CEDES CERCETARE-DEZVOLTARE

Circuit turistic/ Program turistic:

Descoperă Oltenia

proiect de absolvire a programului de formare

AGENT DE TURISM
Absolvent:
Zidaru Andreea

2023
 Cuprins

1. Introducere p. 2
2. Capitolul I – Descrierea pe zile a circuitului turistic p. 4
3. Capitolul II - Descrierea orașelor și a obiectivelor turistice p. 9
vizitate
4. Analiza de preț p. 25

5. Concluzii p. 27
6. Bibliografie p. 28

1
 Introducere

Oltenia ca zonă turistică, este mai puțin cunoscută în rândul turiștilor, astfel încât
prin această lucrare propun descoperirea acestei zone frumoase a României. Frumusețea
Olteniei provine dintr-o varietate de monumente arhitecturale și istorice, precum lăcașuri
de cult vechi, mănăstiri și schituri. Această zonă din sudul României este bogată atât din
punct de vedere arhitectural, cultural, dar este și foarte bine cunoscută datorită
tratamentelor balneare ce se efectuează în această zonă. 1 De asemenea zona este foarte
variată, oferind turiștilor dornici să o descopere posibilitatea de a vedea peisaje deosebite
a zonei de munte, sau a Dunării care traverseaza această zonă din partea de sud a
României.
Geografia acestei zone este de asemenea deosebită, fiind situată în partea de sud-
vest a Romaniei, și este delimitată de următoarele regiuni: în este de Argeș și București,
în partea de vest Banatul, iar în sud se învecinează cu Bulgaria. Relieful acestei zone este
de asemenea variat, dând o frumusețe aparte, și reunește Câmpia Olteniei, Subcarpații
Getici, Podișul Getic, și o parte din Carpații Meridionali.
Cele mai importante orașe ale Olteniei sunt Craiova, care este și capitala acestei
regiuni, supranumită și „cetatea banilor”, Targu Jiu, aflat în județul Gorj, locul unde se
afla o parte din operele celebrului sculptor Constantin Brâncuși, Drobeta Turnu Severin
orașul din Mehedinți ce este situat pe malul Dunării, Râmnicu Vâlcea – oraș de munte
unde se regăsesc numeroase monumente istorice ce vorbesc despre istoria locului, dar și
Slatina – oraș ce se găsește pe malul râului Olt.
Toate aceste orașe ne propunem să le descoperim în programul acesta turistic,
având ca obiectiv descoperirea frumuseților acestor locuri, monumentele de cultură,
operele marelui Constantin Brâncuși, zonele de tratament balnear, dar și zonele de
agrement ce le gasim în această zonă a Olteniei. De asemenea nu trebuie neglijată nici
tradiția locului, care este de asemenea deosebită prin obiceiurile zonei, dar și bucătăria cu
gusturi locale unice în țară prin preparatele tradiționale.
Astfel, prin acest program pe care îl voi dezvolta în această lucrare, îmi propun ca
zona Olteniei să fie descoperită atât de către românii care doresc sa își cunoască țara, dar

1
https://holaromania.com/ro/oltenia accesat 10.08.2023

2
mai ales de turiștii străini, care cu siguranță vor rămâne impresionați de frumusețile
naturale ale acestei zone, precum și de bogăția culturală și culinară.

3
 Capitolul I
Descrierea pe zile a circuitului turistic

Ziua I

 Sosire pe Aeroportul Internațional din Craiova. După cazare vom merge în inima orașului
explorând zona Centrului Vechi din capitala
Olteniei. Ne vom plimba în cel mai frumos
centru istoric din România, renovat în stil „La
Belle Epoque”. Putem experimenta amestecul
armonios de trecut și prezent al Craiovei
călătorind pe jos pe Calea Unirii, până în centrul
vechi, prin parcurile și grădinile orașului. Ne va
surprinde parfumul florilor, și vom fi
impresionați de varietatea bisericilor și a
lucrărilor de artă urbane - noi și vechi - și uimiti
de existența unui număr mare de monumente
istorice.
Ziua II
 După micul dejun, ne vom îndrepta
spre Parcul Nicolae Romanescu. Cu peste 800 de hectare de spații verzi, Craiova găzduiește cel mai
mare parc natural din Europa Centrală și de Est - Parcul Nicolae Romanescu. Răspândit pe 100 de
hectare și proiectat de arhitectul francez Édouard Redont, parcul a primit medalia de aur la Expoziția
Universală de la Paris din 1900. Este o bijuterie peisagistică uimitoare, cu un fermecător castel de tip
medieval, lacuri, cascade, un pod suspendat, un
hipodrom, un velodrom pentru iubitorii de
biciclete și grădină zoologică, toate acestea fiind
înconjurate de abundența frenetică a vegetației.
 După prânz ne vom
îndrepta către Muzeul de
Artă din Craiova ce se află
în palatul Jean Mihail.
Acest palat se detașează
prin detaliile de execuție, ce
au distincția unei bijuterii
migălos meșteșugite. Sunt
reflectate astfel pretențiile și statutul social ale unuia dintre cei mai bogați
oameni ai vremii, precum și ambiția și spiritul de concurență care l-au ajutat
să facă avere.

4
 Ziua III
 După micul dejun ne vom îmbarca în autocar pentru a
merge spre zona de nord a Olteniei în județul Vâlcea. În
drum vom opri în orașul Râmnicul Vâlcea, unde vom
face un tur pietonal. Citadela este situată pe malul râului
Olt. După scurta plimbare ne vom îndrepta spre cazare
în Călimănești-Căciulata la Hotel Carolin.

Ziua IV

 După ce se va
vom putea observa natura precum și o priveliște
fantastica asupra întregii zone. Vom putea de
asemenea să servim prânzul într-un cadru natural,
înconjurați de peisajul desprins parcă dintr-un
tablou.

Ziua V
 Servim micul dejun, apoi plecam
într-o scurtă croaziera pe râul Olt și ne bucurăm
împreună de minunatul peisaj. După plimbare ne
relaxam în apele termale în zona spa a hotelului.

Ziua VI
 După micul dejun vom merge către Salina
Ocnele Mari, una dintre cele mai mari saline din
Romania. În interiorul salinei microclimatul este
constant, temperatura fiind de cca. 13-15º C, iar
umiditatea aerului este de aproximativ 50%.
 Este recunoscută pentru beneficiile sale
terapeutice pentru afectinile căilor respiratorii.
Salina Ocnele Mari ofera condiţii optime pentru relaxare, agrement şi tratament: terenuri de volei,
baschet, fotbal, tenis, biliard, minicarting.

Ziua VII
 După micul dejun ne vom îmbarca în autocar pentru a merge spre zona de nord a Olteniei în județul

5
 Gorj spre casa marelui sculptor Constantin
Brâncuși. Relieful judeţului Gorj prezintă o
armonie şi o frumuseţe rară care atrage
atenţia oricărui călător. În partea de nord se
ridică Munţii Godeanu, Vâlcan si Parâng,
cu vârful Parângul Mare 2519 m, ale caror
plaiuri coboară treptat in depresiuni
subcarpatice.
Cele mai spectaculoase obiective turistice
naturale sunt cheile şi pesterile situate pe bordura sudică a Carpaţilor, la contactul cu Subcarpaţii.

 Ne vom caza în zona Săcelu, într-un cadru natural

deosebit.

Ziua VIII
 Mic dejun. Ne indreptam acum atenția spre
marele sculptor Constantin Brancuși, și vom vizita
împreuna impresionantele lucrari ce se afla în Targu Jiu,
„Poarta sărutului”, „Coloana infinitului”, „Masa
Tăcerii”. După plimbarea linistită din parcul marelui
sculptor, vom merge sa vedem si casa acestuia ce se afla la
Hobița.

Ziua IX

 Servim micul dejun apoi pornim în

Aventura. Peştera Muierii este situată
în versantul drept al Cheilor
Galbenului, cu o altitudine de 751 m în
Munţii Parâng, având o lungime de 3
566 m, dispusă pe patru nivele. Peştera
Muierii este prima peşteră din
România electrificată. Numele peşterii
a fost dat de localnici datorită faptului
că în timpul unor lupte în apropiere,
bărbaţii plecau să înfrunte năvălitorii,
iar muierile şi copiii se adăposteau în
peşteră.
 In peştera se gasesc o serie de formaţiuni de stalagmite si stalagtite care au primit denumiri – in functie de
forma pe care au căpatat-o: Orgă, Domul Mic, Sala Altarului, Vălul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare,
Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Uliul Rănit, iar datorită scurgerilor de oxizi de fier ce au dat unui loc o
coloratură ruginie – aceasta se numeşte Stânca Însângerată. În galeria principală se se află o zonă în care
podeaua peşterii are numeroase bazine, uneori, mai ales primăvara, pline cu apă, ce poartă numele de Bazinele
Mari. Din Sala Turcului se desprinde spre dreapta Galeria Urşilor unde s-au găsit numeroase fosile, resturi
scheletice şi peste 100 de cranii ale ursului de peşteră (Ursus Spelaeus), specie dispărută, dar şi alte resturi
scheletice de hiene, lei, vulpi, capre sălbatice, lupi, mistreţi, fosile care dovedesc şi modificări climatice din
îndepărtatele ere geologice. Peştera se află pe teritoriul comunei Baia de Fier (560 m. altitudine). Documente

6
 istorice atestă că de aici se extrăgea fierul, de unde şi toponimicul aşezării. După ce am vizitat această pe șteră
vom merge spre Curtisoara, la un muzeu în aer liber ce ne dezvaluie tradiția satului românesc de odinioara.
Vom fi întâmpinați de lăutari, dar și de mâncare tradițională.

Ziua X

 Mic dejun. Vom porni într-o drumeție pe cheile

Sohodolului, unde vom admira privelisti ce te lasa fără
suflare. Vom putea vedea cele mai impresionante
peisaje carstice din Romania, peisaj intins pe
aproximativ 12 kilometri in interiorul Muntilor Vâlcan,
intre localitatea Runcu si Poiana Contului. De-a lungul
traseului (de preferat pedestru) pot fi admirate in
detaliu diverse etape de evolutie ale cheilor, cu pesteri,
grote, marmite, tunele prin care se strecoara apa. Pentru
cei care vor sa practice alpinismul, Cheile Sohodolului
sunt locul ideal datorita existentei a numeroase trasee
speciale pentru acestia.

Ziua XI

 După micul dejun ne vom îmbarca în autocar pentru a

merge spre zona de vest a Olteniei în judetul Mehedinți. În drumul
nostru v-om vizita orasul Drobeta Turnu Severin precum si
hidrocentrala de pe fluviul Dunarea „Portile de fier”. Sistemul
Porțile de Fier I este una din cele mai mari construcții hidrotehnice
din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. Ne vom caza în zona
Cazanelor Dunării într-un hotel situat pe malul Dunarii, într-un
cadrul natural deosebit, în care Dunărea întâlnește muntele.

Ziua XII

 Mic dejun. Vom

vă va permite sa admirati maretia naturii, sa ascultati povești cu
dacii și romanii, precum și sa descoperiti locuri inaccesibile de pe
uscat.
 Primul obiectiv pe care nu veti avea cum sa il ratati o sa fie chipul lui Decebal, sculptura devenind un
simbol al acestei zone, construita prin grija lui Iosif Constantin Dragan.
 Tot aici pe malul stang al Dunarii o sa aveti ocazia sa vedeti si un impresionat lacas de cult in care
traieste o comunitate de calugari si anume manastirea Mraconia, manastire ce are la baza un fost
punct de dirijare a navigatiei fluviale.
 Traseul o sa continue cu o peisagistica diversificata si versanti abrupti care parca o sa va calauzeasca
calea de trecere prin munti. Pe malul sarbesc o sa puteti admira, placa memoriala ’’Tabula Traiana’’
monument UNESCO care evocă victoria Împăratului Traian în urma războaielor cu dacii.

7
 Popasul il veti face in zona misterioasei pesteri
Veterani unde legendele locului ii dau o
imagine mai aventuroasa. Aici se spune ca
dacii au construit altarul unde se inchinau in
cinstea lui Zamolxis. Daca este chiar asa veti
putea afla doar la fata locului.
 Acest intinerariu, parcurs in cadrul plimbarilor
cu yachtul Canados72, organizate pentru
Grupuri de cca 35 persoane, inseamna si o
spectaculoasa petrecere, care include muzica
si DJ, asamblata cu spumantele si platourile de
fructe oferite de gazda! Mic dejun. Vom porni intr-o aventura pe fluviul Dunărea. Plimbarea cu
yachtul in cazanele Dunarii, vă va permite sa admirati maretia naturii, sa ascultati povești cu dacii și
romanii, precum și sa descoperiti locuri inaccesibile de pe uscat.
 Primul obiectiv pe care nu veti avea cum sa il ratati o sa fie chipul lui Decebal, sculptura devenind un
simbol al acestei zone, construita prin grija lui Iosif Constantin Dragan.
 Tot aici pe malul stang al Dunarii o
sa aveti ocazia sa vedeti si un impresionat lacas
de cult in care traieste o comunitate de calugari
si anume manastirea Mraconia, manastire ce are
la baza un fost punct de dirijare a navigatiei
fluviale.
 Traseul o sa continue cu o
peisagistica diversificata si versanti abrupti care
parca o sa va calauzeasca calea de trecere prin
munti. Pe malul sarbesc o sa puteti admira,
placa memoriala ’’Tabula Traiana’’ monument
UNESCO care evocă victoria Împăratului Traian
în urma războaielor cu dacii.
 Popasul il veti face in zona misterioasei pesteri Veterani unde legendele locului ii dau o imagine mai
aventuroasa. Aici se spune ca dacii au construit altarul unde se inchinau in cinstea lui Zamolxis. Daca
este chiar asa veti putea afla doar la fata locului.
 Acest intinerariu, parcurs in cadrul plimbarilor cu yachtul Canados72, organizate pentru Grupuri de
cca 35 persoane, inseamna si o spectaculoasa petrecere, care include muzica si DJ, asamblata cu
spumantele si platourile de fructe oferite de gazda!

Ziua XII

Ne reîndreptăm către aeroportul internațional din Craiova, de unde ne vom lua la

revedere de la frumoasele locuri vazute, rămânand în suflet cu imaginile frumoase ale Olteniei.

8
 Capitolul II

Descrierea orașelor și a obiectivelor turistice vizitate

Craiova este reşedinţa judeţului Dolj, denumită şi "capitala Olteniei" cu o populaţie de

peste 300.000 de locuitori.
Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieşirea
acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 şi 116 m. Craiova face parte din
Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt şi podişul
Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Oraşul este aşezat aproximativ în centrul
Olteniei, la o distanţă de 227 km de Bucureşti şi 68 km de Dunăre.2
Originea numelui actual al oraşului este subiectul multor controverse şi pluteşte în
legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul
"kralj" (rege, crai). La sfârşitul secolului al XV-lea, mai exact în anul 1475, la 1 iunie, a fost
atestată documentar localitatea cu numele Craiova. Numele oraşului provine de la moşia
Boierilor Craioveşti, care au jucat un rol foarte important, deoarece din rândul lor s-au ridicat
domnitori de seamă ai Ţării Româneşti şi tot ei l-au pus domn al Ţării Româneşti pe Mihai
Viteazu, simbolul Olteniei, a cărui impozantă statuie o putem admira în centrul oraşului.
În afara denumirii antice, Pelendava şi a numelui actual (Craiova), localitatea a mai purtat
începând cu secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu) denumirea aflată pe o
inscripţie găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava datată din secolul al
VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanţă în ultimii ani, într-o hartă alcătuită în
preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se păstrează la Biblioteca
Naţională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei româneşti, prin bunăvoinţa
ministerului francez al cultelor, probează continuitatea aşezării Craiovei.
O parte a istoricilor, în frunte cu Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu – Haşdeu şi Alexandru
D. Xenopol consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul bătăliei de la Rovine din
timpul lui Mircea cel Bătrân.
La sfârşitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moşia puternicilor
boieri Craioveşti şi a Basarabilor. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este
numită frecvent oraş, fiind cel mai important loc al schimburilor din zonă.

2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova accesat 10.08.2023

9
 Apărută in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit
într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituţie politică a ţării ca importanţă, după domnie.
În timpul lui Mihai Viteazu, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane
prezentând oraşul ca un important centru politic si militar. Craiova a fost în evul mediu şi un
centru cu un important rol militar şi strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forţelor
militare şi centru de declanşare a acţiunilor antiotomane.3

În 1770-1771, Craiova devine capitala Ţării Româneşti. Bucureştiul era disputat între
oştile ruseşti şi cele turcesti; iar capitala Ţării Româneşti este mutată la Craiova,
domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind de aici desfăşurarea ostilităţilor.
În 1913 în timpul guvernului Titu Maiorescu se semnează tratatul de pace prin care se
încheie Războiul balcanic, tratat cunoscut în istorie sub numele de "Pacea de la Craiova".
În 1940, Craiova devine locul "conferinţei româno-bulgare", în urma discuţiilor româno-
bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care
sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei.4

3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova accesat 08.08.2023
4
Idem

10
 Începând cu anii '60, oraşul devine un puternic centru industrial, unde lucrau mii de
oameni la fabrica de locomotive Electroputere Craiova, fabrica de avioane, cea de automobile
sau la Combinatul de la Işalniţa; se dezvoltă industria constructoare de maşini şi utilaje, de
avioane, industria chimică, alimentară, uşoară, a materialelor de construcţii, industria
electrotehnică, industria extractivă, industria energetică.5

5
Idem

11
 Craiova de astăzi este o creaţie urbanistică modernă în care oamenii locului moştenesc un
pământ binecuvântat de Dumnezeu, cu ape, păduri, grădini, parcuri, cu numeroase monumente
istorice şi de arhitectură, dar şi cu remarcabile instituţii de cultură, ştiinţă şi învăţământ, într-un
cadru reconfortant pentru autohtoni, ospitalier şi prietenos oricărui călător, turist sau om de
afaceri străin.6

Râmnicu Vâlcea

Municipiul Râmnicu Vâlcea este reședința județului Vâlcea, important centru economic
și cultural al țării, este așezat în partea central-sudică a României, la confluența dintre râurile Olt
și Olănești.7
Râmnicu Vâlcea se întinde la est de dealul Capela, până dincolo de cursul râului Olt,
depasind spre sud confluența acestuia cu apele râului Olanești. Este mărginit la sud de dealul

6
Idem
7
https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/ramnicu-valcea/ accesat 17.08.2023

12
Troian, iar la sud-vest de dealul Petrisor. La nord hotarul municipiului Ramnicu Valcea este
marcat de dealul Cetatuia.
Orașul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidențiate mai mult în partea de vest,
deoarece în zona estică dealurile coboară până aproape de firul apei. Se disting doua terase. În
trecut, aglomerarea urbană era dispusă pe terasa superioară, datorită frecventelor inundații pe
care le producea Oltul. 8
Prin lucrările de amenajare a râului și prin construcția barajelor, aria de locuit s-a extins și
pe terasa inferioară, pericolul inundațiilor fiind înlăturat. Zonele vechi, cu construcții aflate
aproape de albia minora a Oltului, sunt aparate de inundații prin înaltimea mare a malurilor.
Altitudinea medie a localitatii este de 240-260 m.
Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat la intersectia paralelei 45°07′ latitudine nordica
cu meridianul 24°22’21” longitudine estica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord,
orașul se află în plină zonă temperată, cu cele mai favorabile conditii climaterice pentru
sustinerea vietii. Pe aceeasi latitudine se mai afla: Torino (Italia), Bordeaux (Franta),
Minneapolis (S.U.A.), Peninsula Crimeea si Delta Volgai. Râmnicu Vâlcea este amplasat în
Subcarpatii Getici, la 18 km de defileul Oltului.9
Ramnicu Valcea situat in „zona functionala carpato-dunareano-olteana, unitate a
teritoriului țării (judetele Mehedinți, Gorj, Olt, Vâlcea, Dolj) se caracterizează prin rețeaua de
localități formate pe fondul unei rețele dense de apă, cu lunci fertile de-a lungul carora s-au
instalat de timpuriu căi de comunicație lesnicioase și vechi așezări strategice” (V. Cucu). Din
punct de vedere al zonării economico-funcționale municipiul este situat în zona cu profil
economic complex a culoarului Oltului și axei Râmnicu Vâlcea Horezu. În plan zonal Râmnicu
Valcea este amplasat în centrul de greutate al teritoriului județului Vâlcea la jumatatea axelor
principale nord-sud.10
În Ramnicu Valcea la intersectia strazilor Colonel Badescu / Carol I se afla Muzeul de
Arta „Casa Simian”, construita in 1940 si care a apartinut familiei Nae si Tita Simian.
Elementele arhitectuale ale Casei Simian creeaza impresia unei vile italiene cu o superba gradina

8
Idem
9
Idem
10
Idem

13
de vara. Muzeul gazduieste opere de arta ale unor artisti renumiti, precum: Grigorescu, Tonitza,
Storck, Vermont, Ressu, Pallady, Tuculescu.

Vis-à-vis de Muzeul de Arta „Casa Simian” se află Biblioteca Județeana „Antim

Ivireanul” care se remarcă prin arhitectura sa unică în Oltenia având o cupola-vitraliu.
Biblioteca a fost inaugurată în anul 2004 și deține peste 400.000 de volume de cărți, periodice,
documente grafice și audio-vizuale disponibile în mai multe limbi de circulație internațională. 11
În apropiere, cu acces din Calea Lui Traian găsim Muzeul de Istorie, adăpostit într-o
cladire din secolul al XIX-lea, cunoscuta ca fosta „Scoala cu ceas”. Muzeul de Istorie găzduiește
expoziții permanente, ce își propun să prezinte aspecte din viața și activitatea vechilor locuitori
din Valea Oltului. Muzeul de Istorie deține colecții filatelice, colecție de arme vechi, colecție de
tipărituri, de carte veche și multe alte obiecte rare cu valoare istorică.
De la Muzeul de Istorie coborând spre centrul municipiului Ramnicu Vâlcea descoperim
Biserica Toţi Sfinţii, zidită între anii 1762 – 1764. Pentru a ajunge la Episcopia Râmnicului va
trebui să ne întoarcem 300 de metri, urcând pe calea lui Traian, până în dreptul Colegiului
National „Alexandru Lahovari” de unde vom face stanga catre poalele dealului Capela. Aici se

11
Idem

14
afla Episcopia Râmnicului cea de-a doua episcopie a Ţarii Romanesti, moștenitoare si
continuatoare a Mitropoliei Severinului.12
Revenind la Muzeul de Arta „Casa Simian” si mergând spre dreapta, la o distanță de 200
m se afla Tribunalul Vâlcea, construit la începutul secolului al XX-lea și Judecatoria Râmnicu
Vâlcea, construită între anii 1906-1907 de inginerul Henri Sousskind. Vis-a vis de Judecatorie, la
poalele dealului Capela, este amplasată Statuia Independenței ce simbolizează „România cu
chipul îndurerat pentru fii ei cazuți vitejeste în lupte”.13
La 500 metri de acest loc se afla Parcul Zavoi (la ieșirea catre Baile Olanesti), unul din
cele mai vechi parcuri din tara si recunoscut ca fiind locul in care s-a cantat pentru prima data, la
29 iulie 1848, imnul national al Romaniei „Deşteaptă-te, române!”

Târgu Jiu

Orașul este așezat în zona geografică a Subcarpaților Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu -

Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpații
Gorjului la nord și Dealul Bran, la sud, la confluența Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se întinde pe o
lungime de 13 km de la nord la sud și 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.14
Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate și care în decursul
timpului și-a mutat albia de la Delușorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie
suprafața administrativă a localității. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de către
romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafețe cu păduri sălbatice. El oferea
astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.15
Se intersectau aici importante artere de circulație care făceau legatura între Dunare,
Transilvania și Banat. În preajma sa staționau unități militare romane, încartiruite în așezări
fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform
mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu
susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o
stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au

12
Idem
13
Idem
14
https://www.brotacelul.ro/Orase/Targu-Jiu.aspx accesat 17.08.2023
15
Idem

15
scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, tiglă și cărămizi romane, precum și
ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu. 16
Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de „Jiul", într-o
poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea,
localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele
istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un
document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la
conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria
orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății
Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui
Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.
În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a
adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul,
Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost teatrul conflictului dintre
trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa.
În anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae
Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în
1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de
fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, orașul este supus jafurilor unor
bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815.17
În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente însemnate.
Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde
găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe
Câmpia Padeșului.18

În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului

provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei.
Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la

16
Idem
17
Idem
18
Idem

16
Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile,
cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile". 19
Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară
din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în
timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a
celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși,
ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
Conform recensământului din 2006, populația municipiului era de 104.596 locuitori,
dintre care 96,79% români (93.546 persoane), 3,01% romi (țigani; 2.916 persoane) și 0,20% alte
naționalități. Din punct de vedere religios, populația este majoritar ortodoxă (98,31% sau 95.008
credincioși).20

Drobeta Turnu Severin

Orașul modern Drobeta Turnu Severin a fost întemeiat pe 23 aprilie 1833 prin ordinul
domnitorului Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica, pe baza planurilor realizate de Xavier
Villacrosse, arhitect român de origine catalană. Majoritatea străzilor din Drobeta Turnu Severin
sunt paralele și perpendiculare.21
Localitatea s-a dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind dintr-un punct
strategic inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau la nord și la sud
de Dunăre. În timpul Antichității romane, Drobeta a devenit primul centru urban din regiune și al
treilea din provincia Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În timpul lui Hadrian, orașul a fost
declarat municipiu (în 121), în momentul în care populația atinsese 14.000 de locuitori. În timpul
lui Septimiu Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în 193), ceea ce conferea locuitorilor urbei
drepturi egale cu cetățenii Romei.22
Până în 1841, capitala Mehedințiului era la Cerneți. În urma războiului ruso-turc,
Cernețiul a fost incendiat. Ulterior, locuitorii acestuia au cerut strămutarea localității pe locul

19
Idem
20
Idem
21
https://zeurino.ro/municipiul-drobeta-turnu-severin/ accesat 18.08.2023
22
https://ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta-Turnu_Severin accesat 18.08.2023

17
actual al Severinului, lucru ceea ce s-a și întâmplat. În 1841 Turnu Severin a devenit capitala
administrativă.
Imediat după 1989, la Drobeta Turnu Severin este reinstituită Asociația de Prietenie
Româno-Rusă (fondată inițial în 1946 cu numele de Asociația Română pentru Legături cu
Uniunea Sovietică, filiala Mehedinți). După 1990, în ansamblu, se agravează procesul involutiv
al industriei locale severinene create sau dezvoltate în vechiul regim, proces declanșat deja din
anii 80. Drept urmare, către sfârșitul anilor '90, cea mai mare parte din întreprinderi vor fi
privatizate devenind societăți. Apar deopotrivă altele noi. Blocarea circuitului Dunării în timpul
bombardamentului Coaliției NATO împotriva Iugoslaviei (început la 24 martie, până la 5 iunie
1999) provoacă pierderi severe industriei portuare severinene. După o perioadă de relativă
stabilitate, criza mondială din 2008 agravează din nou situația producătorilor industriali
severineni.

După 1990, cu numele de "Zilele Severinului", sunt reluate festivitățile de primăvară în pădurea
Crihala (inițiate în secolul XIX de membrii comunității germane ai Internaționalei socialiste din
Severin pentru ziua de 1 mai: "Maiale" sau "Maiandacht") zi care a continuat să fie sărbătorită
sporadic în aceeași pădure din vecinătatea orașului și după 1948. În prezent, în loc de 1 Mai, este
sărbătorită ziua refondării Severinului modern: 23 aprilie 1833. "Zilele Severinului" au fost

18
inițiate în anul 1992, având ca argumentație susținuta și aprobată de către membrii Consiliului
Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin de la acea vreme, marcarea celor trei zile, respectiv
Ziua Latinității, sărbătoarea Sfântului Gheorghe (patronul spiritual al orașului) și data atestată
documentar a înființării orașului, respectiv 21, 22 și 23 aprilie.

În antichitatea romană, Drobeta era cel mai mare centru urban din regiune, și al 3-lea ca
mărime din Dacia, după Sarmisegetusa și Apullum. Castrul Drobeta a fost distrus de barbari și
reconstruit, până la finalul secolului 6 când a fost abandonat. În evul mediu a fost construită
cetatea Severinului, care a fost distrusă în în 1526 de către
turci. 23
Drobeta Turnu Severin este reședința județului
Mehedinți, iar la recensământul din 2011 erau 92.000 de
locuitori. 24
Orașul este situat în depresiunea Severinului, pe
malul stâng al Dunării. Acesta este înconjurat de dealuri în
toate direcțiile. La vest, dealul Vărănic, la nord dealul
Colibași, la est dealul Balota și la sud dealul Stârmina.

23
Idem
24
Idem

19
 Clima este una temperat-continentală, cu influențe submediteraneene. Verile sunt însorite
și fierbinți, iar iernile sunt blânde. Acest fapt permite creșterea unor arbori mai puțin rezistenți la
temperaturi mici, cum ar fi smochinul sau magnolia. 25

Peștera Muierilor

Peștera Muierilor (sau Peștera Muierii ) se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe
teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peștera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe
marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, peștera în
timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbații plecau la lupte, foarte mulți
copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificată din România. 26

Peștera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul

inferior constituie rezervația speologica împartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) și
sectorul de sud (880m). La 40 de metri inălțime se afla etajul superior amenajat pentru turiști cu
o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu
accesibilă,dar se incearca sa se faca astfel incat accesibilitatea sa fie mult mai mare si mai usoara.
devaratele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice

25
Idem
26
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Muierilor accesat 18.08.2023

20
format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii sunt Sala Altarului, Valul
Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită
scurgerilor oxidului de fier. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci. Ei se hrănesc
cu insecte pe care le procură noaptea, înafara peșterii.27

Alte câteva atracții sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de
Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urșilor a fost găsit un adevărat cimitir
de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În Sala Musteriana
au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De
asemenea, în 1952 au fost descoperite și fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei
indivizi diferiți. Fragmentele de craniu aparținând unui individ de sex feminin au fost recent
datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.
În Peștera Muierilor s-au descoperit urși de cavernă complet pietrificați.
Cheile Sohodolului

Cheile Sohodolului reprezinta unul dintre cele mai impresionante peisaje carstice din
Romania, peisaj intins pe aproximativ 12 kilometri in interiorul Muntilor Vâlcan, intre localitatea
27
Idem

21
Runcu si Poiana Contului. Sunt cunoscute si pentru faptul ca aici s-au filmat numeroase scene
din filmul Trandafirul Galben, avandu-l in centrul actiunii pe ineditul personaj Margelatu. Astăzi
cheile sunt strabatute de drumul judetean care face legatura, peste munte, cu zona Valea de Pesti
din bazinul Jiului de Vest. De-a lungul traseului (de preferat pedestru) pot fi admirate in detaliu
diverse etape de evolutie ale cheilor, cu pesteri, grote, marmite, tunele prin care se strecoara apa.
Cheile Sohodolului se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții
Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în
partea nordică a satului Runcu.28

Accesul se face din Drumul National 67D ce leaga municipiul Targu Jiu de orasul Baia
de Arama, urmarind indicatoarele din zona. Drumul este bine amenajat pe intinderea cheilor si
poate fi parcurs cu masina, cu bicicleta sau cu piciorul.

28
https://www.trecator.ro/europa/romania/cheile-sohodolului/

22
 Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată
prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de
apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene,
peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor. Zona Vaii Sohodolului
este o importantă rezervatie floristica care adăpostește are o mare bogatie de specii de plante,
unele dintre ele fiind rare in flora tarii noastre. S-a constatat ca pe o suprafata relativ mica de
circa 150.000-200.000 mp se afla 345 specii de plante vasculare care apartin unui numar de 71
familii. Numarul mare de plante vasculare pe un teritoriu atat de restrans se explica atat prin
conditiile geomorfologice cat si prin conditiile pedoclimatice.29
Formatiunile cele mai interesante sunt cele sapate de apa sau vant in
calcar: Narile, Cuptorul, Pestera Garla Vacii, Inelul. Alte obiective care nu trebuie ratate in
Cheile Sohodolului sunt Pestera Popii, unde au fost descoperite picturi rupestre cu forme
antropomorfe de culoare neagra, aflata la intrarea in chei; Pestera Narii reprezinta un fenomen
natural destul de rar, fiind formata din doua galerii cu o lungime de aproximativ 70 de metri
fiecare.

29
https://www.trecator.ro/europa/romania/cheile-sohodolului/ accesat 18.08.2023

23
 Pentru cei pasionati de speologie, zona ofera multe suprize : pesteri spectaculoase si
inedite avene verticale in perimetrul speologic Valea Sohodolului/Balta.

Pentru cei care vor sa practice alpinismul, Cheile Sohodolului sunt locul ideal datorita
existentei a numeroase trasee speciale pentru acestia. Astfel, anual in perioada 21-23 Septembrie
se desfasoara Festivalul de Escalada „Sohodol Climb”. Chiar la intrarea pe Cheile Sohodolului,
turiștii pot vedea un altar închinat lui Dumnezeu, altar pe care ard lumânări printre numeroasele
icoane. Aici, este foarte posibil ca, peste o vreme, să fie construiră o bisericuță – sau cel puțin așa
spun sătenii.30

30
Idem

24
 ANALIZĂ DE PREŢ

Denumire program turistic: Descoperă Oltenia

Itinerariu: Craiova – Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu – Drobeta Tr. Severin - Craiova
Grup: 40 (număr persoane plătitoare)
Nr. km.:1200
Durata: 12

Nr. Articole de Elemente de Elemente de calcul Valoare/ Valoare totală

crt. calculaţie cheltuieli turist

1 Cheltuieli Transport Nr. km * preţ/km 210 lei 8400

directe 1200*7 lei

2 Cazare Nr. nopţi * preţ/ 1210 lei 48 400 lei

noapte de cazare

11 nopti * 110 lei

3 Masă (dacă e Mic dejun inclus in 0

inclusă în preţ) cazare

4 Cheltuieli culturale 30 lei /pax 30 lei 1200

5 Cheltuieli Nu este cazul ……..

organizatorice

6 Cheltuieli ghid

- cazare Nr. nopţi * preţ/ 31 lei 1210

noapte de cazare

11 nopti *110

- masă 20 mese* 40 lei 40 lei 1600

- diurnă (daca nu
este asigurata
masa)

7 Cheltuieli şofer (atenţie, la circuite lungi

sunt în general 2 şoferi)

25
 - cazare Nr. nopţi * preţ/ 31 lei 1210
noapte de cazare

11 nopti *110

- masă 20 mese* 40 lei 40 lei 1600

- diurnă (daca nu Diurnă/zi * nr. zile ………………

este asigurata
masa)

8 Alte cheltuieli ………………..

(parcări)

9 Total cheltuieli directe 63 620 lei

10 Comision Agenţie x % (se aplică la total cheltuieli directe) 10%

11 TVA (se aplică la comisionul agenţiei) 19%

12 Total costuri 83.249 lei

13. Valoare/ turist S/ grup 2.081 lei

14 Rotunjiri ( se rotunjeşte suma dată) +/- x 2.085 lei

15 Preţ final vânzare ....... 2. 090 lei

26
 Concluzii

Prin aceasta lucrare, dorința este de a promova frumoasa zonă a Olteniei, zonă pe care am arătat
prin capitolele expuse anterior bogățiile culturale, folclorice și naturale pe care le deține.
Programul construit l-am conceput mai ales pentru străinii care aleg să viziteze România prin
poarta de intrare de la aeroportul Internațional din Craiova, care poate fi cu siguranță mult mai
atractiv din punct de vedere al costurilor decât Aeroportul din București. Cu siguranță putem
spune faptul că prin acest program expus, turiștii care vor alege să îl parcurgă vor rămâne
impresionați de ceea ce înseamnă orașul Craiova, care a căpătat o față nouă în ultmii ani, și cu
siguranță va deveni și mai atractiv din punct de vedere turistic, întrucât se organizeaza din ce în
ce mai multe evenimente atractive atât pentru cei de vârstă tânără, dar și pentru cei mai în vârstă.

Cu siguranță nici celelalte obiective și orașe nu sunt mai prejos, amintind aici orașele
reședință de județ din Vâlcea, Gorj și Mehedinți, orașe ce se remarcă prin cultura ce poate fi
descoperită în interiorul acestora, prin așezarea deosebită din punct de vedere geografic ce o au,
precum și prin evenimentele organizate de către administrațiile locale.

De asemenea prin acest program se poate observa ca se ating mai multe puncte turistice
culturale, balneo – climaterice, dar și puncte turistice ce dau posibilitatea călătorului să exploreze
frumusețile naturale ale zonei propuse de vizitat.

Astfel îmi doresc ca acest program să fie promovat pe viitor și să poată ajunge la marile
târguri internaționale de turism, unde și această zonă frumoasă a României, ce este reprezentă de
Oltenia să fie expusă și mai apoi descoperită de către turiștii din întreaga lume.

27
 Bibliografie

Siteuri internet:
1. https://holaromania.com
2. https://ro.wikipedia.org
3. https://www.valceaturistica.ro/
4. https://www.brotacelul.ro/
5. https://zeurino.ro/
6. https://www.trecator.ro/

28