C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABO-

RARE CU TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES
• Anul II • Num`rul 13• 17 APRILIE - 15 MAI 2009

c ă Ş c o la r ă
Bib lio te
an d a rd e
la st e
e n ta l
occid al - 19
tia D e pag.
18
în Bra
E X C U R S I E L A pag. 16 - 17 L U M I N A Î N V I E R I I
C ETAT E A A L B Ă
0 - 21
pag. 2

NE PUTEŢI CITI ŞI PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro

CONŢINE INFORMAŢII ŞI DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!
02 17 APRILIE - 15 MAI 2009 EVENIMENT...
JUDETUL VALCEA
Primaria Comunei Galicea
C.L.S.U. – S.V.S.U.
Nr.1402 din 06.04/2009

ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE!

- CATRE CETATENII COMUNEI GALICEA-

In conformitate cu prevederile Legii Apelor 107/1996 , Ordin MAI-MMGA 420/2005 privind

managementul situatiilor de urgenta si a prevenirii inundatiilor , Legea de gospodarire a locali-
tatilor nr. 515/2002 si H.C.L. nr. 13/2008 privind gospodarirea si infrumusetatea comunei Galicea
, va revin urmatoarele sarcini :
- Fiecare cetatean are obligatia sa-si curete santurile aferente gospodariei si proprietatii sale .
- Fiecare cetatean trebuie sa-si curete si sa-si decolmateze podetele de acces in gospodaria pro-
prie sau de pe tarlalele sale , pentru a se preintampina eventualele inundatii .
- Fiecare cetatean este dator sa-si curete terenurile de orice reziduri si gunoaie , sa-si igienizeze si
sa-si amenajeze spatiul din vecinatatea drumului si din fata gospodariei sale .
- Fiecare cetatean are obligatia sa contribuie la un mediu ambiental sanatos , sa participe activ la
curatenia in localitate si sa nu mai arunce deseurile pe domeniul public al localitatii , in zonele
impadurite , in vaile pârailor sau ale râurilor .
- Arderea resturilor vegetale in camp deschis sau incendierea miristilor este interzisa , sanctiunile
pentru incendiile produse din astfel de actiuni sunt drastic pedepsite.
Conform avertizării de la Inspectoratul

ATENŢIE: pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al judeţu-

lui Vâlcea, se interzice arderea necontro-
lată a vegetaţiei uscate de pe terenurile
proprietate privată şi de pe cele aflate în
domeniul pu-blic al comunei noastre,
îndeosebi de pe acele terenuri aflate în
imediata apropiere a suprafeţelor împădu-
rite, unde pericolul extinderii focului este
cu mult mai mare... Nerespectarea acestui
avertisment se va sancţiona cu o amendă
administrativă care poate fi cuprinsă între
10 şi 50 de milioane de lei vechi!
ATENŢIE
Pentru evitarea apariţiei
gripei aviare, aveţi obligaţia de a
ţine toate pãsãrile închise în gos-
podãrii şi de a respecta toate
prevederile adresei nr. 545/2009
emisã de Primãria Galicea.
PRIMAR,
NÃFLIU ION
UTILE... 17 APRILIE - 15 MAI 2009 03

Psiholog
de
Luminiþa Roºoagã
serviciu...
CAL ATORI SPRE LUMINA ...
Sa ne închipuim ca de astazi plecam intr-o calatorie. Sunt unii oameni care se
afla mereu pe acest drum-al smereniei, al uitarii de sine si al iubirii de ceilalti.Si sun-
tem noi, poate cei mai multi, care prea ocupati cu a demonstra ca existăm, ne amin-
tim din cănd în cănd căt de mult îl iubim pe Dumnezeu. Sa ne închipuim că de astazi
plecam în călatoria în care să ne regasim pe noi si sa putem iarăsi sa-i vedem pe cei
din jurul nostru. Fiecare zi să fie un exercitiu. Şi la sfărşitul perioadei de post să
absolvim această scoală a sufletului. Fiecare zi să fie o mica, dar importantă încerca-
re pe drumul nostru de apropiere de Dumnezeu, sa fim atăt de curati încăt să pri-
mim Lumina cu lacrimi de fericire. In acest rastimp al Postului cel Mare sa ne prega-
tim si trupul,dar mai ales spiritul. Sa le curăţăm de balastul care s-a depus peste ele,
să le scoatem la lumina, să scoatem la lumină ceea ce este mai bun în noi. Sa ne
închipuim că astăzi plecăm într-o călătorie. Poate pentru unii drumul va fi drept şi
uşor.Poate pentru altii va fi ca urcuşul unui munte,mai greu mai obositor. Dar ce
bucurie şi ce pace te cuprinde atunci cănd ajungi pe o culmea unui munte! Cănd
vom ajunge la capătul acestui drum-Învierea Domnului, sa nu ne oprim din iubire,
din smerenie, din căutarea de sine. Pentru ca iubirea să poată dura este nevoie de
salvare şi înviere. Daca totul ar fi zadarnic şi goană după vănt, daca toate ale vieţii
ar fi inutile şi fără noimă, daca ne naştem din joaca şi pierim din eroare, de ce ne
mai bucuram în zorii zilei, de ce suferim la apus? Pentru că nu sunt toate nimicnicie,
pentru că prietenia, dragostea, bunătatea,marinimia sunt importante si ne sfăşie atăt
de mult pierderea lor, pentru ca viata se istoveşte şi lasă în urma ei răni avem nevoie
de lumină întru iubire eternă. Iubirea lui Dumnezeu e veşnică si pentru că jertfa liu
s-a săvărşit, de ce n-am nădăjdui să stăruim şi noi întru dăruirea ei? Să întămpinăm
cu sufletul deschis si credinţă în cel de Sus, Sfănta noapte a Învierii Momente fru-
moase si abia aşteptate, pentru că avem ocazia să simtim si să trăim apropierea de
spiritul Sfănt în prejma celor mai dragi.Ne vom apleca atentia, cel putin pentru căte-
va zile, asupra lucrurilor care contează şi de care uitam în goana zilnică după şi prin-
tre cele lumeşti. Multă sănătate şi Paşte fericit!
04 17 APRILIE - 15 MAI 2009 SOCIAL...

PERSOANELE FIZICE CARE NU AU PLATIT

IMPOZITELE PE ANII 2007 SI 2008
– pana la data de 17 aprilie 2009 –
UTILE... 17 APRILIE - 15 MAI 2009 05
SOCIETĂŢILE CARE NU AU PLATIT IMPOZITELE
PE ANII 2007 SI 2008
- pana la data de 17 aprilie 2009 –

Vând doua tractoare

U650, unul cu cabina
patrata si un altul cu
cabina conica, stare
impecabila de func-
tionare si aspect bine
intretinut. PRET
NEGOCIABIL.
Rela]ii la telefon:
0761-181.050 sau
0743-174.774
06 17 APRILIE - 15 MAI 2009 COMEMORARE...

NICOLAE RADU, medic şi scriitor, (Editura Medicală, Pavelescu Romina, pr.paroh

Medicul şi scriitorul Radu
Nicolae (Nelu) s-a născut în
satul Cremenari, din comuna
Galicea, judeţul Vâlcea, în 25
februarie, anul 1934. Este căsă-
torit cu doamna Olga Radu, de
profesie medic, o distinsă admi-
ratoare a culturii şi artei româ-
neşti, care i-a dăruit un fiu
Mircea, student la facultatea de
medicină din Franţa. Nicolae
Radu este absolvent al Facultăţi
de Medicină Generală, Bucureşti
şi al Facultăţii de Filosofie a
Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi. A
debutat în presă în anul 1968 în
paginile revistei Amfiteatru.
Debutul editorial a avut loc în
anul 1969 cu lucrarea Anestezie
şi reanimare, Editura Medicală.
Semnează alte patru cărţi de
medicină: Imunopatologie chi-
rurgicală (Editura Academiei,
1984), Manual de anesteziologie
(Editura Medicală, 1986),
Antibioticele şi imunitatea
1987), Manual de tera-
pie intensivă (Editura
Medicală, 1988) şi
peste 70 de lucrări şti-
inţifice de specialitate
medicală comunicate
şi/sau publicate.
Debutul în literatură s-
a produs cu Rugăciune
pentru cuvinte (2001),
apoi a mai publicat
volumele de proză:
Cerbul de la Tufanul
trăsnit (2002),
Memorie uitată (2005)
şi Paradisul Mateilor
(2007). Este doctor în
ştiinţe medicale şi a
profesat ca medic pri-
mar de anestezie şi
terapie intensivă, şef
secţie Anestezie şi
Terapie Intensivă la
Spitalul Griviţa şi
Spitalul Titan din
Bucureşti. Din 1994 s-a
stabilit în Franţa, revenind în
ţară ori de câte ori simte nevoia
sau glasul copilăriei îl cheamă.
La 75 de ani, cei dragi au ţinut
să-l simtă aproape într-un cadru
cu totul special, acolo unde îşi
merită locul marii oameni de
cultură, Biblioteca Judeţeană
,,Antim Ivireanul” din Rm.
Vâlcea. Au fost alături de dom-
nia sa dl.prof.dr. Remus
Grigorescu, prefectul judeţului
Vâlcea, prof.dr.Doru Moţoc,
prof.dr.Ion Soare, prof.dr.Costea
Marinoiu, scriitorii George
Achim, George Mirea, Petre
Stancu, Nicolae Ciurea etc.
Localitatea în care s-a născut şi
a crescut a fost prezentă prin
participarea domnului Năfliu
Ion, primarul comunei Galicea,
Udrea Florea, viceprimarul
comunei Galicea, dir. Cincă
Gheorghe, prof. Anton
Ceauşescu, prof. Lăculeanu Ion,
prof. Măcinic Georgescu, prof.
Popescu Ion, pr.prof. Tiţu Ion,
ing. Pârvulescu Ion Onel, ing.
Mărăcine Florin, tehn.
Mărăcine Florian, înv. Mărăcine
Valeria etc. O personalitate
emblematică pentru vâlceni, dar
mai ales pentru galiceni,
Nicolae Radu şi-a întrupat viaţa
în două locaţii: viaţa de medic,
unde a încercat să facă o aneste-
zie trupului prin mânuirea sirin-
gii şi terapiei intensive şi viaţa
de scriitor, unde prin dragostea
faţă de cultură şi artă încearcă o
anestezie a sufletului prin
mânuirea condeiului şi scrierea
în proză. Adunaţi în sala de fes-
tivităţi după deschiderea oficia-
lă, a luat cuvântul
prof.dr.Remus Grigorescu, pre-
fectul judeţului Vâlcea, care
după o scurtă introducere cu
referire la sărbătorit spunea:
,,Domnul Radu Nicolae este
omul care a combinat medicina
cu scrierea reuşind să scoată în
evidenţă valorile satului româ-
nesc. Este lăudabil şi îmbucură-
tor tot ceea ce se întâmplă astăzi
aici. Un om cu opere pline de
substanţă creativă sărbătorit
într-un cadru festiv. Felicitări,
domnule Nicolae Radu, pentru
tot ceea ce faceţi şi mai ales
pentru contribuţiile d-voastră
literare”. Prietenul de suflet
prof.dr.Doru Moţoc, spunea:
,,Întâlnirea cu Nicolae Radu se
produce în cartea Cerbul de la
Tufanul trăsnit ..., iar cariera
de medic strălucit şi dragostea
faţă de cultură l-au dus la matca
prozei româneşti. Reuşind o per-
formanţă în domeniul literar, a
creat un topos aparte, a venit cu
un stil personal, unde satul
natal, satul matrice, vine spre
noi de dincolo de noi, vine din
străbuni..., Lucrarea lui se face
pe vatra cimitirului vechi din
Cremenari, unde trăiesc osem-
intele moşilor şi strămoşilor ...,
COMEMORARE...
la împlinirea a 75 de ani...
căci aici s-a făcut marea
investiţie spirituală şi materială,
capela Sf.Nicolae, al cărei ctitor
este ...”. Prof.dr. Costea
Marinoiu a spus: ,,Sunt fericit
şi bucuros că particip la
această aniversare, căci în des-
tinul său literar am fost pentru
Nicolae Radu, naşul de botez în
creaţia literară. Iată că viaţa l-a
călătorit prin multe ţări, dar nu
a uitat de meleagurile natale şi
a revenit la matcă, la izvoarele
copilăriei..., ştiu că satele
comunei Galicea mustesc de
istorie şi fiecare are o identitate
şi o personaliatate care îl poate
reprezenta...,este ceva extraordi-
nar...”. Aniversarea a continuat
prin cuvântul prof.dr. Ion
Soare: ,,Onorat prezidiu, stima-
te domnule Radu Nicolae, ono-
rată asistenţă şi dragi galiceni,
sunt încântat să particip la un
asemenea eveniment pentru că
medicul şi scriitorul Nicolae
Radu este o onoare pentru liter-
atură şi pentru Uniunea
Scriitorilor. El se remarcă ca
om de culturăprin iubirea de
neam, de pământul natal şi de
oameni. Este persoana care a
păstrat foarte mult din candori-
le tinereţii şi scrierile sale ne
fac să spunem cu tărie că simte
istoria, tradiţia, obiceiul,
pământul sfânt şi scump ..., are
un stil personal, iar în scrierile
sale se simte aroma metaforelor
la tot pasul. Glasul pământului
îl cheamă din când în când
acasă şi scriitorul vine să dea
glas memoriei...”. Prof. Anton
Ceauşescu, cercetător al istoriei
locale, invitat să spună câteva
cuvinte, zicea: ,,Sunt copleşit de
ceea ce văd că se întâmplă
astăzi aici. Serbăm un om, o
mare valoare a satului
Cremenari, Nicolae Radu,
medic şi scriitor. Mă simt ono-
rat să fiu alături la venerabila
vârstă, să remarc faptul că cel
sărbătorit astăzi se înscrie în
aria marilor oameni de cultură
ai comunităţii şi calcă pe
17 APRILIE - 15 MAI 2009
urmele marilor personalităţi
care au vizitat Cremenariul:
Antim Ivireanul, Nicolae Iorga,
Alexandru Ioan Cuza etc. Având
simţul omului de cultură a folo-
sit sursele de inspiraţie locală
pentru a aşterne pe hărtie trecu-
tul istoric al unui sat şi al unui
neam. Dl. Nicolae Radu duce la
bun sfârşit un destin pe care
Dumnezeu i l-a dat, unde resus-
citarea memoriei se întâlneşte
cu idolii uitaţi, cu portretele de
ieri şi de astăzi ale istoriei
locale...”. Prezent în sală, pri-
marul comunei Galicea Ion
Năfliu spunea: ,,Este un eveni-
ment deosebit pentru mine, pen-
tru noi cei din comuna Galicea,
să putem aniversa pe medicul şi
scriitorul Nicolae Radu. A fost o
onoare pentru mine să-l cunosc,
eu care vin din lumea adminis-
traţiei, într-o lume a culturii lit-
erare. I-am răsfoit cărţile,am
încercat să-i înţeleg
simţămintele şi am înţeles că
este unul dintre personalităţile
deosebite ale judeţului şi mai
ales ale comunităţii Galicea.
Dragostea faţă de locul naşterii
şi faţă de vatra satului îl fac să
revină permanent printre noi,
pentru a se încărca spiritual şi
pentru a scrie tot ceea ce va tre-
bui să cunoască generaţiile vii-
toare”. Scriitorul Nicolae
Ciurea, cu referire la sărbătorit,
a ţinut să remarce: ,,Domnul
Radu este oşteanul care s-a lup-
tat şi se luptă cu viaţa şi moar-
tea şi de foarte multe ori a
învins moartea prin anestezie.
Este o persoană complexă şi
complicată..., se află în situaţia
de a nu scăpa de pe câmpul de
luptă al vieţii acolo unde
Dumnezeu a rânduit să vadă
lumina zilei ...”. Domnul Costel
Drăguşin, nepotul domnului
Nicolae Radu a spus că:
,,...Sărbătoritul este persoana
care face parte din categoria
oamenilor care nu uită nicioda-
tă de unde au plecat ..., calităţi-
le şi atributele îi definesc perso-
07
nalitatea ..., plin de ambiţie dar
şi de orgoliu, dornic de afirma-
re, dar şi cu o mare putere de
muncă, impunător, cu o forţă
umană strălucitoare...”.
Domnul prof. Pantelimon
remarca faptul că: ,,La dl. Radu
cheia succesului o reprezintă
munca tenace, credinţa în
Dumnezeu, dragostea faţă de
aproapele şi faţă de locurile
natale. Este o personalitate în
plin progres, un om cu suflet
mare, un mentor, un simbol şi un
reper în viaţă...”. Mulţi dintre
cei prezenţi ar fi dorit să spună
cuvinte frumoase la această săr-
bătoare, însă clipele au fost
încununate de cuvintele medicu-
lui şi scriitorului Nicolae Radu,
care după prezentarea câtorva
evenimente ce i-au marcat viaţa,
prin modestia-i caracteristică a
spus: ,,Sunt încântat de tot ceea
ce se întâmplă. Sunt copleşit de
ceea ce s-a spus despre mine ...,
nu cred că se cuveneau atâtea
..., m-aţi lăudat foarte mult şi
apreciez acest lucru ca pe nişte
simpatii personale. Vă mulţu-
mesc din suflet tuturor, dar mai
ales soţiei mele Olga, care mi-a
oferit cei mai frumoşi 26 de ani
din viaţă şi un fiu, Mircea, stu-
dent la Medicină. Este o soţie
remarcabilă, iubitoare de fami-
lie, de profesie, de literatură, de
tot ceea ce este frumos în acest
univers. Sunt multe de spus...,
mă opresc prin a mulţumi încă o
dată tuturor celor ce aţi fost
astăzi alături de mine, în mod
special galicenilor şi celor care
m-au însoţit, familei Gheorghe
Cincă şi familiei Florian
Mărăcine”. Ne înscriem şi noi,
domnule Nicolae Radu, medic şi
scriitor la urările de bine ce vi
le transmitem cu ocazia acestei
aniversări şi vă dorim în conti-
nuare multă sănătate, putere de
muncă alături de familie şi noi
realizări editoriale. Dumnezeu
să vă binecuvinteze cu mulţi şi
fericţi ani! n A consemnat,
Pr. prof. Ion Tiţu
C M Y K

08 17 APRILIE - 15 MAI 2009 SPORT...

Topologul
Galicea
câştigă...
TOT!
Odată cu schimbarea antrenorului Iustin Croitoru cu
mai
Costică Bălteanu, echpa noastră a jucat din ce în ce ,
bine, obţinând în ultimele 3 meciuri tot atâtea victorii
chiar dacă au fost întâlniţi adversari puternici.
Neînvinsă în tot campionatul, ecipa FC Băbeni a tre-
buit să plece cu capetele plecate de pe stadionul
ri.
Topologul prin jocul de senzaţie realizat de băieţii noşt

Topologul Galicea – FC Băbeni 2-1

Steaua N.Bălcescu – Topologul Galicea 1-3
au dat dovadă de fer-play
Rivale de o viaţă întreagă, cele două localităţi vecine stă dată echipa noastră a
creând un spectacol fotbalistic de zile mari şi de acea
fost mai bună.
FC Govora – Topologul Galicea 1-2
grele datorită localnicilor,
O victorie importantă realizată în condiţii destul de regulamentului. Scorul
ta
care au prestst un joc destul de dur, deseori peste limisă lovească bara de 4-5 ori
putea fi şi mai mare, dar ghinionul a făcut ca mingea astfel că la începutul retu-
în loc să intre în poartă. Importante însă sunt cele 3p, au reuşit să recuperăm 4
rului formaţia noastră se afla pe locul 11, în scurt timp , respectiv deplasarea la
poziţii, având şanse reale de îndeplinire a obiectivuluimeciuri grele, împotriva
finalul campionatului în primele 5 locuri. Urmează 2 12 aprilie împotriva celor
ă
unor adversari redutabili, primul hop va fi duminic după sărbătorile de Paşte, să
de la Lotru Voineasa, urmând ca în prima duminică
lţumesc pe această cale tutu-
ne întâlnim cu Dinamo Rm.Vâlcea în deplasare. Mu iuri şi le doresc să o ţină
ror jucătorilor pentru eforturile depuse în ultimele mec ctivului propus.
obie
tot aşa până la sfârşitul campionatului şi realizarea n viceprimar Florea Udrea
C M Y K

SPORT... 17 APRILIE - 15 MAI 2009 09

Re zu ltate la Fo tbal, L iga a V - a,

Se ria I, la data de 7 Aprilie 2009:
Etapa a 20-a (duminică, 5 aprilie):

Clasamentul, înainte de Paşte:

10 17 APRILIE - 15 MAI 2009
Pro ie cte în de ru lare
Odată cu sosirea primăverii majorita-
tea obiectivelor de investiţii nefinalizate
din lipsa fondurilor din anul 2008, se
apropie de finalizare:
1. „Modernizare DC 177 Bratia Vale –
Cremenari şi drumul local Dealu Mare,
lucrare finanţată prin fonduri Sapard”.
În acest moment mai sunt de executat
circa 300 m rigole betonate, iar în cazul
alocării de către Consiliul Judeţean de
336.614 Ron necesari pentru aşternerea
unui strat de piatră concasată bitumini-
zată vom executa şi aceste lucrări. În
caz contrar, lucrarea va fi recepţionată
în luna mai.
2. „Sistemul zonal de colectare al
deşeurilor”. Au fost achiziţionate cele 4
maşini necesare derulării activităţii; se
aşteaptă de la Consiliul Judeţean nece-
ADMINISTRATIE...
sarul de fonduri în vederea realizării
liniei electrice aeriene de joasă ten-
siune pentru alimentarea cu energie a
obiectivului.
3. „Pod dalat peste gârla Teianca în
satul Teiu”
4. „Punte pietonală peste râul
Topolog în satul Valea Râului”. În
momentul de faţă se lucrează la
montarea grinzilor la fundaţiile exis-
tente, urmând ca în zilele următoare cur-
sul apei să fie deviat, putându-se în
acest fel executa ultima fundaţie care va
fi montată chiar pe actuala albie a râu-
lui. Lucrările la cele două obiective vor
fi finalizate în funcţie de primirea fon-
durilor de la Guvernul României. Au
început lucrările de extindere la Şcoala
cu clasele I-VIII Galicea şi execuţia
unei magazii,s-au realizat lucrările de
zidărie şi betonarea boiandrugilor şi cul-
turilor necesare, urmând să se înceapă
celelalte lucrări cum ar fi: acoperiş, ten-
cuieli, instalaţie electrică şi montarea
tâmplăriei.
n Florea UDREA,
viceprimarul comunei Galicea
ADMINISTRATIE... 17 APRILIE - 15 MAI 2009 11

Pro ie cte de viito r

Pentru alimentare cu apă şi realiza-

rea canalizării, aşa cum am precizat
anterior, costul lucrărilor se ridică la o
valoare estimată de circa 10 milioane
Euro. O mare parte din aceste lucrări
Primăria Galicea încearcă să o realizeze
prin înfiinţarea Asociaţiei
Intercomunitare Valea Topologului.
Scopul acestei asociaţii este acela de a
atrage cât mai multe fonduri europene
în vederea finalizării priorităţilor nece-
sare comunităţii. Primul proiect din
cadrul acestei asociaţii se încearcă a fi
realizat până în luna iunie şi va cuprin-
de extinderea reţelei cu apă „Brădişor” din Galicea;
comuna Budeşti în satele Cremenari, Bratia - Casă de Cultură;
Deal, Bratia Vale, Cocoru şi Dealu Mare, - demolare Grădiniţă veche Galicea,
precum şi continuarea canalizării în satul Grădiniţă veche Bratia Deal, Şcoală veche
Teiu, Valea Râului, Gelepu, Cocoru şi Bratia Cremenari, atelier mecanic Galicea;
Vale. - realizarea unor terenuri de joacă în satele
În acest an se urmăreşte execuţia următoare- Cocoru, Bratia Vale, Bratia Deal,
lor lucrări: Cremenari;
- reabilitare Dispensar Medical; - începerea lucrărilor de alimentare cu apă şi
- asfaltare pe lungime de 1 km DJ 678 D canalizare în satele Galicea, Ostroveni, Teiu;
Valea Râului; - modernizarea mai multor drumuri săteşti.
- construire local nou Primărie; n Florea UDREA,
- finalizare construcţie Şcoala Cocoru; viceprimarul comunei Galicea
- construire Grădiniţă cu 4 săli de clasă în
12 17 APRILIE - 15 MAI 2009 SOCIAL...

a c ţ i u n e p r ivind În perioada aprilie – iunie 2009 Primaria comunei

Amplă
Galicea, judeţul Vâlcea va demara o amplă acţiune
bazată pe structura economică, socială şi de mediu,
având ca ţintă identificarea problemelor majore cu
situaţia ă
care se confruntă cetăţenii localităţii . Datele culese

l - e c o n o m i c din teritoriu vor fi centralizate la nivel local şi se vor

socia constitui în principalii indicatori de acţiune ai facto-
rilor de intervenţie locali şi judeţeni . Ţinând cont că
şi de mediu în perioada următoare populaţia României va tra-
versa o ampla criză economico-socială, revine admi-
nistraţiei să se implice şi să indentifice dificultăţile
cetăţenilor, să propună şi să desfăşoare acţiuni de
intervenţie în colaborare cu celelalte instituţii ale
statului. Rugăm cetaţenii să dea dovadă de maximă
receptivitate şi sinceritate în comunicarea cu exacti-
tate a datelor solicitate în fişa de interviu social, să
acorde sprijinul necesar funcţionarilor Primariei
care vor fi deplasaţi în teritoriu . Informăm popula-
ţia că acest tip de acţiune este unic la nivel judeţean
şi naţional, încercând prin această formă să mobili-
zăm şi administraţia Judeţului Vâlcea şi chiar facto-
rii de decizie guvernamentali, intrucât doar la faţa
locului se cunosc problemele comunităţilor locale
mult mai bine decât le descriu sondajele publice sau
datele instituţiilor de statistică oficiale. Anexăm ca
model Fişa de interviu social şi vă mulţumim antici-
pat pentru sprijinul pe care ni-l veţi acorda, sprijin
de care dumneavoastră aveţi nevoie. Vă mulţumim!
Judetul Valcea
Primaria com. Galicea
Nr...........din........................
Fisa interviu de interes social
Privind situatia familiala a d-nei/d-lui ...........................................................................................Nume/prenume titu-
lar..................................................CNP............................................................ Adresa de domiciliu.....................
..................................................................................................... Nume /prenume membrii familie (sat, sotie , fiu ,
fiica) : .........................................................................................CNP.............................................................................
.........................................................................................CNP.........................................................................................
.........................................................................................CNP.........................................................................................
.........................................................................................CNP........................................................... Numar de sala-
riati/alte activitati.................. Loc de munca............................................. meserie /ocupatia.................................. var-
sta........venit total familie......................................... Venit pe membru de familie ......................alte ajutoa-
re................................................................ Numarul de imobile din gospodarie(buc.) – casa........... anexe..........
........................................... Someri disponibilizati in anul 2009............... unitatea in care a fost angajat............
...........................................motivul concedierii............................................ Numar persoane fara documente de sede-
re in localitate................ Motivul...........................................................................................................................
.............................................................. Nr. persoane aflate in dificultate (boala , invaliditate , lipsa venituri)......
..........................................................................................................................................................................................
............... Situatie scolara copii (daca exista abandon scolar sa se precizeze motivul)...........................................
..........................................................................................................................................................................................
Situatie copii minori cu probleme speciale (familii despartite , parinti decedati ,copii abandonati , copii lasati in
grija altor persoane decat parintii)..................................................................................................................................
..............................................................................Situatia igienei si curateniei in gospodaria proprie /teren aferent
domeniului public (depozite de gunoi menajer , depozite materiale pe Domeniul Public , ape reziduale si depozite
dejectii animale)...............................................................................................................................................................
........................................................................ Timp de remediere a situatiei si masuri imediate.............................
Intocmit – Nume prenume Audiat – Nume prenume
...................................................... ..................................................
Semnatura.................................... Semnatura................................
EDUCATIE/CULTURA...
Importanţa
bibliotecii
comunale,
săteşti şi
şcolare
Înainte de a prezenta câteva aspecte despre
importanţa bibliotecii, trebuie să ne amintim
ca o importantă componentă a acesteia este
cartea. Cartea, care are un rol important în
dezvoltarea noastră ca oameni să ca element
component al culturii unei naţiuni, face parte
din acele bunuri a căror valoare se defineşte
prin relaţia ei cu cititorii. Prin colecţiile unei
biblioteci înţelegem totalitatea documentelor
materiale, purtătoare de informaţii, provenind
din achiziţii, donaţii sau schimb de publicaţii, orga-
nizate după anumite criterii, care facilitează regăsi-
rea lor. Prin completarea colecţiilor se urmăreşte
creşterea fondului de carte, în funcţie de dinamica
pieţei, de tipărituri, de dimensiunea şi profilul bib-
liotecii şi de tendinţele observate în interesele de lec-
tură ale cititorilor. Completarea colecţiilor se poate
face curent (procurând publicaţii de mare valoare
documentară, apărute anterior apariţiei bibliotecii).
Biblioteca are un rol foarte important într-o scoală,
pentru că reprezintă accesul elevilor la informaţie, la
ştiinţă şi la cultură. Toate acestea reprezintă drepturi-
le fundamentale ale omului, care împreună cu drep-
tul la educaţie sunt recunoscute peste tot în lume ca
elemente cheie atât ale unei dezvoltări durabile a
umanităţii cât şi a progresului economic şi social. Aş
adăuga faptul că biblioteca comunală este considera-
tă o casă a culturii şi totodată un for de comunicare
între cititorii comunei şi cei care scriu, creează.
Biblioteca sătească oferă un loc liniştit iubitorilor de
carte, unde să-şi satisfacă nevoia de carte, să se
informeze, într-un cuvânt oferă garanţia unei bune
informări localnicilor. O bibliotecă nu este un depo-
zit inert, o comoară îngheţată de valori nebănuite
cuprinse sau expuse sistematic în rafturi, un templu
babilonic care s-a înălţat de la unicatele manu-
scriselor, până la milioanele de exemplare, pe care le
numără acum orice mare instituţie similară din lume.
O bibliotecă este un templu al lecturii, al discursului
în tovărăşia celor mai de seamă spirite ale culturii
universale, de la îndepărtata Antichitate până la ulti-
mii contemporani. Încă din perioada tranziţiei, natu-
ra fenomenului lecturii se modifică profund. În
17 APRILIE - 15 MAI 2009 13
primul
rând se modifică cerinţele de lectură
ale cititorilor, ca efect al nevoilor lor sociale, eco-
nomice, civice, spirituale. Se impune revitalizarea
rolului bibliotecii, ca instrument important al dezvol-
tării umane. Mutaţiile din domeniile economic şi
social se reflectă şi la nivelul beneficiarilor servici-
ilor de lectură. Elevii au nevoie de o bibliotecă în
şcoală, pentru studiu, lectură, informare şi mai ales
aceasta le oferă un sprijin pentru testările de la clasă
şi pentru examenele ce îi aşteaptă. Lectura recreaţio-
nală este în descreştere printre tineri, iar noi ca
indrumători trebuie să îi ghidăm în funcţie de cerin-
ţe, nevoi, dorinţe. O concluzie importantă este că
accesul la o colecţie diversă şi mare din bibliotecă
este unul din elementele esenţiale în încurajarea
copiilor să citească şi faptul că motivaţia lecturii este
determinată de cunoaşterea acelor cărţi care au un
rol moderator asupra comportamentului. Există o
relaţie directă între modul cum este stimulată moti-
vaţia lecturii în şcoală şi opţiunile pentru lectură ale
elevului. Faptul că bibliotecile pierd teren în raport
cu mijloacele comode de informare, chiar dacă
informaţia care se poate obţine într-o bibliotecă e
incomparabil mai complexă. Pentru a menţine inte-
resul oamenilor cred că fiecare instituţie de acest fel
trebuie să-şi adapteze activităţile specifice la noile
tipuri de gândire, de trăire spirituală sau materială. O
carte rămâne un mijloc de informare; iar dacă inter-
netul este condiţionat de existenţa unui calculator şi
a unei reţele, biblioteca rămâne în principiu accesi-
bilă tuturor. Activitatea unei biblioteci este uriaşă, iar
memoria umană se dezvoltă ca orice organ al corpu-
lui prin exerciţii la care cititul este de o importanţă
covârşitoare.
n profesor, Pavelescu Maria Romina
14 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
1. Vând Combinã Class Consul cu
o masã de lucru de 3 metri, aflatã
în stare perfectã de funcþionare,
la preþul de 8.000 Euro, negocia-
bil. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4
metri. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
3. Vând semãnãtoare din import
Germania la 3 metri, stare perfec-
tã de funcþionare. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
4. Vând disc nou, la preþul de
9.000 Ron. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
5. Vând prãºitoare + copãitoare
nouã, la 5 rânduri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
6. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 400 litri, suprafaþã de lucru
de 12 metri. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
7. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 1.000 litri, suprafaþã de
lucru de 15 metri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
8. Vând Combinã Class Europa
masã de lucru de 2,10 metri,
aflatã în stare bunã de
funcþionare, recent adusã
din Germania, la un preþ
negociabil. Relaþii la tele-
fon: 0721-825.723.
Concep si redactez
lucrari de diploma si
referate la cele mai avan-
tajopase preturi. Relatii la
telefon: 0729-507.307!
PUBLICITATE
Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a
deschide primul post de televiziune online din
jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând
din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30
[i emute pe site-ul ziarului nostru www.pub-
lipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i
obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data
de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea
vedea [i auzi cele mai importante evenimente,
\nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi
relatate \n paginile singurului ziar din
Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului
Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De aseme-
nea, anun]urile de la persoane fizice sau
juridice, publicitatea, muzica de orice gen,
chiar [i manele, pentru c` noi promov`m
absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i
aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-
iune. Nu v` trebuie decât un calculator conec-
tat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`
ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`,
ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiu-
nilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile
sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu
jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu
este supus regulilor CNA! Acest post nu
func]ioneaz` pe principiul selec]iei materi-
alelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe
principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n
momentul \n care ve]i deschide pagina de
internet, ve]i putea vedea o emisiune din
momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate
derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai
g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu
Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbol-
ic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`!
n Manager PROPRESS,
Alin BARBU
Prima televizune
online din Vâlcea!
ANUNTURI & PUBLICITATE 17 APRILIE - 15 MAI 2009 15
n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam],
\n stare perfect` de func]ionare.
Vand vin de Dr`g`[ani, numai
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile,
nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, calitate
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la
excep]ional`,
telefon: 0765-222.592 vinul este curat.
nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0720-932.082
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA
RAV 4 (SUV). An fabri-

SRL BUCUREªTI
ca]ie 2003, Cap. 1995
cm.p, motorizare pe
motorin`, Euro 3, Km.:
angajeaz` conduc`tori auto posesori de 160.000, ABS
permis de conducere categoria D [i atestat Aerbaguri, oglinzi elec-
pentru transport persoane [i ajutor de trice, far regrabil, Tax`
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii prim` \nmatriculare
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii 850. Pre] negociabil.
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,
0723-033.072
0768-103.501 Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004, cap.-
Vând mansarde din 1995 cm.p.,
motorizare Diesel,
BCA, strada Dacia, volan regrabil,
oglinzi electrice,
cartier 1 Mai Râmnicu senzori ploaie,
computer bord,
Vâlcea. Rela]ii la tel.: etc. Pre] negocia-
bil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD SC MATDAN SERVICE SRL
Player, închidere centralizatã, \n stare angajeaz` [oferi posesori de
perfect` de permis de conducere categoria D
func]ionare.
[i atestat pentru transport per-
soane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-460.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import
Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc). V` putem
acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase.
R“mnicu V“lcea, Strada Stolniceni, nr. 156.
Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.
C M Y K
1 6 17 APRILIE - 15 MAI 2009
Cu mic, cu mare, în
excursie la “Cetatea
Albă”
Duminica, 5 aprilie a.c., a însemnat pentru mulţi
dintre elevii Şcolii Bratia Deal un interval de două-
sprezece ore în care au preferat să vadă şi alte locuri
decât cele natale. Preţ de 400 de kilometri dus şi
întors, copiii au văzut cu ochii lor diferenţele dintre
modul de viaţa al românilor de dincoace şi dincolo
de Carpaţii Meridionali. Au simţit, sau mai bine
spus, aproape că nu au simţit cum au parcurs o dis-
tanţă de 100 de kilometri în aproximativ tot atâta
timp cât faci pentru a ajunge, la Vâlcea, de la ţară
la oraş cu microbuzul. Şi şi-au dat seama că „de
vină” sunt drumurile. Între Râmnicu Vâlcea şi Alba
Iulia, oraşul Marii Uniri, autocarul a circulat pe
marele drum european E81, care, deşi nu este încă
unul foarte lat, permite o deplasare mult mai rapidă
decât orice alt drum din comuna de origini. Ceea ce
nu au înţeles elevii de la Bratia, deocamdată, este
faptul că pentru construirea acestui drum s-au chel-
tuit şi sunt cheltuiţi mai mulţi bani decât pentru
toate drumurile noastre comunale la un loc.
Popas... comercial
Dar drumul iute spre Alba şi înapoi nu a fost sin-
gurul lucru care a rămas în memoria excursionişti-
lor de o duminică. Pe traseu, în judeţul Sibiu şi Alba,
copiii au văzut că românii din Ardeal locuiesc în alte
case decât cele care se construiesc la Vâlcea. Ale lor
sunt mult mai vechi decât ale noastre şi, în felul lor,
mult mai arătoase. Sunt parcă rupte din manualul
de istorie. Iar a vedea cu propriii ochi istoria a fost
motivul pentru care un autocar plin ochi a plecat pe
5 aprilie de la Bratia spre Alba Iulia. Pentru a nu
contrazice cumva tocmai noi faptul că turismul este
EDUCATIE/CULTURA...
şi comercial, nu puţine au fost locurile în care cei
mici s-au întrecut în a-şi cheltui până la ultimul
bănuţii primiţi pentru călătorie. Mai ales la
Tălmaciu, micul grup de călători-cumpărători de la
Galicea a adus o... rază de speranţă în plină criză
economică. proprietarilor unui popas turistic care
nu mai văzuseră cam de multicel aşa vânzare la ora
9 dimineaţa. „Antrenat” la shopping prin magazine-
le din comună, fiecare şi-a scos cam tot ce avea prin
buzunare, drept pentru care nimeni nu a dus lipsă
de atenţie din partea vânzătorilor de la Tălmaciu,
care ne-au asigurat, la plecare, că-s mereu bucuroşi
de aşa oaspeţi.
În oraşul Marii Uniri
Dacă până la Alba Iulia toată lumea a privit pe
geam la peisajele „în mişcare”, la destinaţie toată
lumea a fost cuprinsă de o explicabilă „mâncărime”
în tălpi. După o scurtă oprire la Catedrala
Reîntregirii Neamului unde au fost încoronaţi regele
şi în în calitate de suverani ai României Mari şi
după o poză de grup la statuia lui Mihai Viteazul,
am vizitat Muzeul Unităţii Naţionale din chiar clădi-
rea unde s-a infăptuit actul unirii, şi am putut citi
săpat în piatră pe frontispiciul arcului de triumf de
la intrare, în latină , mesajul “ În anul Domnului
1918, 1 decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru
totdeauna şi în mod irevocabil prin votul solemn şi
unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu întrea-
ga Daco-România. Eternă fie aducerea aminte a
acestui act măreţ”. Nu puteam să nu vizităm şi… să
nu ne pozăm, de o parte şi de alta a Obeliscului ridi-
cat în memoria lui Horea Cloşca şi Crişan. Pentru
C M Y K

EDUCATIE/CULTURA... 17 APRILIE - 15 MAI 2009 17

O excursie „pe cinste” la Alba Iulia

n Impresiile elevilor Şcolii Bratia Deal adunate de Stoiceanu Ana
Maria, clasa a VII a
De când au dat mugurii primăverii l-am „bătut la cap” pe domnul
diriginte Măcinic Georgescu să facem o excursie undeva mai departe,
să ieşim din graniţele judeţului, de exemplu la Alba Iulia, despre care
auzizerăm atâtea lucruri interesante. Joi, 26 martie, domnul diriginte n-
a mai suportat insistenţele noastre, ne-a îmbarcat în maşină şi ne-a dus
în faţa primarului să ne spunem „păsul”: ne-a prezentat şi ne-a abando-
nat acolo timp de 15 minute, timp în care am discutat destul de apropiat
cu domnul primar Năfliu Ion, i-am spus că suntem în jur de 30 de elevi
care dorim acest lucru; a dat telefon la firma Auto Narci S.R.L., şi după
câteva minute de negocieri ne-am ales cu o excursie la Alba Iulia cu 30
lei (de elev). Noi ne-am ocupat de strâns banii, domnul diriginte de for-
malităţile necesare (tabele, aprobări de la Inspectoratul Şcolar). În dimi-
neaţa zilei de duminică, 5 aprilie, ora 7 fix am „decolat” cu autocarul
spre Alba Iulia însoţiti de profesori, diriginţi, câţiva părinţi şi un ghid
care ne-a informat pe tot parcursul, dar şi domnul primar care ne-a
însoţit în mult râvnită noastră excursie. Valea Oltului am prins-o în
răsăritul soarelui pe crestele-i pline de zăpadă, iar „intrarea triumfală” în
cetatea Alba Iulia am făcut-o chiar în mijlocul slujbei de la „Catedrala
întregirii neamului”. Aceasta avea o aură mistică, clopotele răsunau
peste tot oraşul şi se auzeau cântece bisericeşti minunate. Am admirat
măreţia şi stilul decorativ al construcţiilor, statuia lui Mihai Viteazul,
grupul de statui ai celor mai de seamă înfăptuitori ai Unirii, am intrat pe
poarta cetăţii şi ne-am minunat de lucrarea magnifică din inima
Ardealului – Cetatea cu zidurile ei neclintite de trecerea timpului. Toate
domnul primar Ion Năfliu, această călătorie a fost, cărămizile vechi din care erau făcute zidurile, poarta cetăţii, care se ridi-
după cum am aflat la faţa locului, nu doar o plăcută ca ctunci când veneau duşmanii, reînsufleţeau parcă toate acele
ieşire împreună cu elevii de la Bratia, ci şi un prilej de momente de cumpănă ale strămoşilor noştrii. Am făcut zeci de poze şi
rememorare a câtorva ani frumoşi din tinereţe petre- parcă n-am putut să fotografiem totul, ne-am epuizat aparatul foto, am
cuţi în Alba Iulia sau “Bălgrad”, aşa cum era trecut în recurs la telefoane...Cei mai mici au închieiat în parcul de distracţie din
documentele medievale redactate în limba slavonă. Alba Iulia. După 4 ore ne-am îmbarcat, ne-am uitat în urmă cu regret
Obiectivele turistice vizitate nu au fost puţine, la fel pentru că n-am văzut totul, dar o să revenim...pentru că a fost o minu-
explicaţiile oferite cu generozitate de ghidul nostru, ne. Cuvintele domnului Rădoi Ioan care ne-a fost ghid ne-au mişcat şi
domnul profesor Ioan Rădoi. În oraşul Marii Uniri, mai mult de-a lungul întregii călătorii. Alba Iulia este, fără îndoială, un
coeziunea, unitatea în cuget şi simţiri a grupului nostru loc unde merită să mergi şi de unde pleci cu un bagaj bogat de amintiri
a avut un pic de suferit, când în loc să facă o vizită în istorice. La întoarcere ne-am oprit în Hermanstadt – Sibiu unde am
interiorul Catedralei Reîntregirii, o parte dintre copii mers pe jos printre construcţiile impestuoase şi vechi de sute de ani.
au renunţat pentru câteva minute la istoria locului pre- Ne-am săturat de îngheţată şi-am plecat spre Dumbravă, unde am vizi-
ferând să încerce un tobogan gonflabil, dispus suficient
de aproape pentru a le distrage atenţia de la scopul tat grădina zoologică şi nu ne-a scăpat nici un colţişor nevizitat.
călătoriei noastre. Per ansamblu, deşi a fost nevoie să Amurgul ne-a prins tot pe Valea Oltului cu pitorescul ei necontestat. Pe
oprim de mai multe ori pentru a mai lua o gură de aer partea stângă observăm stânca ce pare atotputernică. De neglijat nu era
proaspăt, călătoria la Alba Iulia a fost educativă şi plă- nici pădurea, a cărei coloristică, de un verde opulent, ne încânta privi-
cută, iar cei care au traversat trei judeţe într-o singură rea. Ajunşi fiecare acasă n-am mai contenit cu povestitul celor din jur,
zi abia aşteaptă să repete aventura... până târziu în noapte, când sleiţi de incitanta excursie, am retrăit visul ei
n Cătălin Georgescu într-o binecuvântată odihnă...
18 17 APRILIE - 15 MAI 2009
Bibliotecă Şcolară la standarde
occidentale în Bratia Deal
Inaugurarea bibliotecii şcolare din
Bratia Deal a avut loc pe 25 martie
2009, la ora 14.00, la şcoala cu clasele
I-VIII Bratia Deal, comuna Galicea.
La acest eveniment au participat
oameni iubitori de carte şi de frumos
din comună. Printre aceştia amintim:
- Primarul comunei Galicea Năfliu
Ion
- Viceprimarul comunei Galicea
Udrea Florea
- Director Şcoala Galicea, Floroiu
Laurenţia
- Profesor, Anton Ceauşescu
- Profesor, Măcinic Georgescu
- Preot Profesor, Tiţu Ion
- Profesor, Pavelescu Romina
- Profesor, Oprea Gheorghe
- Bibliotecar, Şiţoiu Maria
- Preot Profesor, Tiţu Ion
- Profesor, Popescu Violeta
- Profesor, Chelcea Ion
- Profesor, Lăculeanu Ion
- Profesor, Vlădulescu Marin Mădălin
- Învăţătoare, Mărăcine Valeria
- Învăţătoare, Trucmel Elena
- Educaroare, Oprea Elena
- Educatoare, Georgescu Elena
- Profesor, Duţă Dragoş
- Profesor, Mihai Gheorghe
- Învăţător, Voicu Ion
- Bibliotecar, Şiţoiu Maria
- Coordonator Centru Comunitar,
Şiţoiu Alina Mihaela
- Reprezentant World Vision,
Popescu Corina;
- părinţi ai elevilor şi alte cadre
didactice ale şcolii şi nu numai, foşti
elevi şi profesori ai Şcolii din Bratia
Deal şi cetăţeni de bine ai satului,
printre care şi domnul Lixandru Ion,
fost primar al comunei Cremenari,
acum mulţi ani; oameni care au venit
la această inaugurare pentru a vedea
modernizările ce au avut loc datorită
implicării acestor oameni mai sus
menţionaţi.
S-a ţinut cont de faptul că prima
şcoală aici, în Bratia Deal a fost o chi-
lie din nuiele, iar dascăl le era Ion
Cremenereanu, de unde şi numele
fostei comune Cremenari, actualmen-
te satul Cremenari, comuna Galicea,
ca tablă copii aveau o ladă cu nisip în
care scriau cu degetul, şi totuşi, inter-
esant era faptul că nu la lipsea putina
cu apă. Cu ocazia acestui eveniment
au fost prezentate:
1. Cuvânt de întâmpinare –
Parteneriatul cultural educativ:
„Biblioteca şcolară” de domnul
Profesor Măcinic Georgescu ;
2. Sfinţirea bibliotecii şcolare - Preot
Tiţu Ion;
3. Discurs ţinut de Primarul comunei
Galicea Năfliu Ion şi de Viceprimarul
Udrea Florea;
4. Program literar artistic susţinut de
Corul „Vocea Brătienilor”, la care am
avut parte de momente muzicale
excepţionale, dăruite de elevii acestei
INVESTITII
şcoli, dirijaţi de preot profesorul Tiţu
Ion care se ocupă de aceşti copii
minunaţi;
5. Istoricul Şcolii Generale cu clasele
I-VIII Bratia Deal - Profesor, Anton
Ceauşescu;
6. Importanţa unei biblioteci şcolare -
Profesor, Pavelescu Romina;
7. Identitatea unei biblioteci vechi şi
noi – Profesor, Oprea Gheorghe
8. Investiţiile administraţiei locale la
Şcoala cu clasele I-VIII Bratia Deal;
9.Organizaţia creştin – umanitară
World Vision, o implicare directă în
viaţa copiilor – Manager zonal,
Popescu Corina
10. Au rostit alocuţiuni: - Profesor,
Floroiu Laurenţia
- P.C.Pr. Prof. Tiţu Ion
- Prof. Popescu Violeta
- Învăţător, Voicu Ion
A fost un moment demn de toată
lauda organizatorilor şi a tuturor
celor care au luat parte la această
inaugurare. Să dea Dumnezeu ca
aceste idei de înflorire a învăţământu-
lui românesc să se extindă din sat în
sat, din comună în comună, până se
va ajunge din nou la dragostea de
carte, care din păcate a fost depăşită
de calculator şi ia amploare din ce în
ce mai mult. Felicitări tuturor celor
implicaţi în acest proiect!
n Alina Mihaela Şiţoiu,
coordonator Centru Comunitar
de Instruire şi Informare,
 17 APRILIE - 17 MAI 2009 19
Inaugurarea bibliotecii şcolare din Bratia Deal

Participăm azi la aniversarea...

...noii Biblioteci, cu inaugurarea...
...într-un cadru larg, festiv sărbătorim
Acest eveniment, dar ...ne amintim
„Că-n urmă ce decenii era un local
Amenajat, fireşte-n Cămin Cultural
O veche bibliotecă ce funcţiona
Cu-angajat de stat, Onea se numea
Urmată la post de doamna Violeta
Până-n şaişopt; s-a predat ştafeta...”
Comuna Cremenari „s-a dat” de Galicea
Iar biblioteca a rămas tot aicea...
...adică-n Cămin şi-apoi ce-a urmat...
...e lesne de-nţeles, că ...s-a destrămat!!
Cărţi înstrăinate, sau poate furate
„Opere alese”(!) Mult politizate!...
Treptat, treptat însă se înfiripează
Noua bibliotecă ce funcţionează
În această sală, mare arătoasă
Căci până mai ieri, era-n altă clasă
Mobilier vechi, uzat şi nesigur
Populat de şoareci şi-ameninţat, desigur
Au fost cărţi furate, dar în mare parte
Unele din ele - au fost recuperate...
...Deci mai înainte făcut-au mai nimic
Pân’ veni director, domnul Măcinic!
Şi-n acest sector mult s-a implicat
Cu doamna Popescu şi-au realizat
Muncind din răsputeri fiecare-n parte
Izbutind refacerea fondului de carte!
Şi drept stimulent, dar mai mult de formă
Reuşi-ncadrarea cu...un sfert de normă!
Iar Organizaţia Creştin – umanitară
Cu bune rezultate, cunoscute-n ţară
Îmbogăţii fondul de carte cu noi nume
Dotând biblioteca cu sute de volume...
...vreo două şi ceva, şi-apoi şi cu-o sumă
Destul de frumuşică, strânsă pân-la urmă
Alături de-altă sumă de Primărie dată
Şi-alta de la părinţi şi strânse la olaltă
Cincizeci de milioane-n total s-au adunat
Şi cu dulapuri noi sala-au mobilat
Văzut-aţi, bunăoară sala ce frumos arată
În această şcoală, complet modernizată
În care-s investite sute de milioane
Gresie şi faianţă, centrală, termopane
Cu grupuri sanitare şi-mprejmuire nouă
Pentru acestea toate noi mulţumim vouă...
...celor din Primărie, ce mult v-aţi implicat
Făcând din astă şcoală, un real unicat!
...........................................................
Din suflet vă dorim, putere, sănătate
De belşug, fericire, cu toţi s-aveţi perte!
n Profesor, Gheorghe Oprea
Bratia Deal - 25 martie 2009
20 17 APRILIE - 17 MAI 2009
Lumina Învierii lor» (I.Cor.15,
14-21). Învie-
rea
Mântuitorului
creează în noi,
creştinii, o
stare sufleteas-
că ce nu se
poate compara
cu niciuna din
cele prin care
trec oamenii.
Ea este efectul
unei uşurări,
unei bucurii,
unei încrederi
şi unei nădejdi,
pe care n-o
poate produce
în om niciun
alt fapt, niciun
alt sentiment,
Dintre toate minunile nicio schimbare, nicio emoţie
Mântuitorului, cea mai mare şi din cele ce pot încerca sufletul
mai uimitoare este propria Sa nostru. Când Iisus Mântuitorul
înviere din morţi, minune care trăia în suferinţă şi umilire în
în acelaşi timp este şi cea mai zilele patimilor, El era, privin-
puternică dovadă despre dum- du-L omeneşte, cel mai neferi-
nezeirea Sa şi în acelaşi timp cit, mai părăsit, mai neajutorat,
şi despre divinitatea creştinis- mai năpăstuit, mai zdrobit din-
mului. Însă, învierea tre toţi oamenii. Niciodată un
Mântuitorului este şi piatra de om n-a fost mai greu lovit
temelie şi garanţia învierii pentru binele ce făcea, mai
morţilor, importanţa ei pentru duşmăneşte tratat, mai crunt
credinţa creştină fiind sublinia- batjocorit, jignit, huiduit, tor-
tă în mod deosebit de către turat şi profanat, ca Iisus
Sfântul Apostol Pavel: «Iar Hristos. Nu numai cei care-L
dacă Hristos n-a înviat, zadar- răstigneau, urlau şi blestemau,
nică este atunci povăţuirea nu doar un popor se desfăta la
noastră, zadarnică şi credinţa privirea durerilor Lui fizice şi
voastră ... Şi dacă nădăjduim morale, ci o lume întreagă, de
în Hristos numai în viaţa atunci şi până astăzi, a găsit în
aceasta, atunci suntem mai de osânda şi în moartea Lui o plă-
plâns decât toţi oamenii. Dar cere, o satisfacţie, un senti-
acum Hristos a înviat din ment ca de dreptate şi de pute-
morţi, făcându-Se începătură re a ei împotriva ,,înşelătorului
celor adormiţi. Căci deoarece Aceluia”, cum îl numeau cu
moartea a venit printr-un om, ipocrizie cei care L-au dat spre
printr-un om şi învierea morţi- chinuire şi moarte. Împotriva
RELIGIE...
argumentelor stoarse necredin-
ţei şi a pretextelor cu păcat,
Învierea lui Hristos s-a dovedit
şi s-a impus cu puterea faptu-
lui împlinit şi cunoscut, astfel
că imnul ei triumfal face de
atunci, şi va face totdeauna,
bucuria noastră şi a lumii.
Împotriva tuturor raţiunilor
omeneşti, împotriva “înţelep-
ciunii” de jos a celor care au
căzut în robia superstiţiilor şi a
legendelor necreştine, împotri-
va a tot ce s-ar putea zice şi
scrie stă faptul Învierii, trans-
format în Biserica permanentă
şi universală, stă creştinismul
întreg, ca dovedire şi încredin-
ţare neclintită şi nedesmintită a
Învierii lui Hristos.Ce ar fi fost
omenirea fără Învierea lui
Hristos, fără creştinism şi fără
Biserică, fără Apostoli, fără
Evanghelie, fără Sfinţi, fără
credinţă, fără sublima iubire
creştină, fără multele şi marile
idei şi fapte de bine şi de cul-
tură aduse de creştinism, fără
miile de martiri care au cucerit
cu suferinţe şi cu sânge dreptul
omului la libertatea de gândire
şi de credinţă, fără virtuţile
sublime şi fără instituţiile de
binefacere incomparabile ale
creştinismului, fără capodope-
rele de gândire, de caritate şi
de arta cu care creştinismul a
umplut, a înnobilat şi a ridicat
lumea ? Din moartea şi din
Învierea Lui credem şi ne
mântuim şi trăim în marile idei
morale care au devenit patri-
moniul omenirii întregi. Învă-
ţătura şi misiunea lui Hristos
s-au verificat prin Moartea şi
Învierea Lui; Moartea şi Învie-
rea lui au dat Creştinismului
sens şi viaţă, au dat sens mor-
ţii şi învierii noastre. Lumea
RELIGIE...
Dintre toate minunile
Mântuitorului, cea mai mare
şi mai uimitoare este propria
Sa înviere din morţi, minune
care în acelaşi timp este şi
cea mai puternică dovadă
despre dumnezeirea Sa şi în
acelaşi timp şi despre divini-
tatea creştinismului. Însă,
învierea Mântuitorului este şi
piatra de temelie şi garanţia
învierii morţilor, importanţa
ei pentru credinţa creştină
fiind subliniată în mod
deosebit de către Sfântul
Apostol Pavel: «Iar dacă
Hristos n-a înviat, zadarnică
este atunci povăţuirea noas-
tră, zadarnică şi credinţa
voastră ... Şi dacă nădăjduim
în Hristos numai în viaţa
aceasta, atunci suntem mai
de plâns decât toţi oamenii.
Dar acum Hristos a înviat din
morţi, făcându-Se începătură
celor adormiţi. Căci deoarece
moartea a venit printr-un om,
printr-un om şi învierea mor-
ţilor» (I.Cor.15, 14-21).
Învierea nu cunoaşte Învie-
rea; ea traieşte pământeşte,
mărginit, fizic, fără perspec-
tiva vieţii viitoare. Trăieşte în
iluzii şi plăceri o viaţă ca de
colivie, peste care apasă
imens, inert şi greu mormân-
tul. Învierea lui Hristos a
rupt valul care acoperea
omului misterul existenţei
post-mortem, a deschis vieţii
omeneşti o privire spre zarea
veşniciei, a luat morţii rolul
şi caracterul de sfârşit tragic
şi dureros. Viaţa nu este o
scânteie efemeră şi enigmati-
că în haos; este o existenţă
de durată cu destin spiritual
în eternitatea în care se inte-
grează cu preţ de suflet şi cu
rost dumnezeiesc. Fără Învie-
rea Domnului Hristos,
Creştinismul s-ar fi înăbuşit
17 APRILIE - 17 MAI 2009 21
în râsul şi în batjocura fari- două feţe paralele şi echiva-
seilor şi cărturarilor, în lente ale faptului creştin.
insensibilitatea lumii păgâne, Învierea Domnului Hristos a
în teama şi neputinta adus o nouă orientare spre
Apostolilor terorizaţi de stri- veşnicie a lumii. Prin Învie-
gătele mulţimii rea lui Hristos, grija cea
înfuriate:,,Răstigneşte-L, răs- mare şi durerea au trecut. În
tigneşte-L!”. Fără moartea lui Învierea lui Hristos avem
Hristos, creştinismul nu avea suprema bucurie, putere şi
efect mântuitor, fără Învierea garanţie a nădejdilor noastre:
Lui nu avea Viaţă şi putere. ,,Hristos a Înviat!” .
Fără Înviere, nu era credinţă, n Ioana Medeea Tiţu,
nu era nădejde, nu era bucu- Colegiul Naţional de
rie creştină. Suferinţa şi Informatică
biruinţa, durerea şi bucuria, ,,Matei Basarab” Rm.
Crucea şi Învierea îşi cores- Vâlcea
pund şi se completează, ca
Gândire creştină
O lume în care totul e frumos,
E pur, gingaş şi credincios,
O lume în care ,,om” te ştii
E raiul ce pururea va fi.
Dar când în viaţa veşnică ai trecut,
Sufletul te-ntreabă unde va ajunge,
Iadul ar fi un loc cu totul neplăcut
În care diavolul ispititor te poate împinge.
Dar niciodată nu ştii cu adevărat
Şi trebuie s-aştepţi momentul adecvat
În care morţii toţi vor învia,
Atunci vei ştii şi starea în care vei intra.
Atunci vei dovedi dreapta credinţă
Faţă de Cel ce te-a creat,
Domnul Iisus iubit şi lăudat
Şi poate El îţi va-mplini a ta dorinţă.
Dorinţa este evidentă,
De-a dreapta Tatălui ai vrea să stai,
Dar când sentinţa va fi dată
Te vei gândi: va fi frumos în rai?
 22 17 APRILIE - 17 MAI 2009 ANUNTURI...

PRIMĂRIA GALICEA
ŞCOALA GENERALĂ ŞCOALA GENERALĂ
BRATIA-DEAL GALICEA

ORGANIZEAZĂ
CONCERTUL DE MUZICĂ ŞI POEZIE
,,IZVORUL BUCURIEI”
LA
CĂMINUL CULTURAL CREMENARI
VINERI, 24 APRILIE, ORA 1500
(IZVORUL TĂMĂDUIRII)

INVITAŢI: CORUL ,,GLASUL BRĂTIENILOR”

CORUL ,,VOCEA TOPOLOGULUI”
FORMAŢIE DE MUZICĂ POPULARĂ
SOLIŞTI ŞI SOLISTE

DIN PROGRAM:
- Medalion de cântări religioase
- Moment poetic (recital)
- Tezaur folcloric (solişti şi soliste)
- Hora satului (jocul şi dansul românesc)
- Ciocnitul ouãlor roŞii (tradiţie creştină)

O SĂRBĂTOARE PENTRU TOŢI GALICENII

IUBIŢI CREDINCIOŞI, INVITAŢIE
VĂ INVITĂM ÎN DUMINICA A II-A DUPĂ Către,
SFINTELE PAŞTI, DUMINICA TOMII – 26 Comunitatea Galicea
APRILIE 2008 – LA SFINŢIREA ŞI INAU-
GURAREA TROIŢEI SF. DIMITRIE CEL Grupul de eleve ce alcătuiesc corurile comunei
NOU DIN CURTEA BISERICII SF. NICO- Galicea ,,Glasul Brătienilor” şi ,,Vocea Topologului”,
LAE DIN DEALUL GALICII, PRECUM ŞI vă invită să audiaţi un concert inedit de colinde pen-
LA AGAPA FRĂŢEASCĂ ORGANIZATĂ
CU OCAZIA ACESTUI MARE EVENI- tru Învierea Domnului” şi un moment poetic, în
MENT CREŞTINESC. ziua de Izvorul Tămăduirii – vineri, 24 aprilie , ora
1500 , la Căminul Cultural Cremenari. Vă aşteptăm cu
ORGANIZATORI: toată dragostea pentru o zi închinată bucuriei.
CONSILIUL ŞI COMITETUL PAROHIAL Ana Stoiceanu,
GALICEA Mirabela Andrei
P.C. PR. PROF. ION TIŢU
PRIMĂRIA GALICEA ORGANIZEAZĂ 1500-1600) vă doresc o stare sufletească cât mai aproape
PE TERENUL DE FOTBAL DIN PAR- CELE DOUĂ ÎNVINGĂTOARE (ORA de lumina Învierii, plină de bucurie,
CUL ,,ZĂVOI – TOPOLOG” UN CON- 1600-1700) încredere, nădejde, dragoste, precum şi salu-
CURS DE FOTBAL TUR ŞI RETUR CELE DOUĂ ÎNVINSE (ORA 1700-1800) tul creştinesc
ÎNTRE ECHIPELE SATELOR GALICII ORGANIZATORI: ,,Hristos a Înviat!”
DUPĂ URMĂTORUL PROGRAM: RESPONSABILI: Pr.ec.stavr.Ungureanu Ion
DUMINICA FLORIILOR – PRIMUL TUR PRIMAR ION NĂFLIU P.C.Pr.paroh Popescu Ion
– ORA 1400 PROF. EMIL POPESCU P.C.Pr.prof. Tiţu Ion
DUMINCA TOMII – RETURUL – ORA VICEPRIMAR FLOREA UDREA P.C.Pr.paroh Prunoiu Mihail
1400 PROF. M. VLĂDULESCU P.C.Pr. Alimănescu Anton
CREMENARI – GALICEA (ORA 1400- Cu ocazia marii sărbători a Învierii P.C.Pr.paroh Ciurci Florea
1500) Domnului – Sfintele Paşti, preoţii parohi Dumnezeu să ne binecuvinteze cu
BRATIA DEAL – VALEA RÂULUI (ORA care slujesc şi păstoresc comunitatea Galicea harul Său!
OPINII...
DREPTUL LA CULTURĂ
~ Episodul al VII-lea ~
Dragi cititori ai revistei „Viaţa
Galicenilor”, iată că revin în cen-
trul atenţiei dumneavoastră cu un
alt episod zic eu destul de intere-
sant, inspirat desigur din fapte
reale la care am asistat fie în faţa
micului ecran, fie din presă. În
cursul anului trecut aşezat pe un
scaun în faţa micului ecran, fie
din presă. În cursul anului trecut
aşezat pe un scaun în faţa televi-
zorului pe un anumit post de tele-
viziune urmăreaam o emisiune cu
public unde o moderatoare avea
invitată o persoană feminină de
63 ani. După ce femeia respec-
tivă a vorbit pe larg despre tine-
reţea ei şi realizările ei în timp, în
hazul tuturor a spus că este în
anul II la o anumită facultate. La
întrebarea moderatoarei : care este
cauza pentru care la această vârstă
faceţi facultatea, aceasta pe scurt
a spus că în primul rând are o
situaţie materială destul de bună
după care în hazul tuturor şi pen-
tru că doreşte să plece pe altă
lume cu diplomă. Dragii mei, sin-
cer să fiu eu am zâmbit mult mai
puţin decât cei din platou probabil
şi datorită faptului că în urmă cu
2-3 ani a mai fost un caz cu o
femeie care a născut prin alte
metode tot la 63 ani, aşa că nimic
nu mai surprinde. Un alt caz mult
mai recent am citit în revista
„Libertatea” din 16 februarie 2009,
aici fiind vorba de un bătrân de
76 ani din Botoşani care s-a îns-
cris la Facultatea de Drept din
Galaţi pe motive că vrea să
cunoască mai bine legile. Desigur
şi această persoană din câte am
citit eu în continuare avea o situa-
ţie materială bună, din păcate
mulţi tineri nu pot avea aceeaşi
soartă cu cei prezentaţi mai sus
şi e mare păcat. Trecând peste
acest subiect şi exemplele pre-
17 APRILIE - 15 MAI 2009
zentate mai sus în continuare
doresc să mă ocup cu păreri per-
sonale aşa cum văd eu lucrurile
şi probabil şi alţii ca mine privind
modul cum se poate face o facul-
tate în prezent să nu zic de la
revoluţie până astăzi. Merg la
ideea că datorită numărului mare
de facultăţi care au apărut ca ciu-
percile după ploaie şi numărul
absolvenţilor desigur a crescut,
indiferent de vârstă, important
este să fii capabil să plăteşti taxa,
iar cât priveşte locurile de muncă
disponibile aici vor fi şi sunt mari
probleme. Desigur că nu este o
noutate ce spun eu acum că
acele puţine locuri de muncă nu
au fost şi nu vor fi ocupate tot-
deauna de persoane competente,
aici totdeauna vor interveni acele
relaţii, pile, mită şi de aceea zic
eu de multe ori că ne mirăm de
ce ţara merge prost şi am
încheiat citatul. Dragii mei cititori,
nu cu mult timp în urmă am stat
de vorbă cu o anumită persoană
din comună care se mândrea că
fiul său care este salariat este şi
la facultate şi care a uitat să
spună că el personal nu are con-
tribuţie materială, comparativ cu
acei părinţi şi aici mă includ şi pe
mine care ne-am sacrificat pe
cheltuiala noastră. Deci mai pe
înţelesul tuturor una e ca fiul tău
sau fiica ta să facă facultatea pe
banii lor, alta e pe sacrificiul
părinţilor, eu zic că e mare dife-
renţă. Ca o părere personală pe
care o voi menţiona totdeauna în
articolele mele, în care spuneam
că înainte de 1989 se citea mult
mai mult decât în prezent,
aceeaşi apreciere pozitivă voi
avea permanent faţă de cei care
au absolvit facultăţi cu ani în
urmă, şi de aceea pentru respec-
tivi voi avea o simpatie în plus.
23
Ţin minte că în acea perioadă în
sat cine era la facultate, pentru cei
din jur părea o vedetă şi auzeai
de multe ori câte unul: ”Ai auzit
mă băiatul sau fata lui Mărin e la
facultate?” şi toţi se minunau,
comparativ cu ce e în prezent în
care dacă spui de cineva că e la
facultate se uită la mine şi zice:
„Şi eu pot mă să fac facultate
dacă am bani să plătesc taxele”
şi sunt şi alte variante de expri-
mare. Dragii mei cititori, trebuie
să recunoaştem cu toţi că sunt şi
alte aspecte de care trebuie să
ţinem cont în activitatea fiecărui
absolvent de facultate şi anume
notele pe care le-a primit în toţi
anii de facultate, pentru că una e
să iei diploma cu nota 5 alta cu
10. Desigur că vor fi destui care
vor zice: „Ce contează, important
este că ai diplomă, că după
aceea locul de muncă este în
funcţie de alte metode despre
care am reamintit mai sus”. Din
păcate eu zic că adevărul e unde-
va la mijloc, ca întotdeauna drep-
tate se poate da şi la unul şi la
altul în funcţie de interesul fiecă-
ruia şi mai ales în societatea de
astăzi în care nu ştii ce să mai
crezi. Sunt anumite aspecte pe
care în mod normal trebuie să
deranjeze la modul general şi aici
mă refer la acele persoane care
au învăţat cu adevărat şi mulţi
dintre ei stau în umbra celor care
au fost mult pasivi şi s-au realizat
mult mai bine. Dragii mei, desigur
că am făcut prea multă filozofie
pe această temă şi nu doresc să
plictisesc pe cineva, cu menţiu-
nea că noi cei care încercăm să
aducem adevărul la lumină sun-
tem mai puţini decât restul şi cred
că am spus totul.
Cu stimă, Ionel Enache
C M Y K
24 17 APRILIE - 15 MAI 2009
Moşul...
Pe drum trec tineri fel de fel,
În urma lor un bătrânel
Ce merge greu şi asudează
Şi la fiecare pas oftează.
Ajunge în dreptul casei mele
Se uită lung şi mă priveşte,
Stă tot în drum şi se gândeşte
Şi numele mi-l nimereşte.
Mă duc spre el cu bucurie
Îl ştiu pe moş de mic copil
Era un om de omenie
Iar corpul lui de balerin.
Mă uit la el şi îl privesc
Întinde mâna tremurând
Atunci mă văd pe mine-n gând
La fel ca moşul tremurând.
Îl iau de mână, intru-n casă
Şi îl poftesc cu drag la masă.
Se uită lung atunci la mine
Şi zice doar: mulţumesc, bine.
n Ionel Enache – satul Teiu
LITERATURA...
DOR DE MAMĂ
Un sat la margine de lac,
E tot ce eu îmi amintesc.
E drumul ce mereu îl fac
Dar nu am pe nimeni să găsesc.
Îmi pare rău că nu mai eşti
Să ieşi mereu în calea mea
Să mă săruţi şi să îmi spui
Că viaţa este aşa grea.
Mă duc la casa părintească
Cu dor şi mare supărare
Ca să vă spun sunt necăjit
Iar inima chiar că mă doare.
Să plâng nu pot, că sunt sleit,
De viaţă şi de toate cele
Iar inima aşa îmi plânge
Că nu mai am braţele tale.
Mi-e dor de tine mamă dragă
Nu pot să uit tot ce-ai făcut
Acum îţi spun la revedere
Că tare mult eu te-am iubit.
Mi-e inima aşa de tristă
Că nu gândiţi voi cei străini
Mă închin cu plecăciune mamă
Iar viaţa mea va fi un chin.
n Ionel Enache- satul Teiu
C M Y K

LITERATURA... 17 APRILIE - 15 MAI 2009 25

Unde nu mai e
nimic...
Uite ce e: m- am găsit
undeva spânzurat de- o
cruce...
Murmuram nişte rime ce
nici măcar dracu nu
putea duce;
Dumnezeu însuşi a le pri-
cepe n- a vrut.
Numai eu n- am fost
destul de dur ca să nu m-
ascult.
Bietul de mine! Nu
vroiam decât să scap
dintr- un ştreang
Ce se- ncăpăţâna- n
încercări de- a mă tri-
mite- n iad!
Credeam că- i un fleac să
laşi în urmă tot;
Credeam că- s destul de
dur ca să mă doară- n
cot.
C a deobicei: pierd eu şi
câştigă mulţimea. unui coşciug.
Dar zâmbiţi! Peste- un munte e mai greu să pice Dar au ruginit şi cuiele;
cortina! capacul era mai mult
Vreau măcar un dans înainte de- apusul sângeros! decât mai puteam să duc.
Vreau o şansă şi v- oi întoarce sentimentele pe dos!
Şi- a curs dar iar lumină
Aşa gândeam când n- aveam decât un chip de lut; peste- un schelet ce nu
Aşa credeam când aveam tot, dar nimic din ce- am mai putea s- o vadă.
vrut. M- am trezit dar înge-
Râdeţi azi în hohote! În sfârşit m- aţi pus în lesă. nuncheat în scenă sub ţepi
Mi- urăsc rima, mi- urăsc viaţa. Vreau doar o ce stăteau ca să cadă.
trenă, doar o prinţesă! Plângeau până şi dracii
Luaţi- mi totul, dar ţineţi minte: nici eu nu v- aş fi mai mult decât Dumnezeu!
copt- o mai bine... Atât mă urau, că- n
M- aţi zvârlit poate- ntr- un rai, dar ghici ce: raiul spatele rimelor, nu
ăsta nu- i de mine! vedeau şi- un alt eu!
În iad ar fi poate prea puţin, dar măcar ar fi o În fine, orice magie- i
şansă! până la urmă doar un truc,
Am ales asta crezând c- o să- i doară şi- uite cum Şi- oricât- ar durea, secretu- i să zâmbesc chiar şi
tot eu picai în plasă... când mă duc.
Locul meu nu- i aici unde a fost şi nu mai e nimic!
Şi ura şi crucea- mi erau mult mai uşoare decât un Şi dacă prima oară murmuram rime drăceşti,
spic! Acum totu- i sarcasm şi- arunc foile- mi vechi pe
Eram stăpân peste ele şi cu ele- aş fi cumpărat fereşti
iubirea. Şi mă mulţumesc să mă- aud murmurând
Aici îi vreau pe toţi, iară pe mine mă vrea numai Ceva ce s- ar vrea şi rugă şi blestem. Poate chiar-
pieirea! un ultim gând:
De când m- am întâlnit, m- am întrebat cine- s şi
M- au sfătuit să- mi las amprenta pe cât mai multe de unde vin.
foi. Abia- acum că- i privesc mai de- aproape şi pe
Ce- am înţeles eu? Să scuip rime peste voi; mine, şi pe- al meu chin,
Să pun cadavre vechi în sicrie adormite... Îmi dau seama că vin de undeva tot din mine.
Ajunsesem geniu peste ură şi maestru peste Şi fără- a şti de ce, ori măcar de cine,
cuvinte; Mă trezesc din vis şi ţip că mi- i dor de tine....
Gândeam doar gânduri sinistre şi visam doar n Alin BARBU,
moarte managerul ziarului PRO ExpreS de Drăgăşani
Pentru cei ce- ncercau a nu se mai târî pe coate... ~ Târgovişte, 01 octombrie 2004 ~
Dar am obosit la rându- mi şi- am cerut odihnă
26 17 APRILIE - 15 MAI 2009 CURIOZITATI
- Algele plus, la pro-
vor putea ducerea aces-
fi consid- tui fenomen,
erate un contribuie si
barometru curentii din
al starii de larg.
sanatate a Cercetatorii
oceanelor, mai spun ca
putând sa retragerea
îi ajute pe marii poate fi
oamenii observata
de stiinta mai usor în
sa lupte statiunea
împotriva Mamaia,
încalzirii întrucât plaja
globale. este mult mai
La aceasta concluzie au ajuns specialistii de la Joint lata spre
Genome Institutes care au descoperit genomurile algelor deosebire de
Micromonas si Ostreococcus identificând genele care le sudul
permit acestora sa capteze dioxidul de carbon (CO2) si Litoralului,
care mentin echilibrul chimic al oceanelor. Aceste alge unde tarmul este îngust si abrupt. Este pentru a doua oara
sunt cele mai raspândite din oceanele lumii. Ele au în acest sezon estival când marea se retrage. Potrivit spe-
capacitatea de a inmagazina dioxid de carbon, lumina cialistilor, în urma cu 25 de ani, marea a ajuns sa se
soarelui, apa si nutrimentele din ea, producând glucide si departeze cu pâna la o suta de metri.
oxigen. Cercetarile au permis identificarea a circa 10.000 - Africa s-
de gene în fiecare dintre cele doua genomuri ale celor ar putea
doua alge, care contin împreuna 22 de milioane de rupe în
nucleotide (molecule complexe).
doua din
- Incalzirea cauza
climatica, ale activitatii
carei efecte seismice
au fost tem- intense din
perate in ultima
ultimii doi perioada,
ani de o serie ne anunta
de fenomene geologii
naturale, se citati de
va face REALI-
simtita mult
TATEA TV.
mai serios
incepand din Cele doua
2009, data dupa care se vor inregistra ani deosebit de cal- placi tec-
durosi, releva un studiu aparut in ultimul numar al revis- tonice,
tei americane "Science". Potrivit cercetarii realizate de un Africana si
grup de cercetatori de la Agentia nationala britanica de Araba, care
meteorologie, cel putin in jumatate dintre anii din perioa- se întâlnesc
da 2009-2015 temperatura medie anuala va fi mai ridicata în desertul
decat cea din 1998, cel mai calduros an inregistrat vreo- din nordul
data. Predictiile au fost formulate pe baza unui program Etiopiei au
computerizat special conceput de meteorologii britanici, fost supuse
program ce ia in calcul atat elemente precum emisiile de unui proces de erodare cu o viteza mai mica de un inch pe
gaze cu efect de sera, cat si temperaturile si curentii
an în ultimii 30 de milioane de ani. Însa activitatea seismica
marini si oceanici, ori fenomene meteorologice cum este
înregistrata din 2005 pâna în prezent a provocat o serie de
"La Nina", ce anunta formarea de uragane in Oceanul
Atlantic si furtuni musonice mai puternice decat de obi- fracturi mari ale solului. Analize recente arata ca Marea
cei in Asia. Rosie se rupe în doua din cauza acestui fenomen. "O mare
parte a activitatii dintre placile tectonice are loc în
- Marea Neagra s-a retras de la tarm cu pâna la 30 de adâncime sub apa", a declarat Tom Wright, geolog la
metri în statiunea Mamaia, un fenomen mai rar, dar care Universitatea din Leeds din Marea Britanie. "Etiopia este
este explicat de specialisti ca fiind unul normal. singurul loc unde putem vedea ruperea continentului pe
Specialistii spun ca un astfel de fenomen se produce uscat", a mai spus Wright. Echipa de la Universitatea din
întotdeauna în sisteme închise, asa cum este Marea Leeds planuieste sa monitorizeze cât mai atent acest
Neagra, dar si când vântul persista sa bata mai mult timp fenomen si sa determine proprietatile rocilor si magmei care
în aceeasi directie. În ultimele trei zile, pe Litoral vântul iese la suprafata.
a batut mai mult dinspre vest, nord-vest si sud-vest. În
OPINII... 17 APRILIE - 15 MAI 2009 27

FAMILIA , factor principal material

şi moral în formarea, informarea
şi educarea elevilor…
Stimaţi părinţi, dragi elevi,
A şa cum am promis într-un număr trecut al revistei, voi reveni cu alte păreri perso-
nale privitoare la rolul deosebit pe care îl are familia în formarea „VIITORULUI” comu-
nităţii. Pentru aceasta, ceva mă cheamă la acel „NOI” care, din punctul meu de vedere, este
cheia succesului. „NOI” sunteţi în primul rând dumneavoastră, familia. Sunteţi grădina şi
grădinarul de ale căror calităţi vor depinde creşterea şi dezvoltarea firavului vlăstar, calita-
tea şi cantitatea roadelor lor pe care le va da. Atmosfera, climatul din familie este un ele-
ment de bază al „grădinii”. Aşa cum firavul pomişor se hrăneşte cu ce îi oferă pământul din
grădină, fiinţa firavă „hrăneşte” cu ce îi oferă „NOI”. Astfel spus, sol de calitate – pom de
calitate „NOI” de calitate – copii (viitori elevi ) de calitate. Din acest moment apare grădi-
narul. Pune un par drept, ca sprijin pentru pom (sigur va creşte drept), îl sapă, îl tratează
împotriva bolilor şi, ce e cel mai important, nu lasă nici-o uscătură în pom sau lângă pom
(uscăturile alterează şi, în final, distrug şi cei mai frumoşi, puternici şi roditori pomi). Asta
face un grădinar adevărat, chiar dacă nu are studii multe sau oarece diplome puse în rame
aurite. O face din pasiune, respect şi datorie sfântă faţă de părinţii, bunicii, străbunicii lui.
Lucruri simple la prima vedere, foarte complicate în realitate şi asta dintr-un singur motiv:
şcoala în care a învăţat aceste lucruri este pe cale să dispară. Motivele? Multe...Pasiune,
respect, datorie sfântă faţă de părinţi,...? Unde am auzit mulţi, foarte mulţi dintre noi des-
pre ele, ba chiar le-am „studiat”? A, da! La „Cei şapte ani de acasă” şcoala aceea cu dascăli
fără diplomă, dar pregătiţi de cea mai aspră, reală şi obiectivă învăţătoare „Viaţa”!
Materialul didactic prezentat de această învăţătoare are nişte calităţi unice: este clar, indivi-
dual, obiectiv şi este prezentat o singură dată. Nu revine asupra vreunui aspect. Cine are
urechi, aude, cine are ochi, vede! Asta e cu grădinarul! Ce e cu „NOI”? Stimaţi părinţi, sun-
teţi şi grădină şi grădinari! Grădină, ca mediu în care se creşte şi se dezvoltă copilul dum-
neavoastră încă din primele zile de viaţă. Comportamentul, modul de exprimare, relaţiile
cu cei din jur sunt hrana copilului dumneavoastră, armonia din familie, starea de spirit din
fiecare moment reprezintă aerul pe care îl inspiră acelaşi copil. Grădinari, prin modul în
care veţi căuta (şi veţi reuşi cu siguranţă) să lăsaţi în jurul copilului dumneavoastră numai
ce este bun, folositor cu adevărat, veţi da numai ce trebuie şi absolut cât trebuie pentru
binele lui. Şi ar mai fi ceva care trebuie subliniat şi, într-un fel, aliniat celor spuse mai sus:
copilul este asemenea unei coli albe pe care „NOI” scrieţi primele semne, desenaţi primele
imagini. Tot ce scrieţi trebuie să fie corect, fără greşeli, clar, fără umbre. Greşeşti, încerci să
ştergi, dar urmele rămân şi nu arată deloc bine pe albul îmaculat al colii. Aduceţi-vă aminte
de cele învăţate la şcoala cu dascăli fără diplome, toţi aţi absolvit aceste cursuri, toţi le
cunoaşteţi valoarea. Încercaţi să nu fiţi nevoiţi să ştergeţi şi atunci şi numai atunci „NOI”
şi-a făcut datoria! Dumnezeu să vă ajute pe „NOI”, să aveţi numai succese, sănătate, copii
cuminţi, sănătoşi (frumoşi sunt toţi)! Din punctul meu de vedere, toţi sunteţi buni şi meri-
taţi numai bine. Armele dumneavoastră sunt : voinţa, munca, încrederea, speranţa. Lupta
trebuie să fie continuă, unită, cu acelaşi scop: oameni noi, pregătiţi – comunitatea prosperă!
Dumnezeu să vă şi să ne ajute!
n Ion Voicu,
învăţător Şcoala Cocoru
28 17 APRILIE - 15 MAI 2009
B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
n2 vulturi stau pe o creanga.....Unul
era plesuv si unul era sa cada...
nCativa gandaci joaca fotbal intr-o
cana.
Deodata unul zice : Data viitoare
jucam in cupa!
nUn pictor trece pe un camp si vede
un cioban cu oile la pascut.
Merge la el si il intreaba:
- Bade imi dai voie sa-ti pictez oile?
La care ciobanul zice:
- Ba deloc, ca mie imi plac asa cum
sunt!
nToti fratii Alinutei radeau numai
Alinuta plangea. O vede taica-su si o
intreaba:
-De ce plangi? Toti fratii tai rad.
-Au aruncat-o pe mama de pe bal-
con.
- Aaa, si tu plangi de suparare...
- Nu! N-am vazut faza...
nUn preot mergea cu masina pe
sosea. La un moment dat vede un
magar mort pe partea carosabila.
Nu mai merge mult si intalneste un
echipaj de politie. Trage pe dreapta
si spune politistilor:
- Vedeti ca la cateva sute de metri
este un magar mort pe sosea.
La care politistii raspund razand:
- Parinte, ce spuneti, cum sa-l
ingropam: cu preot sau fara preot?
- Nu stiu, fiule, eu doar am anuntat
familia...
nVine Alinuta suparata acasa. Ma-
sa o intreaba:
-De ce plangi scumpete?
-Mami, la scoala, toti copii rad de
mine si imi zic ca am dintii mari...
-NU e adevarat draga mea, dar
totusi...ridica capul mai sus ca zgarii
podeaua...
nVine intr-o zi un barbat la spitalul
de nebuni. Ajunge la doctor si ii
spune:
- Am innebunit!!
- Cand? il intreba doctorul.
- Pai sa va povestesc : eram la veci-
na mea si faceam sex, cand deodata,
se aude usa, era sotul ei.
Am sarit repede amandoi din pat si
cautam un loc unde sa ma ascund,
am zis ca in baie nu, in dulap nu,
sub pat nu, pt ca m-ar gasi. Asa ca
am iesit pe geam si ma tineam cu
mainile de pervaz. Sotul vecinei ma
cauta disperat in baie, in dulap, sub
pat nu gaseste nimic, se indreapta
spre geam se uita imprejur si cand
se uita in jos ma vede. A inceput sa
ma calce cu picioarele pe maini ...
- Si ai innebunit...
- Nu, a adus o oala cu apa fierbinte
si mi-a turnat-o peste maini!
- Si ai inebunit....
- Nu, a dus bormasina si a inceput
sa-mi gaureasca mainile!
- Si ai inebunit...
- Nu, la un moment dat m-am uitat
in jos...
- Si ai innebunit cand ai vazut la ce
inaltime esti....
- Nu, am innebunit pt ca eram la
parter!
nFemeile trebuie tinute in
puf... puf o palma, puf un
picior, puf o palma, puf un
picior...
nIntr-un tren doua studente
care plecau in vacanta si un
cioban stateau in acelasi com-
partiment.
Din plictiseala, fetele se apuca
sa converseze:
- Vai draga, m-a ros pantoful si
ma doare "tendonul lui
Achile"...
- Si pe mine de ieri ma doare
"marul lui Adam", se plange a
doua.
Ciobanul nu vrea sa se lase mai
prejos. Se ridica de pe scaun si
zice:
- Tulai, ce mi-o amortit "buca
lui curu"!
nCand NASA a inceput trim-
iterea de astronauti in spatiu, s-
a descoperit ca pixurile nu
functioneaza in stare de impon-
derabilitate.
Pentru a rezolva problema,
oamenii de stiinta americani au
cheltuit 12 miliarde de dolari si
s-au chinuit zece ani ca sa real-
izeze un pix care sa scrie chiar
si in lipsa gravitatiei, tinut cu
susul in jos, sub apa, pe orice
suprafata, inclusiv sticla si la
orice fel de temperatura, de la
conditii de inghet pina la 300
grade...
Rusii au folosit un creion cu
carbune. De 12 centi...".
nUn betiv iese impleticindu-se
dintr-o crisma si se ciocneste de
o prostituata.
- Ce faci, fa?
- Fac trotuarul, ce nu se vede?
- Pai atunci fa-l... hic... dar mai
lat!
nUn betiv intra intr-un bar si
zice chelnerului:
-O vodca mie, o vodca tie si o
vodca tuturor.
La sfarsit vine chelnerul
plata..betivul:
-Nu am.
Chelnerul furios i da un sut un
fund si il da afara.
A doua oara vine betivul si zice:
-O vodca mie, o vodca tie si o
vodca tuturor.
La sfarsit vine chelnerul si zice
sa plateasca ..betivul:
-Nu am.
Chelnerul furios i da un sut in
fund si il da afara.
A treia oara vine betivul si zice:
-O vodca mie si o vodca tutur-
VOIE BUNA
or.
La care chelnerul zice :
-Dar cu mine cum ramane?
-Tie nu iti mai dau ca faci urat la
bautura!...
Balada agatatului pe net
Va spun un lucru strict secret,
M-am abonat la internet,
In prima zi de stat pe chat
9 gagici am agatat
Si le-am chemat la 7 fix
La barul din cartierul X,
Cand le-am zarit pe toate 9,
Doamne, parc-am intrat la ZOO
Prima-i bruneta cu par drept
Pe maini, pe fatza si pe piept
Si m-a privit zimbind usor
Trantita intr-un carucior
A doua insa m-a uimit
Cu nasul ei cel ascutit
Putea sa taie castraveti
Dintr-un judetz in alt judetz
A treia mi-a rinjit cuminte
Cu gura fara nici un dinte,
C-un jet de stropi s-a prezentat:
"Salut, sunt Silvia Scarlat"
A patra tipa cred c-avea
Vreo 4 tone si ceva,
Din fusta-i stramta de nailon
Faceai trei huse la camion
Pe-a cincea n-o vedeam de loc,
Doua grisine-n virf c-un smoc
Spre mine cand s-a indreptat
De la efort a lesinat
A sasea-i buna, ma incita,
Insa de-a saptea e lipita,
Vai ce mirifice fapturi,
Trei maini, un ochi si doua guri
A opta arata beton
Proptita-n carja si-n baston,
La 83 de ani si-un pic
Mi-a zis c-ar vrea sa-i fiu gagic
A noua tipa, dragii mei,
Te dizolvai in ochii ei,
"Eu sunt Marina " mi-a soptit,
O noapte-ntreaga ne-am iubit
Acuma daca vreti sa stiti
De ce am ochii obositi
Si merg mai cracanat putin,
Marina mea era... Marin!
UTILE... 17 APRILIE - 15 MAI 2009 29

Maxima Caricatura
lunii
Lunii După
ce au
“Dac` a[tep]i invadat
piaţa, în
momentul întreaga lume
cu replicile lro
infecte la telefoane
potrivit, te mobile şi alte lucruri,
chinezii nu mai au
\ntrec al]ii care decât să inventeze o
replică la întreaga
nu \l a[teapt`!” planetă Pământ, nu
de alta, dar ca să
(Woody Allen) aibă şi ei ce mânca,
că-i grea rău
foametea la mil-
Citat celebru... ioanele de
boraci de
"Comunismul acolo

este societatea PROGNOZA METEOROLOGICÃ

care garantează PENTRU URMÃTOARELE
prostia ca încre- DOUĂ SĂPTĂMÂNI:
menire în
proiect.” -
Gabriel Liiceanu

SFATUL
LUNII:
Dac` g`se[ti
un drum
f`r` obsta-
cole, proba-
bil c` dru-
mul acela nu
duce
nic`ieri!...
30 17 APRILIE - 15 MAI 2009
Reþetele lunii aprilie
Specialităţi
pentru Masa
de Paşte
Cum Invierea Domnului
se apropie si toata lumea se
pregateste pentru marea
sarbatoare, va propunem
cateva specialitati pentru
masa de Pasti, specialitati
culinare traditionale, care
nu ar trebui sa lipseasca de
langa traditionalele oua
vopsite, cozonac si vin.
Pentru reteta de drob aveti
nevoie de ficat de miel, pla-
mani, inima, 2-3 cepe mici,
3-4 legaturi de verdeata:
ceapa verde, patrunjel si
marar, 6 oua, o cescuta ulei,
o bucata prapure de miel,
pesmet, faina, sare, piper si
cimbru. Pentru a incepe
pregatirea drobului trebuie
mai intai sa spalati organele.
Apoi le puneti sa fiarba in
apa rece in care adaugati si
un praf de sare. Dupa ce le-
ati scos de la fiert le lasati sa
se raceasca si apoi le dati
prin masina de tocat.
Separat se curata ceapa, se
spala aceasta, apoi mararul
si patrunjelul si se taie
marunt si se dau prin masi-
na de tocat impreuna cu
organele. Se adauga ouale
intregi, uleiul, sarea, cim-
brul si piperul si se ameste-
ca bine, pana la omoge-
nizare. Compozitia se poate
praji intr-o tigaie impreuna
cu o ceapa taiata marunt si
calita, apoi se lasa la racit si
se pune in prapurul de miel,
i se da o forma, se tavaleste
prin faina si ou batut si se
baga la cuptor. Daca nu
vreti sa preparati drobul
intr-un prapur, ungeti o
tava, de preferat inalta, cu
ulei, tapetati cu pesmet sau
cu faina si puneti intreaga
compozitie in tava. Bagati
compozitia la cuptor si
lasati-o sa se coaca la foc
mic aproximativ o jumatate
de ora. Apoi puneti pe dea-
supra 2 oua batute si
verdeata tocata marunt si
lasati pana se rumeneste. Se
serveste rece cu garnitura
de legume si salate. Nici
pasca nu ar trebui sa
lipseasca de pe masa de
Pasti, si de aceea va reco-
man o reteta de pasca care
va fi cu suguranta apreciata
de toti. Pentru aluat aveti
nevoie de 1 kg faina, 40 g
drojdie, 500 ml lapte, 300 g
zahar, 6 oua, 250 g unt,
coaja de lamaie, zahar
vanilie, iar pentru pre-
gatirea compozitiei aveti
nevoie de 1-2 kg branza de
vaci, 300g zahar, 6 oua, 50 g
unt, 100 g smantana, stafide,
zahar vanilat, coaja de
lamaie sau de portocale,
esenta de vanilie sau de
migdale 300 g de gris, o lin-
gura de faina, un praf de
sare si 250 g de smantana.
Mod de preparare:
Se topeste untul si se lasa
la racit. Intr-un alt vas se
amesteca drojdia, o linguri-
ta de zahar, o lingura de
faina si trei linguri de lapte,
UTILE...
pana se omogenizeaza bine.
Se acopera vasul si se lasa
sa creasca la cald, dupa care
se toarna in vasul in care a
fost pusa restul cantitatii de
faina. Se adauga laptele,
galbenusurile si mirodeniile.
Se framanta cam o jumatate
de ora timp in care se adau-
ga treptat untul topit si
zaharul. Se bat trei albusuri
si se adauga 2 linguri cu
varf peste coca framantata
bine. Se incorporeaza prin
framantat si albusurile. Se
acopera coca si se lasa sa
creasca.
Se amesteca pentru com-
pozitie branza, smantana,
zaharul, untul, ouale si
restul ingrendientelor pana
se obtine o compozitie
omogena. Se intinde o foaie
subtire de marimea tavii
(trebuie sa fie unsa si
tapetata) se aseaza in aceas-
ta si se adauga compozitia.
Se presara stafidele si se
unge cu ou batut. Se
impleteste cu o parte de
aluat care a fost oprit deop-
arte si se pune de jur impre-
jurul tavii.
Se lasa la cuptor, la foc
potrivit, circa 45- 50 de
minute.
Pofta buna !
Horoscopul pentru perioada
17 APRILIE - 15 MAI 2009
Dragoste: Vreti sa va
impuneti punctele de vedere
in fata pesoanei iubite.
Bani si Cariera: O sa fiti
contactati de niste oamenica
sa lucrati la un proiect de
anvergura.
Sanatate: S-ar putea sa va
alegeti cu o raceala usoara.
Dragoste: Se rezolva o prob-
lema sentimentala, poate ca
v-ati certat cu fiinta iubita.
Bani si Cariera: Se aduna
bani in cont, dar trebuie sa
platiti datoriile lunare.
Sanatate: Va faceti o pro-
gramare la medic...
Dragoste: Faceti un efort
sa va detasati de prob-
lemele pe care le aveti in
cuplu. Bani si Cariera:
Cheltuieli, angajati niste
muncitori sa va repare
ceva in casa. Sanatate: Va
trebui sa vizitati un pri-
eten la spital, sau acasa
pentru ca nu se simte bine.
Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
Dragoste: Persoana iubita Dragoste: Partenerul de
va face niste reprosuri. viata este putin mai ocu-
Bani si Cariera: V-au pat in perioada asta.
ramas niste asigurari de Bani si Cariera: Va cauta
platit, unele taxe, un prieten sa va dea banii
impozite. Sanatate: Nu niste bani.
sunt motive de ingrijo- Sanatate: Nu se vad
rare in aceasta sfera... probleme aici.
Dragoste: Viata de cuplu Dragoste: Va preocupa
este armonioasa. relatia de cuplu mai mult
Bani si Cariera: Va tre- decat pana acum. Bani si
bui sa va consultati cu Cariera: O sa aveti de dus
partenerul de viata in munca de lamurire cu seful
privinta unor cheltuieli,
investitii. Sanatate: Nu cu privire la un nou proiect.
se vad semne de intre- Sanatate: Acest segment
bare aici, aveti un tonus este suprasolicitat zilele
foarte bun... astea si e de mers la doctor.
Dragoste: Va interesati Dragoste: Apare cineva
nou in viata voastra,
de un loc de cazare, vreti
sa plecati cateva zile cu asa din senin.
persoana iubita sa va Bani si Cariera: Or sa
relaxati. Bani si Cariera: vina banii pe care vi i-
Sa nu va surprinda ca nu au promis sefii.
Sanatate: Acest sector
o sa primiti toti banii.
Sanatate: Cam subreda! nu prezinta probleme!...
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
31
Dragoste: Intalnire de
suflet, se poate trece cu
destula usurinta peste o
problema, peste o cearta.
Bani si Cariera: Cu toate
emotiile o sa faceti fata unor
teste, interviuri solicitante.
Sanatate: Trebuie sa urmati
un tratament.
Dragoste: Incercati sa nu
judecati prea aspru
partenerul de viata. Bani si
Cariera: Cu banii pe care ii
primiti nu o sa reusiti sa
platiti toate datoriile.
Sanatate: Aveti energia nece-
sara sa duceti la indeplinire
tot ce v-ati propus.
Dragoste: Vreti sa schim-
bati ceva in relatia de
cuplu, pentru ca a inter-
venit monotonia. Bani si
Cariera: Demersuri in
forta ca sa duceti la bun
sfarsit tot ce v-ati propus.
Sanatate: Ar fi cazul sa
acordati mai multa impor-
tanta acestui capitol.
C M Y K
comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean

Conducerea Primăriei Galicea şi echipa tehnică a revistei Viaţa

Galicenilor, le doreşte tuturor cititorilor şi cetăţenilor acestei
localităţi, multă, bucurie, pace şi putere de muncă.
Fie ca Sfintele Sărbători de Paşte să vă aducă lumină în suflet!

Hristos a Înviat!