CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A

JUDETULID GORJ

SUPORT CURS

MACARAGIU
2010
 GENERALITATI

TIPURI DE MACARALE
Macaralele sau componentele de securitate trebuie să fie proiectate şi
construite astfel încât să se atingă obiectivele acestor cerinţe esenţiale.
Producătorul macaralelor sau al componentelor de securitate are
obligaţia să efectueze analiză de risc în vederea identificării acelor riscuri
care corespund produselor sale, fiind obligat să proiecteze şi să
construiască produsele ţinând seama de această analiză.
Prin construcţie macaralele trebuie să fie apte de a-şi asigura funcţia, să fie
reglate şi întreţinute fără ca persoanele să fie expuse riscului atunci când
aceste operaţii sunt efectuate în condiţii prevăzute de producător.
Măsurile adoptate trebuie să asigure eliminarea riscurilor de
accidentare pe întreaga durată de viaţă previzibilă a macaralei, inclusiv
fazele de montare şi demontare, chiar dacă aceste riscuri de accidentare
rezultă din situaţii anormale previzibile.
La alegerea celei mai corespunzătoare soluţii producătorul trebuie să aplice
următoarele principii:
- eliminarea sau reducerea riscurilor într-o măsură maxim posibilă
(integrarea elementelor de securitate încă din faza de proiectare şi de
execuţie a macaralei);
- adoptarea măsurilor de protecţie necesare pentru riscurile care nu au
putut fi eliminate;
- informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate eficacităţii
incomplete a măsurilor de protecţie adoptate.
La proiectarea şi construcţia macaralei, precum şi la elaborarea cărţii
tehnice, producătorul trebuie să ia în considerare nu numai utilizarea sa
normală, ci şi alte situaţii rezonabil previzibile.
Macaraua trebuie să fie astfel proiectată încât să se evite utilizarea sa
anormală, dacă aceasta comportă un risc. Eventual, cartea tehnică trebuie să
atragă atenţia utilizatorului asupra contraindicaţiilor privind folosirea
macaralei.
În condiţiile de utilizare prevăzute ale macaralei trebuie să fie reduse la
minimum disconfortul, oboseala şi tensiunile psihice ale personalului
manevrant, aplicând principiile ergonomiei.

2
Tipuri de macarale la care legislaţia in vigoare face referire:
-. macarale care lucrează la punct fix;
- macarale deplasabile pe căi de rulare cu şine;
- macarale deplasabile pe căi de rulare fără şine;
- macarale de construcţie specială;

Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor

auxiliare,trebuie sa se facă in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia
ISCIR in vigoare,normele republicate de protectia muncii si cele din
sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din cartea
macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.
Componentele de securitate ce se folosesc, după caz, la macarale sunt
următoarele:
a) Limitatoare de sfârşit de cursă
b) Limitatoare de sarcină şi de moment al sarcinii
c) Dispozitive de reţinere a fluidului din cilindri
d) Dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic
e) Tampoane şi opritoare
f) Piese de reazem şi curăţitoare de şină
g) Siguranţe la cârlig
h) Contacte electrice de siguranţă:
- Contacte electrice la porţile sau scările de acces pe macara
- Contacte electrice la uşa şi chepengul de acces în cabina de comandă
- Contacte electrice pe poziţia de zero a manetelor aparatelor de comandă
- Contacte electrice ale dispozitivelor de blocare pe şină

MANEVRAREA SI EXPLOATAREA MACARALELOR

Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor

auxiliare, trebuie sa se facă in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia
ISCIR in vigoare,normele republicane de sanatate si securitate in munca si
cele din sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din
cartea macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.

3
 Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat
daca dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare sau
nu indeplinesc conditiile tehnice prevăzute.
Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonele
periculoase nu sunt ingradite corespunzator sau daca organele de masini in
miscare si elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevăzute cu
aparatori de protectie.
Este interzisa blocarea întreruptoarelor simple sau automate prin
împănare ,legare sau prin orice alte mijloace care sa le scoată de sub
controlul permanent al macaragiului. De asemenea este interzisa comanda
prin butoane cu autoretinere pentru acţionarea mecanismelor de ridicare
,deplasare,rotire sau basculare.
Este interzisa folosirea macaralelor si a mecanismelor de ridicat
pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa.
Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitata
prin condiţii de forma sau gabarit,nu pot funcţiona daca nu sunt îndeplinite
condiţiile respective.
La macaralele prevăzute cu mai multe mecanisme de ridicare
(principal si secundar) care in conformitate cu prescripţiile tehnice nu au
prevăzut blocaj electric împotriva acţionarii simultane a ambelor
mecanisme ,sarcina totala manevrata nu va depăşi sarcina nominala.
La macaralele cu brat, cu deschidere variabila nu se vor ridica sarcini
mai mari decât sarcinile maxim admise corespunzătoare gamei de sarcina.
Sarcinile care se ridica frecvent pe şantiere de construcţii vor avea
marcate vizibil greutatea . Pentru restul cazurilor daca macara-giul nu
cunoaşte greutatea sarcinii si nici nu o poate determina ,va solicita
conducătorului procesului tehnologic precizarea in scris a greutăţii sarcinii.
Este interzisa folosirea lanţurilor la temperaturi peste 200 0 e cu
excepţia celor utilizate la manipularea lingourilor la macaralele de fOljare .
Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a doua macarale ,care nu sunt
cuplate mecanic si electric se admite numai in mod excepţional in
urmatoarele conditii:
,
-la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa;
-pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala;
-vitezele de ridicare sa fie aceleasi

4
 -manevrarea sa se execute sub conducerea si supravegherea atenta a
responsabilului cu supravegherea tehnica a instalaţiilor de ridicat autorizat
de ISCIR.
In condiţiile de mai sus ,sarcinile cu forme neregulate care nu au
centrul de greutate in centrul lor geometric,se pot ridica si manevra cu
ajutorul a doua macarale numai daca se foloseşte un dispozitiv special
construit astfel ca sarcina sa se repartizeze proporţional pe fiecare din cele
doua macarale.
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (0 2 , CO 2 ,
acetilena) sau a recipientelor ce conţin clor ,H2 S04 .HCl si simi-lare se vor
lua masuri speciale de protecţia muncii ;toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directa a unui cadru tehnic care răs-punde de acest
transport.
Este strict interzis transportul sarcinilor menţionate mai sus prin
legarea directa sau utilizându-se electromagneţi de ridicare.
Viteza maxima admisa pentru deplasarea macaralelor de 50 mi min
este permisa in cadrul comenzilor de pe sol ,numai in condiţiile optime de
deplasare ale manevrantului (fara cotituri bruşte ,de latime suficienta,fara
denivelări bruşte ale pardoselii,cu o buna vizibilitate a întregului câmp de
lucru).
Este interzisa utilizarea macaralelor cu comanda de pe sol la
transportul de metal topit.
Electropalanele si mecanismele de ridicat care circula pe o cale de
rulare suspendata ,cu comanda de pe sol ,pot fi utilizate la transport de
metal topit in condiţiile prevăzute de prescripţiile tehnice.
Este interzisa functionarea macaralelor care lucrează in aer liber daca
viteza vântului este pre~ mare si temperatura sub _20 0 C (funcţionarea la
temperaturi scăzute se face numai daca macaraua a fost construita special).
Daca vizibilitatea este împiedicata de fum ,vapori,ceata sau obiecte
plasate intre macaragiu si câmpul de acţiune al macaralei se vor lua masuri
pentru transmiterea corespunzătoare a comenzilor la macaragiu fara de care
macaralele in cauza nu pot funcţiona.
Macaralele prevăzute sa lucreze calat vor funcţiona numai in aceste
condiţii. Sub braţele de calare se vor aşeza elemente de sprijin rezistente
care sa nu se deplaseze in timpul efectuării manevrelor si care sa aibă o

5
suprafaţa astfel detenninata in funcţie de natura si starea terenului incat sa
asigure funcţionarea in condiţii de siguranţa a macaralei.
Macaralele prevăzute sa lucreze necalat vor funcţiona in condi-ţiile
prevăzute de instrucţiunile de exploatare din cartea macara-lei,partea de
construcţie.
Se interzice functionarea
, macaralelor cu brat, daca in raza de actiune
,
a braţului se găsesc conductoare electrice aeriene. In astfel de situaţii
conductoarele se vor îndepărta iar daca acest lucru nu este posibil se vor
lua ,dupa caz,masurile necesare pentru :
- interzicerea intrării macaralei in zona periculoasa;
blocarea posibilităţilor de rotire a braţului înspre zona respectiva,
asigurându-se distanta minima de 1,5 m fata de con-ductoarele
neizolate, respectiv de 1,2 m fata de cele izolate (pentru tensiuni de
pana la 1000 V) .
Daca este necesar sa se efectueze lucrări in zona de influenta a liniilor de
înalta tensiune se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca
personalul,utilajul sau sarcinile sa nu se aproprie de piesele conductoare
neizolate la o distanta mai mica de :
-3 m pentru liniile la care tensiunea intre doua conductoare este
mai mica de 57.000 V (57 kv);
-5 m pentru U >57.000 V (57kv)
Pentru stabilirea distantelor efective care trebuie respectate se va tine
seama, pe de o parte ,de toate mişcările posibile ale pieselor conduc-toare
neizolate ale liniei ,iar pe de alta parte de mişcările macaralei, datorate unor
balansuri,smucituri,eventuale ruperi ale unui element sau căderea sarcinii.
Macaralele cu brat, utilizate la lucrări care se efectuează in vecinătatea
zonelor de influenta a liniilor de înalta tensiune, se vor echipa cu
dispozitive de semnalizare a intrării braţului macaralei in zona de influenta
respectiva ,macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi
adaptat,nu pot fi folosite la astfel de lucrări.
In cazul montării unei macarale cu braţ la inaltime ,fixarea ei pe
esafodajul demontabil sau pe elementele fixe ale construcţiei se va face
numai pe baza schemei de montaj aprobate de conducerea întreprinderii
care utilizeaza macaraua; in asemenea situaţii se va asigura atât stabilitatea
macaralei prin mijloace corespunzătoare precum si rezistenta esafondajului
sau elementelor constructiei.
,

6
 Pentru evitarea accidentelor la macaralele turn utilizate pe şantierele
de construcţii se va asigura intre poziţia limita superioara a sarcinii si cel
mai înalt nivel de lucru un spaţiu liber de minim 2 m; daca aceasta condiţie
nu poate fi îndeplinita ,un observator amplasat corespunzător va fi prezent
obligatoriu pentru a da semnalele necesare
Macaralele si mecanismele de ridicat prevăzute cu electromagnet de
prindere a sarcinilor pot fi puse in funcţiune numai dupa delimitarea
zonelor periculoase in care este interzis accesul persoa-nelor si prevederea
de indicatoare de securitate referitoare la interzi-cerea accesului in zonele
respective,in condiţiile prevăzute in prescriptiile tehnice PT colectia ISCIR.
Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor,
încăperilor locuite (imobile,birouri etc.)si halelor industriale date in
functiune
, .Daca scoaterea lor din raza normala de actiune
, a macaralei nu
poate fi realizata printr-o alegere corespunzătoare traseului caii de rulare ,se
va limita corespunzător raza de acţiune a macaralei.
Exploatarea unor macarale sau mecanisme de ridicat in hale
suprapuse se admite numai daca proiectantul si constructorul halei
garantează ca planşeele au fost calculate si construite corespunzător.
La ridicarea sau coborârea unei sarcini care in timpul manevrei se
poate lovi sau agata de parţi ale macaralei sau elemente situate in raza de
acţiune a macaralei,sarcina trebuie sa fie condusa de la distan-ta cu ajutorul
unei frânghii sau alte mijloace ,asigurându-se masurile de protecţie a
muncii pentru personalul care executa aceasta manevra.
Se interzice utilizarea de elemente rigide(bare,parghii,cangi, etc)
pentru conducerea sarcinii;se exceptează încărcarea sau descărcarea
materialelor sau obiectelor a căror masa nu depaseste 50 kg care pot fi
conduse de la distanta cu ajutorul unor căngi de lungime suficienta.
La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete,stâlp,
stiva,vagon utilaj etc.nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si
sarcina suspendata .
Se interzice :
-folosirea macaralelor pentru tararea sarcinilor pe sol, dezbate-rea
prin lovire a pieselor in turnatorii,smulgerea sarcinilor aderente la sol sau
de alte elemente;
-ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este in poziţie
oblica;

7
 -balansarea sarcinilor,pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi
deservit in mod normal de macara;
-deplasarea macaralelor cu lanţurile,cablurile sau cârligele tarate pe
sol',
-baterea sau scoaterea penelor de la prese,ciocane,maşini de forjat;
-transportul persoanelor cu cârligul macaralei sau alte dispoziti-ve de
prindere (cutii,bene).
Macaralele cu braţ pe şasiu de vagon de cale ferata sau pe
autovehicule pe roti sau senile ,înainte de a se deplasa vor avea braţul
aşezat in lungul caii pe care se efectuează deplasarea,cu cârligul situat intr-
o poziţie care sa asigure buna lui vizibilitatea din cabina macara-giului,de
preferinţa in sensul de mers.
Nu se admite deplasarea acestor macarale in acelasi timp cu rotirea
braţului,in afara de cazul când prin construcţie sunt destinate sa lucreze in
asemenea condiţii.In asemenea situaţii se va face menţiu-nea respectiva in
cartea macaralei partea de construcţie .In curbe si la macazuri viteza de
deplasare va fi redusa ,spre a se evita balansarea sarcinii.
Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pe
drumuri amenajate pentru circulaţia vehiculelor,evitându-se un-ghiurile si
curbele bruşte, planurile înclinate,rampele care prezintă declivitati (pante)
pronunţate, pasajele care prezintă gabarite necores-
punzătoare.
Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulaţie se va efectua cu
respectarea prevederilor din cartea tehnica a utilajului (cartea
autovehicului),dându-se o atenţie deosebita rezistentei tere-nului,
corespunzător greutăţii sarcinii,vitezei de deplasare si tipului rotii sau
senilei.
Macaralele si mecanismele de ridicat acţionate prin motoare termice
nu vor fi utilizate:
-in apropierea locurilor sau in încăperi cu praf,gaze sau vapon
inflamabile, fara a fi prevăzute cu dispozitive de protecţie cores-
punzătoare.
-in interiorul încăperilor al căror volum sau ventilare nu sunt
suficiente pentru a elimina pericolele pe care le prezintă gazele de
eşapament.

8
 Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite,unele
deasupra altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toate
masurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau dispozi-tivelor de
prindere ale acestora de macarale care circula la nivelurile
inferioare;aceleasi dispozitii se aplica si atunci cand caile de rulare se
intersecteaza,fiind situate la acelasi nivel (inclusiv pe sol).In toate cazurile
trecerea macaralei care are prioritate va fi semanlizata prin semnale
acustice sau optice.
De asemenea se va fixa prioritate de manevra si in cazul maca-ralelor
cu brat care functioneaza concomitent si ale caror campuri de actiune a
bratelor se intersecteaza.
Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu a
contrabratelor precum si contrabratele intre ele.
In vederea evitarii producerii de accidente datorita oraganizarii
necorespunzatoare a locurilor de munca,unitatile detinatoare de maca-rale
si mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de expoatare,pe
baza specificului locurilor de munca in care se vor preciza:inaltimea
maxima a stivelor sau materialelor depozitate,modul de depozitare, locurile
destinate depozitarii,obligativitatea amenaj arii si intretinerii
corespunzatoare pentru caile de transport si in general toate prevederile
necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii.
Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intrerupatoarele
liniei principale de alimentare situate in hala,trebuie sa fie in permanenta
libere,neblocate prin nici un fel de obstacole.
Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine in
vederea preintampinarii patinarii,la macaralele la care acestea servesc si
pentru legarea la pamant. Este de asemenea interzisa ungerea suprafetei
superioare a sinei cu lubrifiant.
Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie sa fie
asezate pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistenta
corespunzatoare garantarii sigurantei in functionarea macaralei indiferent
de natura si starea terenului.In tot timpul functionarii macaralei caile de
rulare trebuie sa ramana orizontale si cu firele paralele. Caile de rulare vor fi
prelungite pana dincolo de opritoarele finale cu o lungime suficienta,pentru
a asigura la atingerea opritoa-relor o repartizare normala pe sol a greutatii

9
macaralei incarcate cu sarcina maxima ;lungimea prelungirii nu va fi in nici
un caz mai mica de un metru.
Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone
periculoase pe sinele de rulare se vor instala opritoare;determinarea
punctelor in care urmeaza sa fie fixate se va efectua cu avizul
responsabilului cu supravegherea instalatiilor de ridicat.
Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau meca-nismele
de ridicat trebuie sa fie bine iluminate in tot timpul lucrului .
Daca iluminatul obisnuit este insuficient sau daca prin trecerea
macaralei se produce o variatie a iluminatului,macaraua trebuie inzes-trata
cu mijloace proprii de iluminat,utilizandu-se surse de lumina neobositoare
si convenabil dirijate.
In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un extinctor
pentru incendii.Pentru incarcarea extinctorului se va avea in vedere
toxicitatea anumitor produse si pericolul pe care il prezinta utilizarea lor
intr-un spatiu inchis precum si scopul pentru care poate fi utilizat.
La macaralele si mecanismele de ridicat cu comanda hidraulica,
lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si pastreze toate proprietatile in
intervalul de temperatura cuprinsa intre -40 oC si +50 oC, sa nu fie periculos
din punct devedere exploziv,sa nu fie toxic si sa nu produca coroziunea
echipamentului.
Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile sau
combustibile de intretinere (carpe ,bumbac de sters,lubrifianti). Aceste
materiale se vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate de
constructia macaralei si care nu vor fi niciodata depozitatae in cabina
macaragiului.
Carpele si bumbacul de sters folosite se vor indeparta imediat de pe
macara.
Este interzis a se executa ungerea,curatirea,intretinerea sau repa-rarea
macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor.
Este interzisa rotirea libera a manivelei la macaralele si meca-nismele
de ridicat actionate manual la coborarea sarcinilor.
Dupa terminarea sau intreruperea lucrului,sarcina nu trebuie sa
ramana suspendata.In cazuri exceptionale cand nu este posibila cobo-rarea
sarcinii,se vor lua masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina

10
si prevederea unor indicatoare de securitate si dupa caz pnn spnJInIrea
sarClllu.
Nu este pennis sa se execute lucrari de montare,verificare masu-rare
la sarcina care este suspendata in carlig.
Orice interventie asupra sarcinii se va face numai dupa cobora-rea ei
si desfacerea din carligul macaralei.
La urcarea sau coborarea pe scari ,macaragiul sau personalul de
intretinerea trebuie sa aiba mainile libere.
Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o geanta spe-
ciala,care se poarta pe umar sau care se ridica sau se coboara cu ajuto-rul
unei franghii.Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macara.
La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare
manuala se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in
nonnele republicane de sanatate si securitate in munca.
Accesul pe macarale este pennis numai macaragiului si persoanelor a
caror activitate se desfasoara in legatura cu instalatiile respective
(responsabilul tehnic cu supravegherea,personalul de intretinere, revizii si
reparatii,organele de verificare) si care si-au insusit in prealabil instructajul
privind lucrul pe macarale.
Urcarea pe macara si coborarea se vor face numai prin locurile
special destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua este
stationata. In aceste locuri se vor amplasa indicatoare de securitate cu
inscriptia-"Accesul permis numai persoanelor in drept".
Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare ale
macaralelor se va face de asemenea prin locurile special amenajate in acest
scop si numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva iar
acesta a confinnat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.
Accesul pe caile de rulare care nu au cai de circulatie laterale
amenajate se poate face numai in cazuri speciale,cu luarea unor masuri
suplimentare pentru prevenirea accidentelor si anuntarea prealabila a
macaragiilor care conduc macaralele in zona respectiva.
Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate
conditii corespunzatoare de iluminat.
Macaragii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa
dirijeze miscarile macaralei,trebuie sa cunoasca codul de semnalizare
pentru macarale cu eventualele completari elaborate de intreprinderea care

11
le utilizeaza. La macaralele pe cablu,al caror loc de comanda este amenajat
la o mare distanta fata de locurile de munca deservite si nu se poate asigura
o intelegere corecta a comenzilor ,se vor prvedea mijloace de
telecomunicatii (telefon,radio).
Conducerile unitatilor detinatoare si a celor care folosesc macaralele
sunt obligate sa dispuna masuri si sa controleze respectarea lor astfel ca
intreg personalul care ajunge in contact cu transporturile efectuate cu
macaralele si indeosebi conducatorii proceselor de productie sa fie instruit
si sa cunoasca atat prescriptiile de protectia muncii cat si normele de
exploatare,astfel incat sa preintampine efectuarea unor manevre nepermise.

LEGAREA SARCINILOR

Organele flexibile, servesc la transmiterea forţelor în mecanismele

de ridicat şi la legarea şi suspendarea sarcinilor. Principalele organe
flexibile folosite în acest scop sunt:
- frânghiile,
- cablurile,
- lanturile.
,

Frânghiile - sunt utilizate la mecanismele de ridicat cu acţionare

manuală şi pentru legarea şi suspendarea sarcinilor mici. Utilizarea lor la
mecanismele de ridicat cu actionare
, mecanizată este interzisă.
Frânghiile sunt confecţionate din materiale textile naturale
(cânepă) sau artificiale (fibre sintetice).
Frânghiile se compun din 3 - 7 toroane răsucite, fig. 1.1. Taranul
este un ansamblu de mai multe fire răsucite într-un anumit sens (dreapta
sau stânga).

12
 Fig. 1.1.

Cabluri de oţel
Cablurile din oţel constituie cele mai răspândite organe flexibile.
Ele sunt superioare celorlalte organe flexibile deoarece au greutate proprie
redusă, rezistenţă mare, lucrează fără zgomot şi suportă bine şocurile.
Siguranţa mare în exploatare a cablurilor se datorează faptului că ele nu se
rup brusc ci prin distrugerea treptată a fire lor de la exterior către interior, ca
urmare a uzurii lor. Cablurile din otel se obţin prin înfăşurarea (răsucirea)
sau împletirea sârmelor trefilate din oţeluri cu conţinut mediu şi ridicat de
carbon. Prin înfăşurarea sârmelor în spire elicoidale se realizează cabluri cu
secţiunea rotundă. Înfăşurarea sârmelor în toroane şi a toroanelor în cabluri
poate fi realizată spre dreapta (tipZ), sau spre stânga (tip S)

La cablurile compuse se deosebesc următoarele tipuri de

cablări:
'..Î cablarea paralelă: sensul de înfăşurare al toroanelor în jurul inimii
este acelaşi cu sensul de înfăşurare a sârmelor din stratul exterior al
toroanelor (ZIZ sau SIS) :
J cablarea în cruce, când sensul de înfăşurare a toroanelor în jurul
inimii este contrar celui al sârmelor din stratul exterior al toroanelor (S/Z
sau ZIS) ;
J cablarea mixtă sau combinată, la care toroanele cu înraşurare dreapta
alternează cu toroanele cu înfăşurare stângă (SZIZ sau ZS/S).
În fabricaţia curentă se realizează cablarea în cruce dreaptă (S/Z).
Clasificarea cablurilor din oţel se face În mod obişnuit după
următoarele criterii:
'..Î suprafaţa sârmei: zincat sau mat;

13
 ~ secţiunea transversală a cablului: cabluri rotunde şi cabluri plate
modul de construcţie:
cabluri simple şi cabluri compuse;
..i; domeniul de utilizare

Cablurile simple mai sunt cunoscute sub denumirea de cabluri

spiroidale (exemple Ix7, Ix19, Ix37)
Cablurile compuse se împart în două grupe: duble, formate din
înfăşurarea mai multor toroane, şi triple, formate prin înfăşurarea în
jurul inimii a mai multor cabluri duble, fig. 1.2.:

..i; cabluri compuse - duble - construcţie normală: 6x7, 7x7, 6x19,

7x19, 6x37 ;
~ construcţie combinată: 6xl9 seale şi 6x36 warrington-seale-
construcţie concentrică: antigiratorii 19x7 ;
După utilizarea dată cablurilor se poate face următoarea clasificare:
.J> cabluri de extracţie
cabluri de tracţiune
cabluri purtătoare
..i; cabluri de ancorare

cabluri pentru instalaţiile de ridicat

.J> cabluri pentru ascensoare
cabluri speciale de mare rezistenţă etc.

Fig. 1.2.

14
 Dezavantajele cablurilor din oţel constau în faptul că se uzează
repede şi nu pot fi înfăşurate pe organe de înfăşurare şi ghidare cu diametru
mic.
Cablurile de oţel se obţin prin înfăşurarea mai multor toroane în
jurul unei inimi. Toroanele pot avea secţilUle rotundă sau profilată
(triunghiulară, ovală sau plată).

Inima cablurilor poate fi:

vegetală, din fibre naturale (manila, bumbac, cânepă),
sintetică, din fibre sintetice (nailon, capron, poliamidă),
minerală, din fibre de azbest,
metalică, din acelaşi material ca şi sârmele.
Inima vegetală sau cea sintetică prezintă avantajul că, prin
impregnarea ei cu unsoare la construcţia cablului, asigură o rezervă de
unsoare din care lubrefiantul este stors atunci când cablul se înfăşoară pe
organe de ghidare sau acţionare.
Toroanele cablului sunt mănunchiuri de sârme subţiri grupa-te,
prin înfăşurare, în jurul unei sârme centrale sau a unei inimi, într-lUl singur
strat sau mai multe straturi concentrice, fig. 1.3.

Fig. 1.3.

Cablurile din oţel rotund - cele mai folosite în practică - pot fi de

construcţie simplă sau compusă, fig. 1.4.

15
 Fig. 1.4.

Cablurile compuse sunt cele mai folosite, sunt standardizate şi se

notează prescurtat printr-oo produs între mai multe cifre care arată munăruI
sârmelor dintr-oo toron şi numărul de toroane, ex: cablu 6x19, cablu 6x25,
etc.
Sensul de înfăşurare a sârrnelor în toroane sau a toroanelor în
cablu pot fi pe dreapta (Z) sau pe stânga (S) sau combinate (ZS), fig. 1.5.

z.- s --. --__ ""7--:-

~ _~-.....;:
~-~-""'-~- z
Cabluri z şi zs
s liIIIllIFJI fiIIIII
Fig. 1.5.

Sarcina la care rezistă cablul se determină pe baza indicaţiilor din

standarde (STAS 1513-80; 1353-80; 2693-80; 1689-80; 2690-80; 1553-80).
Ţinând seama de rolul deosebit de important pe care îl au cablurile
de oţel într-o instalaţie de ridicat, exploatarea lor se face după reguli stricte,
astfel:
- cablurile se înlocuiesc după consumarea unui amunit număr de ore
de foocţionare,prevăzut în cartea tehnică a instalaţiei respective;
- desfăşurarea, înfăşurarea şi deplasarea cablurilor se execută în aşa
fel încât să se evite formarea ochiurilor, care provoacă deformaţii
permanente ale unor zone ale cablului;

16
 - în timpul funcţionării,cablul nu trebuie să se frece de alte cabluri, de
pereţii clădirilor sau de alte obiecte;
- cablurile trebuie unse în permanenţă fie prin trecerea unei ramuri a
cablului printr-o baie de ungere, fie prin depunerea unsorii pe cablu, la
intervale de 1,5 - 2 luni.

ORGANE ŞIDISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA ŞI

SUSPENDAREA SARCINILOR

Noţiun~ generale
In funcţie de felul sarcinilor care trebuie ridicate sau transportate,
elementele folosite pentru suspendarea şi prinderea sarcinilor se împart în
două categorii:
- pentru sarcini individuale: cârlige, organe flexibile, dispozitive de
prindere;
- pentru sarcini vărsate: bene, graifăre.
Cârligele au o configuraţie aparte, fig. 1.6. şi pot fi simple sau
duble.

1DE FllEfAT.Ă. OCIll

SIGURANŢA

CARLIG cÂRllG CARLIG CARLIGCU

SllvIPLU DUBLU CU OCIll SIGURANŢA

Fig. 1.6

Organele flexibile de prindere pot fi : lanţuri, frânghii, benzi din

fibre poliester, fig.l. 7. Pentru evitarea accidentelor, în exploatarea acestor
organe flexibile se vor respecta o serie de recomandări ca:

17
 Fig. 1.7.

- fiecare organ flexibil de prindere trebuie să porte o inscripţie cu

sarcina maximă admisă;
- depozitarea lor să se facă pe stelaje speciale, ferite de acţiunea
agenţilor atmosferici;
- în cazul ridicării unor obiecte cu muchii ascuţite, organul flexibil
trebuie protejat prin amplasarea unor colţare în locurile de contact ale
organului flexibil cu muchiile ascuţite ale obiectului.

Dispozitive de prindere se folosesc în cazul manipulării aceluiaşi

tip de sarcini în decursul timpului. Ele pot fi traverse, cleşti,
electromagneţi, fig. 1. 8.

JţL-\C .\RuG
I jGtlurit
.f! ~
~ i, --..
•I
~
~
~

1""" r
L miu
"
"
I
:1
"
"

L IIm",

a b c
Fig. 1.8.

18
 TraverseZe, fig. 1.8.a. sunt grinzi metalice atârnate direct sau prin
intermediul unui organ de prindere, la cârligul unui mecanism de ridicare.
Sarcina este suspendată de grindă fie cu ajutorul altor organe flexibile, fie
de cârlige de diferite forme, introduse în găurile grinzii. Traversele sunt
folosite la ridicarea sarcinilor voluminoase şi în special, a celor cu lungime
mare (camioane, tractoare, motoare, legături de ţevi, etc. )
CZeştii sunt dispozitive pentru prindere, alcătuiţi din braţe
articulate, îndoite după forma sarcinilor care se ridică, fig.1.8.b. Avantajul
lor constă în aceea că timpul necesar prinderii şi desprinderii sarcinii este
redus la minimum.
EZectromagneţii, fig.1.8.c., servesc la manipularea foilor groase
din tablă de oţel. Prin simpla închidere a circuitului electric de alimentare
se realizează prinderea, respectiv desprinderea sarcinii.

Dispozitive de ridicat realizate din cabluri de oţel

Dispozitivele realizate cu cabluri din oţel, fig. 1.9. sunt utilizate în

industrie, construcţii, exploatări forestiere pentru unele din avantajele
conferite de elasticitatea oţelului. Aceste dispozitive se realizează conform
comenzii beneficiarului şi anume la lungimea dorită, sarcina nominală
specificată, elemente terminale solicitate.

Dispozitivele pot fi prevăzute sau nu cu rodante şi sunt realizate cu

manşoane din oţel, conform normelor europene în materie, fig. 1.10.

Fig. 1.9.

19
 Fig. 1.10.

Clemă pentru prinderea materialelor cilindrice

Clema în fonnă de foarfecă TRU, fig. 1.11., poate manipula
simplu şi sigur materiale cilindrice şi ţevi cu diametrul până la 600 mm.
Datorită materialului de protecţie se pot manipula nedistructiv şi materiale
cu suprafeţe sensibile. Acest strat împiedică de asemenea alunecarea în
cazul unei suspendări în poziţie oblică, în cazul în care materialul
transportat nu a fost poziţionat în centrul de greutate. Stratul protector
împiedică alunecarea materialul numai în cazul în care suprafaţa acestuia
nu prezintă pete de ulei sau grăsime.

Fig. 1.11.

Clemă pentru prinderea conductelor

20
 Clema Tigrip TR pentru conducte până la diametrul de 1500 mm
oferă numeroase posibilităţi de ridicare şi transportare a sarcinilor, fig.1.12.
În execuţia prezentată, este o clemă uşoară pentru corpuri cilindrice. Cu
acesta se pot ridica, transporta şi aşeza corpuri cilindrice din hârtie,
materiale textile, tablă, precum şi ţevi şi butoaie în stare culcată. Pentru ca
această operaţie să se efectueze nedistructiv, chiar şi în caml suprafeţelor
sensibile, clemele pot fi prevăzute cu lUl strat protector din "Bremsit" sau
cauciuc dur. Pentru o eventuală deplasare a centrului de greutate în
condiţiile când sarcina tr(UJSportată se qflă în poziţie oblil:ă, pe suprafaţă
nu trebuie să existe ulei sau grăsimi.

Fig. 1.12.

Clernă cu gheare pentru baloturi

Clemele cu gheare pentru baloturi Tigrip, fig. 1. 13. ridică baloturi
cu laţimea până la 1,3 m din fibre de lână, talaş, materiale textile, hârtie,
paie presate, precum şi şpan de toate felurile, le transportă cu prindere
sigură Iară pericol de accidente şi cu atenţie, atlUlci când este vorba de
materiale ce urmează să fie prelucrate. În acest caz ghearele sunt dotate cu
un material fin. Dispozitivul de blocare se blochează numai la deschiderea
clemei Iară a fi necesară o acţionare manuală. Dacă se doreste ca şi
închiderea să se efectueze fără acţionare manuală, este nevoie de un sistem
automatizat pentru preluarea sarcinii. Clema standard este echipată cu lUl
strat protector.

21
 -

Fig. 1.13.

Cleme pentru transportnl blocurilor de piatră şi beton

Clema pentru blocuri TVB, fig. 1. 14. se utilizează pentru

transportul de blocuri de piatra şi beton, precum şi pentru alte materiale cu
pereţii paraleli. Clema este prevazută cu un strat protector şi asigură un
transport sigur şi nedistructiv.
Deschiderea şi poziţia centrului de greutate pot fi reglate uşor şi
repede cu ajutorul unui ştift. Suprafaţa materialului trebuie să fie curată,
fără ulei sau grăsime.

-
Fig. 1.14.

Clemă pentru grinzi

22
 Clerna pentru grinzi, fig. 1. 15. este indicată pentru transportul pe
orizontală de grinzi, plăci, profile etc. Datorită modului de amplasare a
inelului mobil de suspensie se asigură la transportul grinzilor o poziţie
stabilă a flanşei grinzii. Blocarea de siguranţă cu pretensionare cu arc
menţine materialul în demă în poziţie stabilă în timpul transportului, chiar
şi Iară sarcină. Pârghia permite o manipulare uşoară la deschiderea şi
închiderea fălcii dernei şi o blochează în poziţie deschisă.

Fig. 1.15

Cleme cu şurub pentru tracţiuneverticală şi orizontală

Clerna cu şurub, fig. 1.16. permite multiple posibilităţi de utilizare.

În special, ea este indicată pentru ridicarea, răsturnarea şi tragerea de plăci,
grinzi, construcţii metalice etc. La utilizare, dema trebuie să fie bine
strânsă manual de material cu ajutorul unui fus filetat. Odată cu începerea

23
tragerii, datorită clichetului oscilant se constată o aşezare pe muchie care
are drept urmare o strângere puternica.
Duritatea materialului transportat nu trebuie să depăşească HRC
30.

Fig. 1.16.

Centuri de ridicare tesute

,

Centurile Yale ţesute, plate fig. 1.17. şi rotunde, fig. 1.18. sunt
fabricate din poliester de înaltă rezistenţă (PES), executate conform DIN
61360 şi prezintă următoarele avantaje:
- Manipulare uşoară, datorită greutăţii reduse;
- Protecţie împotriva rănirii mâinilor;
- Protecţie împotriva deteriorării suprafeţei sarcinilor;
- Foarte flexibile şi adaptabile în funcţie de forma sarcinii;
- Aderenţă excelentă în cazul folosirii de centuri acoperite cu un strat
de PU (poliuretan);
- Repartizare uniformă a presiunii pe sarcini sensibile la presiune
şi la întindere;
- Rezistente la raze ultraviolete, îmbătrânire sau rigidizare;

24
 - Rezistente la temperaturi până la 120°C;
- Fibrele centurii nu absorb umezeala, din care cauză sunt rezistente la
frig (până la -40°C);
- Material rezistent şi foarte fiabil (100% PES).

Centuri Yale de ridicare ţesute, plate :

- Din bandă ţesută din PU apretat, termostabil, în două straturi;
- Culoarea codificată după ultimele norme CEN;
- Cu ochiuri cusute şi întărite (ochiuri Becket);
- Cu alungire redusă <4%
Alte capacităţi, (până la 60 de tone), precum şi centuri ţesute din
poliamida (PA) şi în lungimi speciale, sunt executate în cazuri de
necessitate.

Fig. 1.17.

Fig. 118.

25
26
27
28
 EFECTUAREA OPERATIILOR DE MANIPULARE A
SARCINILOR

Se poziţionează si asigura in mod corespunzator macaraua in vederea

ridicariilincarcarii/descarcarii/transportului sarcinilor din depozite sau din
mijloace de transport.
Se incarca, descarca si pozitioneaza sarcinile in/din depozite sau
mijloacele de transport respectind normele de incarcare/descarcare a
beneficiarului si a prevederilor prescriptiilor tehnice in vigoare referitoare
la stivuirea marfurilor.
Se asigura ca sarcinile sunt fixate/ancorate corect de catre legatorii de
sarcini cu elemente/dispozitive de prindere si manipulare a sarcinilor sau
alte dispozitive speciale.
Se efectueaza manevre numai in baza comenzilor date in conformitate
cu codul de semnalizare de catre legatorii de sarcini sau de catre RSVTI.
Se adapteaza viteza de transport la restrictiile impuse de traseu, in
functie de tipul sarcinii, de modul de fixare/ancorare a sarcinii si de factorii
de mediu.
Se respecta cu strictete diagrama de moment si de moment al sarcinii
in vederea evitarii riscurilor de aparitie a avariilor si accidentelor, sau a
rasturnarii macaralei.
Pe tot timpul lucrului se utilizeaza dispozitivele de semnalizare
optico-acustice.
Se respecta cu strictete normele de SSM si PSI in vigoare
Se respecta cu strictete legislatia in cazul situatiilor de urgenta si la
transportul sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate.
In cazul terenului moale, inghetat sau cu inclinare sub 5° se iau toate
masurile necesare pentru calarea corespunzatoare a macaralei.
In aproprierea liniilor electrice de înalta tensiune se iau toate masurile
de siguranta pentru a se asigura ca personalul, utilajul sau sarcina sa nu
intre in raza de actiune a conductoarelor neizolate, prin păstrarea distantelor
prevazute in PT colectia ISCIR.
La ridicarea sarcinilor cu macaralele turn se va asigura un spatiu liber
intre pozitia limita superioara a sarcinii si cel mai inalt nivel de lucru,
pentru evitarea accidentelor.

29
 Înainte de ridicarea sarcinilor se va verifica daca ele au marcate
vizibil greutatea.
Legarea si fixarea sarcinilor se face numai de muncitori instruiti in
acest scop,denumiţi in chestionare-Iegatori de sarcina.
Legator de sarcina poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18
ani, nu are nici o infirmitate corporala,este sanatos si a fost instruit special
pentru a indeplini aceasta functiune de catre intreprinderea ,sectia,santierul
sau sectorul care exploateaza macaraua sau mecanismul de ridicat.
Legatorul de sarcini efectueaza legarea si fixare sarcinilor de carligul
macaralei,le urmareste in timpul manipularii,semanlizeaza macaragiului
manevrele pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa
asezarea lor corecta la locul dorit.
Muncitorii calificati(strungari,lacatusi,montori,betonisti,etc)care
ocazional in timpul lucrului executa si functiune a de legatori de sarcini la
macaralele care-i deservesc trebuie sa indeplineasca conditiile de mai sus si
sa fie supusi acelorasi instructaje si exeminari ca si legatorii de sarcini.
Daca rezultatele examinarii sunt corespunzatoare intreprinderea
sectia, sectorul sau santierul elibereaza o adeverinta care il autorizeaza sa
exercite functia de legator de sarcini in conditiile prevăzute prin prescriptii.
Aceste adeverinte trebuie pastrate de legator asupra sa in timpul efectuarii
serviciului.
In cazul macaralelor care se inchiriaza de la unitati profilate in acest
scop se admite ca legatorii de sarcini sa apartina acestor unitati si nu celor
care exploateaza macaralele respective, daca acest lucru este specificat in
contractul de inchidere sau de prestatie;in acest caz in fara de instructajul
initial,legatorii de sarcini vor fi supusi unui instructaj suplimentar pentru a
cunoaste organele de legare si dispo-zitivele de prindere,normele de
sanatate si securitatea muncii,precum si preocesul tehnologic,specifice
locului de munca respectiv.
Acest instructaj se va face de catre conducatorul procesului de
productie respectiv incheindu-se un proces verbal din care sa rezulte
efectuarea lui si verificarea insusirii cunostintelor necesare.
In exercitarea atributiilor sale legatorul de sarcini are urmatoa-rele
obligatii principale:
-sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea regulilor de
verificare a organelor de legare si dispozitivelor de prindere precum si a

30
nonnelor si instructiunilor de exploatare ale macaralei a caror respectare
depinde de el;
-sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare cu eventualele
completari ale intreprinderii care utilizeaza macarale,pentru a putea indica
in orice moment macaragiului manevrele pe care unneaza sa le execute in
acest scop se va plasa in locuri din care sa poata vedea orice persoana
situata in campul de actiune al macarelei,daca acest lucru nu este posibil,el
va fi ajutat de alte persoane;
Se admite si semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo
unde conditiile de lucru necesita acest lucru.In asemenea cazuri codul de
semnalizare va fi eleborat de intreprinderea care exploateaza macaraua,iar
legatorii de sarcini si macaragii,vor fi instruiti si examinati in ceea ce
priveste semnalizarea acestui cod;
-sa supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele de
prindere cu care lucreaza prin verificarea aspectului exterior ,inscriind in
registrul de evidenta supravegherii macaralei constatarile sale cu privire la
starea tehnica a acestora. Se recomanda ca organele de legare si
dispozitivele de prindere sa fie date in primire unuia dintre legatori care va
raspunde de pastrarea corespunzatoare;
-sa folosesca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau
dispozitive inscriptionate cu sarcinile maxime admise inscrise vizibil pe o
placa sau pe un inel si sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina
admisa pentru organul,dispozitivul sau macaraua respectiva ,tinand seama
si de inclinarea ramurilor de cablu sau lant;
-sa nu utilizeze organe de legare si dispozitive de prindere care nu
sunt inscrise in evidenta intreprinderii, sectiei sau santierului;
-sa aleaga mijloacele de legare corespunzatoare greutatii si fonnei
sarcinii,la macaralele cu doua mecanisme de ridicare ,sa lege sarcina la
mecanismul de ridicare care corespunde sarcinii respective;
-sa nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
-sa nu folosesca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri
peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare;
-sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina
pe carligul macaralei,pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea
macaralei;

31
 -sa execute corect legarea sarcinii,fara a incrucisa cablurile si lanturile
la introducerea in carlig,sa se asigure ca sarcina este echilibrata,iar lanturile
si cablurile sunt intinse si asezate unifonn,fara a for-ma noduri si ochiuri si
fara a fi supuse rasucirii,la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambele
deschideri si sa o repartizeze in mod egal;
-sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelor
de legare prin greutatea proprie a unor persoane,de asemenea sa interzica
transportul persoanelor cu macaralele;
-sa tina seama de faptul ca lanturile care se infasoara de mai multe
ori in jurul sarcinii de ridicat nu trebuie sa aiba margini suprapuse;
-sa nu foloseasca lanturi de legare înnădite cu suruburi, avand zale
alungite sau răsucite si sa nu înnoade cablurile sau lanţurile de legare;
-sa lege obiectele de lungime mare si rigide in cel putin doua puncte
spre a evita balansarea;
-sa execute legarea astfel incat sarcina sa nu se poata delasa , aluneca
sau roti dupa ce este ridicata iar legatura sa nu iasa din carlig , sa nu se lase
obiectele libere pe sarcina suspendata;
-sa nu incarce materiale marunte sau piese de volum redus pe
platfonne sau targi care nu sunt prevăzute cu pereti laterali si care nu
prezinta suficienta siguranta impotriva caderii sarcinii;
-sa tina seama de faptul ca in cazul transportarii materialelor marunte
sau pieselor mici in lazi este necesar ca acestea sa nu depa-seasca inaltimea
marginii superioare a peretilor laterali;
-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla ,prefabricate sau
alte materiale ,daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente
care sa excluda caderea lor din pachet;
-sa asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme de
strangere de marime corespunzatoare diametrului cablului,brida filetata
asezata pe partea tenninala a ramurii de cablu;
-sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii
ascutite prin aparatori de protectie metalice sau din lemn tare;
-inainte de transportarea unei sarcini,sa semnalizeze macara-giului
efectuarea unei ridicari de incercare pana la inaltimea de cca 100 mm de la
sol pentru ca mijloacele de legare sa ajunga in pozitie intinsa si sa verifice
echilibrarea sarcinii;

32
 -sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le execute
cu macaraua asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizual
al macaragiului,la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga
cale de rulare este libera;
-sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate mer-
gand in urma acesteia pe tot traseul si supraveghiind ca sarcina sa nu lo-
veasca persoane;
-sa tina seama ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si a
organelor de legare si dispozitivelor de prindere trebuie sa se facă la o
inaltime de minim 300 mm si o distanta laterala de minim 1000 mm fata de
obiectele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta macaragiului
manevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de siguranta;
-sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata si sa supravagheze sa
nu se facă transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca, daca
necesitatile de productie nu impun aceasta.In caz contrar se vor indeparta in
prealabil toate persoanele ,la o distanta corespunzatoare;
-la montaj de masini constructii metalice cladiri din panouri
prefabricate lagatorul de sarcini trebuie sa cunoasca si procesul de montaj
care se executa cu ajutorul macaralei,pentru a semnaliza corect manevrele
necesare;
-sa cunoasca si sa aplice masurile de protectie a muncii specifice
locului de munca pe care-l deserveste,in care scop conducatorul pro-
cesului de productie respectiv ii va face un instructaj special;
-in situatiile cand lucreaza plasat la inaltime pe platforme ,schele
planse se va asigura conform normelor de protectia muncii;
-sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct
care nu poate fi deservit in mod normal de macara;
-la stivuirea unor sarcini sa asigure corecta lor asezare eventual prin
elementele de ados astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze
reciproc iar legaturile sa se poata scoate cat mai usor.Se interzice scoaterea
legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;
-sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1.5
ori latura mica a bazei;
-sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coborata
si plasata corect;

33
 -sa nu aşeze si sa nu rezeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor
sau remorcilor;
-sa nu paraseasca locul de munca fara a-l incunostiinta despre acesta
pe macaragm;
-dupa terminarea lucrului sa depoziteze organele de legare si
dispozitivele de prindere care i-au fost date in pastrare in locuri uscate
ferite de umezeala de agenti corozivi si de posibilitati de deteriorare.
Cablurile,lanţurile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic se
păstrează agatate pe capre in locuri ferit de intemperii.

OBLIGATIILE MACARAGIULUI

Îndatoririle macaragiilor rezultă din prevederile prezentei prescripţii

tehnice, ale instrucţiunilor de exploatare, precum şi din instrucţiunile
interne ale unitătii detinătoare.
În exercit~ea ~tribuţiilor sale, macaragiul are următoarele obligaţii
principale:
- să cunoască instalaţia pe care lucrează şi normele de exploatare ale
macaralelor, pe care să le aplice întocmai;
- să cunoască şi să respecte codul de semnalizare;
- să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există oameni pe
macara; în cazul în care acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu la unele
lucrări de reglaj sau de întreţinere), manevrele se vor executa sub directa
supraveghere a unei persoane desemnate în acest scop;
- să ia în primire şi să predea serviciul prin notare în registrul de
evidenţă a supravegherii; dacă macaraua prezintă defecte care periclitează
siguranţa în funcţionare, macaragiul va opri instalaţia şi va anunţa pe
conducătorul procesului de producţie RSVTI, autorizat de ISCIR-
INSPECT IT;
- să aprindă luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu
asemenea instalaţii) în caz de vizibilitate redusă precum şi noaptea;
- să participe la lucrările de revizie, întreţinere şi reparaţie precum şi
la toate verificările care se fac la macaraua pe care o conduce;
- să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe
macara.

34
 Sarcinile principale ale macaragiului înainte de începerea lucrului
sunt următoarele:
- să nu se urce pe macara în stare de oboseală sau de ebrietate;
- să se convingă că linia principală de alimentare se află sub tensiune;
în caz că întreruptorul general este deconectat şi asigurat cu un lacăt sau cu
o inscripţionare avertizoare, macaragiului nu-i este permis să-I conecteze
fără avizul RSVTI şi fără a se pune de acord cu macaragii celorlalte
macarale de pe aceeaşi cale;
- să verifice starea căii de rulare şi rigiditatea opritoarelor de la
capete; la macaralele care funcţionează în aer liber, trebuie să verifice dacă
dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate;
- să instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau şenile numai
pe un teren corespunzător (bine compactat, orizontal); la macaralele pentru
care se prevede calarea, să se execute această operaţie în mod
corespunzător;
- la urcarea pe scara de acces la cabină, să aibă ambele mâini libere;
- să verifice existenţa lubrifianţilor în locurile de ungere, conform
indicaţiilor din schema de ungere din cartea macaralei;
- să verifice ca pe macara să nu se găsească obiecte aşezate liber;
- să verifice starea, înfăşurarea şi fixarea cablurilor sau lanţurilor pe
tamburi, role şi ocheţi;
- să verifice cârligul şi dispozitivele de prindere a sarcinii; în cazul
cârligului susţinut pe rulment axial, trebuie să verifice dacă acesta se
roteşte uşor sau dimpotrivă, în cazul în care se specifică astfel în cartea
macaralei, dacă este blocat;
- să verifice existenţa legăturii electrice la instalaţiile de protecţie
împotriva tensiunilor de atingere a şinelor de rulare şi a întregii instalaţii
electrice a macaralei;
- să verifice funcţionarea instalaţiilor de semnalizare, iluminat,
aerisire şi climatizare;
- să verifice la macaralele cu brat, variabil buna functionare , a
indicatorului sarcinii maxime admise corespunzător deschiderii braţului;
- să verifice dacă mecanismele de actionare , ale macaralei
funcţionează în mod sigur, lin şi fără vibraţii accentuate;
- să verifice părţile componente ale macaralei, componentele de
securitate şi îndeosebi limitatoarelor de cursă şi frânele mecanismelor;

35
 - să nu pună în funcţiune macaralele cu braţ în imediata apropiere a
conductoarelor electrice aeriene sau în zona lor de influentă, decât în
condiţiile prevăzute în prezenta prescripţie tehnică;
- în cazul când macaragiul constată un defect pe care nu-l poate
îndepărta singur, nu va pune în funcţiune macaraua ci va întrerupe curentul
cu ajutorul întreruptorului general, pe care-l va asigura contra reanclanşării
nedorite şi va anunţa şeful secţiei de care aparţine în scopul luării măsurilor
necesare; după îndepărtarea defectului se va face o nouă verificare de către
macaragm;
- în cazul în care macaraua este de servită de doi sau mai multi,
legători de sarcină, trebuie să se informeze la conducătorul procesului de
producţie, înainte de a se urca pe macara, care dintre aceştia este destinat să
semnalizeze mişcările necesare;
- să semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, înainte de
fiecare pornire sau manevră a macaralei.
Sarcinile principale ale macaragiului în timpul lucrului sunt
următoarele:
- să efectueze manevre numai pe baza comenzilor date în
conformitate cu codul de semnalizare de către legătorul de sarcină sau
RSVTI; semnalul de oprire va fi luat în considerare din partea oricărei alte
persoane;
- să nu transporte sarcina deasupra oamenilor;
- la ridicarea sarcinilor, să nu depăşească sarcina nominală sau în
cazul macaralelor cu braţ variabil să nu depăşească sarcina maximă admisă
pentru deschiderea respectivă a braţului;
- la ridicarea unor sarcini care depăşesc 50% din sarcina admisă, va
executa în prealabil, o ridicare de probă, la înălţimea de circa 100 mm de la
sol, pentru a se convinge dacă frâna, cablurile şi întreaga instalaţie rezistă
normal, iar sarcina este corect legată şi bine echilibrată;
- la funcţionarea macaralelor echipate cu graifăr, cu electromagneţi şi
în general a celor la care sarcina nu este legată de cârlig, în perioadele cu
temperaturi scăzute, să nu se efectueze mişcări de ridicare înainte de a
verifica dacă sarcina nu este aderentă la sol sau nu s-a compactat;
- să urmărească să nu cadă cablul de pe rolă sau de pe tambur, de
asemenea să nu formeze noduri;

36
 - să nu comande funcţionarea simultană a două mecamsme, la
macaralele la care acest lucru este interzis;
- să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în
cârlig, decât în condiţiile prevăzute de constructor şi înscrise în cartea
macaralei;
- la deservirea unor macarale care lucrează la niveluri diferite, ale
căror căi de rulare se intersectează, precum şi la lucrul concomitent cu mai
multe macarale cu braţ ale căror câmpuri de acţionare se intersectează,
macaragii vor respecta prioritatea fixată; între gabaritele părţilor în mişcare
vor păstra spaţii de siguranţă de cel puţin 500 mm şi vor semnaliza intenţia
de începere a mişcării precum şi că au luat cunoştinţă şi au înţeles intenţia
celorlalţi macaragii;
- să nu transporte persoane cu cârligul macaralei sau alte dispozitive
de prindere şi să nu permită echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor
persoane;
- să efectueze manevrele pentru deplasările pe orizontală a sarcinilor
astfel ca acestea să se afle la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de obiectele
aflate în raza de acţiune a macaralelor; dacă la deplasarea sarcinilor pe
orizontală se întâlnesc obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile
vor fi ridicate deasupra lor la cel puţin 300 mm; nu se admite trecerea
sarcinilor peste maşini unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile,
vehicule sau în general peste acele obiecte a căror deteriorare reprezintă sau
poate provoca pagube sau accidente;
- să execute manevrarea macaralei astfel încât să se evite balansarea
sarcinii şi producerea şocurilor; în acest scop, se interzice acţionarea
mecanismelor dintr-un sens într-altul, fără a fi oprite în prealabil în poziţia
"zero"; macaragiul trebuie să prevadă la executarea comenzilor şi timpul
necesar pentru frânarea completă;
- să execute manevrele pentru deplasările mijloacelor de prindere a
sarcinilor (cârlige, graifăre etc.), cămcioarelor şi macaralelor în astfel de
limite încât să nu fie necesar să folosească limitatoarele de sfârşit de cursă;
- să oprească din funcţiune macaraua dacă se aud zgomote anormale
dacă limitatoarele sau frânele nu actionează
, în bune conditii, sau dacă
constată orice alt defect care poate periclita siguranţa în funcţionare;
- să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de
muncă este insuficient sau dacă vizibilitatea este împiedicată de fum,

37
vapori, ceaţă, obiecte plasate între macaragiu şi câmpul de acţiune al
macaralei etc., dacă nu s-au luat măsuri suplimentare de siguranţă (de
exemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite
în acest scop);
- să oprească funcţionarea macaralei care lucrează în aer liber atunci
când vântul depăşeşte limita până la care funcţionarea macaralei este
permisă şi să o ancoreze corespunzător; dacă ancorarea se face de calea de
rulare se va verifica, în prealabil, dacă şina este fixată corespunzător;
- să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă imediat
toate controlerele în poziţia "zero" în cazul unei întreruperi accidentale a
curentului electric de alimentare;
- să nu părăsească locul de lucru înainte de prezentarea schimbului;
în cazul în care este obligat să o facă, va aduce toate controlerele în pozitia
"zero", va deconecta întreruptorul principal de alimentare, va închide cu
cheia uşa cabinei sau, după caz, dispozitivul care nu permite reconectarea
întreruptorului principal, iar în cazul acţionării cu motor termic va opri
funcţionarea acestuia;
- să nu permită nimănui să se urce pe macara atunci când aceasta este
conectată la circuitul electric de alimentare;
- să utilizeze materialele şi echipamentul de protecţie prevăzute de
normativele legale în vigoare.
Sarcinile principale ale macaragiului după terminarea lucrului sunt
următoarele:
- să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii
(cârligul, graifărul, traversa etc.) în poziţia cea mai de sus, fără însă ca
limitatorul de cursă să fie acţionat; dacă nu este posibilă coborârea sarcinii
suspendate, se va îngrădi locul de sub ea şi se vor instala plăci avertizoare
corespunzătoare pentru a se interzice accesul persoanelor;
- să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele
care lucrează în exterior se fixează pe calea de rulare fie cu cleşti de
prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se evita
deplasarea datorită unui vânt puternic sau a unor trepidaţii; macaralele turn
sau în general macaralele cu braţ rotitor vor fi garate ca mai sus, însă cu
mecanismul de rotire a turnului sau a braţului nefrânat, pentru a permite
rotirea liberă în caz de vânt (braţul se va pune în giruetă);

38
 - să aducă în poziţia de opnre (poziţia "zero") toate aparatele de
comandă;
- să deconecteze întreruptorul principal aflat pe macara;
- să pună în funcţiune iluminatul de balizare, la macaralele prevăzute
cu acest sistem;
- să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă; la macaralele care nu
au cabină închisă, se va închide cu lacăt sau cheie întreruptorul principal; la
macaralele cu comandă de la sol va asigura eliminarea posibilităţilor ca o
persoană neinstruită să efectueze manevre cu macaraua (existenţa unei chei
de contact etc.);
- în cazul când pe calea de rulare există numai o singura macara şi
aceasta nu mai funcţionează în schimbul următor, să deconecteze şi
întreruptorul principal al liniei de alimentare electrică şi să-I închidă cu
lacăt sau cheie; la macaralele care funcţionează în exterior, iluminatul de
balizare trebuie să rămână conectat.

Schiţa de principiu a legării lanţului de sarcină

Nuca axului de ac~onare a

lanţului

Element de presare
a lanţului

Ghidajullanţului Colector

lanţ

Limitator ridicare

Suport cârlig

Bridă de fixare a
lanţului

Suport carlig

Montarea lanţului de sarcină

39
Figura 1-A Figura 1-8 Figura 1-C

ANEXANR.l

CODURI DE SEMNALIZARE

1 .1 " , ,
A h
CÂRLIG SUS I CÂRLIG JOS I

. ..

40
•
 BRAŢUL SUS I BRAŢUL JOS I

--
--

I \\
,'\ ~
MIŞCĂ ÎNCET I ROTEŞTE I

ROTEŞ
TE!
, , ,
" . "'
•
r 1,
\
)R
- .-
:li. L , •

. 'J /1'
~rl( 41
EXTINDERE BRAŢ TELESCOPIC I RETRAGERE BRAŢ TELESCOPIC I

MIŞCĂ MACARAUA I MIŞCĂ MACARAUA

"

'1

,. ,
L'
•
,
-. .'- \ J
C - ! .----- ,
(

- I I '-- -
\ ,\
:\
42
 OPREŞTE OPREŞTE BRUSC

,
I
/I \
A'\
FOLOSIRE MECANISM PRINCIP AL FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR

ANEMOMETRUL

Marca: Skywatch - produs in Elvetia

Model: WWS (Wind Warning System - sistem avertizare
vant)
Tip: Anemometru cu alarme
Dimensiuni: 95 x 95 mrn
Greutate: 223 g

Este un instrument proiectat sa masoare si sa afiseze viteza

vantului, prevazut cu 3 nivele de alarme vizuale si sonore:

nivelul 1 avertizeaza de o forta a vantului deasupra mediei;

nivelul 2 este o replica pentru actiune;
nivelul 3 indica o situatie critica;

43
Proiectat pentru protectia persoanelor si foarte pretios in caz de
vanturi puternice, Skywatch WWS este potrivit in special pentru:

Santiere de constructii: schelarie, macarale etc.

Constructii publice cum ar fi scoli, baze sportive etc.
Activitati sportive si de timp liber: locuri de campare, case
mobile, porturi de ambarcatiuni, aerodromuri, telescaune,
competitii sportive etc.

Specificatii tehnice:
- Vant
Unitati: km/h, mph, m/ s, noduri
Rezolutie: 1 unitate
Precizie: +/- 3 % daca este orizontal
Interval de masurare: de la 5 la 255 Km/h
Alarme: inalt, mediu si jos, programabile in diviziuni del
unitate de la O la 255
Durata reglabila a semnalului de avertizare.
Alimentarea electrica se poate face de la doua surse: una este
un adaptor AC-DC sau baterie auto (6 - 30 VDq cu priza bricheta
(aprinzator de tigari) etc., iar cealalta este bateria auxiliara ( 2 baterii
1,5 V LR6/ AM3 care ofera peste 2 ani autonomie). Cand se
conecteaza adaptorul AC-De, alimentarea de la baterie este
deconectata automat. Bateriile alimenteaza anemometrul numai in
cazul in care adaptorul este deconectat, nu si in cazul unei pene de
curent in retea.
Intervalul de temperatura de functionare: de la -30°C la +70°C
Partile componente standard ale sistemului sunt: display cu suport,
senzor de vant cu 15 m cablu, turbina de vant multidirectionala.
Optional:
- senzor de vant cu 5/50/60 m cablu

44
- kit interfata de iesire 23SVAC - SA, care include: cutie
impermeabila IP66, alimentare 12 VOC, senzor de vant cu S m cablu
si turbina de vant.

ORGANIZAREA EXPLOATARII MACARALE LOR

PREGATIREA MACARALEI PEN1RU INCEPEREA LUCRULUI

Se executa citeva miscari de proba cu instalatia de ridicat verificand

starea telmica a componentelor de securitate si flUlctionarea dispozitivelor
de franare.
Impreuna cu legatorul de sarcini ia toate masurile necesare de
protectia muncii si PSI in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor cu grad
ridicat de periculozitate. In acelasi timp se iau toate masurile necesare in
cazul aparitiei lUlor situatii de urgenta.
In caml schimbarii cablului de sarcina, executa citeva miscari de
proba incepand cu sarcina redusa de 10% si apoi crescand sarcina pana la
sarcina nominala, in acest mod prelungind durata de viata a cablului de
sarcina si impiedicand aparitia nodurilor sau rasucirilor cablului.
Verifica starea tampoanelor si opritorilor.

45
 Deblocheaza dispozitivele de blocare.
Executa o miscare de translatie pod, o miscare de ridicare - coborare
si o miscare de translatie carucior pentru a verifica astfel functionarea
principalelor mecanisme ale podului rulant.
Porneste motorul automacaralei verificand principalii parametrii de
functionare.
Verifica toate punctele de ungere ale macaralei.
Verifica zonele de incarcare/descarcare a sarcinilor inlaturind orice
persoane sau obstacole care ar putea pune in pericol functio-narea m
siguranta a macaralei.
Verifica starea echipamentului individual de protectie SI
echipamentului de prevenire si stingere a incendiilor.
Verifica starea cablurilor si a dispozitivelor de ridicare a sarcinilor
impreuna cu legatorul de sarcini.
Verifica alimentarea macaralei.
Verifica starea si functionarea componentelor de securitate, a sigiliilor
tuturor limitatoarelor.
Verifica functionarea dispozitivelor de semnalizare optico - acustica.
Verifica starea caii de rulare a macaralei.
Verifica functionarea dispozitivului de semnalizare a intrarii bratului
macaralei in zona de influienta a liniilor de inalta tensiune.

CARTEA MACARALEI

Cartea macaralei-partea de montaj se completeaza de catre

intreprinderea montatoare pe raspundere proprie pentru fiecare macara sau
mecanism de ridicat in parte,care necesita o operatie de montaj la locul de
functionare, apoi se preda unitatii detinatoare.
Cartea macaralei sau mecanismului de ridicat -partea de montaj, va
purta un numar din registrul de evidenta al intreprinderii montatoare si
trebuie sa cuprinda urmatoarele:
-certificatul de calitate privind constructia grinzilor cailor de rulare
ale macaralei si sistemului de sustinere al acestora ,inclusiv abaterile
masurate ale caii de rulare de pe sol ce va certifica pregătirea si amenajarea
terenului;
-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;

46
 -masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate conform
fisei cuprinse in carte(se executa numai acelea la care este posibila
efectuarea lor);

-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor si verificarii

instalatiei de protectie impotriva tensiunilor de atingere;
-o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta cu
indicarea accesului pe macara;
-procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarii de casa semnat de
montator si de beneficiar;
-rezultatele verificarilor facute de ISCIR la locul de montaj;
-proiectul macaralei;
-lista documentatiei de montaj, piese scrise si desenate, semnata de
cel ce a intocmit-o, de CTC si organul ISCIR
-procesul-verbal prin care sa confirme respectarea proiectului de
montaj.

REGISTRUL DE EVIDENTA SI SUPRAVEGHERE

Generalitati.

Pentru fiecare macara unitatea detinatoare va intocmi un registru de

evidenta supravegherii in care personalul de deservire (macaragii ) si seful
echipei de intretinere si revizie, sunt obligati sa inscrie sub semnatura toate
observatiile avute asupra macaralei respective ;de asemenea vor inscrie
sub semnatura remedierile care se executa ca urmare a observatiilor precum
si descrierea succinta a reparatiilor.
Macaragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei in
timpul lucrului si la predarea macaralei sau incetarea lucrului daca nu au
nimic de semnalat vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si predarea
macaralei.
Daca legatorii de sarcini au observat defectiuni la cablurile si lanturile
de tractiune sau de legare sau un alt zgomot anormal produs de macara ,vor
nota aceasta in registru.
In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea sub
semnatura dispozitiile pentru oprirea macaralelor din functiune, ca urmare

47
a unor deficienate care afecteaza siguranta in functionare inclusiv natura
deficientelor respective.
Registrul se va numerota si viza de catre detinator se va pastra in
bune conditii la macaraua respectiva; responsabilul cu supravegherea
instalatiilor va verifica si viza acest registru periodic cel putin o data pe
semestru.

Structura registrului.

REGISTRU DE EVIDENTA A SUPRAVEGHERII PENTRU MACARALE

Nr. Data Operatiile de Principalele Numele, Numele, Semna- o
crt. intretinere, lucrari prenumele prenumele tura b
revizie executate si si RSVTI s
periodica, ca urmare a semnatura semnatura autorizat
revizie operatiilor persoanei persoanei ISCIR-
generala prevazute la care a responsabil INSPECT
efectuata pc!.3 constatat e pentru
(precum si deranjament efectuarea
constatarea ele sau lucrarilor de
deficientelor deficientele prevazute la
in macaralei pc!. 3
exploata re)

1 2 3 4 5 6 7 8

STUDIEREA REGISTRULUI DE EVIDENTA A

SUPRAVEGHERII SI COMPLETAREA ALTOR DOCUMENTE

Se verifica cu atentie toate informatiile referitoare la instalatia de

ridicat, consemnate in registrul de evidenta a supravegherii de catre
schimbul anterior.
Se stabileste corect starea tehnica a instalatiei la intrarea in schimb
comparand informatiile cuprinse in registrul de evidenta a supravegherii cu
rezultatele practice ale verificarilor.
Se discuta cu macaragiul din schimbul anterior despre starea tehnica a
instalatiei, despre avariile si accidentele petrecute.

48
 Se primeste de la conducatorul locului de munca sarcinile din
schimbul respectiv.
Impreuna cu legatorul de sarcini se verifica starea tehnica a cablurilor
si a dispozitivelor de prindere a sarcinilor.
Se discuta cu conducatorul locului de munca si RSVTI despre
eliberarea documentelor necesare in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor
cu grad ridicat de periculozitate.
Informeaza conducatorul locului de munca si RSVTI despre
necesitatea efectuarii reparatiilor accidentale sau despre scadenata la
verificare. Completeaza corect foaia de parcurs pentru ziua respectiva.

SEMNALIZAREA DEFECTIUNILOR APARUTE

In cazul In care, pe timpul efectuarii operatiunilor de

incarcare/descarcare/transport al sarcinilor, sesizeaza aparitia unor
zgomote sau defectiuni care ar putea pune in pericol functionarea in deplina
siguranta a instalatiei pe care lucreaza, se coboara sarcina la sol, se
blocheaza intr-o pozitie lipsita de risc, se imobilizeaza corect macaraua la
capatul sinei de rulare (sau intr-o zona fara trafic pentru automacarale) si se
intrerupe functionarea macaralei pina la remedierea defectiunilor aparute
luandu-se masuri sporite de securitate.
Se anunta imediat conducatorul locului de munca despre aparitia
defectiunilor si se solicita interventia echipei de reparatie a agentului
economic autorizat ISCIR pentru efectuarea lucrarilor de reparatie.
Se consemneaza in registrul de evidenta a supravegherii defectiunile
aparute conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
Se iau toate masurile de securitatea muncii, de prevenirea si stingerea
incendiilor si pentru situatiile de urgenta, pentru cazurile cind sarcina
descarcata poate provoca accidente, incendii sau explozii.
Se iau toate masurile de siguranta pentru interventia operativa a
echipei de interventie.
Dupa incheierea lucrarilor de reparatii si consemnarea lor in registrul
de evidenta a supravegherii, se porneste macaraua, se executa cateva
miscari de proba pentru a se asigura de buna functionare in conditii de
deplina siguranta a macaralei, dupa care se continua lucrul.

49
 PREDAREA MACARALEI

La tenninarea lucrului se iau toate masurile de siguranta in vederea

predarii macaralei schimbului unnator, respectind prevederile prescriptiilor
tehnice in vigoare referitoare la predarea macaralelor.
Se asigura securitatea cabinei de comanda blocand accesul
persoanelor straine la dispozitivelor de comanda si alimentare a macaralei,
si se predau cheile schimbului unnator sau conducatorului locului de
munca.
Se consemneaza amanuntit in registrul de evidenta a supravegherii
sau in alte documente toate evenimentele aparute in timpul lucrului si se
semneaza de predare. Se preda foaia de parcurs complectata corect
conducatorului locului de munca.

INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA

TEHNICA OFICIALA

GENERALITATI.

UZURA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR.

UZURA NORMALA DE FUNCTIONARE

Uzura nonnala de functionare reprezinta un fenomen fizic inevitabil

datorat mai multor factori: mecanici, tennici, oxidare, oboseala, etc.
In functie de factorii mentionati, uzura nonnala de functionare poate
fi: uzura mecanica (prin eroziune si abraziune), uzura tennica (prin
oxidare), uzura prin oboseala (fretare, exfoliere si cavitatie), uzura prin
coroziune (chimica, electrochimica).
Uzura mecanica.
Acest tip de uzura este rezultatul direct al frecarii suprafetelor a doua
piese. Ea duce la schimbarea fonnei, volumului si greutatii pieselor, fara sa
produca vreo modificare a proprietatilor fizice.

50
 Uzura mecanica este de doua feluri: uzura mecanica prin eroziune si
prin abraziune.
Uzura prin eroziune se produce datorita contactului direct al
suprafetelor in frecare,adica atunci cand pelicula de lubrifiant este
intrerupta sau nu s-a format deloc.Intreruperea peliculei de lubrifiant
devine posibila din cauza neregularitatilor suprafetelor aflate in frecare
producandu-se astfel contacte locale in care creste mult presiune si
temperatura,ceea ce conduce la suduri locale si apoi la ruperea lor. Pelicula
de ulei este intrerupta (nu se formeaza) la pornirea unui utilaj, cand din
cauza greutatii proprii a uleiului acesta a fost indepartat dintre piese sau
cand, fiind prea vascos, nu poate fi impins la dispozitivul de ungere la
suprafetele de frecare.
Uzura prin abraziune se caracterizeaza prin aparitia unor deformari
microplastice si prin taierea unor straturi subtiri metalice, de catre particule
dure abrazive,care sunt situate intre suprafetele de frecare. Din punct de
vedere al intensitatii, uzura prin abraziune depinde de proprietatile fizico-
chimice ale materialelor din care sunt fabricate piesele, de viteza de
alunecare si de presiunea in timpul frec arii.
Uzura termica.
In cazul vitezelor si presiunilor mari, suprafetele aflate in frecare se
incalzesc foarte mult. Datorita incalzirii excesive, in straturile superficiale
ale pieselor, are loc o modificare micro-structurala, care modifica
proprietatile mecanice ale metalelor, provocand inmuierea, strivirea sau
griparea suprafetelor.
In functie de temperatura produsa prin frecare in piesele situate In
contact au loc fenomene de: cristalizare, revenire, calire si chiar topire.
Uzura prin oxidare.
Acest gen de uzura este determinat de patrunderea in startul
superficial al metalului, de formarea in metal al unei solutii solide de
oxigen si a unor combinatii de oxizi. Particulele solide de oxizi se desprind
de pe metal sub forma de pulberi care erodeaza continuu straturile fragile
ale metalului.

51
 Uzura prin oboseala.
Aceasta uzura este provocata de actiunea sarcinilor variabile asupra
pieselor si apare sub 3 fonne de manifestare: frecare, exfolierea
suprafetelor si cavitatia.
Uzura prin frecare, este detenninata de distrugerea suprafete-lor
metalice datorita suprapunerii efectelor de alunecare si oxidare.
Uzura prin exfoliere se manifesta prin desprinderea unor stra-turi
superficiale foarte mici si subtiri, de ordinul milimicronilor, de pe
suprafetele metalelor care prezinta tensiuni remanente sau sunt friabile.
Uzura prin cavitatie este provocata de sarcini ciclice care actioneaza
pe suprafetele metalice ce functioneaza in medii lichide (pompe, turbine,
etc).
Uzura prin coroziune.
Coroziunea este un proces de degradare a suprafetelor metalice sub
actiunea mediului ambiant si poate fi de natura chimica si electrochimica.
Coroziunea chimica este provocata de procesele chimice care au loc
pe suprafata pieselor sub actiunea gazelor sau lichidelor (apa, solutii apoase
de saruri, substante acide si alcaline). In unna reactiei chimice, pe suprafata
metalului se fonneaza o pelicula. In cazul Al, Cu, Br si a metalelor
neferoase, in general, astfel de pelicule sunt fara pori si protejeaza metalul,
impiedicand patrunderea reactiei chimice si coroziunii spre interior.
Din contra, la metalele feroase (oteluri), peliculele fonnate sunt
poroase si pennit patrunderea treptata a reactiei chimice in profunzime.
Coroziunea electrochimica este detenninata de fonnarea de pile
electrice locale care iau nastere pe suprafata metalului in prezenta unei
solutii apoase din saruri bune conducatoare de electricitate (electrolitii).
Intensitatea coroziunii este favorizata, de asemenea, de temperaturi inalte si
de calitatea suprafetelor metalice. Combaterea coroziunii chimice si
electrochimice constituie actualmente pe plan mondial si in tara noastra, o
problema de o importanta deosebita care se realizeaza prin depunerea de
oxizi (de aluminiu, fosfati, tratarea suprafetei otelului cu solutii pe baza de
acid fosfatic), depunerea de pelicule organice (lacuri, vopsele), depunerea
de pelicule metalice rezistente la coroziune (nichel, crom).

52
 UZURA ACCIDENTALA

Uzura accidentala cunoscuta si sub denumirea de uzura de avarie

constituie o crestere intensiva a uzurii morale ca urmare a dereglarii unui
utilaj sau instalatii, a nerespectarii regimului de exploatare, de intretinere
sau a unei reparatii necorespunzatoare. Acest gen de uzura se
caracterizeaza prin pierderea conditiilor functionale ale utilajelor si apare in
doua faze: in prima perioada apare un proces de deteriorare, iar in perioada
premergatoare apar deformatii permanente sau chiar distrugerea pieselor in
frecare.

FACTORII CARE FAVORIZEAZA UZURA

Uzura pieselor si elementelor componente ale utilajelor

electromecanice depind de calitatea suprafetelor prelucrate, a materialelor
utilizate si a lubrifiantilor, de viteza si presiunea specifica a pieselor aflate
in frecare, de jocurile dintre piese si de regimul de functionare.
Calitatea suprafetelor prelucrate. Calitatea acestor suprafete
(realizate prin strunjire, rectificare, lustmire, etc.) are o influenta deosebita
asupra uzurii, in sensul ca oricat de precisa ar fi metoda de prelucarre
folosita, suprafetele obtinute prin prelucarare vor prezenta unele asperitati.
Inaltimea asperitatii suprafetelor (mgozitatea) se micsoreaza prin rodaj.
Dupa rodaj se realizeaza o mgozitate optima, care nu depinde de
mgozitatea initiala dupa prelucrare.
S-a constatat ca, in conditii normale de frecare (presiune mica si
ungere corespunzatoare), este indicat ca urmele de prelucrare sa coincida
cu directia miscarii pieselor. De aceea se va alege metoda de prelucrare
care sa asigure aceasta cerinta. La presiune mare si ungere
necorespunzatoare, finete a prelucrarii are un rol negativ, suprafetele fine
uzandu-se mai repede.
Calitatea materialelor utilizate, a tratamentului termic si a
lubrifiantilor. Uzura depinde intr-o mare masura de calitatea materialelor,
a tratatamentului termic si lubrifiantilor. Cresterea calitatii suprafetelor se
obtine prin tratamente termice (cementare, nitrurare,cianuare), acoperiri
galvanice si o lubrifiere corespunzatoare.

53
 METODE DE APRECIERE A UZURII

Masurari si verificari ale uzurii se pot efectua prin metode continue si

metode discontinue.
Metode continue. Se cunsoc trei metode continue de apreciere a
..
UZUilI:
-metoda indiciilor functionali;
-detenninarea cantitatii de impuritati metalice din ulei si
-izotopilor radioactivi.
Metoda indicilor functionali. Aceatsa metoda consta in aprecierea
uzurii diverselor elemente in timpul functionarii unui utilaj, pe baza
indiciilor de lucru. Aplicarea acestei metode da rezultate satisfacatoare
numai in cazul unor utilaje de complexitate redusa. In cazul unor utilaje cu
complexitate ridicata, rezultatele acestei metode sunt aproximative.
Metoda masurarii cantitatii de impuritati metalice din ulei.
Metoda se bazeaza pe ipoteza ca, in timpul functionarii, din totalul
metalului o parte este preluata de catre ulei, datorita uzurii pieselor in
contact si are un caracter comparativ.
Metoda izotopilor radioactivi. Cu aceasta metoda se pot efec-tua o
selectie a materialelor corespunzatoare unor anumite conditii functionale
precum si a gradului de uzura.
Metode discontinue.
Se apreciaza:
-masurarea dimensiunilor;
-cantaririi si
-profilografierii.
Metoda masurarii dimensiunilor. In acest caz masuratorile se pot
face cu micrometre sau comparatoare cu cadran avand precizarea 2-10
. .
microm.
Metoda cantaririi. Consta in stabilirea greutatii initiale si cea finala
si detenninandu-se uzura globala si relativ in procente.
Metoda profilografierii. Aceasta metoda consta in ridicarea
profilogramei suprafetei de lucru a uneia sau mai multe sectiuni dintr-o
piesa, si poate fi aplicata in 2 moduri: prin ridicarea unei singure
profilograme (cu aceeasi sectiune). prin ridicarea a doua profilograme
pentru aceeasi sectiune.

54
 INTRETINEREA SI REVIZIA MACARALEI

Degradările maşinilor şi
utilajelor sunt produse de:
exploatările neraţionale, nerespectarea planului de reparaţii;
lucrul de proastă calitate al echipelor de întreţinere şi reparaţii;
lipsa de îngrijire şi de curăţare zilnică; exploatarea neritmică a
maşinilor şi utilajelor.
Lucrările de întreţinere se fac periodic, în funcţie de carac-
teristicile utilaj ului, de gradul de încărcare, de regimul de lucru
şi de precizia necesară funcţionării.
Lucrările de întreţinere realizate de personalul specializat
sunt:
- verificarea sistemului de răcire şi ungere;
- verificarea comportarii în exploatare a maşinii;
- reglări şi demontări parţiale al subansamblelor care
prezintă importanţă în exploatare;

- înregistrarea rezultatului verificării în dosarul maşinii,

pentru a putea fi determinate cauzele uzurii în scopul stabilirii
tipului de repa-raţie.
Lucrari de intretinere si revizie tehnica la :
- macarale care lucreaza la punct fix ;
- macarale deplasabile pe cai de rulare cu sine;
- macarale deplasabile pe cai de rulare fara sine prin personal tehnic atestat
si autorizat ISCIR.
Lucrări de intretinere
, la macarale

Personalul de întreţinere are obligaţia de a efectua zilnic

sau la anumite perioade de timp stabilite verificări normative,
pentru stabilirea stării tehnice şi a modului de funcţionare a
macaralelor. Prin această activitate parametrii macaralelor sunt
păstraţi în limite care asigură precizia de funcţionare, se pot

55
depista în timp util deficienţele şi anomaliile de funcţionare, se
previne agravarea lor, se evită apariţia avariilor, creşte gradul de
siguranţă în exploatare şi durata de funcţionare.
Urmărirea şi verificarea macaralelor se face după un
program bine stabilit, corelat cu cerinţele producţiei.
Vom prezenta în continuare principalele verificări periodice
aplicate macaralelor, specificând pentru fiecare ce consecinţe
negative sunt prevenite prin această activitate.
y instalaţia de ungere - se previn: griparea maşinii, a uzurii
puternice şi opririle accidentale;
y manetele, pârghiile, tablourile de comandă - se previn:
acţionarea greoaie a comenzilor, eforturile fizice mari pentru
manevrare, func-ţionareafără intervenţia manipulantului;
y dispozitive de frânare - se previn: blocările, funcţionarea
defectuoasă şi nesigură;
y mecanismele, aparatele, dispozitivele care asigură protecţia
muncii - se previn: accidentele de muncă;
y angrenajele şi reductoarele - se previn: vibraţiile, opririle prin
blocare, zgomotele anormale;
y ghidajele şi glisierele - se previn blocările;
y cuplajele, ambreiajele, opririle accidentale, uzura prematură şi
vibraţiile;
y rulmen,tii şi lagărele de alunecare, blocările şi funcţionarea
zgomotoasă;
y suporţi, elementele de sprijin, dispozitivele de fixare, vibraţiile,
accidentarea lucrătorilor, uzura puternică a echipamentelor;
y garniturile , pierderile de lubrifiant, pierderile de presiune;
y echipamentul hidraulic , scurgerile de lichid, uzura prematură,
opririle accidentale, pierderile de presiune;
y echipament electric, motoarele electrice, opririle accidentale,
zgomotele şi vibraţiile, uzura prematură, blocările;
y pompele, vibraţiile, gripările, opririle accidentale;
y filtrele, înfundăriIe, uzura puternică a unor subansamble,
poluarea;
y limitatoarele de cursă, blocările, funcţionarea nesigură, uzura;

56
Y îmbinările prin şuruburi, nituri, suduri etc. - desfacerea îmbinării, uzura
prematură,
avariile;
Y fixarea corespunzatoare a subansamblelor - vibraţiile, accidentările.

Pentru efectuarea operaţiilor de întreţinere şi revizie, si determinarea

starii tehnice a macaralei principalele operaţii ce urmează a se efectua sunt:
-curăţirea macaralei;
-controlul nivelului uleiului;
-verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de
ungere;
Curătarea
,

Curăţarea şi spălarea
sunt unele dintre operaţiile de
întreţinere care se realizează frecvent, atât de către lucrătorul
care foloseşte maşină, cât şi de către personalul specializat.
Curăţarea şi spălarea maşinii se execută în scop de întreţinere,
dar şi înainte de reparaţii.
Operaţia poate fi executată în locurile în care funcţionează
maşina sau în ateliere special amenajate pentru spălare şi
curăţare.
Inainte de spălare şi curăţare, maşina va fi oprită, iar în
situaţia în care substanţele folosite sunt inflamabile, se
îndepărtează orice sursă deschisă de foc. Instalaţiile de răcire şi
de ungere vor fi golite pentru a schimba uleiul, în scopul
îndepărtării impurităţilor din acestea.
Se vor demonta şi curăţa cu regularitate: sistemele de
etanşare, filtrele instalaţiilor de ungere, filtrele instalaţiilor de
funcţionare şi de evacuare a reziduurilor, suprafeţele active de
lucru, sculele, dispoziti-vele şi verificatoarele.
Materialele de şters folosite sunt: lavete, deşeuri de bumbac,
pânză moale de sac, piele de căprioară. Pentru părţile sensibile
ale maşinii se folosesc cârpe moi. Materialele trebuie să absoarbă
lichide, să aibă rezistenţă mare la rupere, să nu lase scame şi să
nu conţină aşchii metalice.

57
 Zonele spălate se şterg cu cârpe uscate, fără scame sau se
usucă cu aer comprimat.
Intervalele de timp la care se efectuează operaţia de
curăţare a maşinilor depinde de mediul în care acestea lucrează,
dar şi de tipul şi de precizia operaţiilor pe care le realizează.
Exemple de lucrari:
-ungerea pieselor supuse frecării conform schemei de ungere;
-verificarea uzurii cablurilor şi lanţurilor de tracţiune şi a fixării acestora;
-verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;
- verificarea funcţionării mecanismelor macaralei şi remedierea sau
înlocuirea subansamblelor uzate;
-verificarea elementelor de prindere sau manipulare a sarcinii (cârlig,
graifăr, electromagnet etc.);

-strângerea elementelor de îmbinare, a articulaţiilor, verificarea fixării

tampoanelor şi a opritoarelor;
-verificarea funcţionării sistemului electric de forţă, comandă şi
semnalizare;

UNGEREA SISTEMELOR TEHNICE

Orice program de întreţinere şi reparare trebuie să aibă în
vedere măsuri tehnice privind lubrifierea utilajelor, care are tot-
odată consecinţe favorabile de combatere a uzurii acestora.
Lubrifierea facilitează buna funcţionare a utilajelor şi micşorează
frecarea între suprafeţele pieselor în mişcare.
Lubrifierea reprezintă o activitate complexă cuprinzînd
aprovizionarea şi buna depozitare a lubrifianţilor, realizarea în
sine a ungerii fiecărui utilaj, maşină, instalaţie şi agregat. In
acest context este necesar ca odată cu achiziţionarea unui utilaj
sau agregat să se elaboreze un program de organizare a
activităţilor de lubrifiere, care să cuprindă lucrări specifice de

58
aprOVIZIOnare a tuturor tipurilor de lubrifianţi, modul de
depozitare, instrucţiuni de ungere.
Datorită complexităţii operaţiilor delubrifiere ŞI
implicaţiilor acestora asupra bunei funcţionări a utilajelor şi
agregatelor, pe plan mondial se manifestă tendinţa de a se tipiza
materialele de ungere. Pe baza tipizării lubrifianţilor, a
determinării periodicităţii ungerii trebuie să se întocmească fişa
de ungere a fiecărui utilaj sau agregat. Ea serveşte la progra-
marea lucrărilor de întreţinere a utilajelor şi la determinarea
necesarului de lubrifianţi.

Metode şi sisteme de ungere: individuale şi centralizate, cu ulei

mineral si unsoare consistentă

Lubrifianti,
Pentru maşinile şi instalaţiile având organe de maşini în
mişcare se folosesc materiale lubrifiante, având rolul să
diminueze frecarea, să înlăture căldura rezultată din frecare şi
să împiedice coroziunea. Se utilizează o mare gamă de
lubrifianţi, în funcţie de necesităţi; aceştia pot fi:
a) lichizi (uleiuri);
b) semilichizi (unsorile);
c) solizi (grafitul, bisulfura de molibden);
d) gazoşi (lagăre gazodinamice şi gazostatice).
Alegerea lubrifianţilor se face atât în funcţie de proprietăţile
lor, cât şi de scopul în care se face lubrifierea. Aceste proprietăţi
sunt prezentate în tabelul următor:

59
 Proprietăţile lubrifianţilor
Tabelul 4.1

r.crt Proprietatea lubrifiantului Definitie

Rezistenţa opusă de fluid la deplasarea În sens opus a două
straturi lubriliante, ca urmare a actiunii fortelor de coeziune
1 Viscozitatea
dintre moleculele uleiului, care e opun forţelor exterioare ce
caută să le deolaseze
Raportul dintre masa de lichid şi volumul său; indică dacă
2 Densitatea
uleiul a fost bine ralinat
Punctul de inflamabiliate şi
3 Capacitatea lubriliantului de a lucra la temperaturi ridicate
punctul de ardere
4 Temperatura de congelare Influenta temperaturii coborâte asupra viscozitătii uleiului
Capacitatea de ungere (one- Proprietatea uleiului de a adera in stralUri subtiri la supra-
5
tuozitatea) fetele metalice, formând oelicule
6 Continutul de cenuşă Indică gradul de ralinare a uleiului
Indicele de neutralizare şi
7 Se referă la aciditatea minerală şi alcalinitatea uleiurilor
indicele de saponilicare
Indică prezenţaÎn lubrifiant a substanţeior străine (praf,
8 Puritatea
nisip, particule metalice)
9 Stabilitatea Timpul de mentinere a caracteristicilor initiale
Temperatura la care se produce căderea primei picălUri de
10 PunclUl de picurare
lubriliant la Încălzirea acestuia.

Tipuri de uleiuri utilizate

Uleiurile folosite pentru lubrifiere pot fi de natură vegetală,

animală sau minerală.
Uleiurile vegetale se folosesc mai ales ca aditivi pentru
uleiurile minerale (aditivii sunt substanţe care, adăugate
uleiurilor, le îmbunătăţesc proprietăţile). Uleiurile vegetale mai
folosite sunt: uleiul de rapiţă şi uleiul de ricin.
Uleiurile animale sunt folosite la ungerea laminoarelor şi
pentru fabricarea unsorilor consistente (ulei de oase, ulei de
spermanţet, ulei de balenă, untură de peşte, seu şi untură de
porc).
Uleiurile minerale se produc prin distilarea ţiţeiului.

60
 Ele sunt alcătuite din hidrocarburi de natură aromatică,
naftenică şi parafinică şi se folosesc în amestec cu uleiuri
vegetale sau animale.
Metode şi mijloace pentru realizarea ungerii.
Ungerea se poate realiza:
- manual;
-semiautomat (prin instalaţii de ungere pornite şi oprite
manual);
- automat (instalaţii de ungere cu ceaţă de ulei, prin baie de
ulei, instalaţii de recirculare).
Ungerea manuală se face folosind căni de ungere (fig. 2.1.1.),
cu aju-torul cărora uleiul se toarnă în locul de ungere prin
intermediul unei ţevi de picurare.

".

a b c
Fi~.4.1. Pompe penlru ungere manuală
a- ungăloare manuale prin presiune; b- ungăloare manuale prin picurare; c- ungăloare manuale prin siropire.

Pompele manuale de ungere (fig. 2.1.2) sunt folosite pentru

ungerea cu unsori consistente.

61
 J 3

7
a b
Fig. 4.2. Pomp,l, manual, d, ungere
a- schema constructivă; b- rorma tehnologică.

Ungătoarele cu bilă (fig. 2.1.3.) - au un orificiu astupat de o

bilă şi pe lângă ea unsoarea este introdusă forţat cu o pompă
manuală.

'"9f=l/,a) C)UJ
II
Ungătoarele cu bilă
I - ,chema constructivă; II - forma tehnologică.

Ungătoruicu pâlnie (fig.2. 1.4) se umple cu unsoare, după

care se închide capacul, moment în care unsoarea refulează în
locul de ungere

62
 a b
Ungă tor cu pâlnic
A - schema constructivă: 1- rezervor; 2 - capac; b - forma lchnologică.

Ungerile care necesită o supraveghere periodică sunt:

ungerea cu fitil, ungerea prin picurare, ungerea prin barbotaj,
ungerea prin suprafeţe poroa-se.
Ungătorul metalic cu fitil are corpul sub formă de tub gol,
prin care trece un fitil având capătul la 5-6 mm deasupra fusului
care se unge. Fitilul se execută din lână, care, datorită
capilarităţii sale, asigură o circulaţie uşoară a lubrifiantului.
Ungătorul prin picurare (fig.2.1.5) permite reglarea
debitului de ulei şi oprirea ungerii la oprirea maşinii, prin
strângerea piuliţei de reglaj care coboară un ac conic în canalul
de alimentare.

1· ig ". Variante constructi\'e ale ungă.orului prin picurare

63
 Ungerea prin barbotaj se realizează cu ajutorul unor corpuri
în mişcare, ale căror suprafeţe de contact trec prin baia de ulei şi
apoi aruncă lubrifiantul pe suprafaţa de frecare. Se foloseşte la
ungerea angrenajelor cu roti dinţate sau melcate.
Ungerea prin suprafeţe paroase se realizează folosind bucşe
cu un anumit grad de porozitate care se impregnează cu
lubrifiant.

REPARATIA MACARALEI

Lucrarile mai importante care se executa cu ocazia reparatiilor masi-

nilor de ridicat sunt:
-strangerea si completarea suruburilor de fixare la calea de rulare;
-sudarea si repararea tampoanelor slabite;
-indreptarea bratelor pentru limitatoarele de cursa;
-inlocuirea bucselor rotilor de rulare ale podului rulant;

-incarcarea prin sudura si strunjirea buzelor rotilor de rulare ale podului

rulant;
-inlocuirea pinionului mecanismului de rotire la automacarale;
-inlocuirea inelelor la cuplaj ele elastice ale franelor;
-rectificarea discului de frana uzat;
-schimbarea uleiului la reductoare;
-se inlocuiesc rolele sau culegatoarele de curent uzate;
-se strang suruburile diferitelor legaturi electrice,se inlocuiesc arcuri slabite
si contactele arse la controlere,interuptoare etc.;
-se repara blocajele electrice la carlige,usa cabinei etc.;
-se verifica si se repara claxonul;
-se curata inelele colectoare ale electromotoarelor,se sufla cu aer,se curata
contactele electrice ale limitatoarelor de cursa,se regleaza limitatoarele si
franele.

64
 TEHNOLOGIA REPARĂRII MAŞINILOR DE RIDICAT

GENERALITĂTI
,

Siguranţa în exploatare a maşinilor de ridicat este condiţionată,

printre altele, şi de efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.
Prin efectuarea acestor lucrări se urmăreşte menţinerea parametrilor
funcţionali şi asigurarea funcţionării în condiţii normale a acestor maşini.
Maşinile de ridicat cuprind: macaralele staţionare, macaralele
deplasabile (macarale turn, poduri rulante, automacarale etc.), ascensoarele.
Caracteristicile tehnice ale acestor maşini sunt:
- sarcina nominală;
- viteza de deplasare a maşinii;
- viteza de deplasare a căruciorului;
- viteza de deplasare a cârligului;
- înălţimea de ridicare;
- deschiderea între reazeme;
- deschiderea părţii în consolă.
Maşinile de ridicat şi transportat au o durată de utilizare de 20-30 de
ani şi chiar mai mult. In timpul exploatării maşinilor de ridicat şi transpor-
tat se produce scăderea randamentului din cauza progresării rapide a uzurii
şi distrugerii diferitelor piese şi organe de maşini.
Uzura pieselor şi organelor componente este accelerată şi de faptul
că, în majoritatea lor, maşinile de ridicat şi transportat lucrează în regim
intermitent şi variabil, cu frânări mecanice şi electrice bruşte, la variaţii şj
şocuri de sarcină. O influenţă dăunătoare asupra duratei de funcţionare o
are şi mediul în care lucrează aceste utilaje (praf de ciment, agenţi corosivi,
temperaturi înalte etc.).
Uzura maşinilor de ridicat şi transportat nu poate fi evitată, însă du-
rata lor de utilizare se poate prelungi printr-o exploatare, întreţinere şi
reparare raţională.

65
 REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL
MAŞINILOR DE RIDICAT

Prin echipament electric la maşinile de ridicat se înţelege ansamblul

format din motoare electrice, aparataj şi instalaţii electrice de comandă,
acţionare şi protecţie, necesare punerii în mişcare a maşinilor de ridicat şi
transportat. Echipamentul electric al unei maşini de ridicat se grupează,
după funcţiile îndeplinite, astfel:
- aparate electrice de conectare automată şi neautomată;
- aparate de protecţie şi de siguranţă;
- aparate electrice de acţionare;
- aparate de pornire şi reglare;
- instalatii
, electrice.

APARATELE ELECTRICE DE CONECTARE

Aparatele electrice de conectare automată cuprind:

-contactoarele, ruptoarele, contactoarele cu relee, întreruptoarele; iar
aparatele electrice de conectare neautomate cuprind:
- separatoarele, întreruptoarele şi comutatoarele pachet, prizele şi
fişele industriale.

REPARAREA APARATELOR ELECTRICE DE CONECTARE

Părţile la care survin deseori defecţiuni în timpul funcţionării sunt

contactele, camerele de stingere ale arcului electric, bobina de acţionare şi
circuitul magnetic.
-Repararea contactelor se face prin curăţirea lor cu o pilă foarte fină.
-Repararea bobinelor de acţionare. Bobinele aparatelor de conectare
automată se ard ori de câte ori acestea se află sub tensiune şi circuitul
magnetic rămâne deschis. Menţinerea unui intrefier mai mare decât
cel prevăzut de fabrică, în timp ce electromagnetul se găseşte cuplat
la reţea determină o suprasarcină pentru acesta, care, în final, duce la
arderea bobinei de actionare.
,

66
 Pentru repararea bobinei trebuie să se cunoască: tensiunea reţelei la
care va lucra bobina, diametrul conductoru1ui şi numărul de spire.
In curent alternativ, numărul de spire se determină cu relaţia cunos-
cută:

u· ro'
N= ~.·I'lrBS
•

- Repararea circuitului magnetic. Feţele de lucru uzate ale

electromagnetului (fixe şi mobile) trebuie rectificate la o maşină de
rectificat plan sau corectate cu pila şi apoi unse cu unsoare neutră. Dacă
miezul mobil nu se suprapune peste cel fix, creşte curentul absorbit de
bobină şi aceasta se arde datorită supraîncă1zirii.
In cazul ruperii spirei în scurtcircuit, de înlăturare a vibraţiilor dato-
rate alternanţelor curentului alternativ, acesta se lipeşte cu aliaj de cupru cu
argint.

APARATE ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI DE SIGURANŢĂ

Ca elemente principale pentru protecţia şi siguranţa circuitelor elec-

trice, a aparatajului de comandă şi comutare, cum şi a motoarelor electrice
pentru maşinile de ridicat se folosesc unnătoarele:
- siguranţe fuzibile;
- întreruptoare automate;
- dispozitive de blocare a întreruptoru1ui automat principal când
controlerul nu se găseşte în poziţia de oprire;
- relee care protejează circuitele electrice şi motoarele electrice contra
supratensiunilor, a scurtcircuitelor şi a tensiunii minime sau nule;
- dispozitive de întrerupere a curentului la urcare pe pod sau la
deschiderea uşii de la cabina macaralei;
-limitatoare de cursă pentru mecanismele în mişcare.
Siguranţele fuzibile protejează instalaţia împotriva suprasarcinilor şi a
scurtcircuitelor. Pentru instalaţii de forţă, intensitatea nominală a fuzibilelor
siguranţelor poate să fie de cel mult de trei ori curentul maxim admisibil în

67
mod pennanent la conductoarele pe care se montează. Nu se vor depăşi
densităţile maxime de curent la pornire de 35 A/mmp pentru conductoarele
din cupru şi 20 A/mmp pentru conductoarele din aluminiu.
La arderea fuzibilelor, siguranţele se înlocuiesc cu altele de aceeaşi
valoare, calibrate. Ele nu se repară.
Releele. Releele pun în funcţiune aparatele de întrerupere sau semna-
lizare şi protejează reţelele şi motoarele electrice.
Cele mai răspândite relee sunt cele tennice cu lamelă de bimetal şi
cele electromagnetice.
Un defect frecvent la aceste relee este apariţia unui scurtcircuit între
spirele bobinelor, ca o consecinţă a distrugerii izolaţiei conductoarelor. In
acest caz, bobina se execută din nou, cu aceleaşi caracteristici, după care se
va impregna cu lac de bachelită. Releele de tensiune minimă şi de lipsă de
tensiune se repară prin aducerea în stare iniţială a circuitului magnetic,
bobinei de tensiune sau de curent, resoartele antagoniste, cum şi a contac-
telor electrice şi a sistemului de articulaţie.
Limitatoarele de cursă servesc la limitarea mişcărilor prin deco-
nectare automată a motoarelor electrice sau a instalaţiilor de automatizare,
în poziţiile extreme, după care funcţionarea mai departe poate să ducă la
avaru.
Limitatoarele de cursă sunt aparate prevăzute cu contacte electrice,
montate în circuitul bobinei de tensiune a automatului de pornire, prin a
căror deschidere se întrerupe circuitul de alimentare a motorului electric.
Limitatoarele de cursă se montează la: translaţia macaralei, translaţia
căruciorului, ridicarea şi coborârea cârligului, înclinarea braţului ete.
Limitatoarele de cursă la ridicarea cârligului.
Intrarea în funcţiune se face atunci când mufa 1 împinge în sus furca
articulată 2 (fig. 2.2.1). De furcă este legat un capăt al cablului de declan-
şare 3. Celălalt capăt se leagă la o pârghie, care pune în acţiune două
ventile de descărcare 4. Prin acestea, aerul din ambreiajul inversorului
pentru sensul de ridicare şi din servomotorul frânei este evacuat şi ridicarea
cârligului şi bascularea braţului se opresc.

68
 F·tg'. 22. _ Lil'Di ta
e c r ca
cîrlig ui:
~ - manşon­ 2 - u ă
articulat ; 3 cab
d dcpl~.:>CL 4 - en-
. e de se r.

Limitatoarele de sarcină faciliteaza exploatarea macaralei la posibili-

tăţile ei maxime, fără pericol de avarii sau accidente. Ele sunt destinate sa
întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare, în cazul depăşirii
sarcinilor nominale. Trebuie să rămână însă posibilă coborârea sarcinii.
Suprasarcina de încărcare de 20% nu trebuie să se ridice cu mai mult de
100 mm de la sol.
Limitatorul de sarcină montat pe cablu (fig. 2.2.2). Sub acţiunea sarci-
nii cablul 1 tinde să se îndrepte şi împinge tija 2 comprimând arcul 3 şi se
deschid contactele 4, oprind mişcarea de ridicare, atunci când se depăşeşte
sarcina maximă de lucru; 5 şi 7 sunt rale fixe, iar 6 rală de deviere.

69
 L
•

3 H-.
7

r 1

F~g·. 22.3. Limltatar de sarcină

montat pe un cablu:
, - cablu: 2 - tijă; 3 - arc:
:1 - contacte electrIce; 5, 7 - rate
fixe; 6 - rolă de deviere.

Defectele limitatoarelor se referă la uzura contactelor şi defectelor

microîntreruptoarelor şi a sistemelor de acţionare ale acestora. MicroÎntre-
IUptoarele defecte, de regulă, se înlocuiesc, iar celelalte elemente se repară.

APARATE ELECTRICE DE ACŢIONARE

Ca elemente principale de acţionare folosite în instalaţiile electrice ale

maşinilor dg ridicat şi transportat se deosebesc: electromagneţii de frânare
şi motoarele electrice.
Frânele Sllllt dispozitive destinate a micşora viteza sau a opri llll
ansamblu mecanic ce se găseşte în mişcare.
Frânele Sllllt acţionate de llll electromagnet, astfel încât atunci când
prin acesta nu trece curent, mecanismul respectiv să fie frânat sub acţillllea
lllUri resort sau a llllei greutăţi.
Frânarea se realizează datorită frecării uscate dintre organul mobil
(roata de frână) şi .organul de frână (saboţi, bandă), transfonnând energia
cinetică o corpului în mişcare în căldură.
Frânele pot fi de: oprire, coborâre şi de reţinere (blocare).

70
 Frâna cu electromagnet (fig. 2.2.3). Principiul de funcţionare a frânei
cu electromagnet este următorul: la stabilirea curentului în bobină,
electromagnetul 1 atrage mieml 2, de care este fixată tija şi astfel ridică
pârghia 3, iar greutatea G eliberează frâna F, prin intermediul benzii 4 (ori,
eventual a saboţilor).
Repararea electromagneţilor de frână este identică cu repararea
electromagneţilor întreruptoarelor automate. După reparaţie se verifică:
forţa de ridicare a electromagnetului, tensiunea nominală şi cursa armăturii
mobile.
Repararea frânelor care au căptuşeala sabatului uzată se face prin în-
locuirea căpruşelii. Căptuşeala saboţilor se confecţionează din diferite
materiale, pentru care se dă coeficientul de frecare şi presilUlea admisibilă
în tabelul 2.2.2. Se preferă confecţionarea căpruşelii saboţilor din ferodo,
deoarece se prelucrează uşor şi are un coeficient de frecare mare.

---" /'

Fig. 22.3.. Frină electromagnetică:

1 - e1ectromagnet; 2 - Ujă atrasA de
electromagnet: 3 - pirghIe; 4 - bandă;
F - trlnA: G - greutate.

Operaţiile telmologice ce se fac cu ocazia înlocuirii ferodoului uzat

SlUlt: demontarea sabatului, demontarea ferodoului, trasarea căptuşelii,
tăierea căpruşelii la llUlgimea iniţială, găurirea căptuşelii pentru niruire,
nituirea căptuşelii pe sabat, montarea sabatului în articulaţia frânei.

71
 Pentru nituirea căptuşelii pe sabot, se întrebuinţează nituri din cupru
cu cap înecat. Capul nitului trebuie să nu frece pe şaiba de frecare.
Motoarele electrice. Pentru acţionarea maşinilor de ridicat se folosesc
motoare de curent continuu cu excitaţie serie, separată (grup Ward-
Leonard), în derivaţie, motoare de curent alternativ cu inele şi mai rar cu
rotor în scurtcircuit.
Tabelul 22.2
Coerleientl de [reCAre şi prtsIuni admisibile ale saboli1or. In
tunefJe de un1uru materialelor suprnfe(elor de frecare

Presiunea admi5ibllll dlL.~/(!mt

Mnte.rlnluJ lupmff'lelor Codkieot

de Cn.'Cflre de frren.re FTlne Frine
de oprire de ooborfrt:

Fontă pe fontil. 0,15 20 15

-
Fonlt1 pc otel 0,15 20 15

Ferodo pe fonlă S3U otel 0,37 6 3

Lemn pe foolii 0,30 6 4

Azbcsl pe Conlă sau alei 0,35 G :1

Piele pe fonlă sau alei - 0,20 - -

Bronz. pe ConL1 0,17 - -

Motoarele asincrone cu inele, cât şi cele în scurtcircuit se construiesc

si cu frână ataşată, având simbolul AIFM, respectiv ASFM.

APARATE DE PORNIRE ŞI REGLARE

Aparatele de pornire şi reglare sunt destinate pornirii şi reglării tura-

ţiei maşinilor electrice. Din această categorie de aparate fac parte:
- comutatoarele stea-triunghi;
- inversoarele de sens;
- controlerele;
- reostatele de pornire şi reglare.

72
 REPARAREA COMUTATOARELOR STEA-TRIUNGHI

Pentru reducerea valorii curentului absorbit la pornire de motoarele

electrice asincrone cu rotorul în scurtcircuit, bobinele se conectează la
început în stea, iar după atingerea turaţiei nominale, se conectează în
triunghi. Schimbarea conexiunii se execută cu comutatoare speciale stea-
triunghi manuale ori automate. La comutatoarele automate, trecerea de pe
poziţia stea pe poziţia triunghi se face automat, cu ajutorul unui element de
temporizare. Schema de conexiuni a comutatorului (fig. 2.2.4) trebuie să
asigure realizarea legăturilor între R, S, T; A, B, C şi x, y, z, astfel încât să
rezulte conexiunile: zero (deschis), stea şi triunghi. In poziţia "zero" nici un
contact mobil nu se află în legătură cu contactele fixe.
In poziţia "stea", prin intermediul contactelor mobile se leagă bornele
R cu A, S cu B şi T cu C, iar bornele x, y şi z se leagă între ele, realizându-
se conexiunea stea.
In poziţia "triunghi" se leagă bornele R cu A şi z, S cu B şi x, T cu C
şi y, realizându-se astfel conexiunea în triunghi a înfăşurării motorului,
concomitent cu conectarea acesteia la retea.
,
Comutatorul nu poate fi manevrat decât în ordinea: zero-stea-triunghi,
un dispozitiv de zăvorâre împiedicând altă manevrare.
Comutatoarele stea-triunghi se execută, până la 60 A, cu contactele în
aer, iar peste 60 A cu contactele in ulei.
Elementele care se uzează mai rapid sunt contactele şi mecanismul de
sacadare.Contactele uzate se înlocuiesc ţinându-se seamă de forma şi mate-
rialul din care sunt confecţionate. Astfel, contactele mobile se vor executa
din alamă sub presiune, iar contactele fixe din cupru sau alamă laminată.
La mecanismele de sacadare se uzează camele, rolele şi se slăbeşte
arcul de sacadare. In cazul înlocuirii camelor sau rolelor se întrebuintează,
otel de cementare.

73
 "
r
A

B
f ~

c
t v

!I Â O !I Â a

Fig. 22 .• 4. Schezna de co-

nexi'U.ni a unui COTnuta-
tor stea-t.<rill.Ilrghi:
R S; T -
I :faze de alimen-
tare: .d - poziţia de co-
nexiune in triunghi;- Â.-
poziţia de conexiune :in
stea; A. S, C. X. ·Y. Z -
:raze de ieşIre.

REPARAREA INVERSOARELOR DE SENS

Inversoarele de sens servesc la inversarea sensului de rotaţie al

motoarelor asincrone trifazate prin schimbarea a două faze între ele.
Inversoarele de sens şi comutatoarele de poli sunt constructiv asemănătoare
fie cu comutatoarele stea·triunghi, fie cu întreruptoarele şi comutatoarele
pachet, având schema din figura 2.2.5. Defectele care apar la inversoarele
de sens se vor remedia conform tehnologiilor indicate la întreruptoarele
pachet şi comutatoarele stea·triunghi.

* ~

~
e •
e A ( ~ (

s , S T
" "
C
T

- -
SOC50Cl

Fig. 22.5. Schema electrică de prj ncipiu a unui

inversar de sens:
74
R. S, T, - faze de alimentare: A, B, C - noduri de
jntrare; s, a - stinga-dreapta.
 REPARAREA CONTROLERELOR

Controlerele servesc la pornirea, inversarea sensului de rotaţie ŞI

reglarea turaţiei motoarelor electrice.

REPARAREA REZISTENŢELOR ŞI REOSTAŢELOR DE

PORNIRE ŞI REGLARE

Aceste aparate servesc la pornirea şi reglarea turaţiei motoarelor ce

acţionează maşinile de ridicat şi transportat.
Rezistentele
, întrebuintate
, la instalatiile
, de actionare
, ale macaralelor
sunt formate din plăci de fontă turnată, care pot suporta o temperatură de
300°C. Elementele se grupează în cutii pentru a se realiza diferite rezistenţe
în functie
, de valoarea curentilor
, la care lucrează.
Inlocuirea rezistenţelor arse se face cu rezistenţe de aceeaşi valoare şi
capacitate de încărcare.

CONTROLUL ŞI RECEPŢIA MAŞINILOR DE RIDICAT ŞI

TRANSPORTAT REPARATE

După reparaţia maşinilor de ridicat se vor îndeplini prevederile din

instrucţiunile tehnice PT colectia ISCIR Verificarea funcţionării maşinilor
de ridicat, după reparaţie, se face la mersul în gol şi sub sarcină.

VERIFICAREA MAŞINILOR DE RIDICAT LA MERSUL ÎN

GOL

Incercarea la mersul în gol dă posibilitatea să se verifice zgomotul

angrenajelor din reductoare şi să ,se facă măsurători geometrice ale aba-

75
terilor axelor de transmisie, ale roţilor de rulare pentru translaţia podului şi
a celor pentru deplasarea căruciorului. Se măsoară realizarea vitezelor de
deplasare ale podului, căruciorului şi cârligului, în conformitate cu
prescriptiile tehnice.

VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA

AUTORIZAREA MACARALEI

Macaralele si mecanismele de ridicat noi sau vechi montate din nou

pot fi date in exploatarea numai daca au autorizatie de functionare elibera-
ta, fie de ISCIR-IT in a carei raza de activitate se afla instalatiile fie de
detinator cu respectarea PT colectia ISCIR.
Macaralele (tum,portal) care poseda autorizatia de functionare ISCIR-
unitatea teritoriala, care se remonteaza intr-un alt loc de lucru inainte de
termenul fixat pentru verificarea urmatoare,nu mai trebuie verificate din
nou de ISCIR.
In acest caz autorizaţia de funcţionare pentru noul loc de lucru se
eliberează de către unitătile , destinatoare care le folosesc in urma unei
verificări tehnice efectuate de către resposabilul tehnic ISCIR.
Procesul verbal se va întocmi in acest caz in cartea macaralei-partea
de exploatare, in doua exemplare care se distribuie astfel:
-un exemplar (originalul) ramane in carte care se va păstra la unitatea
care foloseste macaraua;
-un exemplar se preia de catre intreprinderea in a carei proprietate se
afla macaraua. Data urmatoarei verificari se va fixa la prima remontare dar
nu mai mult de scadenta acordata de organele ISCIR la ultima verificare.
Cu ocazia fiecarei remontari se vor anexa la cartea macaralei urma-
toarele:
- certificatul de verificare a instalatiei de protectie impotriva tensiu-
nilor de atingere;
- certificatul de calitate a caii de rulare;
- lista lucrarilor efectuate inainte de remontare;
- certificatul de calitate al materialelor folosite;
- orice alte certificate sau buletine de verificare necesare.

76
 La data scadenta,inscrisa in procesul verbal intocmit de organele
ISCIR instalatiile vor fi supuse la verificari.
In cazul in care la data scadenta pentru verificare oficiala macaraua se
afla in conservare sau reparatie detinatorul va comunica acest lucru in scris
la ISCIR-IT la care este inregistrata macaraua.

VERIFICAREA TEHNICA.INCERCARI STATICE SI

DINAMICE

Inainte de inceperea verificarii se va face instruirea de protectia

muncii persoanelor participante de catre detinator;celelalte persoane se vor
indeparta de pe macara sau din raza ei de actiune .Verificarea va fi condusa
de organul ISCIR sau responsabilul tehnic autorizat cu supravegherea
instalatiilor.
,
Verificarea tehnica oficiala are ca scop sa se stabileasac daca:
-exista cartea macaralei-partea de constructie si de montaj, semnata
de organul ISCIR care a efectuat verificarile si incercarile instalatiei,
completa;
-instalatia a fost executata, echipata, montata, in conformitate cu pres-
criptiile tehnice;
-instalatia supusa incercarilor si verificarilor prevăzute a corespuns si
functioneaza normal;
-este asigurata intretinerea, revizia si supravegherea si daca persona-
lul de deservire este instruit si autorizat;
-constructia metalica si imbinarile sudate sau nituite nu prezinta
defecte vizibile;
-instalatia electrica este echipata cu dispozitive de protectie necesare;
-sunt prevăzute pe macara-placardarea sarcinii maxime admise,
inscriptii de avertizare si placute de fabricatie.
Verificarea tehnica consta din :
- verificarea principalelor elemente componente ale instalatiei;
- incercari in gol;
- incercari in sarcina-statice si dinamice;
- alte inceracri.

77
 Incercarile in gol se executa prin acţionarea mecanismelor fara
sarcina (si funcţionarea dispozitivelor de siguranta cu exceptia limitatoare-
lor de sarcina si moment).
Incercarea statica se efctueaza cu sarcina de încercare ridicata la 100
mm de sol,timp de 10 min si comporta doua etape:
1) -cu sarcina nominala si masurarea săgeţii, atât cu sarcina in cârlig
cat si dupa descărcarea macaralei. Sageata elastica măsurata va trebui sa se
încadreze in limita înscrisa in documentatia
, de executie, si cartea macaralei-
partea de construcţie.Valoarea masurata va fi inscrisa in procesul verbal de
verificare.In cazul in care in cartea macaralei nu se va face o asemenea
precizare masurarea sagetii nu este obligatorie.
Daca mecanismele de ridicare functioneaza pe grupuri separate,
masurarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi aferente mecanis-
mului in cauza.
2) -cu o sarcina cu 25% mai mare decat sarcina nominala cu exceptia
macaralelor cu brat care functioneaza pe sine de rulare avand sarcina
nominala sub 100 t ,la care incercarea statica se face cu 33 % suprasarcina.
Ridicarea suprasarcinii statice de incercare se va face cu viteza
minima pe care o poate realiza macaraua.
In cazul in care suprasarcina nu se poate ridica mecanismul de
ridicare nefiind dimensionat,din conditii economice in acest scop, incer-
carea se va face ridicandu-se suprasarcina dinamica de 10% si adaugandu-
se fara socuri diferenta pana la valoarea suprasarcinii statice.
La macaralele cu brat masurarea sagetii nu este obligatorie.
La macaralele cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare care nu
pot functiona simultan,fiecare mecanism va fi incercat conform celor de
mai sus cu precizarea ca masurarea sagetii se va face numai pentru
mecanismul de ridicare principal.
La macaralele cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare care pot
lucra concomitent, incercarea statica se va face suspendand sarcina in toate
carligele sau dispozitivele de prindere a sarcinii .
Masurarea sagetii se va face cu instrumente de masurat [mm]. Sarcina
de incercare se va aseza in pozitia in care deformatia va lua valorile
maXIme.

78
 Daca la incercarea statica a intervenit o defonnatie pennanenta a
structurii portante incercarea se va repeta,dupa cea de-a doua incercare
statica nu este admisa nici un fel de crestere a defonnatiei pennanente.
La incercarea podurilor rulante acestea trebuie sa se afle deasupra
stalpilor de sustinere a caii de rulare,iar sarcina sa fie adusa in mijlocul
deschiderii podului.La macaralele care au grinzile principale rezemate in
doua locuri, masurarea sagetii se va face atat la mijlocul deschiderii cat si
in pozitia extrema a sarcinii pe consola.
La macaralele cu brat cu deschiderea variabila unde sarcina admisa
variaza in functie de deschiderea minima cat si la cea maxima, sarcina de
incercare fiind sarcina maxim admisa pentru pozitia respectiva,majorata
confonn prevederilor legale.In timpul incercarilor,bratul se va aseza in
pozitia cea mai defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei.
Pentru macaralele cu brat la care se poate varia lungimea bratului sau
inaltimea turnului modificandu-se numarul de tronsoane ale bratului,
respectiv ale turnului se va respecta unnatoarea procedura pentru incercari:
-daca macaraua se prezinta la autorizare cu bratul cel mai scurt si in
consecinta are posibilitatea sa ridice sarcina maxima;
-daca macaraua se prezinta cu bratul lung cu care nu se poate ridica
sarcina maxima pentru care este construit macanismul de ridicare al
macaralei, incercarile se vor efectua corespunzator sarcini respective;
-daca sarcina maxima admisa a macaralei variaza in functie de inal-
timea turnului,incercarile se vor efctua corespunzator sarcinii respective;
-daca macaraua poate fi supusa verificarilor si incercarilor cu bratul
respectiv turnul de lungime minima si maxima,autorizatia de functionare
este valabila pentru toate lungimile de brat,respectiv turn intennediare.
La macaralele care isi modifica lungimea bratului prin telescop are,
incercarile se fac cu bratul restrans si complet telescopat (extins) la deschi-
derea minima si maxima admisa;incercarile la alte lungimi de brat si
deschideri se vor efectua numai in cazul in care acestea sunt prevăzute in
cartea macaralei-partea de constructie.
Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine se vor pregăti cores-
punzător in vederea efectuării încercării statice (aşezarea pe teren compact,
aşezarea şasiului in poziţia orizontala,calarea) confonn prevederilor cartii
macaralei-partea de construcţie.

79
 La macaralele turn de calea ferata si la macaralele deplasabile pe
senile sau pneuri in cazul in care conform celor înscrise in cartea macaralei
-partea de construcţie,se admite funcţionarea fara calare prealabila, incer-
cările statice se vor executa in aceste conditii.
,
La macaralele care au doua frâne la un mecanism de ridicare
(macaralele care transporta metal lichid încercarea statica se va face separat
cu fiecare frâna in parte).
La macaralele procurate din import încercările statice se vor executa
pe baza indicaţiilor din paşaportul macaralei(cartea macaralei-partea de
construcţie ),iar in lipsa acestora conform prescripţiilor tehnice.
Daca la incercarea statica macaraua s-a comportat corespunzator si
sageata elastica s-a incadrat in limitele cerute de cartea macaralei -partea
de constructie,se va trece la efectuarea incercarilor dinamice.
Incercarile dinamice se executa cu sarcina nominala marita cu 10% si
consta din executarea repetata a tuturor miscarilor admise,verificarea si
functionarea normala a mecanismelor,franelor si dispozitivelor de siguranta
Miscarile se vor executa lent si fara socuri,respectandu-se prescriptiile
privind exploatarea macaralelor .
La macaralele turn de cale ferata si la cele deplasabile pe pneuri sau
senile in cazul in care in cartea macaralei-partea de constructie se prevede
admiterea deplasarii cu sarcina in carlig,incercarile dinamice se vor face
fara calarea macaralei.Incercarile se vor executa prin deplasarea macaralei
cu sarcina suspendata in carlig la inaltimea de 100 mm deasupra solului.
Daca in cartea macaralei-partea de constructie nu se prevede astfel,
in conditiile de stabilitate cele mai defavorabile ca ordine de efectuare a
incercarilor, se vor executa mai intai deplasarea cu sarcina maxima
admisibila penrtu deschiderea minima a bratului si apoi cu cea pentru
deschiderea maxima a bratului si numai dupa aceea se vor executa celelalte
menevre.
Pentru macaralele la care carligul sau alt dispozitiv de prindere a
sarcinii este suspendat pe un lant, la incercarea dinamica se considera
verificata sub sarcina numai lungimea de lant corespunzatoare nivelului
respectiv al solului sau planseului fata de care s-a facut incercarea. Daca se
coboara sarcina sub nivel zalele suplimentare de lant solicitate la tractiune
in aceasta noua situatie, trebuie sa se verifice in prealabil prin repetarea

80
incercarii dinamice de catre responsabilul cu supraveherea tehnica autorizat
de ISCIR din cadrul unitatii detinatoare.
Incercarea de etanseitate se executa prin actionarea mecanismului de
ridicare cu aer comprimat respectiv lichid la presiunea maxima.
Dupa intreruperea actionarii sarcina nu trebuie sa coboare timp de 10
minute peste limitele prevăzute in proiect si indicate de intreprinderea
construcoare in cartea macaralei sau mecanismul de ridicat-partea de
constructie.
Incercarea de functionare sub sarcina se executa prin actionarea
succesiva a distribuitorilor de aer respectiv de lichid in pozitiile opuse
(ridicarea apoi coborârea), sarcina trebuie sa fie deplasata cu o viteza
uniforma,fara smucituri si trepidaţii. Nu este permisa scăparea aerului,
respectiv lichidului prin garnituri si armaturi.
Încercarea la scăderea brusca a presiunii de aer sau lichid se executa
cu distribuitorul in poziţia de ridicare desfăcându-se brusc conducta de
alimentare cu aer,respectiv lichid,sarcina nu trebuie sa coboare cu o viteza
mai mare de 0.150 m/min la macarale si cărucioare stivuitoare. Se admite
utilizarea la aceasta încercare a unui dispozitiv care sa aibă acelasi efect,
respectiv sa simuleze desfacerea brusca a conductei de alimentare cu aer
sau lichid.

81
 AVARII SI ACCIDENTE LA MACARALE

Generalitati
Tennenii si expresiile de mai jos au unnatoarea semnificatie:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie
folosita la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la
echipamentul de munca, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului,
folosirea, transportul, repararea, modificarea, intretinerea, inclusiv
curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau din jurul
echipamentului de munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe
acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona
periculoasa;
e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinatlinsarcinati cu utilizarea
echipamentului de munca.

Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru

ridicarea sarcinilor

Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca

Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca

echipamentul de munca pus la dispozitia lucratorilor din intreprindere
si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop si
sa poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau
sanatatea lor.
La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si
sanatatii lucratorilor, angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita

82
tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum si
riscurilor existente, in special la locurile de munca din cadrul intreprinderii
si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea
echipamentelor de munca.
In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de
munca sunt utilizate fara niciun risc pentru sanatatea si securitatea lucrato-
rilor, angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea
riscurilor.
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata
durata utilizarii lor, echipamentele de munca sa fie mentinute, printr-o
intretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa respecte, dupa caz, prevede-
rile de mai sus.

Verificarea echipamentelor de munca

Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipa-

mentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie
supuse unei verificari initiale, dupa instalare si inainte de prima punere in
functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de munca nou
sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, in confor-
mitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei
instalari corecte si a bunei functionari a acestor echipamente de munca.
Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt
respectate si orice deteriorari sunt depistate si remediate la timp,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de
munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari suscepti-
bile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul:
- unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice
efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu
practicile nationale;
- unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, de fiecare data cind
s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte dauna-
toare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale
procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de
neutilizare.

83
 Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie
Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada
de timp corespunzatoare, de exemplu, in functie de recomandarile sau
specificatiile producatorului.
Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul
intreprinderii, acestea trebuie sa fie insotite de o dovada referitoare la
realizarile ultimei verificari.

Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia si sanatatea la locul

de munca

Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte

un risc specific pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este
obligat sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor
insarcinati cu aceasta atributie;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie
desemnati lucratori cu atributii in acest sens.
Postul de lucru si pozitia lucratorilor in utilizarea echipamentului de
munca, precum si principiile ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deose-
bit, in considerare de catre angajator la aplicarea cerintelor minime de
securitate si sanatate.

Informarea lucratorilor

Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa

dispuna de informatii adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoa-
re la echipamentele de munca utilizate la locul de munca.
(1) Informatiile si fisele de lucru trebuie sa cuprinda un numar minim de
date referitoare la securitate si sanatate privind:
a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca;
b) situatiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta
acumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt
expusi, echipamentele de munca din imediata vecinatate a locului lor de

84
munca, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura
in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in
imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca acesti lucratori nu
utilizeaza direct aceste echipamente.
(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor
vizati.

Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru

ridicarea sarcinilor

Cerintele mInIme enuntate in continuare, in masura in care ele se

aplica la echipamentele de munca in functiune, nu necesita obligatoriu
aceleasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de
munca noI.
Cerinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca
Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza
securitatea, trebuie sa fie vizibile, usor de identificat si, daca este necesar,
sa fie marcate corespunzator.
Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zonelor
periculoase, cu exceptia anumitor sisteme de comanda, daca este necesar, si
in asa fel incit manevrarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare. Acestea
nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.
Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul
trebuie sa aiba posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane in zonele
periculoase. Daca acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sa fie
precedata automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un semnal de
avertizare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expus trebuie sa aiba timpul
si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de
pornirea si/sau oprirea echipamentului de munca.

85
 Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinindu-se
cont de defectiunile, perturbatiile si constrangerile previzibile in cadrul
utilizarii prevazute.
Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se
realizeze decit numai printr-o actiune voluntara asupra sistemului de
comanda prevazut in acest scop.
Exceptindu-se cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta
niciun risc pentru lucratorii expusi, aceeasi cerinta se aplica si pentru:
a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de
exemplu, viteza, presiune etc.).
Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de
functionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu
automat.
Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de
comanda care sa permita oprirea completa a acestuia in conditii de
securitate.
Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda
care sa permita, in functie de riscurile existente, oprirea fie in totalitate a
echipamentului de munca, fie numai partial, de asa maniera incit echipa-
mentul de munca sa fie in stare de securitate.
Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aiba
prioritate fata de comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de munca
sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizata, alimentarea cu
energie a organelor de comanda respective trebuie sa fie intrerupta.
Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le pre-
zinta echipamentul de munca si de timpii normali de oprire, un echipament
de munca trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de oprire de urgenta.
Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau
proiectarii de obiecte trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de securitate
corespunzatoare. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate
degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie
prevazut cu dispozitive corespunzatoare de retinere si/sau de evacuare
amplasate in apropierea surselor corespunzatoare de pericol.

86
 Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca
este necesar pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate
prin fixare ori prin alte mijloace.
In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale
echipamentului de munca, situatie care ar putea prezenta pericole semnifi-
cative pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie luate masuri de
protectie adecvate.
Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta
riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa
fie prevazute cu protectori si dispozitive de protectie care sa impiedice
accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor
periculoase inainte de patrunderea in zonele periculoase.
Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
a) sa fie de constructie robusta;
b) sa nu genereze riscuri suplimentare;
c) sa nu fie inlaturate cu usurinta sau facute inoperante;
d) sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
e) sa nu limiteze mai mult decit este necesar observarea ciclului de
munca;
f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau
inlocuirea elementelor si, de asemenea, pentru activitatile de intretinere,
prin limitarea accesului numai in zona sau la lucrarea care trebuie realizata
si, daca este posibil, fara demontarea protectorului sau dispozitivului de
protectie.
Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a unui echipament
de munca trebuie sa fie iluminate corespunzator, in functie de lucrarile
realizate.
Partile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau
foarte scazute trebuie, daca este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor
de contact sau de apropiere a lucratorilor de ele.
Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie
usor de perceput si de inteles si lipsite de ambiguitati.
Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiu-
nile si in conditiile pentru care a fost realizat.
Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cind echipa-
mentul de munca este oprit. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie

87
luate masuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii sau
pentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor periculoase. Pentru
fiecare echipament de munca care detine un program de intretinere, acesta
trebuie sa fie respectat si tinut la zi.
Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive usor
de identificat, destinate separarii de fiecare din sursele de energie.
Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru lucratorii in cauza.
Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de
avertizare si semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitatii
lucratorilor.
Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si intretinere a
echipamentelor de munca, lucratorii trebuie sa aiba acces si sa ramina in
conditii de securitate in toate zonele necesare.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a
echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori
sau de alte substante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate
ori depozitate in acesta.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea
riscurilor de explozie a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori
utilizate sau depozitate in echipamentul de munca.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia
lucratorilor expusi riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau
indirecta.
Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca
specifice
Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau
fara autopropulsie
Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator
transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa fie amenajate de asa
maniera incit sa reduca riscurile pentru lucrator sau lucratori in timpul
deplasarii. In aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al
lucratorilor cu rotile sau senilele ori de blocare de catre acestea.
Atunci cind blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii
intre un echipament de munca mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate
genera riscuri specifice, acest echipament de munca trebuie sa fie echipat

88
sau amenajat de asa maniera incit sa impiedice blocarea elementelor de
transmitere a puterii.
Atunci cind blocarea nu poate sa fie impiedicata, trebuie sa fie luate
toate masurile posibile pentru a se evita consecintele daunatoare pentru
lucratori.
Daca elementele de transmitere a puterii intre echipamentele de
munca mobile risca sa se imbacseasca si sa se deterioreze prin contact cu
solul, trebuie sa fie prevazute facilitati pentru sustinerea acestora.
Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui
lucrator transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa limiteze, in
conditii de utilizare efectiva, riscurile care provin din schimbarea directiei
sau rasturnarea echipamentului de munca:
a) fie printr-o structura de protectie care sa impiedice ca echipamentul de
munca sa nu se rastoarne mai mult de un sfert de rotatie;
b) fie printr-o structura care sa garanteze un spatiu suficient in jurul
lucratorului transportat sau lucratorilor transportati, daca miscarea poate
continua cu mai mult de un sfert de rotatie;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din
echipamentul de munca.
Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci cind
echipamentul de munca este stabilizat in timpul utilizarii sau atunci cind
schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de munca este
imposibila din proiectare.
Daca exista un risc ca un lucrator transportat, in momentul schimbarii
directiei sau rasturnarii, sa fie strivit intre partile echipamentului de munca
si sol, trebuie sa fie instalat un sistem de retinere pentru lucratorii
transportati.
Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare
poate provoca riscuri pentru lucratori, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri
neautorizate;
b) sa fie prevazute cu mijloace adecvate care sa reduca consecintele unei
eventuale ciocniri in caz de miscare simultana a mai multor echipamente de
munca care se deplaseaza pe sine;

89
 c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de franare si de oprire; in masura in
care conditiile de securitate o impun, in cazul defectarii dispozitivului
principal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin comenzi usor de manevrat
sau prin sisteme automate, trebuie sa permita franarea si oprirea;
d) atunci cind cimpul de vizibilitate directa a conducatorului este neco-
respunzator din punctul de vedere al securitatii, acestea trebuie sa fie preva-
zute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru imbunatatirea vizibilitatii;
e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau in locuri
intunecoase, acestea trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de iluminat,
adaptat lucrarii de efectuat si care asigura o securitate suficienta pentru
lucratori;
f) daca prezinta riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor
si/sau incarcaturii - susceptibile sa pericliteze lucratorii, acestea trebuie sa
fie prevazute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, in cazul in
care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul
de utilizare;
g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atunci
cind ies din cimpul de actiune al telecomenzii;
h) daca sunt telecomandate si pot, in conditii normale de utilizare, sa
loveasca sau sa blocheze lucratorii, acestea trebuie sa fie echipate cu
dispozitive de protectie impotriva acestor riscuri, in cazul in care nu exista
alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.

Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru

ridicarea sarcinilor
Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt
instalate in mod permanent, rezistenta si stabilitatea acestora in timpul
utilizarii trebuie sa fie asigurate tinindu-se seama mai ales de sarcinile care
se vor ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare sau de
fixare pe structuri.
Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate
vizibil sarcina nominala si, daca este cazul, o placuta pe care sa fie inscrisa
sarcina nominala pentru fiecare configuratie a masinii.
Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
marcate de asa maniera incit sa permita identificarea caracteristicilor
esentiale pentru utilizarea sigura.

90
 Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucra-
torilor si daca exista posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare
adecvata trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.
Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate
de asa maniera incit sa reduca riscul ca sarcinile:
a) sa loveasca lucratorii;
b) in mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau
c) sa se desprinda neintentionat.

UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE MUNCA FOLOSITE

PENTRU RIDICAREA SARCINILOR

Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca

Echipamentele de munca trebuie sa fie instalate, dispuse si utilizate de
asa maniera incit sa permita reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora
si pentru ceilalti lucratori, de exemplu facind astfel incit sa existe spatiu
suficient intre elementele mobile ale echipamentelor de munca si
elementele fixe sau mobile din spatiul de munca si ca toata energia ori
substanta utilizata sau produsa sa poata sa fie furnizata si/sau evacuata de
. .
mamera sIgura.
Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie
realizate de maniera sigura, in special prin respectarea instructiunilor
furnizate de fabricant.
Echipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sa fie expuse
descarcarilor electrice trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu masuri
adecvate impotriva efectelor trasnetului.
Daca un echipament de munca este manevrat intr-o zona de munca,
trebuie sa fie stabilite si respectate reguli de circulatie adecvate.
Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii
care se deplaseaza pe jos sa nu se gaseasca in zona de operare a echipamen-
telor de munca autopropulsate. Daca prezenta lucratorilor care se depla-
seaza pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor, trebuie sa fie
luate masuri adecvate pentru a evita ca acestia sa fie accidentati de catre
echipamente.

91
 Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor
Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea
sarcinilor trebuie sa fie utilizate de asa maniera incit sa garanteze
stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizarii in toate conditiile
previzibile, luindu-se in considerare natura solului.
Ridicarea lucratorilor nu este permisa decit cu echipamente de munca
si dispozitive prevazute in acest scop.
Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si
sanatatii in munca llf. 319/2006, in mod exceptional, echipamentele nepre-
vazute pentru ridicarea lucratorilor pot sa fie utilizate in acest scop, cu
conditia sa fie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale care prevad o
supraveghere corespunzatoare.
In timpul prezentei lucratorilor pe echipamentul de munca folosit
pentru ridicarea sarcinilor, la postul de conducere trebuie sa fie asigurata
prezenta permanenta. Lucratorii care sunt ridicati trebuie sa dispuna de un
mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea acestora in
caz de pericol.
Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a
lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri pentru ca lucratorii sa nu fie prezenti
sub sarcinile suspendate. Este interzisa deplasarea sarcinilor suspendate
deasupra locurilor de munca neprotejate in care lucratorii sunt prezenti in
mod curent. In aceasta eventualitate, daca buna desfasurare a lucrarilor nu
poate fi asigurata in alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduri
adecvate.
Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
alese in functie de sarcinile care se manipuleaza, distantele dintre punctele
de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice,
tinindu-se seama de modul si de configuratia de legare. Ansamblurile
dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate
vizibil pentru a permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci
cind acestea nu sunt demontate dupa utilizare.
Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
depozitate de asa maniera incit sa se garanteze ca acestea nu se vor
deteriora sau degrada.

92
 Echipamente de muncafolosite la ridicarea sarcinilor neghidate
Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munca
astfel incit cimpul lor de actiune se intersecteaza, trebuie sa fie luate masuri
adecvate pentru a se preveni ciocnirea intre sarcini si/sau intre elemente ale
echipamentelor de munca.
In timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru
ridicarea sarcinilor neghidate trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a
se preveni bascularea, rasturnarea si, daca este cazul, deplasarea si alune-
carea acestuia. Trebuie sa fie verificata executarea corespunzatoare a aces-
tor masuri.
Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea
sarcinilor neghidate nu poate observa intregul traseu al sarcinii nici direct,
nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizeaza informatiile
necesare, atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa
comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie luate masuri
organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna in
pericol lucratorii.
Lucrarile trebuie sa fie organizate de asa maniera incit atunci cind
lucratorul agata sau desprinde o sarcina cu mana, aceste operatii sa poata fi
efectuate in conditii de securitate deplina, in special prin pastrarea de catre
acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.
Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect,
supravegheate de o maniera adecvata si efectuate astfel incit sa protejeze
securitatea lucratorilor. In special, daca o sarcina trebuie sa fie ridicata
simultan de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea
sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita si aplicata o procedura pentru a
se asigura buna coordonare a operatorilor.
Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
neghidate nu pot retine sarcinile in cazul unei defectari partiale sau totale a
sistemului de alimentare cu energie, trebuie sa fie luate masuri adecvate
pentru a se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare.
Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere, cu exceptia
cazului in care accesul in zona periculoasa este impiedicat si daca sarcina a
fost agatata si este mentinuta in conditii de securitate deplina.

93
 Utilizarea in aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisa atunci cind conditiile
meteorologice se deterioreaza pana la punctul in care se pericliteaza
utilizarea in conditii de securitate a acestora, expunand astfel lucratorii la
riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratori trebuie sa fie luate masuri
adecvate de protectie, destinate in special impiedicarii rasturnarii
echipamentului de munca.

Cauzele avariilor si accidentelor

Indiferent de tipul macaralei, experienta practica arata ca avariile SI

accidentele produse la macarale au urmatoarele cauze:
- comunicare neadecvata intre persoanele care deservesc punctul de
lucru;
- nerespectarea instructiunilor de exploatare;
- pozitionarea necorespunzatoare a sarcinii, dupa eliberarea din
carligul macaralei;
- nerespectarea prescriptiilor tehnice PT colectia ISCIR;
- executarea operatiilor de montaj de firme/persoane neautorizate;
- utilizarea unor componente cu deficiente (ex. cablu electric cu
izolatie deteriorata la macaraua portal cu graifar);
- nerespectarea instructiunilor de lucru(ex. nu se utilizeaza bolturile
de siguranta ale traversei mobile);
- manevre incorecte executate de macaragiu;
- nefunctionarea componentelor de securitate;
- nerespectarea regulilor de sanatate si securitate in munca;
- interventii ale persoanelor neautorizate;
- utilizarea organelor de legare a sarcinilor cu grad de uzura avansat
(cabluri, chingi etc.);
- exploatarea fara personal autorizat (macaragiu+legator de sarcina);
- folosirea instalatiilor neautorizate;
- defecte de material;
- calarea necorespunzatoare;
- neatentia personalului folosit la montarea/demontarea macaralei;
- nerespectarea spatiilor de siguranta ale macaralei prin montarea
necorespunzatoare a platformei mobile in zona de lucru a macaralei;

94
 - folosirea macaralelor(auto) pe sol cu rezistenta necorespunzatoare;
- manevrarea necorespunzatoare a sarcinii;
- nepozitionarea corecta a macaralei;
- neatentie in exploatare;
- manevre gresite, asigurare necorespunzatoare a bratului;
- prinderea necorespunzatoare a sarcinii datorita necunoaterii greutatii
acesteia;
- utilizarea macaralei in conditii nefavarabile de mediu (vant puternic
peste limitele admise, furtuna, etc.);
- blocarea comenzii pentru ridicare brat;
- cedare cala macara;
- sarcina a depasit sarcina nominala a macaralei;
- functionare cu macara necalata;
- cedarea bratului contragreutatii;
- neatentie in deplasare (in special la automacarale);
- prezenta persoanelor pe macara fara a fi anuntat macaragiul;
- retezarea suruburilor de prindere a structurii superioare din placa
suport a coroanei dintate aferente mecanismului de rotatie, care sustin
bratul si contrabratul macarlei;
- efectuarea translatiei macaralei cu bratul nedemontat, pe cale de
acces neamenajata, pe teren accidentat, denivelat;
- manevre gresite in timpul demontarii;
- nerespectarea diagramei de moment;
- suntarea sau nefunctionarea limitatorului de moment al sarcinii;
- neasigurarea macaralei la sfarsitul programului;
- nerespectarea NSSM, nefunctionarea indicatorului "inalta tensiune"
al macaralei;
Aceste cauze precum si alte defectiuni tehnice au generat avarii si
accidente soldate cu deteriorarea macaralei, accidentari ale manevrantilor,
legatorilor de sarcina, alte persoane din raza de actiune si chiar deces.

Masuri pentru evitarea si eliminarea avariilor si accidentelor

- respectarea intocmai a prevederilor PT colectia ISCIR

-respectarea instructiunilor de exploatare, conform recomandarilor cons-
tructorului;

95
- legarea corecta a sarcinii;
- executarea tuturor operatiilor de montaj de catre firme/persoane autorizate
- componentele de securitate trebuie mentinute in permanenta in functiune;
- utilizarea componentelor electrice si mecanice fara defectiuni;
- respectarea NSSM si PSI specifice;
- utilizarea organelor de legare a sarcinii fara defectiuni (uzuri);
- personal de exploatare autorizat;
- legator de sarcina autorizat;
- calarea corespunzatoare a automacaralelor;
- manevrarea corespunzatoare a sarcinii si respectarea spatiilor de siguranta
- atentie sporita in exploatarea macaralei;
- comunicare permanenta intre manevrant si legatorul de sarcina;
- asigurarea macaralei la sfarsitul programului;
La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor
lua imediat urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si
iminent.

LEGISLATIA MUNCII

Extras din LEGEA nr. 319 din 14/07/2006

a securităţii şi sănătăţii în muncă

Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea

îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.
Prezenta lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea
riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, elimi-
narea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea,participarea
echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor,
precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

96
 Obligaţii generale ale angajatorilor
Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea
lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.
În cadrul responsabilităţilor sale, angaj atorul are obligaţia să ia
măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi
sănătătii
, în muncă.

Angajatorul are următoarele obligaţii:

- să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii
întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;
- să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în
ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi
pOmpIerI.
- să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi
expuşi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest
pericol, precum şi despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru
protecţia lor;
- să ia măsuri şi să fumize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea
să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se
îndrepte spre o zonă sigură, în caz de pericol grav şi iminent;
- să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există
un pericol grav şi iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive
justificate.
Alte obligaţii ale angajatorilor
Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice;
b) să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz,
asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;

97
c) să ţină evidenţa
accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de
muncă mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profe-
sionale, a incidentelor periculoase, precum şi a accidentelor de muncă;
d) să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu
reglementările legale rapoarte privind accidentele de muncă suferite de
lucrătorii săi.
În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale,
angajatorii au următoarele obligaţii:
- să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile
ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător
funcţiilor exercitate;
- să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru comple-
tarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă,
ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate
în responsabilitatea lor;
- să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii
lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la
securitatea şi sănătatea în muncă;
- să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă,
asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi
asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare;
- să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozi-
tivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instala-
ţii lor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în
desfăşurarea proceselor tehnologice;
- să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor;

.:. Informarea lucrătorilor

Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii, angajatorul
trebuie să ia măsuri corespunzătoare, astfel încât lucrătorii şi/sau

98
reprezentanţii acestora să primească, în conformitate cu prevederile legale,
toate informatiile
, necesare.
.:. Instruirea lucrătorilor
Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să
primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de
lucru, specifice locului de muncă şi postului său.

Obligaţiile lucrătorilor

Fiecare lucrătortrebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate

cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea
angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbol-
năvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi
afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după
utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea
sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale
maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să
utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice
situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un
pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau
angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât
este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe
dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari,pentru protecţia
sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/saucu
lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul

99
de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi
sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii
sanitari.
Accidente de muncă
În sensul prevederilor acestei legi, accidentul de muncă este:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau
unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de
interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţară
sau în afara graniţelor ţării, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor
sarClm;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în
timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse
din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse
din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care
ameninţă avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii,
dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice,
în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceştia, în tim-
pul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul
normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de
angajator şi invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau
de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la
altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau
de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice
alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică sau fizică,
pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare;

100
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua
sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă
schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau
orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori
în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din
întreprindere sau unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut
loc în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul
normal spre şi de la aceste locuri;
1) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane
fizice române, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara
graniţelor ţării, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii
pe teritoriul altor ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii
prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice române cu parteneri
străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare
sau perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării
activităţilor aferente stagiului de practică;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi
furtună, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocu-
tare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu;
p) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în
împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de
. . .. .
servIcIU, ca urmare a uneI agreSIUnI.
În situaţiile menţionate la lit. g), h), i) şi 1), deplasarea trebuie să se
facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, trans-
portul să se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi
sănătate în muncă sau de circulaţie în vigoare.
Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse şi cu
numărul persoanelor accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3
zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;

101
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când Sllllt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din
aceeaşi cauză.

Extras din LEGEA nr. 64 din 21 martie 2008

privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune,
instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil

Prezenta lege stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de

siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor
consumatoare de combustibil.
In scopul functionarii in conditii de siguranta, instalatiile de ridicat
clasice se supun regimului de autorizare si de verificare tehnica, potrivit
prevederilor prezentei legi.
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au
urmatoarele semnificatii:
a) accident - evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a
unei/unui instalatii/echipament, provocand avarii si/sau afectand viata sau
sanatatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre
ISCIR, a competentei si capabilitatii unei persoane fizice sau juridice de a
desfasura una din activitatile prevazute la art. 8 alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru
detinatorii/utilizatorii de instalatii/echipamente, dupa caz, stabilit prin
hotarare a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a
verificarii conditiilor de montarelinstalare conform prescriptiilor tehnice,
pe baza camia pot incepe lucrarile de montarelinstalare;
d) autorizare a functionarii - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/
utilizatorii de instalatii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a
Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), in scopul atestarii faptului
ca o/un instalatie/echipament indeplineste toate conditiile si cerintele
pentru a fi pusa/pus ,repusa/repus in functiune si utilizata/utilizat in conditii
de siguranta;
e) construire-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui insta-
latii/echipament, realizata conform documentatiei tehnice aferente acesteia;

102
 f) detinator - persoana fizica sau juridica ce detine cu OrIce titlu o
instalatie/echipament in exploatare;
g) documentatie tehnica - totalitatea documentelor si instructiunilor
elaborate, confonn prevederilor prescriptiilor tehnice, de catre producator
pentru construirea, montarea, instalarea, punerea in functiune, realizarea
reviziilor, reparatiilor si/sau pentru intretinerea instalatiilor/echipamentelor
sau, respectiv, totalitatea documentelor intocmite de catre persoanele fizice
ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor activitati in vederea
realizarii sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnica include,
dupa caz, descrierea generala a instalatiei/echipamentului, proiectele de
executie, procesul de fabricatie, schemele si circuitele pentru componentele
instalatiilor/echipamentelor, descrieri si explicatii necesare pentru
intelegerea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare,
rapoartele incercarilor si examinarilor si altele asemenea;
h) expert ISCIR - persoana fizica autorizata de catre ISCIR, pe baza
evaluarii capabilitatii si competentei sale, in scopul realizarii de sarcini
specifice;
i) expertiza tehnica - investigatia/examinarea cu caracter tehnic a
unei/unui instalatii/echipament;
j) instalare-activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalatii/
echipament la locul utilizarii si/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte
instalatii sau echipamente, in vederea asigurarii conditiilor de functionare;
k) introducere pe piata - actiunea de a face disponibila/disponibil, pentru
prima data, contra cost sau gratuit, o/un instalatie/echipament in vederea
distribuirii si/sau utilizarii;
1) intretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea
instalatiei/echipamentului in parametrii de functionare in conditii de
siguranta;
m) montare-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalatii/
echipament, confonn documentatiei tehnice, in vederea functionarii
acesteia/acestuia;
n) omologare - totalitatea activitatilor desfasurate de catre o comisie, in
legatura cu un anumit tip de instalatie/echipament, identificat corespun-
zator, in scopul detenninarii parametrilor reali de perfonnanta si siguranta
in functionare, in vederea atestarii indeplinirii conditiilor/cerintelor
aplicabile;

103
 o) prescnptIe tehnica - nonna tehnica elaborata de catre ISCIR SI
aprobata prin ordin al ministrului economiei si finantelor, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, care contine, pentru domenii clar
definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalatii/echipamente si la
activitati specifice domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin. (l), ce
se realizeaza in legatura cu acestea, in vederea introducerii pe piata, punerii
in functiune si utilizarii instalatiilor/echipamentelor respective in conditii
de siguranta in functionare;
p) producator-persoana fizica sau juridica, responsabila pentru proiec-
tarea si/sau realizarea unei/unui instalatii/ echipament in scopul introducerii
pe piata si/sau al punerii in functiune, in numele sau, precum si orice
persoana fizica sau juridica, care construieste, monteaza, instaleaza, amba-
leaza sau eticheteaza o/un instalatie/echipament in vederea introducerii pe
piata si/sau punerii in functiune sub nume propriu;
q) punere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei
utilizari a unei/unui instalatii/echipament;
r) regim de autorizare si verificare tehnica - totalitatea conditiilor,
cerintelor, examinarilor, incercarilor si/sau evaluarilor la care este supusa/
supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalatie/echipament, pe parcursul
realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in legatura cu aceasta/acesta,
in scopul de a se asigura functionarea in conditii de siguranta, confonn
prescriptiilor tehnice;
s) reparare - ansamblul de lucrari si operatiuni ce se executa prin
inlaturarea neconfonnitatilor/defectiunilor constatate la o/un instalatie/
echipament, in scopul aducerii acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la
alti parametri care asigura functionarea in conditii de siguranta a acesteia,
confonn prescriptiilor tehnice;
t) repunere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei
utilizari a unei/unui instalatii/echipament, ulterior repararii, efectuarii unei
revizii si/sau efectuarii unei interventii de intretinere a acesteia/acestuia,
confonn prescriptiilor tehnice;
u) revizie - activitatea, de regula planificata, ce consta in ansamblul
operatiunilor ce se executa asupra unei/unui instalatii/echipament in scopul
reglarii sau inlocuirii pieselor si aparatelor inglobate de aceasta/acesta,
confonn prescriptiilor tehnice;

104
 v) utilizator - persoana fizica sau juridica ce are in folosinta o/un
instalatie/echipament.
Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune a instalatiilor/
echipamentelor care indeplinesc urmatoarele conditii, dupa caz:
a) sunt respectate conditiile si cerintele de functionare in conditii de
siguranta;
b) sunt supuse verificarilor tehnice si sunt omologate;
c) sunt puse la dispozitia utilizatorilor, de catre producatori, instructiuni
tehnice pentru utilizarea instalatiilor/echipamentelor in conditii normale,
pentru intretinerea, realizarea reviziilor si a reparatiilor instalatiilor/
echipamentelor, precum si, dupa caz, pentru pregatirea personalului de
deservire:
d) au autorizatii de functionare initiale, emise conform prevederilor
prescriptiilor tehnice aplicabile;
e) exista, pentru utilizare, la fiecare loc de munca, instructiuni tehnice
pentru utilizare in conditii normale, precum si documente cuprinzand
masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale
instalatiei/echipamentului sau ale proceselor in care aceasta/acesta este
inglobata;
f) exista, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.
Se admite mentinerea in exploatare numai a acelor instalatii/
echipamente care respecta conditiile prevazute lit. e) si f), sunt supuse regi-
mului de autorizare si verificare tehnica in utilizare, detin autorizatie de
functionare valabila si care sunt reparate, intretinute si supuse la revizii
potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si potrivit prevederilor prezentei
legi.
Activitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si
control nedistructiv, precum si cele ce privesc supravegherea si verificarea
tehnica in utilizare, reviziile, reparatiile si lucrarile de intretinere pentru
instalatii/echipamente se realizeaza numai de catre persoane fizice sau
juridice autorizate, in conditiile stabilite de prescriptiile tehnice si de
prezenta lege.
Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare,
punere in functiune, revizie, reparatii si lucrari de intretinere pentru
instalatiile/echipamentele realizate de catre ei fac exceptie de la cerinta de
autorizare.

105
 Verificarile tehnice prevazute in documentatiile tehnice si prescrip-
tiile tehnice se realizeaza de catre ISCIR sau, dupa caz, de catre persoanele
autorizate pentru constructie, montare, instalare, punere in functiune,
revizii, reparatii, lucrari de intretinere, autorizare a functionarii sau
verificari tehnice in utilizare; responsabilitatile privind realizarea
verificarilor tehnice si corectitudinea rezultatelor obtinute revin ISCIR sau
persoanelor autorizate, dupa caz.
Pentru verificarile tehnice stabilite in prescriptiile tehnice ca fiind in
competenta de realizare a ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane
conform prevederilor prezentei legi.

Obligatiile si responsabilitatile producatorilor

Producatorii, cu exceptia celor care realizeaza instalatii/echipamente

conform reglementarilor tehnice ce transpun directive europene care au
prevederi specifice, inainte de introducerea pe piata si/sau punerea in
functiune a acestora, au urmatoarele obligatii si responsabilitati:
a) sa se asigure ca instalatia/echipamentul se realizeaza cu respectarea
cerintelor de functionare in conditii de siguranta, prevazute in prescriptiile
tehnice aplicabile;
b) sa intocmeasca documentatia tehnica prevazuta de prescriptiile
tehnice si sa stabileasca prin aceasta inclusiv examinarile si incercarile ce
trebuie efectuate pe parcursul construirii, montarii si instalarii, in scopul
verificarii parametrilor de functionare in conditii de siguranta a instalatiei/
echipamentului;
c) sa elaboreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea
in conditii normale, intretinerea, realizarea reviziilor si repararea
instalatiei/echipamentului, documente cuprinzand masurile ce trebuie luate
in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalatiei/echipamentului sau
ale proceselor, precum si instructiuni pentru pregatirea personalului de
deservire a acesteia/acestuia, atunci cand prescriptiile tehnice prevad
aceasta cerinta;
d) sa realizeze sau, dupa caz, sa asigure realizarea construirii si/sau a
montarii instalatiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 si ale
prescriptiilor tehnice;
e) sa solicite si sa obtina omologarea instalatiei/ echipamentului;

106
 f) sa asigure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalatiilor/
echipamentelor, atunci cand prescriptiile tehnice impun, tehnologii de
sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de catre ISCIR, sudori
autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa exami-
nari prin mijloace sau metode nedistructive;
g) sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din
documentatia tehnica stabilite in conformitate cu prescriptiile tehnice
aplicabile.
Producatorii care realizeaza instalatii/echipamente din categoria
celor prevazute la art. 3 alin. (2) au obligatiile si responsabilitatile
prevazute in reglementarile tehnice ce transpun directivele europene care
stabilesc conditiile de introducere pe piata si/sau punere in functiune pentru
instalatiile/echipamentele respective.

Obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice sau juridice autorizate

Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor

prezentei legi au urmatoarele obligatii si responsabilitati, dupa caz:
a) sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita
competentelor si in conditiile pentru care sunt autorizate;
b) sa pregateasca si sa asigure conditiile pentru realizarea verificarilor
tehnice a instalatiilor/echipamentelor;
c) sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost
autorizate, potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice, tehnologii de sudare
stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizati
ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin
mijloace sau metode nedistructive;
d) sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o
puna la dispozitia detinatorului/utilizatorului odata cu predarea/receptia
instalatiei/echipamentului;
e) sa informeze imediat producatorul sau detinatorul! utilizatorul despre
orice neconformitate constatata;
f) sa asigure realizarea lucrarilor de revizii, precum si activitatile de
reparatii si intretinere, la termenele scadente;
g) sa monteze si/sau sa instaleze instalatii/echipamente numai daca este
emis si se respecta avizul obligatoriu de instalare.

107
 Obligatiile si responsabilitatile detinatorilor/utilizatorilor de
instalatii/echipamente

Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza o instalatie/

echipament are urmatoarele obligatii si responsabilitati conform prescrip-
tiilor tehnice:
a) sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare;
b) sa solicite si sa obtina autorizatia de functionare initiala sau reautori-
zarea;
c) sa ia masurile necesare si sa se asigure ca instalatia/echipamentul este
utilizata/utilizat in conditii de siguranta, prin efectuarea reviziilor, repara-
tiilor si intretinerii de catre persoane autorizate, conform instructiunilor
tehnice ale producatorilor;
d) sa asigure existenta, la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice
specifice pentru utilizarea in conditii normale a instalatiei/echipamentului
si a documentelor cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii,
intreruperi si dereglari ale instalatiei/echipamentului sau ale proceselor in
care aceasta/acesta este inglobatalinglobat;
e) sa foloseasca pentru utilizarea instalatiei/echipamentului numai
personal de deservire autorizat;
f) sa asigure supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a
instalatiilor/echipamentelor.
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalatii/echipamente
reglementate prin prezenta lege are obligatia sa le inregistreze la ISCIR, sa
tina evidenta centralizata a acestora si sa comunice la ISCIR orice
modificare intervenita in situatia tehnica sau juridica a acestora, in
conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza asemenea instalatii/
echipamente are obligatia sa asigure operator autorizat, responsabil cu
supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/
echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice.

Accidente, forta majora sau pericol iminent

108
 Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza aceste instalatii/
echipamente are obligatia, in cazul producerii oricarui accident la acestea,
de a opri din functionare instalatiile/echipamentele si de a anunta de indata
ISCIR despre producerea evenimentului.
In cazuri justificate, de forta majora sau de pericol iminent, accesul
reprezentantilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi/ora si neconditionat
de participarea unui delegat din partea detinatorului/utilizatorului.
In aceste cazuri reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din
functiune sau impiedicarea punerii in functiune a instalatiei/echipamentului
prin aplicarea de sigilii, dupa caz.

In cazurile in care reprezentantii ISCIR sunt impiedicati sa patrunda

in locurile unde sunt amplasate/detinute instalatiile/echipamentele, acestia
pot solicita sprijinul ofiterilor si agentilor din cadrul Ministerului Internelor
si Reformei Administrative, care actioneaza in conformitate cu prevederile
legale incidente.

Instalatii si echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi

1. Recipientele pentru aer aferente instalatiilor si echipamentelor de

franare, basculare si semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalatiile si echipamentele sub presiune, instalatiile si echipamentele
de ridicat montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele
apartinand Sistemului national de transport al gazelor naturale, precum si
cele apartinand sistemelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor
naturale

109
 Extras din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003(actualizata )
privind Codul Muncii

TITLUL VI
Fonnarea profesionala

Dispozitii generale
(1) Fonnarea profesionala a salariatilor are unnatoarele obiective
principale:
a) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca;
b) obtinerea unei calificari profesionale;
c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului
de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;
d) reconversia profesionala detenninata de restructurari socioeconomice;
e) dobandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee
moderne, necesare pentru realizarea activitatilor profesionale;
f) prevenirea riscului somajului;
g) promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Fonnarea profesionala si evaluarea cunostintelor se fac pe baza
standardelor ocupationale.
Fonnarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin unnatoarele
fonne:
a) participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre
furnizorii de servicii de fonnare profesionala din tara sau din strainatate;
b) stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de
munca;
c) stagii de practica si specializare in tara si in strainatate;
d) ucenicie organizata la locul de munca;
e) fonnare individualizata;
f) alte fonne de pregatire convenite intre angajator si salariat.
Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de
fonnare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum unneaza:
a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;

110
 b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.
Cheltuielile cu participarea la programele de fonnare profesionala,
asigurata in conditiile alin. (1), se suporta de catre angajatori.
Participarea la fonnare profesionala poate avea loc la initiativa
angajatorului sau la initiativa salariatului.
Modalitatea concreta de fonnare profesionala, drepturile si obligatiile
partilor, durata fonnarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de
fonnarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in
raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de fonnarea
profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte
aditionale la contractele individuale de munca
In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de fonnare
profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de
aceasta participare sunt suportate de catre acesta.
(3) In cazul in care, in conditiile prevazute la alin. (1), participarea la
cursurile sau stagiile de fonnare profesionala presupune scoaterea partiala
din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel:
a) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului
pentru o perioada ce nu depaseste 25% din durata zilnica a timpului nonnal
de lucru, acesta va beneficia, pe toata durata fonnarii profesionale, de sala-
riul integral corespunzator postului si functiei detinute, cu toate indemni-
zatiile, sporurile si adaosurile la acesta;
b) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului
pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului nonnal de
lucru, acesta va beneficia de salariul de baza si, dupa caz, de sporul de
vechime.
Daca participarea la cursurile sau la stagiul de fonnare profesionala
presupune scoaterea integrala din activitate, contractul individual de munca
al salariatului respectiv se suspenda, acesta beneficiind de o indemnizatie
platita de angajator, prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil sau
in contractul individual de munca, dupa caz.
Pe perioada suspendarii contractului individual de munca in conditiile
prevazute la alin. (3), salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de
munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul
asigurarilor sociale de stat.

111
 Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de fonnare
profesionala mai mare de 60 de zile in conditiile alin. (2) lit. b) si alin. (3)
nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada
de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de fonnare
profesionala.
Durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angaja-
torului care a suportat cheltuielile ocazionate de fonnarea profesionala,
precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare
fonnarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual
de munca.
Nerespectarea de catre salariat a dispozitiei prevazute la alin. (1)
detennina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate
de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din
perioada stabilita confonn actului aditional la contractul individual de
munca.
Obligatia prevazuta la alin. (3) revine si salariatilor care au fost
concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive
disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca unnare a
arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zile, a condam-
narii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in
legatura cu munca lor, precum si in cazul in care instanta penala a
pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
In cazul in care salariatul este cel care are initiativa participarii la o
fonna de pregatire profesionala cu scoatere din activitate, angajatorul va
analiza solicitarea salariatului, impreuna cu sindicatul sau, dupa caz, cu
reprezentantii salariatilor.
Angajatorul va decide cu privire la cererea fonnulata de salariat
potrivit alin. (1), in tennen de 15 zile de la primirea solicitarii. Totodata
angajatorul va decide cu privire la conditiile in care va pennite salariatului
participarea la fonna de pregatire profesionala, inclusiv daca va suporta in
totalitate sau in parte costul ocazionat de aceasta.
Salariatii care au incheiat un act aditional la contractul individual de
munca cu privire la fonnarea profesionala pot primi in afara salariului
corespunzator locului de munca si alte avantaje in natura pentru fonnarea
profesionala.

112
 CUPRINS

Generalitati. Tipuri de macarale 2

Manevrarea si Exploatarea Macaralelor.. 3
Legarea Sarcinilor.. 12
Organe si Dispozitive pentru Prinderea si Suspendarea Sarcinilor. 17
Efectuarea Operatiilor de Manipulare a Sarcinilor.. 29
Obligatiile Macaragiului o •••••••••••••••••••• o ••••••••••••••• 34
Coduri de Semnalizare o •••••••••• o • o ••••••• o •••••••••• o • o •••••••••••• .40
Anemometrul.. o o o •••••••••••••••••• o o o •••••••••••• 43
Organizarea Exploatarii Macaralelor. .45
Intretinerea, Revizia, Reparatia Macaralelor. 50
Verificarea Telmica Oficiala 75
Avarii si Accidente la Macarale 0.0 ••••••• 81
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni o o o •••••• o o o ••••••••• 95

113