__________________________________________________________________________

MEMORIU TEHNIC

I . DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investitii :

INFIINTARE RETEA DISTRIBUTIE APA SI BRANSAMENTE

2. Amplasamentul investitiei :
COMUNA VARBILAU, JUDETUL PRAHOVA

3. Titularul investitiei :
PRIMARIA COMUNEI VARBILAU

4. Beneficiarul investitiei :
COMUNA VARBILAU

1
__________________________________________________________________________

I I . TEMA DE PROI ECTARE

I n baza temei de proiectare elaborata de titularul investitiei, se solicita
alimentarea cu apa a comunei Varbilau, jud. Prahova, utilizand drept sursa de apa
“ SI STEMUL MI CROZONAL BREBU – ALUNI S – VARBI LAU – SLANI C – VI A STEFESTI ” .
Astfel, prin prezenta documentatie se propune infiintarea retelei de distributie
apa in comuna Varbilau, jud. Prahova.

I I I . BAZA DE PROI ECTARE

Baza tehnica de proiectare o constituie normativele si standardele urmatoare :
NP 133 – 2013 : “ Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare a localitatilor”
I 9-2013 : “ Normativ privind proiectarea si executarea instalaţ iilor sanitare” .
SR 1343 – 1 : Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru
localitati rurale si urbane.”
STAS 1478-90 : I nstalatii sanitare. Alimentare cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii fundamentale.
SR 8591 – 1997 : Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
NP 084 – 2003 : “Proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si a
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conduct e din materiale
plastice” .
Legea nr. 10/ 1995 (actualizata cu Legea nr. 177/ 2015) - Legea privind calitatea in
constructii;
C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
Regulamentul privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii, Buletinul construcţ iilor
vol. 5, 6, 7, 8 din 15.03.93;
C 142/ 85 – Normativ pentru executarea şi recepţ ionare a termoizolaţ iilor la elemente
de instalatii;
NE 002-97 – Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a
refacerii si protectiei mediului, la lucrarile de executie a constructiilor ;
P118/ 1,2 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
2
__________________________________________________________________________

Ordonanta de Guvern nr.60/ 28.08.1997 privind apararea impotriva incendiilor;

Norme generale nr. 775/ 98 cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor.

I V. CARACTERI STI CI LE AMPLASAMENTULUI

Comuna Varbilau este situata in zona colinara de nord a judetului Prahova si
este dispusa pe vaile raurilor Varbilau si Slanic, de-alungul drumurilor judetene DJ 102
si DJ 101T, la 36 km departare de orasul Ploiesti si la 6 km de orasul Slanic. I n paralel
cu acest drum se desfasoara linia C.F. Buda – Slanic.
Suprafata comunei masoara 4.206 ha, din care 1.984 ha reprezinta suprafata
agricola, iar intravilanul ocupa 161 ha, grupat in 14 trupuri, majoritatea aflate de-a
lungul principalelor cai de comunicatie.
Comuna Varbilau are urmatoarele vecinatati:
- la nord-vest : comuna Alunis;
- la nord: comuna Stefesti si orasul Slanic;
- la est: comuna Magurele, comuna Teisani si comuna Gura Vitioarei;
- la sud: comuna Dumbravesti;
- la vest: comuna Valcanesti si comuna Cosminele.
Comuna are o intindere relativ mare, fiind compusa din satul de resedinta
Varbilau si din satele componente Cotofenesti, Poiana Varbilau, Livadea si Podu
Ursului. Aceste sate se prezinta sub forma unei vetre de sat continuue de-a lungul
drumurilor judetene mentionate mai sus si a caii ferate, cu exceptia satului Podu-
Ursului, care este situat in partea de vest a comunei pe culmea unor dealuri, la circa
2,5 km departare de satul Livadea.
Conform recensământului efectuat în anul 2011, popula ia comunei V rbil u
este de 7 277 de locuitori, corespunzator unui numar de 3 305 gospodarii.
Repartitia populatiei comunei Varbilau, pe sate (conf. comunicarii primariei
Varbilau) :
- sat Varbilau : 3858 locuitori
- sat Livadea : 1096 locuitori
- sat Poiana Varbilau : 1297 locuitori

3
__________________________________________________________________________

- sat Cotofenesti : 955 locuitori

- sat Podu Ursului : 71 locuitori
Repartitia numarului de gospodarii din comuna Varbilau, pe sate (conf.
comunicarii primariei Varbilau) :
- sat Varbilau : 1682 gospodarii
- sat Livadea : 627 gospodarii
- sat Poiana Varbilau : 506 gospodarii
- sat Cotofenesti : 464 gospodarii
- sat Podu Ursului : 26 gospodarii
Pe raza comunei se regasesc 32 societati comerciale, unitati de in vatamant,
sanatate, administrative si culturale.
I n perspectiva alinierii la standardele UE, se impune ca nivelul de trai al
populatiei din punct de vedere al conditiilor minime de existenta sa fie crescut fata de
nivelul de subzistenta, iar conditiile de mediu sa fie imbunatatite.
Sursa de apa potabila a comunei o constituie in prezent fantanile taraneşti
existente în fiecare gospodarie, precum si sisteme improvizate de captari din izvoare.
Calitatea apei din aceste surse, in marea majoritate a cazurilor nu corespunde
prevederilor legale in privinta cerintelor de potabilitate.
I n plus, sursele de apa actuale sunt insuficiente ca debit, iar in perioadele de
seceta acestea seaca, astfel ca asigurarea cu apa potabila a devenit o problema
stringenta.
CARACTERI STI CI LE RELI EFULUI
Comuna Varbilau se înscrie, prin așezare și prin caracteristicile morfografice și
morfometrice, în tipul specific de relief al Subcarpa ilor Curburii, domina i de
alternan a dealurilor i depresiunilor, a culoarelor de vale, a martorilor de eroziune,
precum i larga dezvoltare spa ial a proceselor actuale.
Din punct de vedere morfografic, pe cea mai mare lungime, interfluviile sunt
rotunjite. Pe interfluviile din cadrul comunei se observă un număr mare de martori de
eroziune, amplasa i cu prec dere în zona sud-vestică, dar mai ales în nord și nord-est.
Analizând modul de orientare al versan ilor, rezult un grad mare de
favorabilitate pentru activită ile umane în general i pentru agricultur în special.
4
__________________________________________________________________________

De o mare extensie sunt procesele actuale: alunecările de teren, prăbu șirile,

soliflxiuni, etc.
REŢEAUA HI DROGRAFI CĂ
Comuna Vărbilău este strabatuta de trei cursuri de apa, respectiv raul Varbilau,
raul Slanic si paraul Cosmina.
Datorită faptului că cea mai mare parte a suprafe ei comunei se g seste în
cadrul bazinului raului Varbilau, majoritatea referirilor hidrografice s-au făcut la acest
bazin.
Raul Varbilau izvoraste din muntii Rodila Mare, trece prin comuna Stefesti si
prin satele Livadea, Varbilau, Poiana Varbilau si Cotofenesti si apoi se varsa in raul
Teleajen. Se caracterizeaza printr-un curs permanent, cu debit minim de 3 l/ s si este
alimentat in principal de izvoare de panta si de precipitatii. Este afectat de viituri
cauzate de ploile abundente care se inregistreaza in special primavara si toamna, dar
si de ploile torentiale din timpul verii.
CLI MA
Comuna Vărbilău se află în cadrul zonei deluroase de tranzi ie dintre cea
montană înaltă (mai răcoroasă) și zona de câmpie (mai caldă) , deci clima va fi de
dealuri înalte (peste 500 m). Acestui tip de climat îi corespunde o valoare a
temperaturii medii anuale de 9 – 10º C, cu amplitudini termice anuale medii de 22 –
24º C. Cantitatea medie anuală de precipita ii este de 687,0 mm. Direc ia dominant a
vânturilor este SE și NV,viteza medie a acestora fiin de 2-3 m/ s.
Sintetizând cele prezentate mai sus, climatul zonei se prezintă astfel:
• Adâncimea de îngheţ este de 0,8-0,9 m;
• Temperatura medie anuală: 9,6º C
• Temperatura maximă absolută: + 39,4º C;
• Temperatura minimă absolută: -30,0º C;
• Precipitaţ ii medii anuale (media pe ultimii 10 an i) – 687 mm/ mp.;
• Zile de ninsoare pe an: 30-70 zile;
• Viteza medie a vântului : 2,3-3,1 m/ s.;
• Nebulozitatea: 5,5-6 zecimi anual;

5
__________________________________________________________________________

CONSI DERAŢI I HI DROGEOLOGI CE

Nivelul apei freatice pe raza comunei se află la 1 – 3 metri adâncime în zona de
luncă și la 4 – 10 metri în zona teraselor inferioare.
GEOLOGI E
Comuna Varbilau s-a dezvoltat in zona dealurilor pericarpatice prahovene, cu
inaltimi medii si pante in general stabile.
I n subteranul zonei sunt prezente nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri aluvionare,
acestea constituind in zona depozitele superficiale de varsta Cuaternar.
Fundamentul zonei este constituit din depozite paleogene is neogen,
reprezentate prin gresii, argile si marne, gipsuri si conglomerate.
Structura geologica a fundamentului este complicata de o ser ie de cute
sinclinale si anticlinale.
DATE GEOTEHNI CE
Morfologic – terenul prezinta atat portiuni orizontale, cat si zone cu pante line si
medii, in general stabile.
I n adancime nu sunt prezente zacaminte de saruri solubile sau nisipuri
lichefiabile care, in conditii specifice ar da deformatii nedorite la suprafata terenului.
Litologic – succesiunea litostratigrafica prezenta in verticala zonei :
a) Sat Varbilau :
- 0,00 - 0,20 m - sol vegetal
- 0,20 - 2,80 m - argila prafoasa galbena, plastic-vartoasa, cu rar concretii de
calcar sub 2,50 m
- 2 ,80 - 4 ,00 m - argila galbena-vanata, platic-vartoasa; sub 3,0 m – plastic
consistenta
b) Sat Poiana Varbilau :
- 0,00 - 0,20 m - sol vegetal
- 0,20 - 3,00 m – pietris cu nisip si liant argilos
c) Sat Cotofenesti :
- 0,00 - 0,80 m - sol vegetal
- 0,80 - 3,00 m – pietris cu nisip si liant argilos-prafos

6
__________________________________________________________________________

d) Sat Livadea :
- 0,00 - 0,30 m - sol vegetal
- 0,30 - 2,00 m - argila n isipoasa galbena, plastic-vartoasa, putin umeda
- 2 ,00 - 3 ,00 m – nisip argilos galben, platic vartos, cu pietris sub 2.80 m, putin
Umed
- 3 ,00 - 4 ,00 m – pietris cu nisip, saturat cu apa.
DATE SEI SMI CE
Conform normativului P100 -1/ 2013, perimetrul comunei Varbilau este
caracterizat prin următoarele valori:
- perioada de colţ a spectrului de raspuns: Tc= 1,6 s ec;
- valoarea de varf a acceleraţ iei terenului pentru c utremure având I MR= 100 ani:
ag= 0,32 g;
CONCLUZI I
Terenul in amplasamentul cercetat nu pune probleme din punct de vedere al
stabilitatii generale. Riscul geotehnic este redus, categoria geotehnica “1”. Se
recomanda fundarea directa pe oricare din pamanturile intalnite la cotele de fundare
constructiv, insa la min. 1.10 m fata de cotele terenului actual.
CATEGORI A DE I MPORTANTA A LUCRARI I
Stabilirea categoriei de importanta a construcţ iei se efectuaza conform
prevederilor Ordinului MLPAT nr. 31/ N din 1995.
- in conformitate cu STAS 4273/ 83, clasa de importanta este : II
- in conformitate cu normativul P 100-1/ 2013, clasa de importanta este : I I I
- in conformitate cu HG 766/ 1997, categoria de importanta este : C

V. SI TUATI A EXI STENTA

Pe teritoriul administrativ al comunei Varbilau nu exista retea de alimentare cu
apa care sa functioneze autorizat sau in regim centralizat.
La aceasta data, locuitorii din comuna Varbilau nu beneficiaza de sistem
centralizat de alimentare cu apa si consuma apa din puturile individuale (fantani
satesti), captata din stratul freatic de mica adancime.

7
__________________________________________________________________________

Apa folosita este poluata in special datorita prezentelor la mica distanta de

fantani a latrinelor satesti.
Ca urmare, in toate analizele de rutina, sau la cerere, apa din fantanile satesti
este poluata bacteriologic si parazitologic.
La data intocmirii prezentei documentatii este in curs de finalizare “ SI STEMUL
MI CROZONAL BREBU – ALUNI S – VARBI LAU – SLANI C – VI A STEFESTI ” , sistem la a
carui magistrala se propune a se racorda reteaua de alimentare cu apa propusa
pentru comuna Varbilau.
Sursa de alimentare cu apa este constituita de sistemul Paltinu – Movila Vulpii,
respectiv aductiunea Voila – Movila Vulpii, aductiune la care se va racorda sistemul
microzonal mentionat mai sus.
Din punctul de racord la conducta de aductiune Voila – Movila Vulpii, conducta
magistrala aferenta sistemului microzonal mentionat, subtraverseaza raul Doftana si
apoi apa este preluata intr-un rezervor de inmagazinare (V= 200 m 3), de unde este
trimisa cu ajutorul unei statii de pompare, prin intermediul unor conducte PEHD DN
355 mm, intr-un rezervor de inmagazinare (V= 200 m 3) amplasat in apropierea
Ansamblului Manastiresc Brebu. Din acest rezervor, cu ajutorul unei statii de
pompare, prin intermediul unor conducte PEHD DN 355 mm, apa este trimisa in doua
rezervoare de cate 500 m 3 fiecare, amplasate in satul Pietriceaua. I n gospodaria de
apa din acest sat, apa este supusa unui proces de dezinfectie prin clorinare, de unde
este apoi distribuita gravitational printr-o conducta magistrala PEHD DN 355 mm catre
comuna Alunis, orasul Slanic – via Stefesti si comuna Varbilau.
I n comuna Varbilau, conducta magistrala este montata in acostamentul
drumurilor judetene ce strabat comuna si parcurge satele Livadea si Varbilau, de-
alungul DJ 101T (pe partea dreapta in directia Alunis – Varbilau), pana la intersectia
cu strada Atanasiu. Din acest punct, conducta magistrala parcurge strada Atanasiu,
subtraverseaza paraul Slanic si calea ferata Ploiesti – Slanic si ajunge la drumul
judetean DJ 102 (in zona scolii cu clasele I -I V sat Varbilau). Din acest punct, conducta
magistrala este montata de-alungul DJ 102 (pe partea dreapta in directia Slanic –
Ploiesti) pana la finalul traseului acesteia, in satul Cotofenesti.

8
__________________________________________________________________________

Conducta magistrala este executata din teava tip PEHD PE100 cu diametre
cuprinse intre DN 225 mm si DN 110 mm. Pe aceasta conducta sunt prevazute camine
de vane de sectorizare.
Mentionam ca rezerva de apa de 1 000 m 3 (doua rezervoare de 500 m 3/ buc.)
existenta in satul Pietriceaua se constituie in rezerva de apa de incendiu si consum
pentru comuna Alunis, orasul Slanic si comuna Varbilau.
“ SI STEMUL MI CROZONAL BREBU – ALUNI S – VARBI LAU – SLANI C – VI A
STEFESTI ” a fost dimensionat pentru a asigura necesarul de apa (aprox. 40.6 l/ s)
pentru numarul total de locuitori aferent localitatilor mentionate (19 200 locuitori).
S.C. EXPLOATARE SI STEM ZONAL PRAHOVA S.A., in calitate de furnizor de apa,
confirma prin Aviz nr. 4929/ 05.11.2007 ca poate asigura pentru sistemul microzonal
un debit de aprox. 60 l/ s, mult superior celui necesar.
Lucrarile preconizate in prezenta documentatie vor trata reteaua de alimentare
cu apa din comuna Varbilau (satele Livadea, Varbilau, Poiana Varbilau si Cotofenesti,
exclusiv sat Podu Ursului), lucrari ce vor fi realizate pe domeniul public al localitatii.

VI . SOLUTI A PROPUSA
Avand in vedere cele mai sus mentionate, se impune ca o necesitate stringenta
realizarea alimentarii cu apa in sistem centralizat a gospodariilor de pe teritoriul
comunei Varbilau prin racordarea la conducta magistrala existenta amplasata de-
alungul drumurilor judetene ce st rabat intreaga comuna.
Mentionam ca unele drumuri locale de pe teritoriul comunei Varbilau au fost
modernizate cu fonduri U.E. si fiind in garantie pe o perioada de 5 ani, suprafata
acestora nu poate fi afectat a de lucrarile de introducere a reletei de apa (la expirarea
perioadei de garantie se vor realiza lucrari de extindere a retelei de apa si pe aceste
strazi).
Avand in vedere configuratia terenului si presiunea estimata a apei in conducta
magistrala existenta, alimentarea cu apa a comunei Varbilau se va realiza in intregime
gravitational.

9
__________________________________________________________________________

Mentionam ca societatea noastra nu a primit nici un raspuns la adresa trimisa

catre detinatorul conductei magistrale prin care s-a solicitat valoarea presiunii apei in
punctele de racord a retelei de dist ributie nou proiectate la aceasta conducta
existenta, precum si date tehnice privitoare la respectiva conducta (material,
diametru, etc.). I n urma unei intrevederi la sediul detinatorului conductei magistrale,
acesta ne-a comunicat verbal ca nu detine date privind respectiva conducta
magistrala. I n urma consultarilor, s-a obtinut o singura informatie viabila, respectiv
existenta unui camine cu reductor de presiune amplasat in comuna Alunis, in
apropierea limitei cu comuna Varbilau.
Astfel, in lipsa presiunilor in punctele de racord, dimensionarea retelei de
distributie nou proiectate s-a facut in baza observatiilor facute in caminele de vizitare
existente pe conducta magistrala (caminele existente contin vane de sectorizare si
vane de racord si nu contin reductoare de presiune), a debitului estimat pe aceasta
conducta magistrala, a cotelor geodezice a punctelor de racord la aceasta conducta,
precum si a lungimilor intre punctele de racord.
Urmare a celor de mai sus, tinand cont de preiunea apei estimata (si necesar a
fi asigurata) la intrarea in comuna Varbilau (presiune min. Pmin.= 20.0 mH2O, presiune
optima, Poptim = 40.0 mH2O) si de diferenta de cote geodezice intre punctul de racord la
conducta magistrala la intrarea in comuna Varbilau (dinspre comuna Alunis) si punctul
de racord la acesta conducta din vecinatea Scolii cu cls. I -I V sat Varbilau (aprox. 64
m) se estimeaza ca presiunea in acest punct (din vecinatea Scolii cu cls. I -I V sat
Varbilau) este de min. 60.0 mH2O, fapt ce permite (conform breviar de calcul anexat)
alimentarea gravitationala a gospodariilor aflate in cea mai defavorabila pozitie
(gospodariile situate pe drumurile locale de pe partea dreapta a drumului judetean DJ
102, in directia Varbilau – Slanic).
DESCRI EREA LUCRARI LOR PROI ECTATE
Prin prezenta documentatie se propune executia unui sistem centralizat de
alimentare cu apa in com. Varbilau compus din :
A) Retea distributie apa executata cu conducte din PEHD PE100 PN10
DN 50 mm – DN 160 mm, Ltotal = 53 450 ml.

10
__________________________________________________________________________

B) Rezervor apa incendiu cilindric, orizontal, din P.A.F.S. capacitate 60.0 m 3, montat
subteran.
C) Bransamente – 3 150 buc. executate cu conducte din PEHD PE100 PN10 DN 32
mm.
Sistemul de alimentare cu apa propus mai sus asigura simultan atat necesarul de
apa pentru populatie, cat si necesarul de apa pentru incendiu.
Sistemul centralizat de alimentare cu apa, propus pentru comuna Varbilau va
asigura in final gradul de modernizare, dotare si echipare cu instalatii interioare a
locuintelor.
Necesarul de apa s-a determinat pentru o populatie de 8 040 locuitori, pentru o etapa
de perspectiva de 20 ani, in baza SR 1343/1 – 2006 si NP 133 – 2013, pentru asigurarea
consumului menajer. Desi numeric populatia nu va avea o crestere semnificativa, gradul de
modernizare, dotare si echipare cu instalatii interioare a locuintelor va creste.
Debitele caracteristice ale cerintei de apa conform SR 1343/ 1 – 2006 (conf.
breviar de calcul anexat), sunt :
Qs zi med = 721.67 m 3/ zi
Qs zi max = 938.17 m 3/ zi
Qs orar max = 86.00 m 3/ h = 23.89 l/ s
Sistemul de alimentare cu apa propus pentru comuna Varbilau va fi compus din
urmatoarele componente :

I . RETEA DE DI STRI BUTI E SI BRANSAMENTE

Reteaua de distributie nou proiectata se va poza in intravilanul comunei
Varbilau, pe trama stradala a comunei, in afara zonei carosabile, in acostamentul
drumurilor si in spatiul verde.
Dimensionarea retelei de distributie a apei s-a facut la debitul orar maxim,
Qorar max = 23.89 l/ s. Reteaua de distributie nou proiectata in lungime totala de 53 450
ml, se va executa din tuburi de polietilena tip PEHD PE100 SDR17 PN10 SR I SO 4427,
cu diametre cuprinse intre DN 50 si DN 160 mm si se va monta ingropat la o
adancime de 1.10 m (fata de generatoarea superioara a tubului), pe pat de nisip.
De-alungul drumurilor judetene ce strabat comuna, tronsoanele de conducte se
vor monta in spatiul verde, pe ambele laturi ale drumu rilor.
11
__________________________________________________________________________

De-alungul drumurilor locale, conductele se vor monta atat pe o singura parte a

acestora.
Se vor executa un numar de 9 subtraversari (prin foraj orizontal) ale drumurilor
judetene ce strabat comuna, respectiv :
- 1 buc. subtraversare a DJ 101T in satul Livadea;
- 2 buc. subtraversare a DJ 216A in satul Livadea;
- 2 buc. subtraversari a DJ 101T in satul Varbilau;
- 2 buc. subtraversari a DJ 102 in satul Varbilau;
- 1 buc. subtraversare a DJ 102 in satul Cotofenesti
- 1 buc. subtraversare a DJ 100G in satul Poiana Varbilau
Subtraversarile mentionate se vor executa conf. STAS 9312 in tub de protectie
din teava de otel.
La intersectia cu drumurile locale, subtraversarile se vor executa in tub de
protectie din teava de otel, prin sapatura deschisa, dar se va aduce in mod obligatoriu
sistemul rutier la starea initiala (refacerea structurii drumurilor locale cu suprafata
finala asfalt afectate de lucrari se va face in mod obligatoriu pe un pat din beton clasa
“ C18/ 22.5” avand gros. g= 15 cm turnat pe un substrat din balast avand gros. g= 30
cm).
La montajul conductelor in paralel cu C.F. Buda – Slanic, se vor respecta in mod
obligatoriu distantele mentionate in avizul C.F.R. obtinut. La distante reduse ale
conductelor de apa fata de calea ferata, sapaturile se vor executa numai manual.
Se vor executa un numar de trei subtraversari (prin foraj orizontal) ale C.F.
Buda – Slanic, astfel :
- 2 buc. subtraversari cale ferata in satul Varbilau;
- 1 buc. subtraversare cale ferata in satul Poiana Varbilau.
Subtraversarile mentionate se vor executa conf. STAS 9312 in tub de protectie
din teava de otel (conform detalii subtraversari C.F. anexate).
Subtraversarile de cai ferate se vor executa numai de catre o societate
autorizata pentru lucrari in zona C.F.R. si atestata AFER si se vor face cu respectarea
stricta a celor mentionate in autorizatia C.F.R.

12
__________________________________________________________________________

Se vor executa un numar de patru traversari cursuri de apa, respectiv:

- 1 buc. subtraversare curs rau Varbilau in satul Varbilau;
- 3 buc. subtraversari curs rau Slanic in satul Varbilau.
Subtraversarile cursurilor de apa se vor executa prin sapatura deschisa in
perioadele secetoase ale anului, perioada in care debitul raurilor este foarte scazut .
Subtraversarile se vor executa in tub de protectie din teava de otel, iar pe zona
albiei minore conducta se va lesta prin betonare continua, utilizand beton clasa
C16/ 20 armat cu bare 10 OB 37. Pe zona traversarii, transeea se va umple cu piatra
de rau. Pentru detaliile de executie se vor consulta detaliile anexate.
Se vor executa un numar de 3 150 bransamente apa in lungime totala de aprox.
18 900 ml din teava de polietilena tip PEHD PE100 SDR17 PN10 DN 32 x 3.0 mm , fara
a se monta caminele de bransament.
Pe tronsoanele de conducte cu diametre DN 110 mm si DN 125 mm aferente
retelei de distributie nou proiectate se vor monta un numar de 38 buc. hidranti de
incendiu supraterani DN 80 (se vor respecta pozitiile de montaj ale hidrantilor
prevazute in planurile 01/ 1, 01/ 5, 01/ 6, 01/ 7, 01/ 12, 01/ 13, 01/ 14, 01/ 15 si 01/ 17) .
Prin dimensionarea retelei de distributie s-au asigurat la hidrantul aflat in cea mai
defavorabila pozitie debitul necesar Qmin.= 5.0 l/ s, respectiv inaltimea de pompare
Hmin.= 7.0 mH2O (in cazul utilizarii motopompelor sau a autopompelor).
Hidranţ ii de incendiu exteriori racordaţ i la reţ ele le la care presiunea apei se
asigură cu ajutorul pompelor mobile, se amplasează la cel mult 2 m de marginea
căilor de circulaţ ie. Hidranţ ii exteriori de incend iu ai reţ elelor de joasă presiune se
amplasează la 2 m de bordura părţ ii carosabile a dr umului; dacă reţ eaua exterioară
de alimentare cu apă este amplasată într-o zonă verde, distanţ a de la bordura părţ ii
carosabile a drumurilor până la hidranţ i va fi de m aximum 6 m.
La capetele de retea si in punctele inalte ale retelei se vor monta un numar de
170 buc. cismele stradale DN 20 cu auto-descarcare si protectie la inghet pentru
aerisirea retelei de apa.
Se vor monta un numar de 44 buc. vane ingropate din polietilena (robinet
polietilena apa cu obturator sferic si trecere totala PE100 SDR11 PN16 DN50 mm-18
buc., DN63 mm - 23 buc., DN75 mm - 3 buc. si DN90 mm – 1 buc.)
13
__________________________________________________________________________

I n punctele cele mai ridicate ale retelei de apa, se vor monta in camine din
beton, robineti automati de aerisire-dezaerisire.
I n punctele cele mai joase ale retelei de apa, se vor monta in camine din beton,
robineti de golire.
Subtraversarile de podete tubulare si viroage se vor executa in tub de protectie
din teava de otel, conform detalii anexate.
Supratraversarile de viroage se vor executa in tub de protectie din teava de otel
conform detalii anexate. Pe zona aeriana conductele se vor izola termic cu vata
minerala bazaltica, g= 100 mm.
Caminele de vane in numar total de 193 buc. vor fi executate din beton armat
clasa “ C16/ 20” , vor fi de forma rectangulara si vor fi prevazute cu rama si capac
(clasa de trafic “ D400” ) din fonta, carosabile. Fundul căminelor va fi sclivisit şi va avea
o pantă de cca. 3% spre cel mai accesibil colţ al c ăminului unde se va amenaj a în
radier o başă pentru colectarea apei de scurgere. I nteriorul căminelor se va tencui, iar
la exterior se va aplica o hidroizolaţ ie prin dubla spoiala cu bitum.
Amplasarea caminelor de vane se va face de preferinta în afara zonei carosabile.
Caminele vor fi echipate cu instalatiile hidraulice aferente.
Pe tronsoanele retelei pe care nu se realizeaza viteza minima obligatorie (v min> 0.3
m/ s), se vor efectua spalari periodice.
Operatorul retelei de distributie nou proiectate va asigura reglarea presiunii in aval
de reductoarele de presiune amplasate de-alungul retelei de distributie proiectate la
valorile mentionate in planurile anexate.
Trecerile conductelor prin pereţ ii căminelor se vor etanşa cu ajutorul mansoanelor
de perete tip “ RONDO” .
Se vor lua toate masurile necesare pentru reducerea efectului loviturii de berbec,
respectiv prin modul de inchidere a armaturilor ( se va intrui personalul de exploatare
privind modul de inchidere al armaturilor - inchiderea acestora se va face cat mai
lent), la schimbarea direcţ iei in plan orizontal sau ve rtical a conductelor la unghiuri
mai mari de 30 grd. se vor executa masive de ancoraj, cent rate pe bisectoarea
unghiului cotului. Masivele de ancoraj se vor executa din beton clasa C12/ 15 armat cu
bare OB 37.
14
__________________________________________________________________________

Sapaturile la adancimi mai mari de 1.50 m se vor executa numai cu sprijinirea

malurilor (conf. detaliu anexat). Gradul de compactare al umpluturii va fi de minim
85% in zone verzi, respectiv de minim 95% in carosabil.
La montaj se vor respecta distantele minime fata de alte retele sau constructii
subterane impuse de SR 8591/ 97, precum si prin avizele emise de catre detinatorii de
retele din zona. La inceperea lucrarilor, constructorul va convoca toti beneficiarii de
retele subterane existente in zona, pentru identificarea si confirmarea acestora prin
pichetare si proces verbal. Lucrarile de sapaturi la intersectiile cu alte instalatii
subterane se vor executa numai manual si in prezenta delegatului intreprinderii
beneficiare.
Se vor prevedea elemente de marcare a traseelor conductelor, amplasate
deasupra acestora. Î nainte de darea în functiune se va efectua proba de presiun e a
reţ elei.
Lucrarile de executie vor începe numai dupa obtinerea autorizaţ iei de construire şi
a avizului favorabil din partea autoritatilor care reglementeaza circulaţ ia pe drumurile
publice. Lucrarile se vor desfasura în baza unui program si vor afecta cat mai puţ in
circulatia pe drumurile publice, asigurand ocolirea punctelor de lucru, pe alte trasee
cu semnalizare corespunzatoare pe timp de zi si de noapte.
Avand in vedere ca lucrarile se desfasoara preponderent in imediata vecinatate a
carosabilului, executantul va lua toate masurile necesare pentru evitarea eventualelor
accidente.
Lucrarile propuse pentru realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa
au tinut seama de topografia terenului.
Dimensionarea zonei de protecţ ie sanitara cu regim sever pentru reteaua de
distributie, se va face cu respectarea urmatoarelor limite minime:
- reţ ea distribuţ ie : 3.0 m (fata de peretii exterio ri ai conductei);
Pentru a preveni impurificarea apei de către diversi factori exteriori se impu n
urmatoarele zone de protectie sanitara cu rolul de a stabili perimetrele în care se
impun condiţ iile speciale :
- perimetrul de regim sever – in interiorul caruia se interzice construirea de locuinte
sau alte constructii, nelegate de necesitatile tehnologice ale captarii, precum si
15
__________________________________________________________________________

accesul persoanelor straine de exploatarea alimentarii cu apa, marimea perimetrului

se stabileste, pentu fiecare caz, dupa conditiile hidrogeologice; zona de regim sever
se imprejmuieşte şi se supravegheaza prin pază permanenta; se interzic traseele de
canale în această zonă, care se protejează şi de scurgerile de suprafaţ ă, prin sanţ u rile
de gardă, iar în zonele inundabile, prin îndiguiri.
- perimetrul de restricţ ie – care este situat în jurul zonei de regim sever; în acest
perimetru trebuie menţ inuta o stare de salubritate permanent controlata,
interzicandu-se utilizarea terenului în scopuri care ar putea inrautaţ i calitatea apei si
reduce debitul; terenul se marcheză prin borne cu inscripţ ie.
- perimetrul de observaţ ie – care cuprinde o zonă larga in jurul perimetrului de
restricţ ie, zona în care organele sanitare fac obse rvaţ ii sistematice asupra stării
sanitare a oamenilor (în special, în cazul aparitiei unor boli contagioase, transmisibile
prin apă).

I I . REZERVOR APA I NCENDI U

Rezerva de apa pentru incendiu si consum aferenta comunei Varbilau este
constituita de rezerva de apa de 1 000 m 3 (doua rezervoare de 500 m 3/ buc.) existenta
in satul Pietriceaua (rezerva de apa de incendiu si consum pentru comuna Alunis,
orasul Slanic si comuna Varbilau).
Ca masura suplimentara de siguranta in cazul aparitiei unei avarii pe conducta
magistrala, in vederea asigurarii necesarului de apa pentru stingerea unui incendiu de
54.0 m 3, s – a prevazut un rezervor de inmagazinare cu o capacitate de 60 m 3
executat din P.A.F.S. (rasini alimentare), cilindric orizontal, ce va fi montat subteran.
Rezerva de apa de 54.0 m 3, se va constitui strict in rezerva intangibila de
incendiu si operatorul impreuna cu beneficiarul se vor obliga a asigura in permanenta
nivelul respectivei rezerve. Operatorul va lua toate masurile privind schimbarea
periodica a apei din rezervor, precum si spalarea periodica a acestuia.
- Dim ensiuni : diam et ru – D = 3.00 m
lungim e - L = 9.10 m
- Volum ut il : V ut il = 60.0 m 3

16
__________________________________________________________________________

I nstala iile hidraulice

Furnizorul va livra rezervorul împreună cu toate racordurile necesare în cadrul
schemei tehnologice. Poziţ ionarea în plan a racordu rilor se va realiza conform planului
anexat.
Rezervorul va fi prevazut cu 1 buc. racord superior DN50, 1 buc. racord superior
DN80 si 2 buc. racord inferior DN80.
Captarea eventualelor scurgeri provenite din preaplinul rezervorului, precum şi
din golirea ocazională a acestuia, se va face cu o conductă de executata din teava tip
PEHD PN4 DN90 mm, prin deversare controlata cu ajutorul unei motopompe (utilaj
din dotarea societatii ce va opera sistemul de distributie nou proiectat) ce va deversa
in canalul de ape pluviale existent in apropierea rezervorului.
Rezervorul se racordează corespunzător la reţ elele de conducte, prevăzute
îngropat în incintă.
Terenul in suprafata de 76.5 mp pe care se va amplasa rezervorul de apa se va
imprejmui pe o lungime de totala de 43.0 ml cu panouri bordurate zincate fixate pe
stalpi din teava rectangulara din otel 70 x 70 x 4 mm. S-au prevazut o poarta acces
auto cu o latime de 3.40 m si o poarta de acces pietonal de 0.90 m. Cadrul acestora
se va executa din teava rectangulara pe care se vor monta panourile de plasa
bordurata zincata.

VI I . CARACTERI STI CI CONSTRUCTI VE

1) RETEA DI STRI BUTI E SI BRANSAMENTE
a) CONDUCTE DI STRI BUTI E
Lungime totala : 53 450 ml
Material : teava tip PEHD PE100 SDR17 PN10
DN 50 x 3.0 mm – 2 660.0 ml
DN 63 x 3.8 mm – 27 980.0 ml
DN 75 x 4.5 mm – 8 760.0 ml
DN 90 x 5.4 mm – 10 760.0 ml
DN 110 x 6.6 mm – 2 870.0 ml

17
__________________________________________________________________________

DN 125 x 7.4 mm – 405.0 ml

DN 160 x 9.5 mm – 15.0 ml
b) BRANSAMENTE
Numar : 3 150 buc.
Lungime totala : 18 900.0 ml
Material : teava tip PEHD PE100 SDR17 PN10 DN 32 x 3.0 mm
2) REZERVOR I NMAGAZI NARE (1 buc.) – rezervor apa executat din P.A.F.S.
(rasini alimentare) ce va fi montat subteran, avand Vutil = 60.0 m 3, diametrul de 3.00
m si lungimea de 9.10 m.

VI I I . TEHNOLOGI A DE MONTAJ
Distante minime admise in plan orizontal fata de alte constructii sau retele
ingropate :
- retea de canalizare : 3.0 m
- conducte de gaze : 0.6 m
- fundatia cladirilor fara subsol : 2.0 m
- bordura, rigola : 0.5 m
- arbori : 1.5 m
Se va evita montajul conductei din PE in vecinatatea unor conducte care sa aiba
pe suprafata temperaturi mai mari 30º C sau care transporta uleiuri , benzine sau alte
materiale inflamabile. I n cazul intesectiei conductei de apa ce cea de canalizare,
conducta de apa se va monta deasupra conductei de canalizare la o distanta de minim
400 mm.
TRASAREA SI EXECUTAREA SANTURI LOR
Terasamentele vor fi precedate intotdeauna de o serie de lucrari pregatitoare
necesare pentru asigurarea unei executii corecte , continue si cu productivitati sporite.
Cele mai importante lucrari pregatitoare sunt :
- trasarea
- verificarea si restabilirea traseului in caz de neconcordanta
- curatirea terenului de corpuri straine

18
__________________________________________________________________________

- decaparea stratului de pamant

- decaparea stratului de pamant vegetal din spatiile verzi si depozitarea lui corecta in
vederea unei noi utilizari
- desfacerea pavajului si spargerea betonului de drum unde este cazul
Pozitia de montare a conductei exterioare de alimentare cu apa rece, respectiv axul
santului, se traseaza folosind tarusi de lemn (jalonare). Pentru evitarea prabusirii
peretilor sapaturii, in santuri se executa sprijiniri cu traverse din lemn sau metal.
Coborarea conductelor in sant se va executa utilizand franghii de canepa sau chingi,
actionate manual.
Latimea santului , la partea inferioara , trebuie sa fie cu minim 0.6 m peste
diametrul nominal al conductei care se monteaza. Fundul santului se va netezi bine si
se va curati de pietre. Fundul santului se va acoperi cu un strat de nisip cu grosimea
de 10 cm (granulatia nisipului : 0.3 – 0.8 mm). Sapararea santului se va face cu putin
timp inainte de montarea conductei .
Dupa stratul de nisip , acoperirea conductei se efectueaza in straturi subtiri de
pamant maruntit, prin compactare dupa fiecare st rat. Umplutura de pamant se
executa numai dupa probarea instalatiilor, astfel incat sa nu fie deteriorate
conductele.
Acoperirea conductei ( pentru primii 50 cm deasupra conductei ) se efectueaza
intr – o perioada mai racoroasa a zilei, pe zone de 20 – 30 m, avansand intr – o
singura directie , pe cat posibil in urcare.
Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisa numai dupa
realizarea stratului minim de protectie a conductei, care se stabileste in functie de
adancimea de actionare a utilaj ului la gradul de compactare maxim.
I MBI NAREA CONDUCTELOR SI A ELEMENTELOR DE ASAMBLARE
La montarea conductelor proiectate din PE si a elementelor de asamblare ,
pentru diametre peste 32 mm se vor folosi procedeele de sudura tip “ cap-cap” si
“ electrofuziune” .
Fiecare tip de sudura se va realiza cu echipamente specifice tipului de imbinare
agrementate in conformitate cu H.G. 1046/ 1996.
Toate imbinarile trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii.
19
__________________________________________________________________________

Nu este recomandabila prelucrarea mecanica a conductelor la temperaturi sub 5º C.

De aceea materialele depozitate la temperaturi sub 0º C se tin timp de 24 ore la
temperatura atelierului sau incaperii de lucru , mai inainte de a fi supuse prelucrarilor.
Nu se efectueaza montaje de conducta la temperaturi ambiante sub 5º C. I n cazuri
exceptionale se lucreaza numai sub cort incalzit.I n timpul montajului se evita
expunerea conductelor din PE un timp indelungat la actiunea directa a razelor solare.
Efectuarea imbinarilor sudate poate fi realizata pe santier in locuri uscate , fara praf,
curenti de aer cu temperaturi cuprinse intre 5 – 40º C. I n cazul in care aceste conditii
nu exista se utilizeaza corturi mobile in interiorul carora se realizeaza conditiile impuse
pentru efectuarea in bune conditii a imbinarilor sudate.
VERI FI CAREA MATERI ALELOR
La executarea lucrarilor se utilizeaza numai echipamente care corespund tehnic si
calitativ prevederilor proiectului, standardelor şi agrementelor tehnice. I naintea
punerii in opera, toate echipamentele se supun unui control vizual pentru a constata
daca nu au suferit degradari de natura sa le reduca starea tehnica si calitativa
(deformari sau blocari la aparataje, starea filetelor, a flanselor, functionarea
armaturilor etc.); se remediazã eventualele defectiuni si se inlocuiesc echipamentele
care prin remediere nu pot fi aduse in stare corespunzatoare.
DEPOZI TARE SI MANI PULARE
Pastrarea echipamentelor de instalatii sanitare se face in magazii sau spatii de
depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare.
Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta
nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber pe platforme special
amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securitatii
muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a
soarelui, ca tevi din mase plastice, materiale de izolatii, obiecte sanitare din fonta etc.
se depoziteaza sub soproane sau in magazii. Armaturile, obiectele sanitare ceramice,
aparatele de masura etc. se pastreaza in magazii inchise.
Manipularea materialelor se face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii
si în asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va acorda o atentie deosebita materialelor
casante sau usor deformabile, ca: armaturi, obiect e sanitare, aparate de masura etc.
20
__________________________________________________________________________

PROBAREA SI RECEPTI A I NSTALATI I LOR DE ALI MENTARE CU APA RECE

Retelele de apa sunt supuse probelor de rezistenta si etanseitate.
Probarea conductelor se efectueaza la o presiune de 1.5 ori presiu nea de regim, insa
min. 10 bar. Proba se executa dupa aerisirea instalatiei.
Conductele de apa rece din mase plastice se incearca conform prevederilor
Normativului l 1 si G.P. - 043/ 99.
Probele de presiune ale conductelor executate din mase plastice se pot face dupa cel
putin 24 ore de la executarea ultimei suduri sau lipituri. I nainte de darea in
exploatare, conductele se vor umple cu apa si se vor goli dupa 24 ore timp de 2 zile
consecutiv.
VERI FI CARE I N VEDEREA EFECTUARI I RECEPTI EI
Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu prescriptiile
privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor, si anume:
- Legea 10/ 1995 ( actualizata cu Legea 177/ 2015) - Legea privind calitatea in
contructii;
- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile
aferente, indicativ C 56;
- Regulamentul de recepţ ie al lucrărilor de construc ţ ii şi instalaţ iile aferente acestora
nr.273/ 1994;
- Normativul I 9 – 2013.
I n vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate
cu documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare cu privire la
executarea lucrarilor si anume:
- respectara traseelor conductelor
- functionarea normala a echipamentelor, a armaturilor si a aparatelor
- rigiditatea fixarii in elementele de constructie a conductelor si a aparatelor
- asigurarea dilatarii libere a conductelor
- modul de dispunere a armaturilor si a aparatelor de control si accesibilitatea
acestora
- aplicarea masurilor pentru diminuarea zgomotului
- calitatea izolatiilor si a vopsitoriilor
21
__________________________________________________________________________

- aspectul estetic general al montarii instalatiilor.

Pentru lucrarile ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de verificare a
calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse, la executarea lucrarilor de instalatii.
Executarea lucrarilor si a calitatii acestora se vor confirma in scris.
Receptia si punerea in functiune
Receptia lucrarilor este precedata de controlul riguros al retelei de conducte.
Acesta va urmari in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
- respectarea dimensiunilor si cotelor prevazute in proiect
- respectarea prescriptiilor de montaj si functionare a vanelor, stavilarelor,
aparatelor de masura, ventilelor de dezaerisire, compensatorilor, etc.
- asigurarea etanseitatii conductei
- asigurarea capacitatii de transport
La receptie se va verifica si executarea tuturor lucrarilor necesare realizarii
retelei de conducte.
Punerea in functiune a lucrarilor de alimentare cu apa necesita luarea in
prealabil a urmatoarelor masuri:
- intocmirea “ Regulamentului de exploatare si intretinere” cu respectarea
“ I nstructiunilor tehnice departamentale pentru exploatarea si intretinerea
constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare” –
indicativ CD – 86 – 77.
- instruirea personalului de exploatare si verificare de catre acesta a
prevederilor regulamentului de exploatare.

I X. ASI GURAREA CERI NTELOR MI NI ME OBLI GATORI I

1. REZI STENTA SI STABI LI TATE
1.1 Asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei, definita de nivelul maxim
de presiune al apei care sa nu produca ruperea sau deformarea perman enta a
conductelor
Principalele solicitari provin din greutatea pamântului, a conductei si a apei din
conducta, din presiune si eventual vacuumul care se poate crea la distribuirea apei cu

22
__________________________________________________________________________

intreruperi. Presiunea de regim in retea este intre 1,0 – 6 bar.

Verificarea rezistentei mecanice a conductelor si armaturilor va fi la presiunea de
incercare egala cu 1,5 x presiunea de regim.
Conform I 27-82 clasa de calitate a imbinarilor sudate pentru conductele de apa este
V. Verificarea imbinarilor sudate se va face 100% vizual.
Se vor aproviziona doar materiale care corespund din punct de vedere tehnic si
calitativ STAS-urilor si agrementelor tehnice.
1.2. Asigurarea rezistentei mecanice a instalatiei de distributie a apei si a armaturilor
la suprapresiuni provocate de lovitura de berbec (definita ca valoarea limita a presiunii
apei), care sa nu produca ruperea sau deformarea permanenta a conductelor.
Conductele, fitingurile si armaturile avand 10 bar, 16 bar respectiv 25 bar prevazute,
rezista la suprapresiunile provocate de eventualele cresteri de presiune.
Referinte: I 30 si Anexa la I 30 - I ndrumator privind calculul loviturii de berbec si
alegerea masurilor de protectie contra acesteia.
1.3. Asigurarea rezistentei mecanice a conductelor instalatiei de distributie si transport
la variatiile de temperatura, definita de asigurarea preluarii dilatatiilor termice ale
conductelor pentru o diferenta maxima a temperaturii.
Deoarece conducta de apa este ingropata si apa distribuita are temperatura constanta
nu se pune problema dilatarii conductelor
Referinte: STAS 4377, normativ I 1 si Normativ NP 003 - 96.
1.4. Asigurarea rezistentei armaturilor la manevrari brutale in cursul exploatarii
definita de mentinerea caracteristicilor functionale ale armaturilor la manevrari brutale
repetate.
Valoarea maxima a cuplului exercitat asupra capetelor de manevra ale armaturii care
sa nu produca deteriorari se stabileste la C = 4 Nm. Se aplica un cuplu constant in
sensul deschiderii si inchiderii. I ncercarea se repeta de 3 or i. Se vor constata efectele
de deteriorare: deformatii permanente, pierderea etanseitatii.
Referinte: STAS 9143.
Un alt criteriu de performanta la aceasta cerinta este satisfacerea conditiilor privind
rezistenta la presiune si etanseitate, deteriorare si uzura dupa manevrari repetate
(anduranta).
23
__________________________________________________________________________

Valorile prescrise si masuri pentru asigurarea acestora:

- armaturile instalatiei de distributie supuse la 70.000 cicluri trebuie sa satisfaca
conditiile privind incercarea la presiune hidraulica si etanseitate.
- ansamblurile tija - ventil si tija - capac nu trebuie sa prezinte deteriorari dupa ce au
fost supuse la 200.000 cicluri.
Referinte: STAS 9143.

2. SI GURANTA LA FOC
2.1. Cerinte privind siguranta la foc a elementelor componente ale sistemului de
alimentare cu apa (conducte si utilaje). Dotarea cu mijloace de interventii in caz de
incendiu definite de prevederea cladirilor cu instalatii necesare pentru prevenirea si
stingerea incendiilor.
Criteriul de performanta: echiparea si dotarea cladirilor cu inst alatii de stingere a
incendiilor; retea de hidranti exteriori
Aceasta cerinta este satisfacuta prin faptul ca pe reteaua de distributie a apei
s-au prevazut hidranti exteriori pentru stins incendiul, precum si prin prevederea
rezervei intangibile de incendiu.
2.2. Cerinta - dotarea cu mijloace de interventie in caz de incendiu.
- personalul de interventie va fi dotat cu mijloace de protectie a cailor respiratorii,
impotriva electrocutarii si dupa caz impotriva temperaturii
- mijloacele de prima interventie in caz de incendiu (stingatoare, lopeti, lazi cu nisip,
cangi), trebuie sa fie in stare de utilizare in permanenta, amplasate la locuri vizibile
Toate aceste dotari trebuie sa existe in sistemul existent de alimentare cu apa.

3. SI GURANTA I N EXPLOATARE.
3.1. Constructii – camine
I n baza prevederilor din Legea nr. 10/ 1995 (actualizata 2015), toti factorii
implicati in realizarea si utilizarea investitiei au obligatia de a asigura, pe toata durata
de serviciu, siguranta in exploatare a constructiilor.
Din punct de vedere al obligatiilor proiectantului, documentatia s-a intocmit cu
respectarea tuturor prevederilor din legislatia actuala, in vederea realizarii unor
constructii care sa asigure toate conditiile prevazute in legea calitatii.

24
__________________________________________________________________________

Astfel prin proiect s-a stabilit clasa si categoria de importanta a constructiilor.

La proiectare s-au avut in vedere urmatoarele normative specifice:
- pentru lucrari de constructii: P100-2013, P2/ 80, P10/ 78, P70/ 79, C160/ 88, C28/ 83,
C140/ 86, C56/ 86,P73/ 78.
Constructiile vor corespunde destinatiei functionale pentru care sunt prevazute, vor
asigura durabilitate si siguranta in exploatare, rezistenta si stabilitate la sarcini statice,
dinamice si seismice, evitndu-se supradimensionarile.
La proiectarea lucrarilor de constructii s-au adoptat solutii pentru utilizarea cat mai
eficienta a resurselor materiale si a fortei de munca in executie, precum si penrtu
crearea unor conditii normale de munca pentru cei ce le exploateaza.
I n caietul de sarcini intocmit s-au indicat STAS-urile si normativele in vigoare,
referitoare la lucrarile de executie.
I n cadrul proiectului, proiectantul a stabilit fazele de executie determinante pentru
toate lucrarile de constructii si va participa pe santier la verificarile de calitate a
lucrarilor conform legislatiei in vigoare. Se vor stabili faze de control de autor si
urmarire a comportarii in timp a constructiilor.
3.2. Conductele de apa
3.2.1. Cerinta privind securitatea la intruziune definita de asigurarea securitatii
instalatiilor contra pericolului de intrare sau dezvoltare a unor vietuitoare.
3.2.1.1. Criteriul de performanta: Masuri constructive pentru asigurarea securitatii
instalatiilor:
-La caminele de apa s-au prevazut guri de vizitare si capace.
Referinte: Normativ I 9 – 2013.
3.2.2. Cerinta: Asigurarea etanseitatii la apa a conductelor si echipamentelor de
distributie a apei si la evacuarea apelor uzate definita de etanseitatea la presiune, fara
pierderi de apa a retelei si a echipamentelor de distributie ( conducte, armaturi etc.)
3.2.2.1. Criteriul de performanta: Presiunile maxime de incercare si conditiile de
etanseitate:
I ncercarea la etanseitate la presiune hidraulica.
Presiunea de incercare va fi egala cu 1,5 presiunea de regim (dar nu mai mica de
10 bari). Conductele se vor mentine sub presiune in timpul necesar verificarii tuturor
25
__________________________________________________________________________

traseelor si imbinarilor, dar nu mai putin de 60 de minute. I n intervalul de 60 minute

nu se admite nici o scadere a presiunii. Presiunea in conducte se va realiza cu o
pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un manometru montat pe pompa
amplasata in punctul cel mai de jos al conductelor.
Dupa executarea probelor si inainte de darea in folosinta instalatiile de alimentare cu
apa se vor umple cu apa si se vor goli dupa 24 de ore timp de 3 zile consecutiv.
Proba de presiune, la conductele care se monteaza in pamânt, se poate efectua pe
marginea santului pe tronsoane sau pe mai multe tronsoane in sant. I n cazul in care
proba se efectueaza in sant, imbinarile trebuie sa fie libere pentru a se observa
eventualele pierderi.
Referinte: normativ I 9 – 2013, normativ NP 003 – 96 si STAS 6819.
I ncercarea de functionare la apa rece se va efectua prin deschiderea succesiva a
robinetelor de la cladiri cât si prin pornirea hidrantilor exteriori ca presiunea minima sa
fie de 0,7 bar mai ales in punctele defavorabile din punct de vedere al presiunii.
Referinte: normativ I 9 – 2013.
3.2.3. Cerinta: Asigurarea functionalitatii normale a retelelor de apa.
Pentru asigurarea in exploatare a retelelor de distributie masurile se iau prin alegerea
materialelor ce corespund SR 4163-1/ 1995
Separarea se va face prin vane de separatie, manevrarea acestora facandu -se numai
in situatii speciale, cand ar deveni necesara prevederea unui debit de apa suplimentar
intr-o anumita zona.
Sistemul de alimentare cu apa propus este astfel ales incat sa se asigure:
- continuitatea distribuirii apei la toate punctele de consum
- mentinerea presiunii de serviciu intre valorile minime proiectate si cele maxime
admisibile in raport cu materialul din care sunt executate conductele
- prevenirea fenomenelor care pot stanjeni functionarea retelei prin implicatii asupra
debitului, presiunii sau cantitatii apei.
Eficacitatea instalatiilor de alimentare cu apa depinde atat de solutiile adoptate la
proiectarea lucrarilor, cat si de calitatea executiei lor si mai ales de modul in care este
organizata si condusa exploatarea tehnica a acestora.

26
__________________________________________________________________________

De aceea, organizatia ce exploateaza lucrarile trebuie sa fie incad rata cu personal cu

pregatire de specialitate si practica in acest domeniu.
Principalele probleme tehnice pe care va trebui sa le urmareasca sunt:
- asigurarea cantitatilor de apa necesare fara intrerupere si la presiunea de serviciu
ceruta
- asigurarea cantitatii apei distribuite
- utilizarea cat mai rationala a constructiilor, instalatiilor si utilajelor pentru obtinerea
eficientei maxime, cu reducerea la minimum a cheltuielilor de exploatare
- detectarea si combaterea pierderilor de apa.
Pentru rezolvarea acestor probleme cei ce vor exploata sistemul de alimentare cu apa
vor trebui sa efectueze urmatoarele operatii:
- mentinerea in stare buna de functionare a tuturor constructiilor, instalatiilor si
utilajelor, prin control si intretinere preventiva, curatirea depunerilor, gresarea
pieselor in miscare, efectuarea la timp a reparatiilor
- asigurarea functionarii instalatiilor la regimul lor optim, in special la statia de
pompare
- localizarea si lichidarea avariilor in cel mai scurt timp
- observatii continue asupra calitatii apei (niveluri ale apei subterane, urmarirea
efectului gheturilor asupra constructiilor si instalatiilor )
- observatii sistematice la aparatele de masura si control
- luarea masurilor pentru igiena si protectia personalului de exploatare.

4. I ZOLATI I LE TERMI CE, HI DROFUGE SI PENTRU ECONOMI A DE ENERGI E

4.1. Constructii
Prin aplicarea prevederilor din actele normative mentionate mai sus, s-au propus cele
mai bune si eficiente solutii pentru izolarea termica si hidrofuga, in vederea unei cât
mai bune functionalitati si a economiei de energie.
4.2. Lucrari de instalatii, utilaje
4.2.1. Cerinta: reducerea pierderilor si risipei de apa
Criteriul de performanta: Realizarea debitelor specifice de apa rece la presiunile
minime necesare si reducerea pierderilor de apa.

27
__________________________________________________________________________

Pentru evitarea risipei de apa pe reteaua de distributie s-au prevazut camine de vane
prin care se poate sectiona reteaua pentru golire partiala in caz de avarie.
Referinte: Normativ I 1 si I 9, Reglementari tehnice ale primariei privind distributia
apei, conditii de exploatare si intretinere.
4.2.2.. Cerinte: consumul de energie inglobata in elementele instalatiilor.
Se vor utiliza instalatii, aparaturi, utilaje cu o energie inglobata mai mica la aceeasi
parametrii functionali.

5. PROTECTI A I MPOTRI VA ZGOMOTULUI

5.1. Constructii – camine
Materialele utilizate, dimensionarea grosimilor planseelor si peretilor de inchidere si
compartimentare, asigura prevederile din STAS 6155/ 80 referitor la “ Protectia
impotriva zgomotului la constructii” .
I n ceea ce priveste functionalitatea constructiilor acestea nu produc deranjamente,
deci nu influenteaza negativ din punct de vedere fonic zona.
5.2. Lucrari de instalatii, utilaje functionale.
5.2.1. Cerinta: Limitarea zgomotului produs de echipamentele si armaturile
instalatiilor.
Criteriul de performanta: Nivelul de zgomot admis in incaperi datorat actiunii surselor
exterioare de zgomot si echipamentelor de instalatii din spatiile tehnice.
Limitele admisibile sunt precizate in tabelele 1, 2, 3, 4 din STAS 6156.
Datorita conditiilor de amplasare a armaturilor conform H.G. 101/ 97 pentru aprobarea
“ Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara” ,
zgomotul produs nu are implicatii asupra nivelului de zgomot admis pentru
constructiile civile amplasate in imediata apropiere.
Referinta: normativ I 9, P122, P121, STAS 6156 si STAS 6161, Acustica in constructii,
STAS 1478.

6. SANATATEA OAMENI LOR SI PROTECTI A MEDI ULUI

Cerinta privind protectia mediului implica conceperea si realizarea sistemului de
alimentare cu apa astfel incat pe toata durata de viata (executie, exploatare,
postuilizare) sa nu afecteze in nici un fel, echilibrul ecologic si sa nu dauneze

28
__________________________________________________________________________

sanatatii, linistii sau starii de confort a oamenilor prin modificarea calitatii factorilor
naturali sau creati prin activitati umane.
Din activitatea de exploatare a obiectivelor tehnologice propuse nu rezulta nici un fel
de pericol pentru sanatatea oamenilor sau a mediului ambiant, cu conditia sa se
respecte “ Normele specifice de securitate a muncii in lucrarile pentru alimentarea cu
apa a localitatilor si pentru nevoi tehnologice” din 1995, precum si “ Normele privind
caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara aprobate prin H.G. 101/ 04.1997.
Trebuie mentionat de asemenea ca in afara respectarii acestor norme, prin tehnologia
propusa se inlatura si se previne orice fel de poluare accidentala atat a aerului, apei,
solului, cat si a subsolului.
Realizarea lucrarilor de alimentare cu apa in mod cent ralizat cu dezinfectare, va
contribui la mentinerea sanatatii oamenilor asigurandu-se apa potabila din punct de
vedere chimic si bacteriologic.
6.1. Constructii
Constructiile care fac obiectul prezentei documentatii nu produc noxe care sa
influenteze negativ mediul inconjurator.
6.2. Lucrari de instalatii, utilaje functionale
6.2.1. Cerinta: Asigurarea calitatii apei potabile
6.2.1.1. Criteriul de performanta: stabilirea conditiilor de potabilitate a apei:
organoleptice, chimice, fizice, radioactive, bacteriologice, biologice.
Valorile prescrise si masurile pentru asigurarea acestora conform STAS 1342.
Referinte: STAS 1342, 1478
6.2.1.2. Criteriul de performanta: Masuri de protectie la actiunea agentilor biologici.
Masuri de asigurare:
- compatibilitatea materialelor cu mediul biologic si protectia suprafetelor.
6.2.2. Cerinta: Stabilirea nivelului maxim admisibil al continutului de substante nocive
(toxice) in apa potabila, provenite din contactul cu peretii conductelor si
echipamentelor instalatiei de distributie a apei reci.
Ca masuri pentru asigurarea potabilitatii apei:
- retelele de distributie au fost prevazute din polietilena de inalta densitate
- pentru armaturi – fonta ductila si otel zincat
29
__________________________________________________________________________

6.2.2.1. Criteriul de performanta: Evitarea patrunderii apei din infiltratii in conducte de

distributie.
Masuri propuse:
- asigurarea calitatii executiei imbinarilor precum si furnizarea permanenta a apei
potabile la presiuni minime care sa asigure protectia impotriva patrunderii apelor din
infiltratii prin imbinari si fisuri.
6.2.2.2. Criteriu de performanta: Stabilirea conditiilor de amplasare a conductelor de
apa fata de surse de infectare biologica.
Ca masuri se va evita montarea conductei de apa la alte distante decât cele prevazute
in STAS E 8591 sau prin terenuri infestate.
6.2.3.2. Criteriul de performanta: Evitarea poluarii aerului.
Retelele de distributie a apei nu pun problema poluarii aerului.

X. MASURI DE PROTECTI A MUNCI I SI MASURI P.S.I .

I n scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a
muncii precum si de prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari
obligatorii, in conformitate cu „ Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii" (conform cu HG nr. 795/ 1992 si aprobat de M.LP.A.T. cu Ordinul Nr.
9/ N/ 15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8 din anul 1993) precum si
cu legea nr. 32/ 1968 si HG nr. 51/ 1992 privind normele de paza contra incendiilor. La
executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din „ Normele
republicane de protectia muncii", aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii
cu ordinele nr. 34/ 1975 si 60/ 1975 si „ Normele de protectia muncii in activitatea de
constructii montaj" aprobate de M. C. I nd. cu ordinul nr. 1233/ D 1980.
Atat pentru prevenirea cat si pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe
santierele unde se executa lucrari de terasamente se vor respecta prevederile
specifice ale normelor in vigoare. Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii
sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea profesionala si de modul cum
fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa poata
folosi fara pericol instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este

30
__________________________________________________________________________

repartizat, insistand in special asupra accidentelor provenite din nerespectarea

instructajului, dandu-se exemple concrete. Nu se va primi la lucru nici un angajat fara
a avea instructajul de protectie a muncii si prevenirea incendiilor, facut, insusit si
consemnat in scris. Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza,
controleaza si conduc procesele de munca. Ori de cate ori un angajat este mutat de
I a un loc de munca la altul i se va face inst ructajul la noul loc de munca, chiar daca
este aceiasi unitate.
Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus
impreuna cu alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii
executarii lucrarilor in bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii.
Lucrarile de investitie se vor ataca dupa terminarea lucrarilor de organizare de santier.
Organizarea lucrarilor se va realiza pe terenul pus la dispozitie de primaria
comunei Gura Vitioarei. Accesele la punctele de lucru se va face pe trasee prestabilite
de comun acord cu autoritatile locale.
Antreprenorul trebuie să aibă in dotare obligatoriu materiale si mijloace de
inventar pentru semnalizarea corespunzătoare si imprejmuirea zonelor de lucru.
Lucrările si dotările de santier vor fi demontate/ demolate de antreprenor la
terminarea lucrărilor de bază.
NORME DE PROTECTI E A MUNCI I
La elaborarea proiectului s-au respectat:
- Legea Protectiei Muncii nr.90/ 1996 si Normele Metodologice de aplicare;
- Legea 319/ 2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de
1.10.2006 si abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/ 1996 incepand cu aceasta data;
- Norme generale de protectie a muncii emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale prin ordinul nr. 508 / 20.11.2002 si ministerul Sanatatii si Familiei prin ordinul
nr. 933 / 25.11.2002;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – avizat de MLPAT cu
nr. 9/ N/ 15.03.1993 – cap. 33 – Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583 –
1832);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico – sanitare
si de incalzire. Ordinul nr. 117/ 1996 al MMPS
31
__________________________________________________________________________

Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri de protectie a muncii:

- sprijinirea malurilor transeei de pozare a conductei (unde este cazul);
- sprijinirea si protectia retelelor int alnite in sapatura (unde este cazul);
- sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;
- parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
- semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
I n timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectie a
muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe
parcursul executiei acestora. Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii
fizice, enumeram:
Stadiu fizic Factori de risc (conform Normativului-
cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de
protectie)
terasamente 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22,
23, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 37
montare conducta (inclusiv 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18,
armaturi,demontari, remontari, etc.) 19, 22, 27, 28, 30, 32, 34
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de
protectie adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/ 21 iulie 1995 pentru perioade
ale fiecarui stadiu fizic.
Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza
activitatea de protectie a muncii pentru care va face instructajul intregului personal
(conform Normelor generale de P.M., cap. I , pct.13) ce se va ocupa de derularea
lucrarilor:
1. Legea Protectiei Muncii nr. 90/ 1996 si Normele Metodologice de aplicare;
2. Norme generale de protectie a muncii. Editia 2002;
3. Legea 319/ 2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de
1.10.2006 si abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/ 1996 incepand cu aceasta data;
4. Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – avizat de MLPAT cu
nr. 9/ N/ 15.03.1993 – cap. 33 – Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583 –
1832);

32
__________________________________________________________________________

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de

la populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/ 1995;
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si
pentru nevoi tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/ 1995;
7. I nstructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a
fetei si ochilor. Cod 2/ 1995;
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/ 1996;
9. Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice.Cod 65/ 1997;
10. Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica. Cod 31/ 1996;
11. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si
depozitarea
12. Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I .P. –urilor (conform cap I I I – Criterii
de acordare a echipamentului individual de protectie);
13. I nstructiuni pentru selectia si utilizarea M.I .P.-urilor. Cod 2/ 1995;
14. Decretul Consiliului de Stat nr.400/ 1981;
15. Decretul 328/ 1966 plus modificarile din 1999;
16. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare
si de incalzire. Ordinul nr.117/ 1996 al M..M.P.S.;
17. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-
chimice si mecanice. Ordinul nr.339/ 1996 al M.M.P.S.;
18. Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
instalatiilor aprobate prin Decretul nr.290/ 16.08.1997;
19. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun
al M.I . si M.L.P.T.L. nr.331/ 1219/ MC/ 94;
20. Normativul C.300/ 1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei
activitati in parte.Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de
utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.

33
__________________________________________________________________________

I ntocmirea prezentei documentaţ ii s-a facut pe baza urm ătoarelor reglementari

tehnice:
NP 133 – 2013 : “ Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare a localitatilor”
I 9-2013 : “ Normativ privind proiectarea si executarea instalaţ iilor sanitare” .
SR 1343 – 1 : Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru
localitati rurale si urbane.”
STAS 1478-90 : I nstalatii sanitare. Alimentare cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii fundamentale.
STAS 4273/ 83. Construcţ ii hidrotehnice. I ncadrarea in clase de importanţ ă.
STAS 6054/ 77. Adancimi maxime de ingheţ .
STAS 11100/ 1-93. Zonarea seismică.Macrozonarea teritoriului României.
STAS 9824/ 5-75. Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţ elelor de conducte,
canale şi cabluri.
STAS 1342/ 91. Apa potabilă.
STAS 4163/ 88. Alimentări cu apă. Reţ ele exterioare de distribuţ ie.
Prescripţ ii fundamentale de proiectare.
STAS 7662/ 87. I mbinări sudate. Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea manuală
cu arc electric şi cu gaze.
STAS 10166/ 1-77. Protecţ ia contra coroziunii a onst rucţ iilor din oţ el.
Pregătirea mecanică a suprafeţ elor.
STAS 7336/ 3-86. Protecţ ia contra coroziunii a const rucţ iilor metalice, ingropate,
izolarea exterioară cu bitum a conductelor din oţ el.
STAS 12643/ 88. Controlul vizual al imbinărilor sudate prin topire.
STAS 11400/ 80. Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a oţ elurilor.
STAS 7524/ 85. Flanşe din oţ el
SR 8591 – 1997 : Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
NP – 084 – 2003 : “ Proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si a
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din materiale
plastice” .

34
__________________________________________________________________________

C56/ 85 - Normativ pentru verificarea calităţ ii lucrăr ilor de construcţ ii aferente.

I nstrucţ iuni pentru verificarea calităţ ii şi recepţ ionarea lucrărilor ascunse la construcţ ii
şi instalaţ ii aferente;
Legea 10/ 1995 (actualizata cu Legea 177/ 2015) – Legea privind calitatea in
constructii;
Regulamentul privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii, Buletinul construcţ iilor
vol. 5, 6, 7, 8 din 15.03.93;
C142/ 85 Normativ pentru executarea şi recepţ ionarea termoizolaţ iilor la elemente de
instalaţ ii;
NE002-97 Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a
refacerii si protectiei mediului, la lucrarile de executie a constructiilor ;
P118/ 1,2 – 2013 : Normativ privind securitatea la incendii a construcţ iilor;
Ordonanta de Guvern nr.60/ 28.08.1997 privind apararea impotriva incendiilor ;
Norme generale nr. 775/ 98 cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor;
P100-2013. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţ iilor , agrozootehnice
şi industriale;
I 22-99. Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţ iune şi a
reţ elelor de alimentare cu apă şi canalizare ale lo calităţ ilor;
I 14-76. Normativ pentru protecţ ia contra coroziunii a construcţ iilor metalice ingropate;
C140-86. Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat;
HG 273/ 1994. Regulamentul de recepţ ie a lucrărilor de construcţ ii şi instalaţ ii aferente
acestora;
HG 766/ 1997. Hotărire pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in
construcţ ii.

35
__________________________________________________________________________

36
__________________________________________________________________________

37