10.

EPIRB

Emergency Position Indicating Radio Beacon

10.1. Introducere

Este o baliză automată pentru localizarea sinistrelor.La activare

(automată sau manuală), emiţătorul încorporat în baliză emite un semnal care
este recepţionat – via satelit - de către staţiile de coastă. Acestea pot localiza
astfel locul incidentului (poziţia sinistrului) şi organizează activitatea de
căutare şi salvare.
În prezent există două siteme de sateliţi destinaţi acestui scop:
COSPAS – Space System for Search of Distress Vessels
SARSAT – Search And Rescue Satellite – Aided Trackind
Este un sistem de căutare şi salvare bazat pe folosirea unor sateliţi cu
orbită polară, plasaţi la 850 Km altitudine (SARSAT) respectiv 1000 Km
(COSPAS).
În mod normal, în permanenţă sunt operaţionali 4 sateliţi care
gravitează pe orbite polare N-S şi S-N, trecând practic peste polul N şi S
(sateliţi de joasă altitudine). Pe orbite sunt însă 6 sateliţi – 3 COSPAS + 3
SARSAT.

10.2. Tipuri de balize EPIRB

1. EPIRB COSPAS/SARSAT pe 406 MHz
2. EPIRB INMARSAT-E (banda L) pe 1,6 GHz
3. EPIRB pe 121,5 MHz (monitorizate de către sateliţi pe orbite
polare şi aeronave – nu este acceptat de GMDSS)
4. EPIRB DSC-VHF în canalul 70 (pentru navele din zona A1)

10.3. Conceptul de bază al sistemului

Sistemul foloseşte 3 tipuri de balize pentru localizarea sinistrelor:
- LTD – Emerggency Locator Transmitter – pentru aeronave
- EPIRB – pentru nave
- PLB – Personal Locator Beacon – terestre
Aceste balize transmit semnale (când sunt activate) care sunt detectate
de sateliţi cu orbită polară de joasă altitudine, echipaţi cu
receptoare/procesoare corespunzătoare.
 Aceşti sateliţi releează semnalele recepţionate de la balize spre o staţie
de recepţie de pe sol denumită LUT – Local User Terminal – care procesează
semnalele pentru a determina poziţia balizei.
Alerta este declanşată, împreună cu datele privind poziţia şi alte
informaţii, printr-un MCC spre RCC naţionale. MCC – Mission Control
Center.
Poziţia balizei care semnalizează sinistrul este determinată folosind
efectul Doppler care apare datorită mişcării relative dintre satelit şi baliză.
Frecvenţa purtătoare emisă de baliză este relativ stabilă pe durata în
care baliza şi satelitul se “văd”. (Perioada unei revoluţii este de cca. 100
min.).
Aceste frecvenţe sunt:
- 121,5 MHz – pentru aeronave
- 406,0-406,1 MHz – pentru nave maritime (sol-satelit)
Balizele pe 406 MHz sunt mai eficiente şi mai sofisticate – ele
transmit codul de identificare al vasului în mesajul emis.
Sateliţii care gravitează pe orbite joase necesită pentru localizarea
balizei un semnal de putere mică şi datorită vitezei lor mari precum şi
frecvenţei ridicate a purtătoarei emisă de baliză (406 MHz) apare o deviaţie
de frecvenţă Doppler suficient de mare pentru a putea localiza cu precizie
satisfăcătoare baliza.

 Frecvenţa recepţionată are o variaţie sub forma unei curbe a cărei

ecuaţie matematică – rezolvată – permite determinarea poziţiei incidentului.
De fapt, este nevoie de 2 ecuaţii, care nu se pot obţine cu balizele pe 121,5
MHz decât la 2-3 treceri ale satelitului (nu se poate determina de care parte a
traiectoriei satelitului se află baliza). Balizele pe 406 MHz permit obţinerea a
2 ecuaţii.

 Emisia pe 406 MHz se face la modul BURST (salvă de impulsuri

- emisie 0,44 sec/pauză 50 sec.) cu puterea de 5W.

 Emisia pe 121,5 MHz se face sub formă de impulsuri în dinte de

fierăstrău, în mod continuu, cu puterea 100 mW.

10.4. Modul de acoperire

Sistemul de sateliţi COSPAS-SARSAT implementează 2 moduri de
acoperire pentru detectarea şi localizarea balizelor:
- modul “în timp real” (121,5 MHz şi 406 MHz)
- modul “global” (406 MHz)
 Datorită inconvenientelor pe care le prezintă balizele pe 121,5 MHz
ele nu mai sunt folosite pe mare şi nu sunt acceptate de sistemul GMDSS.
Balizele pe 406 MHz oferă următoarele avantaje:
- precizie ridicată şi excluderea ambiguităţii
- sistemul are o capacitate mărită, adică pot fi localizate simultan
mai multe balize (până la 90)
- acoperire globală
- identificare unică a fiecărei balize
- includerea informaţiilor de sinistru

a) Acoperire în timp real (406 MHz)

Când satelitul EPIRB recepţionează semnalul emis de baliză, măsoară
deviaţia de frecvenţă Doppler şi extrage din semnal datele despre sinistru.
Aceste informaţii sunt eşalonate în timp, formatate sub formă de date
numerice şi transferate prin fascicolul coborâtor (downlink) cu ajutorul unui
repetitor spre un LUT de “vedere” cu satelitul. În acelaşi timp datele sunt
memorate pentru o transmisie interioară în modul de acoperire “global”.

b) Acoperire globală (406 MHz)

Datele despre sinistru-localizare, tip, identitate – sunt stocate în
memoria procesorului şi apoi sunt transmise către toate LUT-urile peste care
gravitează satelitul.

 Balizele pe 406 MHz au marele avantaj că, în semnalul pe care îl

emit, au incluse sub formă codată, următoarele date:
- ţara de origine a navei eşuate (scufundate, etc.)
- numărul de identificare a navei
- natura sinistrului
- poziţia (ultima) cunoscută a navei şi ora

10.5. Frecvenţe de lucru

Baliză – satelit: 406 – 406,1 MHz (406,025 MHz)
Satelit – LUT: 1544,5 MHz