Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã

"Cpt. Puicã Nicolae" al Judeþului Argeº

Nr. 13
Septembrie 2014

POMPIERII
ARGEªENI
 POMPIERII
ARGEªENI
Nr. 13 - Septembrie - 2014
Revistã editatã de
INSPECTORATUL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ
“Cpt. PUICÃ NICOLAE” AL JUDEÞULUI ARGEª
COLECTIVUL DE REDACÞIE:
Col. Ion POPA Publicaþie finanþatã de
Col. Liviu POPESCU
Col. Constantin DEACONU
Consiliul Judeþean Argeº
Col. Virgil CRAIU www.cjarges.ro
Mr. Cristian BÃRBULESCU
Mr. Vasile CASAPU
Cpt. Mãdãlina EPURE Tipar executat la
S.C. UNIVERSAL COLOR S.A. - Piteºti
Responsabil de redacþie: Telefon: 0248 215 788
Cpt. Mãdãlina EPURE

13 Septembrie 2014 5
DIN CUPRINS:

Cãpitanul Puicã Nicolae

- eponimul unitãþii noastre -
6
ISU Argeº în
exerciþiile internaþionale
9
Dincolo de intervenþie...
(incendiul de la depozitul 12
de deºeuri din Câmpulung)

Pompierii argeºeni în sprijinul

colegilor din alte judeþe
15
Argeºul sub ape 16
Ambulanþa SMURD de terapie
intensivã mobilã
20
Informeazã-te! Pentru tine ºi
pentru cei dragi þie
25
Se distribuie
gratuit
În direct cu ISU Argeº 26
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
MESAJUL PREªEDINTELUI
CONSILIULUI JUDEÞEAN ARGEª,
Ziua Pompierilor din România - 2014
Ziua de 13 Septembrie a
intrat în conºtiinþa românilor
ca un moment în care
rememorãm tradiþia istoricã
ºi aprecierea de care se
bucurã pompierii în rândul
cetãþenilor, pentru
profesionalismul ºi dãruirea
dovedite în fiecare misiune încredinþatã.
Reprezentanþii inspectoratului pentru situaþii de
urgenþã ºi-au asumat odatã cu aceastã meserie ºi
calitatea de salvatori, pe care o duc la îndeplinire cu
onoare ºi cinste.
Profesionalismul ºi dãruirea au fost dovedite în
nenumãrate situaþii, pompierii fiind alãturi de
cetãþeni în situaþii de calamitãþi naturale, incendii sau
alte accidente, punând viaþa semenilor lor mai presus
de propria viaþã.
Doresc pe aceastã cale, în nume personal ºi al
locuitorilor acestui judeþ, sã le mulþumesc reprezen-
tanþilor Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de
Urgenþã ”Cpt. Puicã Nicolae” pentru eforturile ºi
sacrificiile de care au dat dovadã, în special în aceastã
varã, când judeþul Argeº a fost lovit de furia apelor
dezlãnþuite.
Au fost nenumãrate situaþiile critice în acele
momente, în care oamenii ºi bunurile lor au fost
salvaþi din calea inundaþiilor, ori cazurile în care mii
de persoane au fost asistate de echipajele SMURD sau
salvate din flãcãrile incendiilor. Profesionalismul ºi
dãruirea pompierilor au fost confirmate de fiecare
datã, la toate evenimentele la care au fost solicitaþi sã
intervinã.
Pentru efortul continuu ºi implicarea deosebitã
pe care le-au demonstrat zi de zi, pompierii argeºeni
meritã tot respectul, preþuirea ºi stima din partea
noastrã.
Profit de acest prilej pentru a le adresa sincere
felicitãri pentru activitatea desfãºuratã ºi urãri de
succes în viitoarele misiuni de salvare.
La mulþi ani !
PREªEDINTELE
CONSILIULUI JUDEÞEAN ARGEª,
Grigore Florin TECÃU
Pompierii Argeºeni
2 -3-
MESAJ ANIVERSAR
dedicat sãrbãtoririi
Zilei Pompierilor din România
Aniversarea “Zilei
Pompierilor din România”, în
13 septembrie, ne oferã tuturor
deosebitul prilej de a ne
readuce aminte de faptele
eroice ale bravilor ostaºi
pompieri care, dupã anul 1848,
moment marcat de lupta din
Dealul Spirii, au intrat pentru
totdeauna în istoria þãrii noastre. Timp de 166 de ani,
continuând tradiþia începutã atunci, pompierii români
ºi-au onorat cu acelaºi curaj ºi devotament misiunea de
apãrare a vieþii semenilor ºi a bunurilor, în
confruntarea cu incendii sau fenomene naturale
extreme, uneori chiar cu preþul vieþii.
Ziua de 13 septembrie ne oferã ocazia sã
rememorãm parcursul istoric, sã apreciem efortul ºi
implicarea pompierilor români încã de la
recunoaºterea lor, dar ºi prilejul sã vã adresez
mulþumiri fiecãruia dintre dumneavoastrã, care, prin
ceea ce faceþi zi de zi pentru noi, sunteþi adevãraþi eroi.
Anul acesta a fost unul extrem de încãrcat ºi
dificil pentru judeþul nostru, dar ºi pentru întreaga þarã.
Au fost momente grele în care, fãrã sprijinul ºi
implicarea exemplarã a structurilor ISU, gestionarea
situaþiilor de urgenþã nu s-ar fi bucurat de succes - ºi
încã o datã vã mulþumesc.
Nu mai reprezintã un secret pentru nimeni faptul
cã pompierii au fãcut din meseria lor o adevãratã
virtute, iar profesionalismul ºi dãruirea lor au fost
confirmate de fiecare datã, la evenimentele la care au
fost solicitaþi sã intervinã: oameni ºi bunuri salvate din
calea focului ºi chiar a apelor ºi miile de persoane
asistate ºi salvate de echipajele SMURD. Nu de puþine
ori, curajul ºi dãruirea pompierilor au fost duse pânã la
jertfã, iar lor trebuie sã le cinstim întotdeauna memoria
ºi ei trebuie sã ne rãmânã modele.
Totodatã, în calitate de prefect, dar ºi de
preºedinte al Comitetului Judeþean pentru situaþii de
Urgenþã, adresez conducerii ºi tuturor cadrelor
Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Argeº ”Cpt.
Puicã Nicolae”, precum ºi tuturor pompierilor români,
sincere felicitãri pentru activitatea desfãºuratã ºi mult
succes în viitoarele misiuni de salvare a vieþilor
omeneºti.
PREFECTUL JUDEÞULUI ARGEª
Mihail Adrian OPRESCU
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
MESAJUL INSPECTORULUI GENERAL
CU OCAZIA SÃRBÃTORIRII ZILEI POMPIERILOR DIN ROMÂNIA,
13 SEPTEMBRIE 2014
Pompierii Români aniverseazã astãzi 166 de ani
de când s-a scris cu litere de aur ISTORIA ÞÃRII, pe
frontispiciul cãreia se regãsesc nãzuinþele de libertate
socialã, independenþã ºi unitate naþionalã ale poporului
român. Documentele timpului redau sentimentele de
mândrie ºi onoare care ne încearcã ºi în acest moment,
pompierii militari având un rol important în Revoluþia
românã paºoptistã. Recunoaºterea meritelor a fost
confirmatã în Proclamaþia Guvernului provizoriu, care
arãta cã „...vãzând atâta curaj ºi atâta închinare la
cauza libertãþii, ...considerã de a sa datorie în numele
patriei a arãta a sa recunoºtinþã Companiei de
pompieri ce de la început ºi pânã la sfârºit furã
apãrãtorii libertãþii”.
Apogeul eroismului predecesorilor noºtri l-a
constituit lupta din Dealu Spirii, de la 13 septembrie
1848, când românii au pierdut 80 de soldaþi ºi 2 ofiþeri
din Compania de Pompieri condusã de cãpitanul Pavel
Zãgãnescu.
Recunoºtinþa poporului român pentru faptele de
vitejie ºi eroism ale pompierilor militari a fost pe
mãsurã, dupã ieºirea Principatelor de sub tutela
otomanã domnitorul Alexandru Ioan Cuza adoptând,
încã de la începutul domniei sale, Legea din 21 mai
1860, care acorda ostaºilor de orice grad medalia
comemorativã cu panglicã tricolorã - Pro virtute
militari - prima medalie cu caracter militar emisã în
România. ªi marele patriot ºi om politic Mihail
Kogãlniceanu a cerut sã fie recompensaþi cât mai
curând acei care „nu au consultat numãrul adversarilor,
ci numai curajul lor”, apreciind cã lupta din Dealu
Spirii constituie „un act de naturã a ne onora înaintea
strãinilor, dovada cã soldaþii noºtri sunt vrednici
urmaºi ai soldaþilor lui Mihai Viteazul”.
Tradiþiile pompierilor români înscriu ºi alte fapte
memorabile, printre care participarea la Rãzboiul de
Independenþã sau apãrarea vieþii ºi bunurilor pe timpul
bombardamentelor din cele douã rãzboaie mondiale.
Pompierii Argeºeni
2 -4-
Ducând mai departe tradiþia Armei, pompierii
români au respectat ºi îndeplinit cu abnegaþie misiunile
încredinþate nobilei profesii de salvator.
În anul 2004, odatã cu înfiinþarea Inspectoratului
General pentru Situaþii de Urgenþã, ni s-a deschis drumul
marilor provocãri. Ne-am asumat atunci responsabili-
tatea continuãrii procesului de dezvoltare instituþionalã,
care sã ofere comunitãþii o structurã flexibilã, modernã ºi
armonizatã cu cerinþele ºi standardele europene.
Dacã pânã acum eram obiºnuiþi cu schimbãri lente,
PREZENTUL reclamã adaptarea rapidã la situaþii de
urgenþã de complexitate ridicatã.
Soluþionarea tipurilor de evenimente cu impact
major asupra comunitãþii a necesitat identificarea rapidã
a unor soluþii fiabile, performante, care sã armonizeze ºi
sã flexibilizeze acþiunile tuturor factorilor implicaþi în
procesul de gestionare a situaþiilor de urgenþã.
Demersurile noastre au fost ºi sunt susþinute de factorii
de decizie, fapt care ne dovedeºte cã nu suntem singuri
pe acest drum.
Actualmente suntem beneficiarii unui context
instituþional bine definit, aflat în plin proces de
consolidare legislativã, care sã permitã în mod eficient
coordonarea ºi conducerea unitarã ºi integratã a forþelor
de intervenþie la nivel naþional. În acelaºi timp, suntem
pe deplin conºtienþi cã diversitatea ºi complexitatea
misiunilor instituþiei, precum ºi necesitatea furnizãrii
unui serviciu de calitate cetãþenilor presupun, pe lângã
asigurarea pregãtirii personalului, ºi existenþa
echipamentelor de protecþie ºi a mijloacelor logistice
adecvate. De asemenea, oriunde ºi oricând este nevoie de
perseverenþã ºi disciplinã - elemente vitale care trebuie
asumate de fiecare dintre noi pentru definirea
identitãtãþii personale ºi a statutului instituþional.
Întotdeauna îi preþuim pe cei care vorbesc prin
faptele lor ºi nu prin cuvinte. Rezultatele efortului
muncii depuse de pompierii salvatori în misiunile de
menþinere a climatului de siguranþã la nivelul
comunitãþii sunt recunoscute ºi apreciate de cei în slujba
cãrora suntem - cetãþenii - ºi confirmate prin menþinerea
Armei în topul preferinþelor acestora.
Îmi exprim convingerea cã acþiunile de salvare
specifice, derulate permanent, deseori în condiþii
extreme, ne apropie ºi mai mult, generând un climat de
susþinere reciprocã ºi de încredere care ne motiveazã.
La ceas aniversar, adresez mulþumiri tuturor
Pompierilor Români pentru activitatea depusã ºi
rezultatele profesionale obþinute, alãturi de sincere urãri
de sãnãtate, fericire ºi împliniri!
LA MULÞI ANI!
INSPECTOR GENERAL,
Colonel dr. NICOLAE CORNEA
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
13 SEPTEMBRIE 2014
Paginile de istorie scrise ºi nescrise abundã de
laude la marea ispravã a celor care acum 166 de ani
au pus piepturile lor zid în faþa cotropitorului
otoman venit sã înãbuºe Revoluþia Românã, zid de
neclintit udat cu sânge ºi peste care s-a clãdit, nu
peste multã vreme, mândra Românie.
Aflaþi la ceas aniversar, ne înclinãm în faþa
bravilor eroi din Dealul Spirii care, pe lângã faptele
lor de vitejie nemaiîntâlnite ne însoþesc
pretutindeni ºi astãzi în lupta noastrã continuã cu
stihiile naturii sau cu primejdiile date de însãºi
mâna omului, voit sau nevoit ºi eroi despre care
veºnic vom vorbi ca despre înainte-mergãtorii
pompierilor cãzuþi recent la Mihãileºti, Dragonul
Roºu, Baia Mare sau Dorohoi. Iar faptele de eroism
continuã zi de zi ºi nu trebuie sã uitãm cã, nu mai
departe de octombrie 2013, trei camarazi de-ai
noºtri ºi-au demonstrat curajul, devotamentul ºi
spiritul de sacrificiu în lupta cu focul ºi urmãrile lui
devastatoare pe timpul intervenþiei de la un depozit
de deºeuri din Câmpulung, rãnile lor primenind
rãnile unui oraº disperat.
Pompierii Argeºeni
-5-
Anul trecut, cu acelaºi prilej, discutam despre
marile zãpezi care au apãsat satele ºi comunele ºi
care ne-au fãcut sã ne dorim cu ardoare verile
cãlduroase; apoi am vorbit despre incendiile de
pãdure care nu ne mai dãdeau pace ºi parcã ne
doream sã vinã toamna, iar când toamna a venit cu
ploi ºi furtuni, ne rugam în cor sã mai ºi ningã puþin
ca sã se opreascã puhoaiele de ape.
ªi anul acesta nimic din ceea ce ºtiam cã se
poate întâmpla nu a întârziat sã soseascã ºi judeþul
nostru s-a confruntat din nou cu inundaþii deosebit
de agresive, cu incendii ori cu accidente rutiere
grave, la care toate componentele inspectoratului
sã-ºi aducã necondiþionat, optim ºi cu
profesionalism aportul.
Deºi mai avem multe de învãþat ºi de pus la
punct, deºi nu puþine sunt problemele cu care ne
confruntãm din punct de vedere financiar, de
personal sau de altã naturã, trebuie sã remarc faptul
cã, împreunã cu celelalte instituþii ori organisme
abilitate, reuºim sã facem faþã oricãrui tip de misiune
încredinþatã prin lege sau la care am fost solicitaþi.
Sprijinul administraþiei publice de la orice
nivel, sprijinul Instituþiei Prefectului sau al
Consiliului Judeþean, sprijinul celorlalte unitãþi ale
Ministerului Afacerilor Interne sau din structurile de
apãrare naþionalã, a venit la timp, concret ºi eficient,
demonstrând încã o datã, dacã mai era nevoie, buna
colaborare, cooperare ºi organizare inter-
instituþionalã spre folosul comunitãþii.
Cu ocazia Zilei Pompierilor din România þin sã
adresez mulþumiri întregului personal al inspec-
toratului pentru modul în care, cu devotament ºi
dãruire ºi-a îndeplinit misiunile ºi atribuþiile
funcþionale, cu convingerea cã ºi în continuare vom
reuºi împreunã sã facem faþã tuturor situaþiilor de
urgenþã.
LA MULÞI ANI !
INSPECTOR ªEF
Colonel POPA ION
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
CÃPITANUL PUICÃ NICOLAE - eponimul unitãþii noastre -
Despre Puicã Nicolae nu s-au scris foarte multe,
întrucât nu existã dosar personal, iar informaþiile au fost
culese în urma unei cercetãri asidue în Arhivele militare
ºi judeþene.
Puicã Nicolae s-a nãscut la Brãila, plasa Vãdeni,
la data de 2 iunie 1847, în familia lui Matei ºi a Efeniei
Puicã. Despre ºcolile ºi studiile absolvite nu s-au gãsit
referinþe, cel mai mult sunt consemnate date despre
cariera sa militarã.
În data de 23 ianuarie 1864 este încorporat soldat
voluntar la Batalionul 1 Vânãtori, este avansat caporal
la 30 august 1864 ºi sergent pe 1 aprilie 1865.
Trece din corpul subofiþerilor, în rândul ofiþerilor,
în data 9 august 1868 când este avansat sublocotenent ºi
mutat la Regimentul 87 Infanterie.
În 1870, la 1 iulie, slt. Puicã Nicolae este mutat la
Batalionul de Miliþii Vâlcea. În 1971, Direcþia Personal
publicã în Monitorul Oastei urmãtoarele mutãri:
- Sublocotenentul Puicã Nicolae din Miliþiile Rm.
Vâlcea, în Miliþiile Gorj (Î.D. 983/18 mai 1871);
- Sublocotenentul Puicã Nicolae din Miliþiile
Gorjiu, se mutã în graniþã, punctul Gura Ialomiþei,
dupã cerere (1 august 1871).
Pompierii Argeºeni
2 -6-
La 1 iulie 1872 este încadrat în Regimentul 3
Infanterie, Batalionul 5, Compania 21. Activeazã în
regimentul de infanterie pânã la 1 iulie 1873 când se
mutã la Regimentul 2 Artilerie (Înalt Decret nr
1263/1873). Este avansat locotenent la 1 ianuarie 1874.
Între 1874 ºi 1876, tânãrul locotenent îºi
desfãºoarã cariera militarã în cadrul Diviziei 2
Teritorialã, Statul Major al Artileriei, Stabilimentul
Artileriei, Regimentul 1 Artilerie.
De la 1 iulie 1876 devine comandantul Secþiei de
Pompieri Piteºti (Înalt Decret nr. 1122/19 iunie 1876).
În calitate de comandant al Secþiei de Pompieri
Piteºti era preocupat sã asigure condiþii bune atât pentru
personalul din subordine, cât ºi sã întreþinã spaþiile în
care stãteau cu chirie. Mãrturie în acest sens stau douã
documente identificate în arhivã, ºtampilate ºi semnate
de comandantul Puicã Nicolae:
- O adresã din 15 marie 1877 cãtre Primãria or.
Piteºti prin care solicitã un împrumut de 200 de lei pentru
a asigura hrana oamenilor ºi furaje pentru cai, împrumut
pe care-l va restitui de îndatã ce-i vor sosi banii de la
eºalonul superior al secþiei - Bateria de pompieri
Craiova.
- Cel de-al doilea document a fost emis în data de
16 iunie 1877 ºi este adresat tot primãriei or. Piteºti. De
data aceasta cere sã se facã reparaþii la localul secþiei, sã
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
se aducã modificãri observatorului deoarece soldatul
nu este deloc apãrat de ploile ºi viscolele cele mai mari
din timpul iernii, care îl lovescu în toate direcþiunile
astfel cã oamenii se îmbolnãvesc de friguri. Propune sã
se adauge acestui observator un aranjament care sã mai
protejeze omul în grele timpuri, iar pentru cancelarie ºi
ºcoala secþiei solicitã achiziþionarea urmãtoarelor
obiecte:
Pentru cancelarie:
- un birou pentru comandant;
- masã pentru furier;
- un dulap de cancelarie;
- un portret al Mãriei Sale Domnitorul;
- trei scaune.
Pentru ºcoala secþiei:
- douã bãnci cu pupitre;
- o masã sau o micã catedrã;
- un compas de lemn pentru tablã;
- un portret al Mãriei sale Domnitorul.
Militarul Puicã Nicolae a avut o contribuþie
considerabilã ºi la Rãzboiul de Independenþã.
În 11 iulie 1877, Ministerul de Rãzboi trimite
Comandantului Corpului 1 de Armatã, o depeºã
telegraficã printre care informeazã cã s-a dat ordin ca în
ziua de 15 iulie a.c. sã se completeze Bateriile de Coastã
(baterii de pompieri) aflate la Calafat cu personal din
Divizionul de Pompieri Bucureºti - 45 de oameni, 15
Pompierii Argeºeni
2 -7-
din Secþia de pompieri Piteºti ºi 20 din Secþia de
Pompieri Craiova, dar ºi cãpitanul Fotino din Direcþia
Pirotehniei ºi locotenentul G. Paraschivescu din
Arsenalul Armatei (aflaþi cu serviciul la Regimentul 3
Artilerie). Urmare a acestui ordin comandantul Secþiei
de Pompieri Piteºti, Puicã Nicolae, împreunã cu 14
soldaþi, pleacã pe front.
La 21 septembrie pornea spre Calafat, bateria a
2-a activã de pompieri, comandatã de lt. Boerescu de la
Arsenal, având un efectiv de 98 de soldaþi ºi 82 de cai, iar
ca material artileristic 6 tunuri belgiene de 90 mm, 3 care
de muniþii, un afet de schimb, o forjã, un car de baterie cu
muniþii ºi un furgon de furaj. Comanda acestei baterii va
fi preluatã ulterior de Puicã Nicolae.
La 1 ianuarie 1878 e avansat la termen cãpitan ºi
trecut în serviciul Regimentului 4 Artilerie.
În ianuarie 1878 este propus pentru a fi decorat cu
medalia „Virtutea militarã”. Iatã, în cele ce urmeazã,
raportul comandantului bateriilor divizionare din
regimentul 1 artilerie înaintat comandantului diviziei de
rezervã, colonel G. Slãniceanu, în legãturã cu
bombardarea Vidinului (12 - 23 ian 1878) de cãtre
bateriile divizionare:
Conform ordinului dumneavoastrã verbal din 11
ianuarie curent urmând a se începe de la 12 ianuarie ora
7 de dimineaþa bombardarea asupra Vidinului, am dat
ordin ca bateriile de câmp de sub comanda mea, adicã
bateriile a 3-a ºi a 4-a din regimentul 1 –i ºi bateriile 1-a
ºi a 2-a active de pompieri, sã ocupe pânã la ora 6
dimineaþa toate poziþiunile destinate fiecãruia cu câteva
zile mai înainte.
...........................
Atât ziua cât ºi noaptea tragerea pãrea a fi fost cu
efect, cãci s-au vãzut mai multe incendiuri în oraº, mai
ales în noaptea de 22-23, când tot Vidinul pãrea în
flãcãri.
La aceste incendiuri cautã sã fi concurat mai multe
baterii, nu se poate preciza, însã anume care, focul fiind
foarte viu. Ceea ce am vãzut însã foarte lãmurit este
aprinderea a douã ghimii turceºti de cãtre bateria a 2-a
divizionarã, comandant cãpitanul Puicã.
În tot timpul bombardãrii moralul trupei ºi al dl.
ofiþeri a fost excelent, deºi o datã au stat 72 de ore fãrã
adãpost, supt cer, ºi pe un vânt ºi un frig din cele aspre.
În tot timpul acestor douãsprezece zile, bateriile
cari s-au distins, în general, mai mult prin tenacitatea ºi
infatigabilitatea lor, a fost bateriele 1-a ºi a 2-a active, de
pompieri, iar prin justeþea tragerii s-au distins bateriile
a 3-a ºi a4-a din regimentul 1-i de artilerie, ceea ce se
datoreºte parte materialului, parte oamenilor mai
instruiþi , cãci oamenii batereilor 1-a ºi a 2-a active,
intrând pentru prima oarã în foc, cãutând a li se face
chiar teoria tragerii, de cãtre ofiþeri, în mijlocul focului,
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
cãci cea mai mare parte din oamenii acestor baterie nu
trãseserã niciodatã la þintã cu tunurile.
În zilele din urmã ale bombardãrii, însã, am fost
pe deplin satisfãcut de tragerea lor.
În tot timpul acestor unsprezece zile de
bombardare, nu aveam a semnala nici un accident în
vreuna din baterie, deºi în unele zile turcii ripostau
violent.
...........................
Simt de-a mea sacrã datorie a rcomanda pentru
curagiul, zelul, activitatea ºi abnegaþia în tot timpul
acestei bombardãri, precum ºi pentru alte fapte
anterioare, a fi recompensaþi prin medalia de „Virtute
Militarã”, ofiþerii urmãtori: d. cãpitani Bujoreanu,
Izescu, Romanescu, ºi Puicã; d. locotenenþi Paºalega,
Baldovinu, Boerescu; d. sublocotenenþi Popescu
Antone, Conþescu, Ionescu, iar locot Cucu se
recomandã pentru „Steaua României” .
Pentru trupã opinia subsemnatului este a se cere
câte 8 medalii de fiecare baterie, care apoi sã se
împartã la cei mai bravi dintre gradele inferioare.
Pentru faptele sãvârºite pe front, în aprilie 1878
este recompensat cu Ordinul „Steaua României” -
Crucea de cavaler prin Înaltul Decret nr. 864/1878.
Alãturi de el sunt decoraþi ºi ceilalþi ofiþeri propuºi în
raportul comandantului.
În regimentul 4 artilerie, cãpitanul Puicã nu
rãmâne decât câteva luni, apoi este mutat, începând cu 1
septembrie la Regimentul 3 Artilerie, conform Înaltului
Decret 1993 din 24 august 1878.
Nu se ºtie cât timp a activat în acest regiment, dar
în anul 1882 Înaltul Decret 2071 din 26 iulie publicat în
Monitorul Oastei consemneazã mutarea de la
Divizionul de Pompieri Bucureºti la Regimentul 1
Artilerie.
La 21 octombrie 1882, bateriile a 3-a ºi a 4-a din
regiment, sub comanda cpt. Puicã Nicolae, au plecat
din Bucureºti cu calea feratã pentru a ocupa
garnizoana Craiova.
Tot în octombrie 1882, la începutul lunii,
Tribunalul Ilfov informeazã prin Monitorul Oficial al
României cã d-l doctor Vasilescu, de profesie militar,
domiciliat în Bucureºti, suburbia Sf. Visarion, str
Brutari, nr. 3, în calitate de delegat al societãþii de
economie al divizionului de pompieri din Bucuresti, pe
baza actului de ipotecã ºi investit cu formulã executorie
pentru suma de 3500 lei noi, cere punerea în vânzare cu
licitaþie a imobilului compus din 5 odãi, antreu, alãturi
de o cuhnie, dedesubt pivniþã, învelit cu tablã de fier, în
curte 2 magazii de scânduri, curtea cu pomi, situat în
Bucuresti, suburbia Precupeþii Noi, calea Dorobanþi, nr.
35, averea d-lui cãpitan Puicã de profesie militar ºi a d-
nei Anica Puicã, de profesie menajerã, ambii
domiciliaþi în Bucureºti, suburbia Brezoianu, str.
Domniþa Anastasia, nr. 4. Acest imobil nu era liber de
Pompierii Argeºeni
2 -8-
sarcini, încã douã dosare erau deschise cu pretenþii
asupra lui.
Data de desfãºurare a licitaþiei a fost stabilitã
pentru ziua de 29 ianuarie 1883, ora 11 dimineaþa, în
pretoriul tribunalului.
În martie 1883 cãpitanul Puicã Nicolae solicitã
sprijin financiar pentru a putea publica lucrarea sa
numitã Studiu asupra tacticei Artilleriei de campanie –
principiiloru generale de mare tacticã ºi micile
operaþiuni de resbelã. Culegere din Von Schel ºi Vail,
lucrare ce va fi tipãritã un an mai târziu, în Craiova. La
aceeaºi tipogafie din Craiova se editeazã din 16 mai 1883
pânã august 1884 publicaþia Curierul militar, al cãrei
director este, de la 15 iunie 1883, cãpitanul Puicã.
În februarie 1885 solicitã concediu pentru o
periodã de 7 luni pentru rezolvarea unor probleme
personale ce necesitau plecarea sa din þarã. Este pus la
dispoziþie, deoarece legea nu permitea acordarea
concediului, decât pentru o perioadã de max. 6 luni. În
mai 1885 revine în activitate ºi este reparizat în
Regimentul 5 Artilerie, regiment ce îºi avea sediul în
Piteºti.
La 4 ianuarie 1890 i-a fost acordatã medalia
Semnul onorific de aur pentru serviciul militar de 25 de
ani. Trei ani mai târziu, în octombrie 1893, îºi dã demisia
din armatã ºi începând cu 1 noiembrie primeºte drept de
pensie pentru anii de serviciu.
O altã mutare importantã în cariera lui apare în
anul 1895, când în urma propunerii fãcute de ministrul de
rãzboi, cãpitanul în retragere Puicã Nicolae se trece pe
ziua de 16 martie 1895, în cadrele ofiþerilor de rezervã ai
Corpului II de Armatã, la Regimentul 6 Artilerie,
Bucureºti.
Din 1893 pânã în 1899, cãpitanul Puicã Nicolae
ºi-a desfãºurat activitatea la redacþia ziarului Ecoul
Armatei (1893 - 1899 Bucureºti), mai întâi în calitate de
redactor ºi apoi de director ºi proprietar al acestuia, de la
1 septembrie 1897 pânã la 7 mai 1899.
În 1897, la 20 de ani de la participarea la Rãzboiul
de Independenþã publicã „Albumul apãrãtorilor
Independenþei (ofiþeri ºi asimilaþi cari au luat parte la
rãzboiul de 1877 – 1878)” editat în Bucureºti la tipãtoria
Curþii Regale F. Gobl Fii, având 112 pagini cu ilustrate ºi
portrete.
Se stinge din viaþã în Bucureºti, la data de 13
martie 1900, la vârsta de numai 52 de ani.
Bibliografie:
- Arhivele militare;
- Monitorul Oastei;
- Arhivele judeþene, Fond Primãria Oraºului Piteºti;
- Registrul istoric al Regimentului 1 Artilerie;
- www.dacoromanica.ro.
P.C. Georgiana SOARE
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
Inspectoratul pentru Situaþii
de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae” al
judeþului Argeº a participat, în
perioada 07.04. - 12.04.2014, în
Zimnicea, judeþul Teleorman, cu
personal ºi tehnicã, la un exerciþiu
comun româno-bulgar „Joint Risk
Management 2014”.
Acest exerciþiu a reprezentat
ultima etapã a Proiectului strategic
„Joint Risk Monitoring during Emergencies in the
Danube Area Border”, finanþat în cadrul Programului
de Cooperare Transfrontalierã România-Bulgaria
2007-2013 ºi la care Inspectoratul General Pentru
Situaþii de Urgenþã este lider, având drept partener
principal Directoratul General de Pompieri ºi Protecþie
Civilã din Bulgaria.
Prin proiect s-a achiziþionat tehnicã specializatã
destinatã gestionãrii situaþiilor de urgenþã pe ambele
maluri ale Dunãrii, ceea ce va asigura o capacitate de
Pompierii Argeºeni
-9-
rãspuns credibilã ºi eficientã, prin diminuarea timpului
de rãspuns în cazul evenimentelor de amploare ºi
intensitate deosebite. În acest sens, tehnica de intervenþie
achiziþionatã prin proiect va fi utilizatã în comun - în
cazul situaþiilor de urgenþã cu efecte pe teritoriul ambelor
state partenere, fiind îndeplinite cerinþele de
interoperabilitate prevãzute de standardele operaþionale
aplicabile la nivelul U.E.
În cadrul exerciþiului, echipa ISU Argeº a
participat cu personal ºi tehnicã, alãturi de echipaje din
alte judeþe (Teleorman, Constanþa, Cãlãraºi, Giurgiu,
Olt, Dolj ºi Mehedinþi) ºi din Bulgaria, în echipa
naþionalã de cãutare-salvare, dar ºi în administrarea ºi
conducerea bazei de operaþii.
Exerciþiul a avut drept scop testarea practicã a
instrumentelor de facilitare ºi reglementare a cooperãrii
bilaterale transfrontaliere în situaþii de urgenþã ºi
operaþiunilor de rãspuns la dezastre.
Col. Liviu POPESCU
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
CAUZE DE INCENDIU
Orice incendiu are o cauzã tehnicã, care de cele
mai multe ori apare ºi acþioneazã ca urmare a unei
neglijenþe umane. Cauza tehnicã a incendiului se referã
în esenþã la mecanismul de declanºare a procesului de
combustie iniþiator de incendiu, luând în considerare
sursa de aprindere, modul de manifestare (acþiune) a
parametrilor/factorilor caracteristici specifici sursei
respective ºi mijlocul tehnic care a generat sursa de
aprindere.
Fãrã cunoaºterea cauzelor incendiilor ºi
exploziilor, a sferei ºi a modului lor de acþiune, nu este
posibilã luarea celor mai corespunzãtoare mãsuri de
prevenire a incendiilor.
Cauzele tehnice care pot produce incendii sunt
multiple. Fiecare dintre ele acþioneazã cu precãdere în
anumite ramuri industriale, domenii de activitate sau
anumite anotimpuri ale anului.
Pentru iniþierea unui incendiu este necesarã
interacþiunea urmãtoarelor elemente obligatorii pentru
producerea acestuia:
• sursa de aprindere ºi, implicit, mijlocul care o
produce, sursa care sã posede energia minimã necesarã
pentru aprinderea combustibilului;
• existenþa materialului combustibil (gazos,
lichid, solid) în cantitate suficientã pentru susþinerea
arderii;
• existenþa unor împrejurãri determinate care sã
punã în contact sursa de aprindere cu masa
combustibilã.
Surse de aprindere pot fi:
• de naturã electricã: arc sau scânteie electricã;
efectul termic al curentului electric; scurtcircuitul
electric; electricitatea staticã;
• cu flacãrã: flacãrã deschisã;
• de naturã termicã prin efectul termic (cãldura
prin contact sau radiaþie); obiecte incandescente,
aparate termice (de încãlzire), efectul termic al
curentului electric, coºuri de fum;
• de aprindere spontanã: autoaprindere chimicã,
fizico-chimicã, biologicã;
• de naturã mecanicã: scântei mecanice, frecare;
• surse naturale: cãldura solarã, trãsnet;
• explozivi ºi materiale incendiare;
• incendiile de tip arson.
Mijloacele care produc surse de aprindere sunt
diverse, iar gama materialelor ºi substanþelor ce se pot
aprinde este foarte largã.
Împrejurãrile determinante pot fi grupate în douã
categorii: tehnice ºi de naturã umanã. Un anumit
procent rãmâne nedeterminat.
Pompierii Argeºeni
2 - 10 -
Cercetarea cauzelor producerii incendiilor se face
utilizând metode, procedee ºi mijloace specifice. Riscul
de incendiu poate fi determinat ºi în raport cu cauza de
incendiu prin construirea unor modele fizico-
matematice pe baza unor relaþii matematice în care intrã
produsul probabilitãþilor celor 4 elemente ale cauzei
cãrora le sunt asociate probabilitãþile de simultaneitate.
În raport cu cauzele generatoare, o categorie aparte
sunt incendiile datorate faptelor sãvârºite cu intenþie
(voluntare) a cãror frecvenþã pe plan mondial este într-o
creºtere alarmantã.
Un fenomen cu periculozitate deosebitã îl
reprezintã jocul copiilor cu focul, cu chibriturile în
special, popularizarea în mass-media a unor tragedii, cu
decesul unui numãr mare de copii, nu a avut încã
impactul dorit.
Cercetarea cauzelor de incendii trebuie înþeleasã
ca un ansamblu de mãsuri ºi acþiuni organizatorice,
tehnice ºi operative care include metode, procedee ºi
mijloace specifice în vederea stabilirii precise a
împrejurãrilor, surselor sau autorilor care au generat
producerea incendiului sau evenimentului urmat de
incendiu.
Cercetarea ºi stabilirea cauzelor de incendii este
efectuatã, conform legii, de organele de cercetare penalã.
Conform H.G.R. nr. 1492/2004 privind principiile de
organizare, funcþionarea ºi atribuþiile serviciilor de
urgenþã profesioniste, inspectoratele judeþene pentru
situaþii de urgenþã au, printre atribuþiile principale, ºi
participarea la cercetarea cauzelor de incendiu, a
condiþiilor ºi împrejurãrilor care au determinat, ori au
favorizat producerea accidentelor ºi dezastrelor precum
ºi stabilirea, împreunã cu organele abilitate de lege, a
cauzelor probabile ale incendiului.
Col. Constantin DEACONU
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
Cadre ale ISU Argeº
în echipa româneascã
de cãutare-salvare urbanã
Echipa româneascã de cãutare-salvare urbanã de
nivel mediu a fost acreditatã pentru intervenþii sub
egida ONU. Aceastã echipã este formatã din 48 de
salvatori din cadrul Unitãþii Speciale de Intervenþie în
Situaþii de Urgenþã ºi din alte inspectorate judeþene
pentru situaþii de urgenþã din þarã. Inspectoratul pentru
Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Nicolae” al judeþului
Argeº contribuie la formarea acestei echipe interna-
þionale cu un numãr de trei cadre (cel mai mare numãr
dintre inspectoratele judeþene), dupã cum urmeazã:
- Col. Baicu Marius - Manager Logisticã;
- Mr. Olar Bogdan - Ofiþer de legãturã;
- Plt. adj. Tudora Dan - membru în echipa de
cãutare salvare.
Certificarea unei astfel de echipe era necesarã
pentru armonizarea capabilitãþilor naþionale de rãspuns
la dezastre cu standardele internaþionale (ONU ºi UE),
România fiind în egalã mãsurã un stat ce a beneficiat de
sprijin internaþional, dar care a ºi oferit asistenþã
celorlalte þãri afectate de dezastre.
Programul de acreditare a debutat în anul 2011,
realizându-se în mai multe etape sub atenta îndrumare a
unor experþi din cadrul Agenþiei Federale pentru
Asistenþã Tehnicã la Dezastre - THW Germania.
Pompierii Argeºeni
2 - 11 -
În perioada 26-29 mai 2014 a avut loc ultima etapã
a procesului de certificare INSARAG a echipei
româneºti de cãutare-salvare urbanã de nivel mediu
(RO-USAR), perioadã în care echipa trebuia sã
gestioneze consecinþele unui cutremur major,
parcurgând toate etapele - alertare, activare celulã de
crizã, pregãtirea forþelor, a materialelor ºi documen-
telor, controlul medical, deplasarea ºi nu în ultimul rând
intervenþia propriu-zisã.
Intervenþiile s-au desfãºurat continuu, salvatorii
lucrând 36 de ore pentru salvarea victimelor afectate de
seism, crearea de breºe în elementele constructive din
beton sau cãrãmidã în plan orizontal sau vertical,
sprijinirea elementelor constructive ce ameninþau cu
prãbuºirea, respectiv ridicarea ºi mutarea elementelor de
construcþie care încarcerau victimele.
Zece experþi în domeniu, membri ai echipelor
acreditate INSARAG din Australia, Belgia, Suedia,
Finlanda, Elveþia, Marea Britanie, Ungaria ºi Rusia au
urmãrit activitatea echipei româneºti, care a fost
felicitatã de reprezentanþii ONU, demonstrând cã meritã
acreditarea internaþionalã.
Col. Marius BAICU
Cpt. Mãdãlina EPURE
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

Motto: „Sã intri într-un loc în care te pândesc pericole,

ai nevoie de curaj; ca sã ieºi, ai nevoie de noroc”. (proverb latin)

DINCOLO DE INTERVENÞIE…
Despre intervenþiile pompierilor, indiferent cât de
dificile sau de obiºnuite au fost, se scrie în general de
bine, cu gândul la munca asiduã care stã de regulã în
spatele unei echipe bine conturate ce nu precupeþeºte
nici un efort atunci când trebuie sã-ºi salveze semenii de
la necaz. De puþine ori însã, analizele care se fac ulterior
de cei îndrituiþi, reuºesc sã scoatã în evidenþã aspectele
care pot influenþa pozitiv activitatea viitoare. De cele
mai multe ori suntem „eroi” ºi oamenii de lângã noi ne
trateazã ca atare, arãtându-ne mai mult sau mai puþin
mulþumirea prin vorbe frumoase, fãrã ca uneori sã avem
nevoie de ea. Trebuie însã sã spunem cã, pentru a duce
la îndeplinire o misiune grea, este nevoie, pe lângã
spiritul nostru de sacrificiu „proverbial” ºi de o
sumedenie de alþi factori dependenþi sau independenþi
de noi. Dacã cei dependenþi de noi sunt buna organizare,
pregãtirea asiduã ºi vastã, lucrul în echipã, factorii
externi pot fi de cele mai multe ori mai importanþi decât
propria noastrã vocaþie. Pentru aceºtia ai nevoie de o
bunã orientare, de simþ de anticipaþie, de înþelegere, de
inteligenþã, de sprijin ºi, de ce nu, de mult noroc.
Una dintre cele mai dificile intervenþii (nu numai
de stingere de incendiu ci prin complexitatea factorilor
externi determinaþi de consecinþe, dar ºi de apariþia
evenimentului) la care subunitatea din Câmpulung a
participat în ultimii ani a fost cea din ziua de 2 octombrie
2013.
În dimineaþa acelei zile, mai precis în jurul orei
09,45, mai multe apeluri la 112 sesizau cã un fum gros,
dens ºi dezordonat se ridica deasupra fostei platforme
ARO, în prezent parc industrial. Iniþial, un apel telefonic
din interiorul platformei (serviciul de pazã) anunþa cã
s-ar fi aprins „izolaþia de pe acoperiºul vechii hale de
vopsitorie”. Imediat a fost alertatã garda de intervenþie
care, sub comanda locþiitorului comandantului de
detaºament, s-a deplasat cu 3 autospeciale cu apã ºi
spumã, cu autoscara mecanicã ºi cu ambulanþa SMURD
tip B2, preconizându-se a fi altul din numeroasele
incendii sau începuturi de incendii care au rezultat dupã
dezafectarea halelor de producþie ºi depozitare ale SC
ARO SA. La faþa locului însã, altele erau datele
problemei: un violent incendiu se manifesta pe un sector

Pompierii Argeºeni
- 12 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
de halã de aproximativ 500 m.p. în care
se „stocau” ºi „neutralizau” diverse
deºeuri, cele mai multe lichide,
amplasate în recipienþi de mãrimi,
forme ºi volume diferite. De
asemenea, planºeul halei se prãbuºise
parþial, semn al temperaturilor extrem
de puternice degajate de conþinutul
vaselor incendiate.
Concomitent cu arderea
violentã, un nor gros de fum se ridica
peste aproape toatã platforma,
construind un plafon la micã înãlþime
datorat ºi condiþiilor meteorologice
nefavorabile (ploaie mãruntã ºi deasã).
Marele pericol era la doar câþiva metri
de zona incendiatã, cãci, printr-un gol tehnologic
neprotejat (uºi metalice deschise), arderea ºi creºterea
substanþialã a temperaturii puteau produce un dezastru:
într-un spaþiu de peste 5000 m.p. erau depozitate
(stocate) cantitãþi mari de „deºeuri” amplasate în
ambalaje din P.V.C., polietilenã, metal sau carton.
Primele probleme au apãrut în momentul în care
s-a constatat cã personalul de pe locul de muncã nu a
cooperat sau nu a putut sã coopereze, neputând indica
cu exactitate natura produselor incendiate (lichide ºi
solide), unele etichete de marcare neexistând sau fiind
distruse de acþiunea focului.
De asemenea, în depozitul limitrof aflat în pericol
iminent de propagare a incendiului (posibilitãþile de
evacuare a recipenþilor erau aproape nule, singura
macara fixã fiind afectatã de temperaturã, iar cu un
utilaj extern fiind imposibil de acþionat în interior),
marcajele „cerute” de prevederile legale erau insufi-
cient de clare, creau confuzii majore ºi nu de puþine ori
lipseau.
O a doua problemã majorã a fost posibilitatea
limitatã de acþiune cu spumã mecanicã asupra
focarelor; deºi aparent lichidele incendiate pãreau a se
comporta ca substanþe din clasa B., revãrsarea acestora
în spaþii înguste, depozitarea în ambalaje cu guri de
vizitare extrem de reduse, asociate cu prãbuºirea unor
elemente de construcþie peste recipienþi, au dus la
necesitatea izolãrii zonei de ardere de restul spaþiilor
prin rãcire cu apã, lucru care a dus pânã la urmã la
localizarea incendiului în aria gãsitã la sosirea forþelor
de intervenþie. Trebuie sã menþionãm ºi faptul cã
rezervele de spumogen de la nivelul subunitãþii erau
insuficiente din punct de vedere cantitativ ºi calitativ în
raport cu o astfel de intervenþie de lungã duratã.
A treia problemã deosebitã a fost datã de
depozitarea de produse cu caracter periculos (anticipat)
în spaþii improprii acestei activitãþi, chiar interzise, cum
ar fi subsolul. Astfel, la demisolul construcþiei (circa
4000 m.p.), folosit anterior amenajãrii depozitului ca
subsol tehnologic pentru cataforezã ºi grunduire prin
Pompierii Argeºeni
- 13 -
inundare, erau stivuite fãrã respectarea celor mai
elementare reguli de siguranþã în exploatare, butoaie
metalice cu lichide ori saci din polipropilenã cu granule,
bineînþeles neinscripþionate, la care, pe lângã pericolul
permanent de propagare a temperaturii ºi odatã cu
scurgerile de lichid aprins de la etajul superior ºi a
incendiului, s-a adãugat ºi imposibilitatea accesului
pentru localizare; astfel, intrarea principalã prin
interiorul secþiei (scarã metalicã în douã rampe) era
inaccesibilã fiind în zona de ardere, în timp ce o uºã
metalicã dublã aflatã sub nivel era blocatã cu o grãmadã
de nisip. Accesul în subsol era necesar în scopul limitãrii
propagãrii incendiului în spaþiile respective, însã
întârzierea cu care s-a acþionat (deblocarea uºii de acces
s-a realizat manual, cu lopeþile, prin acþiunea
servanþilor), a dus la creºterea temperaturii ºi a
concentraþiilor periculoase de gaze care s-au soldat cu o
explozie ce a surprins trei salvatori.
Privind accidentul în care subofiþerii au suferit
arsuri grave, în special pe suprafeþele corpului mai puþin
protejate (mâini, gât, urechi), trebuie fãcutã precizarea
cã echipamentul de protecþie individual folosit (costum
de protecþie, mânuºi, bocanci sau cizme de protecþie ºi
aparat de respirat cu aer comprimat) au minimizat
efectele exploziei, cu menþiunea cã personalul a
respectat unele principii tactice ce le-au salvat viaþa
(adãpostire în prealabil în spatele unui perete despãrþitor,
folosirea binomului de intervenþie ºi a tehnicilor
(poziþiilor) de folosire a þevilor de refulare în raport de
mediul periculos.
Din punct de vedere al conducerii intervenþiei
trebuie menþionat faptul cã suprafaþa foarte mare de
manifestare a evenimentului (peste 9000 m.p.) a
îngreunat foarte mult observarea, anticiparea dezvoltãrii
incendiului ºi comunicarea între echipajele dislocate,
lucruri ce au fost îndreptate odatã cu posibilitatea
sectorizãrii la momentul sosirii la faþa locului a grupãrii
operative conduse de cãtre inspectorul ºef ºi cu alocarea
de resurse (forþe ºi mijloace de intervenþie) suplimentare.
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
O problemã a fost constituitã ºi de posibilitãþile
reduse de comunicare în interiorul sectoarelor de
intervenþie din cauza numãrului redus de staþii radio ori
dificultatea folosirii acestora cauzatã de zgomot, ori
chiar lipsa semnalului în spaþii închise; legãtura cu toþi
servanþii s-a realizat dificil pe dispozitive foarte lungi
de intervenþie (500-600 m.). Aº adãuga ºi faptul cã dupã
producerea accidentului cu cei trei subofiþeri, pe lângã
impactul oricum negativ, emoþional, psihologic produs
tuturor colegilor, atât comanda subunitãþii cât ºi
inspectorul ºef au fost supuºi unui flux informaþional
deosebit, în special telefonic; cele mai multe apeluri au
venit de la eºalonul superior ori dinspre responsabilii cu
securitatea ºi sãnãtatea în muncã, solicitarea de date,
elemente, informaþii „pe loc”, suprapunându-se cu cele
necesare deciziei de conducere a intervenþiei ºi
adãugând noi elemente de stres factorilor responsabili.
În plus, nici cei „intervievaþi” nu puteau avea la
momentul acela toate datele ºi informaþiile solicitate,
fiind angrenaþi strict în operaþiunile de intervenþie.
Ca un aspect de urmãrit în perspectivã ºi în
vederea stabilirii unor mãsuri complementare (spre
exemplu identificarea dupã echipament etc.), trebuie
remarcat cã, dupã mai multe ore personalul de
intervenþie iniþial (epuizat fizic ºi supus factorilor de
mediu ostil, umiditate etc.) a fost înlocuit cu personal de
intervenþie de la alte subunitãþi (chemate în sprijin),
lucru care a îngreunat comunicarea cu acesta,
monitorizarea permanentã, continuitatea acþiunilor de
intervenþie în linie directã.
Important de reþinut este ºi faptul cã, deºi pe tot
timpul intervenþiei s-a constatat în mod natural, olfactiv
prezenþa unor compuºi chimici posibil periculoºi, nu
s-au putut realiza în timp optim mãsurãtori sau
identificãri de substanþe, singurul test realizat de
echipajul C.B.R.N. al inspectoratului fiind cel de
radiaþie. Cu destulã întârziere s-a deplasat la faþa locului
un echipaj mobil de la Agenþia de mediu, mãsurãtorile
de specialitate fiind comunicate presei tardiv ºi
neconcludent. Astfel, încã nu a putut fi evaluat gradul
de expunere la agenþi nocivi, cel puþin a forþelor de
intervenþie care au lucrat peste 10 ore. Poate singurul
lucru pozitiv din acþiunea personalului de pe locul de
muncã a fost preocuparea acestuia de a limita alte efecte
Pompierii Argeºeni
- 14 -
negative asupra mediului prin încercarea de reþinere a
scurgerilor de lichide periculoase, ori în amestec cu
substanþele de stingere în canalizãrile existente,
folosindu-se mari cantitãþi de absorbant specific.
Ulterior, acþiunea agentului economic a fost concentratã
pe a aspira cu motopompe deºeurile revãrsate pe
platformã ºi a le depozita în rezervoare separate, mai
sigure.
Dacã din punct de vedere al intervenþiei s-au
realizat mai multe materiale, analize mai mult sau mai
puþin obiective, este de interes a puncta câteva aspecte
colaterale privind producerea ºi urmãrile situaþiei de
urgenþã în sine, care a avut un impact negativ deosebit la
nivelul comunitãþii locale dar ºi la nivel naþional
(evenimentul a fost în direct comentat pe posturi de
televiziune de audienþã consacrate ca Realitatea TV sau
Antena 3, dar ºi în presa scrisã).
Incendiul s-a produs într-un moment absolut
nepotrivit în care exista la nivel local o tensiune creatã de
prezenþa unui depozit de deºeuri (periculoase) în oraº,
tensiune intensificatã de materiale de presã virulente. Pe
acest fond, faptul cã, atât pe timpul acþiunilor de
intervenþie, cât ºi ulterior încheierii acestora,
proprietarul parcului industrial (prin serviciul de pazã)
nu a permis accesul presei în perimetru, a condus la
opinii negative ºi atacuri de presã fãrã precedent, care au
indus o stare de panicã generalã la nivelul comunitãþii.
Acest lucru a fost întãrit ºi de imaginea apocalipticã a
zonei în care s-a produs incendiul (nori de fum extrem de
groºi, miros puternic de gaze, posibil periculoase),
precum ºi de producerea exploziei. Lipsa sau limitarea
unor mesaje de presã autorizate, asociate cu informaþii
eronate ori trunchiate date de persoane care, fie au fost la
faþa locului, fie au lucrat pe platformã, fie au legãturã cu
firma care deþinea depozitul, în acord cu interesul vãdit
ostil al locatarilor cu proprietãþi în apropierea parcului
industrial, au dus la dezinformarea substanþialã a opiniei
publice, lucru care a fost destul de greu îndreptat, dupã
câteva zile (doar în momentul în care s-a trecut la „vocea
unicã”). Dintre cele mai alarmante zvonuri aruncate pe
piaþã au fost cele legate de prezenþa în aer a compuºilor
pe bazã de cianuri bazate pe faptul cã în hala respectivã,
pe timpul uzinei ARO, se executau lucrãri de galvanizare
din care rezultau ºlamuri cu un astfel de conþinut, ori cele
care se refereau la prezenþa „dioxinei” în atmosferã,
întãrite ºi de faptul cã personalul de intervenþie a fost
ulterior supus unor analize medicale (normale în urma
unor astfel de intervenþii).
În prezent, mai multe organe abilitate ale statului,
împreunã cu administraþia publicã localã fac demersuri
privind cercetarea împrejurãrilor, cauzelor ºi urmãrilor
producerii evenimentului, fiind deschis chiar un dosar de
cercetare penalã care, printre altele, are ca obiect juridic
ºi vãtãmarea personalului de intervenþie.
Mr. Cristian BÃRBULESCU
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

Pompierii argeºeni,
în sprijinul colegilor din alte judeþe

Deºi nici judeþul nostru nu a fost ferit de inundaþii, pompierii ºi-au întrerupt deplasarea ºi plt. maj. Leºeanu
Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Cpt. Puicã Florea, plt. Gheþea Florian, plt. Tricã Marian (care au
Nicolae” al judeþului Argeº ºi-a organizat forþele astfel absolvit cursurile de prim ajutor calificat) au intervenit
încât, în baza ordinelor ºi a planurilor de intervenþie, în (folosind trusa medicalã pe care o aveau în dotare ºi
dimineaþa zilei de 21.04.2014, a dislocat un detaºament mijloace improvizate) pentru a acorda primul ajutor
de intervenþie format din 2 ofiþeri ºi 29 de subofiþeri, în fetiþei accidentate, care prezenta fracturã deschisã la
scopul suplimentãrii forþelor care acþionau în judeþul membrul superior drept, pânã la sosirea unui echipaj al
Teleorman, pentru diminuarea efectelor inundaþiilor ºi Ambulanþei.
normalizarea activitãþilor sociale în zona afectatã.
Dotaþi cu tehnicã ºi materiale necesare acþiunii de Col. Virgil CRAIU
intervenþie la inundaþii (douã camioane, o barcã
pneumaticã, o motopompã ºi mijloace de primã
intervenþie), aceºtia s-au deplasat în comuna Vîrtoape
(Teleorman), unde au acþionat pentru refacerea digului
de protecþie pe pârâul Câinelui ºi pentru distribuirea de
apã ºi hranã populaþiei afectate.
Detaºamentul format din cadrele ISU Argeº ºi-a
încheiat cu succes misiunea din judeþul Teleorman, în
seara zilei de 22.04.2014.
ªi pentru cã salvarea oamenilor din situaþii
critice, uneori la limitã, este profesia, crezul ºi menirea
lor, pompierii argeºeni au dovedit încã o datã acest
lucru, când, deplasându-se cãtre misiunea din judeþul
Teleorman, în comuna Recea din judeþul Argeº, au fost
martorii unui accident rutier în care un autoturism a
accidentat o fatã de 12 ani. Fãrã sã ezite nicio secundã,

Pompierii Argeºeni
- 15 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

Argeºul, sub ape!

În condiþiile atenþionãrilor meteorologice ºi
hidrologice care au intrat în vigoare încã de duminicã,
27 iulie, s-a activat Comitetului Judeþean pentru Situaþii
de Urgenþã Argeº ºi s-a dispus luarea tuturor mãsurilor
necesare pentru prevenirea eventualelor pagube,
mãsuri care au fost transmise tuturor primãriilor ºi
Comitetelor Locale pentru Situaþii de Urgenþã.
Astfel, a fost instituit serviciul de permanenþã la
Instituþia Prefectului, precum ºi la sediile primãriilor ºi
al instituþiilor abilitate sã acþioneze, au fost stabilite
zonele de refugiu ºi traseele în caz de evacuare a
populaþiei, s-a monitorizat permenant asigurarea
secþiunii de scurgere a apelor la nivelul podurilor ºi
podeþelor, precum ºi a tuturor punctelor critice pe gospodãrii ºi au fost provocate distrugeri impor-
zonele de râu, dar ºi a lucrãrilor hidrotehnice. tante. Viitura a luat garduri, pomi, maºini ºi tot ce i-
Cu toate acestea, fenomenele meteorologice a ieºit în cale. Au fost distruse culturile de pe
extreme înregistrate în ziua de 29.07.2014, în sudul suprafeþe însemnate, animalele din gospodãrii au fost
României, au fãcut ca judeþul Argeº sã fie, alãturi de ucise de potop. Pagubele materiale pot fi însã
Gorj ºi de Vâlcea, unul dintre cele mai afectate din þarã. considerate neînsemnate, avînd în vedere cã
În doar 30-40 de minute cantitãþile de precipitaþii au inundaþiile din Argeº s-au soldat ºi cu pierderea de
ajuns la praguri istorice de peste 180 l/mp, debitele unor vieþi omeneºti. Doi oameni au pierit în timpul
cursuri de apã au depãºit 200 ºi chiar 400 ori 700 inundaþiilor, în comunele Vedea ºi Meriºani. Un al
mc/secundã, cum n-au mai fost de prin anii ’70 -’75. treilea a fost la un pas sã moarã în comuna Rãteºti.
Dezlãnþuirea violentã a forþelor naturii a adus Pompierii militari s-au avântat în apele învolburate,
cu ea un bilanþ tragic: sute de oameni au fost punîndu-ºi propriile vieþi în pericol, pentru salvarea
evacuaþi din calea apelor, au fost inundate sute de lui.

Pompierii Argeºeni
- 16 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

Echipajele ISU þinându-se bine de crengi,

Argeº au fost în alertã ca sã nu moarã înecat. Au
maximã ºi au acþionat în fost chemate echipele de
zonele afectate din salvare. Pompierii arge-
localitãþile Bascov, Uda, ºeni au fãcut un cordon
Vedea, Stolnici, Bãbana, uman ºi, þinîndu-se de
Poiana Lacului, Bârla, cordiþele speciale, au
Hârseºti, Meriºani, încercat sã ajungã la
Lunca Corbului, nefericitul ce risca sã intre
Drãganu, Oarja, Rãteºti, în ºoc hipotermic. A fost o
Cãteasca, Leordeni, luptã pe viaþã ºi pe moarte!
Topoloveni ºi ªtefãneºti. Afarã era beznã, apele
Disperaþi, oamenii învolburate vuiau, iar
priveau neputincioºi la salvatorii erau cât pe ce sã
natura dezlãnþuitã care devinã victime. Un poliþist
într-o clipã le-a distrus ºi un pompier au fost traºi
munca de-o viaþã. Ca sã la fund de puhoaie, reuºind
scape cu viaþã unii s-au singuri sã iasã la suprafaþã
urcat în poduri, pe ºi sã se salveze. Cu greu,
acoperiºuri sau în copaci. tot ei au ajuns la condu-
N-au apucat sã ia nimic, cãtorul auto ce dãduse
au rãmas doar cu hainele dovadã de inconºtienþã.
de pe ei. Pentru salvarea Bãrbatul a fost dus la
lor, pompieri militari au adãpost într-o casã din
intervenit alãturi de zonã, ulterior fiind preluat
jandarmi, poliþiºti, de un echipaj al Serviciu-
militari, angajaþi ai lui de Ambulanþã Argeº.
penitenciarului, persoane Un tren a deraiat
ale serviciilor voluntare To t d i n c a u z a
pentru situaþii de urgenþã. precipitaþiilor abundente,
Peste tot imaginile erau de-a dreptul apocaliptice, iar un tren ce efectua curse de personal pe ruta Curtea de
intervenþia contra cronometru. Peste 200 de persoane Argeº - Piteºti a deraiat. Din cei opt pasageri, trei au fost
au fost salvate ºi peste 500 de persoane au fost evacuate rãniþi ºi au fost transportaþi de cãtre echipajele SMURD
din calea apelor. la Spitalul Judeþean Argeº, pentru îngrijiri medicale.
Intervenþii dificile: Oameni salvaþi de pe stâlpi
Maºini luate de ape Dupã aproape o orã de ploaie torenþialã, peisajul
Un bãrbat în vîrstã de 50 ani, din satul Buta, din comuna Bascov arãta apocaliptic. Zeci de case au
comuna Negraºi, intenþionase sã traverseze comuna fost acoperite de apã, iar oamenii, ramaºi blocaþi în
Rãteºti la volanul unui autoturism. La ieºirea din locuinþe au cerut ajutorul pompierilor. Peste 20 de adulþi
Furduieºti, cãtre Autostrada Bucureºti - Piteºti, ºoseaua ºi 7 copii au fost salvaþi de pompieri, cu ajutorul bãrcilor
era complet acoperitã de apã. ªoferul s-a aventurat în pneumatice ºi a cordiþelor de salvare. O fetiþã speriatã a
ºuvoaie ºi, sub privirile îngrozite ale sãtenilor, maºina fost luatã în braþe de salvatori ºi dusã cu ajutorul unei
i-a fost luatã de ape. A fost purtatã de curenþi o bucatã de frânghii pe malul pe care o aºteptau pãrinþii, iar un bãrbat
drum ºi s-a proptit în niºte copaci. Acolo, ºoferul a surprins de viiturã a fost salvat de pe un stâlp. În unele
reuºit sã iasã din autoturism ºi sã se urce pe capotã, locuri, viitura a ajuns pânã la etajul unu al caselor sau
chiar pânã la acoperiºuri.
Pe parcursul zilei de 29 iulie, prefectul judeþului
Argeº, domnul Mihai Oprescu, preºedintele CJ Argeº,
domnul Florin Tecãu ºi comandantul Inspectoratului
pentru Situaþii de Urgenþã, colonelul Ion Popa, au efec-
tuat deplasãri în mai multe localitãþi afectate din judeþ,
coordonând activitãþile de evacuare a persoanelor ºi de
intervenþie pentru limitarea pagubelor inundaþiilor.
Ulterior, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã
„Cpt. Puicã Nicolae” al judeþului Argeº a participat, în
perioada 05.08.2014 - 06.08.2014, la activitãþile

Pompierii Argeºeni
- 17 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

desfãºurate în comuna Bascov pentru înlãturarea

efectelor negative produse în urma fenomenelor meteo
periculoase din ultima perioadã.
Peste 10 ofiþeri ºi 30 de subofiþeri, cu douã
autocamioane, douã autospeciale ºi accesorii de primã
intervenþie (lopeþi, drujbe etc.) au acþionat, alãturi de
autoritãþile locale, reprezentanþi ai A.B.A.A.V. ºi alte
structuri militare (I.J.J., M.Ap.N.), pentru îndepãrtarea
obstacolelor existente în secþiunea de scurgere a
cursurilor de apã, pentru decolmatarea fântânilor ºi Deºi a fost un debit istoric, cu probabilitate de
sprijinirea populaþiei în vederea revenirii la starea de apariþie o datã la 100 de ani, pagubele pot fi limitate, iar
normalitate. catastofele pot fi prevenite procedînd astfel:- Sã se facã
decolmatãri mai dese;
- Sã nu se mai taie
pãdurile;
- Sã nu se mai
arunce gunoie, pentru a
nu se mai colmata
cursurile de ape;
- Sã nu se mai
construiascã locuinþe în
zonele inundabile,
pentru a se diminua
pagubele produse la
eventualele revãrsãri;
- Sã se facã lucrãri
de apãrare, þinând cont
de faptul cã s-a
schimbat clima.

Cpt. Mãdãlina
EPURE
Pompierii Argeºeni
- 18 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

INUNDAÞIE

În caz de inundaþii, trebuie sã:

Debranºaþi instalaþiile de electricitate ºi de gaz;

Urcaþi la etajele superioare cu: apã potabilã, alimente, acte de identitate,
aparat de radio cu baterii, lanternã, baterii de schimb, îmbrãcãminte
cãlduroasã, medicamentele personale;
Închideþi uºile ºi ferestrele;
Nu folosiþi liftul;
Nu mergeþi la ºcoalã sã vã cãutaþi copiii;
Nu vã îndreptaþi, pe jos sau cu maºina, spre o zonã inundatã;
Fiþi gata sã evacuaþi zona la cererea autoritãþilor;
Nu telefonaþi.

Pentru a cunoaºte mai bine riscurile ºi cum pot fi ele prevenite, întrebaþi
specialiºtii din primãrie

Pãstraþi-vã calmul, serviciile pentru situaþii de urgenþã vor

interveni !

Pompierii Argeºeni
- 19 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

AMBULANÞA SMURD
DE TERAPIE INTENSIVÃ MOBILÃ (TIP C1)
- ÎN INTERVENÞIE
În urma discuþiilor purtate cu autoritãþile
naþionale ºi a demersurilor instituþiilor judeþene
(Instituþia Prefectului, Consiliul Judeþean Argeº,
Comisia de Sãnãtate Publicã, prin dr. Dan Manu,
Direcþia de Sãnãtate Publicã, Spitalul Judeþean -
Unitatea Primiri Urgenþe, Serviciul Judeþean de
Ambulanþã ºi Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã
Argeº), începând cu data de 10.03.2014, ambulanþa
SMURD de terapie intensivã mobilã (tip C1) a fost
introdusã în intervenþie.
recuperare ulterioarã cresc semnificativ, în multe dintre
cazuri.
Ambulanþa tip C, de Terapie Intensivã Mobilã era
de aproximativ un an în dotarea Inspectoratului pentru
Situaþii de Urgenþã (ISU) Argeº, însã nu a putut fi folositã
din lipsã de personal medical specializat.
Necesitatea unor noi ambulanþe se impunea, în
judeþ, cu atât mai mult cu cât, în cursul anului 2013,
numai echipajele speciale paramedicale ºi de descar-
cerare de pe ambulanþele SMURD ale Inspectoratului
pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Argeº au participat la
8941 misiuni de acordare a primului ajutor medical de
urgenþã, descarcerare, asistenþã persoane º.a.m.d.
Ambulanþa SMURD tip C, de Terapie Intensivã
Mobilã a intervenit, în acest an la un numãr de 263 de
cazuri, fiind asistate 262 de persoane adulte ºi 19 copii.

Plt. maj. Alina TUDOR

Echipajul care încadreazã aceastã ambulanþã este

format din medic ºi asistent medical din cadrul Unitãþii
Primiri-Urgenþe a Spitalului Judeþean ºi doi paramedici
din cadrul ISU Argeº ºi va interveni la urgenþe majore.
Asta înseamnã cã cei care vor necesita intervenþii
medicale de urgenþã, vor putea fi îngrijiþi în ambulanþã,
pânã sã ajungã la o unitate spitaliceascã, în condiþii de
terapie intensivã. Astfel, ºansele de supravieþuire ºi

Pompierii Argeºeni
- 20 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

LAMPIOANELE
Lampioanele fac parte din categoria
focurilor de artificii, dar spre deosebire de
acestea, nu necesitã o pregãtire de specialitate
în ceea ce priveºte folosirea lor, totuºi existã
reguli necesare de utilizare a lor, pe care le
vom prezenta în continuare.

REGULI PRIVIND FOLOSIREA

LAMPIOANELOR DE HÂRTIE

- folosiþi lampioanele doar în condiþii de

calm atmosferic;
- asiguraþi-vã cã viteza vântului nu e mai
mare de 8 km/h
- nu lãsaþi copiii nesupravegheaþi în
UTILIZAREA LOR ÎN SIGURANÞÃ preajma lampioanelor;
- folosiþi lampioanele la distanþe mai mari de 10
Dupã cum se ºtie, astãzi, focurile de artificii au km de orice aeroport sau heliport;
fost înlocuite cu lampioanele zburãtoare, acestea fiind o - asiguraþi-vã cã nu sunt obstacole naturale sau
noutate, frecvent folositã ca amuzament la evenimente artificale pe traiectoria de zbor a lampioanelor;
importante din viaþa noastrã. - pãstraþi la îndemânã stingãtoare de incendiu;
Lampioanele zburãtoare au fost iniþial folosite în - nu folosiþi lampioanele în preajma culturilor
Orientul îndepartat ºi în Thailanda, uscate, benzinãrii,
unde sunt prezente de circa 2000 de parcuri auto, drumuri,
ani. Ocaziile cu care s-au folosit terminale de depozitare
aceste lampioane chinezeºti de uleiuri sau
tradiþionale, au fost diverse, de la combustibili sau alte
activitãþi militare, la început, pânã locuri unde lampioanele
la festivaluri ºi carnavaluri, pot fi interpretate greºit
câºtigând, în timp, admiraþia ca semnale de avertizare;
tuturor (inclusiv a copiilor). - contactaþi paza de
Ele sunt mult mai sigure coastã dacã intenþionaþi
decât artificiile obiºnuite, dãruind sã utilizaþi lampioanele
în acelaºi timp o experienþã de o zburãtoare în apropierea
mai lungã duratã. coastei, deoarece acestea
Lampioanele zburãtoare sunt pot fi confundate cu
cunoscute ca ºi lampioane de rachete de semnalizare;
hârtie, lanterne sau felinare zburãtoare, iar în unele zone - urmaþi instrucþiunile, pentru a evita incidente
ale þãrii oamenii se referã la acestea ca ºi neplãcute;
„lampinioane”. - persoanele care se aflã sub influenþa alcoolului
Lampionul zburãtor este realizat din material sau a drogurilor nu vor fi implicate în aprinderea
biodegradabil ºi funcþioneazã dupã principiul baloa- lampioanelor;
nelor cu aer cald, fiecare felinar având o dozã de cearã - nu se fumeazã când se manipuleazã lampionele.
ce, odatã aprinsã, încãlzeºte aerul din interiorul
felinarului ºi astfel acesta se ridicã. Þineþi minte cã fiecare lampion e destul de mare
Ele sunt fabricate în totalitate din hârtie ignifugã, ºi e un potenþial risc de incendiu. Este respon-
materiale bio-degradabile, iar cadrul este fabricat din sabilitatea celui care aprinde lampionul sã utilizeze
bambus. Pot zbura pânã la 20 de minute ºi se pot ridica produsul în condiþii de siguranþã.
la peste 500-1000 de metri înãlþime, având o vizibilitate
pe distanþe mari. Mr. ing. Daniel MILEA

Pompierii Argeºeni
- 21 -
P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

JUBILEU

Pompierii Argeºeni
- 22 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
ENERGIILE REGENERABILE,
SOLUÞIE ALTERNATIVÃ VIABILÃ
PENTRU VIITORUL ENERGETIC AL OMENIRII
Energiile regenerabile, numite destul de
impropriu în zilele noastre ºi energii neconvenþionale,
au fost în fapt, primele forme de energie folosite de
cãtre om.
În prezent, la câteva decenii de la debutul în forþã
al cercetãrilor tehnologice aplicative pentru implemen-
tarea pe scarã largã a energiilor regenerabile,
specialiºtii ºi chiar simplii utilizatori au putut constata,
fãrã dubiu, cã folosirea extinsã a surselor de energie
regenerabile are un impact aproape nesemnificativ
asupra mediului, ceea ce a motivat ºi mai temeinic
preocupãrile pentru extinderea utilizãrii acestora în
concordanþã cu nivelul de dezvoltate a tehnicii actuale.
De altfel, se ºtie cã, în prima parte a existenþei
sale, adicã timp de peste un mileniu, consumul de
energie al omenirii s-a bazat în principal pe fluxul
energetic de tip continuu - surse de energie inepuizabile
sau regenerabile ºi numai în ultimii 150-200 de ani au
început sã fie folosite instalaþiile de ardere care utilizau
combustibilii fosili - aºa zisele resurse energetice
epuizabile.
Prima crizã energeticã mondialã, ale cãrei efecte
majore s-au fãcut simþite practic în întreaga perioadã
1970 - 1980, a constituit ºi primul semnal serios de
alarmã, demonstrând cã sursele clasice de energie,
numite ºi surse convenþionale, sunt epuizabile. În
aceastã categorie sunt cuprinºi combustibilii fosili -
cãrbunii, petrolul, gazele naturale, ºisturile
bituminoase, etc. - precum ºi combustibilii nucleari
fisionabili: 235U, 238U, Thoriu (Th) - element fertil,
Litiu (Li) - adjuvant, D - deuteriu, T - Tritiu.
În categoria surselor de energie regenerabile
(SER), considerate inepuizabile sunt uzual incluse:
energia solarã, energia hidraulicã (ape curgãtoare,
valuri, maree, curenþi marini), energia vântului
(eolianã), biomasa, energia geotermicã, precum ºi
energia nuclearã obþinutã prin fuziune. SER mai sunt
cunoscute ºi ca surse neconvenþionale, în antitezã cu
cele clasice sau convenþionale, putând fi considerate
practic inepuizabile ºi nu în ultimul rând, mult mai
„curate”, mai puþin poluante decât cele clasice.
Intergovernamental Panel on Climate Change
(Comisia Interguvernamentalã privind Schimbãrile
Climatice) - formatã din 2000 de specialiºti (oameni de
ºtiinþã ºi economiºti) având rolul de consiliere a
Naþiunilor Unite, în problema schimbãrilor climatice, a
ajuns la concluzia cã, emisiile de dioxid de carbon
(CO2) vor trebui reduse cu cel puþin 70 % în urmãtorii
100 de ani, pentru a se putea stabiliza concentraþia de
CO2 în atmosferã, la 450 ppm (pãrþi pe milion), adicã la
Pompierii Argeºeni
- 23 -
o valoare ºi aºa cu 60% mai mare decât cea corespunzã-
toare epocii preindustriale.
Deoarece peste 80% din emisiile de CO2 de
origine umanã rezultã din arderea combustibililor fosili,
reducerile se pot realiza prin îmbunãtãþiri semnificative
ºi rapide ale eficienþei energetice ºi printr-o tranziþie
acceleratã cãtre surse regenerabile.
Pentru perioada 1990 - 2020, estimãrile
specialiºtilor indicau o creºtere cu cca 60% a consumului
global de energie ºi în special a consumului de
electricitate care va creºte cu pânã la 70%.
Sursele regenerabile cu cea mai rapidã creºtere pe
plan global sunt energia solarã ºi cea eolianã. Noile
surse regenerabile furnizeazã global necesarul de
electricitate pentru mai mult de 300 de milioane de
oameni, însemnând circa 100 000 MW - putere electricã
în sistemele conectate la reþea.
Datoritã potenþialului energetic important pe care-
l deþin, sursele de energie regenerabile (SER) oferã
disponibilitãþi nelimitate de utilizare atât pe plan local
cât ºi naþional. Se poate obþine astfel creºterea
semnificativã a siguranþei în alimentarea cu energie a
consumatorilor, în condiþiile limitãrii importului de
resurse, cu asigurarea unei dezvoltãri economice
durabile.
În condiþiile geografice ºi climatice specifice
României, pot fi luate în considerare ca surse
regenerabile energia solarã, energia eolianã, energia
hidro, biomasa ºi energia geotermalã. În prezent,
România îºi obþine cea mai mare parte a enegiei
provenite din surse regenerabile, din resurse hidro-
energetice, urmate de sursele eoliene ºi solare.
Potenþialul solar ºi eolian în România
Potenþialul energetic solar rezultã din cantitatea
medie de energie provenitã din radiaþia solarã incidentã
(în plan orizontal) care, în România, este de circa 1100
kWh/m an.
2
Distribuþia geograficã a potenþialului energetic
solar pe teritoriul României relevã cã mai mult de
jumãtate din suprafaþa þãrii noastre beneficiazã de un
flux cuprins între 1000 kWh/m an ºi 1300 kWh/m an.
2 2
Aportul energetic al sistemelor termo-solare la necesarul
de cãldurã ºi apã caldã menajerã din România ar putea
substitui aproximativ 50% din volumul de apã caldã
menajerã sau 15% din cota de energie termicã pentru
încãlzirea curentã.
Conversia radiaþiei solare în energie electricã se
realizeazã cu instalaþii fotovoltaice alcãtuite din module
solare cu configuraþii ºi dimensiuni variate (foto 1 -
Panouri cu celule fotovoltaice monocristaline ºi
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M

policristaline). Puterea panourilor monocristaline este
de 60W/panou, ºi la policristaline de 100W/panou,
panourile au invertor bidirectional de 3,3 kW,
acumulator 2V ºi 1000Ah, U=20V, I=500mA,
dimensiuni: 700 x 500 x 200.
Potenþialul energetic specific zonelor eoliene din
România indicã faptul cã, în þara noastrã se pot amplasa
instalaþii eoliene cu o putere totalã de pânã la 14000 MW,
ceea ce înseamnã un aport de energie electricã produsã
pe baza surselor eoliene de aproape 23000
GWh/an.
Pe baza evaluãrilor preliminare în zona litora-
lului, rezultã cã potenþialul energetic eolian amenajabil
este de circa 2000 MW, cu o cantitate medie de energie
electricã posibil a fi produsã, de circa 4500 GWh/an. În
fig.3 se prezintã tipul de echipament - turbinã eolianã -
cel mai rãspândit în România, pentru valorificarea
energiei eoliene în scopul producerii de energie electricã,
în special pentru mici consumatori izolaþi, situaþi în zone
unde accesul la reþeaua naþionalã de energie electricã este
dificil, extrem de costisitor sau poate chiar imposibil de
obþinut. Turbina cu ax orizontal ºi trei pale cu diametrul
de 2 m, are o putere de 1000W, tensiunea de 24 V cc,
amplasatã la 12 m, pentru o vitezã a vântului de
1,5-6 m/s).

Fig.1. Panouri cu celule fotovoltaice mono ºi policristaline

Potenþialul exploatabil al producerii de energie

electricã prin sisteme fotovoltaice este de aproximativ
1200 GWh/an, iar costul investiþiei pentru realizarea de
sisteme fotovoltaice în reþea de module solare a
înregistrat o evoluþie favorabilã în ultimele decenii
(preþul unui modul solar este în prezent, de circa 6000 $
per kW instalat), iar preþul energiei electrice produse
din surse solare fotovoltaice variazã între 25 cenþi/kWh
ºi 50 cenþi/kWh.
Pentru conversia energiei solare în energie
termicã se folosesc panouri solare plane, disponibile
astãzi într-o gamã extrem de variatã de soluþii
tehnologice ºi puteri termice (fig. 2).

Fig. 3. Turbinã eolianã cu ax orizontal ºi trei pale fixe

(cota de montaj - 12,00 m)
Fig. 2 Baterie de panouri solare cu tuburi vidate - stânga ºi
panouri plane modernizate - dreapta Lt. col. Daniel SOARE
Pompierii Argeºeni
- 24 -
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
Informeazã-te!
Pentru tine ºi pentru cei dragi þie
Informarea preventivã constã în ansamblul de
metode de conºtientizare a cetãþenilor privind riscurile la
care s-ar putea expune într-un anumit moment de timp ºi
spaþiu, precum ºi privind mãsurile de protecþie ºi
comportamentul pe care ar trebui sã le adopte.
Informarea preventivã este una din activitãþile
preventive planificate, organizate ºi desfãºurate în scopul
gestionarii riscurilor. Rolul informãrii preventive este
foarte însemnat: de conºtientizare a publicului pentru
cunoaºterea diferitelor tipuri de riscuri la care se poate
expune, a mãsurilor de prevenire a acestora, precum ºi a
comportamentului de adoptat în cazul producerii lor.
O astfel de conºtientizare este necesarã pentru a
crea o societate bine informatã ºi rapidã în reacþii, capabilã
sã-ºi reducã vulnerabilitatea la dezastre ºi crearea unei
culturi preventive la nivelul populaþiei.
Putem afirma cã activitatea de informare preventivã
se realizeazã, în principal, prin controale periodice
(scopul fiind de sprijinire a cetãþeanului în depistarea
neregulilor ºi deficienþelor, de prevenire a incendiilor din
propria gospodãrie), activitãþi de instruire periodice, afiºe,
pliante, emisiuni TV ºi radio, desfãºurarea de campanii de
informare ºi educare preventivã pe diverse teme corelate
cu situaþiile de urgenþã ºi nu numai.
În momentul de faþã atât la nivel naþional, cât ºi
judeþean putem vorbi despre Campaniile naþionale de
informare ºi educare preventivã:
F.O.C. „Flãcãrile omoarã copii”
Din pãcate, statisticile din România ultimilor ani
aratã, în mod ºocant, cã 1 copil pe sãptãmânã este ars. De
aceea, doar TU eºti responsabil pentru viaþa copilului tãu,
aºa cã învaþã-l DE ACUM câteva lucruri, pentru ca el sã-ºi
trãiascã în siguranþã copilãria ºi încearcã pe cât posibil sã
nu-l laºi singur în casã:
• sã nu se joace cu chibriturile, brichetele sau alte
surse de aprindere a focului;
• sã anunþe la apelul unic de urgenþã / gratuit 112
orice situaþie care îi pune viaþa în pericol;
• sã cunoascã adresa la care locuieºte, numerele de
telefon ale pãrinþilor ºi ale rudelor apropiate
R.I.S.C. „Renunþã! Improvizaþiile
Sunt Catastrofale”
Nu lãsaþi viaþa sã devinã o amintire spunând nu
improvizaþiilor, protejând familia ºi locuinþa prin
folosirea în siguranþã a instalaþiilor de gaze naturale ºi
încalzire:
• nu folosiþi improvizaþii la instalaþii ºi aparate, ele
reprezintã un pericol real de explozii ºi incendii;
• nu lãsaþi mijloacele de încãlzire în funcþiune
nesupravegheate;
• la aprinderea focului se respectã principiul ,,gaz pe
flacãrã”;
• nu utilizaþi coºurile de fum: cu defecþiuni; izolaþi-
le de materialele combustibile; verificaþi ºi curãþaþi
periodic, obligatoriu înaintea sezonului rece.
O altã campanie care este în desfãºurare este
Campania internaþionalã ,,SAFE QUAKE” - ªI TU
POÞI! FII PREGÃTIT PENTRU CUTREMUR!
Pompierii Argeºeni
2 - 25 -
Cutremurul = Vibraþie care circulã prin stratul
superior al Pãmântului, având drept cauzã erupþii
vulcanice, impactul cu meteoriþi, explozii subterane,
edificii care se prãbuºesc. Majoritatea cutremurelor sunt
cauzate de plãcile tectonice zilnic. Doar cutremurele de o
magnitudine mare produc victime ºi pagube materiale prin
distrugerea structurilor create de om, valuri tsunami,
avalanºe ºi alunecãri de teren.
Cum te pregãteºti acasã pentru cutremur ?
• discutã cu familia despre cutremur ºi un loc de
întâlnire dupã cutremur - în aer liber, nu departe de casã;
• cautã locul cel mai sigur din locuinþã (colþurile
interioare ale pereþilor de rezistenþã, golurile de sub uºi,
locurile de sub scheletul clãdirii, mesele, paturile;
instruieºte copiii sã se ascundã în aceste locuri);
• verificã tavanele, acoperiºul, coºurile, reþeaua
electricã, þevile de gaze;
• ancoreazã mobila grea, dulapurile cu cãrþi, în aºa fel
ca în caz de cãdere sã nu blocheze ieºirea. Paturile din
dormitoare trebuie sã se afle departe de ferestre, oglinzi,
poliþe cu cãrþi;
• þine la îndemânã trusa de prim-ajutor (dacã iei
regulat medicamente, pregãteºte rezerve);
• pregãteºte un radio cu baterii, lanterna, chibrituri;
• pune actele ºi obiectele de preþ într-o geantã la
îndemânã.
Ce faci în timpul cutremurului ?
• trebuie sã-þi pãstrezi calmul (nu striga ºi nu alerga);
• alegi metoda adecvatã de reacþie: fie pãrãseºti
clãdirea, fie ocupi unul din locurile mai puþin periculoase
din interior (dacã ieºi, pãrãseºte clãdirea repede, dar atent;
nu te folosi de ascensor);
• dacã te afli pe stradã, rãmâi acolo, la distanþã de
clãdiri;
• dacã te afli într-un automobil în miºcare, frâneazã
uºor ºi opreºte-te pe un loc deschis;
• când cutremurul te surprinde în mijloacele de
transport în comun, nu sparge geamurile, nu alerga spre
uºã. ªoferii vor opri maºinile ºi vor þine uºile deschise;
• în locurile publice nu te speria dacã se întrerupe
lumina, sunã sirena, auzi spãrgându-se geamuri sau þipete
de oameni.
Ce trebuie fãcut dupã cutremur ?
• ajutã la înlãturarea urmãrilor dând prioritate celor
rãniþi;
• nu miºca rãniþii grav dacã nu sunt în pericol imediat
de a fi rãniþi suplimentar, pânã la acordarea de ajutor
medical calificat;
• participã la evacuarea sinistraþilor de sub
dãrâmãturi;
• informeazã poliþia despre posibile infracþiuni,
persoane care rãspândesc zvonuri;
• nu încurca activitatea profesioniºtilor;
• nu bea apã din rezervoarele deschise pânã ce nu
sunt controlate;
• la verificarea clãdirilor foloseºte o cascã de
protecþie sau, în lipsa acesteia, un taburet.
Lt. Cristina CÎRNEALÃ
Plt. maj. Daniela PINTESCU
 P R E V E N I M , P R O T E J Ã M , S A L V Ã M
În direct cu ISU Argeº
Recunosc cã nu sunt multe instituþii care meritã sã
primeascã aprecieri atât de multe ca ISU. Iar ISU Argeº
chiar meritã.
Jurnaliºtii gãsesc mai mereu ºi „fisuri” în
activitatea instituþiilor, oragnizaþiilor, companiilor etc.
Ãsta e rolul presei.
Constantin Paºol în studioul 31
al Radio România
Dar, aici lucrurile stau altfel. Poate ºi faptul cã
noi jurnaliºtii suntem, într-un fel, tot o instituþie „pentru
situaþii de urgenþã”.
Ne întersectãm de multe ori în munca noastrã.
Oamenii de la ISU cu salvarea oamenilor la incendii,
inundaþii etc, iar noi, alãturi de ei, cu reportofonul,
camera video sau aparatul foto. Cot la cot, aproape. Ne
cunoaºtem deja cu oamenii de pe echipajele de
intervenþie, fie ei pompieri sau paramedici SMURD,
dar ºi cu ceilaþi.
Sunt oameni deschiºi, sensibili ºi cu suflet. Dar ºi
curajoºi, optimiºti ºi binevoitori. Nu te lasã niciodatã la
greu.
Se întâmplã uneori, ca noi, jurnaliºtii sã vrem sã
aflãm ce se întâmplã mai repede, atunci, pe loc. Suntem
uneori „în direct”. Aceºti oameni nu se supãrã cã-i
întrebãm. Nu spun cã-i încurcãm în munca lor. Deºi
poate, fãrã voie, o facem. Fac ceea ce trebuie ºi, cu
furtunul în mânã, cu targa sau din mijlocul vâltorilor ne
spun care este situaþia acolo.
ªi pentru noi asta înseamnã mult. Avem o primã
informaþie direct de la sursã. De la omul aflat la faþa
locului, la eveniment.
Pentru un om de radio, radio care are menirea sã
informeze, prompt, corect ºi fãrã pãrtinire populaþia din
Pompierii Argeºeni
- 26 -
România ºi, chiar din afara graniþelor, acest lucru e
extrem de important.
Radioul public poate face asta ºi chiar o face.
Pentru cã are ºi puterea de a pãtrunde peste tot: ºi în vârf
de munte ºi în mijlocul câmpului ºi atunci când se opreºte
curentul ºi atunci când ai la tine doar un receptor sau un
telefon mobil. De la noi informaþia ajunge indiferent
unde vã aflaþi: acasã, la birou sau în maºinã, la difuzorul
unui radio mai vechi sau mai nou, sau pe internet. Iar noi
nu ne zgârcim la vorbe. ªi o face profesionist, spun eu.
Oamenii aflã de la radio unde sunt inundaþii, unde sunt
drumuri blocate, unde arde o miriºtie sau muntele, unde a
aterizat elicopterul SMURD. ªi exemplele pot continua.
Îmi amintesc faptul cã, vara trecutã, col. Popa,
ºeful ISU Argeº nu mai prididea sã rãspundã la telefoane
pentru a ne da informaþii despre incendiile din Fãgãraº.
Intra în direct la Radio România Actualitãþi ºi Antena
Satelor din vârf de munte, unde gãsea semnal la telefon.
Pompierii argeºeni la stingerea unui incendiu de
vegetaþie. Comuna Bradu, lângã Autostrada A1.
Foto: C-tin Paºol
„Nu mai lãsaþi focul aprins la picnic! Nu mai daþi
foc la miriºti !” Se auzea la radio, ºi poate, nu a fost în
zadar.
Anul acesta, incendiile s-au mai diminuat.
Vara aceasta, l-am vãzut cum salva, cu propriile
braþe, copii de la înec din apele învolburate de la Bascov.
Colegii lui erau legaþi cu o sfoarã, în apã pânã la brâu.
Ei sunt oamenii de la Situaþii de urgenþã. Nu pot sã
nu spun asta.
ªi ar fi multe. Dar, poate cu altã ocazie.
Jurnalist Radio România,
Constantin PAªOL
 de

Informaþi-vã permanent asupra condiþiilor atmosferice folosind radioul ºi televizorul;

Fiþi pregãtit pentru a rezista acasã - pregãtiþi rezerva de alimente, apã ºi combustibil
ºi asiguraþi-vã mijloace diferite pentru încãlzit ºi preparat hrana;
Pregãtiþi mijloace de iluminat independente de reþeaua electricã;
Pãstraþi la îndemânã unelte pentru degajarea zãpezii;
Evitaþi absolut orice fel de cãlãtorie. Cãlãtoriþi numai dacã este absolut necesar;
Dacã totuºi este necesar sã plecaþi, luaþi-vã îmbrãcãminte groasã, cãciulã ºi mãnuºi;
Cãlãtoriþi numai ziua ºi folosiþi ºoselele principale;
Nu fiþi cutezãtori ºi temerari - opriþi, întoarceþi-vã sau cereþi ajutorul;
Dacã plecaþi cu maºina, asiguraþi-o cu lanþuri pentru zãpadã, lopatã, rãzuitoare,
cablu de remorcare, benzinã de rezervã ºi asiguraþi-vã cã ºtie cineva unde plecaþi;
Dacã mijlocul de transport se stricã, nu intraþi în panicã ºi pãstraþi-vã calmul, daþi
semnale de alarmã, aprindeþi luminile de semnalizare în caz de avarie, ridicaþi capota
maºinii ºi aºteptaþi ajutorul; luaþi trusa de prim-ajutor lângã dumneavoastrã;
Nu pãrãsiþi mijlocul de transport pentru a cere ajutor deoarece vã puteþi rãtãci;
Evitaþi suprasolicitarea organismului.

Pãstraþi-vã calmul, serviciile pentru situaþii de urgenþã vor

interveni la timp !
INSPECTORATUL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ
“Cpt. PUICÃ NICOLAE” AL JUDEÞULUI ARGEª
Adresa: Piteºti, Str. Traian, nr. 26
Telefon 0248 217 400; 0248 206 164,
Fax 0248 611 301
E-mail: rel.pub@isuarges.ro
www.isuarges.ro