MIRCEA VULCANESCU

Coperta de DONE STAN

RAZBOIUL PENTRU
INTREGIREA
NEAMULUI
Cu o prefaftr
de
TITUS BARBULESCU
Postfat[
de
IIORIA STAMATU
E
F
CI'

o
aO

(t,
.o
E
m
Editura SAECULUM I.O.
ISBN ,et3-9tl tr23a, - ',

Editura VES"fAI-A ' "I

ISBN 973-9200-18-4 Editura SAECULUM I.O. Editura VESTALA
@ Toate drepturile pentru aceasti edilie Bucureqti, 1999
sunt rezervate Editurii SAECULUM I.O.
 Mircea Vulcdnescu

Am cunoscut mai bine seminarul de sociologie qi

pe cei care il dirijau. Pe ,patron", Dip. Gusti, nu-l
vedeam decdt la cursurile magistrale. Inlepat, iritabil,
4?6 371 fi;ne!. avea o inteligentd aqa de fluturatica - cam aga
se exprima Eminescu vorbind de anumiqi boieri con-
servatori care nu apreciau stilul lui polemic la Timpul,
de boiemaq mdrun! de r5zeq de !ard! - incdt parcd
qi ideile $colii de la BucureSti de sociologie, ce ni le
lansi in prelegerea de deschidere, dobdndiri in lecfia
a dou4 a treia, prin repetilie, un fel de str5lucire de
prospect publicitar, obsesional: La Vulfi.,rul de mare
ca peStele in gheare!.,, Prin ce minrme, in jurul lui,
tofi colaboratorii, toli erau de o aleasi si rard calitate:
onestitate [i modestie in expunere, terneinic[ pregdtire
qtiintificA? lndregosti! de problemeie de fond ali crilturii
qi civilizat'ei romdneqti, informali pe teren despre
realitatea romdneasc5, de to{i imi aduc aminte cu
recunostinld qi emolie; de la fiecare, des,i deosebifi ca
formalie ;tiinflficA sau convingeri politice (gama opfi .

unilor lor politice se intindea de la ,dreapta" ideologiei

legionare pind la ,,stinga" socialist-marxistd), am in-
vbtat ceva din ,prospect", rm midulm viu si concret
din corpul complex al reattnfii romdnegti dintre cele
doui rdzboaie. Cme, evident; tratatii formal ca o tablS
de materii nu putea fi decdt veleitate stiinlifici, stropit2i
baptismal - adicd metodologic -, cdnd de un G. Tarde,
cdnd de un Em. Durkheim; cind de ,,onoratul si marele
prieten al nostru - nu-i aga? - d-l X de la Colldge
de France!" lfos academic. rostit solemn ;i cam
Regele Ferdinand I decoreazd. urr dmpel
aqezare a ideilor gi amintirilor, cand am in fala ochilor
 MIRCEA VULCANESCU
Sociologia Militans, sau mai ales Enciclooediu
!<omdniei, superbul in-folio in mai multe v6lume
rntocmrt sub dir,ecfia Si autoritatea profesorului D. Gusti
: cqe . qupryge, necenzurat, toata istoria civilizatiei
Komantet Mzrn, slgur ci omul qi chrnrrarul care a
ncut-o.menta respect si admiragie. Fu, asadar, un
mare anmator ql semindtor de ennrziasme stiintifice
ge-nerosul iubitor gi ctitor al sociologiei fia;;.tl-;;
cum caragrale este creatoml leatrului romdnedc. Ne
ptace sau nu ne place, dar aroganta academic5-
u$urAtatea ei, birfa balcanica, opuse Funloari sravitAdi
suqrb.re-a luj Pirvan, gravitalii virulente si lufriinoaie
a tur .tlmmescu, cAntecului iredentist al lui
cAntecului firii al lui Blaga, umorului F,{"";; _;;i;
Gosa_
bun gi thdmdntat ca p6inea. - al lui Creang5, toate
sunt rom6nesti...
5-6 conferenliari qi asigtenli, ?ndrumdtori
. Dintr. e ceimi
de se pare ca'nu 'a -"i ;;";;ti;;i
^seminar,
m tuncfle universitari dupd 1945, nici in viatd asllzi
{upd anul XXX al exilului intem si extem*. Unii au
dispdnrt prin mimetisme administrativ", Aiii ,_ur- un _
mat ,politic", un moment - ;tiu eu ce b R fosi m
sufletul lor? - al1ii au murit' eroic. Oun nereu -sa_i
ocfhneascd cu drepfii ! De acestia voi vorbi, mai exacl
de acela care, simplu confenln1iar, ba chim asislent.
dacA nu rni-ngel, clci nu trecuse doctoratul, a fosi
pentru mrne s! cet- care aveau 2O de ani in wemea
aceea> sansa dg a fi intahit inteligenla ddruitoare a
maesEutur merut sd tacd invd{dcei. Marea. cea mai
trumoasa rnteligen(i, cea mai fenit5 in comunicarea
er ce fiu-a lbst dat sd intdlnesc pe pdmdnt si sub cer
romAnesc: MTRCEA VLILCANESCIJ.
Era un om inalt si gras, pdrul si ochii nesri.
trdslturile fefei erau fine, rnsul, gura fii_rmos desena"te-
plelea albe, nici o zbdrcituri pe-Iluntea inalta. Mobil-
cu gesfuri vii,.se.deplasa l,otugi cu oarecare efort din
cauza complexiunii de artilerie grea. pugin peltlc:
* Articolul scris in 1976_ ;_11a;1s,
RAZBOIUL PENTRU 1NTREGIREA NEAMULUI
s-eurile se telescopau, defectul dispdrea dupd prima
replicS, incorporAndu-se intr-o frazd arnonioasA, ampl4
de o claritate de izvor !6gnitor. Md in{elege oine ^a
bdut la izvor gi qi-a spilat fala colciitti de transpira{ie
qi de arqild, dupi un suiq obositor spre un Ceahldu
pietros dar accesibil. Mircea Vulcdnescu era, intdi, o
ablufiune purifiiatoare, o ,,tabula rasa" a frrninginei
spiritului. Te izbe4 apoi, densitatea ideilor si usurinla
cu care se inlAn$iau intr-o expresie curgatoare, oran-
duitd muzical pe trepte, cu o ordonan$ intemd si
contra-punct d6 partiiuri de Bach. Spiritut mui orh
cu inteligenld cercetitoare are tendinla sA serieze o
. problemb in dou5, in trei, mai rar in patu categorii
rationale antinomice, oontrarii sau convergente. Aqa
proceda, bunSoard, Tudor Vianu. Efortul acestuia era
laborios, aproape fiziologic, in inaintmea pas cu pas,
incet, cu pauze, rAstumiiri de argumente, citafii savante
9i, la sfir;it, o str*firlgemre de sintezd personall care
se proiecta pe textul supus analizei, in chip de concluzie.
Pasiunea cercetiitorului se comr.rnica auditorului in cursul
,,travaliului". Participai la o tensiune; rezultatul, insii,
hu te mai interesa dec6t anecdotic, aveai sentimentul
ca ,point n'est besoin d'esp'lrer pour entreprentlre."
Efortul in el insugi era spomic prin calitatea lui didacticd
qi de suferinld fizicd. Despre L. Blaga, iariqi, se spunea
cd. ,,tace" continuand, detaqat de interlocutor, sd-si
elaborcze romanul melafizic... DupE cum Sadoveanir
zicea: ,Sdd!" cind cineva incerca s5-1 prindd in jocul
catihetic al intrebirii qi rispunsului. Despre Nae Ionescu
- cA ascultd, provoacd qi intrd-n 7bc. Maieutica lui
era a Sfintului Pavel, din epistola citre Corinteni (I,
9, 2l): ,,Cu cei ce n-au lege, m-am Jdcat jdrd lege,
deSi avdnd legea lui Christos, ca sd-i cdStig..."
Mircea Vulcdnescu nu sembna cu nici unul, sau,
poate, pe toli ii asimilase, depdqindu-i ilrtr-o maieutici
a lui, personall. Asculn, stdrnea intercsul disculiei,
seriii problema in nenumdrate trepte, ca intr-un drum
al cruail, intrerupt de popasuri determinate.
 MIRCEA VLTLCANESCU
,. Q .limltii, procesul serierii putea aiunse la 24
drscrrmmeri graduale, tot atatea ,,strofe.." _ -icoase si
9o&race - cat in Acatishtl Sfintei Fecioare. Formulb
lbre "&.t, freste. Niciodati
mpropnu sau mutil iesind din"-"-
;; ;;#"i
gura lui, Rosrrl, pentru
11, tnsemna in acelasi ir p -"Fri,-u[ia-ffi;;ril;.
cred cd pleca tot Aie U Sfintoi-F";i-,,:.';;; '#r.
sd rostesc cinci cuvinte cu.inleles, i"ray-p. ini,
(e^gdt_zece mii de vorbe tn tnta "o
"a
iniiga;:d.i (i;'."r,
din el era dubtarde nu.o-riii #st.il-ii'tar,
l2_9ts1lll
paslonat cte cxnoagtere, dar qi de comunicare. de contact
cu sensut.ongmar al cuvintelor. Vorbea, bundoari. de
Jnrea cuvintelor. Dificultatea de a comunica std in
fo-rmulme. Formulezi cu ajutorul
tele barri, au circulit ieri,"""i"i;il.
i;;;,i"_"O-*
^stu
Cuvdntul esle mai ales substanld "f"Ua- ".iL. -}ili
ae viat5
dumnezeie^sc: ,,La inceput era Ci",iiiut "i
era ta . l)umnezeu, Si Dumnezeu era ir=-Ci"aiirtCuvdntul,,.
lLvanghelia lui loan). Cuvdnt insean:lird. deci. dialos
inte fdcetor ;i . Iumea frcutii, intre Cr"uio. .i '"*ati-"1
tt trebure rostit, freSte, in inima naturii interne' si
exte-me. Firea rominului este qi una si alta; uO"rl"""'u
Iui la natura exterioarh purcedti di"
l-re acr. sgntrmentul t?iranului romdn".uwA"t'
; n.-;;
de a fi in- 6at si
narura tul rnconJurZitoare, spre deosebire de cultivatonil
occrdental a cdrui rl;afuin (ete). tinde spre oras. se
,,citadtnizeazd...... Mircea VJZar".*
"i.iu* -*l"ii
despre fue ca despre o frdfie
. .u-""ijoi- io ,alii
"
crealer, care este artistic pldsmuitd si mereu pldsmui_
toare de artZi. Eforhll artistului stii'intre insLrul din
dreapta I necuratul din st6nga, t"r" ,n"r""?e-,i a"*_
morue... Dar sentimentul rom6.nului este ci' arhetiirurile
frumusefli vin- din rai. De aci, grija iri-a" ,l'r=rati
"**neiuritul
99 mgarte lintiumuse(Andu-se, cdlcand peste
Sp :?lCa gr, intr-un fel, m6ntuindu_1. Pot inchina lui
M. . vutcanescu gandurile de el inchinate oictorului
sabm Popp- (in Gdndirea, Gdndui pentru pbmenirea
prctorutui Sabin Popp): ...l6ngA el ,,aveai s'entimennrl
RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
cd intri lntr-o imparafie de ceasuri cl5ditoare c9 mi-au
fost date in via!tr, bueuros de a fi descoperit cheia de
boltii a creatiei".
intr-o dfiineap de toamn6, am inceput seminarul
de lntroducere in flosofe. Vreo 10-15 invSlicei astep-
tam sd vinl maestrul. Asteptdnd, ne priveam unii pe
alqii cu bdgme de searha" far6 15'n" gun6astein,
judecdndu-ne in sinea noastra ca intre orltdrrii necu-
vdntitome, dupi strAmbdturi. Unul avea fruntea teEi?i,
altul foarte increlitii peste niqte ochi holbati; rmul
inchidea un ochi mai iute qi mai des decdt pe aI
doilea; altul isi freca o guvrtd de plr, cu nasul lung
adulmec6.nd intr-un caiet, citind, indreptdnd; tmul isi
ftcea vAnt cu Universul Literar, cu aerul cd ii miroase
a ceva supArdtor. Poate a mitocan, poate a filfizon!
Altu-qi rodea unghiile... Ce curioasi mi se pare astf,zi,
dupd atdta vreme in care amintirile s-au cristalizat,
prima int6lrrire intre tineri destinafi se-nvete a cugeta.
Cugetam unii despre a[ii, sentimentul dominant era
de ostilitate: Cine-i Ssta? Ce wea? Ce-i in capul lui?...
C6teva fete formau un grup aproape compact, comu-
nicdnd sur"azdtoare intre ele. Le azvdrleam cAte o
uitatur5 pe furi-s, pandind parcd din partea ureia apro-
barea sau blamul. In fond, procesul ,,umanizdrii" omului
are doui resorturi: unul psiho-somatic, te defineqte in
functie de voinla ta de putere; altul este cultural, te
defineqte in funclie de adeziunea ,,celuilalt'', la structura
ta culturald aparentd; ili place sau nu-ti place cum
gdndeqti, fiindci te judecd o fati frumoasd, un public,
un invdjEtor. ,,Vous €tes beau", spunea frumoasa din
I'Apollon de Bellac, de Giraudoux, ddntuind din birou
in birou, firnclionarului inAcril qi covArgit de hArtii
mucegdite; iar acesta, din microb cenusiu, odat6 s-a
luminat... Daci gi pdmul gi al doilea resort s-au tocit,
urmeazd destrdmarea, un fel de moarte surdi si chioari...
La ora l0 s-a deschis usa. Intr6, suflAnd ca o
locomotiv5, Mircea Vulcdnescu. $tiam cA este foaxte
ocupat. Trecuse intdi pe la Ministerul de Finanle,--unde
 t0 MIRCEA \,'ULCANESCT'
era directorul vimilor. peseste spre catedrd, isi pune
_catre n,ii 3i, i" timp
servie+a, se intoarce
respraga, ne rnconJoare din ochi cu o".-si;r.lilr';;
privire directd.
scrutitoar^e.,
.oprindu-se la fiecare. Ochi negri, sn-alui
clTon,. ,malrute fme, contrastand cu corpul mare. se
deschrd qi se inchid, degetele se destind,-se resfireazd.
se- i'mpreune, cautiloare. ca intr-o pdlnie receptivd_ de
otlcranl. ( lntr-o zi, l-am vdzut la televiziune ire Henri
_Langlols. ardtiind reporterului muzeul cin'ematecii.
P,rezentat ,,en gfos plan.., din fatd. am tresirit: in
degetele fine gi mobile, in privirea iniensd" in miscdrile
zvelte. de trup greu, l-arn zat'lt o clipi _ vedenie! _
pe Mircea Vulcdnescu. )
_. -_Voqr inv5r! astZii cum se intocme5te o dizertatie
hlos^o
ca. V-om proceda impreuni la tnsliiarea planului,
plec€rnd cle la o lema pe cme mi-o veti da d_voasti-
vor copii... Dunmeata, in prima banc5, ce te intereseazi
in filosofie?
Fe fiecare ne-a irtrebat ce ne intereseazf, si fiecare
g1l_ Jaspuns ce stiam, chiar mar' mult decdt stii,m. dend
brblogralie savan6, lechri incepute sau'proiectate.
rroreson ne asculta cll multzi atenqie, lua nole intr_un
cainet nou inceput, in care ne-a insemnat p" fi""-"
cg-luml prenume, studii paralele, limbi claiice, limbi
str€me. Dupa ce ne-a trecut pe toti in revista. comnulsd
notele, le c6nt2iri: recolta era abundentA. Eiam 6arte
FJ*q g foarte curiosi de cele filosoficesti: i(ant,
S,fdntul Toma de Aquino, Aristotel, platon, Descartes,
Eegel, Marx, Bergson, Kierkegaard, Spensler. -L. Vasile
Sjonta,
Dosjoievski, Eminescu, Tolstoi. bhga, Nae
_/onescu, SIEntul . Auguslin...
Profesorul qi-a-nchis cametul, s-a sculat, a cobordt
de pe estradE printre noi:
^ - Ei,
farmec
acum vom incepe, zise, el cu un infinit
maliflos, pirn a uita- lot ce .ltrn. incepem -orin
a lbce ,,tabula rasa" gi a construi un plan be teha:
+ltim cd nu Stim nimic. Ca sd gtim ceva, pomim de
la un material dat. Dar de cine? De cine_ini place...
RAZBOTUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 1l
Despre ce? Despre ce v5d qi pipAi, eu cu mana mea...
Ce Etim? cd nu gtim, dar poate vom sti ceva. Acesta-i
materialul gi ipoieza de unnarit. Din'ignoranp trebuie
sd iasi ceva, odatii observat2i, judecatii. Iese o obscuritate
fecundi, ca dintr-o magmd informd din care se ldmuresc
nigte noduri cu vine de metal prefios. Le alegem; le
cur6fim, le ;lefuim. Cum? Cu ajutorul unui aparat care
se numeste inleligenla critic6, sau metoda. Eu l-aq
numi, mai sknplu: mosorul cunoasterii,.,
Si atunci scoase dip br:zunar un mosorel cu a{i.
Apucd capitul firului. Incel cu aplicalie meti-culoasd,
il desfiqurd lungime de un metru aproximativ. Il rupse.
FIcu mai multe noduri, unul mai mare la cdpdtAiul
final.
i-
Acesta-i aparatul metodologic, continud pro-
fesorul, sau, practic, instrumentul de mdsurd al soldafului
pontonier... Un fir diriguitor, aplicat materiei mdsurabile.
Orice cr6mpei de ignoranld poate fi cif-abil sau for-
mulabil. $i dacd ignoranla poate fi formulatii, inseamni
cA ea nu mai este opac[ qi strainA mie, ci provocatoare,
ci permeabild rnie, at6t cat o pot mdsura gi comunica
aTtora: stiu cd pot Sti, confruntdndu-ma cu altii. Si
iata, planu-i gala: primo, o intrebare; secundo, ce zic
unii, ce zic a\ii; terzio, ce zic eu. Ce zic eu, este
rdspunsul, nodul final; concluzia.
Apoi, gi-a pus mosorelul in buzunar. S-a uitat la
noi cu rm fel de bucrrrie de copil care a demontat o
jucirie, dAndu-ne-o noui s-o dregeh.
- Dragii mei, orice dizertafie filosoficd este o
operalie de soldat pontonier, in bun6 parte rnanuah.
Ea consistS in gesturi repetate, in exercitiu logic, in
stabilirea de raporturi armonioase qi divergente, cme
nu se-nsurubeazA toate unele in altele, ci se desprind
in serii de cunoaqtere pa4iala, invdrt'rrdu-se fiecare,
ca nigte bile in rulmenfi autonomi... Peste ele, se
incheagd un ansamblu de tensiuni contradictorii. In ele
cdntd mesterii cfurtire$ din Niimberg... Fiecare meq(er
gtie ce face, de aceea c6nti cum alt_ii se roag5!...
t2 MIRCEA VIILCANESCU
Ceteodat5 opera insdqi cdnti o melodie noui, o noui
viziune elobald a viefii, a universului. Aceasta-i altceva,
aceasta-i lumea attistului. Eu nu vd cer decAt sd-mi
demontali un mecanism de g6ndire fir raporturi logice,
sd-l explicali. Cinstit, cu simpatia pe care fi-o inspird
efortul celui ce qi-a ars puterea de crea{ie lntr-o operii
qi pe cme ai satisfaclia de a-l crmoaste in intimitatea
iuii un om la ,,masd hi de brad' si mdrturia scrisii
de ce poate ,.,ii om... Data viitoarL, vom demonta
impretnd Antinomiile lui Kant. Cine ne face o expuneie
liminarA? Romulus?...
Profesorul ne cunoa$te de-acum, pe fiecare, pe
numele mic. Dar ceea ce era Ei mai straniu, ne
cunogteam intre noi" ucenicii. Un curent de simpatie
strdbdtuse prin inimile noastre, de emulatie leald. Ne
infruntam cu pl6cere. Nu mai vedeam nici o firrnte
teEitS" nici un tic. Chipurile din jurul meu erau lumi-
noase, fetele iubitoare. Aga am inceput, cu dragoste,
si descifrez texte obscure gi limbi moarte.
*
Prin anii 194l-1942, Rom6nia eru angajatl 1n
rdzboi. Frontul era incd departe in Rusi4 veqtile rele.
Mircea Vulcdnescu, promovat subsecretar de stat la
Finanle, era din ce in ce mai ocupat, din ce in ce
mai rar in mijlocul studen{ilor. CAfiva prieteni ai lui,
sub impulsiunea lui Constantin Noica, au hotdrat sa
fac6 nn cenaclu: Imoare de flosofe, menit sd intrelinA
o activitate liberi de contingen(e, str scoatii o publicafie,
poate un diclionar filosofic. Cele doui nrunere care
au aparut, de altfel, swrt astiizi rarisime, prefioase mai
ales pentru ce a dat M. Vulcdnescu. - Hai, Mircea,
scrie despre Firea romdnului, il indemna C. Noica.
De fapt, el era izvorul izvoarelor, iar Dinu Noica,
redactorul neobosit, stimulAnd, compilind, scu-
turdndu-ne cu bldndele din cotidianul sumbnr sau
frivol, cu sentimentul ca eram in ceasul al l2-lea, in
ajunul unei cdderi in istorie, din care cine qtie cdnd
RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 13
ne vom ridica. Din ce werni, din ce altii omenie,;sau
neomenie?... Ne intdlneam seara, int6i intr-un beci al
Teatrului National. fostul, acum ddramat' din Calea
Vi"to.i"i. Vehise frigul, fiecare aduceam 2-3 lemne
vArdte sub palton. Parc6-i vdd pe profesorii Floru qi
Bogdan, scfuand ain buzunarele ad6nci, din geanta'
lenine iaiate'firrmos, uscate; pe Dinu Noica putand
o tasct Dlint. Deste caiete si hArtii; Sandu, Miqu qi
cu niine,'mai-multe, intr-o vil;nd, cd eram rnai tineri..'
Petre Tutea uita lntotdeauna Nea Fdnicb ($tefan Teo-
dorescir).'se multumea sd aib6 chibrite. Ne perptrleam
toti in iirrul foculiri ce incepea si dogoreascd aqteptAnd
s6' vini maesEul. Venea, suflAnd mai tare ca soba
brmd de teracotd, venea ca la facultate, de la minister.
- Draeii mei, iertati-m6, a trebuit sd stau la o ,,conferin{6
de siriteze" i ministrului' - generalul Potopeanu -. El
vede situatia militarb bun4 mie mi se pare amegitoare.
Caucazul e o Fata Morgana' Drumul petrolului este
o necesitate a stategiei qi logisticii gerrnane, pentru
noi e calvarul corpului de cavalerie..' Jonctiunea cu
Afrika-Korps este tal6 pentu nemti, este costisitoare
qi himericl- pentru noi... Dar stiu cit Dinu wea sA ne
ioun[ altceva.
' Draei Mircea vrei si vorbim despre dicfonar,
- de
aooi simar.tt primului
'un numtrr din Imoare? zise
aiesta, deschizd.nd caiet, punind rAnduiald in hA{i.
Cg scumDe si atemporale imi apar astZizi disculiile
de atunci! Sporite
-
in irhetipuri de mirabih sdmintd,
incooatZi in cimitire sub stele Si luna! Petre Tufea
tot, cu demonie. Dinu Noica programh cu
rlbdare: - Tu faci asta, tu asta. Voi, copii, sd-mi
"o"nt"itu
traduceti din latina medievald De Monarchia, de Dante,
este perfect inactuald. Mircea'..
Mircea Vulcdnescu se aptul cd n-axe tmp; apol
relua tot materialul, ne formula planul 9i sumanrl
definitiv. C. Noica nota mullumit, inchidea cirietul,
fixind int6lnirea viitoare. Ne angaja si nu fim leneEi
- cdci lenea 6 podoabd de estet decadent, de imperiu
 t4 MIRCEA. }'TJLCANESCU
in descompunere. Noi nu putem fi imperiali, ci suntem
huml cu ochi din Humuiesti, calcati. viofata. rmeori
cu rod, de veniturile istoriei, dar fiimdntatii numai de
noi, de lirani hamici...
Cdnd fi-igul s-a intelig ne intdlneam acasl la Mircea
Vulcdnescu. Intram unul dupd alhrl in salonul cald,
cAptugit cu etajere _de cdrfi; o credenp de marmurn,
un vas cu flod, deasupra wr tablou tot cu flori _
nu-m] ,rrv amrntesc -, poate tm ToniEa, un Luchian?
In unghi. ul salonului, un pian. Ne cdntji intr-o seard,
maestrul, rugat de noi, b sonatd de Schumarur. .o
baladn si un studiu de Chopin... pe mapd" o tavd
lTensA gu prajituri, sticle cu vin alb, cupe, farfurii de
f_ajan-(6. Maestrul sosi, ca intotdeauna, dupi noi, rdsu-
fland din greu si fericit sd fie primif de 'noi. oasoetii
.
lui, scuzdndu-se c-a intArztat, ietinut de o ionfeiinia
mi-nisteriali, de sintezi..,. Ne-a i,orbit ir seara aceea
de qi Rugdciunea lui lisus... Grigore palama
^IsihaSti
a lbst torturat ca si Pascal de problema-harului. Dar
natura r5sariteanl a grafiei stii in sfintenie. cu
in lipsd de argumen-te 'rationale u ai"ot ii -"rJJ;;':
pasiune.
in timp ce, in apus, nahra scolasticd a sratiei se usLca.
t?ilmac-indu-se iir paradigmele l:ltirrr,j1...'n;;;rir;; Ui
,lr'sas nu poate fi decdt contemplativ-ortodoia. il chemi,
repetat neintrerupt, rifnul respiraligi, pand cdnd
mrma ,,lngfute pe -in Durnnezeu qi Dumnezeu inghite
inima".
.N"u lq-q4 incepea sd inghitA vdrtos din prAjituri,
.bodogdnind
eliptic: - Da, a;a, 5arecum; lumirU,'arnintire
- mecanicd psiho-somaticd... Mircea Vulcinescu zAmbi
si ne pofti pe toli sd ne servirn, servind e[ insusi oe
cei sfioqi. Apoi relud,
-mai in ritm repetat votos: in timp ce Uunaiafile
dispereau st
Numele reprezintd
_. -. cinci cuvinte: puterea celui care il poartd.
ZicAnd Doamne miluie$te*md pi mine
pdcdtosul!, de sute, de mii de ori, fiinta contemrjlativului
este strabAtufii si covArgiti de lumina harului. Aceasti
contopire cu lumina hanilui, o nutnesc isthastii aitntiiei
RAzBoruI- PENTRU INTREGTREA NEAMTT'LUr 15
lui lisn, Sigur .c6 nu oricine e in stare sd simtd
numele lui, Iisus mai ,drrlce ca lmierea". Mistica este
o depisire a puterilor noastre qi o dilatare a fortei de
receptivitate pe mAsura dragostei divine. Existii
dragostea divin6?... Exist5, ontologic, o pmceld de
infinit muzical cu care ne-arn niscui. Exist2i- o s6m6ntd
a vielii care lu poate germina decdt din dragostei..
ExistA cwdntul, adici minunea expresiei, prin care un
om. blestem6ndu-gi soarta, sau chiar pe Dumnezeu,
il recunoaste... Dar si revenim la isihai5ti: ,,Iisus este
crrvAntul prin cme Dumnezeu a fdcut lumea". prin
cuvdnl - cinci cuvinte' repetate pdnd la sincop5 -,
omul are o strdfulgerare de lumina, care este sdmnui
cgnlopirii lui cu Dumnezeu. De aici purcede ,,iubirea
de frumuse{e" (filocalia) a monahului ortodox. Rugdciu-
nea lui pe munte, in sihdstrie, rostitd necontenlt, cu
capul aplecat qi mdinile intinse, e ,,ficatoare de Dum-
nezeu si nescbtoare de lumin5". Poate asa dr vdzlt
lumina taboricd cei trei ucenici, p"tti, f;.U-S i."t
iniliali in chip tainic de oumneleu..: ifi; rid;tti;;
vocatia ascezei vine cdteodatii peste tine si din lum6;
dintr-o provocare si din iubire pentru 'provocator;
dmtr-o sutbrinl5, o mare suferinli, chiar o moarte pe
care o asumi, iluminAndu-l pe el, pe cdldu, si incil-
zindu-l cu arderea lui. Muntele Tabor e-n timp. in
noi, cind bate miezul nopfii...
Rosti apoi, cu un fel de delectare grav6: - Moartea
trebuie sE fie un inghe{ toropitor ih noapte.
via ! nige amiezi desfiuitoare ale trupului,
.bodogini
-- $i iar Nea Fdnic5, care, acum, tuma in pihare.
Am glumit. biul qi mdncat, unii cu m5surA alfii
lErd. Mircea Vulcdnescu devenise din nou comunicativ,
voios Ei parcd dornic si ne cerceteze pe fiecare, sd
ne asculte si sa forhuleze apoi rostul definit, in lurnea
nebunl car]e ne inconjura gi se dezarticula't" ti-p"t
gi spaliul romdnesc.
Nu, Dinule, tu ai dreptate, nu eu. intr-o lume
 l6 MIRCEA VL'LCANESCU
bunl au inllorit mediocr4 is^torico-academicir,,,fo$tii*
lupdtori, pontifiantii, fonfii... In cea nebrmtr, hebuie sd
se nascd mucenicii, profefi, vizionarii, eroii anonimi,
fecioarele carc prm untdelemn ln candelS. Nebunii
pentru llristos.
Nu, dragd Jutea, inteligenla nu-i luxul sAracilor,
ci -neputinla bogatului de a crea. Cum spui: infre
,,wortrnasturbation" qi candoarea olarului mut, inver-
qlnat pe roata lui ftrcatoare de ulcioare cu,,rnijloc de
sfinte pacAtoase dilinuie o substanla menfte sA
c6nte universal. ^fete",
lntrebarea este: cine o ascul0l? Cine
o pricepe?
- Floru, iubitule, tu niciodatit n-ai rostit o vorbi
urdtd... Ia spune-mi, ai injurat vreodata, h mdnie? -
Nu-..
cop4 - ni se adresi nou6, - voi cdnd
- Voi,
plgcali pe .front? Eu am fost prea t6ndr in primul
rdboi, prea varstnic acum. Nu e un privilegiu, oh! nu
- ci soarta martorilor neoculari. Aqezem experienla
altor4 din auzite. Voi aveti bqcuria'unica de'a fi in
as,ezdmAnt, in inima lucrurilor. lnt6mplArile, bune-rele,
ale voastre sunt. SA nu le ocolili, nici uita... Lumea
voasffi este norocul vostru. Nu se poate sd nu-l iubi(i.
Cu el vi veli petrece in nenorocul istoriei noastre..,
Cine qtie, cine-i va cAnta tdlcul? Cine? Cind?...
*.
Cum s-a stins Mircea Vulcdnesctt? Cam prin anii
1948-1950 fu judecat qi condamnat la temnip grea,
in lotul fostilor demnitmi din guvemul generalului
Antonescu. iru inchis la Aiu4 aUfiri Ae muTte victime
din toate orizonturile spirituale gi polifice ale Rominiei
invinse. Era pdzit de fiare cu chip de om (cel care
mi-a povestit calvanrl lui, i-a fost ortac gi interlocutor
ln ,,symposioanele", pe care continua sd le condui5,
seara, la cina caldi, de arpacaq, a os6ndi{ilor)*. SlSbise
----E;"tffi--G-Tfaian Herseni intr-o conversatie la
Paris.
RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 17
c6t in tinerelea lui; inalt, sup! rlvdqit hP.,tf'.. h-?
virsata ii aluneca pe umeru osoq ; nutnal ocm' rnal
n uirosi ca niciodad. sffiluceau in fundul cearcanelsr'
No o,it"a dormi, ochii, tot timpul deschigi, dogoreau
fuliEinos Deste cei care il ascultau, peste gratii 9i sdrnp
shii;oata. Nu putea indura fiarele cu chip de om. Ij
Eerta.' renrza ionulle, ii invila romaneqte"' $eful
temnicerilor s-a supArat intr-o seare de iarnd, cu ger
de boboteazd. S-a suparat, adicd cum, el, rm om prost,
de altd limb[ - adich de alt nean! dupd cronicari -'
sd primeascd lec$i de la un ,domn boier fas-cist"?!
L-a oedeosit cu Din inciperea cu lilm fr
'aodsat5-..secretul".
dar buna a condamnaflor, a fost
."*fiti"'in
rnritut ,itum",' intr-o celuld cocolatii in cetiituia
inchisorii.
A doua zi dimineafa, Mircea Vulc6nescu devenise
urn sloi de gheald, dupd o noapte pgtr-ecuti Pe gn g-er
de -20 de Eraa,i. esd l-au aflat gefirl temnicerilor de
iita r-i-ui ri t""uatii tai, u doua h dimineata. Turpe
ie sheafii.'cu ochii. deschisi, mort cu ochii vii.s-a Se
fdcu"ziu6,'dadu soarele. Din't-u4urele cu ochii -vii,
loroDit attmci o lacrimd; apoi alta alta, prelingdndu-se
in sAriul mumei-fue cu cele ale
"i iinoreunAndu-se
de limbd romineasci, in acea dimineal5 de
""a"Aitlot
iamr- iand acestia si-au luat rtrmas bun de la riposatul
Mirci:a vuban'esci inchinandu-se, ioptind: Sd-i fie
tarana usoard si Dumnezeu sa-i ierte pe cdlai - cici
irumai db b El poate veni iertarea-.. De la cea mai
frumoasd inteligeip romineascd pe care -norocul m-a
inwednicit s-o-cuirosc in Tara de dincolo de ceal6'
Paris' 1975
TITUS BARBULES.'
 Noti asupra edif iei PRE GATIREA
- Tex-tf
l pus la dispozilie de doamna loana Maria_MIr_ n'LZB OIUL UI
gdrita Vllcdnescu, fiica filosofului, ;;i-oil.
{9-rlld .de
au ror. d upd Mi rcea V urcdnd rr "iiii'i"r"rra
i-
iiiloi'iii ii r, r,
tnuegtrea neamutui. Extras_ din. Enciclopedia
Roi
votlmyl.l. Sratut. Bucuresti, t.pri.eriu iiir-ionlra. jsji.'
niei,
Situatia
' laCarol
moartea regelui
JraDtlrrea textului
urnlStoarele criterii:
a fost fdcutd in'redacgie dupd I
fog.tpAstrate panicularirdlile stilistice ale
autorului
Moartea induritoare curmase brusc chinul sufletesc
_-,Au
^, s-au
;t modtllcat. conlorm normelor onografice in vigoare, al marelui om de caracter cme fusese regele Carol I.
.

numai anumite forme de limbl: Pus la grea cumpdnd itrtre obliga,rile sale de monarh
e la iniliald absolutd sau de silabd a fost transcris je, constitufional gi glasul sAngelui unit cu credin{a juratii
Pronunfdrii reale cu iodizare:-;;;;6;;r, in tinere{e steagului genrum, Carol I iqi ficuse datoria
::LTtyi:1,9:
en/ien, vueUvuiet. de rege pdnd \a capdt. Cu .stiinla lui, Britianu incheiase,
u final-nu a fost transcrjs, reprezentand o la 18 septembrie (1 octombrie) 1914, convenlia secretd
^
in6iu/in6i.
simpll grafie:
care asigura Rusiei neutralitatea binevoiteare a Ro-
. s urmat dF o ocluzivl sonori, de o
lichidd, de o nazali mdniei, inmormdnt6nd astfel tratatul nepublicat, din
sau de y a fost transcris z: rasboitrnaii,'iiiittliiriir, 1883, cu putdrite Centrale, qi confirmdnd noul curs al
asvArli/azvArli. politicii exteme rom6neqti, inaugurat cu vizita larului
cl urmdt de n s-a menlinu t in: obicinuit, vecinic. la Constanla, petrecutZi cu un an mai detreme. Omul
Au lost transcrise intocmai formele duble: care/cari nu a putut insd rezista incercdrii din cme i"egele ieqise
(pentru plural). biruitor, gi Carol I iqi dasg sufletul ln mijlocul poporului
'
Grafia arhaicd noul a fost redatd prin ,or. siu, indurerat gi ingrijorat de wemile ce aveau si vie
Denumirile lunilor 5i zilelor au f.iriujupiur" ortosrafiei (3/l 6 oclombrie 19l4).
cur.enre: crctomvrie/octombrie. Manie/mai
ie, Lun i/l"un i. Sfios, dm insufle{it de o congtiin{i addncd a rds-
In transcrierea numelor d; pop"";;;'?;ii"ffiira punderii sale monarhice, stimulat d6 personalitatea
lajuscula
Ru;ii/ruSii.
iniliatd cu titerd de' ,6ii.- nrinii'r".irii, puternicd gi fermecitoare a so,tiei sale, regina Maria,
noul rege,'Ferdinand I, trebuia si facd fa1d, de indat5,
.. Au fost intregili termenii militari care erau " Drescurtari: unor imprejuriri noi. Vremile pereau cA vor cu di-
l1y ::::
l!,^y
b a t. /b a t a.r i o n.,,
:1
ue r./ue a€amen L co I./co I on e I, g I -/genera
;
e )," s i r;:; ;;n,U; !, nadinsul si grSbeascd cu o generafie, indeplinirea unei
l- misiuni pe care visitorii cei mai indriznefi n-o hdrdzr-
, ,1y, fgtt despd4ite in doud= crivinre formele de limbd:
,1. nrcto/nrci o. pentrucd./pentru ca,. Alrele au
serd in gdnd decdt celui de al treilea vlSstar al dinastiei.
!.:,,{or.
un rJlcate.intr{rn singur cuv6nt: miazd_
fosr Cu cdt trecea timpul, se v[dea cd ,,neutralitatea",
ureSettte de tlpar au fost corec{ate tacii.
noapte/m iazanoaii proclamati in prima clipd a chibzuielii, nu va putea
fi definitivS, ci, mai curAnd sau mai tlirziu, Romdnia
 RAZBoIUL PENTRU TNTRIGIREA NEAMULUI 21

va fi atrasl in rifuiala generalA cre se hotarascA

^veatimp de peste
despre n6ua randube a lumii. Jara, care,
treizeci de ani, se ridicase 'pe feptele civilizaliei,
prosperitdlii gi prestigiului european cu sprijinul Ger-
maniei, simlea cA, in cu$nd, va fi pusa h ispita de
a-qi rdshrma alianfele, de a-qi jertfi prosperitatea qi
de a-gi intrerupe proph.qirea, pentru a-qi indeplini, prin '
grelele incerciri qi suferinle, misiunea ei istoricd..

Curentele opiniei publice

in pra era, curn s-a spus, o ,,waigte mare".
Opinia publicd era fidmAntatd de curentele
potrivnice.
De o parte erau ,,antantofilii", marea majoritate a
opiniei publice orA.EeneEti Ei toatii pdtura gdnditoare a
satelor, insufle{itd de noile idealuri.ale Ligii Culturale.
La ceea ce li se pirea o rAscruce de veacuri, ej simleau
chemmea adAnc6, a instinctului national si manifestau
profetic, peste orice considerafuni 'de prudenp, voinla
de unitate politicd a poporului romdnesc coincretizath
in strigdtul: ,,Vrem Ardealul!" Simlitoare la orice apro-
piere a rugilor de trecitorile Carpalilor gi ind6{itd de
indErdtnicia cu caxe st2ipanirea rmgureasci a contelui
Tisza refiiza sd cedez-e, cu toate presiunile Berlimrlui,
revendicdrilor populatiei rom6negti din Transilvaniq
aceastii parte a opiniei publice se adunase in jurul
conservatorilor Nicolae Filipescu, Take Ionescu, De-
lawancea qi al nalionalis$lor Vasile Lucaci, N. Iorga,
Octavian Goga, - prinz6nd prin ei glas lnaripat, la
Regele Ferdinand I inkegitoml ,,Dacia", pe strad6, in parlament, la intrunirile ,,Federafiei
nnioniste", ale,,gprzilof' qi ;,ligilot': intewenlioniste,
care indemnau guvemul sd nu piardd ,,momentul fa-
vorabil" actiunii.
De cealaltii parte, sta rezistenla cugetatd ,,ger-
manofililot''. P"Fni, dff alegi, ei reuneau aproape ^ toate
 MIRCEA VULCANESCU

vechile cadre guvemamentale conservatoare pdrtage

politicii regelui Cmol I: Carp, Marghiloman, Maiorescu,
pe basarabeanul liberal Stere qi cAfiva socia$ti militanli,
dugmani Rusiei. Congienli de puterea militarA a Ger-
maniei, neamatori de ,,aventuri" qi tem[tori, in caz de
infrdngere a Puterilor Centale, de o expansiune into-
lerabild a slavismului ace;tia doreau ca Romdnia sE
pastreze cel. puqin o neutralitate binevoitoare Puterii
Centrale, p6nn in momentul - pentru ei neindoielnic aMnt, ofl Avc^nlllF

- in care aceste puteri, lnvingdtoare in rdsdrit, ar fi

asociat-o la marqul lor triumfal asupra Kievului, pentru
dezrobirea Basarabiei. Cdt despre idealul nalional, unii
din ei - aprobali la inceput, pure-se, chiar de unii
antantofili ca Filipescu, - nu se sfiau si-l nddijduiascd
reahz,at mai t6rziu, sub forma ,,Marei Austrii" preconi-
zatd de Aurel Popovici: intrarea Romdniei intregite
intr-o confederalie dundreand, sub egida Habsburgilor.
Ecoul fiecdruia din aceste curente potrivnice era,
firegte, amplificat de sprijinul, nu totdeauna dezinteresat,
at diplomaliei {Srilor penfru care milita; de o parte
contele Czernin si Von dem Busche, de alta Blondel
- curdnd ir ocuit prin marchizul de St. Aulaire - gi
Poklewski-Koziell.

Politica lui IoneI Britianu

Strdns intre ei ca intre ciocan qi nicovald, coplesit
de rdspundere, ingrijorat. iscodind evenimentele spre
a le desluqi cursul, complinind prin dibdcie ceea ce
nu putea implini prin forln, - h cirm5: Ionel Brdtianu.
El mdsurase toate riscurile unei acgiuni pe- care o
dorea, dar pentru care nu se simlea gata. lsi dase
seama de greutiilile 'unei campanii dusd impotriva ALE,TANOEU !.IAFG11 L5]!IAN
iai6_ANllNs_ElE

acelora pe ajutorul clrora se bizuise pan6 atunci toat6

inzestrarea militaxl a ldrii. Dar qi de primejdia de a a razboiului de intregrre
Generatia politicf,
se gdsi, la pace, aldturi de invinqi. Mai gtia, din tradifia
 MIRCEA VULCANESCU NEAMULUI
RAT,RoluL PENTRU INTREGIREA

politictr a p6rintelui s[ i-l livreze, inainte de a-gi fi hot5rat sensul

seu,
cet se putea bizui, la binr- -**
intervenEei.mufism albsolut, ,,Sfinxul.. - ii
cum
infi, pe credinta aliatului lnchis lntr-un
de la rtrsdrit- pra"""'.a l-se zica . tl-t'TJ.i'fh""lnffn'ffiff
De aceea, pus in dilema
politicii noastre milenare-
Brdtianu incearci sI o rej
x[lg";i'-1,!:1"$1"#!$li:ffi:i]"**snu:
zolve in sens tradit-ional:
amln6nd solufia, pregd-
undu-se si negociind.

cu
Britianu negocie, deci,
reprezentantii Intele-
t+#qpffiS*nr*=nil';
Centraie se transforma-seilt-orritiorrilo, gennane spre
pe ascuns a.trupelor_^gl !
-
gerii prin miilocirea nu Turcia. Czemin nu Putea,
i|Ttl6*;'a; seami aiest
totdeauna binevoitoare
Ionel Bratianu
Rusiei - mai firtAi re-
cunoasterea obiectivelor
a
#l:;xrurtr*q:ru'1#i"F'ffi
rlticite in retragerea drr
rominesc.
romanesc si sarantarea .""t#l'JT; #t:" iYt"#j:i
co1nrmg.
-Apoi, negocie condiliile interventiei militare
a Romdniei,
(ca.
oprurdnd planului i?ancez _ ..b or""o"iru
generalul Averescu) o acfiune ofensivl cdtre
Intrarea in rdzboi
-gr
sud impotriva- Bulgariei - rin plan'al lui, care
otenslva roSa$.
lpre Ardeal, cu un ajutor "o-Uio"
defensiv
clrn partea Rusiei in Dobrogea; inchipuindu_si. nu se
Etie de ce, cd bulgarii nu vor-atica n"ina"ia. d;;-ti";;
--$#ffiimTflffi.;#frlffiffi
ahat?i, simultand, pe fiontul Salonicului, era prevlantA.
de atttet, pentru a z5ddrnici orice veleitate igresiva a
acestora.
_ Negocrfrile inaintand greu sicu intermitente. -.s
Brdtianu Lds6 sA treaca mimenti.,l de d a;;t#:
inlrarea ]taliei in rdzboi, a Bulgariei ,i ; f;"i";:
1""?;; -rye'1.1$r[:tffi: "f:l",Bii,'ffi
zdrobr. ea Serbiei, ba chiar ;i ofensiva iui Brussilov
din primnvara anului 1916, fAiE a se hotiri si irG;;;
.. Fotosrnd, insh, mijloacele pe carc i. le punea la ',ffi Hil6{[*-fl tr":l'"H#tr':lx:Sf
grspo?fre- un imprumut intern si doi ani dL recoltb
bogatii vAndutii cu preluri mari, 'se tudi sd inzesheze
o$firea cu material nou, pe care insl aliafii, ndrncrezdtori,
s'"Ht5''J:?#frJx""i:J#:'?l#*':i:m:;
lij,iirr,il'i"rfr,;1r"ffi ff #ffii#ffi "!li"""um"tui,
 26
MTRCEA VT]'LCANESCU
RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 27

833.758 cu circa 18.000 ofileri alciituiau unitSlile mili-

tare, din carc 5A.OOO erau tupe active qi ctrca 27O.O00
servicii gi etape. Restul de 416.0O0 rqrrezenta contin-
gentele 1917-1918 instnrite ira vederea constituirei de
noi rmitZi,ti pentru umplerea golurilor. Armata era al-
cituitii din 378 batalioane de infanterie, 299 bateii de
artilerie si 104 escadroane de cavalerie. Ea disprmea
de 281.240 cal.
Organic, armala romand se compunea din 2 divizii
de cavalerie (roqiori) qi 5 brig5zi de cdldraqi ataqate
corpurilor de armatS, precum gi din 23 divizti de
infanterie. Din acestea din urma, numai zece erau
Tratatul de alianli
divizii bune, provenite din vechile divizii active, in-
cadrate qi echipate complet*. Cinci erau divizii mijlocii,
provenite din prefacerea vechilor comandamente teri-
s.ftj;'ddf
t'-"eurui'
''##-'ii.E:,ffit#,;i toriale, mai slab incadrate qi armate**. Im celelalle 8
erau divizii slabe, in curs de formalie, compuse mai
treci
;H^ff;X. ales din mililieni, fim tunuri cu tragere repede qi fdri
In_ aceeasi ziL, Brdtrat arme automate. Artileria $ea (129 guri de foc de la
ry *i'";ii'#'i'JJJ",':ffi;i?:*!a
"*:L on.rorm faditiei constitu6"n4"l.i"g"f
militard 105-21 mm) scoasa din forturi qi f6cutd amovibilS
prin mijloace de ocazie, era inca in curs de consti-
Ferdinand tuife't * *.
s.ilii, "
;"' d;:JH
i::#T p1.i:3.x;,1,1i3'#:ry :r r

Planul romAnesc de operatii

llff ut$5,xru
ffii:H:',1:hjy,';hT^fi
Din punct de vedere operativ, fortele rom6negti
erau impd4ite in patru armate operand pe doua teatre
i'#*;;,#1;'ffi#$m$Hi''e#i#f
t"l;:xtb*#a:r*.l#hf#,l'H * Fiecare cu 3 brigdzi infanterie a 2 rdgimente pe 3
batalioane, gi un regiment de vandtori, cu 6 mitraliere gi
o baterie de insolire de fiecare regiment; gi o brigadl de
artilerie a 2 regimente pe 3 divizioane cu 2 baterii de 4
'Organizarea armatei tunuri.
rorri 6n e ** Numai 2 brigdzi infanlerie a 2 regimente cu 2 mitraliere
de regiment, gi un regiment de artilerie pe 2 divizioane.
x*:* Pentru alcdtuirea amdnunlit6 a armatei romdne in
*,,X?il:?11il"h'?Jili,;lglf,ffi timpul rizboiului mondial, vezi studiul consacrat amatei
:H.ltst,:"&,i"] romene-
 :8
MIRCEA VULCANESCU RAZBOIUL PENTRU b{TREGIREA NEAMULUI 29
de rdzboi. pe frontul de
nord gr nord_est oDerau
.Arrnatele I-a,
a II_a si a
t V--a, desfiqurate de Ia tla_
lafat_la Dorir4 A"* I,-ill
arcului. carpatic, in vedeiea
aclrurur ofensive in Tran_
llydu: le frontr-rl de sud
opera defensiv
lII-4 desfdsuraU de_a lun_;
Al'ma,.a
gul Lrunlfii gi granitei do_
Drogene, unde treb;ia sa
coopereze cu doud divizii
de mlhnterie si una de
cavalene ruseqti, trimise in
a.ptor conform conventiei
mrlrtaxe-
vE'.,rz.rur lrescu Misiunea primelor trei

***'***;::"ffii,:rmlr{"#j
t,lqara atms primul obieitiv,
scurtarea fi'ontului ardelear fortple dega-iate prin Contramiisurile Puterilor Centrale
:iTY r'"fi;;; ;;';#il,TT,"".f ff ll:-Xffi " #ft-
exercltat, o presiune muJ puti-i.r Cu o luni inainte de intrarea Romdniei in rizboi,
;, :; ,T
,?-"_",),.'11
ba chi. ar cu o sApfiim6nd mai inainte ca Brdtianu sd
;sfi;g'triffi 5*-HfiH,$,::r"'$.ft'tr#tri fi semnat convenfia militad cu aliafii, comandamenhrl
militm al Puterilor Centrale, informat la timp de agen.tii
sdi diplomatici despre cele ce se pregdteau, hotiira in
ffi'e ;1T*"*ie #r.#tri';;*Hjt rfiH
anpa mrscetoare. La cent
conferinla militare de h Pless (16/29 iulie), planul de
acliune impotriva Romdniei.
sa na legaftfa intre a ]l-a trebuia
eJe. oT: -fTutl
de obstacolul
In executarea acesfui plan, Austro-Ungaria constituia
al Dunarii, i-",i,i'a"" ,f;Parat naturat in grab5, cu elemente de completare, in flancul drept
rrupe de u;.;";;; ;"J;.q-."f ,preva:rul numai cu al Armatei a VII-a (Koewess) - care ap6ra contra lui
h ;-";;, "
:j _:Ta..tionlului si rezerva
rnapora #li?",g,i*l:
;";:,il,'li' a"fl Brussilov trecdtorile Carpatilor galilieni - o nou6. armatii
(I-a) sub comanda generalului Arz von Straussenberg.
Bucurestilort.-- .o generali constiruiti in jurul Aceaste arrnatl, avea misiunea sd se retragd luptdnd,
spre poziqiile dinainte pregitite in vdile Mureqului qi
 30
MIRCEA IIJLCANESCU
RAZBOIUL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI 31

t Divizii romdnestr
a U,rlafi 4 acop.'in (-,-
OD $ dm;li. dc stac
^{a6s.
TAmavelor, in doud grupu
Bi1..r*r,'#ft #i,H,l,si:1if$"f;jilT_; Armata de sud urma sd atace prin surprindere
Romdnia, prin Dobrogea, imobilizdndu-i rezervele si
zdddmicindu-i veleitdtile ofensive in Transilvania. Ea
trebuia si progreseze apoi spre miazdnoapte, pdnd la
f,rffi$;"ffi'.f tltF"*il##"*,"-HE gurile Dun6rii. Armata a IX-a trebuia si atace in
Transilvania cu fa.ta spre dsdrit. Profitand de fixarea
ftH'.1"llqH.iit::r_',*;i'iRffi LT^f"7 rezewelor romAnegti, ea trebuia sd opreasci mai intai
inaintarea armatelor rom6ne din Ardeal qi si le respingd
pe vechea gran iF. OdatA ajunsd aci, ea trebuia sd
ile1+qf
rua( :Hgf {h#ffiry;fl
ue ra comanoa suDremA
ochta cu intrarea Romdniei. in a armatelor g"rr".;;
"u:,x, treacd mun{ii Vrancei, pe urma romAnilor, gi sd coboare
in lunca Siretului, spre a-se intAlni cuarmata Mackensen
r,epare o situa(ie de a cirei
azboi si-irrar?"i#i"#
neprev"d";;';; #ilil in regiunea Galatilor. In conceplia comandamentului
cle .golducerea Germanjei. suprem al Puterilor Centrale, armata rom6nd din Mun-
i*
.^*or. din Divizia 6l ;i Divizia 7 I A. U. tenia trebuia si fie strivitd si nimiciti in bratele clestelui
ll"":Try" din Brigazile rai, 144 si 145 mixre format din cele doui armite drrsman", ." inchideau
-** Divizia 5l Honvezi si Divizia i c"r"flii A. U.
asupra-i. Odatii acest prim act incheiat,""
i.'ul armatele Pute-
 32
MIRCEA VT'LCANESCU
RAZBOIUL PENIRU INTREGIREA NEAMULUI 33

1:,t ^9"1tr1" $.ebuiar1 sd. se regrupreze pe linia cea NOTE

3:^:11f, I _sl*gui si, atacAn-cl .'ir"rltd ;.i":;;1
Basazrbiei-siprinBucov.rna-;$r;#;#."TaTfi.ij l. Repartifia armatelor romine;ti, la incepuhrl rlzboiului era
cteqte. - - aproximativ urmAtoarca:
-rezistenla armatei ronr.,ine -din
deschizAndu-si ftil.i;
calea Odesei gi a Kievului. Ftontal de N gi N-V
Armata Divizii Oameni
ins-emnitatea interventiei I
II
r, rr, 13, 23 Q) 02)
3, .4, 5, 6, (21) (22)
134.000
romf,ne in ritzboiul _onO'i"I IV
t27.ooo
7, 8, 14, 2 Cavalerie 108.000
Rezervi (10) (15) 51.000
Total 17 + I Cavalerie 420.000
!"a cum se vede, o campanie de nimicire
a armatei
concepuu d" id,il;;pa ,*i;"r.il#"#:i
Frontul de S
lgTfre Armata Divizii
."ro, _ul -o"rioili"i
mrrrtare., pusr sub conducerea Oameni
comandanf. Ea ii lllGr. de vest 20 19.000
"";;; ;##.;
era impusd de Gr. central
scurta?ii frontului qi de nevoia 16, 18, I Cavalerie 51.000
.;r."]"i*a"*i"ll,-- Gr. Dobrogea 17.9.
lru q" granae si' p!Loi:i"iHHfit"*oi;",?,.lilii;
l6ri ^sleite in trpt" a".a J5-ori"#i
Total 6+I
19
Cavalerie
72.O00
142.OOO
l_l-y?ona.ii.ylor
rnpotriva lumii intreei. ln Pe frontul de nord Si nord-est
ochii
E-,4 Pute,n lor Ceritrale, "d;dr_;"hdi;il,_
lronfit! romAnesc deveneo Armata l-a, desflqurafii de la Cdafat la izvoarele Argesului,
cuprindea grupurile de acoperirq Drnired (fivizia
a1c!. teatrut pincipal de operalii fi Varciorova
$r crm aceasra pricini, el
at ,,mboruiui
-suspendE ioiirt l), din urm6 devenin4 mai t6rzir:, grupul Cema- Apoi
aceasta
alte^fronturi. Se lamureqte, ..i." i"iii"ii"# J" grupul Jiu, (Divizia 11) qi grupul Olt-totru (Din.z:ia 23), avind
in rezerv5: Di|JiAa 2 la Sts€haia pe Motr.r" Divizia 12 la
de Romdnia in istoria fu"'b.-i;i -friir.rr.T".Jri
"i*gf, _.rai"i.'if'rili# Cdrbunegti pe Gilort 9i Divizia 13la CAliminesti pe Oh. Cartierul
eforturilor impuse aliatilor de razboiJ armatei era la Craiova-
t:ry"ltt? ;; drt:Ti: Amata a II-a, concentrail intre Cdmpuhmg gi Vrancea,
Romdn iei u c"r"ong".tionui' *f .]"f
rI###.
atfcana asupra ei totalitatea rezerv.l", i";i";;l.';;
cuprindea grupurile: Bran (Divizia 3), Preded ti hedelus
(Divlzia 4\, Bratocea gi Tabla-Bufii (Divizia 5), Buzau si
Puha (Divizia 6), avdnd in rezervA diviziile nou constituiie
:1, 3:t:^afi :':;,?fffi j;nfi ji:: cu elemente luate asupra celorlalte: 21 qi 22. Cartienrl armatei
ff U:
tun.-Ag6 cd, cu toate decepliiJ'e i: :1#ffi :i
pri_"i p#.ii-"-#r#*,
era la Baicoi.
At'rnata a IY--a (Armala de nord), concentratii pe granita
lomdnesti si cu roata ."ti-trri."' ri,il".a*;'lt#ilj Moldovei, cuprindea gnrpurile: Oituz (Diviia 8), Ghimes si .

l-Yfor,^r" poate^$une cA intertentia sii.rtfo

au,Josl intr-un fel, hotdrdtuare asupra
iului mondial.
ioiiiii"i Uz (Divuta 7), Bicaz (Bnead^ 4 mixfll), Bistrita si Bistriciciah
(Divizia 14), avdnd in rezervI Divizia 2 Cavalerie la Onegti,
soartei rdzbo_ Bngada 4 Cavalerie Piatra Si Brigada 38 I la Bacf,u, unde
era si cartieml armatei.
Pe frontul de sud
Armatq e //I--a, in5imtit de la Calafat la mare, de-a
lungul DunArii qi granitei dobrogene, cuprindea:
34
MIRCEA VULCANESCU

. Grupul de vest, in Oltenia (Divizta 26,

mrxta). Brigada I si 4l

E#'i :l"**:1. %l,xgl1"t;T"ff i6?f ';*lTTgi; iNcE PUTUL

ng;:'';wr: CAMPANIEI DIN 1916
$ff..!i'","';i'Ld"riffi "';.f
__.
h^*r.ryi- s"n"*ld, Marele cartier feicu;sfr?JditL"r
*mpus din oi"i,ii iri r"-cil;;r-iibil#
il.?".89*J; Ofensiva romini
din Tran s ilv an i a
lncd din seara zilei de 14/27 augrst, trupele de
acoperire romAnegti, concentrate de mult aproape de
granili, ocupau defileurile prin surprindere, inlesnind
astfel grosului, trecerea munlilor. lnformat de shbi-
ciunea tnrpelor inamice, Marele Cartier hotiirdse in
ultimul moment, stremdarea zonei de concentrare,
dincolo de Carpaf .
Trei zlle lnai tAflIL 12 dlrz:ii romdneqti iesiserd
din trecdtori, aruncdnd inapoi ariergardele inamice gi
inaintau in cdmpia Transilvaniei primite cu entuziasm
de populagia romAneasci a provinciei.
Oper6nd pe vdile addnci ale Cemei, Jiului qi Oltului,
depirtate cu zeci de krn gi despir,tite prin masive
muntoase inaccesibile, neprielnice legdturilor tactice,
Armata I-a inainleazi in trei direcqii divergente, pe
vdile Cernei. Jiului qi Oltului'.
Preocupat sd constituie haintdxii romdneqti un pivot
cdt mai solid, qi temdtor si nu fie intors de un inamic
venit pe neaqteptat€ dinspre Caransabeg, generalul Cul-
cer ezitA sd se angajeze cu grupul de Jiu prea departe
c5tre Haleg, de unde ar fi putut amenin{a valea
inferioard a Mureqului, cum avea ordin de la Marele
Cartier; ci se intSreqte la ieqirea din defileul. Meriqor.
Pentru motive de acelagi ordin, el nu angajeazi nici
Grupul de Olt ln munqii Cibinului, ori .spre valea
Seb-esuluj, ci il opregte definitiv in fa{a Sibiului.
In timp ce Armata I-a opera astfel la stdnga
 36
MIRCEA VULcANEscU RAzBoruL prNrnu iNtnrcReA NEAMULLIT
rInttNNAI^tll rr!1,nvtr{nt FOqANt

Contraofensiva lui Mackensen

in Dobrogea
In timp ce armatele romdne,sti inaintau astfel vic-
torioase in Transilvania, Bulgaria - care qovdise un
moment - declara rbzboi Rom6niei si Mackensen
'NA
IA primea de la Mmele Cartier german drdin si atace
imediat, prin surprindere, in Dobrogea. Obiectilul sdu
era si infrAnga" armila rominl inainte de sosirea
aiutorului rusescl.
Pe cdnd aripa lui dreaptd ameninla Bazerg1cul,
apArat cu Eovbial6 de Divna l9-a, (general Arghirescu),
grosul for(elor atacd, la stdnga Turh:caia.
Inlddsarea terenului era foarte favorabili unui atac
bdgAreii. Apropierea liniei de rocadi: nuscfuf.,
DupI c-RAr,ur, r.arr*ENTru a.tRzoTEscu Razgrad, $umla, Vama gi convergenla drumurilor ce
, duc din aceste centre spre cele trei puncte de apdrare
ofensiv romdnesc,
destmate si consfituie Armata ala centru, diviziile
$^.t_.:lfidyi
II_"; ;;t._fi;;
ale dispozitivului romAnesc: Turtucaia" Silistra gi Ba-
zargic, aqezate in defensiv, permiteau: l) con-
centrarea rapidd ,a"nghi
fortelor inamice in jurul oriciruia
din cele doud puncte lnaintate ale acestui dispozitiv
flqH$rtil,#*rft '"r:f #g#nryUfi (Turhrcaia gi Bazargicul) gi 2) impiedicarea oricdrei
interaclii a grupurilor romdnegti prin izolmea Silistrei.
Chiar f&5 a disprme de ,forte superioare numericegte,
d" *.fr!3"*ro#";ffT#i#H,?#,tT:i m2 Divizia un comandant abil pute4 deci, rcaliza in orice moment,
Xl,*:Jj,o*y:T".d{'C",p.iifr l;id,#;#'J*',,: pe acest front numai prin judicioasa lor grupare, o
*l*::l\: _y,?tP r,,G,ii,li,' ir"i"lli,ii,"'..T H::
**:f:,':,*_f l"^,1!"'r.-'"r"'vr*"fr rl,Tqr"d,*?"i,
superioritate covdrqitoare de mijloace in punchrl ales
pentru a da lovitura. $i Mackerpen era prea abil spre
a" m"i"tG-'qi'#;;::;
fgffd'::l1ij."Iry "i ;"i. p'ilr.]? d1l ;ddf,": a nu profita de aceast2i situalie'.
;mr:li.:.":l::*,-p,1."
;fl ii$:3t;ft1"?",,5H:,#ffi :TH;T#HF*-; Btrtilia de la Turtucaia
despe4ea de vdile TAmavelor qi l4"-qffi-,rrif,"irl
cdile fire;ti de acces spre inimi fransiivaniei3-.,'"-'",
Amenajatii in cap de pod gi desfinatii si slujeascd
drept baza de operatii in caatl unei ofensive romdne
 38
MIRCEA. VULCANESCU
RAZBOIUL PENTRU INIREGIREA NEAMULUI 39
. cdtre su4 Turtucaia
rdmdsese un punct lnaintat.
expus invdluirii, duod
adoptarea defensivei ir"
acest front. Lispiti 'A"

minate, artil€ria grea nein-

stalata complet sj fiind
aparatd. de ruriiati de
mililieni neinstruiti si slab
incadrafi (Divizta - 17 -a.
general Teodorescu). dar
mai aies comandati' fira
uqurin!5,. Turrucaia avea si fj":}ffi';r::H ;l# Schita bdtaliei de la Turtuoaia
T_ t*t". nureusind
expenmenlar.
mulr rrp".ioi nu_J.ililr.]"iL' aii_ Ti
ln captivitate de col. M[reqescu)
sI obqina o.rpiri"ritui" . (desenatt
cuhta de foc. in special de artilerie d'" ;;i;;;;i"n"AiJ._
La 2l atgast, detagamentul Hammerstein dezldnluise
ofensiva spre Staroselo, pe care trupele rom6ne il
g: $".-'*'il1,'qi',if "rj:1a^;:Ht#;if
comandantul romAn isi dispusese fb4"l" ".;?r;;;;. pdrdsesc fbri lupte, spre a-l relua a doua zi. Covdrqite
in loc- sd caute a-si'meniine cu orice ;;.i;;;"ft;
ir,r
de focul masiv al artileriei grele inamice concentratii
drumul spre Silistra, spre care avea ordin in sectorul de miazLz4 unde atacd divtzia 4-l Preslav,
mandamentul armatei ia se retragA lu 'liir],
de la co_ unitd{ile romAneqti ldsari pe duqman sd se infiltreze
n..,roi..
ci va fi atacar dinspre up.rr, .o,fi-a.ntii in ziua de 23 august intre punctele de sprijin 8-11
concenrase rezewele in acest sector gi ".iriri%
uaoprui. fi ale primei linii de ap1rare. Za$allllc ordond comandantul
celelalte tactica rezistenlei ,,cu once contraatacuri pentru despresurarea punctelor inconjurate.
Fret.. cum i se
Violenla barajului inamic zdruncini moralul contraata-
catorilor. Acum inamicul si-a desemnat miscarea de
i,!'rglirfi'f ",f '"'#'#lt#HEi,_1t;*:T';:
pre.yurdrilor. qi obsfina{ia de.
a nu, schirn-;;
-jiil;#j impresurare a cet5lii. ln .rieme ce unitifl inimice tot
apdrini, chiar atunci cdnd fi: evident cA efortu,l mai numeroase pbtrund inlSuntrul cenfurii forturilor,
ina_;.
purta "
.laracul] asupra seclorul"i ;;a_".t.," ii.a iai"j! Brigada l-a qi a 3-a a Diviziei I Sofia taie soseaua
aparanl. care le" ,5 Turtucaia de Silistra.
 MIRCEA VULCANESCU RAZBoIUL PENTRU INIREGIREA NEAMULUI

La cererea cornandantului cetZifii, Marele Cartier Informat insi, intre

rom6n rrirnite ajuroare. creEit intrebiiiirlii" riiiut]Jiil
Eivizia l5-a tiimise in aiirtor, in to" .a ?,"-fof-oJi. timp, de inrf,ut?ifirea si-
tualiei la Turtucaia, Aslan
o miqcare de despresurare, sunt irosite in
!".n!"^
mtct, rn contraatacuri sterile, din launtrul cet2i1ii,eru;; revine a doua zi, ordonand
ipie atdt Diviziei 9-a, din Silis-
laidar qi Antimovo. Rdu conceput qr executat flrd tra, c6t gi Corpului nrsesc
ylagd, atacul Diviziei 9-a pronuntat dinspre Silistra la
23 august, cu misiunea db t ;;p.;r;;';".":tJ;.';" - pe care-l bdnuia la cen-
reuqeqte sd clatine uniti!ile dugmane care trul dispozitivului ruso-
cilare pe ii taie ciijmut romAn - sA renunle la
sosea.
ofensiva spre miazdzi qi
^ Sistemul deproduce
apdrare al cetd{ii este, astfel. dislocar
parncd. Zadarri" in6.*"a -,l sd se-ndrepte cu toate
-l1_,11rutaq _se,
p..ra capet comandan{ii izolati. fiorlele disponibile spre
rn rofiun, on.laretagi in nord de oras, sirntinconiurati
,1,.":1".
ucisi sii
apus, pentru a degaja Tur-
capturag Cit-iva. siapd amncdndu_se'in-il#. tucaia.
qrq o" YIteI d-ur Regimentul 84 infanterie izbutesti ij; Surprinsi in risipire de
sa-sl crotasca drum nrintre atacatori inspre Silistra, ordinul lui Aslan, Divizia Maregalul Averescu
dovadi cd Diilzia 9ia ar _
fi putut rer,li daci 9-a (general Basarabescu)
ar fi
insistat. Spre a nu cddea. i" ffii"il; Jril-i-riri.*""'l pomeqte totugi imediat spre Turtucaia (23 august),
mandantul cetdfii pdrdseste Turtucaia pentru a cidea in spatele brigizii I a Diviziei bulgare
t";;;;A
ordinul Marelui Cartier.' Lipsita de clm;G;:t;; dt (Sofia), care cetz,lea pe la est- Opritd insd de
orice nddejde de scdpare,'g;t;;;;fud Ilont de trupele^taodBrigdzii a Itr-a a aceleiagi divizii,
dupd-wriaza zilei de 2+ ;;"' care s-au infiltrat intre Turtucaia qi Silistra, intdr'urdu-se
"ireiit/tr"pr"r"u.iJ'*' cdlare pe qosea, qi atacald de flanc dinspre miazdzi
de Regimentul 9 de cavalerie bulgar, ea se retrage -
Bltilia de Ia Bazargic crrn am vA^ft - in graba spre Silistra.
CAt despre Zaiancicowsky, care a inaintat mult spre
_ in tyln ce inamicul dezlan(uia atacul imootriva sud in ajun, el e acum prea departe ca sd mai poatd
Turtucaiei, .comandantut Ar";idi ; lil_;' -"""-"- interveni cu folos in ajutorul Turtucaiei. El se
Aslan, riu informat Ia Bucureiti-ca tdiiir?"?#'i#" multume;te sa rupa lupta inceputA \a Bazzrgic,
in cetate, ordona generalrlui Z;iu""i";;:'k- :':;.."""j: retrigAndu-se spre miazinoapte, legat spre stAnga cu
dantul Cornului r s*, care ,*i-ii"'".Jf,""';;#; Divtzia 19 -a romAneascS.
ooDrogeana - sa atace spre "Bazargic, spr. Rdmasi, astfel, izolatd la aipa dreapt5, impotriva
oras,ul pierdul
a r"lu"eri
ln ajun frin govaiJHi: birrzr.i-l9;: forlelor dugmane, care, dupi ce au cucerit Turtucaia,
Lonsecv-ent, Zarancicowsky isi indreaptd toate
forteie se regrupeaz5 contra ei, Divizta 9-a pdrdseste la 27
spre sud, pentru a executa ordinul- august, ffu6 1upt5, qi Silistra, cu toate cd - spre
* Compus din: Divizia sarba, Divizia 6l deosebire de Turtucaia. inaintat?i qi tzolatd - Silisha
s,i Divizia 3
cayaleie. era legatd de Muntenia cu un pod de vase qi forma
 MIRCEA VULCANESCU
RAZBOIUL PENTRIJ INTREGIREA NEAMULUI 43
un pivot solid in dreapta liniei de apdrare a vechii
grani{e romdnesti. de Olt qi de Utvizia 2O, care acopert Durf,rea. Iar ca rcr.ewl
de armatE, are Div2ia 2 la Strehaia.
Fald de gregelile slvdrsite, comandantul Diviziei
^ generalul
9-a,. Basarabescl, e inlocuit o"" ;";;;l"j
a 2. La stinga, Divizia 3-a romani trecuse prin pasul Branului.
stdbatuse mun{ii Per;anilor si ajunsese la $ercaia. La centru,
Petala, iar comandantut oiriiro- t{_i.' i
tu*S:-T1 e intocuit p.i" g.n"ialul d;arii.r?;;.''-' ;##i;; Divizia 4-a respinsese pe inamicul care incercase s-o opreasca
in valea Timigului, ocupase Bragorul (10/29.8) qi ajunsese la
slruafia frontului dobrogean era gravi deoarece Feldioara. La &eaptz, Divizia 6-a debugase din valea Buzdului,
presirmea inamicd se menfnea putemiEd. ocupase Sf. Gheorghe si se apropia de cotul Oltului. La 21
august (3 septembrie) genemlul Averescu luase comanda
acestei armate qi ircepus€ pregatirile in vederea trecerii Oltului.
NOTE Divizla 5-a care pdtrunsese in Ardeal prin pasul Bratocei,
l. La apus. Crupul Cema (Divizia I genenl Drasalina) atac, era retrasd in a doua linie gi depSgitii de Divizia 22-a carc
pozilia inamicd de pe muntele Ali;";il;';a_;";_'fi;fii venea sd se intercaleze lntrc Divizia 4-a si Divizla 6-a lntre
Fiebic[ o
_cucere$re ;i ocupd oqo"u
j"';;;;; Feldioara gi Sangeorz spre a Artiri migcarba aripei ocolitoare
mixte 145 A. 'U. t..t"""i"i 'sriri'i'!r.ji a armatei. lar ca rezerve de armat4, pe ldngi divizia 5-a,
de grosut Briglzii iz]1v+.6r.-
ajutorut inamicdui, Gruput Cema ;; Armata.Il-a mai disprurea gi de divizia 21-a adusS de la
:n
la sud de Mehadia. ;;i;; ;#d;::i B5icoi la Bra;ov.
_. La centu, Gruput de Jiu (generalul Muicd), compus din 3. La stlinga, Divizia .8-a (general Pdtra.qcu), cucerind muntele
Divizia ll (colonel Cocordscu) q-i av6.nd Di"i.i;'j; Sandor deschisese calea Oituzului Diviziei a 2-a de cavalerie
alungd elemenrele inainrate ile Bn61^ij t 4a--a--r ;'i;;.;r:;'
i'ri^-ij,ll; ji o"upur" Tdrgul Secuiesc. Ea oblicase apoi spre
Berger), care incearca sa apere ie.iirea a. "ut" pentru a coopera la inviluirea
nord-vest,
aiiii"",jiii
"*J pa#ii:TJ
Surduc, ocupa uaztnut petnis.anjl; a;.s7i.9iii " atacatii, de la nord gi de la est, de Divizra 7-a
valea StreiuJuj in defileul M"r,qor. n"l, este Istrati) care r vSile Uzului gi Ghimeqului.
indmDinat de
detatamenhrl SunJ<el, compus din pri."l. LrJrr.#'ri;"d].r:; Mai la nord, 4-a mixtl sffibatuse pasul Bicazului
a fX-a. in curs de debarcarc i" i."g,ir;!" r;.ri:ciiri,'-ciiirfi
""El !r ocupase , in timp ce, la extrema dreaptS,
alpin bayargz pi Divizia 187 Divizra 14 Paraschiv Vasilescu) fdcand legdtura cu
A"iiga
:fT:i i"3"t"*aspre Hateg, -geinand, "ar.
inaintare care ar prt"u-O",,r"ni rusr ln Domei, inaintase-n mmlii C6limani pln
pnmeJdloasa pentru concentrarea inamicr. valea E ocupdnd Tulghqul. Borsecul 9i Toplita. in
, La r5sdril, Grupul
qe olt {€eneml
Olt_Lotru, devenit mai t6rziu Comul
popovici),
lii, inamicul incercase.sd
fata acestei situalii, reactioneze. lntorcand'
incercase s5 reaclioneze,
prin valea Domei. flancul Diwziei l4-a, dar miqcarea lui
intorc
comius din-'Dlrfr"1"j'rJ."rriii
qi (cotonel'r'ranorescu) ;'; lil;;'i; fusese observati gi opriti la timp de tnrpele romdnegti.
9e!ll. ari(;a
L4r4rd)r, Pivizia'lt
pe svmga Ultulut de la Coti inspre Forcesti; 4. Nu este bine hrnurit dac6 govtriala Bulgariei a fost real6
ln mp dreapla lui. un detasarnent urc6 pe,la Voineaial (provocata de dificultdlile inteme cafunate de oboselile r6zbo-
rn vatea Sadului. intorcdnd apaiarea arigazli i+j 'e.
".,^fig
T. iului, de teamd ci Puterile Centrale, cu care se legase Bulgaria,
lBry.t)_lg Boi(a si raspdndindu_se apoi fi SiUi"r"j vor iegi invinse din rdzboi, ori de ingrijorarea cd soldalii
pe stinga pana la Rdsinari si
"a."i"
Ocupand veFremul si Tilmacji, C.rp;i;. bjl;5;.;#;;;
bulgari vor refiza sd se batb cu rugii, ffali de rasi 9i de
t:rffi:r":i r;flXJ,; lege, qi protectori seculari ai tlrii loi; - sau dacS ea n-a fost
lgrfllg .care d91nqr. ,",.".o?,.!111 ;'"
oe Dspre Sdctrdaie_climboaca dec6t o manewd diplomaticd, destinatA sA ingele vigilenla
de Honvezi (Tanarkv). care acopera debarcarea bjvizii
unde intalnesre
5l ^!rrg. trupelor
Rominiei.
Conducbtorii de atunci ai Bulgariei au incercat, mai t6rziu,
er-ut i 't
,i#il';"'iut
"-lil"
.la,Clrbunepti,
rezerve de sector, Amata I_a dispune de Divizia sd acrediteze ultima ipo1€zd. Fapt este, ins6, cd primul-ministru
^L-a.
in rezerva gnrputui de iii,i Ji il]r;"#""ji 12 bulgar, Radoslavoff, fdcuse ministrului Romdniei la Sofia,
L anmanegtt, rezervd curand
i"
folositi la arjp; dreupta u Corpulri
propuneri si i se mijloceascl o impAcare cu Rusia; ci puterile
In{elegerii Ecuseri chiar oarecare oferte Bulgariei gi ca
 MIRCEA VI'LCANESCU

generalii inamici marturisesc in memoriile lor. f6rd inconiur-

sa$$agFa ce teama privitoarc la refirzul d; ;." b.E;
sold,a0lor bulgari, frnlntriva rugilor, s_a dovedit neintemeiatd.
Nu-l exclus ca aceasta team6 sI fi intrat Drinte motivele REVIZUIREA
care au determinat Puierile Centrale sd atacd Rom6nia- nrin
Dobrogea, inainte de sosirea tmpelor rusesti. PLANULUI ROMANESC
5. b.. f** pivizie! a l2-a buJgard, insiraut pe Dun[re de la
vtdllr ta RuscluJq - Armata Itr-a bulgartr cuprindea un enro
DE OPERATII
)
ofensiv concentrat la granila Dobroge-i. .

,la Rlsciuk
La stdnga gnpului de atac, De drurnurile ce convers de
9i Razgad spre Turtuiaia apirattr de Divizra T7_a
lomaneascd (19 batalioane cu 29 bat6rii). erau concentrate: Consiliul de rtrzboi de la
detaqamenh-d Hammerstein ( I batalion. i
";"udr;;;'
baterii) la Tetovo qi Divizia zl-a bulgari ioreslav "i-
(l7 batali6anl
1 Peri;: oprirea ofensivei din
cu 2J baterii) ta Iiatbrmar. rotnt, iE Uutuiio-;,' j Transilvania
si 27 baterii. ";;il;;
La dre^q.pta, cu,fap spre Bazargicul apArat de Divizia
,^ rom6neascI, (19 batalioane, I -escad6,n
l9-a si 7 baterii)- ih fap primejdiei, Marele Cartier rom6nesc sov?tie,
srau concentate: Brigada I din Divizia O_a UitsarS Vidi;
(6 batalioane cu 6 baterii) la laz-Tepe si de'iasamentul revizuindu-qi concepliile.
tgntardgief (4 batalioane cu 3 bate;i), 'care icooerea La consiliul de rlzboi, convocat in grabA la Periq,
gam.izoana Vamei (8
--batalioane cu 3 baterii). Totai: 20
la 25 augus! generalul Averescu proprme schimbarea
batalioane cu 12 baterii. planului de opera{ii, prin strImubrea centrului de
La .ceno-u, pe dnxnurile ce duc prin Kamdnlar si Acaddnlar greutate de pe frontul de nord pe cel de sud. Impresionat,
spre Silistra aparata de Divizia 9la romdnd t l0 brt^i;;;
I escadmn Si 17 babrii), Divizia l-a tuleart'Sona $a-sad Marele Cartier hotiirdgte oprirea ofensivei din Ardeal.
sa rnlervini cu grosul (22 batalioane, { escadmane si"l? Diviziile din rezerrra armatefor care lup0i pe fiontul
baterii), fie cooperdnd cu Brigada I (6 baralioane si I I biterii) de nord sunt retrase qi trimise in Dobrogea. Armata
:ongerl$a. la Hdryova, _ la aracul Tutucaiei pd h fi6 ruso-romane din Dobrogea, pusd sub comanda gen-
[npredrcand cu Bngada 3-a concentrati la Kamanlar-
"rr; eralului Zaiancicowsky, primegte ordin sA se retragd
-mterventia
Diviziei l9-a romdntr in sprijinul cedllii atacatti pe linia Cuzgun-Caraomer, situat?i in vecindtatea vechii
m ump ce dreapta ei (Brigada 2_a concenfaul'la Sarvi)-
granile. Averescu inlocuiette pe Aslan la comanda
ltacand Silistra pe la sud cdub sA imobilzeze in acest sectji
Divi a a 9-a romana. Armatei a III-U care se va rcotg niza la sud de
. Tol la centu, dar mai Ia dreapta, Divizia I cavalerie
.b,llgag Bucureqti cu intentii ofensive; iar Crdiniceanu ia locul
"g
gata sA opereze deopot-ivd defensiv cdte Silistra lui Averescu la comanda Armatei a II-a.
pnn- Kurrbunar,. spre a impiedica cooperarea Diviziei 9-a
ronL?na gu Divizia 19 care apAra Bazireicul. sau Dentru a
spnjml drect, pnin invAhire pe la nord-. atacul dezhntuit
conFa-acestui oraq pe Ia est de Brigada i-a a Diviziei d_a Bitilia de pe vechea graniftr
9r pe la sud de detasamennrl Kantargieff. a Dobrogei
impotriva trupelor ruso-tomane care, des,i s-au
retras in mare grabd, au izbutit sA fac6 front neintrerupt
 46 MIRCEA !'ULCANESCU RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 47

in unghi ofensiv, pe linia:

Lacul Oltina, Aptaat,
Caraomer, Mangalia*,

di im-
Atacul principal se
potiva Dividei 9-a 1a
K"ffil *L fi,ff,"n*u#,"* "o'*f:
.
'*rl $ffi'ril*"?rtqgi
t [rl\;#X# #ffi*'JffiX1i;
tll! ' in
II lF" .a t" ut-""
17" iomanesti gi
romdneqti 9i sd le arunce
*., ft,.'lffiK[ \ 11 ltr spatele
-
spatele
ruqilor,
ruqilor,, ,spre
spre
Maresalul Prezan mare, ocupdnd podul de
-" r" C"-"*iar, pil;; ;; Al doilea consiliu:
{in sp{e toati armata ,r"rh?;J3ffi,frfXffi ofensiva pe doui fronturi
de nord. Ar fi o loviturd decisivd, in starjsa inrdureasca
tot restul opera,tiilor. Un al doilea consiliu de r2boi se adund la Peris.
Noul comandant al frontului dobrogean, Zajanci_ la 2 septembrie, spre a face fa!5 situaliei. Aici, insi,
cows$r, incearcS, fdri succes, sd o pareZe; atac6nd cu descurajarea din primul ceas a Ihcut loc unui nou
-inamic
ggntrul sple apus, spre a arunca pe in Dundre. spirit, ofensiv.
Nereusind Ei fiind amenintat sA fie intors de dreanta Unii - in cap cu Averescu - precorizeazd degajarea
Iui. Mackensen, care ataca la rdndu-i. Zaiancicowdiry Dobrogei printr-o ripostl fulgerdtoare peste. Dunfue,
ordond retragerea. in spatele duqmanului. O masd de manerr6 trecdnd
Dunirea la sud de Bucureqti qi cdzAnd pe liniile lui
de comunicalie, l-ar sili imediat sd se retragi inddritul
_=--..dG-Eer"al6ndu-si diviziile la centru, intre bazei lui de operalii.
Diviziile 9-a qi a l9-a romanesti. Allii - ilr cap cu Presan - socotesc gresitA intre-
** Asez6-nd:,la stdrnga Brigada germanA Bode, cu anilerie,
,la centru ruperea efensivei din Ardeal ln plini desfdsurme tactici,
cele 3 divizii bulgiresti: l. 4 gi 6 Ei la dreapta atunci cind armata romana are pe acest fiont o
Detasamentul Dobrici in linia i gi Divizia I' cavalerie 'in
tezefyd,.
superioritate net?igiduit6 de forte. Dupd el, ,,g nirea.,
frontului romdnesc nu s-ar putea evita decdt prin
lSrgirea spaliului de manewd, l5rgire de inibptuit prin
 48 MIRCEA VULCANESCU
A6tdhL *L 0t d o&ld.
!.a.ro eF gu$b {.r. Der.
ducerea fronhrlui romdnesc pe Mureg, conform planului
inilial. Moldova ax putea deveni aitfel o bazi solid5
pentru restul operaliilor.
Tactic, se-nfruntau aci doui vechi tradifii militare:
tndrdzneala, care cere unirea puterilor pentru zdrobirea
masei principale a duqmanului, cu iscusinla, cme prefera
sd-l covArseascd in punctul slab.
Neizbutind sd-mpace pdrerile sfetricilor siii, Marele
Cartier rom6n iese din incurcihrri, hotirdnd ofensiva...
pe amdndoud fronnrile!
Dupd solufia adoptatZ, armatele a II-a si a IX-a
care .au reuqit sd faca legdtura intre ele'pe Oltul
superior, vor relua inaintarea, spre a prme sApanire
pe cdile de pitrundere spre inima Transilvaniei*.
Pe frontul de 2d, ?n timp ce rezervele trimise din
Ardeal, atac6nd pe inamic d-e front, vor ajuta armatei
,l' Amata a II-a va fo4a trecerea Oltului, a IV-a,
bariera munfilor Gurghiului, Harghitei gi a Baraoltului,
care-i inchide accesul ln vdile Muregului mijlociu gi
Tdmavelor-
RAZBoIUL PENTRU iNTRTGTREA NEAMULUI 49
de Dobrogea si-l fixeze pe linia Roscova-Co-
badin-Tusla" pregitiui incd din timp de pace, la sudul
liniei de rocadi Cemavod5{onstanla" Armata de
Dundre va trece fluviul la Fhm6nda" spre a cddea in
spatele inamicului qi a rdzbrma Turtucaia.
Preconizatonrl operaqiei, generalul Averescu,,,se-
mdnitorul de ofensive", cum l-au porcclit - poate f6r[
a se g6ndi la mdrelia ce stribate, peste hul5, prin
epitet - adversarii, e numit comandantul grupului de
armate care luptii pe frontul de sud.
Concentrarea p entru
operafiile de la Sud
ln cinci divizii
executarea acestor dispozifii,
romdneqti sunt trimise spre Dobrogea*, unde intervenlia
lor izbutegte sA fixeze efectiv pe inamic pe linia
Raqova-Cribadin-Tusl4 spre smrsjtut prilnei. decado a
lun! septernbrie.
ln acest timp, alle gase divizii romineqti** se
adunau la zud de Bucureqti in vederea trecerii Drurdrii
h FhmAnda" fixatii de generalul Avetescu pentru a
doua jumitate a lunii septem-brie.
Reluarea ofensivei romene
in Trans'ilvania
in arAe4 oprirea ofensivei romAnegi a ingAduit
inamicului sA se tnt-:ireasci nestingherit, ln pozifiile
t Div. 2 9i 12 de la armata I; Div. 5 si 21 de la
armata II; Div. 15 din rezerva generala. Dintre acestea,
Div. 21 destinatf, mai lntii Dobrogei, va fi trimisa armatei
a III-a. ln ajutorul Ruqilor mai sosegte 9i Div. 115.
** Div. 10, 16, 18, 21,22 qi I cavalerie.
 MIRCEA VTILCANESCU
preg5tite dfuvrinte*, asjeptand rczervele care tncep sA-i
soseasca in ajutor**.
Desi slSbite, pfin retragerea rezenelor, Armatele a
fl-a qi a IV-a'**:t reiau ofensiva la 2 septembrie.
. Divizia 7l inamictr s-a oprit pe inillimile dintre Olt
gi Tdmave, de unde domind trecerile Oltului; iar Divizia
61 s-a intarit cu dreapta in munfii Harghitei la Vlehila,
cu centnil in munlii Gurghiului la Ibtnegti si cu stanga
in defileul Muresului- la Ristolita-
** ln ajutorui inamicului,' alearga intr-atlevar, spre Olt,
Corpul de cavalerie al lui Schmettow, care acopertr spre
rAsdrit concentrarea Armatei a IX-a ln zona Deva-Mediaq;
iar pe Muregul mijlociu sosesc zilnic, in ajutorul lui Arz,
trupe proaspete.
Astfel, printre trupele armatei lui Arz vin sI se intercaleze
treptat, Diviziile: 16,37 9i 39 A. U. acoperite de Brigada I
cavalerie, av6nd in rezerva: Diltizia 72 A- U, in Cdlimani gi
Divizia 89 german6 la Tdrgu Mures.
in cur6n-tl, Armata de rri.d ,.u u,."u in fala ei, in loc de
doud divizii, trei corpuri de armat6. La niird, Corpul XVI
austro-ungar (Divizia 72 gi 1/2 Divizia 37) va face fald irr
Cllimani Diviziei a l4-a.
La centru, lntre Muref si Tamava, Corpul VI austro-ungar
(Detaqamentul Hettinger, Divrzia 39, Detasamentul Czecsi qi
Divizia 6l) va face fat6 diviziilor 7 9i 8 rominegti, La
dreapta, Corpul I german (Morgen, cuprinz6nd: Divtzia 71,
Divizia 89 germana gi Brigada 16 de Landsturm) va incerca
sd opreasc6 Divizia 2-a cavalerie romanl sd progreseze lntre
Olt gi Tirnave, apoi trecdnd in compunerea Armatei a IX-a,
se va rabate spre sud asupra Armatei a II-a romine, pe
Hartibaciu.
*** Amdndoud armatele care constituiesc grupul ofensiv
nu mai numdrd decdt 7 divizii. Armata a II-a: Diviziile 3,
4, 6, ;i 22; Armata a IV-a: Diviziile 7, 8, gi 14. De altfel,
Divizia 22 va fi gi ea retras6 in curdnd de 7a Arrnata a ll-a
9i trimisi Armatei a III-a, la Dundre.
RAZBoIUL PENIRU TNTREGIREA NEAMULUI 5l
Ofensiva Armatei' a II-a:
bitilia de pe Olt
Pe c6nd centrul Armatei l-a, angajat pe valea
Streiului, se lovegte la Pui, in defileul Meriqor, de
cele dintiii elemente ale Armatei a IX-a genrume*
(l-10 septembrie), a cdror presiune o silesc sA paxA-
seascd un moment bazinul Petroqanilor**, Armata a
II-a trece Oltul luptdnd impotriva inamicului care a
distrus toate podurile de la Hoghiz la Beclean gi ;ine
vadurile sub focul artileriei si al mitralierelor.
in timp ce bigadl,2}-a dL cavalerie, care a inaintat
mult spre vest, e oprite h Voila, pe stlinga Oltului,
de artileria inamicd de la Cinc, Di:i"uia 3-a trece apa,
prin va4 la stdnga armatei, pe trei coloane, pe la
Crihalrn4 Hdlmagiu qi Gala!.
La dreapta ei, Diitzia 6-a ocoleqG cotul Olhrlui,
prin Baraolt, citre Cohalm si Alna$; in timp ce. la
centru Divizia 22-a taie de-a dreptul prin
Bogata-Olteand, spre Homorod. -Opriti de inamicul,
care - din pozitiile de la Ugra - line sub foc podul
de la Hogh2, Divana 22-a trimite un regiment sd
treacd Oltul prin vad pe la Racdgul de Jos, intorcdnd
pozifia dusmand qi ocupAnd Homorodul.
Divizia 4-a pomeste a doua zi spre Fdg5rag, an-
gajandu-se la Calbor, in ajutorul Diviziei 3-a; Ar timp
ce Brigada de cavalerie izbuteqte qi ea se treacd Oltul
pe la Beclean.
La 4 septembrie, toatd Armata a ll-a e pe dreapta
raului, peste care pionerii aruncd pod la Venefia.
-=-o-EEAt-4il-6rpul alpin si Divizia 187 germanf,.
** Detaqamentul colonel Sc[rlitescu il va recuceri totusi
temporar, la 11 septembrie, printr-un lndraznel atac de flanc,
pronunlat prin pasul Vilcanului.
 52 MIRCEA VTJLCANESCU

Ofensiva Armatei a IV-a: INTERVENTIA

bitilia de la Odorhei ARMATET A 'TX-a
Armata de nord igi dezldntuie ofensiva succesiv.. GERMANE iN ARDEAL
Pe cdnd Divizia 2-a cavalerie alemgtr spre Ho-
morod-Almag spre a face legdturd cu Armata a II-a
la trecerea Oltului+, Divlzia 7 -a romind ataci pe Situafia operafiilor
Szabo Ia VlahiF, la 6 septembrie, il scoate dh poziiie
la 7'si a doua zi ocupd Odorheiul. La centru, Divizia la sfArq'itul primei luni
8-a inairl'teaza apoi in munlii Gurghiului, ocupAnd hu raZboi
regiunea Praidului qi izgonind pe dugman din pozitiile
de la Ibdneqti la I I septembrie, la Rdstojnea, alungd:rd
pe p6.nd la ie;irea de sud a defileului Muregului, Cu toatii aparenta potrivnici, rezultatul luptelor de
la
_inamic
Deda.
pini acum era favorabil mai ales inamicului. lntirziate
de efectul moral al ftrfi€ngerilor suferite pe frontul de
sud, armatele romdne din Ardeal nu izbutiseri in prima
lund de opera{ii sd-qi reahzeze obiectivele, fdcf,nd
legdtura intre ele pe linia Muregului. CAt despre inamic,
dacd Mackensen nu izbutise si obfinn o victorie decisivd
in Dobrogea, scoland din luptd armatele nohstre de la
sud, - el izbutise totugi sd execute ordinele primite
de la Cartierul gennan, imobilizind pe acest front, cu
cele 7 divizij ale sale, 16 divi-ji ruso-rom6nesti*.
Profit6nd insl de intArzierea qi slSbirea armalelor rombne
din Ardeal, rearltate din acest fapt, Armata a D(-a
germanA - pusi de la 6 septembrie sub comanda lui
Falkenhayn - gi-a terminat nestAnjenitii concentrarea**,
tl\^ asumdndu-gi din a doua decadd.a lunii septernbrie,
inifiativa opera{iilor de pe frontul romdnesc.
* 10 in Dobrogea, in Muntenia la sud de Bucuresti.
t* Armata a IX-a 6gemanf, cuprindea la inceputul lui
septembrie: Corpul de cavalerie (Schmettow) compus din Di-
Inaintarea in Transilvania vLia I Cavalerie A. U. gi Divizia 3 Cavalerie germani, Corpul
---t-impGa;fra-;FA Divizil 7t inamicf, s6-;i sprijine alpin bavarez (Krafft von Dellrnensingen), ceva mai tare ca
vecina [din] nord. o divizie qi Corpul XXXIX (Staabs) (Divizia 5l Hv., ->
54 MIRCEA VULCANESCU
' Ofensiva contra Armatei I-a
romineEti
Astfel, la 13126 septembrie, zece zlle dupS conferin{a
Marelui Cartier, care schimbase orientarea efortului
rom6nesc, si patru zile inainte de data hotdrAti pentm
trecerea Dunirii la Fhmanda, Armata a IX-a germand
-> 76 A. qi 187 G.). DupI blttlia de la Sibiu, i se
va mai adduga gi Corpul I german (Morgen) luat de la
Armata I-a (Divizia 89 G. 9i Divizia 71 A. U.).
Diviziile inamice erau mai mobile ca cele romdneqti, fiind
constituite numai pe 3 regimente. De;i cu efective mai mici,
ele erau dotate cu o putere de foc mult superioara, datorita
num6rului considerabil de arme automate (54 mitraliere de
regiment) gi de guri de foc, ce intrau in dotatia lor. Pe
deasupra, armata dispunea de o putemicS artilerie grea,
rnergAnd pinf, la mortierele austriace Skoda de 305 mm-
RAZBoIUL PENTRU INTRECIREA NEAMULUI 55
- care intre timp respin- $i:'' ,"- ' '
sese, cum vdzurarn, prea
prudentul Grup de Jiu al
Armatei I-a din defileul
tffi:-"f'#*trffi
frontal cu o
combinat ;
dublS irevdluire a aripilor.
Bntdlia de la
Sibiu
Generalul Falkenhayn
ln weme ce Corpul alpin bavarez, comandat de
ganeralul Krafft von Dellmensingen, dupd un marq de
patru zile peste creste*, reuEe$te sA surprindi siguranta
Corpului de Olt, ameninland sd-i inchida dinapoi
trecdtoarea prin care se leagd cu (ara, Corpul de
cavalerie al lui Schmettow, intiirit cu artilerie grea,
cobor6nd intre Arrig gi Porumbacu, se interpune cu
indrSzreald intre dreapta acestuia si Armata a II-a
romini care opereazd in regiunea Fngtuas. In acelaqi
timp, Corpul XXXIX (Staabs) dezlinpie impotriva lui
atacul frontal in jurul Sibiului.
Atacat cu indaq'ire pe stdnga dinspre Dealul
Gusleritei (Gregoriberg), Cristian Ei Orlat**, de un
inamic care dispune de o superioritate zdrobitoare de
artilerie qi arme automate***, Corpul de Olt reziste
i 9122-12125 septembrie, peste v6rfurile Str6mbu,
Cindrelul, Stefle;ti ti Negovanul, de unde s€ desp54ise
un grup apuc6nd spre C6ineni peste muntii Robu gi
Murgagul, altul peste Vdrful Mare spre Tumul Rogu, al
treilea peste Preajba, spre Boi1a.
** l- ,,izia 76 A- U.51 de Honvezi fi 187 germani.
+t* oi baterii contra 18 Si 207 mitraliere contra 39.
 56
MIRCEA VULCANESCU
RAZBOIUL PENTRU INIRTGIRTA NEAMULUI
toatd ziua de 13 seDtem_
brie, cu DirU^" i;-'; Borla - di, demoralizat in seara aceleiaqi zile, ordin
st6nga, pe linia Gura_RAu_ de retragere fieciruia in rdzlelire.
lui-Poplaca-gelimbers si Divizia l3-a lgi refrage oamenii prin st6nga Oltului,
peste munte, pe potecile de pe Sunrl, pdresindu-gi
cu Divizia t:, ta arinti artileria; iar Divtzia 23 se retmge prin defileu, decimatii
pe linia Hermann-Saca_
date-Awig. Dar, lipsit de focul necruFtor al inamicului, care bate qoseaua
releryele timise spre
de cu focuri, din loc tn loc, qi care trebuie gonit cu
mtazazt sd deschidi cu armele de la Gura Lotrioarei.
forfa defileul Oltului. in
gare coloanele diviziei Reactiunea romAni:
-tusesere
atacate cu focuri
rn aJun, Corpul de Olt isi ofensiva A'rmatelor a II-a si a
lrag_e peste noapte st6nei. IV-a
pe linia CisnAdia-RAsinii-
Generalul Culcer
. Atacat din nou, a'doua Dezmetici! Marele Comandament romen intervenise
4,-. pe dreapta dinspre intre timp, luAnd mlsuri pentru in&eptarea situa{iei.
Trupele proaspete din Divizia 20-a pomiseri diir

,a#if Htrff j;:Lii#r.{;Alffi iru"*

namrcul' ocolhd cu dreaota
Regat sA deschidd pe la sud defileul Oltului, ap6rat
pdnd atunci cu mijloace improvizate, din iniliativa
ir" l" vai*", l"lrrl"l1? hotdxati a locotenentului-colonel Toma Popescu. Ele
:p",:p p".iir"i ;H":fu !:T BXl:I*ffi :-8il,,7
izbutesc sd impingd pe Alpini inapoi, spre munfii Robir
de Olt se retrage atunci qi \4urgagul.
br
ft t"j,,fi"#ily"1fl l"-t';tem-Ra- In acelaqi timp, Armatele a II-a qi a fV-a primesc
l tua a"a;":;;'
"e"ir., txeta aduce deznodimAntul
batdiei.
ordin sd reia ofensiva.
.tocAmeninlat si fie inviluit d" Krrft;;"',iine
fecatoarea Oltului, si Oe Scfme?fr'#; sur
::; Bitnlia de Ia Praidu-Sovata
..F",r.u1 Tfocaj,,'r pe sub'm'nte, l" C;;;;,;"dd;
presrunu
pasrtt
n"^*1tl exercitau oeScara; incapabit ;;ui-.";ir;
sringa asripra Divlziei-2i-;; Armata de la nord dezllnquie la 14 septembrie
a cedat la Veqrem ii p" i ofensiva de la Praidu-Sovata. ln timp ce dreapta ei,
care s_a. rerras !t; s';d; .ff3l*"#,33r3.i1t1it13; invingdtoare la Rigtolila gi la Casva, lnair:;teazl, cdtre
!l resturt tnlnelor,
$r-a retas incl din"o-arr'diotul.
c&dilAbil:?# Reghinul S6sesc, iar st6nga i se apropie de Cristuml
cursul zilei treriuriie a" i"pt5
si; Secuilor, Presan ataci lnspre $iclod gi Atia, amenin{And
sd rupd centrul frontului lui Arz.
 RAzBoruL PENTRU INTREGIREA NEAMIILUI 59

Falkenhayn poate reac{iona la timp, imping6nd in golul

BIf{liile de la dintre cele doutr armate duqmane, Divizia 89-a germanS,
CArfigoai
' br""uu-tliilflJ"" ;t
din rezerva arrhatei lui Arz, trecutii Armatei a D{-a.
Degi invingdtor, Crdiniceanu trece din aceastd pricini
pe dealurile de la nord de Cinc, prin clipe grele.
Coplegit de superioritatea inamicului la Seligtat gi
temItor ca aripa dreaptA a lui Falkenhayn+ s6 nu-i
taie calea Braqovului pe la sud de Olt - Crdinceanu
ordon6 retragerea Armatei a II-a pe o linie mai scurtii
(16-29 septernbrie).

Urmirirea Armatei a II-a:

biltilia de la $inca
in ceasul primejdiei, Falkenhayn dovedegte cu totul
altit t?irie sufleteascd decdt adversarul slu. Fa!6 de
presiunea simultani a celor doue armate romflnegti
ce-l inco[esc, el cere gi dobflndegte comandamentul
unic al fortelor du.smane din Transilvania (17130 sep
tembrie), subordonAndu-gi pe Arz. Credincios misiunii
sale generale Ei simfind rmde 'este punctul slab al
dispozifivului rominesc, el renunlA sd urmdreasc6 16-
mAqitele Corpului de Olt ln defileul Coziei, margr-
nindu-se si inchidd acest defileu cu ajutorul Corpului
alpin. Regrupdnd Armata a lX-a, redusd la Corpurile
Staabs gi Schmettow, el atacd Arnata a II-a romdn6.

"illlH*i::iTif+"x:" Spre a obline o superioritate absolutii in punctul ales

fiff g"Fi,ffiHHij*b{:fr:triFJf
pentru lovitr-r[, el nu qovdie de asemeni sE sldbeasci
qt mai mult Armata I-a, imping6nd pe rrma Diviziei
89 tot Corpul Morgen, coplegind astfel Armata a II-a
romind in retragere, pe carc o ajunge la $inca-Pergani
gi o bate (22-23 septembrie/5-6 octombrie), combinAnd
* Care, dupi retragerea Corpului de Olt, nu mai are
in fata. celor 4 divizii ale ei, decat Divizia 4-a romdn{.
 MIRCEA VULCANESCU
RAZBOruL PENIRU INTREGIREA NEAMULUI 6l
ffj".lilT;fi"i: ffiiffir a atacului de front, cu
Bitilia de la Vltrdeni Oprirea opera{iilor de Ia
FltrmAnda. Retrimiterea
rezervelor spre frontul de
nord
lnfi6ngerile din Ardeal determind Mmele Cartier
s5-si schimbe din nou atitudinea. Profitlind de faptul
ctr victoria locali obfinuti la Amzacrua de Divizia a
9-a, 7 fixat pe inamic in Dobrogea pe linia Ra-
sova-Cobadin-Tuzl4 el renun{d la operaliile de trecere
peste Dun6re, lncepute de Averescu la Fllmdnda*, la
19 septembrie/2 octombrie, zddtrmicite de ploi gi de
monitoarele dusmane-
incnipuinaui;i ctr mai poate tua iniliaiwe, el aruncd
iardqi rezervele lui spre rnazdnoaptei,, cu gdndul sd
Retragerea Armatei reia ofensiva in Transilvania spre a nirneri linia
de Nord Reghin-Tg. Mureg-Sighiqoara-Fdgdraq.

Bittrlia de la Brasov.
Retragerea pe grahite
Reac$unea e insi t6rzie. Armata a II-a nu se mai
poate menfine tn Ardeal. Divizia 2l-a, trimisA ?n
ajutorul ei, n-o mai poate ajuta sd apere Bragovul,
care cade in miinile inamicului dupd trei zile de lupte
dArze in cursul clrora aceasta combind iardsi suoe-
rioritatea mijloacelor tehnice care sprijin5 atacui frontal.
cu ranevre abile pe flancuri**.
+ Cu Divizia l0-a qi Divizia 2l -a.

:iffi*!"**$fi*,,, ** La stinga, rim6;i1ele Diviziei a 4-a; intf,rite cu Brigada

II-a, din Divizia 6-a, s-au oprit, si-au ftrcut fa!tr la marginea
de miazdnoapte a Bragovului, impotriva diviziei 51-a de
Honvezi care le urmirette de la VlSdeni. La dreapta, ->
 NEAMULUI
MIRCEA VULCANESCU RAZBOruL PENTRU INTREGIREA

Sositi gi mai t6rziu, DivlzIa 22-a abia poate sI

ocupe inaintea inamicului pasul Bran. Proiectul ofensivei n"ruur,::f, f-'.ff#;ili3'ff n:'*ii$H
tr6buie deci p5risit. Generalul Averescu ia din nou
comanda Armatei a II-4 care se retrage, risipindu-se '4njj*#fig B# i:'i$#* j" .E:fr}
spre trecdtorile Munteniei*.
lnfi'.ingerile suferite de Armata a II-a au repercusi-
rrni, cum anrt vdatt, azupra Armatei de nord, Aceas- g*-r:itr'Yff-;:T;\"'*g!1"i""1"?'1i!"JJi;
gianila Moldovei'
-> Divizia 3-a s-a regrupat gi-a luat pozilie in cdmpia
de la rdsdritul orasului,
-astfelpe linia Simpietru-Herrnann. Trupele
romine acoperd deopotrivf, trecttorile Predealului, asuPra
ConsiderafiiTransilvanra
Bratocei qi Buzdului. Poziliile romine;ti de la S6mpietru
sunt atacate de front de trupele Diviziei 89. Pe cind cam;;;iei din'
kupele romanesti rezisti cu greu in pozilii focului nimicitor
al artileriei inamice gi nu se mentin decdt contraataidnd ei tl;fi "t"ti"Til
fir6 intrerupere, Divizia 76-a austro-ungard lncearcd sd
cadl peste munte, in valea Timigului, in spatele apdrdrii
Desf bqurarea camlani.
*":ffi
terelairiteresantedp!"!t:J"J"a:ii;;d""armatelor
L
romanesti. Nu reutefte insd, datoritt intervenliei Diviziei s-a e:
'care s-a concePut $l
2l romdnegti, ca-re tocmai sosegte prin Predeal, in ajutorul romaneEti'
Armatei a lt-a. In ajutorul Diviziei 86 inamice sosesc insA '- crtre comandanlii armatelor
S-a obiectat anume oe
Divizia 187 ;i mai pe urm6, Divizia 71. Atacul dispune
acum iar de o superioritate de forle zdrobitoare, care-i -tilJ.,' iiit"l#tre lor' cd ideea miqcdrii armatelor
i#aiiJiu r" rransi\gu1;l'::,ffi:f"j:il":T:Tffil
spre'"a n
ingdduie str covarfeascd apfuarea romineascl. El se infiltre^zf,
prin poziliile romdne, pe care le lntoarce, extermindnd ei soviielnic5' Aceasta cnnca .csre -".Ji^".1""".."
apArAtorii, care refuzd sA le pAriseasca. Cdnd, a treia zi, I t"t[i*il" pentru generaliile viitoare'
Armata a II-a incepe retragerea, unitalile ei nu mai au semnalatl aici'
decat efective scheletice. Divizia 4-a a lnc€tat de a mai
exista ca unitate.
+ in afarf, de rdmdqilele Diviziei a 4-a, c,are s-au retras Eroarea Ptanului. ini{iat de
spre Bran urmlrite de Divizia 76-a inamicd, aceasta armatS. operafii
se compune din: Divizia 21, care se retrage spre Predeal
urmdritI de Divizia 5l-a de Honvezi; Divizia a 3-a care se * I-:9::"
retrage spre Bratoc€a ti a 6-a scipatA de incercuir-e, care se S-a zis astfel,
"
cd Marele Cartier romin
retrage spre BuzAu urm[ritd de Divizia 89 inamicS. ln ajutorul
lor se indreaptS diviziile fostei Armate de DunAre, care au
.a ;ilp; -1"""'a-1i,ffih#1gtrg''gi5
.
nord, pe -steaJerur,f '-'iii-.Ii,jr-''."i'"ivot
Armatei de
lipsit ln ceasul decisiv al campaniei din Ardeal. Divizia a
22-a, u;rrnltd de Divizia a l2-a, prin Cdmpulung si Rucdr
spre Dragoslavele gi Bran, Divizia a lO-a spre Predeal pe
urmele Diviziei 21-a; Divizia 5-a spre Predelus gi Divizia
a 15-a spre Oituz ?n Moldova.
ffi Pa*ll*r+un*qi'ffift
ar fl
princiPal romanesc
#H'H
 65
pENrRu tNTREGryA NB":y!:ul
MIRCEA VTJLCANESCU RAzBoruL

cerea Amatei I-a austro-ungare, printr-o inviluire - a

aripei sale drepte fdcut?i cu stAnga rom6neascd. In
acest scop, Armata I-a romani ar fi trebuit si inainteze
fulgerdtor spre valea Muregului, prin vdile Ha{egului
qi Sebes,ului, unde Muregul e cel mai aproape de
vechea granilE romaneascd. An ar fi fost astfel silit
sA se retrag5, fdrb lupte, de teama t?lierii ciilor sale
de comunicafie qi armata romdn[ ln loc sd-i dispute
terenul pas cu pas, ar fi cd^fi in pfinA znnd de admare
a Armatei a lX-a, zidtrmicindu-i concenharea gi
despa4ind-o de Aimata I-a. in realitate, ofensivL
rom6neascd s-a redus la o inaintare de front contra
ariergardelor inamice, pierzdnd astfel toate avantajele
pe. care le dd de obicei indrdznefului, rdzboiul de
IIuscare.
'ln tetutacesta, inamicul gi-a putut sfhrgi concen-
trarea nestingherit, mai inainte ca cele trei armate
rominegti sd se fi putut reunui $ a putut apoi ataca
gi bate pe rand, cu totalitatea fortelor sale, grupurile

n#;'.:;fi *';::##m"nlH#rm'
romdne rdzlelrte: mai intdi grupul de Jiu, apoi cel
de Olt, ale Armatei I-a, pe urmd Armata a II-a,
silind la urma urmelor qi Armata de nord si' se
retrag5 ilba luptA. i"u"c" itt vdile Tirnavetor' o"neralul Culcer - acest
:T',".y*. :l^^*:*f,*:it|:
Insuficientele
. ^H:* K:l;ff"la inarnta
ifl^"*-ilcttio de --^'ji!i"il',1i"
"utt"u
executie'i Hff;:|"'#fr;.q::g+X*#ili'ff;,.TJ.i#,
;:'x*''Hl$Tf
Acest viciu de conceplie s-ar fi accentuat - zic H-l5: iJ* s^t"ut"' =^mf*,mg:*Hr*
i"
aceqti critici - prin lipsa de indrdzneali cu care au l?';:4. lmpreju
lulJlJrrvt-^--^ -'daca
lucrat comandanfii Armatelor I-a si a II-a. .a", ea a J*e' ceq
S-a observat, intr-adevdr, cd dupd avdntul primelor "l^i fof 3-ffiIi 'Tiliorj"r,-aupa
nenrm ca a nstsuraier,'-. -aj
zile de inaintme, Armatele I-a si a II-a si-au domolit
-.,*oi
':il;t .'uwit. D.T_ ly
sixura4a' in olensNa'^'si;;' o situatie
elanul, cea dintdi oprindu-se ca sA sL organtzeze T: ::#..,-a, #er"a'"tffJ-$
t- ffi"rfl i':::t,
defensiv, in defileul Meriqor gi in fala Sibiului, a doua il?#"#i"""i''i"""a'
zdbovind inutil la trecerea Oltului. Singurd Armata de
 67
NEAMULUI
MIRCEA VIJLCANESCU RAZBOIUL PENTRU bITREGIREA

qi prin aceasta sd compromit?i scopul general al ope-

ratiilor. *m;ll3';t#:'5m.l6iu6,f *3e1?fl#
Acela,si lucru se poate spune gi cu privire la militar, ci aoq
il"*.trai*i, .,'.!aFti:,P:.-"tr ^1"- ^:Y:
operaliile Corpului de Olt. O comparaqie poate face H11"l;
judecata mai evidentS. Iat?i pe comandantul acestui
grup h seara zilei de 15/28 septembrie, suferind de
i:ilff";#ilY*k''.'"""Jtffi
u*';;"di-;i
nierduse ' sPeranla"'
""'j'ff
trei zile, din partea inamicului, o presiune putemica vrednicl de imitat apare fermitatea
de falZ qi de flanc, destul de asemAhdtoare cu aceea dus:nan, care' dupd infrAngereaty^*t
spre
suferita de Foch in preziua bdtZiliei de la Mama, c6nd "o^uia-toi.,;
i]".'*"ilii "*a avea' deschisa calea Munten'ter
;" lasa prins de 'pedumerirea de d,pd
arrnata pe care o comanda acesta fusese aruncata de . *i#;;';; ci renun!5 si
Bulow in bdlile de la St. Gond. Daca, h acel moment, victorie". mai pnmleoroastr decAt toate'
;;;l; jd';" aryi
;.,"H,1. #? Sl,lfr :
generalul Popovici, cu toatd graitatea situafiei in care
ceri ofensive a roma lor #ffi
se gAsea, ar fi avut spiritul ofensiv al colegului sdu ::
numai mdswi de siguranld'
francez, care - cu munifiile pe sfirgite qi cu batalioanele mindu-se sd ia in acea parte-
reduse la seclii - raporta Cartierului francez situa{ia, lilooti,,,,a",,*t"4'f9:;?"SH5il'""t'i:T;#.i'i1"l''"i
in forma pe care legenda a rotunjit-o: ,,Centrul meu duce executarea PnnclPar€
cedeazd, dreapta dI inapoi, situalia excelentil, mdine ;::#-;;ilJa; nici o criPa din vedere'
atac!", qi in loc si ordone retragerea ,,fiecdruia pe
unde poate", ar fi ordonat a doua zi de dimineald, cu
totalitatea fortplor lui, atacul spre rf,siri! dincotro venea SovIielile
t
conducerii
Armata a n-a., - nu se qtie dace b6?tlia de la Sibiu
nu s-ar fi incheiat cu o victorie a rom6nilor, chiar De toate aceste erori de concept'ie 9i
sldbiciuni de
daci Corpul'de n-ar fi reugit, ca ;i Foch, decdt pana la un punct inzestr'area
si se mengin5! ^OltIn imprejurarile in care se producea, ".""'*tt"I?-utp.-ae
'tehmca
aceastS victorie ar fi putut fi decisivd asupra soartei
campaniei romanegti din Transilvania. ffi lt*#)'rai;":trq'illti,i!lqii1?i"?l:
ad *u-i- a"'i"m"eereq
de
Cei care au citit in memoriile lui Falkenhayn, de fiir#i'aaii,'*J din lSt6' e-ryferit{inta
ingrijorarea care-l cuprinsese in dimineala zilei de romini in prima parte, a-
"amoaniei
i""'"L"t -"i g*"a, ae att orain:'tipsa de t?irie sufleteasci
16129 septembrie, afend de asaltul Armatei a II-a spre
; "Nffil"i'i"*er rominesc' Zdruncinat moralmente
vest din ajun, qi cunoscdnd situafia in care se gdsea
Schmettow, prins - in urma acestui salt, cu toatl i"'i#.i,G","u'"u,u:9."lL;i"t3":{Bi3-,ff
s-a dezlinat' a
Prerzanc
it'ffi 3#
artileria grea ce-i fusese ataqat6, intre cele doud armate efomrl principal
al actiunii. lra toc sa-qi;oncentreze
rom6negti, - inleleg prea bine uErrarea simfiti de i ##;il'ca"durui' initjal - asupra punctului slab
comandantul inamic cdnd i s-a raportat retragerea -iiailicului, -s-a risipit in reacqiuni sterile' care t-au
Corpului de Olt qi isi dau seama ci armata rom6ni .l de actiune'
a fost la un pas de victorie, care nu sur6de insd dec6t liiJ*t- ""-pGt libertateapt"i"ii Ai" primul ceas' a opril'
Astfel, sub impresra
 MIRCEA VULCANESCU R,AZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMIILUI
in plin avdnt, ofensiva din Transilvania,
lunii august, f6cAnd-o sd piardE ireparabil la sfirsihrl
timpul
cabil, daci ne gAndim cd era vorba de o ameninfare
mai prefios. gi-a revenit i" u*a cel directd a Capitalei - centrul sensibil gi ginditor al 15rii
ofensivei; dar rimpul pierdut *"i
E,-;;;;;;;5t-""
pritJ"n;;;#".
intregi. Aceast?i schimbare de conceplie, in plini des-
A savarsrl afi"ulcl o a doua "_" fhqurare tacticd a ofensivei din Ardeal, nu era ilstr
greqeald, trecfurd, u"hi,tit, justificatd, dacd ne gdndim cd in cumpdnd nu era un
1:^lu_.:*o"-",pqOe^nld la exrema 1n&dzneald,hotiirAnd oraq, ci biruinla! Chiar dacd Marele Cartier axe scuza
orenslva pe doud fronturi, Ibra sa cumpanea."a fi
are- mijloacele necesare. Astfel in
Ol"a de a cedat sugestiilor comandamentelor aliate, aceas-
ordona reluarea ofensivei in Ardeal,
,irrfr;;"
""4;ji"tral.Ja ;" i" td gregealS e cu at6t mai dureroasi cu cat pe aceastii
acest fr- ont ultimele rezerve oe armatii, concenbiandu_le reaclirme instinctivd de ap5rare s-a bizuit mai mult
in vederea ofensivei de peste Dundre. C6nd lipsa inamicul, in planul lui, dec6t pe insemndtatea rca)d a
rezervelor a inceDut sd-si p16dg65 victoriei sale din Dobrogea.
frr'Li|a,
Marele Cartier, iaragi nesiatorni", u .";;d;'.f";;;.
"F""Grc
Campania din Transilvania s-a pierdut astfel, mai
de .la. Dunhre, inainte d" ;J fi -;;;';il;; mult din pricina unor lipsuri sufleteqti, dec6t din pricina
refimifindu-gi superioritdlii reale a inamicului.
rezervele spre miazdnoapte. Era irxi Lucrurile acestea sunt desigur ugor de spus astdzi,
prea rarzu; pentru ca aceste forte sd
mai poatd irfeot i cAnd cunoaqtem reztitalele. Mai greu erau de desluEit
acolo o misiune ofensivs. T;p"6--dir."p;;;;i"irri"
fusesera irosite si rezervele atunci, in vdltoarea bdtdliei. Vorba proverbului. Faptul
acesta atenueazA, desigur, in parte, gravitatea acestor
umple golurile. "Uii-l:r'e.#';;;":, judecSli. Adevdrul lor nu poale fi insa t6g5duit.
,^_F!-"q:rl
oecr arrburt
.pp""i. pqfr a campaniei romdnesti trebuic In misura in care ,,istoria lucrurilor care au fost,
ih primul nind erorii de judecata a Vfu."lui e meniti sd fie pildi qi indreptar pentm cele venijoare",
Cartier romdneic, care u rip.ii
Ardeal, in_ momentul cel mai
a"-."1";;dJi;"j; ele trebuiesc spuse; nu pentru a invinui pe cineva, ci
"riti.-N"-p;;t
a dispus_de r-ezerve, cdci aceasta "
;;;" pentru a face ca m6ine, ele sa nu se mai repete,
n_m fi adevdrat: ci Ajunge si ne gAndim la ceea ce a putut face
pentru cA, tuburat de teamd, ,ru u
hB:$^"_yd". 9i
_ui pil;;j.; iniliativa hotdrdt2i Ei indrAzneali a rmui locotenent-colo-
.cdnd trebuia sd re intredffi/el---' nel, Toma Popescu, care trecdnd intdmpldtor prin
,l-oteruca tscat5, mai t6rziu, asupra ,,rdspunderilof, C6ineni qi ddndu-gi seama de prczenta inamicului in
a ramunt cu prisosinli acest lucru. Este iuncie;i s;
amrntim ci in timp ce armatele ,.-a"; munlii din vecinAtate, a org rrlzat apbrarea trecaloarei
sylgreau secAtuite de rezerrre, presiunea,_"i
;;';;""1 Oltului impotriva Corpului alpin, pe care l-a irnpiedicat
O"r-#
abil, 6 divizti romdne5ti 9,ia6"r-'""ilt Jf,i_#;"'fi s-o ocupe, p6ni la sosirea Diviziei a 20-a, numai cu
vederea unor loviruri i"or 15 biffini din sat lnarmali cu puqti luate de la inamic,
executate. -"t ".r""prrl,"a"rli$"iprli aflale la primdrie; sau la felul in care, alt act indrSzrre!:
Cd infrAngerea de la Turtucaia a avut un atacul invdluitor al deta;amentului ScbrlStescu, cdzAnd
moral efect prin surprindere peste muntele Vdlcanului, a restabilit,
.at6l de horiirdtor, incat u Ul"
aet"rminlil"ft
planurilor Marelui Cariier romdne*; ;;.;g";'#ii la Jiu, situalia compromisa-n urma bdtiiliei de la
Merigor, recucerind, in preziua bitiiliei de la Sibiu, tot
 MIRCEA VTJLCANESCU

bazinul Petrosanilor, - pentru a ne da seama de

eficacitatea pe care ar fi putut-o avea coordsnarea
riguroasd a acliunii unor elemente capabile de asernenea APARAREA GB{NITEI
eforturi. Pilda Annatei Prezan, care,- pe scari redusd MUNTILOR
gi la alt grad de densitate a trupelor a anticipal
-
totugi, cu aproape doi ani, tactica ofensivei continue
realizati pin inldntuirea eforturilor succsive, in sectoare
diferite, care a ficut nemuritoare gloria militard a lui in99!-{14;
Foch, de mai t6rziu, - este hotirAtoare in aceastd Gdsind c6 Falkenhayn inatntlazdprea
privin{e.

n$gml"m:;iq"ffi:i*ffi
#r*j**'m*r*xW*:m*'
pe urmele romAnilor'

incerarea du;manI de a trece

",-ii.i"1i-i surPrindere
Pti'"
de la Pless' Armata
Urmarind executarea planului
Moldov-ei tp-.'e tstTl
r-"""lrirfiJJ"eaE atacl munt'ii Trotuqutut'
l,liriiia J'a;fauatd spre sirdt' prin valea
-
il'"-*a
'a
ruL"nr'uvo ":Htf'j
sfortlrilor - cautA cu..A
*?-T:ffi,*it't,ffi
ili,tff l-.e," il",*qh. j:,Rfi^Toi _ytl,:,
; fr ili.:

m:t'-f+-fFffi
;?"ai'f "t*^ ..T-1.'a""i,iu'lFq?;#;gtaI-a*
contra Armatei

Generalul Berthelot decoreazd ofiteri romani #i i'*Tr.fi:'ffit'#'il*:+ni;;;;

 72
MIRCEA VULCANESCU
Daci incercarea lui de
a tdta calea predealului
ttupelor romdnegti care se
retrag de Ia Bra5ov. nu
reuSe-lte, afa inc6t' Staabs
e stlrt sa atace pieotis
FT^5l9area aparall
'ci
rnderJtre- de romAni", Mor-
gen, mar norocos, ocolind
cu brigada 8-a mixti peste
crestele de la apus de ^Giu_
va.la cade Ia Rucdr. in
spatele Diviziei 22 rcmA_
tlu"'] Eremia Grigoresc, ,para ;;;i
fi"*"#f."
,*"*:*::r-p:_T -aini o victorie ieftind, Falken_
'p;g3f"g:#+Hi,H#ffi
ffi rE.*r+"f-f d Dar Viitoianu, care comandd sectorul, q pcupat o noua
;$gr:'r.m*fr'-*r*::,Tr*:
ince.rcarea
dea forth manii
d up
trecerea mui,gitor
incercarea de sumrinde
-f '{-?'ffi}Tt}ii:*tl,lq*}f"H*;
RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
la Oituzn Amata a D{-a reia ofensiva impotriva
trecitorilor Munteniei, deplas6ndu-qi efortul tot rnai
spre apus, cu gandul sA atraga intr-acolo rezervele
romanilor.
ln acest timp Mackensen atacd ct Annata a III-a
bulgard linia Cernavodtr-Constanp, pe frontul dobro-
gean, slEbit prin retragerea rezervelor romanegti trimise
in apirarea mrmlilor.
Atacul trecdtoarei Oiuzului nu adupF inamicului
nici de data aceasta rm succes apreciabil I u. in schimb,
ofensiva dezldnfuit?i contra muntilor Munteniei, dac5
nu reuqegte s[-i deschidl lui Falkenbayn calea spre
cdmpie, ll pune totusi definitiv in st2ipdnirea oestelor
care domind rmele trecitori.
ln valea Prahovei, Staabs, folosind rezervele aduse
din sectoarele vecine, a pus $npdnire pe linia
Clibucetelor, silind trupele romane$ti sa se retrag6.
poz-ilie in fala lui, la nord de Buqteni ' '.
In sectorul Ndmdeqfi, Morgen a izbutit sd coboare
crestele; dar Gdiseanu l-a imobilizat la nord de CAm-
pulu4g, pe linia dealul Mateiagului - Albegi - C6n-
desti ".
'Mau gravd e situatia in Valea Otnlui, rnde alpirni
lui Krafft, atacdnd fbrd intrerupere, au ocupat bazinul
Titegtilor, silind frupele lui Petala se ia,pozitie pe'
ultimul gir de indllimi, ai mun{ilor Coziei."
In s6rsit, un concurs fericit de inifiative transforma
in biruin{i romdneascd o prime incercare de strdpungere,
efectuat5 de inamic la Jiu, tocmn cand acesta se
socotea st5pan pe victorie.
Din nefericire, victoria e pl6tit2i cu moartea gene-
ralului Dragalina, bral'ul comandant al Armatei I-4
funpugcat in defileul Jiului in cursul unei, gecunoagteri
efectuate in preziua dezldnlu irii ofensivei'".
 74
MIRCEA VULCANESCU PENTRU INTREGTREA NEAMULUI 75
RizBoruL

operafiilor Ia
-Situafialunii
srartitul o.ctombrie.
I nsemn etatea strategici
rezistenfei de la O-ituz.-a
Modificdrea ptanui;i-;; -
rdzboi al inami'cului-
. Toate aceste operafii n-au adus inamicului succesul
strategic dorit. i.s
Dac6, in Dobropea
pivi,iei'?';-;,i;8"?"b:i,.*:?#ffi ?"".l."'ii,l
9 octombrieConstanta si'
a

gm*u-*m***",'mg
pe unde duce dnunul cel:
convingerea cA o ruphlre este posibild daci repetii
incercaiea cu- noi forte; evi6nd erorile trecute.
ln acest scop, el procedeazl, in a doua jurnatate
a lunii octombiie, la o noui concentrare. Shbind
trfgil"*rtt;it?H#'tiffiiffitr
Stngorescu. pe acolo nu se va'trecei
c"r" J"ra li_r,i"
oresiunea asupra muntilor Moldovei, el isi intiire$e
hrr"ut" a lX14 i" ti-p ce grosul Armatei de sud,
care a cucerit aproape toa6 Dobrogea, e retras intre
I:1r""1 au fost astfel puse in imposibilitate J'-i*ea
mata tn regrunea Gala(ilor. Nicopole si Rusciuh unde va rdmdne in as1eptare,
pAn6' in niomentul in care, odatii ruptura o!tinut{-1t
in"ng gi puhoiul dugman revAxsat in cdmpia Munteniei,
x*:*#i*y.iwm-l:rr:w
S,rpnn fi -lrri#;"-ili
.aceasra va ficut nefolositoaii
aceait:i armaa va pirtea trece Drn.[rea spre a da mAna
celeilalte.
drn Dobrosea.
Considerafii asuPra
,",i"$;l*l.lldffi T:1"":HdL-u:,';l"TT"g:#l
- catre vestul .Munteniei,
aPtrrIrii 'munfilor
o"a" or"n.iueiJ;#r;-l:;;
lXj"T_:9pry."
pana _cresleior
acum sd iasa
qi
una" deri
din treierori, _
;;';iffii
t'paijr"t invdlSmintele campaniei de apdrare- a munlilor
TJti,Ji romAneqti in crusul iunii octombrie I 91 6, sunt de
76 MIRCEA VL]LCANESCU RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

asemenea wednice de finut minte. Stingheriti in prima paza gafilei mutoase. a Moldovei' pan6 la Trctuq'
decadd a hrnii octombrie de superioritatea manewic[
a inamicului, care dispunea de mittrli speciale antrenate l"#ffi #F.'i:'# B#""'ifftr, H:#ffi#;
pentu a lupta in munfi, rom6nii s-au deprins repede i Jlrila*rtiJprin diviziile date in ajutorul Armatei
-.are-si ^itttitts"te
fiontul pinl in Vrancea - nu
cu condit'ile acestui fel de operaqii gi, incep6nd din a " r^r--l-
r"t it n diiponibiti decAt in prima jumatat€ -a -lunrl
doua jumitate a lunii octombrie, ei n-au mai putut fi -Jripa
dislocaf, de pe creste prin manevre ci numai copleqili
"
i.I#tU", iofra.g"ttu Armatei I-a' cdnd va
de superioritatea mijloacelor tehnice ale inamicului. ;;t"*; ile ott qi in btrElia de Pe Argeq'
Paza ilentf a flancurilor, rezistenla elastici, impetuo- NOTE
zilatea contaalacurilor gi esalonarea rezervelor in adan-
cime au fost principalele elemente ale succesului re-
zistenlei rom6negti in aceast2i perioadd. Ea a silit pe ' ?"g*,#B.ffir r't""'l'#l'*rury@!ql
inamic sI opereze, cum vdzurdm, o nou6 concentrare
;; ;ifi;;": ;"d"t temporar de Amata a tx-u gqnlular
armat€i I austro-ungare ;r CorpuM austrc-rmgar' al
Targul O9r11
"lur
de forte lmpotriva Rom6niei, de astd dati cu intenJia i'"ti^i.'C1.r-Oi"tai otioa tpi" Ones,ti ;i 1t"d:^t*:
vtG"t 5i comenigti' Amandoua au acelay obrccuv:
ferma de a infrange definitiv, rezisten{a romAneasctr.
:X';;;&'"i,,'l"tct vale a Trotrr.sului' cit mai la .1d c1t
"tiJ'

Nevoia '"H*ft;n"rfi!;;:*t*frry$firffift#;
din Mtmtenia, tltind Pe cea
rezervei strategice ;';i#l .T Folt*huT
ptun"i t"i Ludendorff' pe- ca1e try.a

lH.:iiim:n*i":'':.3;tr;"S!lttli#1"":f; x*r";
Din nefericire, Marele Comandament romin nu in direclii
divergente'
dispnnea de nici o fezewd, shalegicd pe care sd o t'' Bdtdlia de la Oiuz
Oituz' pe unce
Ar."ul principal se dd de Schmettow' la la-
poate anrnca in lupt?i, la nevoie; toate resurse]e sale ,*":';;;;fi ;;" de la Tdrgul Secuilor onesti'' Frin
fiind irosite la intdrirea liniei de rezistenlS. ln fala iii"r. ioi-u Sarata, Hada' Grgzeqti q1 BogdAneln'
acestei situalii" generalul Culcer, comandantul Armatei
I-a, propusese pdrdsirea voluntari a Olteniei qi re- ;it'ff*TT:i"":T*"i;-:ilif !i{:ur"rff
#;*;' p;;a ajunge ; se deJparte' Divizia I ttrcd rnunlt
tragerea frontului romAnesc pe Olt. Consideratd ca un V,ini.i .i,'. rrsirit,-unde-va fi
atac de sldbiciune, aceastl proprmere prudentil a celui sositl din- Regat. Divtaa 3 ffi*,S*le"$hi#:li
mai bun general de cdmp romAn, determinase Marele i;;te;d;-.ti ; tbfileului oituzului' de Divizia.2-a romind
;J:;;;;;,-.r* " luat pozilie la nord de Bretcu'.F M"q:tl:
Cartier s6-i retragl comanda armatei in preziua victoriei
de la Jiu. i":,"*Lii'"-bi";ri"i zr iusfi-uneare;T" lil:l fi :H€X:
de bataii sileste Divizia 2- Poiana
Grija constituirii unei rezerve generale va deveni li#"['Jrt"lJ;;"tft La'lb tept"murie' inamicul ocupa
insd principala preocupare a Misiunii militare franceze Stuael
"-'fro. oit iriu t5-a (general Grigorescu) venitd d9 ne lonnrl
condusd de generalul Berthelot, sositd in ajutorul
Romdniei (3/16 octombrie). Ea va determina o regrupare
a armatelor romAneqti, care vor ldsa pe seama ruqilor
*f€''#,,i{nr'ln'i""3;t'xffi '"$l',i""'ilLJ'S
78 MIRCEA VIJLCANESCU
!iCa€inului (pe st6nga), iegind inaintea dusmanului la Hdria-
rmde t ocuiegte DMzra 2-d de cavalerie. cair tece in rezervf-
la aripa stiingtr a grupului, in valea Caginului. incercarile
inamice de a intoarce pozifia romdnl de la Hfia sunt
contamanevrate abil din v6ile Caqinului ;i Sldnidului qi
zdrolite rma dupf, alta.
In fala acestor esecuri, inamicul aruncA-n luptd Divizia
8-a bavarezl.. lnterven{ia ei ajutii la ocuparea l{6rjei; dar
noua incercare de a lntoarce pozifiile rom6negti dd greq ca
gi celelalte.
La 5 octombrie, inamicul, care are acum toate fortele ln
linie, ho6ret sA termine, dezl5ntuie un atac general,-tisia.
fu prezenta
arhiducelui mo$tenitor si a primului-m isau Oir
comandantul -han, in ijutonit ceruir i *riili aJ i" br"l,
o brigadl din Divizia 8-a, contaatactr a doua zj. ln Drezenta
principelui mostenitor mm.4n, rcstabilind situatia pe tof frontul.
Atacuri si contraatacuri se succed zi si noaote- de la 6
octombrie, fartr alt rczultat decat hecen;a pozitiiior dintr-o
mdnf, in alta, pinl la 9 octombrie, cdnd dusmanul incepe s6
dea serne de obosealtr. Profit^dnd de sihralie, Grigorescrl care
a primit.incA o brigad6, dezhnpie un nori contraatac general,
reia Hrirj4 coarna Sgneica si in[ltimile de la hotar. aincdnd
pe inamic pe linia vechii gianite- .
3. Atacul viiii Troaxului
ln tip ce lupele se deslagurari astfel la Oituz, Fabini
incerca s[ rlzbeasc[ In valea Trotrs,ului, mai la nod cu
Corpul VI.
Renunpnd sf, atace de front pasul Ghimes aparat de
Divtzta 7-a, el cautl sd intoarci apararea ioni6neasc6,
patrurzand cu diviziile lui, in spatele ei,'prin v6ile afluenfloi
laterali ai Trotusului.
La dreapta,'Divizia 39 (Molnar) atac6 la I octombrie
spre Dbrmdnegti. DupI o zi de lupti nu izbuteste ins6 sA
ocupe decdt Poiana Uzului, de unde este de altfel scos de
? dou4 pe zi, prin contraatacul roman dezldntuit simultan de
front gi flancuri.
La 3 octombrie, Divizia 6l (Grallert) izbutesre insl sd
se infiltreze mai la nord, prin viile Suliei si Ciobdnasului
inspr€ Agas gi Goioasa. Dar generaulul Istrati care comandl
Dritzia 7-a, conhaataca h centru de front (detasamentul
colonelului loan) inspre Asiu.
In acelasi timp, trimite pe dreapta detagamentul colonelului
Boian sI ocoleascf, prin vdile Agosdnului si Agasdui si sA
cadd in spatele
-de inarnicului de la Goioasa. Impir.rdenta execrjtarii
atacului flanc duce la nimicirea driraqamdntului; dar
RAZBoIUL PENTRU INTRIGIREA NEAMULUI
oresirmealui contibuie la slf,birea rezistentei inamice fa[f, de
itacul Aontal. Asa c5 rom6nii restabilesc sihra$ia pe linia:
Muncelu - Goioisa - Vf. Edera - Vf. Lapoqul - Poiana
Uzului.
4. Laptele din valea Bicdzrlrui
Mai la nord, in valea Bicazului, DwIAa 72 ausao- ungari
alaca la 6 octombrie, odattr cu dezlf,ntuirea atacului general
de la Oituz, prin srnprindere, mrmtele Tipcheg pe care-l
tiia comrmicaliile
ocuptr, inaintdnil spre Croegti, cu gandul de a
Diviziel l4-a romine, prin Valea Tarcf,ului.
Dar in vreme ce detaqamentul Rogobete rezistd de front
la Croesti, deta$amentul colonelului Gherascu conbaataca pe
inamic dpre A{a, intorcd.ndu-i pozilia Zadarnic incearca acesta
s6 riposteze atacului frontal romanesc, dezlSntuit concomitent.
Creasta muntelui dmane pana b urml in mdinile rominilor
trecltoarca Bicaztrlui nu poate fi fortatlt.
fi
5. A zi dupd bltf,lia de la Brasov, Falkenhayn, in cdutarea
doua
celui mai scurt drum spre Bucure$ti, ordonf, Armatei a IX-a
sa atace prin surprindere trecatorile Munteniei, patrunzand in
ele indat?t si dacd s€ poate inaintea romdnilor. Corpul I
(Morgen) ia direc{ia trecatoarei Branului pe urma resturilor
Divi^et 4-a, Corpul X)O(X Arspre cele patu tsectrtori de
la sud de Brasov, Divizia 51 spre Predeal pe urmele Diviziei
21, Divizia 189 pe urmele Diviziei 3 spre pasul Bratocei.
Corpul Lutwitz ia calea Buzdului, pe urmele Diviziei 6-a'
Corpul Schrnettow e trimis spre N. E., h rnrmlii Vrancei,
sd coopereze cu trupele Armatei I-a la fo4area tecttoaxei
Oitrzului.
Desi violente, atacurile indreptate spre pasul Buzdului;i
Bratocei au mai mult un caracter demonstrativ. Alacurile
orincioale se indreanti sDre trecatorile Predealului si Branului,
b" *'d" du" drumirile'cele mai scurte spre Buc'uregti, prin
Ploie.sti qi Tdrgovi;le.
6. Atacul Predealului
Miscarea ocolitoare a unei Brigdzi din Divizia 76
austro-Lngara" care incercase si cadl peste munte, in Valea
Tirnisului-in sDatele truDelor romanesti care se retrdgeau de
la Bias.ov, e iadamiciti prin intervehfia Divizrei 2l-a; a1a
ce Divizia 5l-a de Honvezi tebuie sa atace de front trecttoarea
Predealului.
Inamicul e astfel pus in situatia de a nu mai inainia, in
acest sectot decat cu greu, cucerind munte cu munte'ii
numai dupA vii contestatiuni qi cu mari jertfe
Astfel, cu toatE superioritatea lui de artilerie, el nu izbute$te
sf, cucereasci definitiv muntele Susaiului Si sA ocupe Prcdealul,
 MIRCEA \/TJLCANESCU
decdt dupi l0 zile de lupte indedite (10 octombrie). Diviziile
4,gi 16 rcman€Sti puse sub comanda generalului Vtitoianu,
inlocuiesc mult incercata Divizie a 2l-a, ocupand o noutr
pozitie, la nord de AzugA pe linia ClabuceteloL
7. Surprtnderea de la Rucdr
Mai norocoasi fu operalia inamicului indreptatit contra
,Trecdtoarei Branului.
Aci, Divizia 22-a rcmdnf (general Raat), sosici de la
Dunzrc, a inJocui! la 27 septe;b,rie, rAmISiGle Diviziei a
4-a, ocupdnd, la Giuvala, putemica pozilie, piig[ti?t inc6 din
ti.mp d9 pace, sprijinitil cu stAnga pe masivul Pietrii Crairdui
qi cu &eapta pe mun0ele Fundafic4 lllngf, Moeciul de Jos.
Dar tr timp ce aceastii divizie respinge atacul Diviziei
76 austro-rmgar[, car€ incearctr sI pnnmdi, de fron! in valea
Darnbovifei, - Brigada 8-a de munte austo-ungarA ocolest€
Piatra Cmiului 9i dade la 30 septernbrie, la RucEr, in spatrile
poziliei romdneqti. Divizta 22-a se rctage in grabd, salvAridu-si
materialul, spre Dragoslave, rmde ocup6 o noud pozilie.
8. Atacul Drzgoslavelor
Atacatd aci, din nou,
nou, de inamic, care a adus ln linie si
Dljzia l2-a bavar€z5, Divlzia 22-a nu-gi mai poate men$nb
poz$ile.
poziliile. SltuaFa este grava penbu romani. DacA frontul lor
Situalia este
cedeazd, inamicul are deschiiA deopotrivi calea Bucure5tilor
prin Tirgovi;te si calea Pitejtilor prin -sd-gi Cdmpuiung.
'roade-le
,,Surprinderea de la Rucit''
de _la Rucdt'' e pe iunctul
lunctul s5-si dea
asjeptate de inamic.
ln
In aiukrnrl
ajutorul Diwi
Divizlei 22-a sose$te insA, tot din Dobrcsea.
Divizia 12-a a generalului Gfiseanu.
Gfiseairu. eontraatacfud de fllni
eonraatac6nd de
prin valea Pravdtului pe inarnicul care, socotindu-se invbgEtor.
inainta descoperit in jozul vdii Ddmbovilei, il loveste cr"[nplit
restabilind situala pe linia: Argesel - Nam5erti, Valea
Pravliului - M6gura - Mateiatul - Prisaca.
9. Luptele din valea Oltului
De indalii ce Falkenha5m isi d.trrlu seama de perqrectivele
sFategice ale surprinderii de La Ruc6r, ordon6 iui frafft sa
inceapa abcul vaii Oltului, spre a razbi, concomitent, in
direclia Pitestilor.
Folosind aceeasi metod5 care-i reugise la Sibiu, Krafft
incearca sA intoarch aripile exteme ale'pivizlit.r ii ;2j
romanegi cu Brigada lO-a alpind prin Valea Lotrului ii cu
Brigada 2-a pe iniltimile de ld rasaiit de Topolog, in dir;cfia
Curtea de ArgeF.
Atacul dezldh{uit la 3 octombrie de Brigada a lO-a alpini
co-ntra poziliilor ocupate de Divizia 13-a rcmAnI la apus de
Olt pe mrurlii Pietrosul, Veverila gi Chilianetul, nu -izbuti.
RAZBOII,JL PENTRU INIREGTREA NEAMI'LT'I 8l
Contraatacut romen arunc[ de a doua zi inapoi pe duqman
p" -o"ti Robu gi Mugums,ul, ftrf, a putea bsa rccuceri
ilealul
- gtintdaVladului.
2-a aloind, care coborise inrre timP de pe Surul
si cazr.Ge h octonfo,rie, la Sdlatuc, pe liniile de comrmicalie
ale Diviziei 23-4 - care tdcea fal[ in mmfii Faglra{ului,
Comului alpin- -- fu contiaatacata la octombrie pe &eapta,
J" 6it""u-,i"tut Mogoiu dinspre Clocotici, Ei amncatr inaPoi
ne muritii Ghitu si Fruntile. Un nou atac rorniinesc pe
'**""liitiit" c.ilouir"i $ tihpd rau, detemina rctragerea ei
precipitatd, mai spre n<jr4 cdte mrmtele Poiana-
- --'frit*,i"tiu Cdrpului aipin, care atrcA cu toate fo4ele la
7 octombrie Mdzgalul apoi fala Sf Ilie, Cdlugrrul qi Zdnoaga,
salvA coloana aventumasd, adgand spl€ srne rezervele
rom5nesti si determinend pe comandanhrl roman - ale cf,rui
eiernentL 'inaintarc, conduse de colonelul Cantacuzino,
r.zistaseta eroic la'Co1i - sf, reFaga, la 8 octomt'rie, -fronnrl
sud- De o Dozitie mai sigur5" copstituiti din indl{irnile
""restraiuiedc b nord bazinul Titeqtilor. ln acest sector cdzus€'
c!
la inceputul luptelor, generalul Praporgescq comand'antul
Divinei 2Q.
10. Geroch caxB lnlocuieste Pe Schnettow limis la Jirl relncepe
-' iirno la
ooeratiile 14 octombrie'
de 8 zile atacurile 5i cont'aatacurile se succed ff,rd
intreruDere. Dusmanul care a ocupat muntele Cemica e
ahmgat peste granitl'
cont ait"cut de ir Fata Moartd ;i
11. Lu?tele din valea Prahovei
Atacul. dezlintuit la 13 octombT ie in valea Prahovei de
inamicul iare a aitus aci tnrpe din sectoarel€ vecine, pwte
, oiciorul in a doua pozitie romdneasca Din prima z cade
btatu"itut Baiului. A do'ua zi ClSbucetul Azugai. cltbucetul
iu,t-t"l tt" fu luat decdt la 18 octombrie. Rqgucerite la 19
i"t -G". Cltrbucetele nu pot fi' pf,strate.darze' ln sqt;it'- ctl
Dihamul-;ddea la 22 octombrie, dupa hpte qi ultunur
element il acestei linii. Istovitit de bombardamenbl inamic
iontta"racutite rcpetat€, Divizia l0 trebuie retrasa din
"i-Oe Elementele din Divizia l6-a, care o inlocuiesc, ocupd
iunt.zl-
iu-23 octombrie a treia linie de apdrare la nord de Bu;teni'
Lipsit de forts suficieate spre a inreprinde : gum q yqi
de la PredeluE, in spatele inamrculur'
- o oiensivf, Frtemicttotusi
Averescu reriseste'aiat in vileasd-l fixeze, ordonand atacun
Prahovei cit ;i in sectoarele
dernonst-afive
Bratocei gi Predeluqului, de unde acesta ili rebisese rczervele'
12 A doua bdtdlie de la CdmPulung
Nici Morgen nu se dtr batut in r€giuna C6mpuhmgului'
 82
MIRCEA VULCANESCU RAZBOIUL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI 83

h^El" ce Divizia. t2-a bavarez| si Divizia 76_a reiau Divizia 6-a de cavalerie, lntre Oslea qi Rostovanul urmeazil
.

fl:furu9 cgntra noului fiont rom&resc, briguau-ji_. ir-rn,ii.ii sI coboare peste dealul &canului spre Btrdiceni, p€ntm a
ll"?T3,j1,ffi.'j";39';Hgio*;l?":i1,3J:lxy:,,i:#H: acoperi Divizia 2--a bevarczl lmpo .wa unui contaatac roman
din spre Baia de Aram5.
$,ffi fr n' J.qT,' *r#?r'frft #'ltr "xrtr?,}j La l0 octombrie, Bigad^ 21-n romdnl e lmpinstr spre
Muncelu pi Urma Boului si apoi mai jos, prin Lainici, spre
iesirea defileului, la Bumbiqti. La apus, Brigada 22-a rezistl,
#r#iidf*Si:_*T'it;"'tu*:inl## retrdgdndu-se succesiv cu &€apta pe dealul Buliga qi apoi
la Poiana Mihai Viteazul. Dar la stS.nga ei, Divizia 2-a
bavarezA sparge linia rom6na inFe Comul Zhtoagei gi Sigleu,
anrncdnd detaqamentul Sctrrldtescu peste dealurile Scudu si
Mutu spre Vai-de-ei, qi detaqamentul Truqculescu spre Sernileu
,iffi i,#*#Jii+,ffif l;s.l;--r-T,ft#j qi Tufin, spre Dobrila. Colonelul Homoriceanu se lasd surprins
Ia Vai-de-ei si inamicul se revars[ in satele de sub munte.
Trupele romdne constituiesc sub comanda generalului Rezistenta de ia Poiana lui Mihai Viteazul, devenind inutilf,,
BiLgadra 22-a se retrage sprc Vddeni 9i Curtigoara. La 13,
9_1igq", crupul Namae$ti ra anpa sranga a Amarei a U_a inarnicul a ajrms la linia: Dobrita - Fr4e$ti - Stlineqti -
,ffi ,knt""?,"L:,1,,'Rff Cartiu - Sdmbotin - Bimici - Porceni. Avangardele lui apar
flffi,,r{+Eqf
lcr nn progrees ""Jtr"?:.#
stabil, cu toata ofenspa l;;'e.;if;[r;
la 28 octombrie,
in fala Tirgu- Jiului.
Vietoria romilnii
al1Trl*, in direcgia ard,+,j, a-,;i!t'$ Dar colonelul Anastasiu, comandantul gnrpului de Jiu,
13. Luptele din valea Ottului Fegateste riposta, ordonind unit?itilor rdzle(iie sA se oprcasctr
qi sd facd front ofensiv impotriva duqrnanului. Ordinul se
.o#?,it,ffif #*#:F+fr;,lH,Syffifi{*# execuci la 14 octombrie. La dreapta, Brigada 2l-a atacd de
la Bumbeqti spre Porceni-Bihici-Moqneni, tiind cu
,ffHtil'fif,:f:#ti:_i deta$amentul Diamandi comunicagia inamicului peste Buliga,
spre pasul Vilcanului. La centru, Brigada 22-a (colonel
Obogenu) abca sprc Trminegti-Cartiu-Rugi gi Horezu,
::*Ei:il"i"f,nH:,,trHjili HTtr T,'J;'i#;'n; provoc6nd confuzie in unittrlile inamice. La s6nga,
n*Diizia
LL?it ""U[.*
vrsi'ra; iar r" zo i;.i-i
dp"iilr"il detasamentul Trugculescu ataca spre Rasovita - lrsaloi -
23-a in ajutorul cdreia sosegte Divizia Lele3ti, dar e oprit de contraatacurile inamice. In sfiirqit,
. pe linii Dange;ti _- niH*""sti-': l4_a- apdrarea podului de la Tirgu-Jiu, in fata cEruia au aptrut
S#ff.t.*t i-ri:i
se
: doui companii inamice, se improvizeazf, de colonelul
14. .
prima ofensivii inamicii
de ta Jiu
Mlldinescu, cu ajutorul miliJienilor, cercetagilor 9i popula$ei
civil-e. Cu acest prilej s-a distms viteaza Ecaterina Teodomiu.
lntoarcerea ofensivd a romdnilor surprinde pe inamic in
::fr'.{,.fr ,lil!;},."Tt,"ffi i.,mt#T*::{ngr:y!: risipire. Pentru a desava$i succesul, doutr detasamente mai
apus,. cu Divizia 2_a bavarcza. ln acesr puti:mice sunt destinate ir pamnaa ad6ac in'dispozitivul
scop, ;;-";; ci;,ii
atac: demonstrativ, t" .a"a.it ri du5man, unul pe dreapta, alnrl pe stinga pungii formata de
-spy.-.ryir-'r.e Surduc
IgTana,
pe
gi prislopu; Divizia "ii.i;;*^d.*;i;
Z-"'aii#G it^"i lnaintarea acestuia. Pe dreapta, detalamentul lt. col. Coandtr
coloane. Bieadi 22_a-
-trci atacS spr€ Sambotin - Anriri - Schela - Vai-de-ei gi cade
lrprnirOr:[ri:#r,,ffi##T#i##,"#{ in spatele duqmanilor care rezist6 lui Obogeanu.
Pe st6nga, deta$amenhrl lt. col. Dejoianu, sosit prin Baia
:ffi ,'S",;,'"J:';H,i':::".*rum,6r:nil,f tr;flrA"ff de 4ram1, de la Cema, pomeQte din Bradiceni in tei direcfii.
In timp ce detaqamenhrl Dumitrescu ataca divizia a 6-a
de cavalerie inamicl, de front gi de flanc, la nord de Frdnce;ti,
84 MIRCEA VL]LCANESCU

alungdnd-o inapoi peste dealul Piva, spre dealul Arcanului,

degajdnd. astfel stAnga lui Dejoianu, - acesta ataci de flanc,
prin Arcani, -trupele dugmane care rezistd la Rasovila lui CAMPANIA DIN
Tmsculescu. In acelagi timp, a doua coloand porne$te prin
San6te$ti si Rrurcu spre Dobrila - Vilari - Curpeni - Dealul MUNTENIA
Leqului, dilndu-gi mdna, in spatele dugmanului, cu deta;amentul
CoandS. Surprins de yiguroasa contraofensivi romanS, inamicul
se retrage in gra.bd spre creste, ptrlsind in mdinile romanilor
numeroqi prizonieri, tuuri si provizii. Cu acest prilej, s-a
distins locotenenul de rezervtr Plttqcoiu, citat la ordinul Str 6Pungere a de ta Jiu 9i
armatei, care, fiind niscut prin partea locului, a patnms. pe
poteci neqtiute, noaptea, spre Amuri, hsolit numai de c6liva
evacuarea O lte niei
osta$i, h spatele inamicului, capturdrdu-i o baterie de opt
ohrrziere
Punctul vulnerabil al dispozitivului rominesc de
#i]
ffitiioi-" -ui
9,"?i:::TT/'*'flffi, ";il'i#s
sL':';"
'J.#'d;t"";$;;-t,r iu
ingust qi unde toate crestele sunt in
gdsirea acestui punct' incepe
a treia pafle a campa er roinAneqti
din 1919' :Yno:cu'tA
numele de campania din Mtmt?uaj
ilt iri.J^ -ifitu.a sub
il"!#'J"' ru-"- r"""pttl lui
noi6mbrie p6ntr dupd
Crlciun.
""E'ril afii vaart, infr6ngerea din octombrie
nrr des-
qi' trei zile
#'"ffi;d""t"ifiramicproaspete t"1i1: 9:
"";;;
;a,i;;;;;p;i(29iepets cu.fo4e incercarea de
sffiDrmsere octombneli i hoiemUrief in sectorul
;;"iarrei" cu totul secdtuit de tezerve'
'""il;;;d;-ciocan data de cele patru divizii ale
-{J#;-;;* -piui"i"i I-a rominesfi, rcu999!e .sd
t- defileul Jiului- cavaleriei lui
It "iii'a"'i"--*ta data infanteriei
;:ilffi'.;, ;;hsdnd
;';j';;ti;;'deschis
celui dintAi' 'sarcina
impotriva contraatacurilor. ro-
ffa'il';;#iia:ri-emuallit si Gilortul spre craiova
lffi;;;;Rezl:ivete aduse in grabd de romdni^prin
E #u',ifi"iii'?or*. " Y ), y,{,iL:lff, Tq:"IETl
Jiu decdt o slabd rezistenl
'* dir#t" !tt"- t"*a"tt inandcj'ul' care . a ocupat
c'ri;;i; aTii "oi;uti", zoreEte acrnn spre trecer e
Vdnitorii de munte la atacul Crresoarer Oltului'.
 86 MIRCEA VULCANESCU
Retragerea Grupului Cerna
Tdiat de restul armatei, micul grup care ap5ra
frontul Cemei sub comanda colonelu]ui'Demetriad si
care primise ordin si reziste pe pozilii pAnA la capli.,
dupd ce incercara cu detasamenti:l Tauill ca dem'on-
stra$e in flancul drept al ndvdlitorului. pomeste. in_
conjurat de dugman, retragerea Oe-a iungut bunaril
spre miartzi. Trei sdptiimAni mu t6rziu, inliua caderii
Bucurestilor (23 noiembre/6 decembrie). coplesit de
numdrul inamjcilor, in neputint5 sd heacf, Oltui revarsat
gi cu podurile ocupate de dugmani, fbrd nndejde de a
mar vedea armata rom6ni rupAnd cercul de fier la
Argeg spre a-i veni in ajutor, micul grup care a realtzat
aceast5 refagere eroici se va preda la Tia Mare si
Isbiceni. ldngl lzlaz, dupi ce va fi ars steagurile,
distrus armele gi ucis caii. tmpresionat de bravu"ra lui.
RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
dugmanul a ingAduit comandantului ei captiv s6-gi
poarte spada.
Mackensen trece Dunlirea
in vreme ce Falkenhayn ocupa astfel Oltenia, Mac-
kensen, care pdni atunci agteptase ruptura frontului
mnntos, trece Dunirea, pe ceald, la Zimrucea (70/23
noiembrie), arunc6nd spre Glavacioc perdeaua de trupe
a Grupului ap6rArii Dunarii, care lncerca si-i taie calea
la Smdrdaioasa qi apoi la Vitlneqti. Zorit sf, ajungd
la BucureEti inaintea colegului sdu, care coboard de
la mnnte, Mackensen inaill.reazd cu gtosul for,telor sale
(Armata Kosch) de-a lurgul goselei Alexandria-Bu-
cureEti, in weme ce dreapta lui aluneci spre Giurgiu,
lnlesnind altor for{e bulgdreqti sA treacd Dundrea prin
-acel loc.
Cdderea liniei Oltului
in acest timp, Armata Kuhne (Divizia 301, 41, II
BavtezA) z bovea in fala Drdgaganilor gi Slatnei,
oprittr de trupele romdnegti lrtlirite tardiv pe malul
st6ng al Oltului, dupi indemnul mai vechi al generalului
Culcer, care pl5tise, cum am vdant, cu pierderea
comandamentului - incd dinainte de prima bitilie de
la Jiu - ideea pdrdsirii ordonate a Olteniei'. Mai
expeditiv, Schmettow lua drumul Caracalului, gdsea
podul de la Stoeneqti neapirat gi p[trundea la rdndul
sdu cu regimentele de cavalerie in Muntenia (11/24
noiembrie). Ameninfat s5-qi vadi intoarsi aripa stAngi
a armatei care apfuA Oltul de sus, Comandamentul
rom6n - care nu are in flanc decdt Divizia I Cavalerie
ordonl p5risirea liniei Oltului.
 88 MIRCEA VTJLCANESCU
Bdtilia de pe Arges
Comandamentui grupului de armale romdnegti, care
opercazA in cArnpia M unteniei. e trecut pe seama
generalului Presan*. Acesta iEi di seama cd iritre trupele
lui Falkenhayn, care lnainteazl din Oltenia apropi
indu-sd de ArgeEul superior qi ale lui Mackensen,
care se apropie de Argequl inferior, existi un gol de
aproape 100 km, ce poate fi exploatat strategiceste
printr-o lovitr:rd abil executatd dupb modelul clasic'al
manevrei pe liniile interioare. De acord cu generalul
Berthelot, comandantul Misiunii militare franceze, sositi
de cur6nd in ajutorul Romdniei, Presan hotiiriqte sd
dea bitilia pentru apAraxea Bucure;tilor, arunceird in
flancul stdng al armatei lui Mack6nsen o masd de
ma4evri adusd din regiunea Costesti-Titu.
In timp ce Divizia 21 (Lambru), depa;ind resturile
RAZBoIUL PENTRU INTREGIRTA NEAMULUI 89
tn retragere ale Grupului apArArii DUnArii, face fap
inamicului la Naipu, cdlare pe qoseaua Bricureqti-Ale-
xandria, diviziile 2/5 (Socec) si 9/19 (ScAriporeanu),
primesc ordin s6 coboare cdtre sud, primul pe Clanip
qi DAmbovnic spre Drdgdneqti, al doilea pe Neajlov
in direclia Ghimpali, spre a cidea in flancul qi spatele
dugmanului care inainta descoperit nemaicrezdnd in
rezistenla serioasf, a romdnilor. Divizia a 2-a de
cavalerie, aflatl la Talpa-Ione.sti, are ordin sd acopere
flancul diviziilor de atac, lndnd legAtura cu rdmdEitele
Armatei I-a, care luptd ln retragere de la Pitegti
impotriva trupelor lui Kraffi, ce coboari prin Curtea
de Argeq de la RAmnic.
Presiunea inamicului sileqte insd pe Lambru sd se
retragd lupt6nd in zilele de 16, 17 gi 18 noiembrie,
spre Ghimpali qi Bil6ria, apoi spre Comeni pe Neajlov,
pdnS la Miheileni pe Argeq. ffwlz:ia 217 inamicd $l
urmAreqte de aproape. Resping6nd avangardele lui vcfir
der Golz, Sclrigoreanu ajunge in seara de 17 noiembrie
prin Ruqii lui Assan Ei Vidble-Cartojani la Bdldria.
Aci surprinde cartierul Diviziei 217 namicd (Gallwitz),
care abia mai are timp sd comunice telefonic trupelor
lui din prima linie ,,Rumiinen hier!" gi se retrage in
grabd.
Descoperitd de. Divizia lui Von der Goltz, care
trebuia sd-i apere flancul, Brigada Vogel a Diviziei
217 e acwrr aproape inconjurati. Ea luptii la 18
noiembrie, la Bdneqti, Chirculeqti gi Epluegti, simultan
cu fa{a spre Stiipu, Prunaru gi Bil5ria, inamicul -
ajutat de inacfiunea ruqilor care, degi sosi,ti pe Argegul
inferior in flancul st6ng al dispozitivului romAnesc
refuzd sf, intre-n lupti spre a deshvArgi astfel gi din
spre sud inconjurarea - nu poate fi scos din poziliile
in care s-a retran;at peste noapte.
Iltre timp, Socec care, deqi intArziat de avangardele
lui Schmettow, a ajuns totugi prin Blejeqti qi Purani,
90 MIRCEA VL'LCANESCU
panA aproape de Fldmdtrda,^ e oprit la Timava de- o
putemicl artilerie inarnici. In urma avangardelor lul
Schmettow, care aTeargd spre Argesul mijlociu spre a
cddea in spatele trupeloi care se retrag de Ia Pite;ti
- Iiha a pricepe sensul miscdrii trupelor romAnesti, pe
care le trtdlnesle-n cale, socotindu-le coloane rdzlelite
ale Armatei i-a in retragere - soseqte armata lui
Kuhne. Si ca o culme de nenoroc, ordinul romAnesc
de opeialii cade iri m6na inmhicului in dimineaJa de
18 noiembrie/l decembrie.
i romdn pentru aperarea BucureEtilor n-a reuqit. Bitdlia
Citindu-I, Falken}ayn pricepe cd trupele ce se
semnalaserd mergdnd spre sud-vest nu sunt trupe de
fugari in debandadd, ci bralele unui clegte ce se inchide
asipra colegului sdu Mackensen. Cu toatd rivalitatea
celor doi generzh, Falkenhayn nu e omul care sE
compromita soarta unei bntdlii pentru o ambilie per-
sonald. Dendu-si seama de situaqie, el ordoni diviziilor
-intewalul
armatei Kuhne' sd pdtnrndd ln dintre cele
doui grupuri
-
romdnegti pentru a le lntomce flancurile'
Diviziile I 1 Bavarezd qi I 15 primesc ordin sd facd
RAZBOTUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 91
conversiune spre sud-est, cEzdnd in. spatele grupului
de manevrd romAnesc.
Aceastd miqcme salveazh pe Mackensen qi schimbi
soarta bdtiiliei.-Din incercuitori, romdnii care lupttr pe
Argegul inferior sunt amenintati si fie inconjura[i - de
al ioitea cerc du;man ce se stange in jurul lor'
Devenit comandant suprem al armatelor duqmane care
s-au unit ir cAmpia Munteniei, Mackensen rectifrci
planul lui Falkenhayn ln sensul ci numai Divtzia a
iL-a Bavareza va face conversiunea, fapt cate va face
pe colegul sdu sd-i reproseze mai cd a. pierdut
ocazia sd distrugd armata romAnS. ^tdrziu
In fata presru l lut
Kuhne, Divizia-Socec, nevoifd sd-qi schimbe direcfia
spre est, se debandeazd la Flimdnda. Sciriqoreanu
izbuteste hsA.- aiutat de Lambru, sd se retrag5 in ordine
peste 'Arges, ci si Gruput apardrii Dundrii, a c6rui
'atipa
stangd fusese primejduita un moment- de. bulgarii
care. rr"niti'indinspre- Comana, au trecut gi ei apa la
ucelari timp, la cenmrl dispozitivului
Gridiste.
,ornan"t", Divizia 10, inaintfurd spre Arge;ul mijlociu,
onreste la Potloei, Cdscioarele Si Malu Spart, infiltrarea
aripi i lui Kuhne intre cele doui grupuri
"il"iiult" reitabilind continuitatea frontului de la munte
romdne.sfi,
la Dundre.
Dusi de forle insuficiente, executatd Eoviielnic qi
lipsitd de noroc, manewa incercatd de Comandamentul
de la A,rees. cire ar fi voit sd fie o noud Marn6, e
pierdutS. tomandamentul romAn, care a iztutit totufi
id-Ei salveze trupele de incercuire, dd ordin de retragere.
Inamicul ocuPd Bucureqtii
La 23 noiembrie, duqmanul ocupd Bucureqtii fdrl
rezisten!6, Comandamentul romdn voind sd crule Capi-
 MIRCEA !'T'LCANESCU
92
talei, deja itrcercatii de bombardamentul avioanelor
dugmane, pr{pidul luptelor. de strad6. inca de h 12
noiembrie, regele qi guvernul ldrii se str6mutaserf, la
IuEi
Retragerea
Cu o zi rainte de capitularea Bucuregtilor, cdzuserd
Ploieqtii, dupd ce rom6nii distruseserS, sub indrumarea
;i din indemnul englezilor, intreaga regiune petroliferi.
Spre a nu fi- incercuitd de inamic, Armata a Il-a
romdni, care primise de la Marele Cartier ordin sd
t reziste pe pozifii p6nd-n ultimul moment, se reffigea
din munfi, aliniindu-se armatelor care se retrdgeau in
cdrnpie.
Aceastd retragere se executA relativ regu-lat, frupele
romdnegti $egaj.dn$u-se aproape peste tot, la timp, de
presrunea uv[ruca
RAZBOIUL PENTRU IN.TREGIREA NEAMULUI 93
BItIliile de Pe
Cricov gi Rfl-rnnic 9i.d" la
Brtrila li Foc;ani
Rezistentele succesive ale romdnilor, alaturi de rugi
- cari au sosit, dar nu luptii depit in retragere: pe
unde s-au pregatlt
-Gnp' pe Cricov 9i pe R6mnic',
lalomitao,
'pozitii irr. pot impiedica
ain inamic. s5
- Foi-sanii in ajunul-pe-Crdciturului'
inaintez6 si sd'ocupe
o actiune combinate a trupelor du.smane, care
termind ocuparea Dobrogei, cu cele invingitoare de
ne RAmnic. aduce in sfdrpit inamicului stiipanirea Braller
li ;^t tr=u lui pe Sir6t, pe linia cea mai scurt2l a
iiontului, aleasd, pare-se, de Qomandamentul rusesc,
incd de la inceputul operaliilor'.
-- e"ti*i locali, pentru inib,rnau6rea-situafiei in regi-
unea muntilor, cutn e aceea de la Pralea, vor mai
;;; b", iata--uti schimbdri, va pina la mijlocul lunii
ianuarie, dupd care liniEtea se asteme, cv zap oa,
pe front, PAn6-n vara vlrtoaxe.
Rezultatele camPaniei din 1916
Cu aceasta se incheie si a treia fazd. a. campaniei
din I 91 6 si cu ea, qi primia parte a istoriei rdzboiului
romdnesc.'in cursul luptelor, care dureazS peste cmcr
luni tbra intrerupere, armata romiina tusese lnvrrrsa,
d* n,.r fut"t" O;strusa. Datoritii rezistenlei Armatei de
nord. in munlii Vrancei, ea scdpase din bralele- cleEtelul
de fier ce-i pregdtise duqmanul. Acesta nu Ebutrse sa
se fnchicld ,iu"dt azupta micului grup de la C.ema-
'st?ipAnire
Oesi inamlcut pusese pe regiunea petroliferd
si be sranarul- Munteniei, pe care se preg6tea sa-l
ixpioatE e sistematic, cucerirea lor il costase atiitea
94 MIRCEA VULCANESCU
jertfe incdt, consider6nd rezultatete strategice ale efor-
turilor sale din cursul acestei campanii, iti-.rl
"-ti".
maistru inarnic, generalul Ludendor$ scrie in mernoriile
sale: ,,lnceputul anului l9l7 ne g6sea astfel, in urma
acestei campanii, mai slabi decdt ne gdseam la inceputul
9il' E o mdrturie de opus acelora care ar puie la
indoialA insemnAtatea contribufiei romdnegti la-victoria
comun5.
Ca o incheiere a campaniei din Muntenia gi pentnr
a sancfiona greselile savaqite in prima parte'a cam-
paniei, guvernul Britianu sacrificd pe generalul Iliescu,
;eful Statului Major, socotit de conserwatori rlspunzltor
pentru infrdngerile suferite, lnlocuindu-l cu generalul
Presan gi apoi spre a da mai multi coeziune rezistentei,
face loc guvernului na$onal Briitianu-Take lonescu,
Filipescu murind intre timp.
NOTE
I. Bdtdlia de la Tiirgu Jiu
^In timp ce Diviziile
41, 109. tr Bavareze si 3Ol ale lui
Kuhne, rnasate pe dreapta si pe stanga pasului Surduc, avland
Divizia ll5 it rezervd, isi deschid dnrnr la Burnbesti- in
depresiunea Jiului, spulbei6nd slabele reistente rom'dnesti
intilnite pe linia VAhri - Sdmbotin - Blrcaciu; iar Diviziile
6 gi 7 de cavalerie ale lui Schmettow coboard citre Tismana"
- noul comandant al Amatei I-a, generalul paraschiv
Vasilescu, incearcd s!. repete la Tdrgu Iu, lovitura izbutitd
cu doua sdpumani in urrna. La ceri-tu, rima_sitele Diviiei
l-a fac fag la 3 noiemb,rie pe in6lfimile de la sudirl depresiunii,
pe linia Simtrnegti - Cdrbesti - Urechesti - Viciria - Danesti
- Copdcioasa. Li dreapra, i)ivizia l7-a debarcf h CErbune;d
in Valea Gilortului, spre a cadea in flancul sting al inamicuhii,
in vreme ce trn defuament din Divizia l3--a pomit de li
CilimS'negi, incearcA ia-i cadi-n spate pe la N'ovaci. --
--
_ _Pe stAnga, Detagamentul TAut, venit irin Aaia de Aramd
de la Cema, inc€arca $ reprete-n flancul lui drept, operalia
deta{amentului Dejoianu.
_
Dispropo4ia fo(eloa gi intarzierea sosirii rezewelor,
zddamicesc insf, efectul acestor veleitlli ofersive.
- Ziua de 4 noiembrie aduce sfexsitul bftfliei.
La c€ntu Kulrne, concentr6ndri-gi efortut intre Jiu
RAZBoIUL PENTRU iNTREGIREA NEAMULUI
Gilort, sparge fiontul mmdnesc la Vlcdda. La stdnga lui,
Divizia 30f ocupl Novacii, obtcdnd spre Hlgeqani, prir
valea Olteplui. La dreapta lui, Schmerow pahmde in valea
Motului, sprc Farc4e-sti. Largul evantai inamic, nu numai
cf, lmpiedicd inchiderea cleqtelui romAnesc, dar ii pune in
primeiilie centrul steng indonjurat b Carbe$i. Colonelul
bbogeanu rcuseQete totusi, printr-o sFdlucitit opera$e de
noapte, sf,-$i salveze tupele Arcercuite, rupand contactuI cu
infairteria liamic4 aana peste cap la Vldduleni, tnrpele de
cavalerie ale acestuia, care-i tdiaseri calea ;i stecurdndu-se
ele ln direclia Filiaqilor.
2. Proiecte ofensive
Planul comandantului Armatei I-a, care ordord Grupului
Cema sA se retraga spre Filiaqi, in flancul Grupului de Jiu
si detasamenhlui de Dunare sa s€ retraga spre podul de la
Stoetreiti oe care sa-l acoDere. - e contramandat de Marele
Cartierl ln'deff)at de gene;lul Berthelot, acesta pEnuieqte o
resruDare a fortlor in vederea unui noi actitmi ofersive,
po]tia a" peste blt, h flancul invadatorului. Generalul Petala
|reia comanda Armatei I-a, cu ordinulprimeste, sd reziste cu orice
oret- oe pozitiile ei. Divizia I-a cavalerie de asemeni,
bdiir'sa
ordin sa rcaca
rcdca Oltul, spre a- a-intArzia irrjintareb inamicului qi
intArzia inaintarea
c,oncenbare. In cursul acestei opera$i,
a acoperi noua concentare. of s-a dat
de Reeimenh- 4 Rosiori al colonelului Filitti, vestita sa{d
de la Robanegti, in cursul carcia a cdzut, in fruntea trupei,
boierul veteran Donici.
Luptele din Volea Oltalui
in timp ce inamicul dedanJuia atacul s6u contra hecabarei
Jiului, presiunea sporea insl gi in Valea Olnrlui. Intewen{ia
Divizial2l6-a detennina la 2l octombng
Diviziei 216-a gennane, determma octombrig sp3!99ry?
frontului romdnesc din dreapta 6ului gi rehagerca Dlviziei
l3-a de pe Riglou in dircctit Cdlimdne$tilor. Sosirea Diviziei
'Diviziei
iL;;da";4fi h dreapta l3ja restabilea o vreme
situatia pe cehlalt mal, recucerind muntele Frunfile. Dar la
4 noienibrie, Divizta 216-a german[ t€cea gi ea pe stlinga
Olhrlui si ataca linia Cllim6nesti-Domeni-$uici, pe care se
indlrise fivizia 8-4" sosifii din Moldova Aci a cAzut colonelul
N. Piperescu, unul din eroii de la Oinz.
Detasamentul trimis, inue timp, de Divizia 3-a in ajutorul
elor de la Jiu nu-qi putuse inl
trupelor indePlini misiunea ;i la l0
ocupS Rimnicul
mhrie- inamicul ocr6e
noi-embrie, R rnSgitete diviziei
Rimnicul Valcii. Rftndsilele
13-a firrl r€trase pe m-alul rdsfitean al Oltului.
3. Apf,rarea Slatinei e organizatL ln grabl de rf,mlsitele grupului
gi
iu (Diviziile I/II 9i l7) rehase din Oltenia- La dreapta ei,
 96 MIRCEA VULCANESCU
facdnd front. spre prag-a{ani gi legdhrra cu apararca Oltului
de sus, s-a intE c{at pivizia 2/5 sosit.li din Dobrogea
s1rs, s-a
E,,talqnoiemtriiina--ilir-iz,:.iteitJii-1.i?""ea
h:ft ocupand curtea de Arges. De
misirme4 ;, hn;i; li; -i<iffi
sg despart. Dreapta lui, continuf si p*."r. Ariral-i_u -""r.
prteQh, pe ca.nd stiinga lui apuc6
spre rasarit cu eandul'de
fLancul Gruputui Nam6eg6, qi toaui
1_TP_T:munFlor.
apararea ?"T.,S"tddnesti
4. Grupul de armate ale generalului presan cuprinde. la dreaota-
Urupul AptuArii Oltului, compus din rAmr;itele Ar_ut"i i_"
(restunle Diviziilor W,2/5,9/17, 13/23 qi 2i, care face cerc
R jlt9$ltt"..i la st6nga" ramasiele Grupului Apar[rii
]yll (Divza
Lrunanl_ l8-a), care se retrag spre Arges oe s6selele
Llucureqti-Alexandri4 intrimpinate Ae Ojvizftil_a si 2_a de
9a.v+9ne acopera apropierea Diviziilor 9/19 din DoLrosea^ a
Dtviziei 7-a din Moldova gi a Diviziei U_a de pe "Vaiea
Prahovei, pe Arge5ul miilociu.
- Grupul
stdnga
apararii Oltului are in fa!6 tot sunul Krafft si
Armatei lui Kr*rne. CrulU apararii-Oi"aril-"* il
faF 1n1qq 5.9sgh fMackensen). iir. .t!, ai o"t u,il
cavalener tul Schmettow, inainteazd" negtiut,"""p*it
grosul lui Kuhne,
La mrmie, Armata II_a tine sectorul Nfunaesti cu Diviziile
12,22 Fi 2 \ttgLzt c[ldrasi, sectorul prahova'cu -Olvial-'7
sJ. l;1,. sectoml Bratocea, cu Divizia 3, sectorul Buzau cu
tlya 6, Vrancea c! Bngada 7 mx. s,i Oituz cu Divizia
t). La nord sunt ru$ii.
5. 4T"!It4! inca de la cdderea Cu4ii de Arqes de {Iancsardele
tur Krallt care tncercau sl_i prindi aripi iAneA- i"ilrrra"a
peste muscele, spre Soldinesti, Gruput Nimaestj juase masuri
cte retagerc. Numai Divizia l2_a ajunstr de' Dlizia 216_a
germanA, iqi pierde artileria. La Gl, -Grupul prabova
care _
I pure la adlpostul unei intoarceri du5mane prin valea
:lP le
tatomlFt, - se pregatise sA ocupe o noua pozitie h eomamic-
9 lgvgiui sa se retmgA spre sud o dau ci ca&rea ploilstiil:
Dt\.izta.l6-a izbute$e si se stecoare in valea Teleaienului:
dzr Dtvlzia 4-a care a hErziat in valea Doftanei. e inc6niurata
de inamic la Mislea si silita sa capiflrleze. A aoua ;'Jr"d
cdderea. Bucures,tilor, iontinuitatea f;;rhrl ; ;;d;-;;:
conshturtA. De la munte la Dun6re, nu mai era decdl o singur|
masl de hupe mso-rom6.nesti in retragere d"friL-rr--Ari;
oe aprqtpe de.brlman, dar scApate de incercuire.
"pr=
. _La dreapta, Armala a II-a, degajaE din vaile Dembovitei
fl.rtahoverr e pe linia Teleajenului, in rchsere snre Cricov-
Dtytzla 3-a a pdrasit Manecii_Ungureni, Diiizia lb_a e intre
RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMI'LUI
Vdleni si Boldesti. Divizia 12-a la Bucov. Dlviza 22-a la
Rachieri si Divizia de cavalerie la Atbegti. La centu, rcsturile
fostului Grup Presan (Armala I-a a generalului Sratilescu ;i
fosnrl Grup al apirdrii Dun.6rii, comandai de generalul
Iancovescu) s€ retrag la dstuit de goseaua Bucureqti-Ploieqti
in directia Urziceni. Divizia 1/17 e la Jiglneqti, Divizia II-a
la Trincibesti, Divizia 2-a cavalerie la Baloteqti, Divizia 7-a
la Tunari, Dli 9ll9 la $tefdneqti qi generalul lancovescu
intre Afumati si^Paslrea. Dar la 24 noiembrie, inamicul a
surprins si ii Divizi, II-a care int6rziase la Cocioc,
cap'turdndri-i comandamentul ;i intregul stat major. Oboseala
trupelor l-a tnpiedicat insi sa exploateze spf,rtura. La s6nga,
Corpul IV rus e inci pe Argegul inferior, cu DiviAa 2-a
intre Fundelele si Brdnes,ti, cu Divizia 30-a intre Tdnganu
si
' Vasilati 5i cu Divizia 40-a intre Budeqti 9i Oltenifa.
rnamicul incearcS de asemeni o miScaie de invdluire
i-p"tri"u Cotput"i -t, arunciindu-i in - spate Corpul
Schmettow, spre a-i ttria rctagerea c[tre Ialornila. Obosea]a
atacatorului qi proasta stare a potcovitului cailor sf,i zddtrmicegte
insi operalia.
6. Rezisten.to pe Cricov Si lalomila
O sdptimrAnd dirpd ciderea Bucure;tilor. armatele
ruso-romane in retragere slmt htampinate de gnrpul de
cavalerie al generalului Keller, care acoperi inafurtarea armatelor
IV si VI rusesti trimise din Moldova in ajutor.
l{rmata a'II-a romanA face ftont pe Cricov qi Corpul
fV rus la nord de lalornila, intre- Pogoanele 9i Piua-Petrii,
acoperit de Divizia 8-a cavalerie. Intre ele, resturile Armatei
I-a romine se strecoara anevoie printre convoaiele de refugiaJi,
pe dmmurile desfimdate de timpul rdu, neizbutind decdt cu
greu sd rupS oontactul cu duomanul. Acesta se infiltreaz6 cu
"Diialt ttO, 301 $i 109 ind'a Cheraseni gi CarageliJe, spre
Cilibia, silind cele doud aripi ale fiontului ruso-roman, oprite
un moment, si reia migcarea de retragere, spre poziliile
oresdtite mai inaDoi.
hegruParea forYelor
La 7 decernbrie, frontul e r€constituit in fala RAmnicului.
Armata a II-a line aripa &eapt5, in regirmea munlilor,
acoperind cu gnrpul Oituz-Vrancea (Divizia 15-a Brigada
7-a mixtd si Britada 3-a c5larasi) granila pdnE in valea
Uzului, und6 se leagtr cu Armata a D(-a rusd. Mai la sud.
grupul Rimnic (Divizia l-a, l-a Si 6-a int5.rite la d-reapta
Iu b*i;u rusa de cazaci Transamur qi la stinga cu Divizia
7-a in rczgr\ta) {ine frontul intre Vintileanca !i Racoviteni.
comandat de generalul Vaitoianu. Armab a ry-a rusa CRagoza)
98 MIRCEA VULCANESCU -99
RAZBOIUL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI
' ocupa b centnr, linia Racovileni - Bdlceanu - Galbenul - cota 457. de lined Racoviteni, determindnd retragerea
Viqani, sprljinit2l la ambEle aripi de apa Buzf,ului. Iar la al VII-iea rusesc. La 14 decernbrie, Morgen -ocupa Riimncrx
-Cgrpului
stanga,.Armata a VI-a rust s-a oprit pt CdlmdJui pe linia Sbi-at- Acest faDt inraureste zrsupra situafer de la anpa, orcapE
Filipeqti-Viziru. ,-a" pi.rizia i-a rezist4 la centru pe p'ina dealul Margh oman'
-Mackensen Ei-a regrupat gi el fo4ele. La &eapta, ar10llata snriiinitil de Divizta 7-a din rezervf,, ce Druzra o-a
Kosh (Divizia 217, G.12 si I Bg.1 a luat pozitie pa Cahnatui, de ia stanea e antrenattr de retragerea tmpelor uorpulul ar
'rn fala Armalei a W-a ruseqti inhe Faurei si - Duntrre. La
MII-lea ru-sesc si pana ce Divizia 3-a de la drcapta' urmeaza
st'dng4 gnrpul Gerok al Amalei I-:a ausho-ungare (Diviziile retmqerea Diviziei Zaamurskaia. Aceasti dlvizre' pe care ruqll
187.71, I cavalerie si 2t8) primegte ordin sd fac6 fap spre ;-tiilG; itt aiutoml rom6trilor fdra ca ace5tia sa o ^ceaxd"
est, prin rnunfii Vrancei, Armatei a ll-a romdnesti. La cenLu. Darasise Dozitia fbra luptl' indatA dupd inlocufea PfaruPr'
i'alkenlayn a gn:pal judicios fo(ele Armatei a IX-a impotriva i:omul aioin putu asfel inainta catre nord, spre a-gr- da mana
dreptei Armatei a IV-a rusesri (Cor?ul Vm ) si a strineii in Vranc6a ci., oivizia 218-a a lui Gerock Atacul acestura
Armatei a II-a romdne (Gr. Rdmnic). La stdnga,'el a adunat i^"Liti". Casinului fu zddamicit iari5i de
sub comanda lui Kraffi toate unititiie sale de inunte (Corpul "rii nemotivata a lui Sturdza qln- -Grigorescu'
Dar. retraserea vrqnc^ea. ;l
alpin bavarez si Divizia 3-a compusa din brigazile alpine dezordineJ misc6rilor ruseqti, puserd pe inamrc m- slaPa ea
austro-rurgare). La mijloc, a concentrat masa de ruptura. Mequrii Casinului' fdrtr ca Grigorescu s-o poata- recuc€n'
Corpul Morgen @iviziile 12 Bavareze, 76, 216 si Dl,vizra Aco:oerit de tomul Diviziilor de cavalerie siberiene' rntercalate
301 imprumubta lui Kuhre, avard in rezew5 Divizia 89 G.). i"-i!"i.rr- ,q.t lt i a III-a, Gmpul R'amnic se spre sustrase insd
La dreapla. in fala Corpului VII rusesc, e concentrat qrupul misctuii de incercuire inamice, retr'gtindu-se p-oaFue
Kuhne (DiviziiJe 109. il5, II bavareze). in spatele acEstriia, dinainte pregatite pe linia inAlfmilor ce domin5 valea Su{{er'
in rczerv5', a oprit Corpul de cavalerie Schmetto.w si divizia II. Bdtdliile de la Brdila. F^ocy1i
7. 8. Fi -
Bdtdlia de la Rdmnicul Sdrat La dreaDta. Kosch se pune qr el ln mrqcare'Kuhne' la- rr
La 9 decembrie, comandantul suprem dezlAntuie atacul decembrie. iir ciirectra Brailei, concomitent cu Ctrupul
impotliva pozitiei ruso-romdnegti. Inienlia lui e s6-i rup6 bar rezervele Armatei a lX-a obosite Si f-mute prea.departe
centrul cu Corpul Morgen. inspre Rhmaicul S5rat si apoi ;6 de sDartura- nu izbutesc sa ajungl la Sret decat dupa ce
intoarcA cu Corpurile K-rafli si Kuhne aripile iritenie ale ocupat solid malurile, in cap de Po4 in Jurul
Armatei a [-a rom6ne qi ale Armatei a W-a rusd anrncdndu-le "r.ii'i-au
Nimoloasei. C;le dou5 armate duqmane iqi des6vifqesc numar
inspre munti ;i inspre bunf,re. in acelaqi timp, primesc ordin . la ariDi victoria.
sd atace: Corpul G6rok, dinspre Vrancei si atrnita Oe O"nat" - -pl"tt-o miscare indrdznea$ a Corpului alpin' Armata a
in direcfia -Brailei, pennu a cadea in spatele aripilor tX-a ocup6 Fotsanii si Magura Odobestilor' --Iar-Armala a
ruso-rom6nesti si a le desdv6ni distruserea. in'sfirsit- Cdmul l-a bds;a. abcAnd de pe amendoud malunle Dunanr' pe
de cavalerie intarit cu Divizi; 41, dln rezervl" stl'gata'sl i"* itipa"a Je cana ru'qii au evacuat Dobrogea' izbuteste
p6trund6 prin spai.iru6 in direcfia podului ce tr;ce Si;tut la " Brlila-
*sd ocune
Ndnegti. i;fi; no;r"i porltii nrso-romane' echilibml.. fo(elor. si
_ Concepfie strtlucitd, care trebuia sd aduc6 inamicului, o asorimea iemii silesc pe inamic sA intrerupa operatllle' Parasrno
dad cu ocuparea definitivd a Munteniei, distrugerea armatelor .aiuoiut d. miscaref de la munte la Dunare, armatele se
ruso-romdnegti, deschiz6ndu-i lotdeodat6 si drumul Moldovei in$oap5 in t lee.
prin valea B'irladului. Ispitd de neinlaturit, mai ales pentru
Falkenhayn, ciruia j se parea ca trecerea armatei pe seama
lui Mackenseq in fata Bucure;tilor. ii rdpise prilejul unei
brrumte smilare, pe Argesul rnijlociu.
Atacul se dezlSnfuie la ceasul hotiirat. Armata a II-a
ramane neclintita in fata incercdrilor repetate de strapungere
ale .Corpului _alpin. Dar la centru, dufa trei zile A! hiiu,
Divjzia 12-a bavarczd lzbuteltq sA cucereascd asupra rusiloi
 NEAMLILUI L.F*JoJ--
RAZBoIUL PBNTRU h'IrREG]REA

ts{
v
cc
CAMPANIA DIN
MOLDOVA

in acest timp, pe mica por{irme de pdmAnt rdmasi

neocupatI, luptlind cu nesfbrqite. greutiifi de
^aprovi-
zionate a unei numeroase populalii refugiate, fnfuntend
mizeria neindurdtoare a tifosului exanlematic ce secere
mii de vieti, ardea tohrqi para nadejdii, aliment4ti de
voin{a neinf intii qi dinamice a reginei Maria. Insolit
de Britianu, principele mogtenitor pleacl in Rusia cu
gdndul iiliiririi legdbrilor cu alialii si al ob{inerii
acceleririi aproviziondrilor rdtlcite, cu sau f6rd voie, ptin+iiJ carol ln inspeclie pe fiont
pe drumul de la Arhanghelsk la Prul ffitt"fr;a f

Refacerea
il#ffijturry"*iipli#H15|fi #f; tr';1
lor de foc e mult sPonta I fiecare batalion) s; pnn
(o comDanie cu opt plese de
Sub conducerea priceputS gi meticuloasd a lui VintilS (cite opt de trecare
Britianu se injghebeazb un minister al materialului de ii"li'.15"?* pqtli"t'mitraliere
rdzboi. Spitalele se reorgani zeaz6, de asemenea gi
'o?o,Slil *.,nyt" g ty,11'3.ff iffi;i'"r;"ff 1"#
producqia agricolS. Cu ajulorul materialului de rizboi if
de infanterie, de tn regrmenr ""-"3'lY,"""ii*i- i"
.

ii#n"'*'l#Iff 'J:
sosit, in sfiryit, qi cu sfaturile misiunii militare franrlceze,
armata romdnd se reorgdnizeazd qi deprinde meqtequgul
rdzboiului modem. f##.s:'*tu"'1Y.fl
alta de
de 105 Ei ,120-mm' te mai drsp'ne de o
Armatele romdneqii se reduc la doud, din care cea
Fiecaie din cele doua q{ty': ,'l:'*:'; -*o"""
dintAi e trimisd spre refacere in nordul Moldovei" iar
a doua (Averescu) urmeazf, sA se reconstituie pe front. ;;;; ; fr r"ii; .":",
"luned. de Pontoruen
j' rl'',0'#ir"J,ff#:
oe|?J,o,ju
Armata romAnX se reface pe cinci corpuri. Numdml
diviziilor se reduc la 15, desfiin{Andu-se cele opt ;';r;;^; ; 49-8 .::Th
81.

i,[1iilJfu3"i"lX,ffiii
rrna Caudton a avroane' u.
divizii de rezew6. Noile divizii sunt lns5 omogen companii de a311s1a5
inarmate gi complet instn-rite qi i4cadrate. Reduse la ' 5Diviziile
qi
de cavalene instruite s6 lupte pe
I
jos
 t02 MIRCEA VULCANESCU
RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 103

Izbucnirea revolutiei rusegti

p
lntre timp, aliafii ruqi diduserf, romdnilor un nou
prilej de ingriiora;e, de astii datd de altd naturd. in
martie 1977, izbucnise la ei revolu$a. Semne grave
de dizlocme morald a armatei obosite de rdzboi se
manifestau pe front gi inapoia lui. Guvernul provizoriu
al prin{ului Lwofi venit cu intenlii constitulionaliste,
ficuse loc guvemului mengevic al lui Kerenski, care,
lipsit de autoritate, se trudea in zadar sd insufle{eascd
rezistenla unui popor care nu luase parte la rdzboi
decdt silit de clasele lui conducdtoare, socotite vinovate
de toate relele lui. Cum s-.ar fi putut dinamiza, de
t altfel, voin{a de a lupta a unor oameni care n-aqteptau
I I
decdt sd meargd acasd spre a se bucura de foloasele
Principele Carol la divizia l3-a, la pddureni, in august l9l7 ,.erei noi"?
qi destinate sA constituie rezerva mobilA a armatelor
cArora sunt afectate. Reformele constitutionale
. Astfel reficutA, armata roman5 luptdtoare numdra
circa 400.000 oameni,
Su6 presiunea evenimentelor, Brdtianu qeztt cd a
. . Co_"1?"9*"ntu1 se reorganizeazd 5i el, in sensul sosit momentul implinirii reformelor constitulionale,
rnregrant fontului romAnesc in frontul general aliat
de la Balticd la Marea Nragrd. Regele perai-ranOlevirr"- figdduite incd din 7974. Ca odinioari domnitorii ro-
mAni, regele !5rii se lega si dea lSranilor: l pimAntul
:omand?ntui slprem al forlelor ruso_romdne din Mol_ pe care-l muncesc qi pe care l-au apirat iarEgi cu
qovp, aJuj?t .de ur general rus Sacharow mai intdi.
-
apor^ Leclutzkl si in urmi Scerbatcheff, si de unui s6ngele lor Ei 2. dreptul de a hot5ri destinele politice
fiTt d: F?n"Tlp .Christescu. apoi de generatui
ale Romdniei prin introducerea votului obqtesc. Dove-
L_upescu. Setul fitisiunii 1lanceze, generalul Eerthelot- dind un spirit de lmgi inlelegere istoric5, boierimea
ramane constlrer tehnic al regelui. lnrii consimli de brmdvoie la aceastii jertfd necesari
. fn nlunayata, armata romaiE e.a gata, si la vederea asigurlrii destinelor romAnegti qi Parlamentul votd modi-
i]: u,r ouu de
.10 mai, prin populal.ia Molbovei trecei ficarea Constitufei, acceptdnd cele doud reforrne in
lorut..unor nor nddejdei. Depunerea iuiamrintului vo_ mod cvasiunanim, cu o singurd impotrivire, a d-lui
runlaflor Ardeleni liberati din taberile Rusiei, intdrea Argetoianu.
aceste nidejdi. Neirrlelegerile persistente dintre fiberali qi conser-
vatori asupra politicii generale de conducere a rdzbo-
 105
MIRCEA VULCANESCU RAZBOIUL PENTRU iNTREGIREA NEAMULUI

de inten-
\ luni dupi ce torp Arile atinseserd maximum d1q9dl:
l';;,": d;di ufii" ur"
-i"t-arin Americii, ingrijate
i[o;"fri pentnr comergrl lor exte.nor' se
{ astfel sa-implireasci
ffiffi.Iauiii--etiulirbt, venindprovocat?i de dislo-care-a
in*6rtui a""rtot puteri, lipsa
il.;#;i;;i;i, p'.i" *"'f'tit''Tot restul anului 1917'
il^ff;,.'d;'irrl""t a" ve'dere al strategiei marelui
ii"t"T^ a"*t d tunee agonie a Rusiei compensata
iff#]";A; ffig*ita a ajutorului u-"l"T^-^
'- --P.r',t., 'puierite Centrale, problema ce se punea era
I '-. sa Grmine cfit mai de g.ab.a "Y \tt*' :!t:.5^CtJ:t:3
,rih l"o^i^ fortele din rdsf,rit gi a Ie indrepta catre.ronu
J\ ;:#;;i.' oentru bdtiilia hotiiratoare, mat lnarnrc ca
ffid;'fiit #;:ql pouta .on""ttta corpul expediqionar
#i'"i"rli"itJ d"'*"*t front' larrasaritean'
'#;"#,?1;"#pi.t
pentm Romada'
problema
utgt u not'tului
Generalul Berthclot ce se Dunea era aceea oe a nu se lesa antrenat6 in
a"tt at"-"u Politicd a Rusiei'
*;;fiG;'dt
iului, pe care BrStianu si-o rezervA exclusiv5, duser5 ';;#; ciza moral| a armatei frarrceze, uzap
insd, in iunie, la demisia lui Take Ionescu din guvem. d" ;; ;i.t'-'-d" la Verdun ;i delu-i.deceplia
Nivelle'
Intervenlia regelui potoli insd o weme, presiunile $i . ;";;#;" Jsecul ofensivelororice efort mai insemnqt'
zadamice'ale
Take lonescu reveni asupra demisiei. 5ui";-I#;'l*apabila de de acdunet ras|{t-
#;;il;;;"eai"a ii'aqi
ii"ir* -t-"' in" care repatriau prin Germama' pea
11

Situafia generald a rizboiului lJilfi"'#iii -a*i-ati;ti'"-israti in Elve{ia' .spre

;:#ffiffirin "i o"i-"t-*"^ riorala a frontului -intem
tn anul 1917 o
;;;';";tu"ii pregaleau noud gPeratie
qi o "]ilt9ti
datii-cu
H;";;tt:;";a G d.u"ttapatt;t"u Ucrainei lor'
Anul I 917 aduse schimbiri qi in soarta generald ;; ;6i; unei vastesa ireaca peste trupul Moldovei'
aproviziondri a popula{iunii
a rdzboiului. Vdz6nd cb nu-gi poate impune lumii, pe 6"Itit'iinl!.*""tuia
continent, voinla pe calea armelor, Germania fecursese
la arnala rdzboiului submarin ,,d outrance". In cwsul
ltrnii martie 1917, aceastd armi era pe punctul si-qi Noua incercare
atingd rcztitatele strategice, ritmul lunar al torpildrilor imPotriva RomAniei
atingdnd a gasea parte a tonajului britanic, ndlucind
astfel Aliatilor amenin{area unor serioase dificult2ili de
aprovizionare. Din nefericire pentru Puterile Centrale, Pentru suprimarea oricdrei veleilSti {e .rTistenf'
PuGrile Centrale plSnuiesc o acliune rumcltoare
ln
excesul folosirii acestei arme le fu fatal. Cdci doud
 107
106 MIRCEA VULCANESCU RAZBOTL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

celei impotriva Munteniei. O armatd

Ofensiva Armatei a II-a
felul
a lor va ataca prin Galit'a gi Bucovina, cobor6nd de-a '
lungul Nistrului, Prutului sau Siretului, dupi t5ria
rezisten(elor intahfrc. A doua va cduta sA sffipungd Actiunea ruseascd se dezlf,ntuie, in Galifia' in. ul-
frontul ruso-romAn intre Focs,ani qi Galafi, croindu-si
drurn cite Prut. in acest fel; arniatele cin Vfonovi, timele'zile ale lunii iunie 1917' La I0 luhe' + fimq
;"'ft"t; ett*t"i I-a' concentrati pe. malul $.gnt ut
relez2:te ca printr-o tiiieturd de foarfece de ruqi, trebuiau iruunic' clesctude un
Siretului de unde domind frontul
sd sufere soarta pregatitA cu un an mai devreme, i;';i;Hi de- trei zile, impotriva poziliilor $u;man3
armatelor din Muntenia. In vederea acestui plan, trupe a" U Na-oto^a, Armata a II-a declanqea1P - -Tu-"F
numeroase fird aduse iardgi in Romdnia Si concentrate prin surprindere, dupS o sc}rt6 pregetire de arulene'
intre Focgani-Ndmoloasa. tf"^it u in directia MaraEti''
Plan indrdane!, care dddea mdsura capacitdli militare "'-i;';";i hoiaat, poziliite inamice sunt luate^cu
a noului comandant suprcm german. Kana
asait de bravii ostasi ai generalului Margrneanu'
dm
ie rand. cad dealul gi satul M{nqti, atacate e cucenla plepr'
in timo ce pozitia de la Poiana lnclrcdtoarea
Planul ofensivei romenesti -G;t""
ii""*gto-ui"'"t.3. e oo"u zi, qfensiva igi largegte cempul
{;;
"'-is"." si CirnPurile{.
I Din nefericire pentru du$man, nrgii izbutesc u nu ftieadui tius.manului sd colmateze ryphT 4
sd ingrijorat de nemi;carea
in iulie, pentru ultima oar5, o licIrire nZii.L Aveiescu,
regAseascA a "
;#iil. """"fii"t utu"" ia rEriau lor, intre.rrotus
spiritului ofensiv. Pe cind romdnii pregatesc ofehsiva-n "1#;;b;l;"-'6
Moldova de sud,, ei prepard o ac{iune in Galitia. l;"4;'itt*Jt;d- trupelor sa-qiqi sporeascd
pe vechea
-?Fl*"p
ttnle oe
Conceplia ofensivei romdnegti dd iardqi curs vechilor ipt" i uit-g"-n valea Putnei
rivalitali din s6nul Comandamentului rom6n. De o sradtS.
care sfirqeqte ofensiva lui Kgmiloff
"5U^""f in-Tamapol'
parte, Averescu pteconizeazd ca efortul principal sd
am"dffti"l ru itr refuzului.de a se
se facd de Armata a ' II-4 prin strdpungerea rirrunlilor
;; b"t"T -f#rieiruieEti
"t-a
- demoralizatii de propa-
Vrancei gi inaintarea sd urmeze in direclia BraEov. De 'r#a^ proasP4 tranzitati din
t""int a u- com""igbt"t
altli parte, Presan socoteqte ctr efortul principal al Elvelia' de germani, pentru a desevziryl .dezagregarca
ofensivei trebuie si se producd intre Focsani qi Galafi
*orrtirt ri intEm rusesc - sileste Marele Comandamenl
gi, o data spdrtura f6cut5, armatele ruso-romdne s5 ;;;"e;:t-;;*ascr ofensivi Armatei a ll-a
sd 9i .
incerce sd inloarcd ambele flancuri ale inamicului
an:ncdndu-l in Dunire gi-n mun!, unde urmeazA sd
l,Lffi-"iaJiJ J"*i* Armatei I-a in preziua ut3"yltli
pana la
fie intors de Armata a II-a qi distrus. Din nefericire,
ilar eeneralul Averescu continud mrqcarea
titt;" de granit4 ciutind s5. exploateze. I
acliunea ruso-romanA e conceputii pe axe divergente, maximum avantajele tactice ale op€raFuul mTpuT
"""ft""u :
adicl cu efcte strategice limitate de putinla dgsfhsurlrii f-""*t n" va fi fhtl folos, cici - deqi car. enla armatet
trupelor pe un front din ce in ce mai larg. r .t"LJtl impiedica Armata a II-a sd culeaga roaoere
"u otensrva
st atigice ale strdlucitei sale biruinle tactlce'
 108 MIRCEA IIJLCANESCT
'
ei nu va rim6ne fdr6 con-
secinle asupra des fhsuriirii
ulterioare a operaqiilbr.
Contraofensiva
germani
intr-adevdr, socotind
'l momentul favorabil, ina-
I micul dezlinfuie aqa-nu-
' Atacul inamic, sprijinit de o puternici artilerie qi
mita ,,b5tdlie de strd-
pungere de pe Milcov si
$uEita", cunoscut?i a"
romAni sub numele de
,,bitllia de la Mdrd5esfi... r
In realitate, bataUa be Ia
Mtrrdsesti nu e decdt faza
decisivd a unei bAtelii mai
Generalul Averesiu la postul vaste, data de inamic oen-
de comandE de pe dealul tru fo(area podilor Mol-
dovei, impotriva intrezului
front romdnesc de h mlunte
lntenlia. inifiala a t,,i Mo"?jrTj era sd
. Dund mana
pnn^ surpnndere pe podul de la Cosmesti'
srapan pe acesta. sd_si imningi trupele cdtre
si o date
riord, prin
valea Bdrladului. Dar reziitenlla inthmpinatd.
romdnilor, din prima zi a batihei, t ,
a;;ri;;
i"-pi.lirJt r"i
qrecum. Ci _s_rt"atr? creati Grupului Ruiz-de;-f;i;;
Aqpjer a in munfii Vrancei, _ facurE si_si
il
-Il-a,._
p]anurile. Simtind unde este punctul slab J
T-._1":9
arspoztttvulur ruso_romdnesc,
iniliale ale. opera,tiei. stramutdnd
el reduce prooortiile
ri-aJ'#"jlJri
al, erortu.tul siu pe malul drept al Sirehrlui *si
"*t
ata"a
cere coua Jonctiuni ale trupelor mso_rom6ne:
in'crimpia
RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 109
Sirehrlui gi la Oituz. Prin aceasta, lncercarea de
stdpungere se transformd. intr-o bdtdlie clasici de
lnvtluirc a Armatei a Il-ao.
Conceplia aceasta nu este strtrine de tactica de mai
tdriru a lui Foch, lmpotriva ,,buamarelof' create de
ofensivele lui Ludendorf din martie si mai 1918.
Bitilia de la Mir5gegti
gaze, provoacd defecfimea trupelor ruse-sti in lunca
Siretului.
Dar, judecdnd situalia cu luciditate, generalul Chris-
tescu substifuie contraatacAnd rmitate cu unitate, trupele
romAnegti ale Diviziei 5-a aduse din st6nga Siretului,
in locul celor rusegti, agdlAndu-se de linia ^satului
Doaga 9i a tdrgurilor Mdr5geqfi qi Panciu. In fala
. acestor trupe noi, atacurile inamicului cedeazi, de-
plasdndu-se spre vest unde, in fala alto{ unitiili n:seqti,
operalia se repetii gu pivi?ia 9-a'. In acest cadru
general, se produce gi contraatacul legendar al Regi-
mentului 32 Mircea, care, itl cdmaqd, izgoneqte pe
inamic din satul Moara Rosie.
Contraofensiva incercatd,' de Armata I-a pentru a
recuceri terenul pierdut, nu reuqeqte. Qhristescu trece
si Divizia a l3-a pe dreapta Siretului".
Presiunea asupra celor doud armate se inteteqte,
cdci Mackensen a fdgiduit, la plecarea din Bucureqfi,
cd ,,in doud sdpt2imAni va fi la Iagi". $i timpul trece.
La extemitatea sudicd a frontului bitdliei, r.rn violent
atac inamic cv Eaze surprinde Div:r:ia 5-a qi covdryeqte
ap[rarea de la Qosmegti, care, ameninla! e
aruncal ^podului
ln aer oe roman- .
in ptinF cizd tacticd a bdtiitiei, intre comandan{ii
armatelor ruseqti qi romAneqti destinate sA coopereze,
izbucnegte un conflict violent. lncapabil s5-qi st5p6-

110 MIRCEA VULCANESCU
pe pozitie, in fata presiunii inamice,
neasc5. trupele
generalul Ragoz4 care comandi Armata a IV-a rusd.
propune pdrtrsirea frontului gi retragerea trupelor pe o
noui pozilie, pe st6nga Trotuqului gi a Sir6tului. ^ Dar
comandantul Armatei I-a roir6ne refuzd sd accepte
ideea Ei ia mdsuri ca aceasti retragere sd devie iin-
posibild, asezdnd in spatele frontui-ui mitraliere care
taie drumul fugarilor. Fapt pentru care rusii amenintii
sd indrepte tunurile asupra rom6niJor. ionsiliul de
rdzboi, prezidat de regele Ferdinand care comandd
acest front, chemat sd restabileascd unitatea, sacrificl
pe generalul Chdstescu lui Ragoza, pentru aceleasi
motive pentru care odinioard joffie 'sacrificase hii
French. pe Lanzerac, in preziua bdtdliei de la Mama.
Ideea generalului inhhrrat h-iumlh totugi. Dar misiunea
de a o iealiza, tTece asupra gen6ralului Eremia
Grigorescu.
Atacul dgqman se lntinde insa tot mai spre vest
cdtre Muncelu, unde Arrnata a II-a Aebuie sA intervie
cu_stAnga (Div'tia lO-a) in sprijinul dreptei Armatei
a fV-a rusesti.
BEtilia de la Oituz
in acelaqi timp, inamicul atacd prjn Valea Casinului
spre Crozesti gi Tnrgul Ocrp, la'ionctiLurea Aimatei
a Il-a cu Arnata a lX-a rusA'u. Aci. datoritA sfortarilor
generalului Averescu, care e in termeni buni cu seneralul
Mannerheim - eroul de mai tdrziu al indeo-endentei
finlandeze - coeziunea ruso-rom6nd e mai' mare si
spnjinul artileriei ruse efectiv.
Contraofensiva Armatei a II-a in directia Casinului^
atacul Cosnei gi Ciresoaei, - unde se &stingb noui
Regiment al vhndtorilor de mrrnte, al priicipelui
mostenitor, - atacul Ei contraatacurile dat6 in jurul
muntelui Cocoqild, sfirsesc prin a fixa pe inariicul
111
nAznorur, PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
care inaintase pAnd la Grozdveqti' StAvilit qi la Muncelu
ae a;vizia 10-a, el nu mai poate nAdajdui sA intoarca
Armata a ll-a. E acum rAndul romAnilor sd tr,eaca la
.i"*i"a, restabilind situalia pe indtimile de la apus
de Slinic Ei Tdrgul Ocna.
- F ."t"t 'romdiesc, prezent6nd, in urma p.rogresului
inamic. o iesitura primejdioasd in cazul unui nou atac
n-"*i. Armati a II-a primefte ordin sd sF''-retragA'
"" lupte, pe o linie de aparare mai sigurA'
'fhrd
Criza bititiei de la Mird;e;ti'
Atacul de la Rizoare
Alacuri dupl atacuri vin str se sIXrAme d9 rez^iste1lq
Di"j;;l.t; 9'-u qi u l3-a din fap gi.r:ri qi a targului
Madsesti.
in' s'fhrsit. la 6 august, atacul inamicului reuqeqte
se oroduci ruphua, in- sectorul dintre Diviziile 10-a
"i i ff-u. intre Mdrdse$ti qi fiqnciu, in vecinatatea
imediat5 a pddwii ,,1a Rdzoare" '' ' Sparhrra fdcutd un
zoii ztlei e exploatatd imediat de inamicul care crede
;;-i# in sfiisit, victoria decisivd' Portile Moldovei
oar'iarisi sata ;a se deschldd du;manului'
' Oar 'ajJirs lingd pozitiile artileriei' care trage -cu
inrr"-rsunaie. inamicul'e intfunpinat de confraatacul firl-
gerhtor al ultimelor rezewe ale Diviziei a 13-a, care-l
*"iu
aruncA in PAdure.
--il""a ei, atacul se clatind,.dar comandantul
r" -.r".a it *"nt6u trupelor ce pornesc iardqi ndvala'
ihtrand in pidure dupl inamic. La pryl..z, {onli
--a""r" esle reconstiiuit 9i situalia restabilit?i in fa-
voarea romanilor. Ceasul greu poate fi socotit trecFt'
Inamicul nu va mai ataca decat in sectorul Muncelul'"'
---shrsitul
lunii septembrie affage lini;tea luptelor'
Inamicul a inleles cA nu va putea trece cu forla peste
 112 MIRCEA VIJLCANESCU RAzBotuL PENTRU tI'rrREolREA NEAMULUI
lr3

gAtALta oell goRTlLE MotDovEl

('iri !^ . ^vousr )
s€croiu! nlt NcElu

tnrpul armatei romdne si va a5tepta de acum din alti amdndoud aceste biruin.te sunt certe Ei nu
pot sd fie
parte hotdr"mea soartei rdzboiului. Lucmri mari se #ffi#. il"fi";; trebuie judecati in sfera qi cu
pregdtesc, irrtr-adevdr, pe alte fronturi .#acterele ei' lzbitnz:Je militare nu se maso{rra oupa
kifi;fil p6trati cuceriti in bitilie, ci in raport -
cu
;#;; ili*rlil" adversarilor' Rdzboiul e un,fapt
Considerafii asupra bEtiliilor ;;ffi;. l" "-"' aoua voinle obqteqti incearcd sd se
de la Mirnsti ii inreieg"r,ii fiil;;;;teia, cu ultimele mijloace' C6qtigarea
r"l; tatetii nu inseamnd ocuparea unul tentonu' punct
cl
i-ouo"t"u unei voinle' Care e, dindoua acest de
Legenda aconsacrat amintirea celor douA b5Elii l:H#"]fu;te-rur n"da'"i" din cele bdtelii?
de la- Mardqti ;i MdrAqegti, restabilind gloria militard, '*B;ail il-i" v-astl este o stralucitii .victorie
ofensivd gi deciiiva, a arm'atei romane gi icomandanqiloi in- ale rizboiului de
,"itt"Ja,dit"ta "o".iit'it" grele stabilizat,.qi cu o
el- ffiffi;##ffi-,'nyi q.i't in"amic
du!9lg.J:
Istoriografia militarA a incercat s6 discute valoarea ,'"_ar6aUifh economie de forte. Faptul .se
unora din aceste opera(ii. Unii, numardnd kilometrii diopotriva sffilucitei concepfii. tactceafrll-a'
,
preg1lTr. a
pdtrali pierdufi in b6tdlie, sau miile de vief, jertfite utu"'"toi de catre comandantul Armater
precum
pentru apararea lor - n-au sovdil sd conteste exlstenta li'"lJ.,ri"i- lt"oecabile a acestei conceplii de..citre
,,victoriei" de la Mardgesti. Alfi, cumpanind zl furnicia t uoe. pieciziuriea de tir si observafie a afi dintreenel'
,,victoriei .frrd a.doua'zi, ae L'VfatA'i, : coeziunea
i'#"il.'tii"t**it""uiui infariteriei 9iin istoria
"- arme
meritele Armatei a II-a. Istoricul faptirlor de "."t"ri"i
ale ?;;G";;i;aie ca modete, Tg.:l11i
rbzboiului rom6nesc trebuie sd sfrm_6 categoric ci "'b:';'
iLbo;. imprejurarile generale ale Jiontulul rasantean'
 114 NEAMULUI ll5
MIRCEA VULCANESCU RAZBOIUL PENTRU INTRECIREA

in care se incadra aclirmea tite. Aleserea micului tArg

Armatei a II-4 nu au ing5- ca simb-ol al bdtdliei, nu
duit insd ca aceastl, e insS fird rost. Pentru ce
izbendd tactici si se trans- aci. l6ned el, la R2oare'
forme in victorie strate- in iata Earii, s-a frint re-
gicd. Intenfia ofensiv6 a sortui p-rinciPal al voinlei
comandamentului rom6n a dusmanului de a lorta
trebuit pirasiui, deqi Ar- ooitile Moldovei. Aci s-a
mata a II-a igi realizase ina6it pentru intdia oari
perfect misiunea. S-a ce va trece.
repetat cu acest prilej, cu Cli. orofitind de imPre-
aceastZi armat6, ceea ce s-a
' demoralizlrii ru-
iurarea
intAmplat cu Armata de ieqti, pana la urmi dug-
nord in prima parte a cam- manul tot a reuqlt sa-El '
paniei din 1916. Situatia facb dnrm mai tatziu Peste
strategici a impus sacriii- Moldova, indrePt6ndu-se
Generalul Cristescu carea roadelor biruintei sore Kiev? E adevirat' Dar Generalul Scerbatcheff
tactice. atunci, intreaga soarta a
rdzboiului va fi schimbatA'
o victorie s trd.te sicd.r"
ffiili::#t.a';#J;;
;;t"e"", ci '"
va mai datora infrangerii
de cdtre aliat' Ceea
","Y*.iflffi#:"#{#fi
dusmanului de a trece peste armata romana. po(ite
X.J;i tradarii sale
politice' in slujba carora st?t
Moldovei nu i s-au deschis. $i fatS de aceastd frdngere
3*'fi1f#;".tp""titelot iu totul altceva' De-aceea'
irseamna
a--voinlei dugmane, erorile iactice, pierderea cdtdrva "iitiir"*tritii,
kilometri pdnbfi, precum gi jerfele iAiute, nu conteazl.
Trecerea peste trupul Moldovei, cu puterea armatelor,
ffi I'iro*i':ITrf"il'#"1ffim'*{!::{'ii
-- fi airrt
^
cu yn an
aceastii trecere m^al
"J ""*- ilt-pot i"a' el i-a inlesnit
f
-
n-a reusit. Voinla de a tfece a comandamentului s-a [I"*it-". intrarea m
ffin1 de voinla comandamentului roman, care. Denffu
a doua oara, la aceleaqi po4i ale Moldovei, a ripostat: Basarabia.
ln lumina acestor consideratii politice -qi "Ilit"t"'
,,Pe aicea nu se trece". $i int6mplarea a voit ca tot
generalul Eremia Grigorescu s-o rosteascA. ur#iil""dJii tia'litl Ei Mdraqeiti isi justificr' fiecare'
Ci, l fapt, legarea acestei biruin{e de tiirgul meritele ProPrii'
__
MariCegti are mai mult un caracter simliolic, edte -de
-
NOTE
netdgAduit; deoarece pe tot fronful celor doui armate ocup6' la.dezlanluirea
1 Armata a [I-a romanS - (Averescu)
romdne, de la munte la Siret, n-a fost decAt o singurf, '''"'i"ii*"i, m'ntii Vrancei' 1f"
incercare de stripungere, prin dubla invdluire a arniatei *#6rff ;1ilt5iiij""dY":ff:;
romdne, conform retetei de predilectie a inamicului, T5[311li 'J"i*n"? fi,i;;;'il;;;i"u," to"t"r
bitiilie descompus5 tactic in mai multe operalii neizbul Putn.i, ae ia Momdia la Siret'
 lt6 MTRCEA vULcANEscI I R-AZBoIUL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI 117
AI"gt I-a romana (Christes
^ Marasti. La stAnga, Brigada 6-a a DivLiei a 3-a atac[ satul

;,rdlti_qffi ffi "t*,,tdH"ffiHd'",#

t*.*l€?*"1l'"f,
Mlrlsti si dealul Mdnastioarei.
a'tacul se desfdsoari, in iureg, unind infierbdntarea tupelor
i#h:Hrffit"r"il:?tft
ffi
care cred ca merg ,,sprc castr", cu priceperea comandanlilor
care combinl cu abilitate miScf,rile, triorcand obstacolele ce
rezisti atacului de fiont. La 4 si l0 r€gimentul 2 vdnatori
t"lt.
"-ffT!?""t?
Qr
ilm]rT*i e
apol Lorpul w turcesc.
Grupur
-Schaer,
aci la Duntrre,
de Ia
Corpul Itr
(cel de la Grivita) si Regimentul 4 ArgeS, patrund in tran$eele
dusmane de oe &alul Mirdstilor. lntre cotele 536 si 50O.
2. EId intorc coti 536 atacattr dd ftont de Regimentul 18 Gorj,
resoins pe dusman si urca. De urma lui, dealul Teiusului. La
"ffj1* fffirrt; :"tyiy*paru divizi'e de
a di i"& asil e a6mlti" iuceril, in timp ce ,,cuaiitorii de
traisee" spulberf, cu grenada incerctrrile de rczistenF izolatl
:.llTxl,ffi
ffi *!e,,6,rf '#d.iT'Tm$ ale sruDefor inamice dep6site de valul atacator. La dreapta
rl'ui central, regimeritele 17 qi l8 lrrgesc spartrira,
S;fr i'' ;'"#"f] "ll$ng";rrl*r "ectii
cucerind Dealul Mare Ei Cotul Rogca, unde captur€aza trei
baterii de obuziere.
in sectonrl din stinga, Regimentul 22 Vatrrtrrvitp alacL
iffi#1ffil*",#,T$trHtffi la 4l/2 de front satul Mtrasti, dar e oprit in fata cantului
inamic 116- oAnd ce doui batalioane izbutesc sd-l intoarctr.
La 6 si lO'ientele ll7 si ll8, care flancau atacul frontal,
sunt si' ele intoarse ti cucririte de romini. lnamicul padseqte
satul Mtrasti, retdgdndu-se pe dealul Viei, urmarit de aproape

ffiffiffi:]ffiffi
;*lHmtL#"'i""#i.T.Til"fi;fi?'";?{ffi s:
de rom?nii viteazului ctpitan Coram.
Mai la st6nga, Regimentul 30 e opdt in fap Mantstioarei'
Aci, inamicul rezista p6nd seara, cand - amenhtat pe dreapta
lui de rusii cari cuceriserd Momiia gi de romanii din spate
de la Goioi de Regimentul 22, care ocupase Mdrb;tii - se
retrase in fusA sDre Susita.
Moi st"u- au' mers
'lucrurile
in sectorul din dreapta, la
Poiana lnidrcatoarea, unde atacul demonstrativ al Regim-entului

3.
f,ffiffi.trffiqg*#a*..r,"l'"T#$ 24 Tecuci, care pusese piciorul in prima linie de bangee
dusmane e respins la 4 l/2 de wr contraatac germar' Atacul
Wctoria unirator dezlanltuit de romini la 5 l/2 nu a mai putut ajrmge
,*T"if l,fl? :,:"J;"ff ;:'i* 1",^rp:i.:^=::l gg ,"
in pozitia
11
inamicl. Luptind toatE ziua, din greu, Regimentul
'Sirei izbuteste insi sa puna picioml in pozifiile du5mane
de la cotele 655 si 670 de la pdrdul Ciobanul gi in transeele
##"#?i"+l{""{a'.ffi_t"o&ffr:'r.r;tg::n
momenful
De rnrlllr.
pe
in care artileria ,-ei- ra,-*'
ic! rr,-^^-.^ .-_ care
u! I r. La + nx. ln
pantr ahmci a orbit de la -.Ctuuta" de ne dealul Fantena Puturoasd. Dar cota
inamic, igi OOO, Ad'unA" s-ar pritea intoarce centrul de rezistenla inamic
ffi ,ffi"i;':i,lH-":,f mnm"l**:*:i=ii*".;
incl
strecurat de peste de ia ,,lnc5rcdtoarea", nu poate fi cuceritd.
Prog"esul centrului romdnesc zadtrmiceste insa rezistenta
ltri:,#
*ey-g ;w:ruay"e*,
i", r6p ";:#lil; **i::{iuF
t.Iu'{;i TH#j ;ffi:tT#XlH stAngii inamice. Amenintat din spate de Regimentul 17 de
ca
.-mlprnse de un'.i"iirJ
rcsort. Drin oe dealul Teiusului, duSmanul p5rAse5te. peste noapte, Poiana
incircltoarea di cota 660. Victoria e acum desivdnittr, pe
*l#U-:*,q.'fri:,:""#'f:ilffj,T,":ffi:,,-f H:"ff tot fiontul de itac. nugli cucercsc qi ei Momdia gi Vologcani.
H##"j#,:tsi4,i:4i_":crsl#"fi*';H:$
LTB,iXil':"';";"1'mj:i:"*":lt,uyi*roF,ig{i 4. EryIoatarea succesului
din Divjzii r-u Ei touu'uii'i*il Averescu ia de Ardatd mlsud pentru exploatarea succesului.
atacd dealul
Dreapta Diviziei 6-a se pune in migcare, conform planului
 118
MIRCEA VTJLCANESCU RAzBoruL ppNrnu lvrnrcrnEA NEAMULUT rr9
lil oc.unaryJ. dealul Coada Babei, prin
urtervine Divizia Rolleqti. La centru,
.."uparra" in sectorul f-mut de Armata a W-a rusd lntre Mlrdgegti ;i
l_a din rezervd. ii"bri"i.iu',i_u
-*"rt'"ff"_.u Panciu, cu directia Adjud. La norr4 Ar .sectonrl Oituzu1ui,
Dealul Mare si Cdmnrrrire, cu_Bri;;;;il_a
Menastireascd. La lstin, intre Doftana 5i Cagin, cu directia Oneqti qi Tg. Ocna. Cele
nL:a.s'"",.ii"ii'r,iri"X'Fi;-3ffi #.ii,',0,,.*Y"??ll?l doua brate ale clestelui inamic trebuiau sl se inchidtr in Valea
cu ruqll Averescu retrat Trotusului, in spaiele Armatei a II-a romane.

i".;Jil';*:;:'f,i# .T,Ttr" ii
pivi"ra- r_a i.-"'"i#f"""i:"
Bfl"i 7. Bdtdlia de la Doaga
artileria schimba oozinfle
"il'i,iqiil' e
-i',._'1,-'-"j'p in dimineala de 24 august inamicul dezlf,nluie ofensiva
c*; ?a;^fr
.
impinsr' pnn ln cAmpia Sirenrlui. La extrema stargd a Armatei a IV-a
-5. fi ' o?3#;"3"1#,]''
Oprtrea ofensivei ruse, un atac cu gaze al Diviziilor 212 germane gi 12 bavareze
^
Dezashul ms de Ia Tuglop"] delermind Marele Cartier sparge ftontul Diviziet 34 rusegti la Bizighes.ti, intre Movileni
sA ordone lui Averescu. la Iz tuhe. si Balta Ratei . Prin sp6rhrd pdtrunde Divizia 2 I 6 . gemana,
incetarea ofensivei. Dar 6pre podul de la Cosmeqti. Dar Divizia 5-a trece Siretul pe
Av^erescu se opune gi _ convingdnd
M;i;C;ri;:li;;;"r" l; Furceni si sosege inairitea dus,manului la 24 irtJie, oprindu-l
sa impinga in;intare; nu -mui
i;:."hr:;;;;
lrrra";fu;, pe saielor Snrleqti $ oo.;ga.
. slabe rezisten{e, p6nd la"r.e
gn - linia
Atacul inamic se deplaseazd a doua zi (25 iulie) spre
{uemanurui p;n vareaT#E:'6?i,lllT3*:;TTfiiJ"r": apus, intre Strtjescu gi Fdurei, unde Diviziile 76 9i 89 inamice
clrspozitiwl inamic- tocm,
aiunga Diviziili I 3 Ei 7 1 ruse;ti, venite in ajutorul drcptei
y*l#l*1""***yilHsl':g'? fl*'H' i"#:i; ftllviziel 34- Dar Divizia 9-a rirm6n5, hecu h rendul ei pe
-rf*tffi?,ili$:H,,#,#*; dreapta Siretului, pe la Cosmegti, oprea lnaintarea inamcului
la Moara Alb[.
"""3"s"33'fr
Si pe pantele murrtelui it,
Atacul inamic se siSmuta la 26 qi mai la apus. Diviziile
115 qi 62 gi Corpul alpin bavarez sparg frontul rusesc inte
ffia:il?3#fr:?n'.
e
Tifesii-Bitiiesti si Pdffi5cani. Intervanlia Diviziei 13-a rom6n6
lh aius de Maraqeqti rlstabilegte sitriatia la nord de pdri.iul
opritd pe dealul Ceardac.
Jugaihu (29 iulie). Spre vest insa, Divizia 62 si Corpul 4lpi4
iX.lT,"fl'1" Xe;i#r:'Q'lili'F:i"f,TH[*!'"'#'i:iT;
,fr -T+ au ficut m male progres ocupdnd Panciu gi respingdnd
VriiLti. "fr iffii.,iupt^ uoravu, cuceritorut satuhri Diviziile 13 qi 15 rusegti cltre Nord.
cuknda rurniceioi E #;Tl,Ji*T:i:" o.?,J',iT 8. Contraofensiva romdnd
inamicul, crez6nd cd Av..."., i i."."*i':; h"#13,
;-:::"'';'l',,1it1 '," Rom6nii, care au adus acum ln dreapta Siretului 4 divizii,
F"%',fllf,'ffi"'** incearcl sa ia ofensiva spre a recuceri terenul pi€rdul Nu
zaBril'M;-ffi-d;#".'r##""ffi
lupttr la nord de Focqani, aduce in
sraba .i;;;;;;
;,":l' reugesc insd, pentru cA inamicul e hotir6t s[ invingi cu orice
pre.i gi are masate in regiune fo{e multe.
9"jil.iil:Ti:e
at !'"#1i:atr?-"#",*f .'; l*nymf
Armatei a L[_a nu reusesc, iin i"_u
9. Surprinderea de la Cosmegti
Istovita, Divi2ia 5-a e atacata prin surprindere in noaptea
d.i""tiirili--"]"it
La le iulie, bdtdlia se' oni"it"' *-ii*:""ii!"lilli-'_1i':i?' de 29/3O august in lunca Siretului, la nord de Doaga, de
Din:r:i^ 21,6. Covdrqit?i de focul artileriei duqmane, ea pierde

. In
_
:Xpt+*'"-,:r,ru"ftmTJll:,#*H#
rusesc spre Vidra gi Voloscani pai,a
U-G!tl---
pf,durea
-sd Cilini, apoi pddurea Prisaca. Du;manul e aproape
punl m6na pe bodu! de la Cosmes,ti, unul din principalele
6. urma ofensivei romanesri din prirna juna1'te obiective ale b6tltliei. In fata primeidiei, podul este aruncat
trontul armatei a ll_a, irnpurs pana_n a lunii iulie. in aer. Divizia l5-a, care a trecut Siretul la Ionlgegti,
valea putnei. forma
m. fel de punga inaintail sDi inlocuieste insi resturile Diviziei a 5-a qi opreqte pe inamic
oricare tattci ;.;; i#'Llili:'
:#;.r,:T'x!.Tf,.TS
Aceasta pungd, inamicut ie h;tarJ ;
h sud de satul Cosmqti.
10. La 26 augwt, Corpul VIII austro-ungar dezlbnluie atacul de
T:][",.1.
abcand concomitent la cele doud extremiaf ;;iiz.e la Oituz: Divizia 7O H:onltezi Ei Divizia 7 Cavalerie germari
* f" !-,ji,
 N!1YWUI t2l
120 MIRCEA VLTLCANESCU MZBOIUL PENTRU INTREGIREA

ataca Ia nord pe dreapta Si pe stAnga Sldnicului, respingdnd

de pe dealul Pravila 9i Ungureanu trupele Diviziei 7-a si
ocupdnd Sliaicul Moldovei. La Centm, gosul Diviziei 117-a
HS{,#t#Ttr#t'#Hr::. #-
intl in Heristrtru ;i cucereqte dealul Mateiusca, cheia pozitiei
romaneqti. La sud, Brigada 15 bavarezd prme stitpdnire pe
cota 619 gi impinge Divizta 6-a spre valea Le5untului.
Situafia e gravt, mai ales la nord, unde inariricul a atins
Ia 28 iulie. ultimul sir de indtimi ce-l desDart de Tersul
Ocnei: Ciregoaia, Malura 5i Coina. inte Oitiz si Casin,-el
'a
a luat dealurile: Chiosurilor. Arsitei si Lesuntutii si ous
pieiorul in marginea de vesi a sit l"i atoiesd.
Dar la 29 august, romenii conAaataci. La drcapta,
Regimennrl Vanitorilor de munte, care primeste cu acest
prilej botezul focului, ataca CireEoaia" sprijhit pe dreapta de
Divizia 2 nrsd de cavalere, care urcA dEalul Viinceanului si
pe st6nga .de Divizia. 7-a care inainteazd pe amdndou'a
m*mqt***ll*nti*ffi m de pozili'e artrenet'

versantele dealului Mf,gurei. La centru, Divizi; I Cavalerie, t:H#fri3Y#$lri#""*t

sositli in grabA de la Onegti, descaleca la nord de -Grozeqti,
spre a intoarce apdrarea CoQnei, cucerind Cota 703. In sfrnit, r""H,#H;"'nt#nTxl;l1ii:f*ffiili!ffiffl;
Brigada de grlniceri a viteazului general Cantacuzino, pomiird
de la mdntrstirea Casirului atacd la stinsa Fabrica de sticldrie.
Contraatacul rom6n izbute5te s! fxeze -pe inamic. incercirile
rominilor de a relua ofensiia nu vor reugi, ain cauza infanteriei
rusegti, care va refoza str cooperezo cu dreapta Amaiei a ai" i"Em"ntut 48 din rezervaoutvtz':3 #1;#, iti';1tp#
tr-a.
I 1. Retragerea strategicd a A:rmatei a fl-g
FaF de presiunea exercitata de inamic la ambele aripi 9i ffill;LTffi:ffi,T#'*""fr Htifdu;man
ft "''"req
inapor
pe
pentru a evita pozilia aventuroasa a trupelor de pe Putni, i"i"?l"l"7"roi #-ice, conraatacul anmcd
liniile. mm6neqti qi r€stabile$te srtuaga-
precum gi pentn: a libera Corpul aMll-lea nrs, ahemat in -fata ;;"t*!te
;i';;iG,
e;ec, mamtcul dec(bf;nat rcnuntA sa
mar
ajutorul Armatei a lV-a, comandantul Armatei a ll-a se in 'in acestui
atace sectorul Mdri;eqttor'
hotirlste sa cedeze injoncgiunilor Marelui Cartier si retrage, Atacul Muncelului
la I august, Corpul II (Divilile 12, I ri 3) din valea Putrii, I r'
pe linia inillimilor de Ia sud de gusila: Virful Rizboiului, pentru ultima ofr,- el iqi indrcapta fo(ele impotv-a
nord de Panciu a trecut
ca itctorui de la
dealul Matei, dealul Runcului, Rachiraqul - Momiia - Dealul M-1":ilfit,;frf"0
Porcului - lregti. ln seama tupelor ruseqtl'
Degajat, Corpul VItr rusesc (diviziile 14, 103, l5 si
Divizia de cavalerie Zaamurscaia) incearcl str refacl fronnil
Ia nord de Panciu, pe linia satelor Serbesti - Repedea - i-ilf#$*l''q*-xt-qH::ftii$,iqi$i:l$
Shtroani - pldurea Razoare. Nu reuqegte insl pe deplin cAci
inamicul cucereste lregtii $i atacA inipre Muncelul Numai *"mtrgx'**;,m;r".rrm"TK?'?"Jil-fr
inierventia Dviziej a IO-a rom6n6 sositi prin Padureni, din
stfurga Siretului, 9i a detaqamentului Alexiu,'format de Arinata
a ll-a, reuseste si statrilizeze sifuafia in acest seclor.
12. Atacul de la 6 august L$.:*."htrdgu::'$'+t:il*qpffi
La 6 august, inamicul dezlSnJuie un atac g€neml, pe tot 'q
122

****"*ffi
MIRCEA VULCANESCU

##'."Lf ""ji"tl"ffij rt
oi,ijJ J
ffi";ffi
1"1,4
i",tftenry,*i,.;, Tjlx ;,*T" VREMURI DE
nru,'#itlir+:U**ft##
ff ,p,:?::;,:",f cuMpANA
li={l,l;**ff
Hffji#*iir*ffi :::x-q!":;#l.bq,*tr*
fr
rury**-ffi iir-xffi
,*liltrT",frT#'"Tjtrl:
mtff#"*m.il"rut;
dTi;,3"Fn-":"1*yl9-;;fi1il''Si^i..
i',"iiC iil&!i"T.'**?rr#ffi,il:"E1fri; Revo lutia bolsevicd ln Rusia.
n_au rnai .*,
ri*f i1":l"Hn#9":ijtr;i{mi!
"" "riiil,if l:":tr:-4"i:r,+
incercare este
jn"T,ffi
,,:i:; Armistitiul
Ajunqi stiip6ni ai Rusiei, ln octombrie, comunqtii,
- care valul deznidejdii populare ruseqti ii aduce
pe
la putere cu strigitul ,pdine si pace" - se grdbesc si
incheie armistiqiul cu dugmanul*. Cuprinsd in vdltoarea
fiontului rusesc, al5turi de generali pe care trupa nu-i
mai ascultd, armata romdnd e amenintatii, nu numai
de inamicul din afard, dar gi de aliatul din lara lui.
Dezagregarea armatelor ruseqti amenin!tr serios or-
dinea ln Moldova. Agitato^tul Rakovski, arestat la Iasi,
e eliberat de bol;evici. lmpotriva grupurilor ruseEti
infierb6ntate care ameninld Iaqii sau Galafii, armata
rom6n5 e siliti si ia pozi\ie la Socola, pe Siret ;i la
Payani (7 /2O qi 8/21 ianuarie l9l8). 4t-u1u ruseascd
. e, in sfirqit, deztirmat5 si repatriati in Rusia, fapt
pentnr care Sovietele declard rdzboi Rominiei.(13/26
ianuarie 1918), arestdnd pe minisful {drii la Petrograd.

Autonomia Basarabiei
Sub influenla noilor idei, Basarabia se consfituise
republici autonomd (2/15 decembrie 1917). Ameninlat
- A.-Ctt1fii--E."trrlui de sud rusesc - in care era
e Ferdinand gi
regina Maria la inglobatd armata romana - s-a semnat la Focgani, la 26
podul de peste noiembrie 1917.
Tisa
 124 125
MIRCEA !'I,'LC,ANESCU RAzBoIuL PENTRU h'nREGrREnI""M*-
t'.:::,Tf RomAnia e pus6 intr-una
din cele mai dureroase
y*a--;:V;!fifi
S,,o:H"""f l":*p:cgpii.misciriinafionale,
TE;'tr"tg:l'1r"t"#'H[?#j; altemative ale sor$r"' .. . ri 4- G-]x ^^ r^r'tAqrrna
"h#;:" ;ffi#:lH;;
11in13.-renubtica ury*b;;a, ''"ffii'I;"H"#'{i;;+--1irffi ,1't313';gf 5:ffit
ajytor (24 decembrie iqib.-piiiiirt'il'?,ffii1'; '-"*"'
i1
armata .romenA izbutise si obfine, prin ,"] ffh#lfffi ;"l"*i"rpffi #"fi intl"n"rut'p"
pe realitit'i' soco.teqq t"zttl:lf
::fry]l
T5fryl11
Blli,p:" .fala
i.t.t { in.
i situ€fi€i.
f. intregime-i"?^ri""ie,"ii#i#"
i"t
,{r-;t"
"onOirlii"'
-romiffi'
"ji,i.-i.!;;,^;i;, #e"11-i;
.'#.';";;.fi
ijii?""i
;i
;;;"t,t5'tunposibild !l inutita' De
ceahlta
bdtu pe uolqevici ia-ipfiHil riiiiir# ideahrtur'^refisurc1
llsgybi1
(1a/2]
(1a/21 -ianuari'e "i"iiJ"'r;
rsrsl, d""d"i; ;#;":T
lsl28-ianuari'e rersl,
lsl28 i:;#fi":T
i'#"*u"' "*i!"ad" ilHi;xt;
ocupit 3,i.
ocupil
l9r 8).
Tiraspot, Hotin qi ceaila_Aibe' (i'/ri,,#fil'J
La 24 ianuarfe, Basarabia
ffi#.kH'F##*"ffi;T
-to"ttit
-t]u invins"!
*"*#rH
se proclamd independentdf ii niciodatii
"" rii ;,iil ;;-qi T"q:, ._iH
Ion Bratianu dermsron
Hp"H!??iil:'#ffi
O dilemi istorici ceas.
::,lLffi Qf ialrt' /8 feb' 1el8)'
"*'5;;; i'^'rin-a'ii
i-rn c"nsiliu'de Coroana dralnatic, p*tg*
,,,"i#rir,J'E"ii"r", in se examineaza. ry-.n:
. Dar inamicul e grlbit. El vrea se poatd ";;ili,i;; -"ut"
.+9.u' l' .ftr'Hlh3ffi"fiS1il?#
de. dispune
indati de diviziil-e sale pe alte fi".ilri.*r_ii""rirli #;e .
trebuie armisti{iu. El
vrea p*-". ;i-p"""";;; ..triunghiul mortu"' sustmuta i? .T-'1:":-1',::":;';il;;
sd o impunl ile indatd Romaruer, #; li!'!"i"*ri, 2 - tetraserea ry,t;1T"$ ;'#fflili:H ?:"5
profitdnd de fantul
#3n tLl1?i:ffi:, "#3X
cr pentru a-ei realiza siruranla dr6t'i;;i;G#fi; tratative ror
romAni'i au fost sili{i se_gidepraseze trupele ut 3
in Basarabia. aus*u""'l' regele hotirdste "inceperea poloyttl
JUD cuvant ci deolasarea acestof hupe -"
"u id;i;fuf cu- soarta ct6itd de veacuri
9- dgrogare unitateral'e ae ta clauzete%;#;iliT,,i
Mackensen trimite guvemutui ro-#n-'
"o;rtituL

*"^'99:-] sa-nceapE negocterire

rn. caz contrar, cu denunlarea
ur*;lil;l"H#:
aelac;'#ffi:i: -H'*iti:i'yit#lit{l"'"H}Tii{1i-ri$
februarie l9t8)-
armistitiului (ZS il"##
\,remenceau, _ia.ari^u gi ffidatti.., cum a calificat_o
-,^,,\gTqu trece in acest moment printr_unui din
',:g*"#1"f,i*isi:#f,'lr,ffi:H#.sli
'rezolvd conllictul in
^.iil-.utu otgt,ll-i"
.se1su
cele mai dureroase momentr ,#;liJi ,rt va pdrdsi pamantul stramoqesc'
mar dep^ane
in neniirta, cornpormi@nd eKistenla
qe
dI "ralii "#"i*?ffiilf #:fH:iff"h,m#;
de inamicuf ramas libei ;]a-s;.'";;;";:X ;"J;ilffi bc;: Iru:
'

"l,tli"fu::9"*''H$; Jh"l
"fu?
efbrtu] impgtrivr-i, prin pribrr,ir* ;d;nff;;.;.:: va face de nevole' tara
ameninlat?t inlauntru -de ;nnatei;-;*cli"TJi#;",:: i! #i""le' "a. runu s1-;;95:"2""ffi3 H":f;:
rezewdndu-s,i Prin ea,
.si pil; ;H;;;':
care, rAzvratite in bande, ataca Pt
Citind paginile o'g'{iJn'lh aceste clipe' chipul
 727
NEAMULU
126 MIRCEA VULCANESCU RAzBoruL erNrnu b{TTEGIREA

regelui, in memoriile oriciruia din .istoriografi sau din

martori, !i vine in minte, f6r6 si wei, aqteptarea *:m:: *""#; Yil?"'i",\,1tf,*{^f":# J
"#i;r#nle*{J$sm"iLffi "':ffi#
impietrita a lui Vlaicu-Vod5, din legend6, sau ,,in-
demnurile" lui Neagoe Basarab c5tre fiul siu Teodosie.

Guvern ul Averescu
incepe negocierile la Buftea #j+r{w:*r-'ffiHft"#wi#fr
i?"i,Sil.i""u germo.e'nu
po-liti"a
Ia gur
pivot
are nevoie
sollo'
e

il"""#"^;"- il stat fantomd' ci de un

Omul realitZililor, generalul Averescu, e chemat si
facd fa\A. Brdtianu rcaltzeazA astfel o dubld abilitate,
trecdnd asupra omului de populmitatea cdruia se teme,
'B'f fo1r?i^.tl.yb";*l*;"'",:,ll,T"H:'y;
convins'cd,-.cu cdt "? L#l""iJti tiUata, a lui
greaua qi mai ales ingrata sarcind a Iichiddrii unei obline condifuni qll -"H"i*,il!ii, ar wea - ca
situafi devenit?i imposibilS. Milital, generalul nu qoviie, gritianu, care-l sPn;rra t
in aceste momente grele, s5-gi riste popularitate4 totdeauna - sA tergwerseze '
Idcdnd actul antipatic al inceperii negocierilor.

Condifiile sine qaa non

La Buftea, unde Averescu se intdlneste cu Mac-
kensen (5 fe6ruarie 1918), deleg{ia. romdnd e pusA
in fala sugestiei inspiratii de oamenii politici din teritoriul
ocupat, cd abdicarea regelui qi inlocuirea lui cu unul
din fiii impdratului german, ar putea asigua, dacd nu
integritatea, ln orice caz o reducere la minimum a
sacrificiilor teritoriale ale !5rii.
nlffiiiiff :i'il3li#ry'F":-tr''Jfiffif
Leal, Averescu nu accepti discutia, ci solicitd o
audien!5 imparatului gerrnan. Grdbit sA sfirseascd, ffi'tr"f l!ffi ;{tr1{3ilTt'*+ff**ffi
pe
Czemin soliciti si obline de la regele Ferdinand o economica g tarii TT.::;.",;;; prin Moldova
intrevedere din partea impdratului Austriei, in gara 4. DrePtul de trecere a truP-'-' --
Rdc[ciuni, ardt6ndu-i c5 numai incheierea imediati a 'in fata Rusiet.
imnotriva -. ..
acestor conclltrl'- divergentele
reapar -- .anq
picii ar putea inlitura opozi\ia Puterilor Centrale im- Unii' scontand {itolut' l!!ia
potriva dinastiei (14/2 februaie l9l8). c";#;i;iil-Clroana'.
ln realilate, la Buftea. unde Argeloianu incepe ia'iiJ#*i"""u*:.r'-Ji*"#i;*',**f i':'*&i
discufiile preliminare, Austria qi Germania nu se in{eleg. nffi in erc an carei c

Cea dintdi, prin pasul abilului Czernin, cme in acest ,3oi,ljihfi1l;#Tru;;;itate'a ori
moment lgi joacd cartea vielii, cautE sE reduci Rom6nia be rezistenla tzonta' _-anrarea conditiilor in bloc qi
la o simpl[ expresie geogllafice, realizdnd cAt mai mult Unii sunt pentru accelku-\';";';;;;; de pace,. ct -
din vechiul siu plan de pace separate pe socoteala
Ht ;i'la-,-- putea cds, ti ga
 129
128 MIRCEA VULCANESCU RAZBoIUL PENTRU INTREGIRE^
t""M*-
mai mult, negociind. ln timpul deliberdrilor, inamicul
- care seElnase intre timp tratatul de la Brestlitovsk
cy RFF $ oc3pa,se Kievul - nemu\umit de rer-
giversdrile Romdniei, trimite guvemului 'romAn un ul-
f+*t"ry*X*n#t'Hffii*"#i
i,i:!i,f '
--'atpda*'a
a"
-dezastrului' pe
timatunU cerdndu-i acceptarea imediat2i a conditiilor "lffJJ"rti"
guvemului Bratlanu'
sine qua non sub a-eni-irlarea denunldrii .-.,i;iiti".rt"i
(17 tebruaie/2 martie l9l8). Zadrar:rn; incearcd resina "riembrn
s6-qi facd ascultat cuvantul, prin glasul princip"elui Unirea Basarabiei
mostenitor.
Imposibilitatea rezistentei, recunoscuta de ministrii
aliali, determina acceptarea condifiunilor duqmane. A-r- ln acest timp de jale, strdlucea-loluEi 9 4,::
getoranu semneaze preliminariile de la Buftea. (20
.
februarie/S martie l9l 8).
+!t{:i:#;*f#j,ir:Hffi flH
Semnarea preliminariilor. ',ffi
fi.i;#ffi fl;1'""&*.*i#; ;t;;";
rmire' din
aerare. {1
punct de
Guvernul Marghiloman fatre statul romin tace..
a9'easttr
iliL"tt .ocia' indestructibil['
Germanii dobAndesc dreptul de a trece prin Basarabia ,dt
spre_ Ucraina, unde hatnanii se proclamaserd inde- i]
pendenqi;i manifestau - sprijrrili ae efati - veleiliti
de rezistenla impotriva Puterilor Centrale. Nu inse mai
inainte ca Misiunea fuancezA, care pareseste Rornfia"
sI fi fost pusd la adipost.
$i pentru c[ nu se simte indeaiuns spriiinit de rese-
Averescu demisionea.i, hs6nd lo6ul uniri "guvem tUiij
ghiloman, care spere cd va obtine de la dusmani
condifii mai avantajoase (5/18 mirtie).

Pacea de la Bucuresti
Sprijinit in Muntenia pe baionetele sermane si in
Moldova pe nemulgmirea populare caE senera;e si
noul ,partid al murcii", gui'ehul Marghil-oman facL
alegen, caxe-t dau majorititi importante si semneaztr Ardleria romana Ia BudaPesta
 131
RAzBoluL PENTRU INTREGIRE{"AM"t-
trece un freamdt de
Prin sufletul neamurilor asuprite
"nqiu;"***n,")^:*i,j,l#,l3iilt?"ff9mll
VI CT ORIA tur'
AllenbY distrugea armata
si Damascul'

Ri s turn are a soartei arm elor Spargerea frontului bulgar

francte't-
tntre timp, insi, soarta generald a rizboiului se lat la 2/15 septembri€' mareqalul ^{^f1;
schimbase.
, Generalul Ludendofl dupi ce scdpase de grija
frontului rdslritean, iqi indreptase toata fo4ele spie
apus, cu intentia hotAratl de a provoca decizia inainte
de sosirea Corpului expedilionm american. Ofensivele'
m*qlffi#"fr*a,#"Ht'#1;
lui din martie gi aprilie, cu toate splrturile fdcute in
fiontul aliat. nu izbutesc, totusi, sd-i hducl victoria
decisivd si provoacd, dirnpotrivS, antidotul ei. in fata
primejdiei, Alialii se reculeg gi instituie comandamenhrl
#*'*#'#;+f**.i-u:#'ffi
6Ta,i"*I,''i n" l?*lS*$":nm
-sut" P="I$"u"?;
unic. Datorita rezervelor abil utilizate de noul comandant armata romdnl sA Poata ca(
suprem, generalul Foch, incepAnd de la jumdtatea lui (8/21 octombrie)'
iulie, alialii czre au acrrn superiodtatea de fortp, incep
o serie de ofensive succesive, reusind sA disloce moralul
trupelor gemane. in august, maiele atac englez de la D ezagr egarea Austro-Ungariei
Cambrai, executat cu tancuri in masd, face pe Luden-
se Petrec in Peninsula
dorff sd se indoiasci pentnr prima oari de victorie, Pe cAnd toate aceste lucruri
indemnAnd pe conducitorii politici ai Germaniei si
ceard pace, Desi pentru el trecdtoare, indoiala aceasta
zdruncini definiv increderea conducerii politice a Ger-
uireuJ:*n;%ro"ru1n${"4ffi:
maniei fir victoria finald. Noul cancelar, Max de Baden, 'eiffi
pipiie terenul in vedered negocierilor pe temeirrl celor
14 puncte enunlate ln ianuarie de preqedintele Statelor
k::;Ttrlrri#m'r"::::uni*[1"+P
V-*iu-'Gr.'o,i -'",n:rom
l*fli*l*"T##Jil"*f#l
Unite ale Americii, Wilson, ca leluri de rbzboi ale de autodeterminare al
Americii. Printre principiile care urmau sd stea la
temelia pdcii viitome, cel dint6i era dreptul de autode-
'"tf ff ;:*#:#)i*pt"pLy I r"l' g- I"Hf#i:
terminare al popoarelor, menit sd desdvArseascd reor- Austro-Ungaria in stat '

gantznea Eurbpei, pe baza principiului naqionalitdlilor.

 t32
MIRCEA VULCANESCU
RAzBoruL PENTRU TNTREGIREA NEAMULUI 133
T-isza e asasinat si impdra
inarmend gfuzile nafionale ardeleneqti, pe care le punea
::""jj.itl:ir:i1ir1ii#,5aTj#:T:,1:"trHlLtJ;
xaroly, aniantofit;"il-d;#;: la dispozilia acestuia.
:onlele
I,:e-
ceas, sA atrage in favoarea cauzei #'rftffi DupI tratative nereugite duse cu Sfatul Na{ional
care au sosir Ia Dunar€ . lErii sale, pe Aliafi Maghiar, prin Oscar Iasszy, Adunarea Na{ionali de la
Alba Iulia procliam4 in ziua intomcerii regelui in
Bucuresti, unirea Transilvaniei cu Romdnia qi instituia
Romdnia reintri ln rilzboi Consiliul Dirigent. Cdteva zie mai tiirziu, Adunarea
Nafionali a sa.qilor de la Mediag, vota qi ea alipirea
la Rominia (13/28 decembrie).
, ln ziua in care Berthelot cArc
^^ho-,tx ^^.-- - :

a;6s?*r"ftiiTriB"yr"L:#g#S,ffi A doua inaintare a rominilor

in Ardeal
;Y"ff"ff.Y.:i"EXHf Tlmp*;td"r"n*;
orvlzr teritoriale rdmasi: o.a"?u._ate, -friiiO"lu".ete
Spre a impiedica atrocitii{ile comise de unguri asupra
popula{iei romdneqti rSmasn ftri aptrrare in aceast?l
perioada de tulburare, armata romdnl pdtrunsese ln
$;fiffff"j}$r"ffi:Ftrd5#yfr1itrJ Ardeal pe urma ariergardelor lui Mackensen (7 DO
noiembrie).
""tomu;"/ir-iJi;#?";1,*:rHf;
La l8 noiembrie/l decernbrie, ?t"ff;tffi "h,?
de generalul Berthelol regefi regi;,
iffi",ii
si
"il,:".::'j-::j'l
;ir^,'!-'ri Tratativele de la Paris
*'gi i
care_r pnmeste cu lacrimi
"" Tl'T#rf;"*fl"#*f
il,*.;;'";i':''iio
de bucuiiel pd;"6.Affi"l;i
-di;i;;il;;r.#;
ocupate de doi ani, se deqteapte .u ln acest timp, la Paris tncep negocierile de pace,
(5/18 ianuarie l9l9). Deqi reintrase fir rdzboi in.ceasul
Unirea p rovi n c iilo r rom6negti al Xl-lea, alatiri de Alia,ti, pozilia Romaniei la aceste
nesocieri nu era tocmai usoar5.
"Ro-ania iricheiase, imirotriva prevederilor hatatul
ln acest timp, in Austn de alianp, cu consim{Smdntul nevoit, e drept, al
Aliatilor, pace separatii. $i principalul factor al victoriei,
Statele .Unile, nu erau sernnatare ale acestui tratat.
tss'Ei!*:+u-s$#:*;Thit,1if ;; Revendicirile romdnesti trebuiau, deci, susfinute, de
acum, pe alte temeiud, printr-o propagandd dibace.
ffi,34i[ffi0!tfl'il;'; se aduni ra Arad ca ta
asculte dolean{ele natiunii Aceastii sarcini fu indepliniti de Consiliul Nafional
s
viena, turiu'M;1;'' ;;;;'?'?:ff:*:t Rom6n, constihlit la Paris, in timpul wemilor de
11,:;j:":: vitregie, sub preqedinlia lui Take Ionescu, care cuceri
in favoarea Rominiei, putemice simpatii.
 134 135
MIRCEA VULCANESCIJ RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

Redevenit prim-ministru, Ionel Brdtianu nu tinu asuora sentimentelor na{ionaliste incd vii, ale populaliet
seamd de aceastii situalie, ci intrn in conflict cu Consiliul Bela Kuhn reotgitze.?zd i" q9bl. o armata
Sup5ern- Ihte.tal!{, constituit de cele patru mari puteri -u!tti-".
o"
""*" o arunca asupra r6manilor, oprit'i' din ordinul
ale In[elegerii. EI protestii contra deos-ebirii ficuta intre if i"trl.r, pe prima linie de demarcatie a presupusei
aliafi, prin gruparea lor in state cu interese limitate si
-sranite
etnice.
-_Eiu.ata
in state cu interese nelimitate, refuzi sii accepte controftii dincoace de linia de demmcafie, armata
i
sffiin asupra minoritlt-ilor ce se impunei ca oret al romAnd ripostil cum se cuvenea. Generalii Mdrddrescu
recunoasterii Unirii, si nu primi penitru tara lui alt. .i- Vf*.i i. care refdcuSerd, irtre timp, de asti datd
hotare decdt cele prevdzute-in trajtatut de aliantd din drumurile campaniei din 1916, nemaiput6nd
.1916, pe. car_e Aliafii nu le mai recunosteau, invbcand "i"i".Ll.i.
u.irt" ti"pa.atori la masacrele sistematice lndreptate
intqv.e$ia f,pgricei, nesemnatare, Ei schimbarea si_ i-pottiuu' pop"taliei romdnegti rimase dincolo de linia
tualiei. Rominiei prin semnarea pAiii'separate. pdnd
*1 Quli principiul nationalitAfilor, in'numele cdruiaIa il';;";d"-'i" tbritoriul ce urma si revie Romdniei,
se oferi Rominiei vechea graniti etllica a lui Kossuth.
fki*n. intre 3/16 si 5/18 aprilie, defileurile Munlilor
izoldnd tmpele secuieqti , de pe Someq, de
-""ir"rti
Anuseni.
care,.fiind inteme'atd pe mirturia unui nalionalisi din viile Crisurilor' . La 8/21 aprilie'
maghiar, nu putea fi conteshtA. ""i" o"rrpu pti-u iinie a marilor centre din
;;;;";a;;
Satu-Mare-C-arei-Oradea-Salonta' Sase zile
'Problema Banatului "a-"i"' linie de centre: Nyiregyhaza. Debre{tn
-ui hoi", a douaerau ln mdinile romdnilor' In sfdrqtt'
si Bekes-Csaba -

ia l8 aprilie/t mai, romAnii ocupau tot -malul stAng

Nein{elegerea era indeosebi acutd in privinta Toron_ J ri."i,'"i"qg*a trupele ungure;tispre Tokay, Szolnok
4{y {ir Banat, pe care il reclamiu, ddopotriva, gi Ciongrad'.
sArbii gi romdnii, in numele aceluiasi 'princ'ioiu ai
nalionalitdt-ilor. Pus la judecata lui Sol6m6n, Bidtian;
refi.rza sA asculte sfaturile lui Take lonescu, care _ BItIlia de la Tisa
-
mai diplomat ?l ?ndemna sd se inleleagi * asupra lui, -si ocuParea BudaPestei
direct cu sdrbii, qi pirlsi conferin{a.
Instalarea rom6nilor pe Tisa nu astAmpdrd insd pe
_ Bolsevismul in Ungaria. unn*i, .-" atac6 pe'cehoslovaci, (7/20- mai) a
res-
Reluarea operatiilor ;ilitare nirisandu-i pdnd la eapovia, cu nadejdea de stabrh,
Iiti c"iiti".' lesdtura cu Rusia Sovietica. lmbdtati de
I.".t tr"i". uqi'r, ei iqi indreaptd iardgi fiortelereluza,.sa
r9'lagute,
Peripefiile militare nu se slErsiserd ins5. Deceotionati imnotriva romanilor, sub cuvint ca ace$tra
de eqecul figiduietilor lui Karoly, AuAupesti 'tasase ;;"tt;.;tdir.;i de retragere pe linia fixatd de Consiliul
intre limp sd se instaleze sovietele-lui Bela Kuhn, care
introduseserA in Ungaria, leroarea rosie. Speculdnd
- ?eneralii Mdrdlrescu qi Mogoiu manewe^z4 insa'
Suprem".
 136 RAzBoruL peNrnu lvrnrcrnEA NEAMULUI 137
MIRCEA V1JLCANESCU

cu dibfie trupele inamice care trecusertr Tjsa si le

arulcad_ inapoi pesre apd (7/2}_13/26-i;li"f-- '' '-
_ I recilnd zacest riu, pe umra ei), dupa 6 urmarire
fulgerdtoareo, trupele' de cavalerie
Kusescu ocupare Budapesta, cu toate "f'"- ".f """jriJ
protestele
siliului_supreh atiat, reitabilind r";b-"idi";;'n Con_
lb;d.
salvdnd astfel Europa de primejdia uJs"-"i#11-iri
buqape-srl trupele romene$i gasird o mire parte
rapit din RomAriia -a" prt-if" C"iili.
din
Trt"tlul"l
rrmpul ocupatiei, pe care il repafriaril Ei demontare_ H insuqirile bune, dar gi toate sctrderile lui.
cle asemeni, fabricile ungureqfi'A" ur-a"ri"i-;;;ffi
rmpreclca pe dugman sd mai reaclioneze.
; esenfiale ale poporuliri rom6nesc.
ungunror sa srmtA rigorile rizboiului.
Era rAndui
Demisia guvernului Brltianu-
Semnarea tratatelor
*?t,Consiliul Suprem dddu Romdniei un ultimar
,^,,En
r^l-.]:Tb"e),
l:rJ .invitdnd_o sA evacueze Budapesta,
lYo_ g""n{!u.a de a nu i se mai recunoaste rivenl
orcafle poltlce. Brdtianu, care refirzase sa' semnerl
[u?tu] 9" ta St. Germain si par*ise-lonf.,irit'.nt;
fdcdnd loc generalului vait"i^ii,'
t+tii"dffif#j:
tu silit sd se incline. Continu6nd i"ra
de scoalere a castanelor di" id;; ,."#"'L.ii".,i
;;;;
Brarilny rrecu asupra guv"-rtui VuiaulV#;; ;;;;
sernnant fatatelor de la St. Germain
#;"i;
Si Trianon. care
consacrau unirea Ardealului gi Bucovinei
dar gi condifliJe ce nu-i converuse sa"r-t";_;u;;
noiembrie/8 decembrie'1919). 't"4'v'v f2s
-- semneze \'J
. $proape
un an mai t6rziu, marile puteri ale inteleserii
ratificau. 9i unirea Basarabiei (14li g;;;;;"'"i;%;
consfi n(lnd astfel unirea tuturor provinciiloro-anesf4]
Considera{ii generale asupra
rizboiului romAnesc
Aceasta este, pe scr"rt, istoria rizboiului rom6.nesc.
-lnvdldmintele ei pentru istoria patriei stmt de cea mai
mare importanl6. R2boiului este, pentru orice popor,
o grea lncercare Ei cu prilejul lui ies la iveah toat€
R.dzboiul rominesc a confirmat inci o datii lnsuqirile
El a vddit in tot timpul admirabilele tnsuqiri de
senetate moral5, inteligen{5 qi rebdare ale pdnrei rurale
a poporului romdn. Bine condus, echipat Ei antrenat,
soldatul romdn a dovedit cd poate fi opus cu succes
celor mai br"uri soldati ai lumii. $i din acest punct de
vedere, trecerea echilibnrlui social al Romd.rriei pe
seama paturii rurale, prin cele douS reforme: lm-
propiet?lrirea qi votul tmiversal, reprezinth o intiirire a
nafiunii, mai ales dacd ne gdndim cd pAtura lrr5neasci
e p6tura romAneasci dominant?l omogen, in toate provin-
ciile.
Clasa stdpdnitoare, deqi s-a dovedit mai pulin re-
zistentd moralice$e, mai pufin prevdzdtoare qi mai
.nfluenpbili, nu a fost insd mai prejos de misirmea
ei. Vredinci de aminitit este indeosebi abnegafia cu
care pitura conducdtoare romdneascS, cu toate deose-
birile de pAren, a gtiut si-gi subordoneze aspiratiile
individuale, aspiratiunilor colective, fdcdnd front in
jurul ideii de !ar6, renunlAnd la drepturile qi privilegiile
al ciror sacrificiu era menit sd asigure fericirea patriei
qi trecAndu-qi mdna rmii altora, in clipe grele, numai
pentru ca neamul si nu rdmdntr nici o clipd descoperit
in fala imprejurlrilor.
 138
MIRCEA VULCANESCU
RAZBoIUL PENTRU bTTREGIREA NEAMULUI 139

,, Noro c ul romAnesc.6 cAnd asupra tuturor acestor lucruri se poate rosti o

judecatii obiectivd, ctrvine-se si le pre{uim pe toate,
potrivit valorii lor gi sd ciutdm si le adincim
de toate, ins4 trebuie amintir,
,^jYd ?."1u,victoriei, '"*r,ii ca factor cunoagterea, pentru a le putea mobiliza din nou in
ceea ce ._u ceasul in care imprejuririle ar putea si ne ceari noi
S#lS:..."r ,-,i.f;""r jertfe pentru apdrarca 1or. Dar, mai ales, se cuvine sd
,,Norocul,. acesta nr le adAncim gi sd le inflorim in crea{iuni de bucurie
::r*r; Ji i",i-iir?,;'".,"::'ih
rmpmge toate aqeztrrile rumegtr H?""I::n,:""# gi culhrd uman4 care sI facd din felul qi firea omului
spre matca firii lor rom6nesc un indreptm atdt de temeinic, incAt nici o
adeverate. vicisitudine a acestei lumi sI nu-l mai poati zdruncina.
Pe planul existentei fir.gf
al faptelor exacte. el Viala este ircercare Ei luptii Ei nu izbutesc s5 st5ruie
este o imbinare ae'in""-# Si I.#,ilf'"'Li. tll",9:
ro"ur"eilui,i"p-.;iia,i",il,i:ft in aceastd lupti dec6t popoarele care ajung sd dobdn-
deascd o idee rmiversald despre ele gi o nadejde in
Este,, f)oate, inrt6direa cu "'**:i*d,i"'Hff eternitatea misiunii lor.

iroCi srfr {r**ii#,hG;;"";;i

ffiTtJ,,':qntj
asupra noasha- E de asemeni,
caxe nu face din stdo6nir #; Dreptatea
dumnezeiascii
:"tg;*:utsi,ff:,:*$-Si|*':"i3ffi
Si daca se cade sd desluqim norocului romAnesc,
il?Hliy"i:+i""rf #x#*.#_i:*.fii} dindolo de planul ?ndreptiilirilor vezute, un alt chip
cte a te increde sortii. unita mai adinc, proiectat in lumina veciniciei, vom spune
renunta la nimic din 'ceea
cu irraaEiri^- l."d',"'"
esle esenlial fiin1ei tale. cA el apare ca un act de dreptate dumnezeiasci, o
Este, in raisn'laia*"Jd.,-ce indurare a Proniei cereqti fap de jertfele s6vAryite de
:::yl. rqpi;o;l',,,iT
g*1t"19
T" X'"*,fffi9_fr??,"f#
in cump5na clipel noEr€toare
acest neam pentru implinirea unit[fi lui, nu numai in
acest rdzboi, ci ln veacul veacurilor; jertfe fa{i de
"T care, fiecare, se cuvine sd ne inwednicim cu tot cugetul
qi fapta noasftA, ca de una din cele mai mari minuni
:y,:,i:15::.li:"'xHf
ggauna, 'if'3:Tffi 'H#".#i:',,31:
au contribuit. laolaltd, pentru;%;#; ce ne-au fost date sd tr[im!
_o_T lror
din incercare. i_.r'';talea
romanesc, unitatea etnicl a ledgrrnca ; pai,airiil: M. V.
a_
_o i;;
u ;ceiu; o
""*j "
";l:|ff
"lil"*""'g;;qoiX NOTE
l'
popor, au contribuit
ac.esnlt
ii];#;i,iff 1. Bdtiilia din Munlii Apusenl
l,lia'ai,s1, H, uFyd,X,:*i? Cucerirea Eniei marilor centre-
tmprelurdrile,Qla infiriparea Batalia din.Muntii Apuseni s-a dat de trupele rom6nesti
uniulii rialiorili,.,
ri!frji imp64ile in doud gnrpuri: Grupul de nord comandat de
 141
NEAMULUI
140 MIRCEA VT'LCANESCU, *AZEOIUL PENTRU INTREGIREA

generalul Mogoiu qi Gnrpul de sud comandat de generalul

MArdar€scu, cane avea gi comanda supremA a armatei romene ffi r.fi rsfi.-r*Sldryr#il?,Hk'*:ef,uffi r'l:
dn Ardeal-
La Grupul de nord, Detasarnentul Olteanu inainta pe Tisa, S'tr'*ry'Iil3.ffil.yn.;li"rl"$,fg*lniJ;
f;*tHf '#*,""'Sldiiotl-n'i''i"ulinainteazidtl"1.ggl
in flanc-gard5, de la Sighet cAtre Huszt Si Czap, facend Diviziei I 8-a Ardelene
Ieg6tura cu cehii. Mai la sud, Divizia 2-a, Cavaleie alerga imoineand trupele de acoaerire ale
de-a lungul Someqului 9i Cmsnei, de Ia Baia Mare spe Satu iliricoio de canalul Ber€t'u'
Mare ;i apoi spre Nfiregybaza, tlind retagerea Diviziei de
secui.r Divizia 7-a pomea in acelagi timp, de la Zaldu, pin
$imleul Silvaniei, ocup6nd Marghita qi Careii. apoi se indrepta
'
spre Debrelin- Cele mai grele lupte le-a awt ftrsd de dus
Divtzia 6-a, c;ue n-a putut cuceri defileul de la Ciucea,
intarit de dus,mani, decit combinand atacul frontal cu dubla
F,trftdi#trHif#ffidffiit;ffi
inviluire a aripilor inamice. Lec$a inffangerilor sufedte in
prima pade a campeniei, lncepea s6-qi dea roadele. O dati
cucerit defileul Criqului Repede, calea Oradiei era deschisd
ffi,:#ffi?f
lumii intregi binrinla
''ffi;*ffi t*H;gn5##g
asuPra n
generalului Holban. i$ri" Tii"l pata"t"a"-qi armele qi muniliile'
' Grupul de sud compus din Diviziile I 9i 2 de VAnitori
gi din divizia 18 Ardeleantr, iri relervd, inainteazd cu stanga
de-a lungul Mure;ului, de la Zam, ocup6nd Maria-Radna gi
Musca, in vreme ce dreapta lui fo4eazt, in valea Crigului,
' l."*;t*qry,;ffi:f'#4"*'-* *'#ffi
ti"K?3.'ili*'X?i;;'";'-ro(Ltdr'inamice-;iar
defileul de la Ciucea, combindnd de asemeni manevrb pe
aripi, cu rm indadit atac fiontal. Detagamentul Rasoviceanu
Hffi 'ff
- eroul de la 'Ibpraisar - pomegte de la Vasctru gi ocupi
Beiugul. Un mary fulgerdtor il pune in stipAnirea Salontei. hTi;.'a'l?itrF#"111ffiils1"F;*'#xtr'ht
Z. Inaintarea spre Tisl iulie l9l9)-
O da6 stzipdni pe linia marilor centre de peste munte, 6. CaPitularea un-su+t:J'K#': noua formatie,
armata mmdna se regupeaza. La dreapta. Deta{amentul Armata romanA, trecano
Olteanu si Divizia 2-a de Cavalerie ataca conceartric
Nyiregyhaza capturdnd, in cotul Tisei, Divizia de secui. La -*fi ;; ;;';I"*' "'tyl%1i'ffitrt*f H";#eH'HH;
'
in acelasi tirnP sf, manevrez p9m9cF
centru, Diviziile 6 fi 7 ocupl Debreginul, alungand pe inamicul
intlrit de-a lungul canalului Beretaului in direcliunea Szolnok.
li,ii,i'iilirrl"' i""-ice' ln
^avingarda -Hirbm:'ll
cu- cavaleria risipit?i in evanbr'
La stanga, Divizia 6-a se alatula Diviziei de Vnnutori si
ii#iil" 6irii^p"Jt"i, ous.rnani de pe
interceptri'rt
cl qpil'at-:i
comunicatiile tnrpelor Jisa
atac6 su6 comanda generalului Holban, Bekes-Csaba- Atacril
fiontal, sprijinit pe dr€apta de acliunea Deta$amentului ilffi T;ff"-a' U"e.iY; T:,PT: .K*i:%ilJJit-:ffi
Riqnoveanu, pe stiinga de Detagamentul Sachelarie, care cad
in flancurile qi spatele inarnicului, il determina sI se retragl
cihe Szentes, Mindeszent qi Hodmez6-Vasarhely, pe Tisa.
lxs:'!":",{ffi :#s#:i#r"iuzr#;i*r*
detaiamsntelor inamto 9t",I ili?6;, ff;jurindu-le. ta
Horban
Diyiziile 16 si l8 din Ardeal preiau paza pe linia Tisei, ?:-9'ff #".o?i,"*'"r$iioll- l'iri"o,i-ri'';
O ri t Va"at".i ;i g"46"'t"i' "api6:leze'
avand in rezeiva Oiviziile 2 CaJaterie
Divifu 2O-a Ardeleaai- "i *'%:if t"U"til-'oh,ini'r'
3- Unguii trec Tisa
1 ocuparea
""k"ffi"" ordin sf, -cadi cu
Dar colonelul Rusescu' care- pnmrse -"tT:::";;*J;
Dreapta armatei ungure$ti trce Tisa pe la Ciongrad ,"'#il'r,'Ji''ii:i-rc5::*1TltT#ffi:"1g1ffi'ttidlf;
ocupand Szentes, Mindeszent qi Hodzrnezd-Vasarhely, dar . a-i lnconJurar€a' - t-: -:'-:"i:i ".'.'-ii-
desf,varEi -o port" a trupelor lui' pe care o
nu se poate mentine. ConFaatacurile Diviziei l0 Ardelene o
fi#:'il;;i'* ^ creoe
"".rfe
142
MIRCEA !'IJLCANESCU

il,[,d,f :;tT. "to'#m#.J gk "Lis#tE. T-HJ':

,

,:*ru Bibtiografie
ffry$:;k$mrf,fri*-iniffi
rffittr"ilWJ*$'&fl:F.;ffi ffit};
Cea mai completA lucrare apdnrtd pAnd azi asupra
istoriei rhzboiului este aceea a d-lui:
C. Kiritescu, Istoia rdzboiului pentru intregirea.
Rominiei t9l6-1919,3 vol. in 8, Bucuregti (Casa
$coalelor), E,d. 2-a.
E singura care shrdiaz6 rdzboiul nostru din toate
punctele de vedere: politic, economic, spiritual,, etc.
Aceasti lucrare cuprinde, la inceputul primului volum,
o foarte bogatd bibliografie, la care trimitem pe. cel
domic sd se documenteze mai addnc asupra rdzboiului
ronAnesc.
O prescurtare frarrcezd a acestei lucriri a apArut in
colec$-a consacratii memoriilor, studiilor si documentelor
privitoare la istoria rdzboiului mondial:
C. Kiritzesco, La Rournanie dans la guerre mondiale
I
1916-1919, tradus5 de L. Barral, vol., ln 8'
Paris @ayot), 1934.
Indicafiile noirstre bibliografice se vor mfugini sd
semnaleze c6teva din lucririle mai insemnate, care nu
figxeazd in blbiografia din primul volum al lucririi
d-lui Kirilescu, irtrucdt au fost publicate dupd aparifa
acesteia.

A) in ce privege lucrlrile cu caracter qilitar, pe

ftingd numeroasele diri de seamd, studii, polemici gi
iustificari publicate in prima decadd de dupd rdzboi,
-e
locul sa menlionim c6teva lucrbri de sinteze aparute
in ultimii ani:
Marele Stat Major Romdn, Romdnia tn rdzboiul
mondial 1916-1919,2 vol., in 4, cu 2 vol. anexe,
 NEAMULU
r45
RAzBoruL rer'rrnu hrrnecrnEA

5
144 MIRCEA VULCANESCU

Bucuregti (Imprimeria NafionalS), 1936. Vol. I:

cap. I-V[I, Vol- II: caP. IX-XIX.
r" o'"""*r'*1iffflffilIi,l#
Din publicalia monurnentalS a Secfiei istorice, in ffi?ffi sJ#:'#;#n;':.1"T^T.*"'ffi#,Tii';
curs de tiplrire sub supravegherea d-lui general Gr.
Coshrndache, at vdzvt lumina tiparului, pAni acum, ffi t"ff ;ffi"=y.{'i']i::il*;;t1",*.tSS;
"nersorurlititilor Putemrce ca
numai primele doud volume, cu anexele lor. in orimul rdnd, urmdtoarete:
Generalul G. A. Dabija, Armata romdnd in rdzboiul
mondial 1916-1918,4 vol., in 8, Bucuregti (Ig.
ld"'i:*,g;.:.*m.*',{::"i*+-k:#r,
Hertz). Miller-VerghY, 3 vol'' t

Pellil b aparilia integralf, a lucririi Marelui Stat indeosebi vol' IIl'

Major, aceast?i lucrare este cea mai completii istorie
militarn a rdzboiului romAnesc.
-?fi*-?:rtr,**ii#rrid;+f-rl{*
General Ioan Anastasiu, Rdzboiul pentru tntregirea
neamului, studiu critic, I vol., in 8, Bucureqti,
(Bucovina, Toroufiu), 1937. (1916-1918)-
'operafiilor rdzboiului
Cuprinde un examen critic al
romAnesc, in lurnina principiilor tactice moderne. -il-#"ascd)' I e32'
'uir:ity:"',F",1'1f"';ii,lli',"x:i'1tr'",ETw,'#'
General Petin, Le drame roumain, I vol., ln 8, Paris iil;ti";
(Payot), 1932. *dryplnri*,9'fi ,''yt"d:('tr:';f:';:!I::t'
PAnI la publicarea memoriilor generalului Berthelot,
seful Misirmei franceze in Rom6nia, legate Academiei lUniversul), 1937' 5 vol'' in 8'
iu indicagia de a fi publicate numai ]este cincizeci Alexandru Marghiloman'. Memorii'
^'"iii*"*i (AicataY), te27 '
de ani, qefirl siu de Stat Major consacrl aceastii lucrare *i"
bdteliei de pe Argeq.
Istoriografia militari romAnd este, in general, im- '. il"",i".3'trij:lir:"r*lo"ll.' : :'
pdditii intre ap5rdtorii concepfiilor mareqalului Averescu
Ei apfudtorii concepfilor maregalului Prezan, gefirl de
Stat Major din a doua parte a campaniei.
J"":+#ttu,f,";;sr;, fi'tl!l'rnl," l''
"1
Nil;;iVil:'""!li,^./i-J:"#:"1*ry,*d,,yt:"?,::tr,
Pe l6ngd istoriografia militar5 rom6neasc6, sunt de 1914-1916, I vol'' x
consultat, aldturi de lucrdrile comandanfilor militari 1937.
in Bibliografia lucrdrii d-lui
i: g#:,::t fr;:::K'f"i:$e
striini care figxeazd
Kiri{escu, lucrdrile militarc apiirute mai tArziu, scrise
de Danilov, Foerster, Gallienir Hardt, Hoffinann, Jofte,
' i*r-,,:, i vol'
in'sPecial "f:K II'
4 vol'' in
8'
Larcher, Robertson" etc., asupra rlzboiului mondial. Bacalbaqa, Bucure;tii de
altdddtit'
C.
 146
MIRCEA VULCANESCU

B^u-cureqti (Universul), 1936, in special vol. fV:

" l9l0-19t4.
Radu ,Ro_setti, Vechinri, I vol., in g, Bucuresti Mircea Vulciinescu sl
t
(Adeverul).
generatia' Iui
si. lucrlrile
.I" "qF acestor lucriiri,. sunt de cercetat memoriile
oamenilor noi
ld:b;;;r, I""fi ;;;;;"#"[:' "imi' #,':,-H: ;;
fl gureazeinBibliografi aa_Uiriri[scu_alq";:i,fi]Ci#:
chill, Dillon, Grerl
Cot. I Nimeni nu vii putea spune lTeodatil ce f€l de ,dreptate" s-a
L*;i"c;i;;h""*;i"lti"if; H;5:m.H:
H3,L'11',fi
ficut poporului prin asasinarea lui Mircea Vulcinescu, un om dre?t
F**,
cliffe, poincar6, purrLies,
st. Autaire, wickham_Steea, ffid;""k;, !Lffi;- 9i de o cinste cxemplari gi, fAr[ discutie, unul dinne cei mai dnruili
ai unei generalii al ctrrei elan aminte4 la rm mornent
v{,irrJ.*iuii.LlH:"-, dat, de elanul generaliei de la 1840. Dar intotdeauna ,,istoria" a
devorat elanul, sau l-a folosit pewers, iar la noi, de la Nicolae
C) O vastii colectie fotograficd, cartograficd si
Bdlcescu p6nl la Mircea Vulcbnescu, a fost o adeve.ratt intrecerc
documentard" in curs de r suc€esivtr a persecutiei elanului, fie pe cei,rnoderate', fie prin

ruyt#;;ki,r:'ffi*ii"tffi,r't':
secfii lucrdrii
,,executilrrl" cu puteri nelimitate.
RomAnia generafei lui Mircea Vulctrnescu era o tad incd plinn
de farmec. dar carc, dupe un veac de ,rnodernizare", nu ajunsese
^^^o".-.1"t $i d_lui Kirili:scu, datorem nici pe departe la un standard de civilizalie mulpr6i191. In tot acest
:eu. mr- mare parte a materialului d";-*,,"rtai':; veac al modemizirii a fost realizat un singur fapt tipic modemit4ii
rlustreaz,i acest surdiu. Hafiile au t
Titus Popescu. ii a"-r"r^i" ji a"_] veacului )dX; unirea tuh[or rom6nilor inF-o {arE a lor. Dar oda6
inftphrit acest tel, rornanii trebuiau sI inteprindn o sumi de adAnci
prefaceri, in ordinea morali, social6, economicd qi culturali. Tirania
politicianismului a impi€dicat lnsi orice curent noq duc6nd Romdnia
Mare la ruin!.
Tensiunea sat-om{, rezultati dinE-o dezvoltare inegala in favoarea
oraqului, nu s-a r€zolvat prin intemeierea unui partid Fdnesc, in
realitate numai ,,{eranist'', si care nu a fost decat o copie, meori
ridiculd, a vechiului partid liberal, ajuns dupi rnzboi la rm punct
mort. Ceea ce aducea ,Jevolutionat'' noul partid era o lntirire a
politicianismului pe care asdel il consacra definitiv ca rm mijloc de
pawenire fdri munc4 pen6 h inevigbila pervefiire a h.rturor sttrilor
naliunii gi ierarhiilor stahrlui.
Generagia lui Vulctrnescu, nefixate de nici o ideologie, s-a ridicat
in primul land impotriva politicianismului, din ce in ce mai compt
qi corupetor. Acesta a fost ,duhul marilor rupnrri' de care s-a vorbit
la cdt'va ani dupd primul r5zboi mondial. ln momentul acestei revolte
nu putea nimeni str prevadi viitoarele akocitaiti din Europ4 dar erau
bine cunoscute cele din Rusia, al carei imperialism de totdeauna era
temut la noi pe bune dreptate.
 144 MIRCEA VULCANESCU
. Rom6nia ajrmsese la ceasul al unsprezecelea Si hebuia si se
vindece de rtul ,,orientaf' cuibErit din veacul fanariol Tudor
Vladimirescu a dat semnalul prirnei rcvoltc impotrila acesnri rAu gi
toate generaliile care i-au urma! in opozifii succesive, au luptat in
felul lor impotriva lui, bine inteles mai mult prin oameni de gdadire
decit forinl profesionigti ai politicei, devenitt intr-un veac privilegiul
unei aqa-zise ,Beturi conduc5toare". Pentru a avea o imagine a
acestui rau oriental, ajunge si ne gandim la toate ,,algeriile" de azi,
la Persia $ahului din povqti, la' sud-estul asiatic.
Instaurarea unei dinastii striine, la mijlocul veacului trecut, cu
toati nedreptatea ft.cuti marelui Alexandru Ioan Cuza, a fost o
inifiativa salvatoare. LIsaCt pe mena beizadelelor noashe, abia ndscuta
Romdnie nu mai avea so4i se ajung6 la intregire, ba chiar avea
sorfii de a trece iar la Principate, pentru ca astfel mlcar doi dinte
sllvitji no$ri purletori de,,os doruresc", se pastoreascd dupd placul
inimii in ,,prigoarele" lor. Regalitatea p6ni la Carol II a coDsolidat
Romeni4 dupA Aceea a destrAmat-o.
Dominat pe cat s-a putut ira epoca lui Carol ! rnul ,,oriental-
nu a fost extLpat, iar in Romdnia Mare s-a generalizat cu o rapiditate
gi o virutenfi la care era normal sA replice di$erat o generalie ce
deschisese ochii intr-o Romanje visaut cu un veerc inainte, dar care
era un imens edificiu cu temeliile putede.
Pentu a se ajrmge la o intoarcere radicali in cursul vielii publice
de la noi, erau necesare gi o sumd de revizuiri ale grabnicei
,,rnodemiziri" cu ,,occidentalizerib" de multe ori prea improvizate
Si in risparul firii romenegti. Rom6nii aveau posibilitnfile lor originale
in toate domeniile, erau capabili si-qi creeze un stil propriu iotr-o
viaJn proprie, nu aveau nevoe de nici o ideologie, iar roshll noii
generalii era tocmai de a dovedi aceastb originalitate, de a impue
RomAniei o tinuta majestoasi" de a adta lumii ci ,,Statul de necesitate
la Gurile Dundrii" este mai mult decat rea tatul unor circumstanle,
cd tot atata necesitate exista qi in el, cat Qi in Europa. Dar la un
asemenea nivel nu se putea ajunge decat prin readucerea politicii
sub lege intr-o larl in_ care intr:e ,,om" qi ,Jninistm", intre ,Bqpof.
qi ,,stat'' erau prdpistii. in generagia cu a.stfel de rispunderi si cliemiri,
Mircea VulcAnescu a fos! fEre indoiali, unul dintre marii alesi,
Pozilia lui se definea printr-un inatacabil realism critic. Nu credea
in posibilitatea de a modela viala societilii printr-un sistem de idei,
iar prevederea exista pentru el doar in misura gradului de cruroastere
a Gnomenului social majoritar, cum era in cazul Rominiei lirtrnimea,
pentru care atit idealismul burghei, c.at si cel revolu{ionar nu ofereau
nici o solu{ie. De acaea, ,,teoriei culturii" ii prefera sociologia empirici,
RAZBOIUL PENTRU iNTREGIREA NEAMULUI 149
iar fa@ de ,,filosofia istoriei", fie ea idealisti ca a lui Spengler, fic
ea m;teriat;tn ca a lui Marx, avea o rq)ulsie f61iEi, socotindu-le
pe amendou"A in primul rand total sdine de suflehi romanesc intrucet
anti-umane.
-
[erau]
Mir""o Vulcanescu enr rm creqtin convins qi adanc iniliat' dar
respingea categoric amestecul creqtinismului cu politica' fie. ea c6t
de'b;e intentionatn. Rom.6nii, spunea el, sunt opaci la ideea -de
propria lor
,,cruciadi", care poate duce la excese inumane, 9i din
istorie au invalat- cdt de vagi e legitura intre ,pmce" 9i cnrciadi'
in ideea de cruiiadi s-au arnestecat prea mult ipocrizia unor interesali
cu naivitatea barbari a soldalilor. De la vanitoqii cavaleri care-au
provocat dezastlul de la Nicopole, p6nd la ,,cruciada libeft4ii" din
vremea noastrS, cu urmdrile pe care le qtim, avem pentu
judecati
desh.rle fapte ca sd confirme spusele lui Vdcanescu Iar referintele
la trecutui glorios, intr-un veac cu ordine atat de diferi€, i se pireau
exaltiri romantice.
Ca student, Vubinescu apucase perioada de ascensiune a ,l-- igii
Aplrdrii Na$onale Crestine", intemeiata de A.C' Cuza' dupe ,J-iga
C;lturaltr' a lui Iorga' Aldtuarea ,Jralionalului' 9i ,,cregtinului" prin
,,apirare" o gdsea Vulctrnescu imposibili. ApErarea nationah, spunea
o necesitate istoricE, in slujba ,jstoriei", pe card apirarca
"1, ""t
cresdne tste o aDArare de riu in toatre formele lui' si care st'iipdnesc
in mare parte isloria. .-Riul' imporriva cdruia se duce o luptli istorica
,r,r ," itttotdeaun4 cu cel impotriva caruia luptn creqtinismul,
dupi cum nici miiloacele de a lupta impotriva riului nu sunt aceleaqi'
"orrfundd
in cel mai bun, caz roshrl creEtinismului este sa contracareze excesgle
istoriei, de unde 9i tendinta politicilor totaiitare de a elimina creqtinismul
din jo;. irr esen{i, ,,na!unea' este o stare de necesitate, pe cand
--"r"itina,"rc"" - una de libertate. Cuza folosea creptinismul dupd
modelul occidental, intr-o Fra tr care cre;tinismul nu fusese niciodal'ii
o fo4a dominantd in veac, ca ,Partid".
i;tica lui Mircea Vulcdnescu a mers mai departe, aplicdndu-se
migcdrii de d.reapta despar{itd de Liga lui Cuza, ;i care nu mai
uoibea de o,.up-a-." cre5tind''. ci de o renaltere a vielii cres.tine'
cu toate consecinjele practice, adici o imbundtigire efectivi a 9'-ry191
prin eliminarea corup1iei, prin transformarea scepticismului in $dejqe
'creatoare,
printr-o serioasi iata'rire a controlului de sine, inainte de
a da vina exclusiv pe a[ii (,,strIinii", ,,liftele", etc') Vulcenescu
recunostea inrentja incontestabil buna' dar nu excludea primejdia
idealisnrului care duce inevitabil la inchircirca formalisti'
O migcare cregtind, spunea el, nu poate avea alt lel decet
sau in veacul nostm, recreqtinarea. lelul acesta e atAt de
 MIRCEA VULCANESCU
150
imens, hcat nu i se mai poate adiuga nimic. Iar pempectiva unici
ln acest caz era martiriul. Istoria Alsa se face prin succesul imediat.
A pune tnpreud lelul istoric al refacerii unui stat ti a unei sdcietiiti
cu acela supra-istoric, al m6ntuirii, ftlseanmd a le compromite pe
am6ndou6. Iar caracterul exclusiv pozitiv al cregtinismului nu se
poate inpdca niciodattr cu acliunea politicS" ln care esto inclusd qi
negafia. Pentru creqtinism nu exist2l dugman pe aceasti lume, du-smanul
cregtinului este nevizut. AdevAratul anti-cregtin este in crcltin, nu
ir ,,celdlalf', ftr necre-stin, im des-creqtinarea este opera cregtinilor,
ln lumea noasffi occidentali (spre deosebire de Africa unde cregtinii
au fost islamiza,ti). VulcAnescu ins6 era de acord ci abuzurile ,;istoriei"
cer corectivul cregtin, dar in veacrd nostou ela nevoe de o formuh
ineditii, pe caxe nici migcarea romaneasca dc dreapta nu a mai avut
timp s-o gtrseasc5, fiind exterminatS, hainte de a incepe marile
turburlri ale lumii.
Distanta pe care Vulctrnescu qi-a menfinut-o faln de ,,dreapta'
qi ,,s6nga" nu s-a datora! aga cum s-a spus cu rea credin!6" vreunui
,,burghezism" (,Vulcdnescu e bughez'), ci addncului stru realism,
acelui realism ftrd de care rom6nil-nu pot ajunge niciodati la ceva
pozitiv, De cate ori s-au abatut de la realismul lor natural, chiar cu
iatenliile cele mai elevate, romdnii gi-au provocat mad nenorociri.
Vdcanescu a fost un suveran al atitudinii gi opiniei proprii. De aceea
nu a facut parte din nici un partid sau mi;care, chiar in acel timp
de maximd febrilitate politicl.
Degi flrnclionar superior al statului, director general la v6mi, nu
a ezitat sA spunt rtrspicat nu, la plebiscitul oral qi public impus
arbitrar de Carol tr. Noua Constih.tie, spunea el, este piatra pe
mormantul libertililor rom6negti. Si ht-adevar, de atunci nu a mai
existat libertate in Romirnia.
VdcAnescu nu credea in aga-numitul ,,misticism" al poporului
rom6n, fie in sensul bun, fie ln cel r5u, qi respingea categoric orice
fel de,,mesianism". Misticismul, spunea el, este o vocalie rara gi in
nici un fel apanajul unui popoq iar sensul mlgar al misticismului,
confundat cu tembelismul nici nu-l punea in discu$e. Cat despre
mesianism, odat6 ce a vanit Mesi4 cum se mai poate vorbi? Este
adevarat aceste doui cuvinte, combinate cu ,,na!onal", ,,mistica
nafionali" qi ,,mesianism nalional" se vedeau ades prin publicaliile
vremii dar erau expresia unor exaltiri- Dar exaltiri de acest fel au
existat gi la 1848, de pild6.
Fartr str fie un ,,mistic" sau ,,mesianic", poporul nostru este lnsa
un popor pios, cu adlinc sim! religios, ceea ce Vulcarescu arita
adeseori, qi fara sE fie ,graterialist'' e dotat cu un putemic sim.t al
151
RAZBOTUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
realitilii (care nu e doar ,,res extensa")' Spre deosebire .de
-alte
p"pr#, L-a"ii nu au dat investituri de absolut nici unui relativ
ii'nu au relativizat ceea ce aparline absolutului' Toata crealiadea lui
si artisticd aratii acest lucru (pan6 la stalinism ) Fart sa
""J"a
ll"i o morfologiei culhuii, Vulcinescu' plecdnd de la 5coala
"i.t-"
ienomenologica, intenfom, pe urmele unor deschideri oferite de
n,i.rdir"u l ti-tlt* Scheler, o iercetare aprofimdati a 'rom6nit?it'ii" in
fadml antropologiei filosofice. Un fiagment din plinuita -incercare a
fost reorodus in .,Caet. de do,,' (septembrie, 1952) sub ntlul 'Despre
,oiri,ui ,o^Ano"". Fragmentul, abia trei pagini de revisE, este de
o densitate pulin obignuiti li un comentar satisfacator ar cere un
numar de pagini cel Put'in inzecit.
sPiritul romanesc apare
-Vazut Jin afard, scrie Vdcanescu, nu se supraprur"'
nedecis: ,,Categoriile existenliale qi cele spirituale
in cultura inten ine o sahuafie timpurie, mullumindu-ne cu fragmente'
Un amestec ne izbutit de rafionalism 9i sentimentalism' in care umanul
nu e conceput faustic gi nici mistic, li tot astfel l'oate traitile primordiale
ale existentei: Logos, Idee, Dumnezeu, Binet"'
-fara inaoiata, aga-numitul
Acesta'ar n, atribuit qi
',balcanism"impresii, scrie
rom6nilot qi cari izbegte pe orice occidental Acestei
Vulcanescu, ,Jlu i se poate nega o in&eptAure", dar ,,privite mai
ad5nc, lucrurile devin altfel".
Dezvoltarea istorica a romen or a lost alta decdt aceea a marelui
Occident (noi suntem ,,micul Occident'), de care ,,ne aqnart .m
multe privinle plbptstif'qi anume de acea Europa,,cdreia Nietzsche
uol" ta-l t"b"u p.i" cea mai eroici viviseclie moralS" curatenia qi
f"pa"ut"u congtiinlei, roasa pana h raddcini de Nibilism"' ,,Ethosul
ttoit rr*, Vuicanescu, ,,rlu este Anpovirat nici de fariseismul
mod "o"ti"ua
(fang, caci cea mai mare parte din minciunile noastre- sunl
mai ade"araie decat multe din atlevdrurile apusene, ln tot cazul mai
sinc"re. Nici de egoismul lor avar: noi risipim cu uEurinld ega16
avutul viala; iaicelebrul <Wille zur Ma€hb) nu ne va poseda
gi
tti"ioaute pa"a to Hybris'. in veacul modsmizfi, Occidentul 'pe-a
t r.U.r* A"o"u-a"d':, ,,gi ne-a f6cut neqiguri' Dar ne
vom revsni
i"r,rt o. masura esuarii conceptiilor obiective"' Aceste ,'conceptii
.,t i""tiue" sunt rezultalele unui idealism sfain de spiritul rominesc'
fie el spiritualist sau biologist sau materialist'
Noi ro-6nii nu stmtem .'dincolo" ci' ,,undeva dincoace de Binele
si Rdul faustic rational al Europei modeme", .fiumanul" este la noi
inttu.et este .taloarea centrala ii echilibrul vital .al
-O-*iu", "-", ifustreaze
3tfto""f"i foarte exemplar toat5 complexitatea situaliei
,pntont" ""tt",
io sens larg: rm studiu competent 9i aprofundat va trebui
ts2 MIRCEA VULCANESCU MZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 153

sI lnprastie energic toate trivializirile concepliilor naive gi parliale
(a da omului ce e al omului!)'.
Aceastit ,pmenie" este una din cheile refizului tnbrdcdrii statului
io vreo id€ologie existentn, penn h ocupatia sovieticn. Abuzuri qi
greqeli s--au ficut, dar Rom6nia nu a practicat ororile ,,consacrate"
culurii. Prin el lnsus,i spiritr.rl nostu nu ar fi ajuns niciodag la o
ctizA c^)zjatj, de revolta lucrurilor impotriva omului, ca cea actualt
(vezi Scheler)."
:1.

de hybrisurile dintr-o parte qi alta, in numele rasismului biologic

Pasionat al dialogului, Mircea Vulcinescu a fost gi un m#
sau de clas{ in tot timpul rtrzboiului.
animator intelectual. Cercul ,,Ciiterion" iare a scos gi revista cu acest
,,Ornenia", scrie Vulcitnescrl ,,prcsupune in primul rdnd incorup tidu inspirat dE ,,Citerion" a lui T.S. Eliott, a avut in el unul dintre
tibilitatea ratiunii, cel dai inalt dar al omului, in ciuda tuhuor
cele mai active spirite. Acolo s-au intehit divergi gAnditori ai
misticelor. Esenla ei nu se poate suDrinde in conlinuturi pa4iale,
generaliei: Mircea Vulcinescu, Mircea Eliade, Const?ntin Noic4 iar
etice, sociale sau ideologice, ci numai din raportul total al spiritului
fali de totalitatea existenlei; pr€suprme apoi simful granilelor tragice
in junrl lor toa ce avea tiner€tul mai viu pe atunci'. S-a creat un
fel de masd rotundtr pub1ictr, in jurul cireia adunandu-se reprezentantii
ale vielii (Grenzsihtationen, Jaspers) si amestecul de stelucir€, gran-
celor mai importante tendinte existente la noi, discutau din diverse
doare qi caducitate sau nememicie proprie fiinlei umane", De rmde:
prmcte de vedere actualitatea filosoficI" literafE" politicn 9i socialI
,,Orice ideologie carc incearcl sf, nege sau se ignorcze aces_ti factori
din anii 1932-1935.
ai vie(ii omenetti mugci in granit" spune Max Scheler. Inteligenta,
privirea noasttr in lume; e prea teazd, spre a se lisa multi lreme in cadrul unui astfel de ,,s)rmposion" at ,,Criterionului", consacrat
t€ndintelor noii generalii, VulcSnescu a vorbit desFe ,,activismul
ft$ehti de teorii ideologice; nici umanitarism, dar nici nihilismul disperdrii" $i ,,istorismul resernn5rii"; una dinte formule o gdsise
ridicul spenglerian al cultului fo4ei, neuman gi perven. Sim{ul realului
Vulc5nescu, pe cealaltd - Noica. in ,,activismul disperdrii" erau
e prea putemic pentru exagerdrile supreme. Pentru lnvingerea corupliei
incluse extremele activisinului politic, provocat de ,,corup1ia libera-
liberalismului actual, va trebui sI mobilizim alte motive creatoare
lismului', a cilmi remediere arn vrzut ct Vulctnescu nu o credea
proprii firii noashe". $i mai depafie: ,,Va hebui solid si sisternatic posibili prin ,,Hybrisul" ideolqgiilor. ,,Istorismul resemnirii" era mai
dovedit cum in firea noas$ zac posibilitnfle rmei mari noi sinteze
lntai o atitudine contrairil oriclrui activism, lnsit nu era ceea ce, mai
de culturd 9i solilii proprii marilor probleme ale vielii." Pentu tdrziu, avea sA numeasci Lucian Blaga: ,,boicotarea istori€i", carc,
gepararea sintezei, Vulctrnescu prevedea in pr€alabil ,p d€stuctie
desigur, a fost gi ea o armi secre6 in lupta de dninuire a romanilor.
aprofundaA a ontologiei apusene, de la Platon la Nietzsche".
Ceea ce nu \.rea sA spund, 1ns5, ci noi am fi ,,orientali". Suntem
,Activismului" i se opunea cu egal5 raliue istoricd ,Iesemnarea",
mai aptd sd salveze valorile culturale specifice si astfel ethoul insus,i,
occidentali f6ri a fi participat nici la desvoltarea specificn marelui
decet activismul, lnh-.o persp€ctivtr atat de tubule cum ect aceea a
Occident, nici la catastrofele lui interioare. Pind la modemizarea dil
anilor premergltori cataclismului mondial gi al Romaniei. Cend a
veacul XD( si duptr acee4 dupi Vulctrnescu ,,s-ar putea afirma ca
aptrrut rcvista de &.'gtrt:. Axo, in 1932, suprimati, de altfet, ftr 1934,
am rimas, intr-un anumit sens antici"- Afirmalie profundi, care Noica" invitat si colaborcze, a iisprms ci Scrisoarea unui euroryan,
meri6 a fi tema unui studiu (antici presocratici)!
apirutA in primul numir al revistei, in acea scrisoare, Noica lua
Pene h sinteza, pe care Vulctrnescu o spera in viitor, ,,in rezumat
pozitie penhu toati Europ4 nu pentu o parte sau alta, socotind ctr
qi cu formuliri mai teoretice, spiritul nostru s-ar putea formula astfel:
aceasta era pozitia cea mai fteascl pentm un rcman.
rm fel specific de re-alism, cu momente magice qi romantice, formAnd,
Vulctrnescu spera gi el mai mult de Ia istorismul resemnirii, gi
totugi, o unitate real6 sui generis, ethos uman tragic, de un eroism
poate ctr, dace nu se ajungea la ciza dn 1938, insugi activismul
resemnat gi minor deocamdatil, in existenta zilnice. Putemic geniu
dispernrii s-ar fi convertit la cealalg pozifi3, in condi(iile imposibile
d inimii, azi ftuinilzt in sentimentalism, din cauze determinate. in care se afla aimci lumea. in rcalitate, cele doutr pozilii erau
tJguratec din sinceritate si cu o anumit?t adAncime in simlut vietii...
dialectice, iax rma din ele hebuia sA disparS; ftr ciuda tuturor aparcntelor,
Spre deosebire de Apusul guropean, o mare oro,ue de Hybris. De
aceea, nu poate lua peste misuri in s€rios aparatul obiectiv al vielii, -- t. Mftea Vutclriesd;-?ost unul dintrc putinii oameni s€riofi care-au
fie el insugi statul" noul moloch care amenhE str furghitn viitorul luat in sedos ca$va "copii teribili" ai wemii. D,oi dintle .i, dupe doutrzeci
de ani s-au impus ca autori cu mare nume ln literatura occidentaltr.
154 MIRCEA VULCANESCU

hr condilii nomiale istorismul resemnfii ar fi absorbit activismul

a;"p*lTi la o pozilie nalionald luminatil. Aceste pozi$
":,-la"a"-se
dialectice nu irau deloc noi, ele pot fi umArite lo te cutul politic
al Romdniei (v. A.D. Xenopol: Oi@nile partidului nasional in
C UPRIN S UL
Romdnia). Condiliile inteme 9i exteme s-au conjugat, ins5' h a$a
fel inc6t cele mai conhare interese, d6ndu-.si ,'mAnd cu m6ntr', au
distus sorfii unui real partid nafional in Rornanb- luminat Qi fera
nici o contaminare prin Hybris. Mircea Vulc?nescu a dat jertfa lui Titus B6rbulesca. Mircea Vulcd.nescu . . . . . . . . 5
pentru o atet de nobib gandire romaneasca. Noti asupra ediliei . ....... 18
Istoria Rom6niei din 1907 pand azi a fost tragic'. Prea s-au
omorat mult romanii intre ei, 9i aceasta nu sti in firea lor. Iar chinuirpa PREGATIR-EA RAZBOIULUI
spiritului rom6nesc in menghina wrei ideologii atat de sdine de el, Situalia la moartea regelui Carol 1........21
nu se poate compensa prin nimic, Romanitalea a fost prea mult
turburati gi nu-qi va rcveni decat fiber6ndu-se de ,,concepliile obiective"' Curentele opiniei publice .... 22
de revolta lucrurilor impoaiva omului. Fiinla uman6 trebuie sa heaoa Polifica lui Ionel Brtrtianu ......... 23
suveran inaintea tactorului, liberd de ,,inginerii sufletetol', Si sa ajunga Intrarea in rizboi. ..... '... 25
astfel la ,gaporh.rl toral al spiritului faF de totalitatea existen{ei"'
Freiburg im Breisgau, 1968 Organizarea armatei romine ---.--- 26
Horia STAMATU Planul rominesc de operatii. ....... 27
Contramisurile Puterilor Centrale ......... 2?
insemntrtatea intervenfiei romAne in i
rizboiul mondial ......... 32
iNcnpurur cAMPANTET DIN 1916
Ofensiva romani din Transilvania . . . . . . . . - 35
Contraofensiva lui Mackensen in
Dobfogga ., ..

Bitilia de Ia Turtricaia. ....37

Bitilia de la Bazargic. .....40
REVIZUIREA PLANTJLUI ROMANESC
DE OPERATII
Consiliul de rizboi de la Peri;: oprirea
ofensivei din Transilvania . '... '..... ... ' 45
-ll. Uhfat-li=t*-=;d" dreapta s-au intalnit tineli cu tendinte Bitilia de pe vechea graniti a Dobrogei. . . 45
principiale diferite, unii mai mult-cttre activismul disperarii, altii mai Al doilea consiliu: ofensiva pe doui
mult catre ,,istorismul resemntrxii", adicA,unii mai ',politici" $i alti mai fronturi. .......... 47
,prrlturali". i{ybrisul, instaurat prin imitalie in 1938, a dus la urmlri sud...
dezaskuoase, Concentrarea pentru operaliile de la 49
156 MIRCEA VTILCANESCU RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 157

Reluarea ofensivei romfine in

Transilvania ....... ..4... 49 -
APARAREA GRANITEI ,t MUNTILOR
Ofensiva Armatei a Ii-a: btrtilia de pe lncercarea dusmanii de a trece muntii
O|t..... .......... 51
prin surprindere ..... ,... 7l
Ofensiva Armatei a IV-a: btrttrlia de la lncercarea dutmantr de a forfa trecerea
Odorhei .......... Sl
munlilor. .........'73
Situafia operafiilor la sfirsitul lunii
INTERVENTIA ARMATEI ,d IX-A octombrie. fnsemntrtatea strategictr a
GERMINE iN .q.nonal, rezistentei de la Oituz, Modificarea
Situatia operatiilor la sfllrqitul primei planului de rizboi al inamicului. ........ 74
luni de rizboi . 53 Consideralii asupra apiiirii munlilor . . . . . . 75
Ofensiva contra Armatei I-a romiinesti . ; , . 54 Nevoia rezervei strategice ....... .. . . 76
Bltilia de la Sibiu 55 CAMPANIA DIN MUNTENIA
Reactiunea romAntr: ofensiva Armatelor ' . 'Stripungerea de la Jiu si evacuarea
a II-a si a lV-a . 57 Olteniei, ..........85
Bitilia de la Praidu-Sovata..... 57 Retragerea Grupului Cerna . ..,.... 86
Bititliile de la C6rtigoara-Porumbac si Mackensen trece Duntrrea ...,...... 87
Bircut-Mohu
Riposta germantr pe IlArtibaciu. Ciderea liniei Oltului. ,.....87
Retragerea Armate-i a fl-a . Biltillia de pe Arges
Urmirirea Armatei a ll-a: btrtllia de la Inamicul ocupi Bucuregtii. ,.... ,... 91
Sinca. . , 59 Retragerea. ., ,...... 92
Bitnlia de la Vlideni. 60 Bitiiliile de pe Cricov si Rimnic si de
Retraferea Armatei de nord 60
la Brilila ti Focsani. ....... 93
Oprirea operatiilor de la Fllmf,nela. Rezultatele campaniei din 1916 ..... 93
Retrimiterea rezervelor spre frontul CAMPANIA DIN MOLDOVA
de nord ..,....... 61 Refacerea. !...... ...... ... 100
Btrtilia de la Brasov. Retragerea pe Izbucnirea revoluliei rusegti. ...... I03
graniti . .......... 6l Reformele constitulionale ... 103
Consideratii asupra campaniei din Situalia generaltr a rtrzboiului in anul
Transilvania ...... 63 tgtt ... ......... r04
Eroarea planului infial de aperafii. .. , .. .... 63 Noua incercare impotriva RomAniei....... 105
Insuficientele executiei ...... 64 Planul ofensivei roninegti. ....,... 106
Soviielile conducerii. . . .. . .. 67 Ofensiva Armatei a II-a. ......,..107
i8 MIRCEA VTJLCANESCU RAZBoIUL PENTRU T{TREGIREA NEAMULUI 159

Contraof€nsiva germantr i.. .. . . . 108 Considerafii generale asupra rilzboiulul

Btrttrlia de h Mnrn;egti . 109 romAnesc .....,.. 137
Btrttrlia de la Oltuz...:..... 110 ,rNorocul romAnesc" .......138
Criza bittrliei de la Mtrrtrsesti. Atacul de Dreptatea dumnezeiasctr. ... 139
la R.izoare. ...:.:. 111 Bibliografie .... 143
Consideralii asupra biltiliilor.de la
Mirtr;ti ti Mnrtr{eqti. tt2 Horia STAMLTU: Mircea Vulcdnescu Si
ge erulia lui .... .. 147
VREMURI DE CUMPANA
Revolutia bolsevici in Rusia. Armistitiul . . 123
Autonomia Basarabiei L23
O dileml istorici ....... 124
Guvernul Averescu lncepe negocierile la
Buftea. . 126
Condifiile sine qua non . . . . 127 di0h.;..;;;'.16?
Semnarea preliminariilor. Guvernul
Marghiloman.. 128
-StBtU-l
Pacea de la Bucure;ti 128
Unirea Basarabiei.... 129
VICTORTA
Risturnarea soartei armelor ...... 130
Spargerea frontului, bulgar. l3l
DEzagregarea Austro-Ungariei.,,....,,... 131
Rolntnia reintri in rizboi . 132
Unirea piovinciilor rominesti ..,.. 132
A doua inaintare a romAnilor in Ardeal ., 133
Tratativele de la Paris. 133
Problema Banatului ....... 134
Bolsevismul ln Ungaria. Reluarea
operafiilor - militare . . . 134
Bittrlls de la Tisa gi ocuparea Budapestei. 13s
Demisia guvernirlui Brtrtianu. Semnarea
tratatelor Regiment refdcut sub ruinele cetlfii Neamtului
 €u
7
"tro(n'th
b€ i;'ri;nt:.i;;r. ft odoRe$d
,9:N

\':
'":.r.

"De_cate ori igi lua raspunderea unui studju mai vast.

rzDutea sa tntreaca chiar pe .specialisti-. Nu ma oandesc
numai la cele cateva monografii despre statele ro;ranesti.
pregatrte de elevti profesorului D. Gusti (si din care nu stiu
cate aL. apucat sA apara). Dar istor;a mrlitara a razboiulLli
nostru de rntregtre. pe care a publicat-o Intr_unul din volumele
Enctctopedtet romrrest. constituie poate cea mai clara. ma;
brne doarr"nru,a si mai sistemaiic organizata monografie
asupra acestui subi'ect.,'
Mircea Eliade
I I
r-