MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL ADA
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI,TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
CURSURI DE ZI
LUCRARE DE LICENȚĂ
TEMA:STUDIU PRIVIND VALORIFICAREA RESURSELOR TURISTICE ȘI
DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN AREALUL DEPRESIUNII GIURGEULUI
STUDIU DE CAZ:SALINA PRAID

Conducător științific: Absolvent:

Lector univ.dr.NEDELCU Adrian Nicolae Cristian-Nicușor

PLOIEȘTI
2020
 CUPRINSUL PREZENTĂRII

Depresiunea Giurgeu-date generale

Evaluarea elementelor de potențial turistic specific zonei
Valorificarea potențialului turistic din Depresiunea Giurgeu
Tipuri și forme de turism practicate
Studiu de caz:Salina Praid
Analiza SWOT a Depresiunii Giurgeului

Concluzii
 DEPRESIUNEA GIURGEU-DATE GENERALE

Depresiunea Giurgeului sau Țara Giurgeului, deși nu ocupă o suprafață mare (1621 km 2)
deține condiții și resurse naturale relativ variate.
Munții Giurgeului sunt cuprinși între Masivele Căliman, Bistriței, Hășmaș și Gurghiu; înspre
vest, culmile lor coboară spre Valea Mureșului.
Cel mai înalt vârf este Sipos cu o înălțime de 1568 de metri, situat la sud-est de orașul
Ghiorgheni.

Fig.1 Harta Depresiunii Giurgeului Fig.2 Vârful Sipos

 EVALUAREA ELEMENTELOR DE POTENȚIAL
TURISTIC
⸰Potențialul natural este ilustrat prin peisajele spectaculoase, configurația variată a reliefului
și condițiile climatice favorabile(Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș)
Turismul din zona Ciucului de jos(zona Băile Tușnad),se bazează în special pe exploatarea
izvoarelor de apă minerală in scop balneoclimateric.

Fig.3 Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș Fig.4 Izvor de apă minerală

⸰Potențialul antropic-Depresiunea Giurgeu deține un bogat patrimoniu cultural,ce oferă o
gamă de atracții,cum ar fi:
Edificiile istorice
Castelul Miko
-fondat în 1631
-suprafață geometrică regulată și bastioane în

stil italienesc
-cel mai vechi monument al orașului Miercurea
Ciuc

Fig.5 Cetatea medievală Szekely Tamadt

-situată în județul Harghita
-este recunoscută drept monument militar
-mai poartă numele de “Cetatea Ciuntă”

Fig.6 Castelul Miko

 Edificiile religioase-În JudețulHarghita se regăsesc numeroase biserici dar si mănăstiri
importante.
Mănăstirea Sfântul Ilie BISERICA MILENIULUI
-fondată în 1928 -interpretare modernă a lăcașului de
închinare
-  capodoperă a arhitecturii populare, -operă a arhitectului maghiar Imre Makovecz
cu soluţiile arhitecturale specifice ale -abordare inovatoare a spiritualitãţii ce pune
meşterilor moldoveni, cu arcuri făcute stăpânire pe cel ce intră și care,datorită
din lemn cupolei de sticlă,pare că se află sub ochii
-Pereţii sanctuarului formează un divinității.
pentagon

Fig.7 Mănăstirea Sfântul Ilie Fig.8 Biserica Mileniului

⸰Edificiile culturale-Atributele atractive ale edificiilor culturale sunt legate de următoarele
elemente:vechime,stil arhitectural,valoarea artistică.
Muzeul Apei Minerale de la Szejke Muzeul Pălăriilor de Paie
-efectele curative ale apelor minerale de la -înființat într-o casă țărănească tradițională
Szejke au fost atestate documentar încă -în prima incăpere pot fi văzute toate
din secolul al XVlll-lea. modelele de pălării din țară
-în interiorul muzeului se pot vedea și -în a doua încăpere se regăsesc diferite
Hărțile geologului Banyai Janos care a decorațiuni
Identificat si cartat cca. 2500 de izvoare -în ultima incăpere este prezentată tehnica
minerale. de fabricare.
-poate fi văzută cea mai mare palarie de paie
din țară cu diametrul de 2m și 2,65kg.

FIG.9 Muzeul Apei Minerale de la Szejke FIG.10 Muzeul Palăriilor de Paie

Arhitectura,meșteșugurile
Fig.11 Arhitecturi populare tradiționale
ceramică
-satul Comănești este cea deosebită așezare
din regiune datorită arhitecturii
-aspectul unei arhitecturi populare tradiționale
-în ciuda faptului că este un sat unic,în zilele
noastre are o imagine sumbră,pustie.
Fig.12 Producerea obiectelor din
-Satul Corund este centru al olăritului
-materia primă este lutul care se extrage de
lângă pârâul Săcădat
-vasele din Corund sunt pictate de meșterii
populari,cu desene florale și zoomorfe
stilizate.
 VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
DIN DEPRESIUNEA GIURGEULUI
Numărul înnoptărilor

300,000

200,000
Înnoptări
100,000

0
2008 2009 2010 2011 2012
Fig.13 Înnoptări în structurile de primire cu funcțiuni de cazare turistică,în județul Harghita

Din graficul anterior se observă că în perioada 2008-2012, indicatorul înnoptări nu a avut o evoluție uniformă.
Din 2008 a scăzut până în 2009, iar după acest an a avut tendința de a crește.
O explicație ar putea fi lipsa de timp cu care se confruntă omul modern,acesta acordând prioritate într-o anumită măsură
turismului de week-end, calitatea proastă a serviciilor oferite,care duce la scurtarea sejurului și implicit la numărul de
înoptări.
Durata medie a sejurului

350
300
250
200 Număr înnoptări
150 Număr turiști
Sejurul mediu
100
50
0
2008 2009 2010 2011 2012
Fig.14 Durata medie a sejurului în județul Harghita
În perioada analizată, durata medie a sejurului în județul Harghita a avut o evoluție negativa în
primii 3 ani. În 2008 a fost de 3,14 zile, scăzând în următorii 3 ani în medie cu 2,728 zile,
urmând ca în anul 2012 să crească la 2,948 zile. Durata medie a sejurului este mică,aprox.2
zile.
 120,000
100,000
Total sosiri
80,000
Sosiri turiști
60,000
români
40,000 Sosiri turiști
20,000 străini
0
2008 2009 2010 2011 2012

Fig.15 Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni

de cazare turistică,în județul Hargita,în perioada 2008-2012

Se observă că indicatorul sosiri a scăzut în anul 2009,iar din anul 2010 a crescut încontinuu până în anul curent.
Evoluția sosirilor de turiști străini nu a fost una liniară, deoarece în anii 2009 și 2010 a scăzut, iar din anul 2011 a
crescut până în anul curent. Chiar dacă serviciile turistice nu se ridică la anumite standarde, resursele antropice și
în mod special cele naturale ale zonei reușesc să atragă tot mai mulți turiști străini.
Tipuri și forme de turism practicate-Depresiunea Giurgeului oferă posibilități pentru
practicarea multor forme de turism,datorită dezvoltării sale economice,potențialului natural
dar și celui antropic.

Fig.16 Pârtie de schi Fig.17 Snowmobile

Fig.18 Patinuarul Fig.19 Alpinismul

 Turismul balnear
Fig.20 Băile Jigodin
-Băile Jigodin au calități terapeutice deosebite,
Fiind bicarbonate,calcice,sodice.
-apa minerală de aici este bogată în cure interne
-indicată și în cure externe,boli ale sistemului
nervos periferic,boli ale aparatului
Cardiovascular
Fig.21 Băile Homorod
-așezată pe valea râului Homorodul
Mare
-dispune de băi de interes local de apă
minerală,cu mai multe izvoare de apă
-după unele dovezi indirecte se presupune
că apa a fost folosita și de romani.
 STUDIU DE CAZ:SALINA PRAID

 -salina de afllă la o adâncime de 150 de m

 de la suprafață
 -temperatura medie anuală din subteran este
este de 16 grade celsius.
 -în decursul unui an Salina Praid este
 vizitată de aprox. 400.000 de mii de pers.

Fig.22 Salina Praid Fig.23 Decotațiuni aflate în

interiorul Salinei
 ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
-identitatea și cultura locală
-atitudinea față de muncă
-rata de natalitate peste medie
-terenuri extinse cu vegetație forestieră
-fânețe și pășuni extinse
-rețea hidrografică bogată,multifuncțională
-zone forestiere și zone agricole extinse
-arii naturale protejate,condițiile naturale
OPORTUNITĂȚI
-capacitate energectiă regenerabilă
-conștientizarea consumatorilor
-introducerea unor noi mărci locale
-identificare de noi piețe pentru produsele și
serviciile locale
-construirea unor instituții pentru coordonarea
economiei locale
PUNCTE SLABE
-tendința și capacitatea de inovație
scăzută
-timpul scurt de vegetație
-clima nefavorabilă
-accesul greoi la piețele externe
-nivel scăzut de tehnologizare în
industrie
-nivelul scăzut al capitalului străin
AMENINȚĂRI
-diminuarea spiritului antreprenorial
-îndatorarea întreprinderilor locale
-salarii sub media națională,nivel
scăzut de trai
-structură economică diformă,nebazată
pe resursele locale
 CONCLUZII

Județul Harghita are avantajul major de a deține resurse importante de factori naturali de
vindecare (ape minerale și termo-minerale, emanații naturale și gaze terapeutice, nămoluri și
lacuri terapeutice), răspândiți pe aproape întreaga suprafață, exploatabili pe tot parcursul anului.

Dar uzura avansată a bazelor de tratament, a spațiilor de cazare și a alimentației și a dotărilor

acestora, reprezintă un mare dezavantaj, atât datorită scăderii comfortului și a nivelului de
performanță medicală, cât și datorită lipsei potențialului de dezvoltare și promovare a noilor
piețele turistice.
Din păcate, oferta turistică harghiteană de-a lungul timpului nu a primit impulsuri de creștere,
ci dimpotrivă, o necesitate necompetitivă în raport cu cerințele cererii turistice și obiective
turistice similare cu piața națională și internațională.
Structurile turistice pentru primirea și îndeplinirea ofertelor de tratament sunt depășite,
necompetitive, serviciile turistice și programele turistice sunt realizate stereotipuri și
caracteristici de calitate, iar raportul calitate nu este concludent.