Inspectoratul Pentru Situatii , de Urgentã,

Puicãã Nicolae “ al Jutetului

“cpt. Puic , Argeþ

Pompierii Argeþeni

REVISTÃ ANIVERSARÃ
Nr. 9
Septembrie 2010
CUPRINS
 ORDIN DE ZI
al inspectorului general
al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta,
cu ocazia sarbatoririi Zilei Pompierilor din România

Aniversam la 13 septembrie Ziua Pompierilor din România

rememorând o pagina de istorie nationala scrisa prin lupta purtata acum 162
ani în Dealul Spirii, de Compania de Pompieri din Bucuresti condusa de
capitanul Pavel Zaganescu, împotriva trupelor otomane venite sa înfrânga
miscarea revolutionara de la 1848. Curajul si spiritul de sacrif iciu al pompierilor au continuat peste timp, ele f iind reînsufletite în
principalele momente ale istoriei nationale: la 1877 în bateriile de artilerie de la Giurgiu si Calafat care au dat semnalul începerii
Razboiului de Independenta, ca si pe fronturile celor doua conflagratii mondiale, luptând cu arma în mâna sau intervenind pentru
stingerea incendiilor provocate de confruntarile armate.
Instituþia pompierilor români a cunoscut o continuã dezvoltare, de la primele intervenþii pentru stingerea incendiilor la
actuala gestionare complexã a situaþiilor de urgenþã. Integraþi în inspectorate pentru situaþii de urgenþã ºi dezvoltând un complex
mecanism de reacþie la urgenþe civile, pompierii români desfãºoarã o laborioasã activitate, rãspunzând solicitãrilor cetãþenilor ºi
nevoilor comunitãþii. Intervenþiilor la stingerea incendiilor li s-au adãugat cele la inundaþii, alunecãri de teren, miºcãri seismice,
epidemii, epizootii, înzãpeziri, secetã, descarcerare ºi asistenþã a persoanelor aflate în situaþii critice, intervenþia la accidente
tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte calamitãþi naturale sau antropice.
Rezultatele muncii lor sunt conf irmate si de statisticile internationale de prof il, care situeaza România pe un loc de frunte
între tarile lumii cu cea mai redusa rata e incendiilor la mia de locuitori. Tot statistica arata ca în prima jumatate a acestui an în tara
noastra au avut loc, în medie, 483 interventii pe zi, ceea ce presupune un urias efort de organizare, coordonare si asigurare a reactiei în
situatii de urgenta.
Devotamentul ºi abnegaþia pompierilor au fost conf irmate cu ocazia tuturor acestor evenimente la care au fost solicitaþi sã
intervinã. Vieþile salvate din calea apelor dezlãnþuite din vara acestui an au presupus un efort deosebit, concretizat prin evacuarea
din calea puhoaielor a peste 13000 de oameni ºi a numeroase bunuri. Mai mult decât atât, un detaºament de pompieri români au
participat la limitarea ºi înlãturarea efectelor inundaþiilor ºi în Republica Moldova, aceºtia f iind decoraþi de cãtre Ministerul
Afacerilor Interne moldovean cu distincþia Crucea pentru Merit.
Recent, echipa cere a salvat din flacari nou-nascutii de la Maternitatea Giulesti din Capitala a fost recompensata pentru
daruirea si abnegatia dovedite pe timpul interventiei. Din pacate, uneori pretul platit pentru curajul si devotamentul pompierilor
este dus pâna la jertfa de sine, asa cum s-a întâmplat în primavara acestui an, când un tânar subof iter a cazut la datorie pe timpul
interventiei la stingerea incendiului la un complex comercial din Bucuresti, acesta f iind decorat cu ordinul Barbatie si Credinta în
grad de Cavaler "în semn de înalta apreciere pentru devotamentul, curajul si sacrif iciul suprem" de care a dat dovada, decoratie
primita si de camarazii sai de interventie.
Toate aceste elemente transforma nobila misiune de pompier din profesie în vocatie, pentru efortul si implicarea deosebita, zi
de zi, disciplina, pasiunea si devotamentul demonstrate, pompierii români - militari si civili deopotriva - meritând respectul si
pretuirea concetatenilor.
Aniversarea Zilei Pompierilor din România, la împlinirea a 162 ani de la lupta din Dealul Spirii, este un moment
emotionant, la care adresez tuturor pompierilor români calde felicitari si urari de sanatate, putere de munca si succes în îndeplinirea
nobilei si generoasei noastre meniri.
La Multi Ani,
INSPECTOR GENERAL
General locotenent
Vladimir SECARA

Pompierii Argeseni
00
 MESAJULPREFECTULUI
JUDEÞULUI ARGEª,
GHEORGHE DAVIDESCU
CU OCAZIA ZILEI
POMPIERILOR
În f iecare an pe 13 septembrie sãrbãtorim Ziua
Pompierilor, eveniment cu o semnificaþie istoricã aparte.
Un moment aparte în istoria noastrã na-þionalã îl reprezintã
sacrif iciul Compania de pompieri comandaþi de cãpitanul Pavel
Zãgãnescu care, prin luptele eroice din Dealul Spirii purtate în timpul
Revoluþiei paºoptiste, avea sã marcheze contribuþia instituþiei
pompierilor la formarea statului român modern.
Devotamentul pentru culorile patriei ºi spiritul de sacrif iciu al
pompierilor s-a fãcut remarcat în toate momentele grele ale naþiei
române : rãzboiul de independenþã, rãzboaiele balcanice sau cele douã
rãzboaie mondiale.
Profesionalismul pompierilor a fost recunoscut de-a lungul
timpului datoritã luptei necontenite cu focul, în apãrarea vieþii ºi
bunurilor oamenilor.
Aº dori sã remarc, în mod deosebit, activitatea depusã de
pompierii argeºeni, dar ºi de ceilalþi angajaþi ai Inspectoratului pentru
Situaþii de Urgenþã, pentru prevenirea ºi gestionarea situaþiilor de
urgenþã apãrute în judeþul nostru, f ie cã a fost vorba de incendii, arderi
necontrolate, asistenþã persoane, accidente rutiere grave sau calamitãþi
naturale.
Doresc sã vã felicit pentru încrederea pe care aþi insuflat-o
populaþiei prin profesionalismul ºi promptitudinea de care aþi dat
dovadã la f iecare intervenþie.
În calitate de prefect, dar ºi de preºedinte al Comitetului judeþean
pentru situaþii de urgenþã þin sã vã mulþumesc în numele cetãþenilor
judeþului Argeº pentru activitatea pe care o desfãºuraþi ºi sã vã asigur de
întreg sprijinul meu.
În f inal, va urez succes în activitatea pe care o depuneþi, în
benef iciul ºi pentru siguranþa noastrã a tuturor.
La Multi Ani,
PREFECT
Gheorghe DAVIDESCU
Pompierii Argeseni
00
MESAJUL PREªEDINTELUI
CONSILIULUI JUDEÞEAN
ARGEª
La 13 septembrie 2010 se împlinesc 162 de ani de la bãtãlia din
Dealul Spirii. Este o zi de sãrbãtoare pentru pompierii din România ºi
un prilej de a rememora lupta eroicã ºi, de multe ori, anonimã a bravilor
„cavaleri ai focului”. Cu 162 de ani în urmã, în dramatica bãtãlie de pe
Dealul Spirii, micul detaºament de ostaºi aflaþi sub comanda bravului
cãpitan Pavel Zãgãnescu a scris, cu propriul sânge, o memorabilã paginã
de eroism ºi glorie militarã, într-o confruntare decisivã cu trupele
otomane, pentru af irmarea idealurilor de libertate ºi independenþã atât
de scump plãtite de poporul nostru. Pompierii luptau alãturi de ceilalþi
reprezentanþi ai generaþiei paºoptiste în încercarea de a da un destin
european românilor.
De-a lungul timpului, acþiunile în care s-au implicat pompierii au
variat de la misiuni clasice de intervenþie la stingerea incendiilor pânã la
misiuni de ajutorare a victimelor calamitãþilor naturale, acordarea
primului-ajutor în caz de accidente de circulaþie, reanimarea ºi
descarcerarea, salvarea persoanelor ºi limitarea pagubelor produse la
decontaminãri, accidente chimice, nucleare sau de altã naturã.
ªi anul acesta a fost unul greu pentru pompieri. Au intervenit zi ºi
noapte pentru a opri furia apelor sau a focului.
Prin constituirea structurilor profesioniste avem garanþia cã sunteþi
alãturi de noi, asigurând liniºtea ºi încrederea populaþiei în cazul
producerii unor situaþii de urgenþã ce ar putea avea efecte majore asupra
comunitãþii.
Diversitatea misiunilor cu care aþi fost investiþi presupune asumarea
unui risc permanent ºi, nu de puþine ori, acesta a fost ºi al sacrif iciului
suprem.
Pentru efortul continuu ºi implicarea deosebitã zi de zi, disciplina,
pasiunea ºi devotamentul demonstrate, pompierii argeºeni – militari ºi
civili deopotrivã – meritã respectul, preþuirea ºi stima noastrã.
Acum la ceas aniversar, doresc în nume personal, al instituþiei pe
care o reprezint, cât ºi în numele cetãþenilor din judeþul Argeº, sã
transmit tuturor celor care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul
Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae” al
judeþului Argeº, un salut cãlduros, sãnãtate, putere de muncã ºi succes în
îndeplinirea misiunilor de mare responsabilitate ce le revin. moldovean
cu distincþia Crucea pentru Merit.
La Multi Ani,
PREªEDINTE CONSILIU JUDEÞEAN ARGEª,
Constantin NICOLESCU
 POMPIERII LA CEAS ANIVERSAR

Iatã-ne dinnou la ceas aniversar, la 162 de ani de la aventura pompierilor paºoptiºti din 13 septembrie, care mai presus de viaþa lor au pus destinul
unui popor vrednic de obârºia sa latinã. Am spus aventurã cãci cum altfel putem socoti actul de mare curaj prin care puþin mai mult de o sutã de pompieri, conduºi
de bravul cãpitan Zãgãnescu, s-au opus unei oºtiri câtã frunzã ºi iarbã hotãrâtã sã înãbuºe în sânge miºcarea revoluþionarã ºi odatã cu ea cea de emancipare
naþionalã.
Piatra de hotar a României Moderne, aºa cum a rãmas în istorie actul de mare eroism sãvârºit de pompierii bucureºteni cãzuþi la datorie pe Dealul Spirii,
lupta inegalã, dramaticã ºi victorioasã prin însuºi mesajul sãu mobilizator de libertate, de unire ºi de identitate a fost expresiv imortalizat de I.C.Brãtianu care
spunea puþin mai târziu cã „fapta de mare eroism a pompierilor a fãcut mai mult decât toate jalbele noastre-n proþap purtate pe la mai marii lumii!”.
Astãzi , ca ºi atunci, pompierii sunt pavãzã continuã destinului unui popor greu încercat, nu de rãzboaie nemiloase ci de stihiile naturii, care încet-
încet îºi cer rãsplata pentru toate nesãbuinþele noastre. Inundaþii, alunecãri de teren, incendii de proporþii, alte calamitãþi ºi catastrofe, toate acestea, ne aduc sub
stindardul inspectoratelor pentru situaþii de urgenþã permanent lângã semenii noºtri.
Anul acesta a fost unul deosebit de greu pentru populaþia civilã din România ºi nu numai. Judeþul nostru nu a fãcut excepþie. Dupã o iarnã deosbit de
grea, când profesioniºtii de la situaþiile de urgenþã, aºa cum ne-a numit presa, au rãzbit prin troiene în ajutorul cãlãtorilor din trenuri înzãpezite pe lângã
Costeºti; a urmat o primãvarã de foc – la propriu - când zeci de incendii au mistuit casele oamenilor, apoi o varã capricioasã cu inundaþii devastatoare, mai ales în
nordul judeþului, apoi secetã ºi caniculã, apoi furtuni ºi din nou incendii ... Pretutindeni pompierii, militari dar ºi civili ºi-au dat mâna pentru a alina mãcar o
parte din durerea semenilor aflaþi în necaz.
În urmã au rãmas drumurile sfârtecate de viituri nemiloase, multe zone izolate, însã suntem convinºi cã am fãcut tot ceea ce am putut pentru a sprijini
comunitãþile din zonele afectate. Evaluãrile ºi constatãrile din teren, munca efectivã pentru înlãturarea efectelor negative ale calamitãþilor naturale, incendiilor
ºi inundaþiilor, evacuarea ºi ajutorarea sinistraþilor au fãcut parte dintr-o luptã continuã demnã de înaintaºii noºtri.
De asemenea dezvoltarea modulelor SMURD a dus în acest an la o creºtere substanþialã a numãrului de evenimente la care am fost solicitaþi pentru
acordarea unui prim-ajutor de calitate, semn cã ne bucurãm de încrederea populaþiei.
ªi pentru cã aºa le stã bine, pompierii argeºeni au rãspuns ferm ºi cu responsabilitate colegilor din alte judeþe care le-au cerut ajutor. La Feteºti,
Cernavodã, Slobozia sau Galaþi cadrele Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae”al judeþului Argeº ºi-au fãcut cu prisosinþã datoria,
salvând vieþile oamenilor ºi bunurile materiale ale acestora.
Totodatã, un numãr important de oameni ºi tehnicã de intervenþie din unitatea noastrã s-a alãturat Inspectoratului General pentru o misiune extrem
de dif icilã în Republica Moldova, pompierii argeºeni f iind apreciaþi pentru seriozitatea lor ºi pentru devotamentul de care au dat dovadã.
Deºi s-a conturat un an greu din punct de vedere f inanciar, în plinã crizã economicã mondialã, care nu avea cum sã ocoleascã ºi structurile profesioniste
pentru situaþii de urgenþã, spiritul civic, abnegaþia, lucrul bine fãcut, simþul responsabilitãþii ºi al ef icienþei, folosirea raþionalã a resurselor de care dispunem,
managementul de calitate la toate nivelurile, au fãcut sã ne desfãºurãm activitatea la parametrii optimi, rãspunzând ef icient cerinþelor societãþii.
În aparenþã mulþi, umplând ecranele televizoarelor, dar în realitate foarte puþini, mai puþini decât am avea nevoie, pompierii îºi fac pretutindeni
datoria: prevenirea situaþiilor de urgenþã, protecþia civilã ºi pregãtirea populaþiei, avizarea ºi autorizarea construcþiilor ºi instalaþiilor, centrul operaþional,
dispeceratul ºi secretariatul tehnic permanent, structurile de intervenþie din teritoriu, asigurarea logisticã ºi f inanciarã, biroul de resurse umane,
compartimentul MOPMR, cel juridic ºi biroul de presã, fãrã deosebire au format un tot extrem de f iabil ºi de util pentru funcþionarea corespunzãtoare a unui
sistem bine gândit de gestionare a situaþiilor de urgenþã.
Iar toate acestea nu puteau f i posibile fãrã sprijinul necontenit ºi colaborarea exemplarã cu administraþia publicã de la toate nivelurile. Instituþia
Prefectului, Consiliul Judeþean, Primarii ºi Consiliile Locale au pãstrat permanent un contact operativ prodigios ºi activ cu noi, acþionând ef icient ºi rapid, f iind
astfel de mare ajutor comunitãþilor pe care le reprezintã ºi fãcând astfel posibilã gestionarea la parametrii optimi a tuturor situaþiilor de urgenþã. Este de prisos sã
reamintim ºi implicarea acestora în completarea dotãrilor structurilor de intervenþie cu tehnicã, mijloace, echipamente ºi accesorii atât de necesare bunului mers al
activitãþii .
Nu putem sã nu ne gândim ºi la membrii serviciilor voluntare pentru situaþii de urgenþã, camarazii noºtri de nãdejde, întotdeauna la datorie umãr la
umãr cu noi, cu gândul doar la salvarea semenilor .
De asemenea, alãturi ne sunt ºi pompierii din structurile private pentru situaþii de urgenþã, strajã în obiectivele lor cu risc ridicat, aºteptând parcã de
la noi sfatul cel mai bun ºi aducându-ne în dar cunoºtinþele lor tehnologice.
La mulþi ani ºi sã avem cu toþii parte numai de realizãri, spre binele celor care ne cer cu lacrimi în ochi ajutorul !

INSPECTOR ? EF,
Colonel
Ion POPA

Pompierii Argeseni
00
 DINAMICA INTERVEN? IILOR
În primele 8 luni 2010 Inspectoratul
pent ru Situaþii de Urgenþã (inclusiv
SVSU/SPSU/SPSU-SC) a fost solicitat pentru
a interveni la 2255 evenimente (în medie 9,27
pe zi), din care : 784 acþiuni situaþii de urgenþã
ºi 1471 acþiuni SMURD.
Din cele 784 acþiuni la situaþii de
urgenþã au fost înregistrate 619 intervenþii
(33,64 %) repartizate astfel : 225 incendii (9,98
%), 54 arderi necontrolate (2,39 %) , 15 salvare
animale ( 0,67 %), 246 alte situaþii de urgenþã
(10,91%), 79 alte intervenþii ( 3,50 %) .
Cele 1471 acþiuni SMURD sunt
reprezentate de 1221 intervenþii (66,36 %),
repartizate astfel : 802 asistenþã medicalã de
urgenþã (35,57%), 10 descarcerare ( 0,44 %),
398 asistenþã persoane ( 17,65 %), 10 alte
situaþii de urgenþã (0,44%), 1 alte intervenþii
(0,04%).
Comparativ cu primele 8 luni 2009,
numãrul evenimentelor a scãzut de la 2293 la
2255 în 2010, reprezentând o scãdere cu 1,65 %.
Din totalul celor 2255 evenimente s-
au mai înregistrat 54 misiuni asigurare
–supraveghere a zonei de producere probabilã a
situaþiei de urgenþã (2,39%), 77 întors din
drum (3,41 %), 159 deplasare fãrã intervenþii
(7,05 %), 125 alerte false (5,54 %).
Ponderea intervenþiilor în primele 8
luni 2010 comparativ cu anul 2009 se prezintã
astfel :
- intervenþii situaþii de urgenþã :
619 în 2010 faþã de 630 în 2009,
reprezentând o scãdere cu 1,74 %;
- intervenþii SMURD : 1221 în
2010 faþã de 1297 în 2009,
reprezentând o scãdere cu 5,85 %.
Pe timpul intervenþiilor (fãrã
SMURD) în primele 8 luni 2010 au fost salvate
11 persoane la incendii – 9 adulþi ºi 2 copii;
protejate bunuri ºi instalaþii în valoare de
6622930 lei la incendii, 1000 lei la arderi
necontrolate, comparativ cu anul 2009 unde au
fost salvate 21 persoane : 11 persoane la incendii
– 10 adulþi ºi 11 copii ; arderi necontrolate – 1
persoanã (1 adult), 1 persoanã salvatã la alte
situaþii de urgenþã - (1 adult), protejate bunuri
ºi instalaþii în valoare totalã de 56775400 lei –
53238900 lei la incendii, 415500 lei la alte
Pompierii Argeseni
00
situaþii de urgenþã, 3120000 lei la arderi
necontrolate, 1000 lei la alte intervenþii.
Timpul mediu de rãspuns la incendii
a fost de 16,21 minute în primele 8 luni 2010
faþã de 15,13 în 2009, iar timpul mediu de
intervenþie la incendii de 77,18 minute în
2010, faþã de 72,22 în 2009, reprezentând o
tendinþã de creºtere a timpului de mediu de
intervenþie cu
6,86%., generatã de
fenomenele meteo
extreme produse în
perioada ianuarie-
mar t ie, respect iv
inter venþiilor din
zona Rucãr –
Dragoslavele –
Dâmbovicioara
( z on a g r eu
accesibilã).
Diferenþa timpului mediu de
rãspuns înregistrat la incendii (16 minute) faþã
de acþiunile SMURD (6 minute) se datoreazã
tehnicii învechite, a cãror duratã normalã de
utilizare este depãºitã de cel puþin trei ori,
comparativ cu mijloacele moderne de
intervenþie folosite de SMURD.
Viteza medie de deplasare a
autospecialelor la incendii a fost, în primele 8
luni 2010, de 49,17 km/h, faþã de 50,84 în
2009, neînregist rându-se prog rese
considerabile în acest sens .
Pe timpul intervenþiilor în primele
8 luni 2010, au fost înregistrate 11 victime :
(incendii – 8 victime - 1 decedat – adult / 7 rãniþi
adulþi ; alte situaþii de urgenþã – 3 victime – 2
rãniþi adulþi / 1 rãnit copil), comparativ cu anul
2009 când au fost înregistrate 12 victime : 11
adulþi ( 5 decedaþi ºi 6 rãniþi) (8 la incendii, 3 la
alte situaþii de urgenþã) ºi 1 copil rãnit la
incendii.
Faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut
numãrul victimelor la intervenþii a scãzut de la
12 victime în primele 8 luni 2009 la 11 victime în
2010.
 Comparativ cu primele 8 luni
2009 numãrul incendiilor a scãzut de la
267 la 225 în 2010, reprezentând o
scãdere cu 15,73 %., iar numãrul
incendiilor la gospodãriile cetãþeneºti a
scãzut de la 275 la 179 reprezentând o
scãdere cu 34,90 %.
În primele 8 luni 2010 au fost
înregistrate 54 arderi necontrolate în 25
localitãþi.
Numãrul intervenþiilor la suta
de mii de locuitori în primele 8 luni 2010, a
fost de 95,45, mai mic faþã de 97,15 în
2009.
Media intervenþiilor la mia de
kilometri pãtraþi în primele 8 luni 2010 a
fost de 90,53 dar mai micã faþã de 92,14 în
2009.
Cele mai multe incendii în primele
8 luni 2010 au fost generate de : instalaþii
electrice defecte (7,92 %), coº, burlan defect
sau necurãþat (8,08 %), cenuºã, jar ºi
scântei de la sistemele de încãlzit (2,39%),
trãsnet, fenomene naturale (1,94%),
fumatul (3,55 %), focul deschis (2,58 %),
acþiune intenþionata (3,07 %).
În primele 8 luni 2010,
SVSU/SPSU/SPSU-SC au acþionat,
împreunã cu subunitãþile de intervenþie,
la 91 incendii, 12 arderi necontrolate
(vegetaþie uscatã), 3 salvare de animale ºi
singure la 44 evenimente.
Analiza statistica a
interventiilor serviciului mobil de
urgenta, reanimare si descarcerare
(S.M.U.R.D.)
În primele 8 luni 2010 SMURD a
intervenit la 1221 situaþii de urgenþã (10
descarcerãri, 398 asistenþa persoanã, 802
asistenþã medicalã de urgenþã) f iind
asistate 1266 persoane (1213 adulþi ºi 53
copii) din care:
? la asistenþã medicalã de urgenþã: 775
adulþi ºi 43 copii;
? la descarcerare: 15 adulþi ºi 1 copil;
? la asistenþã persoane: 423 adulþi ºi 9
copii;
Pompierii Argeseni
00
Cele mai multe intervenþii
S.M.U.R.D. în primele 8 luni 2010 s-au
înregistrat la :
? Detaºamentul 1 de pompieri Piteºti
(858-70,27 %),
? Detaºamentul de pompieri Curtea de
Argeº (107-8,76%),
? Secþia de pompieri Câmpulung Muscel
(104-8,52%),
? Detaºamentul de pompieri Mioveni
(88-7,21 %),
? Detaºamentul de pompieri Costeºti
(48-3,93).
Timpul mediu de rãspuns la
intervenþiile SMURD a fost de 6,21
minute în primele 8 luni 2010 faþã de 5,04
în 2009, iar timpul mediu de intervenþie
la incendii de 36,20 minute în 2010, faþã
de 29,13 în 2009, reprezentând o tendinþã
de creºtere a timpului de mediu de
intervenþie cu 24,27%.
CÃPITAN,
Drago? PETRICU
 I.S.U. Argeº - participant la un proiect pilot
în domeniul protecþiei civile
Proiectul ce
se adreseaza expertilor
europeni care participa la misiuni
de evaluare va fi pus în practica în
perioada 16 - 21 octombrie 2010, sub
forma unor sesiuni teoretice însotite de
aplicatii practice.
Scenariul proiectului pilot are la bazã
efectele producerii unui cutremur în
zona Vrancea ºi Fãgãraº ºi acþiuni de
rãspuns ale autoritãþilor naþionale ºi
misiunile experþilor europeni trimiºi în
România pentru evaluarea pagubelor
produse.
Astfel ca, în perioada 07 - 08 august
2010 - o delegatie din cadrul
Inspectoratului General pentru Situatii
de Urgenta, împreuna cu reprezentanti
din Austria si Germania au efectuat vizite
în Târgoviste si Pitesti - în locatiile unde
se va desfasura cursul (Universitatea
„Valahia” din Târgoviste, Institutia
Pref ect ului, Consiliul Judetean,
Primaria ).
Exerciþiile în teren vor avea loc,
pe parcursul a trei zile, în locaþii diferite
din România: Argeº, Giurgiu ºi Ploieºti,
cu participarea a trei echipe: ALPHA,
B R AVO º i
CHARLI E. F iec are
dintre aceste echipe va trece
succesiv, în zile diferite, prin toate site-
urile.
Membrii experþilor europeni
vor avea întrevederi cu reprezentanþii
autor itãþilor loc ale implic ate în
gestionarea situaþiilor de urgenþã
generate de dezastre, încercând sã
identifice problemele ce se ivesc în astfel
de situaþii ºi sã analizeze propunerile
rezultate în urma discuþiilor.
Conducerea Inspectoratului pentru
Situatii de Urgenta Arges a avut o
întâlnire cu delegatia straina în data de 07
august 2010, prilej cu care le-au fost
prezentate atât tipurile de risc de la
nivelul judetului, dar si site-urile de la
barajul Râusor si Câmpulung Muscel,
locatii unde vor avea loc aplicatiile
practice pe perioada cursului.
Astfel cã, în perioada 16 - 18
octombrie 2010 - Inspectoratul pentru
Situaþii de Urgenþã Argeº va derula la
Câmpulung un exerciþiu cu forþe ºi
mijloace în teren, cu tema „Gestionarea
situaþiilor de urgenþã generate de
cutremure”. Scenariul acestor exerciþii
vizeazã obiective chimice ºi tehnologice
(fostul combinat chimic GRULEN ºi
Barajul Râuºor), dar ºi organizarea unei
Pompierii Argeseni
00
tabere de sinistraþi în
oraºul Câmpulung Muscel.
Aceste aspecte au stârnit interesul
delegaþiei strãine, astfel cã, s-a stabilit ca
pe perioada cursului participanþii sã
viziteze ºi tabãra de sinistraþi de la
Câmpulung Muscel.
Tot în acea perioadã vor avea loc
întrevederi cu reprezentanþii
autor itãþilor loc ale implic ate în
gestionarea situaþiilor de urgenþã
survenite ca urmare a cutremurului, dar
ºi cu responsabilii pe linie medicalã.
Astfel, vor fi organizate discuþii cu
reprezentanþii Spitalului Municipal, ai
unui cãmin de bãtrâni ºi ai unei case de
copii cu dizabilitãþi.
În urma discuþiilor cu delegaþia
strãinã, conducerea Inspectoratului
pentru Situaþii de Urgenþã Argeº a primit
invitaþia de a participa în luna noiembrie
2010 în Austria, prin Programul de
s c h i m b d e e x p e r i e n þ e î n c ad r u l
Mecanismului Comunitar de Protecþie
Civilã, la un schimb de informaþii cu
privire la sistemul naþional de
management a situaþiilor de urgenþã.
PRIM ADJUNCT
COLONEL,
Liviu POPESCU
 Misiuni dif icile încheiate cu succes de pompierii argeseni
Furia apelor care s-a abãtut anul acesta asupra câtorva zone din România,

dar ºi din Republica Moldova a determinat echipele de intervenþie din judeþul nostru

sã lupte, alãturi de alþi colegi, pentru limitarea ºi înlãturarea efectelor negative ale

inundaþiilor.

Astfel ca, pagubele provocate de apele dezlantuite au adus multa jale si

tristete în zonele afectate, i-au unit pe oameni în fata pericolului, iar comportamentul

celor aflati în slujba cetatenilor (pompierii) s-a demonstrat a f i de un înalt

profesionalism.

Pompierii argeºeni au executat misiuni de salvare, evacuare,

supraveghere, consolidare ºi înãlþare a digurilor de protecþie, fãcând tot ce le-a stat în

putinþã sã ajute cât mai mulþi oameni.

Cu privire la misiunea din jud. Galati din perioada 04.07.2010 –
11.07.2010, pentru modul exemplar si profesional dovedit pe timpul executarii
misiunilor încredintate, apreciind eforturile depuse si rezultatele obtinute, pompierii
argeseni au fost citati prin ordin de zi al inspectorului general al I.G.S.U.
Într-un cadru de cosmar, lucrând în situatii extreme – viituri, animale
moarte, case în pericol de prabusire, rugaminti ale oamenilor napastuiti de soarta,
carora apa le-a maturat agoniseala de-o viata - pompierii argeseni si-au îndeplinit
cu succes misiunile.
Eforturile lor nu au rãmas nerãsplãtite, f ie numai cu recunoºtinþa celor pe
care i-au salvat.
Chiar ºi publicaþiile de peste hotare au apreciat dãruirea ºi
profesionalismul pompierilor militarilor români, pagini întregi f iind dedicate
misiunilor acestora:

LOCOTENENT,
Madalina EPURE

Pompierii Argeseni
00
 Furia apelor
Era o seara obisnuita de vara. mr. Marin Teodor (locþiitor comandant de detaºament) care au
Dupã o sãptãmânã de serviciu ºi dupã canicula din ultima fost sprijinite de cãtre colegii de la Detaºamentul 1 de Pompieri
vreme, toatã lumea aºtepta un week-end binemeritat. Dar, parcã Piteºti - conduºi de cãtre cpt. Olar Bogdan (comandant de
din senin, peste oraºul Curtea de Argeº s-a dezlãnþuit potopul. detaºament) ºi de cãtre grupa operativã, condusã de col. Ruºan
Aceasta se întâmpla chiar într-o zi de vineri, în noaptea Ion (ºeful COP).
„Schimbãrii la faþã a Domnului”- în data de 06.08.2010. Situaþia se prezenta în felul urmãtor: precipitaþiile
Din cauza ploii cãzute în cantitãþi mari, în oraºul Curtea de abundente cãzute au ridicat nivelul râului Vâlsan, acesta
Argeº se inundase bulevardul principal, precum ºi strãzile inundând pe toatã lungimea râului, locuinþele cetãþenilor,
laterale, reþeaua de canalizarea neputând prelua cantitatea mare terenurile agricole ºi drumurile comunale.
de apã. Echipajele au intervenit pentru îndepãrtarea aluviunilor de
La Detaºamentul de Pompieri Curtea de Argeº se anunþa, pe carosabil, acþionându-se cu moto-f ierãstraie cu lanþ pentru
în jurul orelor 23.20, o inundaþie în municipiu, la subsolul unei îndepãrtarea pomilor cãzuþi. De asemenea s-a intervenit pentru
locuinþe particulare. Dar acesta nu era decât începutul unui degajarea drumului forestier Brãdet - Poienile Vâlsanului cu
week-end ce avea sã f ie de „foc” (de ape), pentru lucrãtorii ajutorul unui autogreder din dotarea primãriei Brãduleþ.
subunitãþii de pompieri. A fost afectatã reþeaua de joasã tensiune astfel cã, din cauza
La o jumatate de ora dupa miezul noptii au început sa sune stâlpilor cãzuþi, toatã comuna a rãmas fãrã curent electric,
telefoanele, sf idând parca linistea noptii, anuntând în comuna inclusiv Spitalul de Recuperare Brãdet.
Bradulet o puternica inundatie care a cuprins locuintele de lânga S-a acþionat imediat pentru scoaterea apei din toate
albia râului Vâlsan . locuinþele afectate, operaþiune ce a continuat ºi în zilele de
sâmbãtã ºi duminicã,
oamenii f iind
recunoscãtori forþele I.S.U.
Argeº.
În toata aceasta
perioada, Detasamentul de
Pompieri Curtea de Arges
a intervenit la 13
inundatii, evacuându-se
apa din 60 de gospodarii .
Toti oamenii care au
avut de suferit ne-au
multumit în mod direct,
pentru ca în acele clipe am
fost alaturi de ei, ne-am
Imediat au început sã curgã apelurile ºi pentru comunele
facut datoria cu profesionalism si am demonstrat ca putem face
Corbeni, Albeºti, Muºãteºti unde gospodãriile oamenilor erau
fata oricaror încercari.
inundate, punându-le în pericol locuinþele.
Însã cea mai afectatã comunã era Brãduleþ, unde râul Vâlsan
îºi croise parcã drumul lui, ignorând traseul sãu obiºnuit.
MAIOR,
Aici s-au concentrat ºi forþele subunitãþii - conduse de cãtre Teodor MARIN

Pompierii Argeseni
00
 Serviciul Privat pentru Situa?ii de Urgen?ã al S.C. Automobile DACIA S.A.

S.C. Automobile Dacia S.A. Mioveni, fosta Întreprindere împotriva incendiilor; verf icarea aplicãrii normelor reglementãrilor
de Autoturisme Colibaºi , are ca început în protecþia ºi prevenirea dispoziþiilor ºi procedurilor privind apãrarea împotriva incendiilor;
împotriva incendiilor anul 1975 – 1976, când, conform legislaþiei de la intervenþia în caz de incendiu, salvarea persoanelor ºi bunurilor în
vremea respectivã, se constituia o formaþie de stingere a incendiilor situaþii de urgenþã ºi mentenanþa instalaþiilor speciale de semnalizare,
formatã din 20 – 30 de persoane. Datoritã dezvoltãrii accelerate a limitare ºi stingere a incendiilor din dotare.
Întreprinderii, formaþia a luat proporþii, astfel Serviciul are în prezent
cã în anii 89 – 2000 numarul persoanelor care o 58 de salariaþi calif icaþi ºi încadraþi
constituiau se ridica la cca 200. Aceasta se conform Ord 158/ 2007 ºi are
datora riscului mare de incendiu de la vremea obiectiv Platforma Mioveni , ILN –
respectivã, neexistând protecþii în acest sens. RIR Mioveni, Matriþe Dacia,
Dupã anul 2000, când SC Presate Dacia, CPS – Oarja, CPS
Automobile Dacia a fost preluatã de catre Bradu, Halda Davideºti.
Grupul Renault, investitorul a adoptat o altã Dotãrile din punct de
strategie, respectiv protecþia utilajelor ºi vedere al prevenirii ºi stingerii la SC
Automobile Dacia sunt :
- 32 de instalaþii de
sprinklaj care deservesc 80% din
suprafaþa construitã
-139 de instalaþii locale de detecþie a incendiilor cu
transmitere centralizatã a semnalului la dispeceratul serviciului;
- 2500 stingãtoare diverse tipuri;
- 25 instalaþii locale de stingere cu gaz inert;
- autospeciala
APCAT – 1985 - 10000 l
apã ; 1000 l spumã
- autospeciala
ATI – 1993 - 10000 l apã ;
protecþia clãdirilor cu instalaþii speciale de prevenire ºi 1000 l spumã
stingere a incendiilor, reducerea sarcinii termice - autospeciala
datoritã eliminarii stocurilor, personal direct de Magirus - 2009 - 3000 l
intervenþie pregãtit în cadrul Automobile Dacia ºi apã ; 200 l spumã
cooptarea personalului voluntar. - autoscara –
Astfel, în decurs de 5 ani toate spaþiile de 1985 – 30 m lungime
producþie ºi depozitare au fost dotate cu instalaþii de Serviciul îºi
stingere tip sprinklaj având ca agent de stingere apa; desfãºoarã activitatea în
apa ºi spuma, iar încãperile cu echipamente electronice ºi arhivele f iind baza unui regulament aprobat ce cuprinde programe de formare
dotate cu instalaþii de stingere cu gaz inert investiþiile în domeniu permanentã cât ºi exrciþii practice în domeniu. Formarea teoreticã
depãºind 5 milioane de euro . cât ºi exerciþiile practice se fac conform unei tematici stabilite la
Serviciul Privat pentru Situaþii de Urgenþã Automobile începutul anului care cuprinde ºi acþiuni comune cu ISU Argeº
Dacia ia o formã mult mai profesionistã începând cu anul 2007 când Deviza noastra este : ,, prevenind temeinic reducem –
legislaþia din România este adaptatã în mare parte la legile din eliminãm intervenþia ''
Europa.
Misiunile SPSU Dacia sunt: informarea ºi instruirea INGINER,
salariaþilor pentru cunoaºterea regulilor ºi mãsurilor de apãrare
Vasile ROTARU

Pompierii Argeseni
00
 Despre noi...
S.M.U.R.D – Serviciul Mobil de Urgenþã Reanimare ºi siguranþã pentru a putea f i ef icienþi. Neasigurarea propriei
Descarcerare este un serviciu care asigurã intervenþia la siguranþe va duce la noi victime ºi implicit scad ºansele de
urgenþele medicale în care viaþa pacientului este pusã în pericol salvare a pacientului.
iminent. S.M.U.R.D asigurã ºi intervenþia din punct de vedere O evaluare succintã ºi precisã a situaþiei precum ºi
tehnic la acþiuni de descarcerare ( eliberarea victimelor dintre colaborarea cu alte servicii de urgenþã (Poliþie, Jandarmi,
f iarele contorsionate ale vehiculelor accidentate, din spaþii cu Salvamont, Serviciul de Ambulanþã) poate asigura un mediu
acces limitat, de la înãlþime sau adâncime ). De multe ori sigur de lucru. Dintre situaþiile cu risc major pentru salvator le-
activita am ales pe cele considerate de noi cele mai frecvente ºi mai
tea importante.
echipaju Acestea sunt: accidentele rutiere, intoxicaþiile ºi riscul
lui se patologic.
desfãºoa La toate aceste riscuri la care este supus echipajul
rã în S.M.U.R.D se mai adauga si stresul psihic, poate cel mai
locuri ,,agresiv dusman,, al salvatorului atât la locul interventiei cât si
impropr dupa.
ii Un membru al echipajului S.M.U.R.D poate vedea
practicã atâta suferinþã într-un an cât alþii nu vãd într-o viaþã întreagã.
rii Pe termen lung, munca în acest domeniu ne poate influenþa
actului personalitatea, comportamentul, modul de gândire, sãnãtatea.
medical sau care pun în pericol viaþa salvatorului. Toate aceste riscuri la care este supus salvatorul S.M.U.R.D
Asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca nu este un sunt ,,ignorate,, de el, cel ce dã o ºansã la viaþã.
sistem pur medical ci mai mult un sistem de siguranta publica cu Atitudinea corecta si competenta a salvatorului permite
o componenta medicala inclusa de fapt celor care trateaza ulterior pacientul sa aiba cui sa ofere
DESPRE…. RISC SI SATISFACTIE PROFESIONALA cunostintele lor.
Riscul începe ºi salvatorul ºi-l asumã din momentul în Nu ne rãmâne decât sã sperãm cã drumul pe care îl urmeazã
care a devenit membru al echipajului S.M.U.R.D. Nu sunt asistenþa medicalã de urgenþã prespitaliceascã va f i urmat de
cuvinte mari, este adevãrul despre ce înseamnã medicina de toate componentele sistemului sanitar, iar cooperarea între
urgenþã profesioniºti care aparþin
prespitaliceascã, este unor sisteme diferite dar care
adevãrul despre ce au în comun dorinþa de a
înseamnã ,,munca în ajuta pe cei aflaþi într-o
stradã,,. Echipajul situaþie de urgenþã, va
S.M.U.R.D ajuns la deveni un mod de cooperare.
locul solicitãrii trebuie
sã asigure siguranþa Plutonier Major
victimei ºi o bunã Mihaela SÃNDULESCU
calitate a actului Coordonator S.M.U.R.D

medical, dar ºi propria

Foto: Costi TUDOR

Pompierii Argeseni
00
 Performanþele sportivilor noºtri
Condiþia fizicã – o cerinþã esenþialã a meseriei de pompier

Pentru a face fata diverselor situatii cu care se confrunta la Categoria 81 Kg, proba „light”
interventii, pompierul trebuie sa aiba o conditie f izica deosebita pe care LOCUL II – plt. Neacºu Ion-Daniel (Detaºamentul de pompieri
sa si-o mentina. Costeºti)
Cum reuºeºte acest lucru? Categoria 73 Kg, proba „full-contact”
Prin activitatile zilnice de pregatire f izica generala si de LOCUL III – sg.maj. Marin Victor-Cosmin (Detaºamentul 1 de
specialitate desfasurate la nivelul inspectoratului. pompieri Piteºti)
Însã, suplimentar acestor activitãþi, unele cadre, sprijinite de 3. COMPETIÞIA: Campionatul de Atletism ºi Cros
conducere ºi de A.S.P.R., sucursala Argeº, participã la competiþii interne ETAPA / FAZA: a III-a / f inala pe M.A.I.
ºi internaþionale, dovedind, prin rezultatele obþinute, cã au aptitudini ORGANIZATORI: Structurile M.A.I. din judeþul Neamþ
deosebite în domeniul sportului. PERIOADA DESFêURÃRII: 08.06. - 11.06.2010
Astfel cã, în anul 2010, în baza Calendarului cu principalele LOCUL DESFêURÃRII: municipiul Piatra-Neamþ, judeþul
activitãþi sportive interne ºi internaþionale ale Ministerului Neamþ.
Administraþiei ºi Internelor ºi Calendarului sportiv al A.S.P.R., ATLETISM:
sportivi ai I.S.U. Argeº au participat la urmãtoarele competiþii: Aruncarea greutãþii
Bãrbaþi, pânã la 35 de ani
1. COMPETIÞIA: Campionatul de Judo LOCUL I – sg.maj. Iordache Claudiu (10,90 m)
ETAPA / FAZA: II / Finala pe M.A.I. Bãrbaþi, 36 - 45 de ani
ORGANIZATOR: Structurile M.A.I. LOCUL V – plt.maj. Dumitrache Edmond (10,23 m)
PERIOADA DESFêURÃRII: 23.02 - 26.02.2010 LOCUL VII – plt.maj. Stancovici Sorin
LOCUL DESFASURARII: Drobeta Turnu-Severin, judetul Alergare de vitezã (60 m)
Mehedinti Femei, peste 30 ani
INDIVIDUAL: LOCUL V – plt. Olar Ramona
Grupa de vârsta pâna la 35 de ani: Alergare de rezistenþã (800 m)
Categoria 66 kg LOCUL VIII - lt. Lungu Corina
Locul III: sg.maj. Tistuleasa Mihai CROS
Categoria 73 kg Bãrbaþi, 36 – 45 de ani (4000 m)
Locul II: sg.maj. Soricã Constantin-Dragoº LOCUL IV – plt.maj. Zoican Daniel
Categoria +100 kg Femei (2000 m)
Locul III: sg.maj. Oprescu Vlad LOCUL X – lt. Lungu Corina
Grupa de vârsta între 36-45 de ani: ECHIPE:
Categoria 73 kg LOCUL I – lotul reprezentativ al I.G.S.U.
Locul V: plt.maj. ªtefan Sorin 4. COMPETIÞIA: Campionatul de Volei „Cupa A.S.P.R.” ediþia a
Grupa de vârstã peste 46 de ani: III-a
Locul V: plt.adj. Negulescu Sorinel ETAPA / FAZA: II / Finalã
ECHIPE: ORGANIZATORI: structurile M.A.I. din judeþul Olt
LOCUL I: lotul reprezentativ al I.G.S.U. PERIOADA DESFêURÃRII: 20.06. – 26.06.2010
LOCUL DESFêURÃRII: Centrul de Formare ºi Perfecþionare a
2. COMPETIÞIA: Campionatul de Unif ight Pregãtirii Agenþilor de Poliþie „Nicolae Golescu”
ETAPA / FAZA: II / Finalã PERSONAL PARTICIPANT: Lotul reprezentativ al
ORGANIZATORI: structurile M.A.I. din judeþul Mehedinþi Inspectoratului.
PERIOADA DESFêURÃRII: 12.04. - 16.04.2010 LOCUL XIII – lotul reprezentativ al I.S.U.J. Argeº
LOCUL DESFêURÃRII: municipiul Drobeta Turnu-Severin

Pompierii Argeseni
00
5.COMPETIÞIA: Campionatul de Înot LOCUL VIII – plt. Gogoanþã Liviu – 35”06 (detaºamentul Costeºti)
ETAPA / FAZA: a II-a / Finala pe M.A.I.
ORGANIZATORI: I.S.U.J. Argeº ºi A.S.P.R. sucursala Argeº, I.P.J ECHIPE:
Argeº, I.J.J. Argeº LOCUL III – lotul 1 reprezentativ al I.G.S.U.
PERIOADA DESFêURÃRII: 06.07. - 09.07.2010 LOCUL IV – lotul 2 reprezentativ al I.G.S.U.
LOCUL DESFêURÃRII: Bazinul Olimpic din municipiul Piteºti.
INDIVIDUAL: Fondurile alocate pentru activitatea sportivã competiþionalã
Barbati au fost asigurate de Asociaþia Sportivã a Pompierilor din România –
Grupa de vârsta pâna la 35 de ani: sucursala Argeº, asociaþie care susþine ºi încurajeazã eforturile
50 m liber pompierilor argeºeni în domeniul sportiv.

Jocurile Mondiale ale Pompierilor, Coreea de Sud 2010-09-2010

În perioada 19.08.2010 – 31.08.2010, o echipã formatã din 3

reprezentanþi ai Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Argeº, a

participat la a XI-a ediþie a Jocurilor Mondiale ale Pompierilor care au

avut loc în Daegu, Coreea de Sud.

Probele la care au concurat pompierii argeºeni au fost:

- la atletism 5000 m – colonel Deaconu Constantin;

- la judo, lupte, alergare pe munte – 2000 m ºi „cel mai dur

pompier” – sergent major Tistuleasa Mihai;

- la judo, lupte libere ºi greco-romane – sergent major

Soricã Dragoº Constantin

Aceºtia au obþinut urmãtoarele rezultate:

Cei trei sportivi care au reprezentat instituþia noastrã au
- medalia de aur – judo, categoria 73 kg - sergent major Soricã
fãcut parte dintr-o delegaþie formatã din 36 de participanþi din 12
Dragoº Constantin;
Inspectorate judeþene pentru situaþii de urgenþã din þarã (Bucureºti,
- medalia de argint – judo, categoria 66 kg - sergent major
Argeº, Mureº, Bihor, Sãlaj, Vrancea, Satu Mare, Galaþi, Timiºoara,
Tistuleasa Mihai;
Hunedoara, Bacãu, Teleorman, Neamþ ºi Ialomiþa), delegaþie
- medalia de bronz – lupte greco-romane, categoria 74 kg -
coordonatã de Asociaþia Sportivã a Pompierilor din România (A.S.P.R.)
sergent major Soricã Dragoº Constantin;
ºi condusã de colonel Deaconu Constantin.

Pompierii români au obþinut 81 de medalii, dintre care 42 de

aur, 27 de argint ºi 12 de bronz, rezultate ce au poziþionat þara noastrã pe

locul cinci în clasamentul pe naþiuni, dupã Coreea de Sud, Anglia, China

ºi Franþa.
Mulþumim pe aceastã cale sponsorului care a asigurat o parte
din echipamentul sportiv al lotului þãrii noastre, Internaþional Lazãr
Company – Bascov.

COLONEL
Constantin DEACONU
Lt. Mãdãlina EPURE

Pompierii Argeseni
00
 POMPIERII ªI CRUCEA LUI MIHAI VITEAZU'
Asemeni Crucii din Caraiman pe una din culmile
semeþe ce strãjuiesc valea Dâmboviþei destul de aproape
de izvoare, într-o zonã mirificã umbriã de brazi ºi
încãrcatã de istorie, ridicatã peste vârful pietros ºi rumen
ce vãzut dinspre rãsãrit pare sã continuie acoperiºul
primãriei din comuna Stoeneºti, cuprinde parcã cu
braþele cerul o imensã cruce din metal lucitor. Pe aceste
locuri, parcã nu demult - cãci încã mai stãruie pe piatra
cãrãrii spre Schitul de la Cetãþuie urmele
cailor sãi nãrãvaºi – Mihai Viteazu' înãlþase
la unul din popasurile sale pe drumul cãtre
vechea Târgoviºte, o cruce frumoasã din
lemn care sã-i fie pavãzã lui ºi muscelenilor
ce i se alãturau spre Prima Unire.
Dupã mai bine de 400 de ani în
care timpul nemilos a smuls încet-încet
câte o ºuviþã din lemnul bãtrân cu miros de
Ban ºi a pus la pãmânt pecetea marelui
Domn, lãsând parcã muntele ciut ºi bolnav,
oamenii din comuna aflatã la o aruncãturã
de bãþ de Câmpulung, cãlãuziþi de
primarul Ion Marin, s-au gândit sã repunã
pe stânca pleºuvã o cruce care sã ducã mai departe
nãzuinþa unui popor atât de încercat.
S-a croit, nu usor, o cruce din fier înalta de 8 metri
si grea de aproape 2 tone care sa fie înaltata exact pe locul
Pompierii Argeseni
00
celei vechi. Locul însa nu era nici pe departe atât de
primitor fiind reprezentat de o stânca greu accesibila ,
îngusta si plasata deasupra unei râpe cu adâncime de peste
80 m . Mai apoi drumul de la primarie era anevoios si
abrupt, iar de dus crucea pâna acolo era o poveste.
Mintea primarului a fugit imediat la cei pe care i-
a vãut de atâtea ori în prima linie atunci când oamenii
aveau nevoie de ajutor – pompierii. Rãspunsul a fost acela
pe care îl
aºtepta ºi
astfel s-a
hotãrît ziua.
Întâmplãtor
sau nu, ziua
aleasã, 11
mai era
f o a r t e
aproape de
Z i u a
Înãlþãrii
Domnului
(anul acesta
la 13 mai) ºi în scurt timp au început pregãtirile.
Mai întâi s-a fixat pe stînca un soclu din beton în
care s-au montat patru prezoane. Un elicopter sosit de la
Bucuresti avea sa transporte crucea de la locul de
confectionare pe locul ales iar misiunea pompierilor era
aceea de a fixa crucea pe soclu si a strânge suruburile
pentru eternitate.
Comandantul Sectiei de Pompieri Câmpulung
a ales repede oamenii, dintre cei mai buni, fara a-i fii
foarte greu caci , pe de o parte avea de unde , iar pe de alta
parte toti au fost atât de entuziasmati de aceasta misiune
ca n-au precupetit nici un efort în a se oferi volunatri. S-a
format o echipa de 8 subofiteri condusa de plt.maj. Negru
Ion Narcis care în scurt timp au plecat în recunoastere.
 Misiunea nu avea sã fie deloc una din cele mai însã balansul imprimat celei de-a doua bucãþi din cruce de
uºoare ºi au apãrut problemele. În primul rând greutatea cãtre elicopter a fãcut ca aceasta sã nu poatã fii fixatã
crucii putea destabiliza elicopterul ourtãtor. În al doilea deasupra celeilalte. Astfel s-a renunþat ºi s-a ales varianta
rând zona era cunoscutã ca una puternic afectatã de cea mai periculoasã, aceea de a transporta crucea
curenþi de aer, fiind integratã, cu toate riscurile
strãbãtutã de râul implicate de greutatea acesteia.
Dâmboviþa. De Puþin dupã aceea pompierii au
asemenea pentru desprins dinnou baza crucii
pompieri nu pãrea floare pentru a fii preluatã de elicopter.
la ureche acþiunea de a Cele douã pãrþi s-au reunit pe
poziþiona crucea agãþatã dealul din apropiere, dupã care
de elicopter pe 4 prezoane crucea întreagã a fost ref ixatã pe
cu diametre foarte mici. soclu, în aplauzele de bucurie ºi de
Totodatã curenþii de aer eliberare ale tuturor celor care
formaþi de elice puteau în asistau la acest tablou emoþionant.
orice moment sã Acþiunea a durat mai mult decât se
dezechilibreze oamenii care trebuiau sã foloseascã o scontase, aproape 4 ore.
suprafaþã extrem de micã de sprijin (stânca pe care se afla Impresionant este faptul cã în tot acest timp preotul
soclul avea mai puþin de 4 m.p. suprafaþã, fiind situatã din localitate a rãmas îngenunchiat pe poiana din apropiere ,
deasupra unei râpe ameþitoare). Un alt factor de risc cu mâinile împreunate , rugându-se cu voce murmurândã
important era acela cã în zbor crucea metalicã se încãrca pentru viaþa celor ce sãvârºeau aceastã faptã mãreaþã ºi
puternic elctrostatic,contactul pompierilor cu aceasta vrednicã de Dumnezeu.
fiind extrem de periculos. Acum crucea argintie strânge în braþe satul de sub ea
Aºa cum le stã bine unor profesioniºti, misiunea a purtând pe scheletul sãu rece urmele calde ale mâinilor
fost bine pregãtitã în comun cu membrii echipajului de pe bravilor pompieri musceleni ce vor dãinui peste veacuri.
elicopter, apelându-se ulterior ºi la un echipaj de alpiniºti
datoritã apariþiei unui element suplimentar: crucea fiind
foarte grea, s-a procedat la dezasamblarea ei în douã pãrþi ,
urmând ca partea de jos sã fie montatã de pompieri pe
soclu ºi cea de-a doua de cãtre alpiniºti peste prima piesã.
Pregãtirile au durat trei zile în care s-au calculat
milimetric pânã ºi locurile servanþilor pe stâncã.
În ziua de marþi 11 mai, foarte de dimineaþã (
echipajul elicopterului a ales ora 6,00 ca fiind cea mai bunã
pentru evitarea unor curenþi de aer nefavorabili) s-a
demarat acþiunea în prezenþa mai multor oficialitãþi, a
primarului, a subrefecetului de Argeº , a preºedintelui
Consiliului Judeþean, mass-mediei ºi numeroºilor
localnici dornici sã fie martori unui asemenea eveniment
istoric. CÃPITAN
Prima încercare pãrea sã fie ºi singura, pompierii
Cristian BÃRBULESCU
reuºind sã monteze repede crucea pe soclu, nu fãrã emoþii,

Pompierii Argeseni
00
 Concursurile cercurilor tehnico-aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor” 2010
Concursurile cercurilor tehnico-aplicative de elevi „Prietenii
Pompierilor” se organizeazã, pe etape, de cãtre Ministerul Educaþiei ºi
Cercetãrii ºi inspectoratele ºcolare judeþene, cu sprijinul Inspectoratului
General pentru Situaþii de Urgenþã, inspectoratelor pentru situaþii de
urgenþã judeþene/municipiul Bucureºti, precum ºi al autoritãþilor
administraþiei publice locale.
Concursurile au un caracter educativ,
educativ, tehnico-aplicativ ºi sportiv
în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor ºi se organizeazã în scopul:
a) dezvoltarii capacitatilor de întelegere si de apreciere a
pericolelor generate de situatiile de urgenta pentru viata si mediu, precum si
al promovarii atitudinilor si comportamentelor corespunzatoare în rândul
elevilor;
b) formãrii ºi dezvoltãrii la elevi a unor trãsãturi moral-volitive,
cum sunt: iniþiativa, spiritul de echipã, curajul, dârzenia, hotãrârea,
perseverenþa, cinstea, corectitudinea ºi disciplina etc.;
c) atragerii unui numar mare de elevi la desfasurarea activitatilor
cercurilor tehnico-aplicative de elevi „Prietenii Pompierilor”.
La faza judeþeanã a concursurilor cercurilor tehnico-aplicative de
elevi „Prietenii Pompierilor ”, desfãºuratã în data de 18.05.2010, au
participat 9 echipaje ºi s-au obþinut urmãtoarele rezultate:
A. Baieti
? coala Generalã “Basarab I” Curtea de Arge? - Locul I;
? coala Generalã “Nr. 1 Mãrãcineni” - Locul II;
? coala Generalã “Nr. 13 Pite?ti” - Locul III.
B. Fete
? coala Generalã “Basarab I” Curtea de Arge? - Locul I;
? coala Generalã “Nr. 1 Mãrãcineni” - Locul II;
? coala Generalã Oprea Iorgulescu Câmpulung.
2. La faza naþionalã a concursurilor cercurilor tehnico-aplicative de
elevi „Prietenii Pompierilor ”, desfãºuratã în municipiul Satu Mare, în
Acþiuni de informare preventivã la taberele ºcolare din judeþ în anul 2010
În lunile iulie-august au fost desfãºurate acþiuni de informare
preventivã în Taberele ªcolare din judeþul Argeº, activitãþi la care au
participat of iþerii ºi subof iþerii din cadrul Compartimentului Pregãtirea
Populaþiei al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae”
al judeþului Argeº. Activitãþile s-au desfãºurat în baza unor colaborãri-
Pompierii Argeseni
00
perioada 10-14.07.2010, au participat 15 echipaje din toatã
toatã þara
þara (6 echipaje
de fete ºi 9 de bãieþi), echipajele reprezentative ale judeþului Argeº
clasându-se pe urmãtoarele locuri:
- echipajul de fete al Scolii Generale „ Basarab I” Curtea de Arges –
locul III;
- echipajul de baieti al Scolii Generale „ Basarab I” Curtea de Arges
– locul V.
Echipajele au fost recompensate cu premii în cãrþi, medalii, diplome ºi
cupe.
Totodatã s-a îmbinat utilul cu plãcutul, toate echipajele care au
participat fiind cazate într-o
într-o tabãrã ºcolarã, participând la activitãþile
recreative organizate de gazde. Au fost vizitate obiectivele turistice din
localitatea Satu Mare ºi din împrejurimi. În aceastã
aceastã tabãrã ºcolarã copii din
diferite zone ale þãrii
þãrii au legat prietenii care au dat acestui concurs spiritul de
FAIR PLAY.
LOCOTENENT
Marius PO? TALIU
parteneriate între Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã
Nicolae” al judeþului Argeº ºi Direcþia Judeþeanã pentru Tineret – Argeº.
Grupul þintã l-a reprezentat copii cu vârste cuprinse între 8 ºi 14 ani, scopul
campaniei desfãºurate f iind creºterea gradului de conºtientizare a riscurilor
la care se supun, precum ºi dezvoltarea spiritului preventiv prin cunoaºterea
ºi exersarea modului de comportare în cazul producerii unei situaþii de
urgenþã.
În cadrul acþiunilor desfãºurate au fost cooptate serviciile
voluntare pentru situaþii de urgenþã ale localitãþilor în care sunt organizate
taberele ºcolare, f iind instruiþi un numãr de 250 de copii, 17 cadre didactice,
precum ºi personal administrativ din cadrul taberelor ºcolare. Au fost
distribuite materiale educativ-preventive, constând în pliante, af iºe ºi
fluturaºi cu tematicã specif icã situaþiilor de urgenþã în format electronic, cât ºi
tipãrit. Totodata s-a îmbinat utilul cu placutul organizându-se jocuri,
concursuri de desen cu specif ic clar pe situatii de urgenta.
PLT. Daniela PINTESCU
PLT. Cãtãlin CONSTANTIN
 PUNCTELE DE LUCRU, O SOLUÞIE DE VIITOR
Începând cu data de 2 august 2010 în comuna argeºeanã Rucãr
funcþioneazã un punct de lucru profesionist aparþinând Secþiei de Pompieri
Câmpulung.
Câmpulung. Punctul de lucru a fost înfiinþat în temeiul art. 31 secþiunea 3
din
din O.M.A.I.nr.1134 / 2006 la propunerea comandantului de subunitate,
subunitate, cu
aprobarea inspectorului ºef, pe considerentul reducerii timpului de rãspuns
în situaþii de urgenþã produse pe raza localitãþilor Rucãr, Dragoslavele ºi
Dâmbovicioara, fiind practic o structurã de intervenþie dislocatã în teritoriu
ca alternativã la o gardã de intervenþie / pichet.
Propunerile de înfiintare si ulterior dezvoltare a punctului de
lucru s-au bazat pe:
- distanta relativ mare de dispunere a celor trei localitati fata
de subunitatea cea mai apropiata ;
- dezvoltarea turisticã, economicã ºi demograficã amplã a
zonei;
- infrastructura deficitarã (drum cu pante mari ºi curbe
periculoase, zonã montanã înaltã, lipsa surselor artificiale
de alimentare cu apã – hidranþi exteriori – sau ineficacitatea
ineficacitatea
acestora, numeroase drumuri neastfaltate, etc.);
- politica în construcþii (aglomerãri de imobile pe suprafeþe
mici, parcelarea excesivã a domeniilor intravilane, folosirea
cu precãdere a elementelor combustibile, etc.);
- numãrul ridicat de situaþii de urgenþã produse cu precãdere
în ultima perioadã de timp (5 – 12 luni),
luni), mai ales a
incendiilor, multe dintre acestea soldându-se cu trei - patru
case distruse odatã;
- experienþa dificultãþilor în gestionarea situaþiilor de
urgenþã de amploare (incendiu
(incendiu fond forestier 2007 -
Draxin, inundaþii 2005 ºi 2009, etc.);
- eficienta scazuta a serviciului voluntar pentru situatii de
urgenta pricinuite în special din lipsa de personal pregatit,
dezvoltarea scazuta a spiritului voluntar, dotarea
necorespunzatoare .
Un rol important în realizarea proiectului l-a avut Consiliul
Local din comuna Rucãr care,
care, la
la iniþiativa primarului localitãþii, Ion
Dulamã, a pus la dispoziþia
dispoziþia subunitãþii spaþiile necesare desfãºurãrii
activitãþii de zi cu zi a personalului de intervenþie ºi pentru parcarea
autospecialei.
De asemenea, primarul comunei a reuºit
reuºit sã achiziþioneze pe plan
local o autospecialã tip autopompã cisternã cu apã ºi tun, marca MAN,
MAN, adusã
din Germania,
Germania, extrem de eficientã ºi în stare excelentã de funcþionare,
autospecialã încadratã cu trei conducãtori auto, angajaþi ai primãriei.
Deºi pãrea la început a fi un proiect greu de realizat, plecându-se
de la eºecul încercãrilor anterioare de creare a unei structuri de intervenþie în
zonã, punctul de lucru ºi-a început activitatea ºi sperãm noi, cã va avea
succesul scontat .
De altfel punctele de lucru pot fii în viitorul apropiat o alternativã
viabilã pentru asigurarea unui timp de rãspuns optim în situaþii de urgenþã în
raioanele / zonele / sectoarele de intervenþie cu suprafaþã mare ºi
Pompierii Argeseni
00
infrastructurã deficitarã, în condiþii de trafic rutier intens, în zonele turistice
importante, mai cu seamã în condiþii de impas economic care necesitã
raþionalizarea de consumuri ºi folosirea eficientã a forþelor ºi mijloacelor.
Mai cu seamã cã înfiinþarea unor subunitãþi specializate (gãrzi de
intervenþie) este o soluþie din ce în ce mai greu de realizat, necesitând
eforturi financiare, logistice ºi de personal importante.
Avantajele date de înfiinþarea
înfiinþarea unui punct de lucru sunt extrem de
importante raportate la dezavantajele inerente ºi pot fi nelimitativ expuse
astfel:
- diminuarea timpilor de rãspuns în situaþii de urgenþã cu
pânã la 30 de minute;
- eliminarea riscurilor de itinerariu (blocaje rutiere,
rutie re,
înzãpeziri, accidente rutiere ) pe timpul îndeplinirii
misiunilor;
- reducerea consumurilor de carburant / lubrifiant pentru
autospeciala dislocata prin reducerea distantelor de
deplasare la interventii, la recunoasteri, la exercitii;
- cunoaºterea mai bunã a raionului de intervenþie de cãtre
membrii echipajului aflat în permanenþã în zona de impact;
- informarea mai eficienta si mai rapida privind situatia
operativa din raionul de interventie prin integrarea
continua în comunitate;
- operationalizarea serviciului voluntar pentru situatii de
urgenta prin prezenta permanenta alaturi de structurile
profesioniste atât la activitati cât mai ales la interventii -
sprijinul reciproc între cele doua entitati;
- impactul preventiv ºi instructiv-educativ major adus de
prezenþa oamenilor în uniformã în comunã, intensificarea
unor activitãþi preventive;
- realizarea de cãtre structurile profesioniste a unor economii
substanþiale în plan financiar prin asumarea unor cheltuieli
de cãtre administraþia publicã localã;
- reducerea unor cheltuieli individuale (de transport, spre
exemplu) pentru personalul cu domiciliu în apropierea
punctului de lucru;
Plecând de la lucrurile bune trebuie sã recunoaºtem ºi inerentele
dezavantaje sau mai degrabã neajunsuri care decurg în special din modul
de organizare ºi funcþionare a structurilor profesioniste ºi din caracterul
militar al unitãþilor de pompieri, dezavantaje care însã nu pot denatura cu
adevãrat finalitatea punctelor de lucru:
Pentru viitor însã, suntem convinºi cã pot fii gãsite soluþii pentru
reducerea sau compensarea dezavantajelor spre binele comunitãþii care
pânã la urmã are dreptul elementar de protecþie eficientã în situaþii de
urgenþã, lucru la care contribuie,
contribuie, cu paºi
paºi încã timizi,
timizi, dar siguri, punctele de
lucru.
CAPITAN,
Cristian BARBULESCU
 Performan?ele copiilor no?tri

George Octavian Bãrbulescu

(Fiul cãpitanului Bãrbulescu Cristian, comandantul Secþiei de Pompieri Câmpulung )

Nãscut la 13 iulie 1998, elev în clasa a VI-a la ªcoala Oprea Iorgulescu nr. 1
Câmpulung - este olimpic la matematicã cu rezultate meritorii, participant la numeroase
concursuri de matematicã, limba românã, informaticã ºi limba eneglezã, câºtigând peste 30 de
diplome ºi medalii. Este foarte ambiþios ºi apreciat pentru consecvenþa sa. Vorbeºte foarte bine
limba englezã ºi este pasionat de picturã, f iind înzestrat cu talent deosebit. Urmeazã de doi ani
cursurile de picturã ale renumitului profesor Gheorghe Paulian, expunând deja lucrãri de artã
apreciate. La primul sãu vernisaj de la Galeria Arta Câmpulung a lipsit, deoarece participa la
olimpiada de matematicã – faza judeþeanã. A obþinut peste 20 de premii la competiþii de desen ºi
picturã, f iind ºi câºtigãtorul concursului organizat la 1 iunie 2010 de IPA, Regiunea II Argeº. În
timpul liber practicã tenisul de câmp la Clubul sportiv Hidroelectrica Câmpulung .

ªtefan Daniel Tonghioiu

(f iul plt. maj. Tonghoiu Petriºor)

Nãscut la 16.12.2000, elev în clasa a IV-a la ªcoala Sfântul Iacob din

Câmpulung, a moºtenit talentul sportiv ºi ambiþia tatãlui sãu, practicând de la 6 ani ºi
jumãtate, tenisul de masã. Este legitimat la Clubul Sportiv Pristavu Câmpulung
obþinând deja mai multe medalii, cupe ºi diplome în întrecerile individuale de juniori.
Cel mai bun rezultat este locul III obþinut la Campionatul Naþional de Tenis de masã
categoria de vâstã 8 – 10 ani, dar merituos este ºi locul XII la o categorie mai mare la
care a fost înscris (11 – 13 ani). Are aptitudini sportive deosebite la vârsta sa reuºind sã
parcurgã ºi unele probe ale concursurilor profesionale ale pompierilor (Scara de
fereastrã, etc.).

Sãndulescu Mihai Emilian

(f iul plt. maj. Sandulescu Alina, coordonator S.M.U.R.D.)

Nãscut la data de 30.10.2000, elev în

clasa a IV-a la ªcoala Generalã Pietroºani, cu o f ire
perseverentã ºi perfecþionist, practica înotul ºi
tenisul de câmp de la vârsta de 8 ani, iar de la 9 ani
este membru al formaþiei de dansuri populare
,,Muguraºii,, formaþie cu care a câºtigat mai multe
concursuri de folclor, la ultimul ocupând locul II. A
participat la multe olimpiade de Limba Românã,
cel mai bun rezultat f iind locul I cu un punctaj maxim.
INSPECTORATUL PENTRU SITUA? II DE URGEN? Ã
“Cpt. PUICÃ NICOLAE” AL JUDE? ULUI ARGE?
Adresa: Pite?ti, Str. Traian, nr.26
Telefon: 0248 217 400;
Fax: 0248 611 301
E-mail: rel.pub@isuarges.ro
www.isuarges.ro