 4-7. 17. Din aceeast data, Ibidem, p.50. 18. Circulara din aceeast data, Ibid. 19. Place c. WallJ1vsky'6 Iulie 1857, Ibidem p. 53.

ISTORIA

ROMiNILOR

In aceasta aduuare, Alexandru Cuza sprijini, in ~edinta din 29 Octomvrie, pe Manolache Costache cind ceru desfiintarea privilegiilor, principia ce fu primit ell aclarnatie de rnlregul divan 20. De alt-feliu Cuza nu iea parte la nier 0 desbatere din divan, nict rnacar la chestiunea cea atlt de furl.unoasa a relatiilor dintre proprielart si tarant, EI nu se credea orator si se abtinea de a vorbi. Intre numeroasele propunert ce se facuse pentru deslegarea acestet insarnnate chestium, 11 videm votrnd penlru acea a improprietarirei pe locurile tntregr cultivate de taranr, propunere facuta de C. Negri ~i care cade nelntrunind de cit 16 voturr ; precum tot atunct el voteaza contra socotintet majoritatet comitetulut proprietarilor mar} care admitea teo ria taranuluI chirias Cu toate aeestea Alex. Cuza voteaza si contra propunerei 10cuitorilor sateni care era prea agresi va ~i meuita a turna oloin pe foe, in lor de a potoli pasiunile; propunere ce fusese combatuta ~i de Cogalniceanu'". Rolul lUI Alexandru Cuza in divanul ad-hoc si In chestia taraneasca este indestul de sters, cu toate eft tnclina calra delegarea liberala a acestel daravert, Imprejurarea ca el nu s'a afirrnat prea pe fata de partizan al taranilor, explica cum de fu primita candidatura lUI la domnie de totI membrii partidet nationale, care, daca erau intr'uu gind in ceea ce prj20. BuleNmd ~edhttelor adunarB't ad-hoc a Moldovet No.7, 80 Oct. 1857. Cf: discursulIut M. Cogalnieeanu din "15 Fevruarie 1861. Proceseleverbale ale adunarer XXI, p. '271. 21. Sed. din 19 Decembrie, Buletin No. 22 din 21 Decernbrle 1857. Aceasta pm'tare a lUI Cuza este potrivita ell caracternl sail. N. Sutu (1flemoirIJ8, du prince N. Suieo grand logothete de Moldavie, 1788-1871, publiB8 par Panaite R'iz08, Vienne 1899. p. 365), spune ca Cuza "comptait il est vrai parmi Ies jeunes gens qui avaient rompu avec Ie passe; mais il ne s'etait jamais montre partisan du radicalisme, ni ri'ava it prof'esse des opinions extremes".

-----

__

ALEXANDRU .

CUZA

25

yea unirea, erau departe de a se lnttlni in aceleasI parerr, in privirea deslegarei chestiunei agrare'", Sub caimacamia de treI, Cuza esle inaintat la rangul de colonel si este numit locotenent de hatman'". El intra In adunarea din 1858, ca deputat al proprietarilor micI din Judetul Falciu'", de care adunare este ales domn in 5 Ianuarie 1859. tatile aLI fara tudoiala un rol in istorie, prin intervenirea personalitatei lor in daraverile ornenestr ~i prin ciocnirea acesteI a lor personalilatr cu acea a altora ce ieu parte la desfasurarea tmprejurarilor. Personalitatea sau caracterul uuur om este productul mal iutat al genezel sale fizice, in care joaca un mare rol ereditatea; apol al tmprejurarilor care au incunjurat a lUI desvoltare ; cu alte cuvinte, al gerrneuulut si al mediului In sinul caruia a crescut. Acest din urrna agent, mediul, lucreaza tara lncetare asupra caracterulut ~i-l schimba necontenit, lnctt nu este potrivit a se considera caracterul unut om, ca element neschirnbator, de la tnceputul chiar a aratarei lUI In clmpul istoriet. Totusr, de la 0 vrtsta care-care, unele apucaturt mal fundarnentale ramtn neschimbate si, mal ales, clnd rolul personalitater nu a tinut mult timp, se poate socoti pana la un punct ca statornice partile mal de sarna ale caracterulut el- si fiind-ca acest caracter ue explica 0 mare parte din faptele
22. Alita est!' adevarat, iar nu ell. "partidul batrm il credea pe Cuza inamie al improprietariref V1ranilor", cum spune Bolintineanu, Viata lu!' Cusa Vocla, Iai?l, p. 10. 23. G. Sion. Alex. Cuza citat. Nu ministru de rasboiu, precum se sustine de unit. Aducem ordinul original de numire din 2:30domv. 1858 sub No.9: "D-sale Colonelulu{ Aleen Cuza: Considerind deosebitele me rite ce va caracterizeaza, dl;maeilmia gaseste de euviinta a va Insnrciua, in func[iunea ce ocupatt, iii cu indeplinirea tutnror indatoririlor prescrise de a~i1~i1mint pana la ·tnloeuirea post~!lur de hatman. (Subsernnatt] Catargi, V. Sturza, Panu, (Hil'tWe Rossetti). :il4-. Patna 22, 1858.

Caracterul

lUI Alexandru

Cuza.

Individuali-

26

lSTORIA

RO.M1NILOR

in tare personalitalea va inlerveni. esle hine, ca in asemene cazurr, sa se schiteze prin crte-va trasaturr generale Ieliul de a fi al individualilatilor istorice. Cuza a dornnit numat 7 am, scurt raslirnp din viata orneneasca, ~i cmd a fost ales, era in vrrsla de 39 arn, deer urn format, in care se cristalizase acuma tnsusirile cele mal de sama ale caracterulut sao. Sa le schitam, tntru cit ne tnvoese aceasta lucrare, aurintirile contimporanilor. Mal rnlat ca fizic, Alexandru Cuza era" un barbat de stalura mijlocie, lnsa aratos, cu 0 rnfatosare placuta ~i ademenitoare. Manierele lUI erau distinse, ceea ce nn putin 11 ajuta In izbinzile sale diplomatice" 25. Ctnd tl atingeat, nict odata 1l1l-\1 raminea dator cu raspunsul. El era foarte sincer, si prieten a· devarat ; dar si catra cine nu-t placea, se arata indata, cact el nu stiea sa Iatareasca. El nu iubea pornpa ~i aralarile exterioare si Iacea foarte putin caz de ovatit si de sarhatorirr, pe care, cele mal de multe orr, le stiea ca sunl de comanda'", Era nelacorn de bant, si cea mal bun a. dovada des pre aceasta este ca, dupa cum spune Bolintiueanu, el a fost unul din domnit ce un esit din dornnie, fara sa fi facul avere mare'". El lnsa nict nu avea nevot prea marl; nu iubia luxul; ruasa si traiul sao erau cumpatate : ayea insa mare placere pentru cal frumost, cu to ate ca nu era bun calaret. Intr'un grad inalt era desvoltat la el simtimtntul dreptatet, pe care 0 recunostea chiar si catre dusmanir sal. Asa rind apara pe mitropolitul Meletie care era sa fie dat In judecata, pentru ca tagaduise legitimitatea adunarer din 1858;
25. Bolintineanu, V'iata lUI Cuea- Vodii, p. 40 Compo p. 17. 26. Asupra acestur punt, vezr salutarea ce i-o facura Vlrani'i la 11 Decemvrie 1861, Rominul 20Ianuarie 1862. 27. Bolintineanu, Viata lu1: Cuza-Voda, p. 132. Compo Anghel OJmitrescu, Discurswriie ltd Barinc Catargiu, Bucurestt, 1886, p. LV.

ALEXANDRU

CUZA

27

ctud ceru sa se recunoasca printului Grigore M. Sturza lnsuslrea de deputat in aceeast adunare; clnd anuleaza, in afacerea antreprizei soselet din Galati, sechestrul pus pe averea lUI Lascar Catargiu care, cu toate aceste, devenise unul din dusmanii lUI eel mar Pe ltuga dreptate, avea tnsa si 0 mare delicateta de simtiminte. Asupra acestut punt domnul I. Zane spune ea pe cind Bolintineanu, fostul ministru si prieten al lUI Cuza, statea in casa parintelur d-lut Zane, si era plin de datorit, pe ltnga ca si greu bolnav, Cuza stiindu-I mtndru, tntrebuintase urmatorul mijloc pentru a-I face 5<1primeasca un ajutor. Pusese pe un negutitor s<1-1 scrie, ca odata l'a msalat cu 0 suma de hanr; dar ca mustrtndu-l constiinta, i-o restitue 29, Cuza era apot foarte mtndru si nu pleca usor capul inaintea aItuia. Inca din timpul parcalahiet lui, pe cind ostirile auslriace ocupau Galatul, soldatit nemti ohicinuiau a face multe necuviintr. Cuza ceru de mal multe 01'1 de la cornandantul trupelor din Galatt sa-st infrineze oamenir, la care i se raspundea tot cu glume. Intro zi el trirnise 0 companie de soldatt 1'0mint, ca sa prinda pe cer austriaci prin crlsme si alte locurt publice, n leg a cot la cot ~i·I aduse la cazarrna. Comandantul, pentru a nu paU si alta data atare rusine, sau spre a nu fi nevoit a se opune cu puterea si a varsa singe, lua masura dea pune pe soldatii sal la rtnduiala. Aceasta nota a caracterulut . lUI CU7.3 va domina mal ales in politic a lut exterioara. Cuza era un tnfocat nationalist si patriot, precum 0 dovedesle mal tntar rasunatoarea luI demisie, apor tinuta sa mindra f?i vrednica fata cu toate
28. VezI decretul din 6 Octornvrie 1865 in Monitorul Oftcial. din 8 Oct. 1865. ~, Scrisoarea d-Iur Iuliu Zane ciiire A. D. Xenopol, puhlicata in At'kiva, XII, 1901, No. 1-2. Scrisoarea negutitorulur a fost datil. de d. Zane Aeademiei romtne, VezI ~i Monitorul Oficial, 4, Iuniu 1892.

rostiti'".

28

ISTORIA

ROM1NILOR

puterile, In tot timpul domniel luI, tinta lUI suprema fiind rtdicarea polilica a poporulur sao; dupa cum 0 dovedeste si, dupa esirea lut din domnie, refuzul san de a retntra In tara cu ajutorul haionelelor slraine, ctud Frantia iI facu aeeasta propunere 30. Fata cu clasele tare], Cuza era un protivnic al boierilor un partizan declarat al POPOl'ulUTde jos !iiiun luptator aprig ~i neobosit penlru egalitatea sociala !iiipentru rasturnarea privilegiilor, !iiiin aceasta privire, omul eel mar polrivit pentru perioada de desvollare, In care intra poporul romancsc si care trebuia sa-l prefaca, din starea de barbaric orientala in aeea a Occidentulut civilizat. Dar acest caracter avea, ca toata faptura omeneasca, si umhre pe ltnga lumina. Era neserios, zeflernist, lua toate lucrurile In U~OI' si prea nepasator de soarta lUI, de care tnsa era legata acea a poporulut pe care domnia 3l. Cuza apo: de si foarte inteligent, cuprinztnd usor lucrurile, nu prea iubea munca Sil. Pe de alta parte j] placea mult a ride ~i a-sr bate joe de acer ee-l incunjurau mal de aproape, si tinea In sama, prin 0 mare simpatie, pe ace: ce primean glumele lut. Asa se facu de el lasa adesa 01'1 trebile pe rnlnile oamenilor sar de Incredere si de se constitui asa numita lUI camarila : (Librecht, , Docan, Pisoschi) tocma: in momentul clnd el I~I Indusmanise tntr'un chip asa de gray mare parte din clasa conducatoare, prin lovitura d3 stat.

30. Dovezile se vor aduce In eursul expunerer, 31. Valeulineanu, Alegerea, deironarea §i inmormintarealtd: CueaVoda, Bucuresti 1898, p. 17. 32. Place c. tValensky 9 Mar 1859 Acte, IX, p. 336: "Tout ce qui seutI'application et les affaires le fatiguent", Acelasi c. lVa,l81vsky, 24 (12) Ianuarie 1859, Ibidem IX, p. 242; "par une hizarrerie de son caract ere, a la lois resolu et paresseux, Oil ne le vii pas se placer au premier rang des lutteurs qui repousserent avec tant d'energie les intrigues de la Turquie et de I'Autriehe".

ALEXANDRU

CUZA

29

placea loviturile zdravene si neasteptate 33, Aceste putine tndegetarr psicologice sa slujasca spre a explica unele fapte, pentru a carer explicare,
numaI elementele obiective nu ar fi tndestulatoare.

Conform cu aceste contrastun

in caracterul

sen, II

ditatir, era sa se urce pe tronul tarilol' rorntne, in momenlul eel mal critic al vieter 101', atuncr ctnd tratatul de Paris, scotindu-Ie de sub jugul Turcilor ~i al Rusilor, sub care staluse pana atunet incujbate, le
chema la 0 viata noua, atribuindu-le un rol in mersul politic al lumeI orientale. Nu e yorba, era sa se tmpartasasca din aceasta viata, de 0 cam data numai 0 mica frtntura din corpul poporulur romln, clasa mal lnalta a societater, si unde si unde, cite un element ce patrundea din straturile inferiuare catra regiunile cele mal de sus. In clasa lnsa chernata la conducerea evenernentelor, se facuse inca de mal mult timp 0 rumpere, 0 sftsiare. o parte, cea mat numeroasa din aceasla clasa, de si nu se dadea tndarapt In fata unut progres politic si cerea unirea trnpreuna cu minoritatea, era departe de a f calauzila .de aceleast ideI si in privirea progresulut social) a lepndarer sincere si neprefacute a privilegiilor si tn tmbratosarea principiilor egalitaIet, prorlarnate ~i hotartte de actul de nastere al poporuluI rornln - Conventia de Paris.
defecle ce i se puneau in sama, Bolintineanu, domnuluI patima joculur, EI nu mal juca alta de cit joeurI ordinare ell arnieir, de eind se numise domn. 11 acuzau de mindrie. In casa era amahil cu totI ; if punea pe totl sa ~ada, Ie permitea sa fuineze, sa rtza, II acuzau de hautura ; nu hea deeit apa Ia masa !?i un licor dupa masa, II acuzati de patirna pentru femei. Nu a despai-tit niel un barbat de femeia sa ; nu a facut sa pltnga nici 0 mama pentrn fiiea sa rapita". 33. Cit des pre celelalte
Viata lui[ Cuea- Yoda, spune : "Se irnputau

Acest om, asl-feliu inchegat de fire din tainele ere-

30

ISTORIA

ROMINILOR

Fondul cultural pe care se trnplruta, ea un arbore strain, noua conceptie a vietet de stat, deeretata de areopagul european, era uu stranin ameslec de ider, de nazuiutr si de interese din cele mal protivniee, pentru a carol' unificare, in senzul propasiret catra 0 stare mal huna, era sa rnclesteze 0 lupta uriasa rntre elernentele trecutulut si acele ale viitorulut. Em usor de decretat pe hirtie transformarea unur popor.: de a tnlocui, 111 artieole, privilegiile cu egalitatea, farade-legile cu libertatea, nestiinta cu lumina, barbaria eu civilizatia : dar era greu, cumplit de greu, de a face sa patrunda aceste principii in viata reala, si sa prefaca tnsust formele el, rnvechite !?i ruginite, in forme noue frumoase si straluciloare. De la 1821, ran a la urcarea lUI Cuza in scaun, se petrecuse de sigur adlncr schirnbart In societatea 1'0'mlna ; dar aceste schimbari aiinsese nurnar formele vietei culturale si uationale. Se luminase Intru crtva mintea : se ridicase constiinta rornlna : se implantase 111 inima unut numar de oament, dorintr si aspira1iunI vagI dupa un ideal national, intrevazut tnsa numar in negurI si zugravit rnat mult ca tntruparea unur vis politic. Reforme sociale nu se facuse aproape de 10c, san acele ce se lncercase, intorsese desvoltarea inapor, in loc de a 0 duce tnainte. In privirea sociala, poporul romtn se afla mal rau dectt toate celelalte popoare din Europa. Privilegiile ~i neegalitatea S8 tnfatosau inca in toata golieiunea lor, :;;i toate tnccrcarile de a le rasturna nu facuse de cit a le tntari inca mal mult pe capul maser poporului. Tocma: aice statea greul problemeI. Conventia lie Paris ataca grava chestiune a transformarer sociale .a poporulut rornln. Ea nu tnvoia deplina realizare a dorintet politice - unirea - dar legiferase In chip larnurit desfiintarea privilegiilor, a hoieriet, a mono-

ALEXANDRU

CUZA

31

polurilor ~i breslelor, si ceruse tmbunatatirea soartet clasei celer mal numeroase a poporulut, Conventia de Paris care trebuia aplicata de la 1859 inalnte, cerea dec) 0 transformare radicala a stare) sociale 1:1 poporulul romin, adeca 0 prefacere si rasturnare de a totuluI tot a retelel de interese, pe care se Intemeiase pana acuma a er cladire. Lupta mal domoala petrecuta cu transformarea ideilor, era sa se ascula si sa se imponciseze, de indata ce tarimul et se coboria din lumea cugetaret in acea a faptelor reale. La aceasta lupta crlncena ~i tndaratnica, data de noua conceptie civilizata a vietet de stat contra formatiilor unui rntuneeat trecut, era sa presideze dornnia lUI Cuza, sl conducatorul de capitenie a falangeI rasturnatoare era se fie tocmaI - prin caracterul lur= noul domnitor al tarilor rorntue.

CAP. II.

ALEGEREA

LUI

CUZA

re Sturza ca deputat, intru en el slujise in ostirea turceasca cu gradul de general de divizie ~isub numele de Muhlis-pasa. Slurza sustinea ca-st daduse demisia din acea slujha, pe care nu 0 primise de cit spre a lupta centra Rusiet- si deer in interesul tarel sale. Dinlre deputatit natioualt, alegerea lUI Grigore Sturza este sprijinita de Panu, Cogalniceanu si Cuza. Acest din urrna arata, ea nu ar exista nici 0 lege in Moldova, care sa rtpeasca drepturile politice acelor ce ar fi slujit in ostirr straine, ~i sftrseste cuvintarea Iut spunind, ca "socot In sflrsit ca trebue sa punem patimele de 0 parte si sa deschidem era constitutiel prin dreptate si fratie". N II stiea Cuza, cind 1'08tea aceste cuvinte, ca In curlnd avea sa fie protivnicul principelut Grigore Sturza la scaunul domnler !.1
1. Adunarea electiva a Moldovet, Proces-verbal No. ll. ~edin\a din 31 Deeernvrie 1858. MonitOl"ul Ojicial al lIfoldove'i, din 15 lanuarie 1859.-Un fel de povestire a viitoarer pozitir a lUI Cuza S6 vede in 0 scri50a1'e din Viena, din 27 Martie 1857 adresata lUI de unul Carro ~i care ii da titlul de "lIfonPrince". Documenie prioiioore la rena§terea Romitniei IV, p. 278.

Alegerea din Moldova. In ziua de 28 Decemvrie 1858 se tntruneste adunarea natiouala a MoldoveL Cea d'tntai desbatere ce se deschide in ziua de 31 De- . cernvrie, fu recunoaslerea alegeret principelut Grigo-

ALEGEREA

LUI

CUZA

33'

Ca 0 bo amba neasteptata fu atribuit acesl 1'01 lui Cuza, in noaplea de 3 Ianuarie 1859. Anume partidul nationalist, lucrlnd eu mult foc si multa lepadare de sine pentruizbinda ideilor sale, mal ales in timpul caimacamiet de treI care trebuia sa proceada la alegerile pentru adunarea ce era sa aleaga pe domn, fusese nevoit sa ducn 0 lupta foarte crtncena cu unul din caimacamt, St. Catargiu, devotat in totul Portel Otomane, ;;i in contra caruia ceilaltt dor calmacamt trehuise sa apere eu unghiile si cu dintir illcepulurile vietel autonome a Rominilor, cousfintita prin Conventia de Paris. Dar tocrnai aceasta lupta rncordnta ;;i periculoasa delrasese luarea aminte a caimacainilor de la privigherea ee ar fi trehuit sa 0, aiba asupra rnersulut alegerilor, si usa se facu de adunarea Moldover se alcatui din mal multr partizam aI caudidaturilor personals, de cum s'ar f cuvenit, dupa numarul celor ce le sprijineau. 2 Partidul national apor, ratacil prin ideile sale de patriotismu, de nazuintt nobile si netnteresate, nu se gtndise la nicj un candidal de domnie, ell care sa stea trupotriva principilor Slurza, tatal si fiul, pe care-r cornhatea teorelicesle din loate puterile." Partidul national 1;;1 facea chiar 0 fnla din faplul, e<1 nu patrona nicr un candidat In douiuie, EI raspiugea ell indignure tnvinuirea ce i S8 ad ucea, ca ar cloci 0 candlrlalura asCUI15a, si se lauda eft "urma va dovedi, ca partidul national nu avea alta caudirlalurn de tit acea a unei aduuarr obstesh libere si neattrnate"." Cmd adunarea se tnlruni :1l111me spre a alege pe dornn, pariidul national trebui sa se cobonre pe pamtut, din regiunile ideule tn care plutea : sa se glndeasca e::l, daca nu era sa iasa din urua uici Mihail riirt Grigore Sturza,
2. VezI Tsioria Rominilol' din Dacia Traian« VI, p. 6:3:1. Ri'ispnns to. Grigorien'i, Sieauo. Dunarei, 2! Noemvrie 1858. 4. Riispun» la Griyoriertl citato

:t

0) .j

ISTORIA

ROMiNILSR

--------------

__

era de nevoie ca cineva sa le stee impotriva, si aeel cine-va cata sa fie uu om in carne si oase, si IIU numat 0 sinteza de fericite principir ; Irebuia sa gasasca lnlre dinsit pe acel "om non peulru legile noue " pe care Cogalniceanu n ceruse, spre schimbare a feter larilor romtue. 5 De indatn tnsa ce tulrebarea se' puse pe tartrnul personal, se ivira deosebirl in p:1rerr: unit din depulatit nationulistr eran pentru 0 persoana, altiI pentru alta. Incepu sa se vorheasca de candidalurile lut Constantin Negri, Petrache Mavrogheni, Anastasie Panu, Lascar Calargiu, Lascar Rossetti, Vasile Alexaudri," acest din urma sprijinit de .asa numita "banda nengra", tn frunlea careia era Docan. Pericolul penlru partidu nutionaln consta mal tular in nlianta puliucioasa intre Mihnileni (partizanir i]UI Mihail Sturza) si Grigoreur (ucor at fiulur san Grigore), unire ce ar f alcatuit majoritatea. Desbinarcn intre tala si fil-I era tusa n5?H de mare, (';1 asemene teruere putea fi privita cu tulaturata. Mal greu era de a se ajunge In o Jntalegere asupra candida tului parlizer nationale si, daca luerul nu se facea, daca aceasla parlida se tmbucatatia si en in mar mulle frtuturr, apot de nu la tnlaiul scrutin, uncle trebuea majoritatea absoluta, de sigur IIlSU ca 111 eel dp. al doilea, era sa izbuleasca, ell majoritate relativa, tot fostul principe al Moldover Mihail Sturza.? Pricina desbinaret partidulut national staten mat ales In chestia rurala, tn care Constantin Negri si Lascar Catargiu, ambit ell eel mal multi sort) de izblnda, tntalo5. Cuvtntaro rostila de Cog'alnireal1ll In sedinta adun.tret din ;) Ianuarie 1859. Monitoru! ollciat al ~lJ;[old()vel, 2~ Innuar!e, supl.v-vorha repelata de Gr. Serurie In primirea lUI Cuza 111 Bucuresh. Iiominul, 29 lanuuric, 1859, supleineut. '. 6. Acte fji docwnente,privit()are La Icenaeterea R()lnaniei, Vlll, p. 2911. 7. Din 64 de deputatt, vr'o :31 era u al purtidulut national; se socoteau apor vr'o 20 al lUI M. Sturza :;;i vr'o 13 al lUI Grigore.

ALEGEREA LUI CUZA 35 --------.------------------------------------------

san parerile extreme, unul in favoarea taranilor, celalalt In acea a proprietarilor." Nernlalegerile tinura pana ell doua zile inaintea alegereI care trebuea sa se fuca la 5 Iauuarie 1859. Ingrijirea ~i Iearnu cresteau cu ctl se apropia terminul fatal. In sara de 3 Ianuarie, deputatit nationalt venira mal tott, in numar de 30, la Costache Rolla care sedea In localul cabinelulut de Islorie naturala, ltnga sala numita pe atuncr In prescurtare Ele{ant, dupa scheletul unut mare animal de acest soiu ce cuprindea in colectiile lUI. Aie}, dupa ce se desbatu pana la 11 oare, fara nici un rezultat, arlunarea era sa se sparga, clnd Lascar Rossetti tncuie usa, si spuse ca mu vor esi deacolo, pana nu se vor tntalege asupra unut candidat. 9 Relulndu-se desbnlerile, Pisoschi prop use sa se aleaga colonelul Alexandru Cuza. Ca 0 srtntee clectrica slrabatu acest nume priu gtndurile tuturora, neluttlnind nicairea tmpotrivirea, de care se lovise eelelalte. Trecutul lut Cuza era cunoscut si-l punea intr'o priincioasa lurninn : planurile sale de viitor nu se stiean care sunt : apol el fiind 0 per8. Bolintineanu, Viata h,,r Cuza- Vocla, p. 10; "un deputat d. L. Caturgiu zice cil uu va da votul sat) pentru acela care, duea s'ar face domn, i-ar lua rnosiile ~i le-ar da la tarani. Nid en, striga Cogalniceanu, nu vot da votul men d-lui Catnrgiu care, dacil at' fi domn, m'ur trimite peste granita, pe mine care sunt pentru nnproprfetarireu taJ'iI nilor". 9. In vol. VI al Isioriei Rominilor, p. 635, am spus ca Pisoschi se aruncase la u!?ii, eu un pistol in mtna, amenintind a se ueide, in cazul ctnd cine-va ar mal f parasit SHIll. Dornuul Dimitrie Rossetti, cumnatul lui Cuza, mi-a spus Insa ea era in 0 odae, alaturea de aceu in care eran adunati deputatit :;;i cll deschidea din ciml i,n d~d n~a, spre a vedea ee se face. D-sa ne-a ufirmat ell. Lascar Rossetti II fost acel ce <l tncuiat w;a. Se dan Insa ~i aIte versiuui asupra numelor deosebitelor persouaglr ce jucara nu 1'01 in aceusta ~edin~iI, densehirt care nu adng fondul rmprejurn rilor. Indrept ~i cele ce am spus, di Cogalniceanu f~i furios din adunare. EI nu era fata la sedinta, dupa cum arata singur In euvinlarea rostila cu prilejul desbaterer asupra raspunsulur la m esaj dill 18fB. Sed. din 9 Fevru .n-ie 18B:311fonitontl Oficia; No, 56.186:l: .Tata cum s'a II les d. colonel Alex. Cuza, primit de noi totI, ehiar de dcet ce nu au fost la alegerea IJl'c'glititoare, buna-oura eii care atuuet .ior,rniu,m !~n,Patu! meu''.

36

ISTORIA

ROMiNILOR

soualitate mal putin marcanta, totr nadajdueau ca-l VOl' putea conduce dupa dorintele lor; in sflrsit legalurile sale de familie cu mal multr din partizanit handel negre, if dadeau un sprijin in acest gl'Up destul de puternic. Intr'un cuvint, toate nnprejurarile se tnlllneau pentru a fare ca sa fie primit. Se subsernna tndata un proces-verbal, priu care eel 31 de membri at partidulur na\iOl1fti (catra care se alipi mal trrziu ~i Alexandru Mavrocordat ca al 32-le) se legau a sprijini in adunare alegerea colonelulut Alexandru Cuza ca dornn al Moldover."" Dupa hotartrea luata la Elefant in noaptea de 3- 4 Ianuarie, se tntaleg ram gren cele ce se pctrecura a dona zi, in 4 Ianuarie, In sedinta adunaret elective. Anume, in acea sedinta, se deshatu in,treharea, daca principele Grigore Slurza ce fusese primil tnlre deputatr, putea sa fie inscris tnlre candidatit la dornnie. Mauolache Costache Epureanu, de'putal nationalist, rosleste cam verde motivele pen· . tru care el credea, ca principele Sturzu nu ar putea sa figureze In lista celor cu dreplul de:a fi ales: l ) "penh-'ll ca aceasta candidatura este anti-constituticnala, cact prinlul Grigore Slurza nu are zece ant de slujha, nict a test reprezentautul \are1 trimis de vre un [inul ; 2) penlru ca areasta candidatura este anti-nntionala, caci BU as vra sa avern, tn lista candidutilor, un om care sa fie si 10 acea a pasilor tUI'· ceslt." Ne-amustepta zlupn hotartrea luala in noaptea de ilia I muinte de partidul national, ca totI acer 32 de deputatr ce subscrisese procesul-verbal de 13 Elefant, prin cure se tudatorinn a "spl'ijini prin vot pe fata pe colouelul Cuzn ", sa eornl.ata candidalura principelut G rigore Slurza, ce era acuma prolivnito. Procesul- Verbal diu 3 lauuarje, tnehelut uupa t 2 oare uoaptea, puhlicat de Alexnndru Pnpadopol-Ca li much In Couoorbiri Liierare XV, IS8;~, p. 2:340. Coguluiceauu Iscall a rasa la eJ, nude i se duse htrl ia.

ALEGEREA

LUI CUZA

37

cul candidatulut nationalist. In contra acester asteplart, gasim pe unul din eel mal de frunte barbati at partidulut nationalist, Anastasia Panu care si el subsernnase in procesul-verbal, conjurlnd pe adunare .sa fie dreapla ~i sa tnscrie pe printul Sturza In lista candidatilor la domnie, spre a dovedi ca ea nu Illcreaza III spirit de partid, ci numar In acel al dreptate: si tntalepciuner si al dernuitatir unet adunarr nationale." Intru cit celelalte capitenit nationaliste, pe Iinga Manolache Costache, ca Vasile Alexandri, Lascar Catargiu ~i Mihail Cogalnieeauu combat aceasla eandidatura,12 nu ne ramlne penlrn a putea explica purtarea cam netntaleasa a lUI Panu de cit doua ipoteze referitoare la persoualitalea lut. Sau el ducea, mal departe de cum 0 cerea lntalepoiuuea cea mal elernentara, acel spirit cavaleresc, trnpartasit si de altr nationulistr fata cu principele Sturza, ctnd cu validarea alegerei lUI de deputat; san ell ternmdu-se de a se pune ran poale cu viitorul domn, (in cazul uner impacar: finale intre tala si fin), vroia sa-t cislige de mal tnainte favoarea.!" La vot, principele
Sturza a vu pentru lnscriere 19 voturi, contra 35. S8 vede ca, pe linga eel 13 partizaui aI lUI Grigore Sturza, votase, in afara de Panu, si altt d\I-va na-

tloualistt
caz si

ce se luase dupa capilenia

lor.

In

01'1

ce

vaire, de ideI san de inlerese

«aror tmprejurart ar fi datorita aceasta soea ne arala ca tuchegarea partizilor pe haze

01'1

era Inca subrcda.

Vom avea

12. Procesul-verbal din 4- Ianuarte, Monii, of, allv[old" 25 Ianuarie, ::.,.',9. Cogalniceanu se rostise contra candidaturet Iul GI. Sturza, atunci ciud II sprijinise validarea ulegeret, apasrnd CtI dinadinsul asupra fuptulut ca "sprijine Inscrierea, insa nttma:i ca depuiot", Procesv erbal din ai Dec. 16 Ian. 1859. 1:3. 0 a treia ipoteza, ca nationalistit sa fi voit a avea pe Grigore ';;[oi'la de eaudidat, pontru a combate priu el pe tatnl san, nu poate .F ..a Ioc, din priciua cit atunct at' fi trebuit ca tOtl nationali~til sil-l ·prin1\asdl.

tua..

38

--------

ISTORIA

ROlVliNILOR

prilejul de a conslata mal adese-ort 0 asemene ne~ statornicie in viata polilica a acelor timpurr. In ziua de 5 Ianuarie, ciud fu sa se pasasca la u-

legerea dornnulur, Grigorenit vazind, dupa volul dat asupra inscrierer, ca sunt in 0 zdrobila minoritate, sa holarasc a da glasurile colonelului Cuza. Atune] si Mihailcnir, spre a nu-st lnstraina sirnpatiile noulUI domn, al carut alegere era acuma asigurata, prirr unirea Grigoreuilor cu nationalistir, voleaza si et tot pe colouelul Cuza, in cit el Iutruneste unanimitatea de 48 de glasurt ale celor de fata, afara de al sao; de oare ce dupa regulament era dalor sa se abtina, in tnsusirea lut de eandidat. Dupa alegere, presediutele proclamn votul in uralele ~i aplausele depulatilor si ale Iribunelor. Noul domn facu urrnatorul juramrnt tuainlea adunarer : "JUI' in numele prea sfiuter Treirm si in fatn taret rnele, ca VOi pazi cu sfintenie drepturile :;;i interesele Patrier, ca voi a crediucios coustituticr tu textul Sf in spiritul er, ca in toala domuia m~a vot privighea la respectarea legilor penlru totT si In toate, uittnd toata prigonirea si toata ural iubind de 0 potriva pe eel ce m-a iubil si pe eel r e m-a urn, ueavtnd dinaintea ochilor mel, de cit binele si fericiteu natiet rorntne. Asa Dumnezeu si compatriotit mel sa-mt fie
mtru ajutor.
Ii

nulut

Dupa savtrsirea
urrnaloarea

juramtntulur,

Cogalniceauu

tiuu dorn-

cuvtntare : "Dupa. una suta cincr zed sl patru de aut de duo' rert, de umilin ~i de degradutie nationala, Moldova

latiile
s'a

a relntrat
sale,

in vechiu!
dreplul

et drept, constlntil prin capitude a-st alege pre capu l sao, pre: lut Slefan eel Mare, romina. Alegtndu-te a voil sa tmpliuensca

domn. Prin tnaltarea

inallat rnsasr

ta pe tronul
nalioualilnten

de caput

S<1Ct, neamul

nostru

ALEGEREA

LUI

CUZA

39'

o veche dalorie eatnl familia Ia ; a voil sa-t rasplateasca singele slramosilor tal, varsat peulru libertatile publiee. Alegtndu-Ie pre tine domn in tara noaslra, am voit sa aralam lumel ('eta ce Loata tara doreste : la leg! noue om nou. . o doamne! Mare ~i frumoasa itI este misia, Constilulia xlin 7 August ne tnsarnueaza 0 epoca nona, si Maria Ta estt cherual sa 0 deschizt ! FiI dar 0mul epocer ; fit ca legea sa rnlocuiasca arbitrarul , fa ca Jegea sa fie tare, iar tu Maria ta ea domn, til bun, til blind; til bun mar ales cu acei peutru cant mal totr domniI trecutt au fost nepasatort san nil. Nu uita ca daca cincr zecr de deputatt te-au ales domn, insa at sa domneslt peste doue rnilioane de oament ! Fa dar ea dornnia ta sa fie cu totul de pace si de dreptale : impaca patimile ~i urile dintre noI ~i retntrodu in mijlocul noslru slramosasca fralie. FiI simplu, Maria ta, til bun, til dornn cetatan : urechea ta fie pururea deschisa la adevar, ~i tnchisa In minciuna si la lingusire. Portt un frumos si scurnp nume, uumele lUI Alexandru eel Bun. Sa traesh dar mult; ant, err si dlnsul : sa dornuestt ca si dinsul, si fa 0 doarnne ! ca priu dreptalea Europet, prin desvollarea instilutiilor uoastre, prin sirntimiutele tale palriotice, sa mal putem ajunge la acele timpurt glorioase ale uatiet noastre, cind Alexandru eel Bun zicea ambasadorilor nnparatulut din Bizant ca : Rominia nu are all 0crotitor de ctl pe Dumnezeu si sabia sa. Sa traesti }Iaria ta Ii. 14 lume nesftrsila astepta tnaintea palatulul administrativ din last, in tirnp ee in launtrul lut se f:1u·

H. Juramtntul lUI Cuza i?i cuvintarea luf Cogalniceanu in proeesulverbal al sed, din 5 Ian.~Ionit. of. al Jllold., 28 Ian. 1859 suplerneut,

ISTORIA

ROMiNILOR

istoriee de ctt de vointele a poporulut romtn. Cum Iumea statea nerabdatoare dupa rezullat, de odata Ull porurnbel alb S8 puse pe frontouul din mijloc al palatului. Din cind in ctrrd tsr lua zborul, se 1'0tia de asupra multimer ; apot hallnd din aript se asaza din nou de unde zburase.I" Venise porurnbelul, sa aduca Romlnilor slirea ca se apropiase de lima nul mtntuirer, dupa cum alta data tot un porumbel vestise lumer, scapula de potop in corabia lUI Noe, apropierea uscatulur, :;;i intr'adevar ca poporul in deobste, adeca toemal clasele paua acuma tnlaturate de la 01'1 ce dreptUI'I, de la orr ce trupartasire la conducerea statulUI, avea moliv sa varla in acel fapl tutimplator 0 prevestire plina de farrnec : carl el spera mult, ~i eel ce spereaza muIt se asteapta 13 realizarea spera nlelor sale. "Des tul se ta valise poporul romanesc tntreg, mal bine de doue secule, III ipocrizie si in lasilale : sarulase Ialpile tuturor slraiuilor ee avuse pana si nurnar 0 zi puterea In inina : destul vazuse el prin ochit unu: strain, auzise prin urechile lUI, VOl'hise cu limha lUI; huiduise, calomniase ~i izgonise pe tot acel ce roslise cuvtutul de libertate : dot secolt tnlregr I1U mal avuse acest papal' nicl demnitate, nit} autonomie, nici scolr, nicr annie, nicr literatura, nicr industria, nicr cornerciu, nict proprielale, nirr dornicilia chiar care sa fie al lUI; doua secole de ctud ire; de crnd uu mal era 0 untie, ci 0 mosie : nu te· Latent ci slugile cutarut san cularut individ" .1G Cum sa nu se bucure poporul, clnd vedea in A15. Dupa spusele lUI Costin Braeseu din Roman, adeverite 'ii de altl contimpurant, precurn de Simion Dima din Ia§I. 16. C. A. Rosselli ill Iiomi nid; reprodus de Sieuua Dunurei, 20 Jan. 185\~.

ria, mal mult de pulerile omenesh, soarta viitoare

lunclille

erau

uumat

chiverniselr,

domnia

arendu-

ALEGEREA

LUI

CUZA

41

lexaridru Cuza, vestitorul uneI noue el'e "de demnitate uationala, de Iiberlate, de egalitate, .de ridicarea claselor impilate." Domnul era organul Conventiel "ce lnlroducea, penlru prima oara, in viata MoldoveI marele principit ale statelor modcme"."? ApoI domnilorul mal Infatosa realizarea unet allet marl idet care depasia Conventia, ideea uniret, rnanitestare intelectuala a puleruiculut instinct de pastrare a neamulut. Alexandru Cuza era cunoscut ca infocat unionist. De aceea llU ne vom mira de izbucuirea unet iuflacarart adevarate, la raspindirea veslet alegeret lut Cuzu : nu ne vorn mira de manifestarile sincere de bucurie ce le aratara nu numat corpurile constituite alp sl.atulut ; dar si poporul din toate unghiurile tarei, precum pe de alta parte iarast vom tntalege pentru ce alegerea lUI Cuza era ran vazula de acele clemente din poporatia t<"trel care se folosise de starea trecula a lucrurilor, buna oara de Grecir din Galatr." Bucuria tnsa trecu peste hotarele Moldovet, raspiudindu-se in sufletul intreg al poporulut rorntn, ~i la aeel diu Munlenia. Izbtnda Moldover, de a avea un domn dupa chipul si asamanarea nouet starr de lucrurr, facu ~i pe Muntent sa verse lacrimt de bucurie pentru norocul fratilor lor, III care er vedeaupo.ue vestea prernergatoare a propriulut lor norol'.19 De odala, in mijlocul acester bucurir, In care tara vestea uuut complot. urzil de slraint, complot ce Irehula sa izbucueascn In Focsaut si sa proclarue de domnilor pe principele Grigore Slurza. Faplasit caulau sa rascoale si saLele, fagaduind taranilor sa le im17. St. Dun, 12 Lin. 1859. 18. St. Dnn., 15 Ian. 1859. HI. St. DUll., 13 Ian. 1859.

fierbea

de In

1]))

capat In altul, Lade ca un trasnet

42

ISTORIA

ROMINILOR

parta, tara despagubire, pamtnturile boierilor. Nu s'a putut afla adevarul asupra acestut com plot, ~i principele Sturza protesteaza cu indlguare contra faptului ce i se atribuia, prin 0 scrisoare trirnisa foaeI Sieaua Dwniirei, 20 Astfeliu se savlrsise alegerea lut Alexandru loan I in Moldova. Consulul francez Place face urinatoarele reflexit asupra alegeret dill 5 Iauuarie : "Peniru tntaia oara in Moldova, 0 alegere s'a fa cut tara sa se cheltuiasca un gulban. N u all Iipsit cu toate acestea lncercarile, si sunl mal in stare de ell 01'1 cine a afirrna, ca principele Mihail Sturza IlU s'a dat indarapl a oferi mat multe milioane, pentru a cumpara glasurr, Prelutindene a fost raspins. Acest fapt tara, prin ultimul divan ad-hoc si mal ales prin luptele ce i-au mel'S rnainte. Cumpana morula s'a rldicat prea rapede aiel. S'a tntales in sftrsit, ca sunt principii care trebuiau sa izbuteasca, si nu s'a dat iudarat de la jertfe, pentru a se ajunge acest scop. Alegerea colonelulur Cuza este izhtnda deplina a ideilor inaiutate f?i liberale, f?i vechiul sistem de coruplie si-a trait traiul". Dornnul lnsarcina Indahl 0 deputatie, compusa din Costache Negri, N. Catargiu ~i colonelul Mavrichl, sa mearga la Poarla, spre a notifica Sultanulut suirea lUI tn scaunul Moldovet."
trebue alribuit bunelor etecte, produse
in

aceasta

Alegel'ea lui Alexandru Cuzn in Tara Homaneasca. In. acesl raslimp, in Bucureslr, adunarea
inca nu se coustiluise, si Muntenia era framintata

de

20. St. Dun., 16 Ian, 1859. Dosarul cuprinzator al cercetarilor privitoare 18 acest coinplot se alIa in arhiva Ministerulul Justifiei, sub ~o. :387 din 1859. • 21. Victor Place c. comitele WalBlVsky, 18 Ian. 1$\9. Acte iii documecnte, lX/po 270. Pairia, 15 Ian. 1859.

ALEGEREA

LUI

CUZA

Iuptele de la alegere.Intre caimacamr si partida nationala care se silea din rasp uteri sa combala rnasmile luate de guvern, penlru a lntoarce alegerile in apele sale. Ofisul Caimacamier muntene convocase alegatorir pentru zilele de 8-12 Ianuarie, iar lntrunirea aduuarei 0 fixase pentru ziuade 20 Ianuarie," De aiel se vede cit de neexacla este parerea, sustin uta de unit, ca adunarea din Bucureslt aminase tnadins deschiderea el de la 5 Ianuarie, clnd ar fi trebuit sa se lnlruneasca odata cu aeea din last, !?i ca aceasta amtnare s'ar f facut spre a se cunoaste in tal alegerea din Moldova. 0 asemene rnasura, daca ar f avut fiinta, ar presupune 0 iutalegere a partidului national din Munlenia ell acel din Moldova, intalegere ce vorn videa ca nu avuse loco Apor, chiar daca 0 astfeliu de tntalegere s'ar fi stabilit, cum ar fi putut ea inriuri asupru carmacamiet Tare) Romanesh , parlizana derlarata a candidaturilor fostilor , domnt at acelet tar]? 23 Ca nu exist a 0 tntalegere de mal tnainte Iutre partiz ile nationale din ambele tart se adevereste din ur, , ,
o •

matoarele : Cuza, in manifestul

sao catra

tara, din

ziua chiar a alegeret lui in Moldova, 5 Ianuarie, spune tntre altele: "Indata dupa alegerea fratelWi; nosiru, domnul din Valahia, vom pasi laJnfiintarea cornisier centrale", 24 Prin urrnare Cuza nu stiea,
22, Ofisul din 2R Decemvrie 1858, reprodus Intre alte gazete si de Steoaia Dusuirei, 5 Ian. 1859. Asupra frannntai-ilor privitoure la "ale-' gert, veil 0 serie de documente in Acte f}i doctl1nente pr-iv'itoctre lo. isioria Rena§teret Iiomaniei, IX, p. 1 I?i urm, 23. Aeeastii parere este data f}i de Bamberger, G(lschidt~e del' 0-rientalisclien Angelegel1heit, Berlin 1882 p. a83,' Aiurea (p; 38~),el sustine, eu tot aut de putin terneiu, ell Turei) ar fi avut scopul de a grabi alegerea din Muntenia, unde erati sigurt de a avea un om pe placul 101', sure a putea apasa asupra M(lldovel. 24-.Monit, of, alMold" 8 Febr. 1859, Tot 11.'111. aflrma !iii d. Dim. Rossetti ea era fata, cind Cuza primi telegrama ca fusese ales f}i in Bucurestr, ~i ramase citva limp in nedumerire, pana ctnd chemind pe Coaalniceauu, Epureanu, V. Sturza ~i pe alVr, se sfatui eu er ,?i apol raspunse ea primeste domnia ~i in Muntenia.

44 ~i nieI gtndia

ISTORlA

~OMiNILOR

ca va f ales ;;i In tara aceea, ~i daca am presnpune ell el stiea, dar se prefacea a IlU cunoasle lucrul, avem 0 dovada mal lncheetoare din Muntenia, 0 corespondeula dill BIlCUI'e!?tl,din 23 lanuarie, din care se vede ca chiar in acea zi, preziua alegereI din Muntenia (care se facu in 24), nicr DU se pornenea inca de numele lUI Cuza acolo. Aceasta scrisoare spune anume, "ca rezultatul alegerilor a fost ca nurnarul cel mar mare de glasurI l'ar uvea priutul Bibescu, pe rind Stirbein ill' avea numar VI"O 7 ; ca partida nationala care ar uvea mal putine glasurr decll Bibe.scu, ar pulea izbuti Hilma! in cazul ctnd soar uni cu partirla lUI Slirbeiu. Nuiuarul de care dispune fie care partid, adaoge scrisoarea, IlU se poale bine hotaii, din prieiua (':1 mal mullt £11' mota In doua ape. Ocirmuirca a fost tngrijita ~i de miscarea taranilol' care se interesaza foarte mull De alegerea dornuulut. Adunarea e Imparfila ill doua tabere care se combat cu lnversuuare, de la invalidarea alegerilor, ca palate de frauda Ii .25 Tot asa de putin se gtndean consulir puterilor straino la alegerea domuitorulur Moldover, Oesierreich.ische Zeit'ung spune eft "alegerea lUI Alexandru loan I in BUCllrestt a Iacut CII atil mal mull tnliparire, cu cit in ajun inca tott cousulit telegrafiase, ca este aproape sigur, ea adunarea va alege pe printul Bibescu" .26 Parerea primila de partidul uatioualist din Mol-dova, de a nu se holari asupra unui candida! de domnie, se reproduse ~i ill Tara Bomaneasca. ~i aiel -se tngrijise partidul national numar de a avea 0 casnera bine alcatuita, creziud ca patriotismul depula,til0 I' Sf' va opri lntr'un glas asupra celut mal vrednic de a tmhraca mantia douineasca. C. A. Rossetti
2;), SteulW Dmwt'e'i, 29 Ian, 1859, 26. Heprodusa de Rominul, 10 Febr. 1859.

ALEGEREA

LUI CUZA

sustine ea ,,<:hestia cea mare nu este cine va f dome nul, ci mal intaI cine sunl deputatir, tntru cit adevaratir sltlpr at \al'e1 sunt deputatir ~i nu domnul" ,27 V, Boerescu adaoge ca "nu avern nier un candidat de dornnie : caudidatul 1l0Stl'U va f acel al natiuuet ; voim un dornu al poporulut care sa fie adevarat principe constitutional"." Alltelin cugetau partizani; candidalurilor personale .. In 0 hrosura care face apo-·
logia prineipelut Grigore Sturza, Francezul Vaillant spune ca "na~ia trebue tnainte de toate sa se gindeasca la alegerea dornnulut" ,29 Cu toate aceste ideea de a se alege domnitorul-

Moldover si in Muntenia rasarise In mintea oarnenilor tirnpulur, r-auttnd sa realizeze, pe aceasla cale, unirea ce era cu neputinta de facut en un principe strain. Asa principele Grigore Slurza, ill raspunsulee-l face in 14 Ianuarie, dect cu 10 zile tnaintea alegeret din Bucurestr, catra Sieaua Dunarei, spre a se aparn de punerea cornplolulut pe sama lUI, spune"Dupa alegerea domnulut, mergind s:1-1 felicilez, ani dat dovada de abnegatie, factndu-r tot aceeasr propunere f?i tncrediuttndu-l ca m'as simti tericil, Sit coutribui CIJ orr te sacrificiu In aceasla fapta uationala, fiiud gala a da tot coucursul melt doumitorulur, epre a fi ales §i in Valahia .:;0 ApOI C. A, Hossetti, arata, cilva timp dupa alegere, eft "in!.:a am putea adaogi, eel putin peutru nOI eel de aiel, eft tott am avut Ull maurlat mar Inuit sau mal putin exprimal, llU numar de a alege uu priul rornlu, ci inca f?i pecare diuire Romini sa, aleqem, peniru ttllii araiat chiar anuine, peutru cerlultt in terrniut mal generult.. sa llU fie nieI unul din cet C8 au domnit, ct san pa~li

27. ROlllinul, 20 Jan. es, Nationalltl, 15 si 2~. Glasul poporu11;t :30. Scrisoarea citatn

1859. 22 Ian. 1859.

ylfJ,sul 11lt Ti-seii,

mal

SIIS,

nota 20.

Ianuarie

1858, p. 19.

ISTORIA

ROMiNILOR

adresat -de Sublima Poarta pulerilor, arata ('11 "Dumitru Golescu, un agitator din 1H48, a venit in Ia!?I ca sa se tnteleaga cu cornisia interimara. Scopul era de ,<1 se alege acelas domn 111 ambele principate. Daca alegerile moldovene s'ar face tuaintea celor din Va.lahia, aceasta trebuia sa aleaga pe alesul Moldover .~i vice-versa" .3~ In sflrsif Bolintineanu ne spune ca "deputa\iI trimist de domn, spre a notifica sultanulut -suirea lUI In scaunul Moldover, avuse si misia de a trece prin BUCUL'e!?tI !?i a cerceta ideea, daea este ClI -putinta a veni la uuirea tarilor surorr, eel putin prin .alegerea dornnulut Moldover ca domn si al 'rare] Ro.manc:?tl".33 Ideea alegerel lUI Cuza si in Munteuia trehuia sa ;,i-j Iost hranila de ctle-va cugete : eacI allfelin, cum ..ar fi izbucnit ea in ziua de 24 Ianuarie ? Alegerea noulut dornnitor preocupa miutea popo.rulut din Tara Romtneasca mal mull de cum ell' Ii .facut-o simpln curiozilate. In zilele de 22 si mal ales 'ide 23 Iunuarie, preziua alegerel, 0 multirne tnsam.nata de oamenI se gramadise In curlea adunarer si .chiar rupind ('01'(1011111de ostire adusa spre a apnrn aduuarea, palrunsese in sala deshaterilor. Despre aceasta "imbulzire"

TintiI

101'" .31 MaT adaogim

ca lin mernoriu,

.se intp1'a/ilie lumea cu od.-ce prei": 34

Acest
31. 32, 33. 34.

.capului .douski,

ostirer,
In care

B. Vladoiauu, catra colonelul Mac-e, ordin 11 spline ca "Ia trebuinta se de oamenr

l1U

a poporulut

vorbeslo

un ordiu

al

puhoiu

avea

insa

In ziua de

Rominul, 2:3 Iulie 1859, Steaua Dun" 17 Aprilie 1859. Bolintineanu, V'iuta ltd Cuea- Vodii, p, 14. Ordin dn 2::l Ian. No, 51 reprodus de Curierui PrincipaielorUnite, a Mal 185!). Vezr ~i raportul lut Beclard, consul fraucez din Bu.curestr, in Acte §i documente priciioare la isioria Renusierei Iiomii.,niet, IX, p. 2~9,

ALEGEREA

LUI

CUZA

47

23 nict 0 tint:1 pozltiva : nu cerea sa se aleaga nimene, de oare ce nicr partidul national nu-sr fixase candidatul. Negativ era insa hotartl : llll vroia sa se aleaga nict unul din foslit domm, nicr din odraslele lor. Asa se explica rnsnrnnaloarete flueraturl ce intimpinara pe caimacamt, cunoscutr parlizant aT domnilor vecht, cturl parasira sala alegerer, dupa cetirea mesajulnr.:" Apol si tar'animea din Muntenia se miscase, si spariese tntr'un rind toarte rau calmacarnia, prin vestea ca mal multe mil de tal'anI eran sa vina catra adunare, Despre aceasla miscare a taranilor vorbeste scrisoarea din 23 Ianuarie din Bucureslr, si aralarile el sunt tntarile prin un act 0ficial al oeirmuiref care, dupa alegerea deputatilor, opresle in lrunirile "fiind ca linistea publica ar f amenintata prin rasculart ~i ad1-tnar'i de satent in capitala".36 Tot aceasla tinta urmareste ~i proclama tiu din 21 Ian. a lUI Baleanu, ministrul . din launlru, care proclamalie, rlupa ce constata lnsamnaIatea rolulut ce are sa-l aiba adunarea munteaua, spune ca "cea mal mica mauifestare provenita din o exullare exagerala ar zminti acest carucler, ar profana-o ~i ar tuce-o sa deviua simbolulcelel mal cumplite ratacirt". 37 Ce tmprejurare oare provocase 0 miscare atat de
35. Pe cind serisoarea din 2:3 Ian., diu Bucurestr, publicata in Iast in St. Dun. ~i citata iu nola 25, pomeneste despi-e aceste flueraturr, Iiomiwul din 24-Ian.1S:)9, din Bucurestt unde nu exista libertatea preset, spline 111l1l1al ell "Ja esirea cuimacarnilor se auzi lin feliu de zgoruot, Ull felin de demonstrure a-upiuiet puhlicc". Cf. ~i rnportul lut Beelewel p. 269. "Les calmacans sont acueillis pal' des huees el des sifflets." I. Bratianu, in sediuta din 23 Ian. rosteste euvintele : "pentl'lI ce eaimacamil trimit trupe :;;i tucunjura adunarea ? Poate pentru cit aft fost Jll'imitJ cu flueraturr :;;i huiduelr?" Lbid; p. 269. 36. 1110it. of. al fare'( Rom., 2:3 Ian. 18:)9. Compo scrisoarea citata n in nota 25. Beclartl c. WalelVsky, 8 Fevr. 1859. Acte si dOClfmente, IX, p. 260: "Un grand nombre de paysans aecourrus des environs grossissaient les attrouppements formes par la population des faubourgs." 137. Heprodusrt de Anttntiator'ul r'omin, 22 Ian. 1859.

48

ISTORIA

ROMiNILOR

adtnea, in stralurile mal de jos ale poporatiei muntene? Mal tnhH, cum am vazut-o din flueraturile ce tnsotise esirea caimacamilor din adunare, poporul doria 0 schimbare de regim care i se si punea in perspectiva, prin Conventia, de Paris, si se glndea prea bine la adevarul rostit de Cogalniceanu, ca Ia legt noue trehue si oameni nor. Poporul deer se temea ca nu cumva sa se aleaga iaras: vr'un fost domn al Taret Romrnestt, si in aceasla privire vointa lUI era lamurita si bine stabilila. Era inca ~i alta ceva : Mal venise la auzul poporulut din Bucurestt, cele ce se zvonise, cum am vazul In deosebite pal'tl, despre putinta alegeret dornnulur Moldovei c::) dornn al Taret Romanesu, si In acesl caz, domnul ambelor tart rorntne em sa stee la Bucurestr care era sa ctstige mult din sporirea dara veri lor. Aceasla idee prea fireasca aparuse in mintea Hounnilor, odala cu ideea unlrer si, tntre valtele, N. Istra ti, in hrosura scrisa de el contra uniret Inca din anul 1856, adusese ca argument de capilenie faptul ca ,,Ia~il Irebuiau sa ajuuga un al doile Hirlau". 38 Speranta alegerei lUI Cuzu era insa de tot nehotartta, de oare ce nu se propusese candidalura domnilorulur molrlovan la ironul Taret Romanestr, si de aceea era mal mult o rloriuta nelarnurita a minter, de clt 0 hotarire a vo. inter, N u credem ca, in tmbulzala din 23 Iauuariu, poporul sa firostit nurnele IUT Cuza, cact dupa scrisoarea din 23 Ianuarie adresala Steler DUnUI'eJ, se poate sustinea eft 11Icl'Ui nu se Inllmpla, de oare ce o lmprejurare alll de rusamuatoaro IHl ar f putut f trecula ell vetlerea de scriilorul acelet scrisort. ApOI 0 alta scrisoare din Bucureslr, tot din 23 Ianuarie, adresata

un second

Arte si docnmente pl'ivitoare la 'istoria Rena~tel'e~ ROIni'i,niet, IV, Buc, 1889, p, 132: "Que Ia eapitale Jassy courrnit Ie risque de devenir

38. Ccesiia zilei, Ia!?l, 1856, dupa traducerea HarIeou."

fraucezn

publicala

in

ALEGEREA

LUI CUZA

49

ziarulut "Patria" din Iasr, spune ca: ,,t<lranir au sa vie de la toate judetele, sa ceara de la adunare, sa se . aleaga Golescu ca domn; cl1 de nu va face aceasta, et larauit au sa ajunga robir cioeoilor".39 Nicr In aceasla scrisoare nu se pomeneste, nict prin un cuvint de alegerea lUI Cuza, ci numele ce era pus inainte de partida noua, era acel al lut Golescu. In preziua alegeref insa, in sara de 23 Ianuarie, la 0 Inlrunire a partidulu: national tinuta la otelul Concordia, se pune pe tapel chesliunea "daea nu ar fi bine, spre a se lnlatura uenorocirea unut conflict tnlre oslire si popor ce era aproape sa se tnttm pIe in ziua areca, en membrit partizet nationals sa se retraga din adunare : dar aceasta tot nu asigura pe deplin lnlaturarea lupter fratricide: "Trebuia ca san oamenit Iiberalt sa stee spectatorl pasivt la retnloarcerea trecutului, sau sa se retruga onorahil in numele unui principia, insa lastnd posibilitatea razhoiulut civil". Atuuci principele Dimitrie Ghica rosti peutru prima oara ideea hranita III ascuns In mintea celor maT multi, ca sa se faca unirea Principatelor, proclannnd pe colonelul Cuza de domn si in Tara Hornaneasca" .40 "Cel:1teniI Boerescu, Bozianu si altii sarin) indata si snstinura cu ardoare ideea principelut. Convictiunea se forma inte si consimtimiutul deveni unanim. Se hota ri tinerea secretulut pana a doua zi dimiueata, crud trebuea sa se Intaleaga asupra modului de n proceda.Ta fuceren propuneret III adunare. La 8 oare depulatit nntionulistt se tntrunira din non la Concordia ~i hotartra sa faca
39. Reprudusa ill Acte fji docuinenie pri oiioo.re lo. Renasierea. Romibziel, Fill, p. !JS:i. 40. Dllpii 0 srr-isoare din llMal't 18,')9, a generululul B. Vliidoianu, ad1't'sal<l lUI NeculaI Bl.rrernberg, (veZl Bssai sur les instituiion« de Io. Iiounuinie pnr N. Blnrembcrg Bucarest, 1886, p. 314), eel inlar care ar fi propus acenstn idee fusese Cesar Bolliac care 0 «omunieuse lUI Alexunrlru Ghica, fostul domn 111Muuteuiet.
4,

rSTORrA

ROMiNILOR

propunerea tntat til scrlintn secreta si, daca ea uu ar trece, natioualistii sa se relraga. Cu aceasla holarlre se dusera ella adunare pe la 10 oare, Cind Boerescu propuse, la cltt-va depulatt din majoritate, :;;e· dinta secreta, unde trebuia sa le desvaleasca mijlocul de trnpaciuire, tn numele uuut act de patriotismu, cu totit primira, fiind ca emu si el In 0 grea situatie. Intratr in camera secreta, Boerescu se scula si propuse, Inlro cuvlntare plina de lnfoeare, unirea prin alegerea colonelulut Cuza de dornn si in Tara Romaueasca. Doctorul Arsachi, unul din membrit drepIet, tnlrerupse pe orator, araund ca sunl :;;i. alte state care au un singur cap, de si doua administratif deosebite, precum sunt Svedia si Norvegia. Aceasla intrerupere dadu si mal mare Ininima re lUI Boerescu. Un entuziasmu d::: uedescris cuprinse pe totI deputatit din stinga ~i din dreapta ; cei mal multr tncepura a pling e. Mitropolitul ceru Crucea si Evanghelia : dar pana sa i 1e aduca, pronunta juramlntul, pliugiud si el tnaintea icoanei Sf. Treirru. Tot' deputafit strigara ".imam" si subsemnara actuI. E~itIin sedinta publica, votara cu totit penlru colonelul Cuza care fu ales eu unauimitatea glasurilor". 41 Psicologiceste, acest entuziasmu este explicabil prin predispunerea spiritelor a primi propunerea, In urrna presiuuet poporane ee apasa asupra adunarer in viderea alegeret dornuulur Moldover, predispunere ca re dadu putinla unet izbucnirr a instinctulut de censer41. Helatia asupra celor Intuuplate, vezt in Naiionoiul, 3 Ianuarie 1860, Compo Ibidem 25 Iauuarie 185\) si Rominul 23 Iulie 1859. ConsB1'~atorul protjresist, 15 Ianuarie 18(;0, ~spune, l'~ Cuza fusese propus ehiar in adunarc tu ziua de 23 Ianuarie: dar eli .<1 lur candldaturn cazuse atuner si ell a reusil a doua zi, 24 Ilind eli partidul drcptet a primit-o. Aceasla ne pareputin Jlrohahil; fiind-ca nu ar n Indrazuit au respinge, fata eu [iuuta ameniutatoare a poporulut din. aeea zi, dud era cit pe ee sa se verse singe jntre ostire si popor. Vezr ,?i expunerea arnanunttta in. raportnlTut Bedard citat de mal multo 01"1.

ALEGEREA

LUI

CUZA

51

prin pasiunile si iuterescle personale, pentru a apara interesul cornun. Era unul din rarele ~i scurtele moments, In care natura lnabusa glasul individualitatilor, pentru a apara
existenta
speciet. se faelise numat tit in senz negativ, de a nu se alege vre lin reprezenlant al formatiunilor trecutului, in ziua de 24 iea lin caracter pozitiv, acel de a se alege alesul Moldovei. Secretul hotarrt de partidul national in intrunirea de la Concordia din sara de 23, nu putuse fi tinut, si ideea de a propune alegerea domnitorulut Moldovet S8 raspindise ca fulgerul in poporul bucurestean, in starea de supraexcitare in care se afla, In adevar "toata noaptea aceea de 23 spre 24 Ianuarie se petrecu in un neastlmpar, alit din partea poporulut (·it ~i din a guvernulur, Toata ostirea de cavalerieei infanlerie urnbla In palrule pe podurt ; dar tot deodata bande de sute de oament se inerucisau cu patrulele. Se zicea ca in acea sara, poporul sa se fi Iutales eu oslirea, ca nict Intr'un caz singe sa nu se verse". 42 Tot asa spune si scrisoarea din Bucureslt din 23 Ianuarie catra Pat ria, ca J,peste noapte tot poporul era in miscare". 43 Clnd poporul se ad una in ziua alegeret la M ilropolie, el veni eu gindul hotartt de a cere alegerea lUI Cuza de domn al Munteniet. Aceasta se vede din mal multe izvoare. Ai?H Bolliae spune tn Reforma CA. politia ar fi vrut sa bata pe aeel ce, la 24 Ianuarie 1859, strigan pe dealul Milropoliet : "sa lraiasca Cuza ' 44; iar Tribuna romina arata ca "presiunea

vare a neamulut

ce-st facea drum

Presiuneu

poporana

care in ziua precedenta

42. Hevista politica, a auulut 1859, in Iieoisio. p,74. 43. Vezl mal sus, nota 39. 44. Reiormo. 24 Ianuarie 1859.

Carpa~Uor,

1860, I,

ISTORIA

ROMiNILOR

poporaua a creat pe domnul Principatelor-Unite. 45 Bolintineanu spune de asemene ca "poporul capitalet MuntenieI manifesla ideea in favoarea Uniret tarilor rorntne, prin alegerea dornnitorulut MoldovelU: 46 Valentineanu arata chiar ca "se luase hotarlrea de comitetul unionist, ca indata ce conservatorit sau alhit din camera ar persisla in alegerea Iut BibescuVoda, poporul din curtea Mitropoliei, unit cu poporul din Filarel, sa navaleasca in camera ~i sa-l si-leasca a proclama ales pe alesul Moldovet", 47 Cogalniceanu adaoge ca, "in ziua de 24 Ianuarie 1859, pozitiunea deputatilor, fiind arnenintatr de cutile, era fa in acea zi, pentru ace} ce nu voiau sa asculle de glasu! natiunel" ,48 In sftrsit raportul lut Beclard consul frances in Bucuresu, spune: "Strigatul, sa traiasca principele Cuza a fost adese on repetat de multimea care, retinuta pana atuuct in afar a de zid, veni in curind sa iee parte 13 aceasla manifestatie improvizata" ,49 Daca se ex plica tnsa, din molivul aratat, alegerea lUI Alexandru Cuza in Muntenia, de catra ace} ce avean lnterese personale de a alege all domn, se Intelege tot asa de U~OI' si izbucnirea bucuriet partidulur unionist din arnhele tarI romine, clnd vazu in sflrsit realizat visul sao attt de scump, visul uniret. Toate zia rele timpulur : Sieaua Dumiirei, R01ninul~ Naiionalul, salula aceasta-alegere ca eel mal mare eveuemeut politic din viata poporulut rorntn, ~i faptul, ca dornuul moldovau fusese ales in Muntenia, pu45. Triou n a. romina. 29 Nocmvrie 1859. 46. Ffata lu'i Ouza- Vodit, p. 1.5. 47. Aleqerea, deironarca Iji inmorminiarea lut Cuea- Vodit. Bueurestr, 1898. p. 10. 48. Sediutn din 7 Fevruurie, 1864. Moniiorul Oficial, 24 Fevruarie 1864 suplement, 49. Acte Iji documenie, IX, p. 276.

ALEGEREA

LUI

CUZA

5"

i)

tea fi cu drept cuvtnt privit, cum spunea Golescu, in proclamatiunea sa "ea cea mar mare dovada de dragoste si de tncredere data fratilor uostri din Moldova II. 50 Motive rationale pe linga lnflacararea patriotica, explica de alta parte bucuria uuiouistilor moldovent, cmd i:;;1 vazura visul realizat. Cogalniceanu in cuvlntarea de salutare, rostita din partea adunarer moldovene In acea a tarer surorr, da pe fa~a pricinele maT adinct tare irnpingeau pe oameniI cugelatorr din Moldova a dori unirea cu Tara Romaneasca, cu toate jertfele ce ar-easla contopire era sa coste pe cea d'iutar: ,/fara Romaneasca este tntreaga, Moldova este sfisiata : partile eI cele mal frnrnoase au fost rupte: Moldova redusa in hotarele el, nu se poate apara nicI in contra navalitorilor, uict chiar in contra inriurilor straine : Moldova trebuie sa caute a se alipi catre sora sa. De aceea in Moldova, unirea nu este chestie de entuziasmu, ci de judecata, de logica ~i tntr'adevar, mare pulere trebuia sa aiba logica asupra minter Moldovenilor de sama de atunct, ;;i mal ales a locuilorilor din Ia~IJ clnd se stiea ca unirea va aduce stramutarea capitalet in Bucurestr ;;idecI caderea neaparata a centrulut moldovenesc, dupa cum N. Islrate 0 spusese Inca din 1856. Cogalniceanu chiar, in cuvintarea lUI din adunarea munteneasca, nu uita se atinga aceasta chesliune, de alt-fel atitde delicata. EI iea aminte ca nu poate sa ramina Iasul capitala tarilor unite i "cacl capitula MoldoveI e numat doua oare departe de hotar, si prin urrnare expusa a cadea tutr'o noapte in mlnile strainilor". Dar nu era vorba numar de absorbirea capitalet, ci si de acea a Intreget tarI in mal marele COI'P al taret surorr, Tot Cogalniceauu adaoge ca : "atunei cind atI ales pe alesul Moldover, d-voaslra n'att lual numaI pe dom/I.

50. Moniiorul Oficial al 'fat'eX Romane§U,

26Iannarie

J859.

54

ISTORIA

ROMiNILOR

nul er, ci atI luat toala Moldova. Inlreaga Moldova face parte de aeum lnainte din Tara Hornaneasca. 51 Aceasta imprejurare explica apot izbucnirea hucuriel in straturile poporului de jos din Bucureslr, prin a caruia ameniutart se lndepliuise alegerea, de oare ee el se aslepla Ia 0 sporire in daraverile lUI, din faplul uniret. Toale aceste partt din societatea romaneasca S8 hucurau si aveau de ce sa S8 bucure : parte silitr, parte din convingere, parte dill inleres. Dar pentru ce oare se arata lasul asa de voios, mal voios inca de cit ramasita taret ? Caci cum ne spune un contimpuran : "In Iasi bucuria izbucni puternica si neoprita : se tnlatura pentru un moment cu lolul din constiinta perspectiva decaderet orasulur ; entuziasmul era ne mal vazut, ne mal pomenit. Bora uniret se juca iarna, priu zapada, in futa otelulut Petrea Bacalu (asla-zt otelul Traian in plata Uniret), Din toate tinuturile Moldovet, din toate tlrgurile marl si rnic: veniau mil si mil de Ielegrame ; urarile nu S8 mal curmall tntre deputatii moldovem si muutent. Milropolitir, episcopir, vladicit faceau rugaciunr ca sa multumeasca lUI Duinnezeu ea dorintele lor, nnirea Prineipatelor, erau sa fie un fapt tmpliuit. 52 Cum sa se exulice aceasta bucurie, crud era aproape de orr-ce cugelare, ca scaunul tnrel trehuind sa fie stramutal in Bueurestt, Iasul era sa piarda pozitia lUI de pana acunia, si deer tott locuitoril lUI erau sa fie lovitr in ale lor interese ? Acest rurios fenomen psicologic se explica ~i el, daca ne amintim de puterea sugestiva, pe care uuele cuviute neintelese si nedefinile Ie pun in lucrare asupra minter noroadecial al ,/,arer Romane§lr. 4-Martie 1859.
51. Sedinta din 24- Fevruarle a adunarel rnuntene. J[onUorul ofi-

52. V. A. Forescu, Amintil't kiva din Iasr, XI, 1900, p. 260.

din viata IU1 Alexan(lrn

>

Cuza. Ar-

---~~-----

-----~----

ALEGEREA

LUf

CUZA
.~----.~--

...

---~

..

-..~~-

101'. ApOI imilatiunea oarba si necoustiuta venia in ajulorul aiuraret momeul ane, produse de magicul cuvint deunire. Videa poporul pc ceI mar de sus strigtnd, striga si el; iT vedea jucind, juca si el. De aicr rnsa se explica si repedea desinctnlare ee-l lovi pe totl ace! ce se prapadise de dragul unirer, clod vazura cum stramutarea capitalet 13 Bucuresti lovia ill Interesele 101'. Daca 31' fi fosl Inflacararea lot' izvorita din adiuca convingere, ca In capiteniile miscaret care suportara urrnarile uuirer, tara a carti, de sigur ca tot poporul ar fi urmat tot ast-feliu. Vom vedea tnsa
C2. nu a fost asa.

poporaua, odata in tarile rornrne. Peste intregr inainte de bariera, cl.,?lepta 0 multirne nesflrsila de popor. Calea Mogosoaet era Intesala de lurnea ce se suise pan a pe acoperemintele caselor. Careta dornuulut em dusa In triumt, si strigalele de bucurie ale iutregulut popor, unite cu sunetele muzicer ~i cu acele ale clopotelor, umpleau vazduhul. Insamnat Iucru era lnsa ca acesle aratarr nu erau nict cornandate, 111el impuse : ernu izhucnirea neoprita a simtimtutulur poporan, entuziasmul dus pana la delir al unet multirnr cuprinsa de tnciutare, pentru triumful dreptet sale cauze, "Dupa Tedeum, domnul Intra in Camera, unde Irehui sa jure. Mitropolitul H prezinla Regulamentul Organic spre a jura, dupa formula cuprinsa in el. Se rasptndi stirea (adevarata saunu), ca printul departase binisor aceasla carte, si zise ca juramintul era tnscris In inima lUI si ca-l va face pe de rost".53 In afara de unire, hucuria mar cuprinsese .inimele !,?i din cauza persoanet alese. Cuzanu facea parte
53. Nationalttl, 12 Fevruarie t 859.

Prirnirea

dornnulut If] Bucurestr fu 0 serhare precurn nu S8 mar vazuse, poate nict

ISTORlA

RorvriNILOR

dill nieI una din familiile acele din care RominiI se deprinsese a vedea esind pe domnitorir lor. Cuza AJ'a 9i el dintre boierr, rnsa din acer ce doreau zdrobirea boierimeI si tnlaturarea privilegiulur ; era un om nou, si de lucrurile noue tot deanna se leaga speraute si asteptart nedefinite, dar cu atlt mal pulernice si mal tmholditoare, cu cit ele, proiecltndu-se in neeunoseut, pot pe aripele inchipuir er sa iee formele cele mal ademenitoare. Dupa Conventia de Paris, tarile romine trehuiau sa trnhrace 0 haina nepurtala pana atuncr: trebuia sa se tntroduca in locul sislernulut deosebirilor de rang, acel al meritulut; In locul privilegiuluI, egalitatea ; In locul rncalusarer, libertatea; in 10 cui arbitrarulut, dreptatea : si poporul care suferise pana atune] toate relele unei start apasatoare se astepia sa rasufle de 8_cum inaiute. Domnul ales In Moldova tmpartasia toemal aceste principir, dupa cum 0 dovedise inceputurile lUI tnainte de domnie. Poporul putea deer spera de la el 0 aplicare sincera a noulm regitn. Domnul ~i spunea, In proclamatia sa din 8 Fevruarie din Bucurestt, ca "toate slaruiutele sale VOl' avea de \inta desvollarea nouelor inslitutit ce ni le-a recunoscul Europa, ~i adevarata si temeinica punere in lucrare a reforrnelor ee sunt menite a Introduce In societatea noastra marele principit ale societatcr moderne".54 Izbtnda partidet nationale in ambele adunari 0 facu sa devina pentru moment, slaprna situatiei ~i 0 puse in fruntea trebilor.: In tot timpul cit tinu entuziasmul provocat prin tndoila alegere, oamenir partizet nationale sunl rnsarcinatt cu toate rnauifestarile de hncurie care, de si sub 0 forma oficiala, Inihracau din aceasta pricina, un caracter uepr efacut.
54. ~lVIonit. of. al ,[,{wei Rom .. 9 Febr. 1859.

-~-

ALEGEREA

LUI CUZA

In deputatiile mutuale ce-st trirnit arnbele adunan, spre a se felicita pentru mult fericitul eveniment, cuvlntul tl due: Cogalniceanu in Bucuresh, penlru Moldova ~i C. A. Rossetti In 1a:;;I, pentru Tara Romaneasca : lut Cogalniceanu l! raspunde in Bucurestt Vasile Boerescu, ia r In 1a~I lUI Rossetti 11raspunde tnsusr domnul. Intrlnd pe mtnile 101' acesle rostiri de bucurie, rnernbrit partizet nationale depasesc chiar, in primul moment de tnflararare, marginile tntalepciuner, ceea ee da loc la propunerr tot mal tndrazuete. A~a buna oara Cogalniceanu, in raspunsul la mesajul, prin care domnllorul tncunostiinta adunarea moldoveneasca despre alegerea sa de domn al Taret Rornanestt, cere de la domnitor "convocarea la Focsarn a carnerilor din amhele tarr," ceea ce nu tnsamna alta ceva, de cit 0 a dona si mal fa"ti~a calcare a Conventiet de Paris, dupa tea d'iutm, alegerea unui donmitor comun. Lascar Catargiu, pastrlndu-st singele rete, iea aminle ca "comisia tnsarcinata cu raspuusul la rnesaj ur fi depasit mandatul ce i se dad use. Ea trebuia sa pregateasca numai un raspuns la mesa], iar 1111sa propuna Intrunirea adunarilor la Focsant". Cogalniceanu recunoasle aceasta depasire, dar 0 scuzaza prin aceea, ca lucrase impins de patriotismu. Cu toata Intimpinarea lUI Catargiu si cu toate ca mar multi deputatt tmpartasiau feliul san de a videa, teama de a nu fi la maltimea momeutulut, face sa se voteze raspunsul in forma ce i-o daduse Cogalniceanu. Si mal pe fata se rosti aceasta idee, in raspunsul cntra adunarea rnuuteana, redactat tot de Cogaluiceanu : "Sa 11e lntllnirn la Foesant, zise el, unde puntud mlna In rntna, sa ne legarn attl de strrns in elt nicr chiar soarta cea mal ra sa nu ne Iwata desparti. La Focsant, la FOe~a111 dar,
5·5. ~e!linta din 28 Ian, Ivlonit. oj: al lYIoldot'er, 7 Feb r. 1859.

58

ISTORIA

ROMiNILOR

~i acolo impreuua eu bine cuvtn+area Dumnezeulur parintilor nostri, sa sarbam marea sarbatoare a reinvieret Homaniet". 56 Dornnitorul II1Sa trehuia sa fie foarte hagator de sama si sa nu avte pulerile ce erau tndestul de lurhurate de faplul tndoiter alegert. Chiar atune] prjmise el 0 scrisoare de la Vasile Alexandri, pe care-l trimise la Paris pentru a ohlinea recunoasterea alegereI. Agentul dornnitorulur n spunea, ea ,,<1 fost bine primit de tmparatul si de marit demnilan at statulUI francez ; ca a fost tntrebat asupra mal muller amanuntinu priviloare la tudoita alegere ; asupra earaclerulut principelur ; asupra tarilor pe care e themat a domni, si ca toata lurnea a fost foarte multamita de raspunsurile IuT. At, putea dec} sa nadajduitr nu putin pe sprijinul Frantic) care va apara ell caldura faptul tudeplinit. Dar sa ne intelegem ; numal de tndoita alegere e vorba; nu de acele fapte pe care unele spirile tnaintale s'ar aderneui ale indeplini la Fo('~anl. Tot ee ar aduce none complicatiuur la situatia actuala, ort ce act al nostru care at' fi in afara de clauzele stipulate, ne ar fi fatal si at' compromite gray interesele nouslre, cact Frantia nu ne at' mal pulea npara" .57
56. Mowit. of. ol Moldove~ citat. Adresa cntra adunarea munteana in Mon, of. al '{'arez Iiom/inesti; 4 Martie 1859. 57. Serisoarea oriainala a lU1 V. Alexandl'i catra domniior, din 2.5 Fevr, 1859, dill Paris (Hirtiile Rossetti). Tot asa seriea ~i Negl'i eatra domniior '/1. Fevruarie 18.59 (Idem.) : "II serait opportun osons-nous (M. Catargi et moil dire, de s'arreter dans mon pays aux ehoses deja failes, sans en faire de nouvelles et aUendre la decision de la conference", Tot atunct, 19J, Fevrnarie. Wale1vski telegrufiazn lUI Place: "II est desirable que M. Coma precede avec une grande circonspection ; qu'il ne prenue aueune mesure hative et que son aUitude soit expectante. Toute autre conduite de sa part tendrait it entraver la r ealisationdes dispositions qui luisont fuvorablcs. La conference se reunira dans les premiers jours de Mars. On 1I0US reproche de trop nous immlscer dans II'S affaire" int erieures du pays. Je desh-e que vous evif iez avec soin de justifier co roproche". (Acte i?i documente cit., IX, p.289).

ALEGEREA

LUI CUZA

59

Mintile orbite de perspectiva realizarit visulut iubit, hanuiau domnitorulut retinerea, a careia motive el nu le putea da in public. Consulul Place ne spune, ca "a fost aclarnat un principia !?i nu un om si nu se poate astepla ca oamenit ce au ales pe Cuza, fara ca el sa fi facut ceva spre a 0 merita, sa-l lese sa se opreasca in nisle margin! care, in ochii lor, ar da aparenta unet tradart. ~ovairile lut au produs un ran efect, ~i multr sunt plecalt a atribui acesle sovairr, dorinter lUI de ast asigura pozitia lUI personala. S'ar pulea ca prea multa prudeuta din partes lUI sa faca mal mult ran de (·It 0 imprudenla cugetata, cacr ar putea da nustere la ruiscarr desordonate, prod use de 0 purtare, in care spiritul de partid nu ar videa de tit un calcul, Poate sa fie tot asa de primejdios a nu face nimic, pe cit si de a lucra ". Cu toate ca aceste hanueh erau cunoscute domuulul, el nu se lasa a fi tartt pe clina prapastioasa a pornirilor neprecugelate si se opuse la fapte pripite.I"

Intalesul alegeret indoite. Ce tntales avuse alegerea 1111 Cuza de dornu In ambele tari romlne ? Divanurile ad-hoc roslise dorinta uniret sub un principe strain. dorinta ce nu fusese prirnila de congresul de Paris. Tendinta dupa unire era insa fonrle rostita in amhele t::1I'1 si se mauifesla torrnat in indoita alegere a lUI Cuza, ce calcar daca nu litera, de sigur lnsa spiritul Conventiei, dar indruma cu indrazneala lndepliuirea dorintelor divanurilor act hOI', chiar in nolriva holartrei Europer, Alegerea lut Cuza de dOlllnitor in amhele tart romine trehuia sa bata calea pentru realizarea ~1areluI principin roslit de divanurile ad-hoc: unirea sub un principe SWa.irl.
58. Depesa p. 290. lUI Place .c. 1-ValelVski
2

OJ. Fevruarie

18')9. Acte cit.

60 ------------------

lSTORIA

ROlVIiNILOR

----

alegerea lUI Cuza de tot! oamede corpurile ccnstituite ale statulut si de tnsust dornnul ales. El trebuia sa fie nurnar 0 veriga care sa lege treculul de viilorul eel dorit : unirea desavirsita suh-un principe strain. Cogalniceanu, tnainte inca de alegerea din Moldova, tn ziua de 3 Ianuarie, facuse urrnatoarea propunere In adunarea aceleI t:1rI: "Cu toate ca Conventia de Paris n'a incuviintat dorinta, divanurilor ad-hoc, adu, narea priu un vot foarte lamurit sa arate Europer, ca not persistarn a voi unirea sub 0 dinastie straina. Afara de aceasla, nor avem sa numim un domn si cu dinsul se va naste si comiletul central din Focsanr. . Sa stie dinainle domnul ~i comitetul care sunt vointele acestet adunarr : sa nu uite domnul uic: odata ca, ales de deputatii natier, penlru ca totul nu era inca pregatit spre a face unirea, el irebue sa considere ca cea mat sacra a sa datorie a grabi faptuirea aceslet unirt, pentru ca ziua cea mal frumoasa a domniet sale va fi aceea cind se va cohort de pe tron, dupa ce va fi pus cea de pe urrna piatra la edificiu". Propunerea lUI Cogalniceanu se voteaza de adunare in ziua de 5 Ianuarie, lnainte de a procede la alegerea domuulut. Mal mult inca. Ctteva zile dupa alegerea lUI Alexandru Cuza de domn in Moldova, adunarea se rasglndeste si voeste sa voteze o propunere, ca sa se proceada la unirea desavtrsita suh uu principe strain; sa se constitue in arnbele tarT cite un guvern provizoriu care ambele sa se intruneasca in FOC!?allT, pentru a prorlama unirea efecliva cu principele strain. Consulul Place tnsa intrebat asupra acestei motium, de si nu avea nict 0 instructie de la curtea lur, sfatuesle pe depulatr sa nu 0 Infato~eze, sfat de care eI asculta. Place arala in depesa lUI, ca dornnitorul i aratase parerile lUI de ran, ca adunarea nu luase aceasta initiativa, si el

nit cu vaza ar tirnpulur,

Asa si fu privita

ALEGEREA

LUI CUZA

6f

eli este gata a se cohort de pe Iron, Indata ce tara ar vroi sa faca unirea cu uu priucipestrain. Stiu, adaoge consulul, ea pulerea are rnulle tarmece si eil ar trebui sa asteplam ca :5a fi gustal din e!e colouelul Cuza, spre a sti care i vor fi atuuct dispczitiile. Tolust el are caracterul deslul de straniu ;;i un Iel de filosofie care ponte [ace sa se admita ca se va tinea de cuvtnt, la caz de inttrnplare. (( Parerea rostita catra consulul francez din 1<1;;1, domnilorul Moldovet 0 repeta, in scrisoarea din 14 Ianuarie, catra tmparatul Fraucejilor, unde spune intre altele, ca ),~tiea bine ca Mnieslateu Sa, In tualla .sa huna vointa catre not, ar fi voit sa fuca mat mult ; nu a atirnal d« dtnsul ca uuirea desavtvsita a Moldovet cu Munteuia sub oclrmuirea unur principe strain sa f venit a asigura penlru tot deanna soarta acestor frumoase tan;'. 59 Dupa alegerea lUI Alexaudru loan I si ca domn al TareI Romanesti, in mijlocirea adresata de el puterilor garanle, alesul arnbelor t<lrl SUrOI'! spline, In senzul propuneret lUI Cogalniceanu, ca "sufragiile unanime ale tarilor tmr permit astazt a f organul lor, si dar nu voesc a perde nict un moment, fara sa viu a far-e 0 suprema chernare la magnanimitatea marilor puterr care ne-au dat pana aeuma uttlea dovezr de inleres. Iulemeiudu-ma pe votul adunarilor ad-hoc, rostit din noli de uduuarea Moldover, in sediula din 5 Ianuarie, constatez Inca odata ca tara a cerul unirea cu un print strain. Cit penlru mine personal, am luerat tot deanna la succesul acestet combinarr, si ulegerea mea Ill! a putut sa-tnt schimbe convingerile de mal tnainte. Lipsit de ambitie
59. Monii. of, al Moldooei, 25 i?i 28 Ian. 1859. Motiunea e reprodusa de Place, in depesa lui catrn Wale1Vsky din "/12 Ianuarie 1859 in Acte §i clocumente, IX. p, 242. Scrisourea domuitorulul catra Napoleon, Ibidem, p. 250.

11111 declara

ISTORIA

ROlVliNILOR

nu prin leafa lunara, ci prin 0 recornpensa nationala, daca-st VOl' fi tudeplinit misiunea de a lucra pentru realizarea unirer. Intre argurneutele care motivau aceasta propunere, Cogalniceanu iutroduce ;;i pe acesta: "e '1 natia romtna vede mtntuirea si fericirea et numat in unirea principatelor sub un principe strain; eft alegerea uuur domu peutru ambele tart n'a fost declt 0 noua ~i snblima protestare ill favoarea uniret : ca inaltimea sa Alexandru loan I, prin
nota sa circulara adresata puterilor garante, s'a de-

personal a, :;;i ne dorind alta de cit binele taret mele, asa preeum ea 11 tntalege si ll cere, nu am trebuinta de a declara, ca vol f tot deanna gata de a mil tntoarce la viata privata, si ca nu vot considera retragerea mea ca un sacrificiO, daca soarta Romrnilor va f hotarita in conforrnitate eu dorintn ce a exprimat-o natia tutreaca". La cetirea acestut act In sinul adunarer, tott deputatit se sculara in picioare si salutara cu de tret on repetate urarr: "Sa traiasca Alexandiu loan I; sa traiasra Romania (1,60 Ca pentru a leg a si mal mull pe domnitor de fagaduinta forrnala ce 0 fscuse, Cogalniceanu revine indirect asupra aceleiasi chestium, in sedinta din 24 Martie. sub miuisterul nn loan Ghiea, cu prllejul motivaret uuur arneudament, prin care propunea (':1 reo trihuirea membrilor comisiunet centrale sa se faca,

nirea principatelor sub un principe strain, arattnd ca nurnat In aceasla un ire tara j~T vede fericirea ~i fagaduind a sprijini aceasta eauza nationals innintea marelui areopag european" ,61 Esle deer bine stabilit ca alegerea lUI Alexandru
60, ]}[onit. of, al Moldove1:, 5 Febr. 1859, 1\1, Proeesul verbal al §ed, din 22 Mal,tie in Manit, vel, 31 Martie 1859. of. ol Moldo-

clarat reprezentanlul

dorintelor

Romtnilor pentru u·

ALEGEREA

LUI CUZA

63

Cuza de domn in ambele tarI romtne se facuse numu: en 0 punle de trecere cat!'a uuirea desavtrsita .suh 1111 ~~rineip8 strain.62

Alegeren lUI Alexandru loan I ~i putertle Europet. Creatiuneu Conveutiet de Paris, Principagreu In voiuta europeana, prin acrealizat de lndoita alegere a lUI \~oda-Cuza. Din fericire pentru ele, situatia politica a statelor tare conduceau mersul trebilor europene, era favorabila nazuintclor romtne. Anume Frantia, putere tnaltata in capul Europer, prin razboiul CrimeeT, era plecata a sprijini indoita alegere, ca una ce corespundea parerilor sustinute de ea mea in eongresul de Paris asupra uniret tar ilor romlue, ba chiar sub un principe strain. Alexandru loan I, indata dupa alegerea din Tara Rornaneasca, trimite pe Vasile Alexandri la trnparatul Napoleon. Dupa l'e in audienta de la minislrul ,Yalewsky (Februarie 1859), acesta se tinu cam in rez erva, si-r raspuuse ca. totul atlrna de rrnparatul in ceca ce priveste sprijiuirea indoiteI:-!.legerl, triuiisul dornnulut rorntu este prirnit chiar a doua zi de capul stululut francez, ell toate ca Walewsky Ii spusese ca, din cauza mullelor ocupati: ale tmpara'tulur, nu va putea fi primit de cit peste 15 zile. Alexaudri, tntalegrud din aceasta graha de a-t tncuv iinta audienta, til unparatul era hiue dispus pentru Romtnr, se duse la palat cu curaj si tntr'o prea iuleresanta convorhire, pe care a raportat-o , cere si ohtiue de la imparatul Francejilor tncurajarile cele

tul eel tnsarnuat

tele- Unite,

lovise

62. Vom vedea, mal tlrziti, dad! Cuza se giudea a zaduintil si a inlemeia dinastia Cuza in Romlnia noll <~UI1l i se bauueste de unit. Vezl huua oara d. Dim. .roduccrea la 3D de ant de dommie at RefJel1.t't Carol, .p. XJl!.!?i XIV.
<

calca aceasta facoustiluita. dupa A. Sturza In inBucuresti, 1897,

"

ISTORIA

ROMiN1LOR

mat marl. Napoleon Ielicileaza pe Homiur pentru Intaleapta tale pe care an apucal si asigura pe Alexandri de tot sprijinul ~i huna vointn lUI; daruesle tinerei ostirt romine 10,000 de push si doun haterit de tUI1Ul'l; Iagadueste sprijinul pentru realizarea unur trnprurnut de 12,000,000 de frnucr, precurn si invoirea de a prirni cltt-vu ofiteri romun in scoalele din St-Cyr si Metz, ba chiar aulorizarea de a infiinta 0 decoratie rornaueasca : prilmeste in sftrsit stabilirea uuel agcnlii oficioase a Priucipatelor-Unite la Paris.?" Alexandri.tneurajat prin aceste semne nelndoelnice de huua vointa, mdrazneste a tncerca pe unparutul asupra proclarnaret uuirer desavtrsite. Napoleon lnsa tt spune ca aceasta nu ar f tntalept ; caci ar fi 0 lovire fatisa in Conventie, pe crnd alegerea indoila a fost nurnar folosirea de 0 stipulafie nehotartta : sfatuesle dar ca RominiI sa nu fuca acest pas, ci sa caute a se rceomanda Europer, prin int,)lepeiunea reforrnelor din launtru, precum s'au recomaudat prin patriotismul de care au dat dovada. "Pl'egfHiti·va, sftrsesle tmperalul, nu a silui evenemeutele, ci a va folosi de cursul 101"1.64 Diutre celelalle ~ese puteri, tret eran bine voitoare Romtnilor f;li tret protivnlce. Cele bine voitoare erau Prusia, Sardinia si Rusia; cele doua dinlar din motive partieulare, ele tnsile umbllnd dupa unire si rotunzirea teritoriilor lor. Rusin, din cauza doriuter er, pe de 0 parte de a slabi pe Turct, Intnrind pe RominI; apo: spre a lovi in
63). In copia uuet scrisort nesubsemnate (Hirtiile Rossetti) cel im : "ce projet d'une agence permansnte 1\ Paris na elc presents aux deux assemhlees qu'a la suite de 101prom esse que Sa Majest.e a bien vouIII transmettre it son altesse pal' I'iulermedinire de M. V. Alexandri, envoye I'annee passee en mission". [Scrisoarea este din 1860). 54-. Extras din Isioria misiilor mele potiiice. Napoleon Ill; irei audier1te la »oiatu; Tuileriilor, de V. Alexandri, Convorbirt Liiernre; XfI, 1878. p. 41. Compo Bam.berger (I. c. mat SllS nota 23) p. 324.

ALEGEREA

LUI

CUZA

65,

Austria, nerecunoscatoarea or dusmana : in sftrsit tinzind a spori inriurirea eI in tarile rornlne, prin sprijinirea unet dorintt rnanifestate de totI Homlnir.:" Puterile protivnice alegeret indoite erau acele ceo combatuse si manifestarea dorintet de unire in divanurile ad-hoc: Turcia, Austria ~i Anglia. Aceasta din urrna lnsa lasase mult din tudaratnicia cu care cornbatuse ideea uuirer ~i se pleca pe· calea de a se ajunge in politic a cu Frantia, din cauza intereselor ce 0 Iegau pe atuncea strtns de aceasta tara. Anume Anglin fusese slahita prin prirnejdioasa rascoala a Cipailor din India, rascoala ce se sfirsise tocmal pe cind Alexandru Cuza 5e alegea in ambele tar) romiue (Ianuarie 1859). Se mat afla Anglia aliata cu Fruntia III rasboiul ell China, rashoiu care luase sfrrsit prin tratatul de la Tien-Tsin din 1858;. dar llU fusese pe deplin limpezil, din pricina opuueret Chinejilor la ratificarea acestui tratat, ceea ce facea sa 5e prevada r etnceperea razboiulut (lucru ce se ~I intlmpla in 1860).66 In asemenea tmprejurarr, Intalegem cum de Anglia parasia prea strtnsa eI legatura cu Austria si cu Turcia, in ehestiunea Priucipatelor, si se apropia de politica franceza. Acesle nnprejurart explica, cum de Alexandri izhutesle in destul de usor a convinge pe lordul Malmesbury, despre dreptatea cauzel Rorntnilor. Ministrul englez tncepuse prin a primi foarte rece pe trimisul domnulut rornin . iI repeta de mal multe 01'1,. ca scrisoarea pe care i-o adusese, 0 pritneste numat ca veuita de la colonelul Cuza, Intru crt Insusirea luI de domn al Priucipatelor-Unite nu era inca recunoscuta : muslra apor in destul de aspru pe Alexandri, pentru cele tnlunplate in Principate; pentru
65. Em. Kretzulesco, La Iioumomie, Paris, 1859, p. 42. 66. Lavisse et Rambaud, Histoire generale, Xl, p. 651 ~i 678.

ISTORIA

ROM'INILOR

Iovitura data, prin tndoita alegere, integritater tmparatiet otomane, tncheind ca Anglia nu e dispusa a recunoasle pe Cuza de domn al ambelor provincit. Alexandri tnsa apara cu mult a ghibacie interesele Rominllor, aratind cum la 1821, 1828 ~i la 1848 tot-deanna Horntnit tinuse eu Turcit si nu cu Rusir ; apoi el atinge interesele materiale ale Angliel, amintind ca, in timpul foametel din Irlanda, Anglia se ajulase foarte mult cu grtnele romlue : in sflrsit ca alegerea indoita era neaparala prosperitatet poporu[UI rorntn si neoprita de Conventia de Paris. In vorbele preschimbate in urrna, rninistrul englez se arata din ce i~) ce mal blind si mal bine voitor, ~i ctnd Alexandri se scula pentru a-sr lua ziua buna, Malmesbury iT spuse ca de acum Inainte nu va mal numi pe Cuza de cit principele Cuza : de un de se vede, ca tinuta atrt de apriga de la inceput a ministrulur englez, em calculata numar pentru a face efed.67 Anglia deer nil opuse 0 irnpolrivire serioaza la recunoasterea tndoitei alegerI a lul Alexaridru Cuza. Din potriva, Turcia si cu Austria erau dusmauile statornice ale Hornlnilor ~i nu puteau primi, din cauze mull mal admcr, tntarirea acestui popor si COIlsolidarea statului sao. Aceste doua imperil erau protivnicele flresh ale orr caret desvollarr si mtarirt nationale ale poporulut romtn, de oare ce erau alcatuite din 0 multime unpestritata de popoare, peste care nu puleau domni de cit atunct, cind viata 10l' nationala ar fi fost rnabusila. Ele erau deer de la sine .aliate, tntru a se improtivi dorinter Horntnilor, de a trai 0 viata mal libera si mal vrednica de oament" ., Turcia se temea, til intarirea poporulut romtn sa nu-l. dura la desfacerea lut de imparatia otomana : iar

67. Extract din isioria misiilor mele poliiice. Misi« mea la Lonslrn, de V. Alexandri, Con oorbiri Lite rare, XII, 1878, p. 85, 68, Austria in Princip ateie Duniirene, Bueurestr 185\), p. (t

ALEGEREA

LUI CUZA

67

Austria cil Intremarea lUI sa nu devina un centru de atragere pentru Rominit din Transilvania'", pe llnga ca aceasta tntreinare ar fi stinghirit exploatarea economica, proiectata pe 0 larga scara de Austria, In Principatele dunarene. Dar nict Turcia, nicr Austria, nu puleau Intreprinde nimic all ceva de cit protestari contra alegerel dornnitorulur comun. Austria era pe puntul de 1:1 Int1'3 in razboiu cu Frantia, din cauza chestiunet italiene ; iar Turcia izolata nu putea indrazni nimic. veche simpatie de rasa unia pe Napoleon cu Italienit, Ceea ce lnsa tl hotart sa intervina in favoarea lor si in contra regimulut asupritor austriac, fura atentatele necontenite, pe care patriotir italient le indreptan in contra lUI, mal ales acel al lUI Orsini. In tntelegerea lUI Napoleon cu Cavour la Plornhieres (30 Iuliu 1858), se stabilise bazele cooperarer Frantier la eliberarea Italiei de Austriaci. Napoleon sa ajute Italienilor la cucerirca Lombardiei ~i a Venetiet, iar ItalieniI sa cedeze Frantiet Sa voia ~i poate si cornitatul Niser. Napoleon, pentru a izbuti mal usor, voia sa rncurce in acelas timp pe Austria si in Orient; dar penlru aceasta trebuia slabita ~i Turcia, pe care cu toate aceste, cu cttrva am tnainte, Franti<i 0 aparase. Napoleon sustine deer si in Peninsula Balcanilor principiul san favorit, acel al nationalitatilor, rncurajtnd pe M unlenegrent in rascoala lor contra Turcilor, pe care el n bat Itt Grahovo (1~ MaT t858). Chesliunea nouelor hotare ale Muntenegrului 5e limpezeste dupa placul cabinetelor din Paris ~i Petersburg, spre marea desplacere a celui din Viena.

69. De aeeea in tot tirnpul domuiei sale, Alexandru loan I este statornic dusmanit de Austria. L'Opinioa naiionale spuue in 2 Fevruarie 1865, ceea ce se poate aplica la iuu-caga dornnie a lUI Alexandru loan I, ea : .J'Autriehe a tout interet a sonstraire les Houmains de 'I'ran.sylvanie qui ne passenl [amais la frontiere sans dire je vais au pay.~ -it la contagion et (\ I'exemple:'.

68

ISTORIA

ROMiNILOR

Tot pe aluncea Frantia ~i Rusia sustin pe Milo-? Obrenovici la tronul Serbiet. si Scupcina silesle pe partiznnul Austriel, Karagheorghevicr, sa abdice (24Decemvrie 1858) iar Milos este ales. Austria vra sa. inlervina .cu arrnele : dar esle oprita de Frantia ~i de Rusin, in virtu lea tratatulut de Paris. Alegerea lUI Milos, este ratificata 11e Sultanul in 12 Ianuarie 1859. Citeva zile dupa areea, Cuza este ales si in Muntenia (24- Ianuarie). Politica austriaca este \inuU in sah pe Dunare, ~i Orientul se umplea de amenintare pentru curtea vieneza, tocmal in momentul ctnd cauza italian a trebuia s' 0 nevoiasca a tntoarce catre Occident toata luarea e[ aminte si to ate ale ct putert". 70 Napoleon avea dect interes a sprijini planul Romlnilor, nu nurnat din principiu, en partizan al nationalitatilor, ci Inca ~i pentru a lncurca pe Austria. De aceea in cuvtntarea de deschidere a corpurilor legiuitoare din 8 Fevr. (27 Ian.] 1859, reflectind asupra celor petrecute in alcaluirea Conventiei de Paris, Napoleon spune, ca "guvernul vienez si al meu, 0 zic cu parere de ran, s'au gasit In desacord asupra chestiilor principale,:,?l a trebuit un spirit de lmpaciuire, spre a se ajunge la deslegarea lor. Ast-feliu spre exemplu, nu s'a putut sflrsi reconstituirea Principatelor romtne, fara numeroase greutati care all marginit mult deplina satisfacere a legiuitelor lor dorintt, si daca ne-ar tntreba cine-va ce interes are Frantia in acele tinulurr indepartate, udate de Dunarea, as raspunde, ca interesul Frantiet este prelutindene, uncle e yorba de a sustinea 0 cauza dreapla si civilizatoare".71
.!I ., ~

70. Debidour, Hisioire diplom.atique de l' Europe, Paris If, 11:;91, p, 183. Compo Lav isse et Hambaud, Hisioire generale XT, p. 267 si 518, 71. Moniieur Unieersel, 8 Fevrier 1859.

ALEGEREA

LUI

CUZA

69

Pentru susliuerea Rominilor era sa luereze mult si Rusia care se afla in armonie de vidert cu Frantia. Rusia concentrase trupe numeroase la hotarele Galitiet, si ziarele rusestt atacau cu violenta polilica a ustriaca. Gazeta de Augsburg spunea ('a." lovirile suferite de Austria in ehestia SerbieI si a Principatelor sunt pricinuile plCtI mult prin turiurirea Rusiel dectt prin aeea a Frantiet". 72 Ziarele austriace care, la tnceput, nu contineau nict un cuvtnt asupra alegeret dornnilorulut romln, venind la ordinea zilet adunarea unet conferintt la Paris, spre a se rosti asupra aeesteI alegert, lncep a da glas. In Oesierreichische Zeitung, 0 corespondents din Paris arala ca: "guvernlll francez este hotartt a apara ell toata energia alegerea lut Cuza si prin urrnare desavarsita unire. Husia este fireste de aceeast parere, fiind ca Principatele ca si Serbia au sa ajunga Piemontul eI. 01'1 si CUll] aceasla chesliune cuprinde mugurul un or marl evenemenle". 73 Aceste marl evenemente nu puteau nict intr'un caz sa fie 0 intervenire armata in Principate. Intr'adevar cum spune prea bine loan Alexandri, agentul Principatelor-Unite la Paris: "Daca s'ar anula alegerea lUI Cuza si s'ar ordona 0 alta, adunarea munteana ar realege pe acelas domu, si daca s'ar convoca aIte adunart, acesle ar sustinea inca cu mal mare pulere principiul dornnitorulur comun, ne mal fiind ele acuma sub presiunea caimacarnilor. Data ar fi sa se impuna domnul de vre-o putere, s'ar calc a inca mal mult Conventia, de cum a calcat'o Romtnh". 74 ApoI este de observal ca 0 asernene impunere nu s'ar fi putut race de ell manu militari, si 0 executie militara, conform Conventiet, nu era tnvoita de cit din
Augsburg reprodusa de Rominul, 7 Februarie 1859. 73. Reprodusa de R{)minul, 10 Fevruarie 1859. 74. Memoriul lUI loan Alexandri din 4 (16) Fevruarie 1859 reprodus de A. Papadopol-Calimah, Scrierii diverse, (manuscript in Acade-

72. Goeeio: de

70

ISTORIA

ROMiNILOR

comunul consimtimtnl a1 tuturor puterilor, consimtimint absolut cu nepulinta de obtinut, in starea de atunct a politicet europene. Cit despre 0 intervenire naprasnica a Austriel, ea era tnlaturata, din cauza relatiilor el cu Frantia In chestia italians. Turcia nu putea nict ea interveni, din cauza Rusiet care avea mlnele libere, de ctnd Austria se tndusmanise cu Frantia. Prin urrnare confirmarea alegeret lUI Cuza era asigurata, si aceasla se si prevedea cu destula patrundere de organele rornanesh ale timpuluI: Rominul, Sieaua Dusuirei, etc. Cum se auzise in Constantinopole despre lndoita alegere a lUI Alexandru Cuza, Poarta trirnisese puterilor garante un memorandum care sflrsia, "aratind primejdia ce ar izvori pentru Europa, daca puterile nu ar mantinea hotaririle lor. Consecventa starer actuale de lucrurt va fi chernarea ambelor adunart la Focsanr, mtocmirea unut guvern central unionist in Bucuresh ~i desavarsita tnfiintare a uniret, Agitarea ~i anarhia an ajuns la un grad asa de malt, ructl daca Europa nu va mijloci pentru restabilirea ordinet, peste putin va izbucni un razboiu civil, al caruia trista urmare va fi darapanarea nu numat a acestor tal'! ci a staturilor vecine". 75 Puterile hotartra con vocarea unet conforintt, spre a cerceta indoita alegere. Austria pana tntrattta dusmania alegerea Iut Cuza, tnctt prin ziarele el, mergea pana a sustinea 0 polilica, pe rare 0 crezuse clndmia rorntna], p. 10 ;;?i urm. L' Autriche ei le pt'ince roumain Paris, 1859, p. 24 aduce aeeleast argumente; "Mais Ies deux assernblees ne consentant pas a se d ejuger et nommant de nouveau Ie memo prince. casserait-on Ies assemhlees ? Et si Ie corps electoral acclamait Ies memes deputes, casserait-on Ie COl'pS electoral? II fuudrait done gouverner Ie pays dictatorialement ! Mais qui auralt Ia dictature? Un pacha lure ou un Feldmarechal autrichien ?". 75. Bominul, \) Aprilie 181:i9. Compo Interpelarea lordulut Fttz-Cerald in camera engleza, reprodusa de Rominul,3 Martie 1859.

ALEGEREA

LUI

CUZA

71

va mal primejdioasn tnca inlereselor sale: tnaltarea unut principe strain pe tronul Principutelor-Uuite.?" Pornirile dusmanestr ale puterilor protivnice unireI erau tnsa alimentate si de intrigile din tarile romlne. Negri spune in 0 scrisoare din 14/26 Martie 1859 catre domuitor, ca "intl'igantiI :,?i ambitiosit, mal ales din Munteuia, s'au pus in carnpanie, spre a impiedeca izbutirea indoiter alegeri","? Se racise In curtud entuziasmul mourentan ce cuprinsese pe Irunlasii Taret Rornanestr, in ziua de 24 Ianuarie. Pe rind tnsa presa vieneza, notele turcesh si ill, trigile din lauulru cornbateau astfelin alegerea lul Cuza de domn comun al ambelor tan romlne, in camera engleza, deputatul Roebuck 0 sprijinea si tncuraja, spunind ca el iea 0 mare parte Ia sperantele Hornlnilor si asleapta ca er, in loc de afi sclavit diplomatiet europene, VOl' pastra propria lor demnitate si VOl' asigura ueatirnarea lor, fara concursul nimarut't.?" Turcia rnsa mal tnlrebuinta si alte mijloace, potrivite cu flrea er, pentru a scapa de amenintatoarea unire, persouificata aruma in alesul Homlnilor. Ea pregatea doue tabere, una In Varna si alta la Sumla, care de 0 camdala trehuiau sa slujasca nurnat pentru manevre, dar care la vreme de nevoie puleau sa dobtndeasca si alta menire.I'' Cu inLocmirea acestor tabere pare a sta In legatura un cornplol descoperil In Bucuresti In ziua de 30 MarLie, complot ce tin76. Oesierrich.ische Zeitttng spunea buna-oara : "s'ar pregati in d i.plomatie proiectul de a se ridica un print strain pe tronul Homaniet, spre a se Impaciui pe unionistr. Ast-feliu se spera a se seapa de alege rea nelegala a lUI Cuza". Reprodusa de Rom~nul. 21 Fevruar 1859. 77. Scrisoare originala in Hiriiiie Rossetti. Reprodusa in Arhiva XII, 1901, p. 66. 78. Reprodus de R01n'tnul,3 Martie 18.59. 79. Rominul, 17 Martie 1851). Despre trimiteroa de trupe tllJ'ce~tl: catre acele dona punte, vorbesc mal multe acto ale tirapului. Vez) scrisoarea lut Negri c. domniior din "I" citata mal sus nota 77. Alta scrisoare din ";2. Aprilie iHirtiile Rossetti, Arhilla, cit. p. 67). 0 a

'72

ISTQRIA

ROMiNILOR

dea 13 rapirea vietet dornnitorulur, prin 0 masina infernala."? Din instructia f'acuta, reiesa ca toti reI ce luase parte la acel complot eraO strainr, venit: mal ales de peste Dunarea, unit din et originarI din Austria. Faplasir sunt datI judecater, doveditt si osinditt la pedepse deslul de grele."! Cezianu, depuiat din adunarea munteana, ce fusese intrebuintat de politie ca instrument pentru descoperirea faptet si dupa aceea iuiplicat si el in com plot, "arala ca un croitor care ar urnbla in aceste treburt, iT spusese ca alegerea lur Cuza este neplacuta Austriet si TurcieI si ca chiar hoierilor nu poate fi pe plac, si mal cu sama prlnclpilor Stirbeiu si Brancovanu, si ca se hotartse de aceea omortrea lut Cuza. Evreul Saiu spune la rtndul lUI ca Cezianu II spusese ca cornei-tul merge ran de tot, si aceasta nurnar din pricina alegeret lut Cuza; ca acel ce s'ar gasi sa-l curate de pe drum ar face un mare bine tarei". Aceste aratari caracterizaza In destul de Iimpede ~inta urmarita de com plot. 82 Conferenta se lntruni in ziua de 17 ApI'. (26 Mart) 1859 in Paris. Musurus-Bei, reprezentantul TUJ'cieI, ambasador din Londra, protcsteaza contra IndoiteI alegert a lut Cuza si cere aplicarea dispozitiilor tratatulut de Paris. In sedinta dill 19 Aprilie, de Hubner reprezentantul Austrier se uneste ell propunerea POl'~eI ~i cere ca conferenta sa iee masurile de siluire in contra intreia serisoare din "l'3 Mal (Ibidem. Arhioo, p. 69), spnne: "Toutes les fois que nons avons exprime quelques craintes hI. dessus aux amhassadeurs de France et d' AngJeterre, Us nous ont toujours dit et for mellernent assure, que dans aueun autre cas ces troupes nentreraien t chez !lOUS, si ce n'est lorsqu'une autre puissance Y enlrerait. NOllS croyons qu'il faut ueanmoins avoir cette evcntualite en vue et peuser des it present ce qu'il serait utile de faire, au cas 011 elle serait mise a execution". 80. Depesa lUI Golescu din Pads din 2 (14-) Aprilie. Rominul 4 Aprilie 1859, 81. Asupra complotulur, vezr Sleaua Duna,'e'i 22 lunie; Naiionalul 31 Martie !?i 14 Iunie 1859. Sentinta puhlicata in Nationalul, 16 August·1859. 82. Depunerea lUI Ceziann, in suplernentul la Nationalul No. 53, A lUI ~aill. in Anuntiatorul rornin, 15 Ianuarie 1859.

ALEGEREA

LUf

CUZA

---

73

calcaret vointer europene din partea Romlnilor, Celelalte cincr putert iusa, dupa 0 prealabila tntalegere, hotaresc ca : "de si alegerea nu este conforms eu Intalesul Conventiei, totust pentru asta data, si in chip exceptional, sa se numeasca Cuza de domn al ambelor tart, pe cit timp va tn1i el". In zadar ambasadorul Turcier cauta sa arate, ca 0 astfeliu de recunoaslere, nurnat pentru viala lUI Cuza, ar expune i;arile romlne la complican, ueaparala urrnare a uner octrrnuin concentrate In 0 singura mtna. Cele cinci puterr Iaspund Turciet ca, daca se va primi propunerea lor, se va hotari tot odata ca orr-ce noun lovilura In dispozitiile Couventiet, daca nu ar n revocata indata de Gospodar, ar da cazul ca puterile sa se tntaleaga asupra mijloacelor de constrtngere ce ar fi ,de intrebuiutat. Hasboiul tntre Frautia ~i Austria izbuenind lusa currnd dupa acee.a (29 Aprilie 1859), Turcia sta in asteptare, spre a vedea pe partea CUI se vel pleca izbtnda, si a lua 0 hotarire in consecventa. Frantia esind iuvingatoare (Pacea de la Villafranca, 11 Iulie 1859), Turcia si Austria sunt nevoite, prin protocolul din 24 Septernbrie 1859 a recunoaste lndoita alegere a lui Alexandru Cuza ca domn al Principatelor-Unile pe limpul vietei lUI, si cu tndatorirea ca el sa nu mal aduca 0 noua atingere Conventiet de Paris"

83. Bamberger T, c., p. 325. Protocolul 1866, Paris, p. 161.

in Archives

diplomotique«,

CAP. III

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU lOAN I.

Ministerele Vasile Sturza ~i I. Filipescu. Dom

nilorul, de 0 cam data numar al Moldover, pasi indata dupa alegere, la alcatuirea unut minister. Se zvoni tnlat, ca el era sa fie cornpus, sub presidentia lUI Anastasio Panu, din C. Hurrnuzache, A. Cantacuzino, Leon Sturza, Leon Ghica si generalul Milicescu; dar aceasta Intocmire r.u izbuti. ~i minislerul se constitui, sub celalall fosl cairnacan nationalist, V. Sturza ca presedinte, din Manolache Costache Epureanu, V. Alexandri, C. Rolla, D. Miclescu si generalul Milicescu.! Asupra priciner neizbutiret injghebarir minislerulut sub Panu, nicr uu izvor contimpuran nu ne da deslusirr. Se pretinde lnsa de unele din fetele timpului aceluia, ca "Panu ar fi refuzat a constitui primul minister al lui Voda Cuza, fiind ca domnitorul nu ar fi primit parerea lut Panu, de a pleca Indata cu guvern §i armata spre Bucurestr : ca exploatatorii situatiunilor politiee spuneau lUI Voda Cuza : ce-t in mlna nu-t minciuna : domnia Moldovei 0 at : sa nu 0 pierzr tnectnd-o in apele Buzeulut. Cuza
1. Steaua Duniirei, 12 Ianuarie 185~.

PRIMUL

AN DE

DOMNIE

AL

LUI

ALEXANDRU

WAN

175

tnlaturtnd programul de actiune 31 lUI Panu, organizal pana In cele mal micl arnanuntimr, Panu refuza de a forma primul cabinet al 'nouet domnli" ,2 Tot pe atune! se facuse domnilorulut aproape aceiast propunere de caira principele Grigore Sturza., dupa cum se vede aceasla diu scrisoarea lUI, pub licata In Sleaua Dunarei, prin care Ii Iagadueste spri[inul sao ca sa fie ales si in Muntenia." Daca dornnitorul refuza ambele propunert, el 0 facu mal tntill din cauza poveter lut V. Alexandri care ll oprise.. din indemnul lur Napoleon al III-Ie, nu cumva sa Indrazneasca a mal face vre un pas in afara de Conventie. Apot era prea firesc lucru a cugeta, ca partizanii fostilor domnt, caimacamit din Muntenia, din care uuul se astepta chiar sa fie ales el, nu ar fi lasat asa fara nicr 0 improtivire Incalcarea MuntenieI cu armele, din partea Moldovet, si ca trebuia numat de elt sa se verse SInge, ceea ee ar fi putut aduce 0 intervenire armata chiar din partea Turdel singura, de oare ce ea nu putea fi Jndatol'ita a respecta Conventia cca siluita de Romtnr. Dornnul, prin mintea caruia an trebuit sa treaca asemenea idel, nu putea sa compromita, prin un deniers ca acel ce se spuuea (":1 i I'ar fi pretins Panu, nu numaI unirea, dar existenta chiar a tarilor rorntne. Rezultalul pe care Panu voia sa-l aduca pe calea
0

2. Dirnitrie A. Sturza in Prefata la 30 de ant de tlomnie at Re·· ge12tt Carol. p. XIJJ. Cam acclas lllcni este sustinut ~i de d. I. C. Bratianu, cind spune, ill ~edinta din 11 Fevruarie 1863 (J}fon. of. num. 62, 1863. s,;!pl.) "Domnilol', sunt iueredin tal dl pricina pentru care !HI a~I ve-nit la Bueur eslr eu batalionul acela, a fost ea si d-voastra §i not am fost prea prudentr." Nu trebue sa uitarn apot ca Pann sustinuse a se inscrie de candidat la domnie ~iprineipele Grigore Sturza, dupa ce suhsemnase prncesul verbal de la Elefant si di dect domnitorul era in drept a-t banui iutcntiuuile, daca in ade~ir 0 aslfeliu de propunere i s'a facut din partea lur, Mal sus p. 36-37. 3. 1\1aj sus, p. 45, nota 30.

ISTORIA

ROMINILOR

silniciei, fu realizal prin puterea trnprejurarilor.si Cuza .fu ales domn ~i In Muntenia. Indala ce Ilia' friuele ocirmuirer si ale acestet tar), _-domnul numi un minister alcatuit, sub presideutia lUI 1. Filipescu din parlidul boieresc, si care fu alcaluit dill Barbu Catargiu, 1. Cantacuzino, Gr. Filipescu, si ge.neralul Vladoianu din acelas partid, catre care se .adaogeau N. Golescu (min. de interne] si D. Bratianu (de externe) 4 din partidul progresist, ba chiar -dintre eel mal lnfocatt oarneur ar sal ee jucase un rol in revolutia din 1848. In Moldova, minislerul numara exclusiv numar oarnenl din partidul progresist. Daca dornnul procedase altfeliu ill Tara Romaneasca si alcatuise un minister de fuziune din ambele .partizt, el Iaeu aceasta, Bind ca tntr'o tara noua, nu voia sa se dee drept reprezentantul numai al uneia din cele doua partizr, ~i tindea sa pastreze 0 pozitie neutra acuma chiar la incepul. 5 Cea lntat masura a noulur dornn fu de a cere de .la tarile lUI) ette un ajutor banesc, si anurne In Moldova 0 dare de 5,000,000 de ler, iar In Muntenia care era mal mare, un lrnpruruut de 8,000,000 ce trebuia sa fie acoperit in tara. Aceasta d'tntar chemare a dornnulut tnttlni in ambele adunart un feliu -de trupotrivire, care de si nu parea mdreptata contra capulur statulur, nu-l alinse mal putin, pricinuind rasturnarea arnbelor sale ministerir, In Moldova darea fu ceruta de dornnitor, printr'un
4, Manit. of. ol ~arer Rom., 26 Ianuar 18Ml. 5, Cit aceasta a fost cugetarea dornnitorulur, de a trnpaea parti.zele prin interesul \areI,o spline Manolaehe Costache in sedinta din 6 Fevr.1863, Mon. of. 3 Mart 1863, supl.: "Guvernul a vroit sa dispara aceste .tabere, did eel intliI minister, dupa 2~ Ianuarie, a fost un minister ce a uvut misiuuea a face incercare sa se infratasca Romtnit ~i in care a figurat bl'lrbatl ca Barbu Catargiu ~i Dimitrie Brntianu ; vedetr dar ca domnitorul insusr. la venirea sa in Tara Rornaneasca, a avut cea tntar tinta, ca sa desfaca taberile ~i sa fie infri1tire".

PRIMUL

AN DE LOMNIE

AL LUI

ALEXANDRU

lOAN

71

ofis al sau din 30 Ianuarie 1859, care motiva nevoia, "pe starea cea ra In care s'ar afla casa statulut si pe mijloacele trebuitoare pentru uoua organizare"." Darea trebuia sa fie impusa pe proprietatea fouciara, spre : a cobori in acest chip conditia fostilor privilegiati catra ace a a taranilor. Ministrul de- fiuante Gr Bals tndreptatia, prin cuvinlele urrnatoare, areasta dare noua ~i pana aluncr neauzila rn Moldova: "Daca se face 0 truprotivire a se impune o dare pe proprietate, cu ce drept se urrneaza a se lua darea de la locuitorit tarant, clnd art. 46 din Conventie rosteste egalitatea lnaintea darilor"? 7 La desbaterea asupra acestui proiect, se pun tnainte mo-tive nationale, nevoia de a se realiza unirea, de a se' merge la Focsant, precum propusese Cogalniceanu In raspunsul la mesajul dornnitorulur, si mal mnltl oratorr declara, ca s'ar opune la aceasta dare, daca ar f sa S8 acopere cu ea deficitul. Principele Grigorie Sturza care iea eel din urma cuvtntul, aproba cererea octrmuirc'l, "daea este a se iudeplini cu ea, votul din 24 Ianuarie." Darea deer paruse a Ii volala in scopul de a sluji la apararea tarer, la Indeplinirea tinlelor nationals, si nu penlru a intra in chelluielele ordinare ale tarer. In aceasla cugetare paruse a se Inltlui si dreapta si stinga din adunarer, Moldovet. Mal rnultr insa din mernbri: drepter, tntre altiJ Cazimir, voise sa iulature darea si sa 0 Inlo-

cuiasca
sislem

cu un tmprurnul,

pana

la asazarea

noulut

(le impozite, La vot insa propunerea de tmprumut cazu, si in urrna ar.esler raspiugerr, propunerea de dare, facuta de minister, trebui sa intruneasca unanimitatea voturilor, spre a nu da aparenta unet lmprotivirt la cererea domnilorulut, facula in scopurr patriotice,
6. Manit. of. al lIfahl.,12 Febt'. 1859.

7.

tua.

78

ISTORIA

ROM1NILOR

Se vede tnsa ca rnajoritatea adunaret se cai In curtndrle repejunea cu care lucrase, primind tara nict 0 pregatire, 0 lovitura aut de puiernica in starea sa -de mal tnainte. De aceea nu nu ne vorn mira de nnprejurarile carora da nastere aceeasr chestiune a darer, readusa pe tapet in aduuare, abia 0 luna de zile dupa uu anima or lncuviiutare. Anume art. 37 din Conventie glasuia, ca legiJe de interes particular fie caret tar) sa fie supuse comisier centrale, spre a se cerceta, daca nu curnva COIl· travin organizarei cornune a Principatelor-Unite. La epoca insa crud se vota legea pentru rtdicarea darer (30 Iauuarie 1859L comisia centrala inca nu era infiintata. uelnnuirea insa, avtud mare nevoie de barn, si voind sa puna legea in lucrare, fara a astepla constituirea ziser cornisit, obtinu de la domn deeretul de sanetionare ~i prornulga legea ill numarul 33 . al MonitoruluI, din 24 Februarie 1859. Pentru a acoperi tnsa lipsa cooueraret comisiet centrale la Intormirea acelet legt, ea fiind publicata tntr'un text mult mal desvollat de cit acel propus adunarei ~i votat de ea, se prevedea in el un articol, care spunea, ca "de 0 cam data legea se va executa provi.zoriu ~i ca va fi supusa couiisier centrale, dupa a et coristituire (§ 14 art. 11)".8 Ne poate parea stranie aceasta procedare de 3 se prornulga 0 lege intr'un alt text de cit acel votat de aduuare : dar viata parlamentara era abia la rasaritul er, ~i nu trebue sa 0 mustrarn pentru 0 lipsa de cunostiutn in miscarea tutUI'OI' rotilor el. Textul mat pe larg avea caraclerul unuI regularneut cuprins in lege, si se inItmpla uric-orr ca regulamenlele, nu numai sa desvolte, ei chiar sa modifies tntalesul legilor.
8. Sa se usamaluiasca ',?i 24 Fehr. 1859. ambele texte in Monit. of. atMold.: 22 Fehr.

PRIMUL

AN DE DOMNIE

AL LUI

ALEXANDRU

IOAN

79

Cu san fara acel ada os, se nastea insa Intrebarea,daca legea putuse fi sanctionala si promulgata inainte de a trece prin comisia centrala ? Legea fusese votata rn scopul realizaret unirei, prin intrunirea la Focsaru a adunarilor tarilor surort, scop ce el tnsusr lovea in Conventia, de Paris. Prin urmare nu se cuvinea a se face mare caz de nerespeclarea uneI dispozitir din Conveutie, cind legea tnsast era menita a ealca acel act. ApoI ce in tales avuse urgenta si votarea pripita a leger, daca era sa se a~tepte constituirea si functionarea comisier centrale, o zabava nedeterminata? In strrsit nu era mal mult ca sigur, ca comisia centrala, organul unirei, esila din adunarile ce votase in unanimitate aceasta dorinta,-limanul de scapare al poporulut romin, - prin lndoita alegere, nu putea sa se opuna la procurarea mijloacelor trebuitoare, spre realizarea tintel mintuitoare, ~i ca ar f lncuvintat legea aplicala in mod provizoriu ? Cu toate ca aceste argumente se tnfatosau in chip firesc tuturor mintilor uepartinitoare, gasim pe loan Cantacuzino formultnd, in 0 sedinta din luna Aprilie, o motiune de blam contra ministerulur care ar fi calcat Conventia, promulgtnd legea de dare, tnainte de a fi trecut prin comisia centrala. Acest motiv cural de forma nu putea fi eel adevarat, si ziarele progresiste ale timpulut sustin, ca "motiunea de hlam nu era de ell 0 revocare din partea hoierilor a dare) de 5)000,000 asupra proprietatet," dare ce trebuia sa truga 0 dlra alit de adtnca in starea clasei privilegiate ; ca acea motiune era un rnijloc de a

9. Sieaua Dunarei, 4 !?i 11 Mar 18.59. G. Costache Epureanu, critieind mal trrzin disolvarea adunaret moldovene, spune ca nu s'a aratat adevaratelo motive ale aeestei masurr: nu s'u spus huna (lara ca "votase .S,OOD,OOO irnpozit fonciar ea 0 consacrare a art. 46 din COilven tie ;;i in urma I'a desvotat''. Sieaua Dunaret, 9 Fevruarie 18600

80 lua cu sta pe harazite

0

ISTORIA

ROMINILOR

mtna ceea ce daduse cu cealalta, !?i aceatale legala, acea a respectarer constitutiet tarilor romtne, prin Conventia de Paris. Motiunea de hlarn este tnsa sprijinita de tnsusr partidul nationalist contra oamenilor sal, si Cogalnieeanu, unul din fruntasir acelui partid, pune umarul la rasturnarea lut Vasile Sturza, fostul caimacarn nationalist, caruia cu putin timp mal tnainte tot el facuse a se vota un act de recunosliuta din partea adunarer, ca a bine merilal de patrio."? Cogalniceanu ataca ministeriul, nu pe terneiul ueconstitutioualitater legeI de dare, ci pe acel ca el nu daduse dovezt de purlare tntr'adevar nationala ; ca nu luase nici 0 masura, pentru a asigura votul [lin 24 Ianuarie, invinuindu-I ca lIar f trecut venitul acelei dart 13 cheltueJele ordinare ale slatului" .11 Inviuuirea era in orr ce caz prernatura, lntru ell llU se incasase din darea planuita nici un singur han. Nu e yorba la vot, Cogalniceanu se abtine : dar Panu, pe tare l-am vazut mal sus sprijinind lnscrierea principelur Gr. Sturza printre candidatit la domnie, pe cit si altir din partidul stinger, voteaza motiunea lUI Cantacuzino.I" care motiune primlndu-se de adunare, ministerul Vasile Sturza i~! da demisia in 8 Martie 1859. Vom avea prilejul de a intllni mal adese orr asemene tmprietenirt de volurr tntre memhrit partizelor opuse, Alaturea ell aIte tmprejurari precum sustiuerea lnscrierer priucipelut Grigore Sturza tntre deputatt, apor lntre candidatir la domnie, apor schimbarea de text in legea prornulgata, ea ne va arata, ca viata parlamentara era inca la rasarilul er , ca nu
0 10. Manit. of; al ]J[oldove'i, 1 Fevruai-ie 1859. 11. Sedrnta din 30 Apr+lie, Ibidem, 6 Mal 1859. 0 buna analiza a tntregei chestiunl in Steaua Dunarei, 6 Martie 1859. 12. Deshaterile asupra motiunet de dcscuviintare in Manit. of. al. uaa; I) iii 11 Martie 1859.

PRIMUL

AN DE DOMNIE

A LUI

ALEXANDRU

lOAN

8f

se lntllnia 0 cunostinta deplina a reguIelor el; iar pe de alta parte, ca luptele de partid, cu toata natura nrzatoare a chestiunilor pipaite, nu aveau inca acel caracter de iuversunare care nu mar cauta nicj dreptate, nicr adevar, nicr forma, nie! fond, ci numar inleresul gruparel sprijinite ; ca era IOC:1 loc pentru lnaltarea minter deasupra interesului momentan, cattnduse numai Ia acel superior al ideilor alinse ; ca era inca 0 doza de idealismu in tncepatornicele Jupte parlamentare, pe care Iimpurile de mal ttrziu trebuiau sa 0 inlocuiasca desavtrsit cu precurnpenirea inlereselor de partid, daca DU chiar individuale. In Tarn Homaneasea, de :,?i luerurile luara 0 alta decurgere, se njunse la acelast rezultat : rasturnarea ministerulut. Adunarea din Tara Rom:111eaSC[j era cornpusa din mat mulie elemente prolivnice uouej stan de lui-run. decil adunarea moldoveneasca. Majoritatea vedea cu ocht foarte rat, alaiurea en partizanii el devotah, roan si Grigore Filipescu si Barhu Catargiu, nationalistt si progresistr tnfocutt ea N_ Golescu ~i D. Brateanu. Oliciul domnesc din 21 Februarie moliva nevoia unprutnutulut de 8,000,000 delet vecht tntr'un chip cam deosebit de cum se facuse pentru darea din Moldova; auurne, pe linga deficitul insamuator, Inca ~i pe aceea ca, In Imprejurarile de fala, guveI'l1uI ar trebui sa aiba Ia dispozitie mijloace, spre a rnfimpina neprevazute cheltueli.P Se accentuau dec} in deslul de limpede, chiar de la triceput de catra guvern, scopurile nationale care in Moldova I1U rasarise, dee1t din desbaterile adunaret. Aceiasr lipsa de unilate In viderile partizilor se regasesle si in Tara Homaneasca, de oare-ce la desbalere~ asupra u;'gente1, mal multr din rnemhrit drep13. jIonitOl·ul oficial alTare't Romane§H, 12 Martie 1859.

82 ------_

ISTORIA
_-_

..

ROMiNILOR

tel se rostesc III contra, certud comunicarea proiectUh11, pe ctnd prineipele Dim. Ghica ce apartinea accleiast gruparr, se lupta pentru primirea urgentet. Clnd veni proiectul insusl la vot, se forrnulara trei propunerr : 1) Una de tncuviintare tara uicr 0 conditie. ~) Ca sa se dee creditul, vazindu-se explica~iunele date de majoriiaiea ministerulur. 3) Ca sa se dee creditul, ca un semn de Incredere in domnitor si de dragostea de care adunarea e palrunsa pentru alesul er : dar ca intrebuintarea luI sa se fuca de alt minister, acel III fiinta ne bucurlndu-se de increderea adunarei. Inlaia propunere pornia de la partidul sttnger, unit ell citr-va din .H·e1 at drepter ; a doua si a treia de la deosebite frtnturr ale acestut din urrna. Si nice deer se tntilneste aceeasr deshi-

nare

La vot trece propunerea intat, tusa bine inlales, numar cu majoritate, ~i anume cu ~8 de glasurt pentru ~i 19 contra. Adunarea gaseste de cuviinta a explica domnitorulur acele 19 bile negre, "aeele 19 pete pe pagina cea mal frumoasa a istoriet de asla-zr a natier noaslre", cum le nurnia principele Dim. Ghica. In desbaterea asupra acesiet adrese, se larnureste lnsa si mal bine pozitia ministerulut fata eu adunarea. Anurne, prinr.ipele Ghica sustiue ca 0 asemene adresa trehue numar de cit trimisa, "pentru ca domnitorul sa cunoasca nelinistea ce domneste in tara, rind se vad la ctrma adrninistratiet inter:ioare' acer oa men! care, la 1848, au prejudecat cheslia proprietatet ce in curlnd are sa vina In desbaterile adunaret ; oamen! ce nu mal pot avea Uti vot libel" fiind Iegatt prin antecedeutole lor" .14 Prineipele Ghica dec} tin.14. Moniiorul oficial al fii1'e'l Rom.,27 Marf.ie 1851:1.Tot principeJe ·Ghlca illtill'l'stA mal ill"liu aceste cuvinte, cmd in sedinta de lu 27 Iunie 185\J (ibidem, 12 Septernvrie 1859), spune ca: "lnaiute de a rasturnu ministoriul Fitipescu, fusese Ia ministrul de interne (N. Go.lescu), rugindu-l sil puna un capat propagandeI prin sate; dar in loc -de a-I asculta, raul a mel'S tot cresctud",

in par err.

~--

PRIMUL

AN DE DOMNIE

A LUI ALEXANDRU

lOAN

83

din 48~ in vorbele sale. D. Brateanu mal apot lnvinuit de deslantuirea prea mare a necuviintilor preset In propunerea penlru adresa explicativa a celor 19 bile negre, formulala de Gh. Lens, se spunea Intre altele, pe fata, ca "politica din launtru a ministerulUI a lrnpiedecat singura votul unanim al adunaret" .15 Chestiunea se compliea, din priciua crizet cornerdale si agricole foa rte ascutila, care tngreuie mult situatiunea. Cet mat multi negutitorr eratr in ajunul de a inceta platile. Partidul dreptet se folosi de £1.ceasta imprejurare, spre a atribui primejdla economica nouer start de lucrun sl nesigurautet pricinuil e prin schlmbarea starer obsteslr care ar fi adus retnagerea creditulut din partea pietelor straine si Ingreuierea tuturor oper atiilor. Mal ales se accentna trnprejurarea ca oarnenii nor sustinean III Ioate par~ile ca Regulamentul Organic s'ar f desfiintat, !?i aceasta parere trebuia sa aduca anarhia, in lipsa uneI legt de octrmuire. Lucru straniu, teza aceasla care tindea tocmal a discredits spiritul de reforrne lndrumat de Conventia de Paris, era sprijinila In adunare de minisir-u; finantelor Barbu Catargiu;" pe clnd mernhrit partidulut national, deputatii V. Boerescu, 1. Brateanu si publicistul, Winterhalter, 1;;1 dadeau toate silintele, spre a distruge aceasta legenda, sustiutnd buna oars Winterhalter, ca criza ar fi datorita disproportiet dintre import si export in 1H58; iar Bratea era oamenit
15. ibidem. 18 Mar-tie 18.)\}. 16. Spre a judeca despre spiiitul ce insufla asemene lnv inuirt, aducern parerea reprndusa ':1i mal sus (p. 72), rosl ita de un individ irnplicat in complotnl urzit contra vleter domnului, croitorul evreu .'}aincare declara ca Cozianu i-ar fi spns cil ;"comertul merge riiu de tot, ~i aceasta num.u din pricina alegere! lur Cuza; eil acel ce s'ar gasi sa-l curate de pe drum, ar face un mare bine \arel". Anunfiatorul romin, 151ulie 1859. E destul de neusteptat ca ministerul de finaute sa judece Iucrurilo in fond, in acela~ fuliu, en acei ce unelteau sa curate pe domnitor diu drum.

84

ISTORIA

ROMiNILOR

puuind-o in sama taxer pe export care ar lmpiedeca cum para rea productelor \areI in slrainatate. EI suslinea (':1 "criza este de natura curat econornica : ca ea s'ur fi pulut tntimpla ~i sub regimurile cele mal stalornice, ~i ca tmprejurarile politice nu au contribuit in nirnic In a el manifcstare" ,17 Martian 0 atribuia prea maret sporirI a cistiurilor mosiilor.I" Peutru a se pretnlimpina nenorocirea ce arneuinta comertul, se propune un lmprumut de 200,000 de galbenr, cu care sa se villa In ajutorul cornerciantilor. Caracleristic, pentru lipsa tnchegaret partidelor ~i in chestiile economice, ca si in cele politice, este iarasi ca si aiel se reproduce 0 desbinare a voturilor. Pe crud dol nationalistt I. Brateanu si N. Golescu combat propunerea, all nationalist V. Boerescu 0 sprijine, alalurea cu ministrul care 0 f'acuse, Barhu Catargiu. ]9 Argurnentele aduse de Catargiu lntru suslinerea propunerer lut, de a se veni in ajulorul comertulut, zdruuciual prin nesiguranta lucrurilor, parere ce corespunrlea asa de bine cu simtiminlele ascunse ale mnjoritater, arala lntr'un chip invederat, alaturea cu propunerea lormulnta de Lens, ca aceasta majoritate nu voia sa scape de tntreg ministerul care Inota in apele et, ci numar de acer dol ministri nationaIi~tI care fusese tntrodust de domnitor, in ministerul provizor at Taret Homanestr, in momeutul clnd luase frlnele ocirmuirer. Dar pentru ast ajunge tin la, majorilatea lrebuia sa rastoarue iuiregul minister, si propunerea lUI Lens
17. Winterhalte« in Roniinul, 7 Mal'tie 1859. Brateanu in -?edinta ~in 10 Martie. Monitorul oficial al rarer Rom., 11 Martie ~i 4 Apt:ihe 18.59. 18. Analele economice. No.1, 1SBO, p. 7. 19. ~edinta din 13 Martie. Moniiorul oficial ul rarer Rom., 10 A· prilie 1859.

teanu

PRlMUL

AN DE

DOMNlE

A LUI ALEXANDRU

lOAN

85

pentru adresa explicaliva Lreclnrl, ministerul I~T da dernisia In 27 Martie 1859.20 lata uude esise tncercarea domnitorulut de a trnpaca parlize!e munlene ; de a jura rolul omulut nepnrtinitor, in tara slraina ee-l alesese de cap £11et, Politica de fusiune, lncercata de Alexandru loan I in Muntenia, fusese 0 zadaruir a silinta. Romsnu; analizaza aslteliu accasta politica : "Ministeriul este compus din doua elemenle extreme, ca si camera: dp 0 parte dl, Barbu Catargiu ~i cu al sat ; de alta dl. N. Golescu ~i cu ar sal. Ce fusiuue se poate tncapea intre Golescu si Catargiu? Ce lntratire de idet, ce unitate de actiune poate rezulta din deliberatiile unul minister compus dill elemente asa de eierogene ? Ministerul de fusiune n'a putut produce de cit 0 adm inislratiuue de fusiune. Ministerul din Iauntru a numit ca prefect; oamenI linerr, lualt dintre ace] ar partidulut national. Acesle numirt nu aO putut tnsa de cit desplacea colegulut sail de lafinaute care au numit lndata sarnesit sau secretarii de In judete, din legiunea reactionarilor celo r mal declaratr. A~a dar,
20. Noiionalul, 5 Martie j859, spun e ca, "adresa catl'a donm voia sa cupriuda un vot de neincredere pentru rniuistrul de interne :;;i acel de externe". Ziua, 3 Martie 1859, spune ca, "intre ministri, sunt dol oaiuent din 18i8 care se vede cil ali par de IUP!li tot. arneninta tarll cu comuuismu si rasturuarr imaginare". Dimitrie Brateanu ulerguse Ia Iasr, cerind domnulur sa disolve adunarcn. Place c. Wnle1Vsky 17 (5) Martie 1859. (Acte p. 308) spune : ,,Ie prince a repondu que jamais il ne consentiruit a une dissolution, et que d'ailleurs il serait meme monstrueux de sa part, de debut!'!' pal' tuer I'assernblec, sa mere, qui l'avait cnfante Iui-rneme, peu de jours auparuvant". Cii nu tot ministerul se simtia atins prin votul aduuarei, se vede, daca eomparnm cele doue scrisori trirnise de dot mlnistri in aceeast zi domnitorului, Ia Iasr, asupra rezultatulut votului privil or la imprumut. Acea a luI Barbu Catargiu spune ca: "s'il y a eu un nornhre de voix qui ont empeehe que Ie vote fill uuanirue.Ja cause en a ete un simple malentendu, que l'ussemblce stest empresse d'cxpliquer Ie Iendemaiu": iar D. Brateanu arata ca. "ierI s'a adoptat 0 propunere suhscvisa de 25 de mernbr! care este 0 scuza pentru eel 19 votanti in contra el'edituluI:;;i 0 hlarna pentru minister", Scrisorr din 1 Martie 1859, Hiriiile Rossetti, reproduse in Arhiva din Ta~], XII, 1901, p. 176-177.

86

ISTORIA

ROMiNILOR

si In admiuistratie, dualismu, antagonismu, Iupte si prin urmare lipsa de unitate, paralizie ~i inertie, Unul zice ceala; eealalt zice hoisa ; asa In camera, asa in minister, asa in administrntie". 21 Ziarul Dimbovita ee se afla sub redactia lUI Dimilrie Bolintineanu, comenUud votul de hlam dat ministerulut FilipescuGolescu, pentru a putea lnlatura oameniI de la 1848, iea arninte, ca "cele ce s'au cerut la 18415, prin proclarnatie, s'au acordat III anul 1858 de septe marl pnterr. Acum vine tntreharea : primim, orj nu Convenlia ? Daca prirnim ideile, uu putern sa trnbrtucim persoanele. Asta-zr acele principiI sunt legale; nu videm peutru ce persoanele nu ar fi legale. Cinrl lmhrtucirn persoanele de la 1848, nu facem de ('It sa nnbrtncim ideile din Conventie" .22 Ministerul moldovenesc cazuse din pncma ca indraznise sa prop una 0 dare pe pro prieta tea fouciara, sustinind (':1 altf'eliu ell ('e drept s'ar lua dart de la taranI? iar ministerul din Munteuia fiind ca (ministrul san de interne) ar fi Incurajat revolte taranesu in scopul de a face sa izbrndcasca ideile din 1848 asupra chesliuuet rurale. Ambele ministerit, lasind la o parte amanuntimele, cazuse, fiind·ca, in ioiul sait in

parte, se ariiiase [aooriioare elemeniului taranesc. Si ca aceasta era cauza mar adrnca a desbinarer par-

tizilor ne-o spune chiar un membru al dreptet, cind in 0 hrosura din 186(), reflectrnd asupre starer de mal tnainte, arata, ea. "termeniI de partid liberal si de partid national erau uu abuz de Iirubagiu. Chesiia rurala provocase desbinarea in adunare". 23
22. Dimbovita din 8 Martie 1859. 23. La verite sttr la ROttmanie, La Haye 1864-, p, 8. Cit nn membru
~l ~l'eptej s~rise~e bl'o~u~a, se. vede de pe u!'m11torul loc : "peuple ~mllleillment ugricole, avide d ordre et de parx, etranger a tout pre' luge de race, exempt de tout fanatisme, ne connaissant ni privilege, 21. Roniinul,

to

Madie

18,59,snplement.

PRIMUL

AN

DE

DOMNIE

A LUI

ALEXANDRU

lOAN

87

Era prea fireasca acensla tinula a aduuarilor, fata cu reformele irnpuse de Conventie si cerute de partidul national. Ca(:1 din cine se alcatuiau aceste a· dunari P Acea din Moldova era rostirea vointet a 1724 de alegatort, din aproape 2000,000 de suflete, care
alegatort reprezentau numat clasa avuta a socielatct ;

cea din '.!-'1:11'a omaneasca R era trimisa numat de 2072 de alegalorr, din 2,500,000 de suflele, Bille iutales, crt depulatit er au si et numat reprezenlautt ur muret proprietatt. Este de luat amiul e, (':1 Couveutia de Paris era tnca mal restrtusa, III fixn rea dreptulut de vot, de cIt Regulamentul Organic. Nepultnrl lua ceuzul ca conditie de drepl electoral, de orne-ce hoietit nu plateau dart, trebuise sa iee de norinn venitul, pe crud HegulamentulDrganic, primind si pe acet cu pitace de boierie, intindea dreptul de vot si la eel fara avere si fara venit. 24 Tribuna caracterizaza astfeliu orocedarea europeaua : "Conventia pe de 0 parte slerge privilegiul, iar pe de alta lnsarcineaza pe privilegiatt cu facerea nouelor legJ de egalitale". 25 Totust esle o exagerare, 111 spriji nireu ziarelor Limpulut, ca "nefiind reprezentala In a dunnrt de ctl 0 si ngura clasa. nu ar fi In ele 0 lupta de principi), ci numat una de persoane";" Era ~i 0 lupta de principit : cacr, de ~i adunarile erau recrutnle din 0 singura clasa, acensta

IIi orgueil de easte".(p. 1) Cum s'a putut scrie asemene fali:ia curacterlstica, e aproape de netutales. In Vll'ile rumine, nu fusese cunoscute privilegiile :;;i mind ria de casta (11 24. Trlbwno. 10 Mal 1859. Moniiorui Oficio; .a 'fal'e't Romalte§ti, 21 Februarie 1860. Pe 1860,l1umarul alegatorilor sporise in Muntenia eu a72 de inst, Compo National1fl, 26 Deeemvrie 1859. 2:). Tribu.no. 18 Iunie 18!J9. Un hoier progresist, Em. Kretulescu. La Roumanie en 1859, Paris, 1859, p. 59, judeca tot uslf'eliu legea eIectoraln a Conventier : "La Convention organise plus solidement I'arist ocratie fonciere, dans un pays qui doit lous ces rnalheurs ,\ la constitution Ieodale de la propr:ete. Cette loi livre Ie sort du pays it une poignee d'hommes, que I'csprit de caste, les intrigues de I'etranger, l'ambition et I'iguorance peuvent rendre un jour intldele it SOil mandat, et celu suffil pour In cou-lamner". 26. Steaua D1tnare( 12 Mal 1859.

'88

ISTORIA

ROMiNILOR

clasa era ea tnsasr trnpartita, locmar pe terneiul principiilor, in doua tabere deosebile, vrajmase una alteia, :~i reprezenltnd, prin ideile ce sustineau, inleresele .a doua clase deosebite, inclt In realitate aduuarile aveau acelast caracter, ea si enid <11' fi fost recrutatc din aceste doua elase insast. Poporul de jos, de ~i nereprezentat direct, avea In sinul adunarilor 0 futauga de oamenr, Infocatr, couvinsr si elocventr, care aparau cu atrt mal bine interesele sale, cu dt o faceau DUma] din convingere ideala, si fara nict un interes personal, ba chia r Improtiva acestuia, Bine tntales, aparatorit terizaza principiilor astfeliu noue, flind exceptia
in adunare. er erau In minoritate

Rominul

tntre

hoiert,
carac-

viata politica a acelur timp: "in tara la nOI, IlU ar f deeit doua parlide : Trecutul si prezentul (sau mal hine zis viilorul}: eel d'inlai ar v ra sa ne duca tuapor la eele stiute : celalalt vroesle a merge tara preget si fara sovaire pe tartmul national si legal, conform Conventier din 19 August", 27 Si dara este ceva exagerare in a se sustinea ca parlidul trecutulut doria reintoarcerea lut inapor, lucru ce tocmai devenise cu neputinta, prin Conventia de Paris, eel putin el voia sa trnpiedece crt mal mull grabirea reformelor si 8:1 I ~ reduca la crt mal putin se putea.

lescu.
Mart. fusese

Mil1isterele lUI loan Ghlca ~i Con st. CretuMinisterul moldovenesc cazuse In ziua de 8 iar acel ruunlenesc ill 27 :11aceleias! lunr, Ele tnlocuite, acel din Moldova prin loan Ghica

27, Rominul, 4 Aprilie 1859. Naiionolui adaoge mal tirziu (11'1All' gust 1860) catre aceasta caructeristica a vie tel partidelor din tilrile romine, inca luarea ami nte cil: "partid individual care sa se fondeze pe un singur om, Ia uot nu exista incil. Sunt barbatt stimalr in soeietate, al carol' capacitate nu esl e contestata ; dar lItI avem pana acum nict unul, 111 earula prestigiu sa fie 11911 de mare, tnctt nurnele sati singur sa poata servi de drapel'',

PRIMUL

AN

DE

DOlYlNIE A LUI

ALEXANDRU

JOAN

8:1

ca presediute; (OU C. Hurrnuzurhi, Eug. Alcaz, Lud. Steege si D. A. Sturza : V. Alexaudri paslrlnd portofoliul externelor : acel din Muntenia prin Const. Cretulescu ca presedinte, cu N. Cretulescu, loan Cantacuzino, Sf'. Falcoianu ~i C. Sleriadi ad-interim la finante.28 Lucru vrednic de insamnat pentru propasirea idee) unirer, este faptul ca dornuitorul iusarcineaza pe Ull Muntean cu alcaluirea ministerulur moldovenese. CLl toate ca loan Ghica mal slujise in Moldova ca profesor la Academia mihaileana in 1841 29, sl ca Regularnentul Organic prevedea prin articolul 427, ca "Rominir se VOl' impartasi in Moldova de aceleast drepturt pe ctl si Moldovenir in Tara Hornaneasca", pasul dornnilorulut nu era mal putin tnsamnator, 111Iru ctt era facut In scopul anumit de a rastringe Iegalurile de infra tire. Tot pe atuncr, ivindu-se 0 vacanta in scaunul deputalulut de Bacau, se pune la el candidatura tot a uuur Muntean, A. Golescu care si este ales. Era eel tnlar Muntean ales lntr'o adunare moldoveneasca, si tnsamnatatea faplulur se oglinrli ill cuvrnlaril e lnflacarate, rostite in adunare pentru sarbatorirea luL30 Mal tirziu Munteuia vra sa rntoarca politeta, propuntnd la Buzau candidatura lUI Grigore Cuza, uuchiul dou.nitorulur care tnsa nu poate urimi, fiiud bolnav. Programul noului minister moldovenese, loan Ghiea, era conform cu proelamatiu dornneasca. EI fagaduia mar cu deosehire, "rea mal currnda infiintare a rcforrnelor, legiuirilor ~i asazamintelor potrivile cu Conveutia"."!
28. j)f'mitorul oficial al Moldove1, 9 Martie 1859; Moniiorul otic. Rom., 30 Martie 1859. 2g. A. D. Xvnopol , Lsioria Itominilor din Dacia Tl·aiana. VI, p. 276. 30. 1Ylowitorlll oficial al 1Ylolclove'f, 7 Martie 1859. Pairia, 9 Martie 1859. :31. Moniiorul oficiol aIMo1clove'i, 11 Marlie 18.59. al

Tare!

90

ISTORIA

ROMINILOR

Un mesaj al domnitorulu: cerind sa se proceadn Ia constituirea cornisiet centrale, adunarea alege pe ltnga altI dot membri, pe L. Catargiu si pe M. Cogalniceanu, cunoscut: tocmai ca poW Opl1~J in l oate ideile 101', si mal ales in deslegaren chestiuuet tarauestt ee trehuiu sa vina in deshaterea comisiet. De ce principiu Iusese calauzila adunarea, cind alesese persoane cu parer! asa de diametral opuse? NoT eredem eft de nici unul, oglindindu-se si aici lipsa acea de unitale de actiune in purtarea partizilor politico, pe care am avul prilejul a 0 II1S3mna de rna) rnulte 01'1 pana aice. Adunurea S8 trichina de asia data inaintea merilulnt si a capacitater, f(1rtl a S8 uita la UI'matile uuet alar: alcgerr, pentru interesele ('8 apara. Dar cum s'a spus, oamenit pe atuncr uitau uue-ort til sunt aparatorit intereselor si se plecau tnaintea ideilor. Ministerul loan Ghica se tine de fagaduillta data, de a tndruma reformele in seusul aplicarei Conventiet si proredeaza mat ales cu multa energie In apararea in afara a dreplurilor de autonouiie recunoscute Moldover priu acel act al puierilor. Asa se desfiinlaza dispozitia lUI Vogoride de a se aplica, III Moldova, conventia telegrafica iucheiata de Turcia cu Austria, si se restalorniceste acea intervenita deadreptul intre Moldova si Austria In 11 Ortornvrie 1855.32 Agentir austriacr dill Moldova refuzan apor de a primi hirfiile nutoritatilor care purtao eticheta "Prineipatele-Unite", cu toate ca acest titlu fusese recunoscul tarilor romtne de catra insast Conventia de Paris, miuisterul dispune ca, la caz de asemene refuz, cheinarile sa se faca prin toile puhlice, dupa care sa se proceada Ia tralarea pricinelor, 10
32. Incheierea consiliulut de ministri, incl1viintatll de dornnitor 7 Aprilie. Moniioru; oficiol al TIfol(love't, 28 Apri lie 1859. in

PRIMUL

AN DE D01'INIE

AL LUI

ALEXANDRU

WAN

9r

partilor, potrivit lcgilor.s" Miuisterul mal pro· tesieaza contra actulut de navigatie pe Dunarea Illcheiet la Vieua in 1857, tara participarea Moldovei.P" EI pune apoi secheslrul pe veuilurile mansstirilor Inchinale, spre a trage subventia cea oprita, prin 0 carte vizi riala. Autoritatea In launlrul tarir se tuta: este fata cu

nefiinta

abuzurile
prolivnice

clerulut,

punrndu-se

un capal

hirotoniilor puler-

canoanelor.?"

nica a principiulut

Se urmeaza

tnainle

unirer : Intat prin instiluirea

cu tnchegareu

tot mal

uner

cornisit care sa tntroloace uniforrnele ambelor oslirt romlne ; 36 al doilea, sc hotareste ca garnizoaua din last sa fie alcatuita din oslire rnunteneasca si tea , din Bucurest: din ostire moldoveneasca. Cu acesl

prilej, la irecerea bataliouulut I din regimentul al III-Ie rnunlean, prin Birlad sl Vaslur, poporul H face o primire calduroasa. In Iast este tutimpinat de elevii serninarulnt de la Socola, si archiereul Neofit Scriban if urcaza fericita sosire, prin 0 frumoasa ~i patriotica cuviutare.:" In sfirsit ministerul loan Ghica I~l face un nume bun si printre raza~l, dlndule sprijin in procesele ee le a veau ell deosebite fete marl: (razasi: de Nauesh cu bauul An. loan, eel de Mastacau ell Iancu Eni; eel de Matta eli Macri}. 38
33. l1{onito1"ul oficial al 111olclove{"2~ Martie 1859. AceIa,? fapt se iuttmpla ~i in Tara Romaneasca, unde cousulul austriac taie chiar cu creionul ro~ t itlul de pe 0 adresa a cnriel apelative din Bucurestr, Steaua Durucrei, 8 Mar 1859. Compo 11{onitorul oficial al '{'arez Rom., 22 Aprilie 1859, Naiionolul, 7 MaI1859 9i Anuntirdol'ul romin, 6 Mar 1859. 3~. Vezi protestarea euergica \?i loartebineargumentata a lut Lud. Steege, ministru nd-interim Ia afacerilr- slraine, in Chesiiunea Dunu1'e1', acie §i documenie, Bucurestr 1883, p. 347. 35. Vezt adresa C. mitropolit. Mo». of, al J{olcl., 3 Apr. 1859. se. Pairia, 30 Martie 1859. 37. Pairin, 20 Apr. J;[onit. of. oi Tant Rom, 1 Mal. Iiomi.nul, 28 Aprilie 1859. 88. Steaua Dwnaret, 27 April 1859.
>