1

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A

JUDETULUI GORJ









SUPORT CURS



MACARAGIU
2010


2
GENERALITATI

TIPURI DE MACARALE
Macaralele sau componentele de securitate trebuie s fie proiectate i
construite astfel nct s se ating obiectivele acestor cerine eseniale.
Productorul macaralelor sau al componentelor de securitate are
obligaia s efectueze analiz de risc n vederea identificrii acelor riscuri
care corespund produselor sale, fiind obligat s proiecteze i s
construiasc produsele innd seama de aceast analiz.
Prin construcie macaralele trebuie s fie apte de a-i asigura funcia, s fie
reglate i ntreinute fr ca persoanele s fie expuse riscului atunci cnd
aceste operaii sunt efectuate n condiii prevzute de productor.
Msurile adoptate trebuie s asigure eliminarea riscurilor de
accidentare pe ntreaga durat de via previzibil a macaralei, inclusiv
fazele de montare i demontare, chiar dac aceste riscuri de accidentare
rezult din situaii anormale previzibile.
La alegerea celei mai corespunztoare soluii productorul trebuie s aplice
urmtoarele principii:
eliminarea sau reducerea riscurilor ntr-o msur maxim posibil
(integrarea elementelor de securitate nc din faza de proiectare i de
execuie a macaralei);
adoptarea msurilor de protecie necesare pentru riscurile care nu au
putut fi eliminate;
informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate eficacitii
incomplete a msurilor de protecie adoptate.
La proiectarea i construcia macaralei, precum i la elaborarea crii
tehnice, productorul trebuie s ia n considerare nu numai utilizarea sa
normal, ci i alte situaii rezonabil previzibile.
Macaraua trebuie s fie astfel proiectat nct s se evite utilizarea sa
anormal, dac aceasta comport un risc. Eventual, cartea tehnic trebuie s
atrag atenia utilizatorului asupra contraindicaiilor privind folosirea
macaralei.
n condiiile de utilizare prevzute ale macaralei trebuie s fie reduse la
minimum disconfortul, oboseala i tensiunile psihice ale personalului
manevrant, aplicnd principiile ergonomiei.


3

Tipuri de macarale la care legislaia in vigoare face referire:
- macarale care lucreaz la punct fix;
macarale deplasabile pe ci de rulare cu ine;
macarale deplasabile pe ci de rulare fr ine;
macarale de construcie special;

Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor
auxiliare,trebuie sa se fac in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia
ISCIR in vigoare,normele republicate de protectia muncii si cele din
sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din cartea
macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.
Componentele de securitate ce se folosesc, dup caz, la macarale sunt
urmtoarele:
a) Limitatoare de sfrit de curs
b) Limitatoare de sarcin i de moment al sarcinii
c) Dispozitive de reinere a fluidului din cilindri
d) Dispozitive de blocare i evitare a mersului oblic
e) Tampoane i opritoare
f) Piese de reazem i curitoare de in
g) Sigurane la crlig
h) Contacte electrice de siguran:
Contacte electrice la porile sau scrile de acces pe macara
Contacte electrice la ua i chepengul de acces n cabina de comand
Contacte electrice pe poziia de zero a manetelor aparatelor de comand
Contacte electrice ale dispozitivelor de blocare pe in


MANEVRAREA SI EXPLOATAREA MACARALELOR



Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor
auxiliare, trebuie sa se fac in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia
ISCIR in vigoare,normele republicane de sanatate si securitate in munca si
cele din sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din
cartea macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.

4
Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat
daca dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare sau
nu indeplinesc conditiile tehnice prevzute .
Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonele
periculoase nu sunt ingradite corespunzator sau daca organele de masini in
miscare si elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevzute cu
aparatori de protectie .
Este interzisa blocarea ntreruptoarelor simple sau automate prin
mpnare ,legare sau prin orice alte mijloace care sa le scoat de sub
controlul permanent al macaragiului. De asemenea este interzisa comanda
prin butoane cu autoretinere pentru acionarea mecanismelor de ridicare
,deplasare,rotire sau basculare.
Este interzisa folosirea macaralelor si a mecanismelor de ridicat
pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa .
Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitata
prin condiii de forma sau gabarit,nu pot funciona daca nu sunt ndeplinite
condiiile respective.
La macaralele prevzute cu mai multe mecanisme de ridicare
(principal si secundar) care in conformitate cu prescripiile tehnice nu au
prevzut blocaj electric mpotriva acionarii simultane a ambelor
mecanisme ,sarcina totala manevrata nu va depi sarcina nominala.
La macaralele cu bra cu deschidere variabila nu se vor ridica sarcini
mai mari dect sarcinile maxim admise corespunztoare gamei de sarcina .
Sarcinile care se ridica frecvent pe antiere de construcii vor avea
marcate vizibil greutatea . Pentru restul cazurilor daca macara-giul nu
cunoate greutatea sarcinii si nici nu o poate determina ,va solicita
conductorului procesului tehnologic precizarea in scris a greutii sarcinii.
Este interzisa folosirea lanurilor la temperaturi peste 200
0
C cu
excepia celor utilizate la manipularea lingourilor la macaralele de forjare .
Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a doua macarale ,care nu sunt
cuplate mecanic si electric se admite numai in mod excepional in
urmatoarele condiii:
-la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa;
-pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala ;
-vitezele de ridicare sa fie aceleasi

5
-manevrarea sa se execute sub conducerea si supravegherea atenta a
responsabilului cu supravegherea tehnica a instalaiilor de ridicat autorizat
de ISCIR.
In condiiile de mai sus ,sarcinile cu forme neregulate care nu au
centrul de greutate in centrul lor geometric,se pot ridica si manevra cu
ajutorul a doua macarale numai daca se folosete un dispozitiv special
construit astfel ca sarcina sa se repartizeze proporional pe fiecare din cele
doua macarale.
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (O
2
, CO
2
,
acetilena ) sau a recipientelor ce conin clor ,H
2
SO
4,
HCl si simi-lare se vor
lua masuri speciale de protecia muncii ;toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directa a unui cadru tehnic care rs-punde de acest
transport.
Este strict interzis transportul sarcinilor menionate mai sus prin
legarea directa sau utilizndu-se electromagnei de ridicare .
Viteza maxima admisa pentru deplasarea macaralelor de 50 m/ min
este permisa in cadrul comenzilor de pe sol ,numai in condiiile optime de
deplasare ale manevrantului (fara cotituri brute ,de latime suficienta,fara
denivelri brute ale pardoselii,cu o buna vizibilitate a ntregului cmp de
lucru).
Este interzisa utilizarea macaralelor cu comanda de pe sol la
transportul de metal topit.
Electropalanele si mecanismele de ridicat care circula pe o cale de
rulare suspendata ,cu comanda de pe sol ,pot fi utilizate la transport de
metal topit in condiiile prevzute de prescripiile tehnice.
Este interzisa funcionarea macaralelor care lucreaz in aer liber daca
viteza vntului este prea mare si temperatura sub -20
0
C (funcionarea la
temperaturi sczute se face numai daca macaraua a fost construita special).
Daca vizibilitatea este mpiedicata de fum ,vapori,ceata sau obiecte
plasate intre macaragiu si cmpul de aciune al macaralei se vor lua masuri
pentru transmiterea corespunztoare a comenzilor la macaragiu fara de care
macaralele in cauza nu pot funciona .
Macaralele prevzute sa lucreze calat vor funciona numai in aceste
condiii. Sub braele de calare se vor aeza elemente de sprijin rezistente
care sa nu se deplaseze in timpul efecturii manevrelor si care sa aib o

6
suprafaa astfel determinata in funcie de natura si starea terenului incat sa
asigure funcionarea in condiii de sigurana a macaralei.
Macaralele prevzute sa lucreze necalat vor funciona in condi-iile
prevzute de instruciunile de exploatare din cartea macara-lei,partea de
construcie.
Se interzice funcionarea macaralelor cu bra daca in raza de aciune
a braului se gsesc conductoare electrice aeriene. In astfel de situaii
conductoarele se vor ndeprta iar daca acest lucru nu este posibil se vor
lua ,dupa caz,masurile necesare pentru :
- interzicerea intrrii macaralei in zona periculoasa;
- blocarea posibilitilor de rotire a braului nspre zona respectiva,
asigurndu-se distanta minima de 1,5 m fata de con-ductoarele
neizolate, respectiv de 1,2 m fata de cele izolate (pentru tensiuni de
pana la 1000 V) .
Daca este necesar sa se efectueze lucrri in zona de influenta a liniilor de
nalta tensiune se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca
personalul,utilajul sau sarcinile sa nu se aproprie de piesele conductoare
neizolate la o distanta mai mica de :
-3 m pentru liniile la care tensiunea intre doua conductoare este
mai mica de 57.000 V (57 kv);
-5 m pentru U >57.000 V (57kv)
Pentru stabilirea distantelor efective care trebuie respectate se va tine
seama, pe de o parte ,de toate micrile posibile ale pieselor conduc-toare
neizolate ale liniei ,iar pe de alta parte de micrile macaralei, datorate unor
balansuri,smucituri,eventuale ruperi ale unui element sau cderea sarcinii.
Macaralele cu bra utilizate la lucrri care se efectueaz in vecintatea
zonelor de influenta a liniilor de nalta tensiune, se vor echipa cu
dispozitive de semnalizare a intrrii braului macaralei in zona de influenta
respectiva ,macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi
adaptat,nu pot fi folosite la astfel de lucrri.
In cazul montrii unei macarale cu bra la inaltime ,fixarea ei pe
esafodajul demontabil sau pe elementele fixe ale construciei se va face
numai pe baza schemei de montaj aprobate de conducerea ntreprinderii
care utilizeaza macaraua; in asemenea situaii se va asigura att stabilitatea
macaralei prin mijloace corespunztoare precum si rezistenta esafondajului
sau elementelor construciei.

7
Pentru evitarea accidentelor la macaralele turn utilizate pe antierele
de construcii se va asigura intre poziia limita superioara a sarcinii si cel
mai nalt nivel de lucru un spaiu liber de minim 2 m; daca aceasta condiie
nu poate fi ndeplinita ,un observator amplasat corespunztor va fi prezent
obligatoriu pentru a da semnalele necesare
Macaralele si mecanismele de ridicat prevzute cu electromagnet de
prindere a sarcinilor pot fi puse in funciune numai dupa delimitarea
zonelor periculoase in care este interzis accesul persoa-nelor si prevederea
de indicatoare de securitate referitoare la interzi-cerea accesului in zonele
respective,in condiiile prevzute in prescriptiile tehnice PT colectia ISCIR.
Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor,
ncperilor locuite (imobile,birouri etc.)si halelor industriale date in
funciune .Daca scoaterea lor din raza normala de aciune a macaralei nu
poate fi realizata printr-o alegere corespunztoare traseului caii de rulare ,se
va limita corespunztor raza de aciune a macaralei.
Exploatarea unor macarale sau mecanisme de ridicat in hale
suprapuse se admite numai daca proiectantul si constructorul halei
garanteaz ca planeele au fost calculate si construite corespunztor .
La ridicarea sau coborrea unei sarcini care in timpul manevrei se
poate lovi sau agata de pari ale macaralei sau elemente situate in raza de
aciune a macaralei,sarcina trebuie sa fie condusa de la distan-ta cu ajutorul
unei frnghii sau alte mijloace ,asigurndu-se masurile de protecie a
muncii pentru personalul care executa aceasta manevra.
Se interzice utilizarea de elemente rigide(bare,parghii,cangi, etc)
pentru conducerea sarcinii;se excepteaz ncrcarea sau descrcarea
materialelor sau obiectelor a cror masa nu depaseste 50 kg care pot fi
conduse de la distanta cu ajutorul unor cngi de lungime suficienta.
La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete,stlp,
stiva,vagon utilaj etc.nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si
sarcina suspendata .
Se interzice :
-folosirea macaralelor pentru tararea sarcinilor pe sol, dezbate-rea
prin lovire a pieselor in turnatorii,smulgerea sarcinilor aderente la sol sau
de alte elemente;
-ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cnd cablul este in poziie
oblica;

8
-balansarea sarcinilor,pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi
deservit in mod normal de macara;
-deplasarea macaralelor cu lanurile,cablurile sau crligele tarate pe
sol;
-baterea sau scoaterea penelor de la prese,ciocane,maini de forjat;
-transportul persoanelor cu crligul macaralei sau alte dispoziti-ve de
prindere (cutii,bene).
Macaralele cu bra pe asiu de vagon de cale ferata sau pe
autovehicule pe roti sau senile ,nainte de a se deplasa vor avea braul
aezat in lungul caii pe care se efectueaz deplasarea,cu crligul situat intr-
o poziie care sa asigure buna lui vizibilitatea din cabina macara-giului,de
preferina in sensul de mers.
Nu se admite deplasarea acestor macarale in acelasi timp cu rotirea
braului,in afara de cazul cnd prin construcie sunt destinate sa lucreze in
asemenea condiii.In asemenea situaii se va face meniu-nea respectiva in
cartea macaralei partea de construcie .In curbe si la macazuri viteza de
deplasare va fi redusa ,spre a se evita balansarea sarcinii.
Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pe
drumuri amenajate pentru circulaia vehiculelor,evitndu-se un-ghiurile si
curbele brute, planurile nclinate,rampele care prezint declivitati (pante)
pronunate, pasajele care prezint gabarite necores-
punztoare.
Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulaie se va efectua cu
respectarea prevederilor din cartea tehnica a utilajului (cartea
autovehicului),dndu-se o atenie deosebita rezistentei tere-nului,
corespunztor greutii sarcinii,vitezei de deplasare si tipului rotii sau
senilei.
Macaralele si mecanismele de ridicat acionate prin motoare termice
nu vor fi utilizate:
-in apropierea locurilor sau in ncperi cu praf,gaze sau vapori
inflamabile, fara a fi prevzute cu dispozitive de protecie cores-
punztoare.
-in interiorul ncperilor al cror volum sau ventilare nu sunt
suficiente pentru a elimina pericolele pe care le prezint gazele de
eapament.

9
Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite,unele
deasupra altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toate
masurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau dispozi-tivelor de
prindere ale acestora de macarale care circula la nivelurile
inferioare;aceleasi dispozitii se aplica si atunci cand caile de rulare se
intersecteaza,fiind situate la acelasi nivel (inclusiv pe sol).In toate cazurile
trecerea macaralei care are prioritate va fi semanlizata prin semnale
acustice sau optice.
De asemenea se va fixa prioritate de manevra si in cazul maca-ralelor
cu brat care functioneaza concomitent si ale caror campuri de actiune a
bratelor se intersecteaza.
Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu a
contrabratelor precum si contrabratele intre ele.
In vederea evitarii producerii de accidente datorita oraganizarii
necorespunzatoare a locurilor de munca,unitatile detinatoare de maca-rale
si mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de expoatare,pe
baza specificului locurilor de munca in care se vor preciza:inaltimea
maxima a stivelor sau materialelor depozitate,modul de depozitare, locurile
destinate depozitarii,obligativitatea amenajarii si intretinerii
corespunzatoare pentru caile de transport si in general toate prevederile
necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii .
Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intrerupatoarele
liniei principale de alimentare situate in hala,trebuie sa fie in permanenta
libere,neblocate prin nici un fel de obstacole.
Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine in
vederea preintampinarii patinarii,la macaralele la care acestea servesc si
pentru legarea la pamant. Este de asemenea interzisa ungerea suprafetei
superioare a sinei cu lubrifiant.
Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie sa fie
asezate pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistenta
corespunzatoare garantarii sigurantei in functionarea macaralei indiferent
de natura si starea terenului.In tot timpul functionarii macaralei caile de
rulare trebuie sa ramana orizontale si cu firele paralele.Caile de rulare vor fi
prelungite pana dincolo de opritoarele finale cu o lungime suficienta,pentru
a asigura la atingerea opritoa-relor o repartizare normala pe sol a greutatii

10
macaralei incarcate cu sarcina maxima ;lungimea prelungirii nu va fi in nici
un caz mai mica de un metru.
Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone
periculoase pe sinele de rulare se vor instala opritoare;determinarea
punctelor in care urmeaza sa fie fixate se va efectua cu avizul
responsabilului cu supravegherea instalatiilor de ridicat.
Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau meca-nismele
de ridicat trebuie sa fie bine iluminate in tot timpul lucrului .
Daca iluminatul obisnuit este insuficient sau daca prin trecerea
macaralei se produce o variatie a iluminatului,macaraua trebuie inzes-trata
cu mijloace proprii de iluminat,utilizandu-se surse de lumina neobositoare
si convenabil dirijate.
In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un extinctor
pentru incendii.Pentru incarcarea extinctorului se va avea in vedere
toxicitatea anumitor produse si pericolul pe care il prezinta utilizarea lor
intr-un spatiu inchis precum si scopul pentru care poate fi utilizat.
La macaralele si mecanismele de ridicat cu comanda hidraulica,
lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si pastreze toate proprietatile in
intervalul de temperatura cuprinsa intre -40
0
C si +50
0
C, sa nu fie periculos
din punct devedere exploziv,sa nu fie toxic si sa nu produca coroziunea
echipamentului.
Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile sau
combustibile de intretinere (carpe ,bumbac de sters,lubrifianti). Aceste
materiale se vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate de
constructia macaralei si care nu vor fi niciodata depozitatae in cabina
macaragiului.
Carpele si bumbacul de sters folosite se vor indeparta imediat de pe
macara.
Este interzis a se executa ungerea,curatirea,intretinerea sau repa-rarea
macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor.
Este interzisa rotirea libera a manivelei la macaralele si meca-nismele
de ridicat actionate manual la coborarea sarcinilor.
Dupa terminarea sau intreruperea lucrului,sarcina nu trebuie sa
ramana suspendata.In cazuri exceptionale cand nu este posibila cobo-rarea
sarcinii,se vor lua masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina

11
si prevederea unor indicatoare de securitate si dupa caz prin sprijinirea
sarcinii.
Nu este permis sa se execute lucrari de montare,verificare masu-rare
la sarcina care este suspendata in carlig.
Orice interventie asupra sarcinii se va face numai dupa cobora-rea ei
si desfacerea din carligul macaralei.
La urcarea sau coborarea pe scari ,macaragiul sau personalul de
intretinerea trebuie sa aiba mainile libere .
Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o geanta spe-
ciala,care se poarta pe umar sau care se ridica sau se coboara cu ajuto-rul
unei franghii.Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macara.
La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare
manuala se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in
normele republicane de sanatate si securitate in munca.
Accesul pe macarale este permis numai macaragiului si persoanelor a
caror activitate se desfasoara in legatura cu instalatiile respective
(responsabilul tehnic cu supravegherea,personalul de intretinere, revizii si
reparatii,organele de verificare) si care si-au insusit in prealabil instructajul
privind lucrul pe macarale.
Urcarea pe macara si coborarea se vor face numai prin locurile
special destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua este
stationata. In aceste locuri se vor amplasa indicatoare de securitate cu
inscriptia-Accesul permis numai persoanelor in drept.
Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare ale
macaralelor se va face de asemenea prin locurile special amenajate in acest
scop si numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva iar
acesta a confirmat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.
Accesul pe caile de rulare care nu au cai de circulatie laterale
amenajate se poate face numai in cazuri speciale,cu luarea unor masuri
suplimentare pentru prevenirea accidentelor si anuntarea prealabila a
macaragiilor care conduc macaralele in zona respectiva.
Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate
conditii corespunzatoare de iluminat.
Macaragii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa
dirijeze miscarile macaralei,trebuie sa cunoasca codul de semnalizare
pentru macarale cu eventualele completari elaborate de intreprinderea care

12
le utilizeaza. La macaralele pe cablu,al caror loc de comanda este amenajat
la o mare distanta fata de locurile de munca deservite si nu se poate asigura
o intelegere corecta a comenzilor ,se vor prvedea mijloace de
telecomunicatii (telefon,radio).
Conducerile unitatilor detinatoare si a celor care folosesc macaralele
sunt obligate sa dispuna masuri si sa controleze respectarea lor astfel ca
intreg personalul care ajunge in contact cu transporturile efectuate cu
macaralele si indeosebi conducatorii proceselor de productie sa fie instruit
si sa cunoasca atat prescriptiile de protectia muncii cat si normele de
exploatare,astfel incat sa preintampine efectuarea unor manevre nepermise.




LEGAREA SARCINILOR


Organele flexibile, servesc la transmiterea forelor n mecanismele
de ridicat i la legarea i suspendarea sarcinilor. Principalele organe
flexibile folosite n acest scop sunt:
- frnghiile,
- cablurile,
- lanurile.


Frnghiile sunt utilizate la mecanismele de ridicat cu acionare
manual i pentru legarea i suspendarea sarcinilor mici. Utilizarea lor la
mecanismele de ridicat cu acionare mecanizat este interzis.
Frnghiile sunt confecionate din materiale textile naturale
(cnep) sau artificiale (fibre sintetice).
Frnghiile se compun din 3 7 toroane rsucite, fig. 1.1. Toronul
este un ansamblu de mai multe fire rsucite ntr-un anumit sens (dreapta
sau stnga).

13

Fig. 1.1.


Cabluri de oel
Cablurile din oel constituie cele mai rspndite organe flexibile.
Ele sunt superioare celorlalte organe flexibile deoarece au greutate proprie
redus, rezisten mare, lucreaz fr zgomot i suport bine ocurile.
Sigurana mare n exploatare a cablurilor se datoreaz faptului c ele nu se
rup brusc ci prin distrugerea treptat a firelor de la exterior ctre interior, ca
urmare a uzurii lor. Cablurile din otel se obin prin nfurarea (rsucirea)
sau mpletirea srmelor trefilate din oeluri cu coninut mediu i ridicat de
carbon. Prin nfurarea srmelor n spire elicoidale se realizeaz cabluri cu
seciunea rotund. nfurarea srmelor n toroane i a toroanelor n cabluri
poate fi realizat spre dreapta (tipZ), sau spre stnga (tip S)

La cablurile compuse se deosebesc urmtoarele tipuri de
cablri:
cablarea paralel: sensul de nfurare al toroanelor n jurul inimii
este acelai cu sensul de nfurare a srmelor din stratul exterior al
toroanelor (Z/Z sau S/S) :
cablarea n cruce, cnd sensul de nfurare a toroanelor n jurul
inimii este contrar celui al srmelor din stratul exterior al toroanelor (S/Z
sau Z/S) ;
cablarea mixt sau combinat, la care toroanele cu nfurare dreapta
alterneaz cu toroanele cu nfurare stng (SZ/Z sau ZS/S).
n fabricaia curent se realizeaz cablarea n cruce dreapt (S/Z).
Clasificarea cablurilor din oel se face n mod obinuit dup
urmtoarele criterii:
suprafaa srmei: zincat sau mat;

14
seciunea transversal a cablului: cabluri rotunde i cabluri plate
modul de construcie: cabluri simple i cabluri compuse ;
domeniul de utilizare
Cablurile simple mai sunt cunoscute sub denumirea de cabluri
spiroidale (exemple 1x7, 1x19, 1x37)
Cablurile compuse se mpart n dou grupe: duble, formate din
nfurarea mai multor toroane, i triple, formate prin nfurarea n
jurul inimii a mai multor cabluri duble, fig. 1.2.:

cabluri compuse duble construcie normal : 6x7, 7x7, 6x19,
7x19, 6x37 ;
construcie combinat: 6x19 seale i 6x36 warrington-seale-
construcie concentric: antigiratorii 19x7 ;
Dup utilizarea dat cablurilor se poate face urmtoarea clasificare:
cabluri de extracie
cabluri de traciune
cabluri purttoare
cabluri de ancorare
cabluri pentru instalaiile de ridicat
cabluri pentru ascensoare
cabluri speciale de mare rezisten etc.



Fig. 1.2.


15
Dezavantajele cablurilor din oel constau n faptul c se uzeaz
repede i nu pot fi nfurate pe organe de nfurare i ghidare cu diametru
mic.
Cablurile de oel se obin prin nfurarea mai multor toroane n
jurul unei inimi. Toroanele pot avea seciune rotund sau profilat
(triunghiular, oval sau plat).

Inima cablurilor poate fi:
- vegetal, din fibre naturale (manila, bumbac, cnep),
- sintetic, din fibre sintetice (nailon, capron, poliamid),
- mineral, din fibre de azbest,
- metalic, din acelai material ca i srmele.
Inima vegetal sau cea sintetic prezint avantajul c, prin
impregnarea ei cu unsoare la construcia cablului, asigur o rezerv de
unsoare din care lubrefiantul este stors atunci cnd cablul se nfoar pe
organe de ghidare sau acionare.
Toroanele cablului sunt mnunchiuri de srme subiri grupa-te,
prin nfurare, n jurul unei srme centrale sau a unei inimi, ntr-un singur
strat sau mai multe straturi concentrice, fig. 1.3.



Fig. 1.3.

Cablurile din oel rotund cele mai folosite n practic pot fi de
construcie simpl sau compus, fig. 1.4.


16


Fig. 1.4.

Cablurile compuse sunt cele mai folosite, sunt standardizate i se
noteaz prescurtat printr-un produs ntre mai multe cifre care arat numrul
srmelor dintr-un toron i numrul de toroane, ex: cablu 6x19, cablu 6x25,
etc.
Sensul de nfurare a srmelor n toroane sau a toroanelor n
cablu pot fi pe dreapta (Z) sau pe stnga (S) sau combinate (ZS), fig. 1.5.



Fig. 1.5.

Sarcina la care rezist cablul se determin pe baza indicaiilor din
standarde (STAS 1513-80; 1353-80; 2693-80; 1689-80; 2690-80; 1553-80).
innd seama de rolul deosebit de important pe care l au cablurile
de oel ntr-o instalaie de ridicat, exploatarea lor se face dup reguli stricte,
astfel:
- cablurile se nlocuiesc dup consumarea unui anumit numr de ore
de funcionare,prevzut n cartea tehnic a instalaiei respective;
- desfurarea, nfurarea i deplasarea cablurilor se execut n aa
fel nct s se evite formarea ochiurilor, care provoac deformaii
permanente ale unor zone ale cablului;

17
- n timpul funcionrii, cablul nu trebuie s se frece de alte cabluri, de
pereii cldirilor sau de alte obiecte;
- cablurile trebuie unse n permanen fie prin trecerea unei ramuri a
cablului printr-o baie de ungere, fie prin depunerea unsorii pe cablu, la
intervale de 1,5 2 luni.



ORGANE I DISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA I
SUSPENDAREA SARCINILOR

Noiuni generale
n funcie de felul sarcinilor care trebuie ridicate sau transportate,
elementele folosite pentru suspendarea i prinderea sarcinilor se mpart n
dou categorii:
- pentru sarcini individuale: crlige, organe flexibile, dispozitive de
prindere;
- pentru sarcini vrsate: bene, graifre.
Crligele au o configuraie aparte, fig. 1.6. i pot fi simple sau
duble.


Fig. 1.6

Organele flexibile de prindere pot fi : lanuri, frnghii, benzi din
fibre poliester, fig.1.7. Pentru evitarea accidentelor, n exploatarea acestor
organe flexibile se vor respecta o serie de recomandri ca:


18

Fig. 1.7.

- fiecare organ flexibil de prindere trebuie s porte o inscripie cu
sarcina maxim admis;
- depozitarea lor s se fac pe stelaje speciale, ferite de aciunea
agenilor atmosferici;
- n cazul ridicrii unor obiecte cu muchii ascuite, organul flexibil
trebuie protejat prin amplasarea unor colare n locurile de contact ale
organului flexibil cu muchiile ascuite ale obiectului.

Dispozitive de prindere se folosesc n cazul manipulrii aceluiai
tip de sarcini n decursul timpului. Ele pot fi traverse, cleti,
electromagnei, fig. 1.8.


a b c
Fig. 1.8.

19

Traversele, fig. 1.8.a. sunt grinzi metalice atrnate direct sau prin
intermediul unui organ de prindere, la crligul unui mecanism de ridicare.
Sarcina este suspendat de grind fie cu ajutorul altor organe flexibile, fie
de crlige de diferite forme, introduse n gurile grinzii. Traversele sunt
folosite la ridicarea sarcinilor voluminoase i n special, a celor cu lungime
mare (camioane, tractoare, motoare, legturi de evi,etc.)
Cletii sunt dispozitive pentru prindere, alctuii din brae
articulate, ndoite dup forma sarcinilor care se ridic, fig.1.8.b. Avantajul
lor const n aceea c timpul necesar prinderii i desprinderii sarcinii este
redus la minimum.
Electromagneii, fig.1.8.c., servesc la manipularea foilor groase
din tabl de oel. Prin simpla nchidere a circuitului electric de alimentare
se realizeaz prinderea, respectiv desprinderea sarcinii.

Dispozitive de ridicat realizate din cabluri de oel
Dispozitivele realizate cu cabluri din oel, fig. 1.9. sunt utilizate n
industrie, construcii, exploatri forestiere pentru unele din avantajele
conferite de elasticitatea oelului. Aceste dispozitive se realizeaz conform
comenzii beneficiarului i anume la lungimea dorit, sarcina nominal
specificat, elemente terminale solicitate.
Dispozitivele pot fi prevzute sau nu cu rodante i sunt realizate cu
manoane din oel, conform normelor europene n materie, fig. 1.10.






Fig. 1.9.


20






Fig. 1.10.


Clem pentru prinderea materialelor cilindrice
Clema n form de foarfec TRU, fig. 1.11., poate manipula
simplu i sigur materiale cilindrice i evi cu diametrul pn la 600 mm.
Datorit materialului de protecie se pot manipula nedistructiv i materiale
cu suprafee sensibile. Acest strat mpiedic de asemenea alunecarea n
cazul unei suspendri n poziie oblic, n cazul n care materialul
transportat nu a fost poziionat n centrul de greutate. Stratul protector
mpiedic alunecarea materialul numai n cazul n care suprafaa acestuia
nu prezint pete de ulei sau grsime.

Fig. 1.11.

Clem pentru prinderea conductelor

21
Clema Tigrip TR pentru conducte pn la diametrul de 1500 mm
ofer numeroase posibiliti de ridicare i transportare a sarcinilor, fig.1.12.
n execuia prezentat, este o clem uoar pentru corpuri cilindrice. Cu
acesta se pot ridica, transporta i aeza corpuri cilindrice din hrtie,
materiale textile, tabl, precum i evi i butoaie n stare culcat. Pentru ca
aceast operaie s se efectueze nedistructiv, chiar i n cazul suprafeelor
sensibile, clemele pot fi prevzute cu un strat protector din "Bremsit" sau
cauciuc dur. Pentru o eventual deplasare a centrului de greutate n
condiiile cnd sarcina transportat se afl n poziie oblic, pe suprafa
nu trebuie s existe ulei sau grsimi.

Fig. 1.12.


Clem cu gheare pentru baloturi
Clemele cu gheare pentru baloturi Tigrip, fig.1.13. ridic baloturi
cu laimea pn la 1,3 m din fibre de ln, tala, materiale textile, hrtie,
paie presate, precum i pan de toate felurile, le transport cu prindere
sigur fr pericol de accidente i cu atenie, atunci cnd este vorba de
materiale ce urmeaz s fie prelucrate. n acest caz ghearele sunt dotate cu
un material fin. Dispozitivul de blocare se blocheaz numai la deschiderea
clemei fr a fi necesar o acionare manual. Dac se doreste ca i
nchiderea s se efectueze fr acionare manual, este nevoie de un sistem
automatizat pentru preluarea sarcinii. Clema standard este echipat cu un
strat protector.


22



Fig. 1.13.


Cleme pentru transportul blocurilor de piatr i beton

Clema pentru blocuri TVB, fig.1.14. se utilizeaz pentru
transportul de blocuri de piatra i beton, precum i pentru alte materiale cu
pereii paraleli. Clema este prevazut cu un strat protector i asigur un
transport sigur i nedistructiv.
Deschiderea i poziia centrului de greutate pot fi reglate uor i
repede cu ajutorul unui tift. Suprafaa materialului trebuie s fie curat,
fr ulei sau grsime.





Fig. 1.14.



Clem pentru grinzi

23

Clema pentru grinzi, fig.1.15. este indicat pentru transportul pe
orizontal de grinzi, plci, profile etc. Datorit modului de amplasare a
inelului mobil de suspensie se asigur la transportul grinzilor o poziie
stabil a flanei grinzii. Blocarea de siguran cu pretensionare cu arc
menine materialul n clem n poziie stabil n timpul transportului, chiar
i fr sarcin. Prghia permite o manipulare uoar la deschiderea i
nchiderea flcii clemei i o blocheaz n poziie deschis.


Fig. 1.15





Cleme cu urub pentru traciune vertical i orizontal

Clema cu urub, fig. 1.16. permite multiple posibiliti de utilizare.
n special, ea este indicat pentru ridicarea, rsturnarea i tragerea de plci,
grinzi, construcii metalice etc. La utilizare, clema trebuie s fie bine
strns manual de material cu ajutorul unui fus filetat. Odat cu nceperea

24
tragerii, datorit clichetului oscilant se constat o aezare pe muchie care
are drept urmare o strngere puternica.
Duritatea materialului transportat nu trebuie s depeasc HRC
30.


Fig. 1.16.


Centuri de ridicare esute

Centurile Yale esute, plate fig.1.17. i rotunde, fig. 1.18. sunt
fabricate din poliester de nalt rezisten (PES), executate conform DIN
61360 i prezint urmtoarele avantaje:
- Manipulare uoar, datorit greutii reduse;
- Protecie mpotriva rnirii minilor;
- Protecie mpotriva deteriorrii suprafeei sarcinilor;
- Foarte flexibile i adaptabile n funcie de forma sarcinii;
- Aderen excelent n cazul folosirii de centuri acoperite cu un strat
de PU (poliuretan);
- Repartizare uniform a presiunii pe sarcini sensibile la presiune
i la ntindere;
- Rezistente la raze ultraviolete, mbtrnire sau rigidizare;

25
- Rezistente la temperaturi pn la 120C;
- Fibrele centurii nu absorb umezeala, din care cauz sunt rezistente la
frig (pn la -40C);
- Material rezistent i foarte fiabil (100% PES).

Centuri Yale de ridicare esute, plate :
- Din band esut din PU apretat, termostabil, n dou straturi;
- Culoarea codificat dup ultimele norme CEN;
- Cu ochiuri cusute i ntrite (ochiuri Becket);
- Cu alungire redus <4%
Alte capaciti, (pn la 60 de tone), precum i centuri esute din
poliamida (PA) i n lungimi speciale, sunt executate n cazuri de
necessitate.


Fig. 1.17.


Fig. 1.18.




26







27












28












29
EFECTUAREA OPERATIILOR DE MANIPULARE A
SARCINILOR

Se poziioneaz si asigura in mod corespunzator macaraua in vederea
ridicarii/incarcarii/descarcarii/transportului sarcinilor din depozite sau din
mijloace de transport.
Se incarca, descarca si pozitioneaza sarcinile in/din depozite sau
mijloacele de transport respectind normele de incarcare/descarcare a
beneficiarului si a prevederilor prescriptiilor tehnice in vigoare referitoare
la stivuirea marfurilor.
Se asigura ca sarcinile sunt fixate/ancorate corect de catre legatorii de
sarcini cu elemente/dispozitive de prindere si manipulare a sarcinilor sau
alte dispozitive speciale.
Se efectueaza manevre numai in baza comenzilor date in conformitate
cu codul de semnalizare de catre legatorii de sarcini sau de catre RSVTI.
Se adapteaza viteza de transport la restrictiile impuse de traseu, in
functie de tipul sarcinii, de modul de fixare/ancorare a sarcinii si de factorii
de mediu.
Se respecta cu strictete diagrama de moment si de moment al sarcinii
in vederea evitarii riscurilor de aparitie a avariilor si accidentelor, sau a
rasturnarii macaralei.
Pe tot timpul lucrului se utilizeaza dispozitivele de semnalizare
optico-acustice.
Se respecta cu strictete normele de SSM si PSI in vigoare
Se respecta cu strictete legislatia in cazul situatiilor de urgenta si la
transportul sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate.
In cazul terenului moale, inghetat sau cu inclinare sub 5 se iau toate
masurile necesare pentru calarea corespunzatoare a macaralei.
In aproprierea liniilor electrice de nalta tensiune se iau toate masurile
de siguranta pentru a se asigura ca personalul, utilajul sau sarcina sa nu
intre in raza de actiune a conductoarelor neizolate, prin pstrarea distantelor
prevazute in PT colectia ISCIR.
La ridicarea sarcinilor cu macaralele turn se va asigura un spatiu liber
intre pozitia limita superioara a sarcinii si cel mai inalt nivel de lucru,
pentru evitarea accidentelor.

30
nainte de ridicarea sarcinilor se va verifica daca ele au marcate
vizibil greutatea.
Legarea si fixarea sarcinilor se face numai de muncitori instruiti in
acest scop,denumii in chestionare-legatori de sarcina.
Legator de sarcina poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18
ani, nu are nici o infirmitate corporala,este sanatos si a fost instruit special
pentru a indeplini aceasta functiune de catre intreprinderea ,sectia,santierul
sau sectorul care exploateaza macaraua sau mecanismul de ridicat.
Legatorul de sarcini efectueaza legarea si fixare sarcinilor de carligul
macaralei,le urmareste in timpul manipularii,semanlizeaza macaragiului
manevrele pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa
asezarea lor corecta la locul dorit.
Muncitorii calificati(strungari,lacatusi,montori,betonisti,etc)care
ocazional in timpul lucrului executa si functiunea de legatori de sarcini la
macaralele care-i deservesc trebuie sa indeplineasca conditiile de mai sus si
sa fie supusi acelorasi instructaje si exeminari ca si legatorii de sarcini.
Daca rezultatele examinarii sunt corespunzatoare intreprinderea
sectia, sectorul sau santierul elibereaza o adeverinta care il autorizeaza sa
exercite functia de legator de sarcini in conditiile prevzute prin prescriptii.
Aceste adeverinte trebuie pastrate de legator asupra sa in timpul efectuarii
serviciului.
In cazul macaralelor care se inchiriaza de la unitati profilate in acest
scop se admite ca legatorii de sarcini sa apartina acestor unitati si nu celor
care exploateaza macaralele respective, daca acest lucru este specificat in
contractul de inchidere sau de prestatie;in acest caz in fara de instructajul
initial,legatorii de sarcini vor fi supusi unui instructaj suplimentar pentru a
cunoaste organele de legare si dispo-zitivele de prindere,normele de
sanatate si securitatea muncii,precum si preocesul tehnologic,specifice
locului de munca respectiv.
Acest instructaj se va face de catre conducatorul procesului de
productie respectiv incheindu-se un proces verbal din care sa rezulte
efectuarea lui si verificarea insusirii cunostintelor necesare.
In exercitarea atributiilor sale legatorul de sarcini are urmatoa-rele
obligatii principale:
-sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea regulilor de
verificare a organelor de legare si dispozitivelor de prindere precum si a

31
normelor si instructiunilor de exploatare ale macaralei a caror respectare
depinde de el;
-sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare cu eventualele
completari ale intreprinderii care utilizeaza macarale,pentru a putea indica
in orice moment macaragiului manevrele pe care urmeaza sa le execute in
acest scop se va plasa in locuri din care sa poata vedea orice persoana
situata in campul de actiune al macarelei,daca acest lucru nu este posibil,el
va fi ajutat de alte persoane;
Se admite si semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo
unde conditiile de lucru necesita acest lucru.In asemenea cazuri codul de
semnalizare va fi eleborat de intreprinderea care exploateaza macaraua,iar
legatorii de sarcini si macaragii,vor fi instruiti si examinati in ceea ce
priveste semnalizarea acestui cod;
-sa supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele de
prindere cu care lucreaza prin verificarea aspectului exterior ,inscriind in
registrul de evidenta supravegherii macaralei constatarile sale cu privire la
starea tehnica a acestora.Se recomanda ca organele de legare si
dispozitivele de prindere sa fie date in primire unuia dintre legatori care va
raspunde de pastrarea corespunzatoare;
-sa folosesca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau
dispozitive inscriptionate cu sarcinile maxime admise inscrise vizibil pe o
placa sau pe un inel si sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina
admisa pentru organul,dispozitivul sau macaraua respectiva ,tinand seama
si de inclinarea ramurilor de cablu sau lant;
-sa nu utilizeze organe de legare si dispozitive de prindere care nu
sunt inscrise in evidenta intreprinderii, sectiei sau santierului;
-sa aleaga mijloacele de legare corespunzatoare greutatii si formei
sarcinii,la macaralele cu doua mecanisme de ridicare ,sa lege sarcina la
mecanismul de ridicare care corespunde sarcinii respective;
-sa nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
-sa nu folosesca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri
peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare;
-sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina
pe carligul macaralei,pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea
macaralei;

32
-sa execute corect legarea sarcinii,fara a incrucisa cablurile si lanturile
la introducerea in carlig,sa se asigure ca sarcina este echilibrata,iar lanturile
si cablurile sunt intinse si asezate uniform,fara a for-ma noduri si ochiuri si
fara a fi supuse rasucirii,la carligele duble , sa suspende sarcina pe ambele
deschideri si sa o repartizeze in mod egal;
-sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelor
de legare prin greutatea proprie a unor persoane,de asemenea sa interzica
transportul persoanelor cu macaralele;
-sa tina seama de faptul ca lanturile care se infasoara de mai multe
ori in jurul sarcinii de ridicat nu trebuie sa aiba margini suprapuse;
-sa nu foloseasca lanturi de legare nndite cu suruburi, avand zale
alungite sau rsucite si sa nu nnoade cablurile sau lanurile de legare;
-sa lege obiectele de lungime mare si rigide in cel putin doua puncte
spre a evita balansarea;
-sa execute legarea astfel incat sarcina sa nu se poata delasa , aluneca
sau roti dupa ce este ridicata iar legatura sa nu iasa din carlig , sa nu se lase
obiectele libere pe sarcina suspendata;
-sa nu incarce materiale marunte sau piese de volum redus pe
platforme sau targi care nu sunt prevzute cu pereti laterali si care nu
prezinta suficienta siguranta impotriva caderii sarcinii;
-sa tina seama de faptul ca in cazul transportarii materialelor marunte
sau pieselor mici in lazi este necesar ca acestea sa nu depa-seasca inaltimea
marginii superioare a peretilor laterali;
-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla ,prefabricate sau
alte materiale ,daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente
care sa excluda caderea lor din pachet;
-sa asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme de
strangere de marime corespunzatoare diametrului cablului,brida filetata
asezata pe partea terminala a ramurii de cablu;
-sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii
ascutite prin aparatori de protectie metalice sau din lemn tare;
-inainte de transportarea unei sarcini,sa semnalizeze macara-giului
efectuarea unei ridicari de incercare pana la inaltimea de cca 100 mm de la
sol pentru ca mijloacele de legare sa ajunga in pozitie intinsa si sa verifice
echilibrarea sarcinii;

33
-sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le execute
cu macaraua asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizual
al macaragiului,la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga
cale de rulare este libera;
-sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate mer-
gand in urma acesteia pe tot traseul si supraveghiind ca sarcina sa nu lo-
veasca persoane;
-sa tina seama ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si a
organelor de legare si dispozitivelor de prindere trebuie sa se fac la o
inaltime de minim 300 mm si o distanta laterala de minim 1000 mm fata de
obiectele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta macaragiului
manevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de siguranta;
-sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata si sa supravagheze sa
nu se fac transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca , daca
necesitatile de productie nu impun aceasta.In caz contrar se vor indeparta in
prealabil toate persoanele ,la o distanta corespunzatoare;
-la montaj de masini constructii metalice cladiri din panouri
prefabricate lagatorul de sarcini trebuie sa cunoasca si procesul de montaj
care se executa cu ajutorul macaralei,pentru a semnaliza corect manevrele
necesare ;
-sa cunoasca si sa aplice masurile de protectie a muncii specifice
locului de munca pe care-l deserveste,in care scop conducatorul pro-
cesului de productie respectiv ii va face un instructaj special;
-in situatiile cand lucreaza plasat la inaltime pe platforme ,schele
planse se va asigura conform normelor de protectia muncii;
-sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct
care nu poate fi deservit in mod normal de macara;
-la stivuirea unor sarcini sa asigure corecta lor asezare eventual prin
elementele de ados astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze
reciproc iar legaturile sa se poata scoate cat mai usor.Se interzice scoaterea
legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;
-sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1.5
ori latura mica a bazei;
-sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coborata
si plasata corect;

34
-sa nu aeze si sa nu rezeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor
sau remorcilor;
-sa nu paraseasca locul de munca fara a-l incunostiinta despre acesta
pe macaragiu;
-dupa terminarea lucrului sa depoziteze organele de legare si
dispozitivele de prindere care i-au fost date in pastrare in locuri uscate
ferite de umezeala de agenti corozivi si de posibilitati de deteriorare.
Cablurile,lanurile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic se
pstreaz agatate pe capre in locuri ferit de intemperii.

OBLIGATIILE MACARAGIULUI

ndatoririle macaragiilor rezult din prevederile prezentei prescripii
tehnice, ale instruciunilor de exploatare, precum i din instruciunile
interne ale unitii deintoare.
n exercitarea atribuiilor sale, macaragiul are urmtoarele obligaii
principale:
s cunoasc instalaia pe care lucreaz i normele de exploatare ale
macaralelor, pe care s le aplice ntocmai;
s cunoasc i s respecte codul de semnalizare;
s nu acioneze nici un mecanism att timp ct exist oameni pe
macara; n cazul n care acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu la unele
lucrri de reglaj sau de ntreinere), manevrele se vor executa sub directa
supraveghere a unei persoane desemnate n acest scop;
s ia n primire i s predea serviciul prin notare n registrul de
eviden a supravegherii; dac macaraua prezint defecte care pericliteaz
sigurana n funcionare, macaragiul va opri instalaia i va anuna pe
conductorul procesului de producie RSVTI, autorizat de ISCIR-
INSPECT IT;
s aprind luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu
asemenea instalaii) n caz de vizibilitate redus precum i noaptea;
s participe la lucrrile de revizie, ntreinere i reparaie precum i
la toate verificrile care se fac la macaraua pe care o conduce;
s interzic accesul persoanelor strine n cabina de comand sau pe
macara.

35
Sarcinile principale ale macaragiului nainte de nceperea lucrului
sunt urmtoarele:
s nu se urce pe macara n stare de oboseal sau de ebrietate;
s se conving c linia principal de alimentare se afl sub tensiune;
n caz c ntreruptorul general este deconectat i asigurat cu un lact sau cu
o inscripionare avertizoare, macaragiului nu-i este permis s-l conecteze
fr avizul RSVTI i fr a se pune de acord cu macaragii celorlalte
macarale de pe aceeai cale;
s verifice starea cii de rulare i rigiditatea opritoarelor de la
capete; la macaralele care funcioneaz n aer liber, trebuie s verifice dac
dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate;
s instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau enile numai
pe un teren corespunztor (bine compactat, orizontal); la macaralele pentru
care se prevede calarea, s se execute aceast operaie n mod
corespunztor;
la urcarea pe scara de acces la cabin, s aib ambele mini libere;
s verifice existena lubrifianilor n locurile de ungere, conform
indicaiilor din schema de ungere din cartea macaralei;
s verifice ca pe macara s nu se gseasc obiecte aezate liber;
s verifice starea, nfurarea i fixarea cablurilor sau lanurilor pe
tamburi, role i ochei;
s verifice crligul i dispozitivele de prindere a sarcinii; n cazul
crligului susinut pe rulment axial, trebuie s verifice dac acesta se
rotete uor sau dimpotriv, n cazul n care se specific astfel n cartea
macaralei, dac este blocat;
s verifice existena legturii electrice la instalaiile de protecie
mpotriva tensiunilor de atingere a inelor de rulare i a ntregii instalaii
electrice a macaralei;
s verifice funcionarea instalaiilor de semnalizare, iluminat,
aerisire i climatizare;
s verifice la macaralele cu bra variabil buna funcionare a
indicatorului sarcinii maxime admise corespunztor deschiderii braului;
s verifice dac mecanismele de acionare ale macaralei
funcioneaz n mod sigur, lin i fr vibraii accentuate;
s verifice prile componente ale macaralei, componentele de
securitate i ndeosebi limitatoarelor de curs i frnele mecanismelor;

36
s nu pun n funciune macaralele cu bra n imediata apropiere a
conductoarelor electrice aeriene sau n zona lor de influent, dect n
condiiile prevzute n prezenta prescripie tehnic;
n cazul cnd macaragiul constat un defect pe care nu-l poate
ndeprta singur, nu va pune n funciune macaraua ci va ntrerupe curentul
cu ajutorul ntreruptorului general, pe care-l va asigura contra reanclanrii
nedorite i va anuna eful seciei de care aparine n scopul lurii msurilor
necesare; dup ndeprtarea defectului se va face o nou verificare de ctre
macaragiu;
n cazul n care macaraua este deservit de doi sau mai muli
legtori de sarcin, trebuie s se informeze la conductorul procesului de
producie, nainte de a se urca pe macara, care dintre acetia este destinat s
semnalizeze micrile necesare;
s semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, nainte de
fiecare pornire sau manevr a macaralei.
Sarcinile principale ale macaragiului n timpul lucrului sunt
urmtoarele:
s efectueze manevre numai pe baza comenzilor date n
conformitate cu codul de semnalizare de ctre legtorul de sarcin sau
RSVTI; semnalul de oprire va fi luat n considerare din partea oricrei alte
persoane;
s nu transporte sarcina deasupra oamenilor;
la ridicarea sarcinilor, s nu depeasc sarcina nominal sau n
cazul macaralelor cu bra variabil s nu depeasc sarcina maxim admis
pentru deschiderea respectiv a braului;
la ridicarea unor sarcini care depesc 50% din sarcina admis, va
executa n prealabil, o ridicare de prob, la nlimea de circa 100 mm de la
sol, pentru a se convinge dac frna, cablurile i ntreaga instalaie rezist
normal, iar sarcina este corect legat i bine echilibrat;
la funcionarea macaralelor echipate cu graifr, cu electromagnei i
n general a celor la care sarcina nu este legat de crlig, n perioadele cu
temperaturi sczute, s nu se efectueze micri de ridicare nainte de a
verifica dac sarcina nu este aderent la sol sau nu s-a compactat;
s urmreasc s nu cad cablul de pe rol sau de pe tambur, de
asemenea s nu formeze noduri;

37
s nu comande funcionarea simultan a dou mecanisme, la
macaralele la care acest lucru este interzis;
s nu deplaseze macaralele cu bra avnd sarcina suspendat n
crlig, dect n condiiile prevzute de constructor i nscrise n cartea
macaralei;
la deservirea unor macarale care lucreaz la niveluri diferite, ale
cror ci de rulare se intersecteaz, precum i la lucrul concomitent cu mai
multe macarale cu bra ale cror cmpuri de acionare se intersecteaz,
macaragii vor respecta prioritatea fixat; ntre gabaritele prilor n micare
vor pstra spaii de siguran de cel puin 500 mm i vor semnaliza intenia
de ncepere a micrii precum i c au luat cunotin i au neles intenia
celorlali macaragii;
s nu transporte persoane cu crligul macaralei sau alte dispozitive
de prindere i s nu permit echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor
persoane;
s efectueze manevrele pentru deplasrile pe orizontal a sarcinilor
astfel ca acestea s se afle la o distan de cel puin 1 m fa de obiectele
aflate n raza de aciune a macaralelor; dac la deplasarea sarcinilor pe
orizontal se ntlnesc obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile
vor fi ridicate deasupra lor la cel puin 300 mm; nu se admite trecerea
sarcinilor peste maini unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile,
vehicule sau n general peste acele obiecte a cror deteriorare reprezint sau
poate provoca pagube sau accidente;
s execute manevrarea macaralei astfel nct s se evite balansarea
sarcinii i producerea ocurilor; n acest scop, se interzice acionarea
mecanismelor dintr-un sens ntr-altul, fr a fi oprite n prealabil n poziia
zero; macaragiul trebuie s prevad la executarea comenzilor i timpul
necesar pentru frnarea complet;
s execute manevrele pentru deplasrile mijloacelor de prindere a
sarcinilor (crlige, graifre etc.), crucioarelor i macaralelor n astfel de
limite nct s nu fie necesar s foloseasc limitatoarele de sfrit de curs;
s opreasc din funciune macaraua dac se aud zgomote anormale
dac limitatoarele sau frnele nu acioneaz n bune condiii sau dac
constat orice alt defect care poate periclita sigurana n funcionare;
s opreasc funcionarea macaralei dac iluminatul la locul de
munc este insuficient sau dac vizibilitatea este mpiedicat de fum,

38
vapori, cea, obiecte plasate ntre macaragiu i cmpul de aciune al
macaralei etc., dac nu s-au luat msuri suplimentare de siguran (de
exemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite
n acest scop);
s opreasc funcionarea macaralei care lucreaz n aer liber atunci
cnd vntul depete limita pn la care funcionarea macaralei este
permis i s o ancoreze corespunztor; dac ancorarea se face de calea de
rulare se va verifica, n prealabil, dac ina este fixat corespunztor;
s deconecteze imediat ntreruptorul principal i s aduc imediat
toate controlerele n poziia zero n cazul unei ntreruperi accidentale a
curentului electric de alimentare;
s nu prseasc locul de lucru nainte de prezentarea schimbului;
n cazul n care este obligat s o fac, va aduce toate controlerele n pozitia
zero, va deconecta ntreruptorul principal de alimentare, va nchide cu
cheia ua cabinei sau, dup caz, dispozitivul care nu permite reconectarea
ntreruptorului principal, iar n cazul acionrii cu motor termic va opri
funcionarea acestuia;
s nu permit nimnui s se urce pe macara atunci cnd aceasta este
conectat la circuitul electric de alimentare;
s utilizeze materialele i echipamentul de protecie prevzute de
normativele legale n vigoare.
Sarcinile principale ale macaragiului dup terminarea lucrului sunt
urmtoarele:
s descarce sarcina i s ridice dispozitivul de prindere a sarcinii
(crligul, graifrul, traversa etc.) n poziia cea mai de sus, fr ns ca
limitatorul de curs s fie acionat; dac nu este posibil coborrea sarcinii
suspendate, se va ngrdi locul de sub ea i se vor instala plci avertizoare
corespunztoare pentru a se interzice accesul persoanelor;
s deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele
care lucreaz n exterior se fixeaz pe calea de rulare fie cu cleti de
prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se evita
deplasarea datorit unui vnt puternic sau a unor trepidaii; macaralele turn
sau n general macaralele cu bra rotitor vor fi garate ca mai sus, ns cu
mecanismul de rotire a turnului sau a braului nefrnat, pentru a permite
rotirea liber n caz de vnt (braul se va pune n giruet);

39
s aduc n poziia de oprire (poziia zero) toate aparatele de
comand;
s deconecteze ntreruptorul principal aflat pe macara;
s pun n funciune iluminatul de balizare, la macaralele prevzute
cu acest sistem;
s nchid cu cheia ua cabinei de comand; la macaralele care nu
au cabin nchis, se va nchide cu lact sau cheie ntreruptorul principal; la
macaralele cu comand de la sol va asigura eliminarea posibilitilor ca o
persoan neinstruit s efectueze manevre cu macaraua (existena unei chei
de contact etc.);
n cazul cnd pe calea de rulare exist numai o singura macara i
aceasta nu mai funcioneaz n schimbul urmtor, s deconecteze i
ntreruptorul principal al liniei de alimentare electric i s-l nchid cu
lact sau cheie; la macaralele care funcioneaz n exterior, iluminatul de
balizare trebuie s rmn conectat.


Schia de principiu a legrii lanului de sarcin

Nuca axului de acionare a
lanului

Element de presare
a lanului
Ghidajul lanului Colector
lan
Limitator ridicare


Suport crlig

Brid de fixare a
lanului

Suport carlig




Montarea lanului de sarcin







40

Figura 1-A Figura 1-B Figura 1-C






ANEXA NR.1

CODURI DE SEMNALIZARE
























41


BRAUL SUS ! BRAUL JOS !




















MIC NCET ! ROTETE !















ROTE
TE !






42








































EXTINDERE BRA TELESCOPIC ! RETRAGERE BRA TELESCOPIC !


MIC MACARAUA ! MIC MACARAUA




43
OPRETE OPRETE BRUSC















ANEMOMETRUL
Marca: Skywatch produs in Elvetia
Model: WWS (Wind Warning System sistem avertizare
vant)
Tip: Anemometru cu alarme
Dimensiuni: 95 x 95 mm
Greutate: 223 g
Este un instrument proiectat sa masoare si sa afiseze viteza
alarme
- nivelul 1 avertizeaz lui deasupra mediei;
- nivelul 2 este
- nivelul 3 ind












FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR



vantului, prevazut cu 3 nivele de vizuale si sonore:
a de o forta a vantu
o replica pentru actiune;
ica o situatie critica;

44

Proiectat pentru protectia persoan foarte pretios in caz de
vanturi puternice, Sky ecial pentru:

- Santiere de constructii: ale etc.
- Constructii publice cum ar fi scoli, baze sportive etc.
co

Sp
e1
ie auto (6 30 VDC) cu priza bricheta
) etc., iar cealalta este bateria auxiliara ( 2 baterii
ofera peste 2 ani autonomie). Cand se
onec rea de la baterie este
aza anemometrul numai in
si in cazul unei pene de
tidirectionala.
elor si
watch WWS este potrivit in sp
schelarie, macar
- Activitati sportive si de timp liber: locuri de campare, case
mobile, porturi de ambarcatiuni, aerodromuri, telescaune,
mpetitii sportive etc.
ecificatii tehnice:
- Vant
Unitati: km/h, mph, m/s, noduri
Rezolutie: 1 unitate
Precizie: +/- 3% daca este orizontal
Interval de masurare: de la 5 la 255 Km/h
Alarme: inalt, mediu si jos, programabile in diviziuni d
unitate de la 0 la 255
Durata reglabila a semnalului de avertizare.
Alimentarea electrica se poate face de la doua surse: una este
n adaptor AC-DC sau bater u
(aprinzator de tigari
M3 care 1,5 V LR6/A
c teaza adaptorul AC-DC, alimenta
alimente deconectata automat. Bateriile
azul c in care adaptorul este deconectat, nu
curent in retea.
Intervalul de temperatura de functionare: de la 30C la +70C
Partile componente standard ale sistemului sunt: display cu suport,
senzor de vant cu 15 m cablu, turbina de vant mul
Optional:
- senzor de vant cu 5/50/60 m cablu

45
cablu





PREGATIREA M CEPEREA LUCRULUI

Se executa citeva miscari de proba cu instalatia de ridicat verificand
starea tehnica a componentelor de secu area dispozitivelor
e franare.
Impreuna cu legatorul de sarcini ia toate masurile necesare de
protectia muncii si PSI in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor cu grad
ridicat de periculozitate. In acelasi timp se iau toate masurile necesare in
cazul aparitiei unor situatii de urgenta.
In cari de
roba incepand cu sarcina redusa de 10% si apoi crescand sarcina pana la
sarcin i de
arcina si impiedicand aparitia nodurilor sau rasucirilor cablului.
Verifica starea tampoanelor si opritorilor.
- kit interfata de iesire 235VAC 5A, care include: cutie
impermeabila IP66, alimentare 12 VDC, senzor de vant cu 5 m
si turbina de vant.













ORGANIZAREA EXPLOATARII MACARALELOR
ACARALEI PENTRU IN
ritate si function
d
cazul schimbarii cablului de sarcina, executa citeva mis
p
a nominala, in acest mod prelungind durata de viata a cablulu
s

46
e de translatie carucior pentru a verifica astfel functionarea
princ
le macaralei.
hip iilor.
tivelor de ridicare a sarcinilor
impre
ntelor de securitate, a sigiliilor
tuturo
functionarea dispozitivelor de semnalizare optico acustica.

undere proprie pentru fiecare macara sau
mecanism de ridicat in parte,care necesita o operatie de montaj la locul de
funct
sau mecanismului de ridicat partea de montaj, va
purta
bu
clusiv abaterile
masu te ale caii de rulare de pe sol ce va certifica pregtirea si amenajarea
terenului;
-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;
Deblocheaza dispozitivele de blocare.
Executa o miscare de translatie pod, o miscare de ridicare coborare
si o miscar
ipalelor mecanisme ale podului rulant.
Porneste motorul automacaralei verificand principalii parametrii de
functionare.
Verifica toate punctele de ungere a
Verifica zonele de incarcare/descarcare a sarcinilor inlaturind orice
persoane sau obstacole care ar putea pune in pericol functio-narea in
siguranta a macaralei.
Verifica starea echipamentului individual de protectie si
ec amentului de prevenire si stingere a incend
Verifica starea cablurilor si a dispozi
una cu legatorul de sarcini.
Verifica alimentarea macaralei.
Verifica starea si functionarea compone
r limitatoarelor.
Verifica
Verifica starea caii de rulare a macaralei.
Verifica functionarea dispozitivului de semnalizare a intrarii bratului
macaralei in zona de influienta a liniilor de inalta tensiune.

CARTEA MACARALEI

Cartea macaraleipartea de montaj se completeaza de catre
intreprinderea montatoare pe rasp
ionare, apoi se preda unitatii detinatoare.
Cartea macaralei
un numar din registrul de evidenta al intreprinderii montatoare si
tre ie sa cuprinda urmatoarele:
-certificatul de calitate privind constructia grinzilor cailor de rulare
ale macaralei si sistemului de sustinere al acestora ,in
ra

47
iunile de gabarit si spatiile de siguranta cu
indica
ltatele verificarilor facute de ISCIR la locul de montaj;
erbal prin care sa confirme respectarea proiectului de
montaj.
GHERE


a unitatea detinatoare va intocmi un registru de
evide ) si seful
echip izie, sunt obligati sa inscrie sub semnatura toate
obser
rmare a observatiilor precum
si des
caragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei in
timpul lucrului si la predarea macaralei sau incetarea lucrului daca nu au
nimic de redarea
acaralei.
atorii de sarcini au observat defectiuni la cablurile si lanturile
e tractiune sau de legare sau un alt zgomot anormal produs de macara ,vor
nota a
-masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate conform
fisei cuprinse in carte(se executa numai acelea la care este posibila
efectuarea lor);

-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor si verificarii
instalatiei de protectie impotriva tensiunilor de atingere;
-o schita cuprinzand dimens
rea accesului pe macara;
-procesulverbal incheiat cu ocazia incercarii de casa semnat de
montator si de beneficiar;
-rezu
-proiectul macaralei;
-lista documentatiei de montaj, piese scrise si desenate, semnata de
cel ce a intocmit-o, de CTC si organul ISCIR
-procesul-v

REGISTRUL DE EVIDENTA SI SUPRAVE
Generalitati.
Pentru fiecare macar
nta supravegherii in care personalul de deservire (macaragii
ei de intretinere si rev
vatiile avute asupra macaralei respective ;de asemenea vor inscrie
sub semnatura remedierile care se executa ca u
crierea succinta a reparatiilor.
Ma
semnalat vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si p
m
Daca leg
d
ceasta in registru.
In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea sub
semnatura dispozitiile pentru oprirea macaralelor din functiune , ca urmare

48
iza de catre detinator se va pastra in
bune
Stru
ENTA A SUPRAVEGHERII PENTRU MACARALE
a unor deficienate care afecteaza siguranta in functionare inclusiv natura
deficientelor respective.
Registrul se va numerota si v
conditii la macaraua respectiva; responsabilul cu supravegherea
instalatiilor va verifica si viza acest registru periodic cel putin o data pe
semestru.

ctura registrului.

REGISTRU DE EVID
crt.
exploatare)
vazute la care a


responsabil INSPECT
Nr. D

ata Operatiile de
intretinere,
revizie
periodica,
revizie
generala
Principalele
lucrari
executate
ca urmare a
operatiilor
pre
Numele,
prenumele
si
semnatura
persoanei
Numele,
prenumele
si
semnatura
persoanei
Semna-
tura
RSVTI
autorizat
ISCIR-
o
b
s

efectuata
(precum si
constatarea
deficientelor
in
pct.3 constatat
deranjament
ele sau
deficientele
macaralei
e pentru
efectuarea
lucrarilor de
prevazute la
pct. 3
1 5 6 7 8 2 3 4


UDIE G U ID A A
SUPRAV RII EA ENTE

Se verifica cu atentie toate informatiile referitoare la instalatia de
ridicat, co in registrul n avegherii de catre
schimbul a
e stabileste core starea tehnica a in latiei la trarea in schimb
mp rand formatiile uprinse i registrul de evidenta a supravegherii cu
rezultatele practice ale verificarilor.
Se discuta cu macaragiul din schimbul anterior despre starea tehnica a
instalatiei, despre avariile si accidentele petrecute.



ISTRUL
LETAR
de evide
ST
EGHE
REA RE
SI COMP
I DE EV
ALTOR
ta a supr
ENT
DOCUM
nsemnate
nterior.
S ct
c
sta in
co a in n

49
Se prim ile din
sc
preuna cu legatorul de sarcini se verifica starea tehnica a cablurilor
si a d
telor necesare in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor
cu gr
accidentale sau despre scadenata la
verifi

lor, sesizeaza aparitia unor
zgom
e risc, se imobilizeaza corect macaraua la
capat
Se anunta imediat conducatorul locului de munca despre aparitia
defectiuni agentului
conomic autorizat ISCIR pentru efectuarea lucrarilor de reparatie.
aratii si consemnarea lor in registrul

este de la conducatorul locului de munca sarcin
himbul respectiv.
Im
ispozitivelor de prindere a sarcinilor.
Se discuta cu conducatorul locului de munca si RSVTI despre
eliberarea documen
ad ridicat de periculozitate.
Informeaza conducatorul locului de munca si RSVTI despre
necesitatea efectuarii reparatiilor
care. Completeaza corect foaia de parcurs pentru ziua respectiva.

SEMNALIZAREA DEFECTIUNILOR APARUTE

In cazul in care, pe timpul efectuarii operatiunilor de
incarcare/descarcare/transport al sarcini
ote sau defectiuni care ar putea pune in pericol functionarea in deplina
siguranta a instalatiei pe care lucreaza, se coboara sarcina la sol, se
blocheaza intr-o pozitie lipsita d
ul sinei de rulare (sau intr-o zona fara trafic pentru automacarale) si se
intrerupe functionarea macaralei pina la remedierea defectiunilor aparute
luandu-se masuri sporite de securitate.
lor si se solicita interventia echipei de reparatie a
e
Se consemneaza in registrul de evidenta a supravegherii defectiunile
aparute conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
Se iau toate masurile de securitatea muncii, de prevenirea si stingerea
incendiilor si pentru situatiile de urgenta, pentru cazurile cind sarcina
descarcata poate provoca accidente, incendii sau explozii.
Se iau toate masurile de siguranta pentru interventia operativa a
echipei de interventie.
Dupa incheierea lucrarilor de rep
de evidenta a supravegherii, se porneste macaraua, se executa cateva
miscari de proba pentru a se asigura de buna functionare in conditii de
deplina siguranta a macaralei, dupa care se continua lucrul.

50
ispozitivelor de comanda si alimentare a macaralei,
l lucrului si se
emneaza de predare. Se preda foaia de parcurs complectata corect
GENERALITATI.
NCTIONARE
Uzura normala de functionare reprezinta un fenomen fizic inevitabil
dato
ate
ecanica (pri , uzura termica (prin
xidare), uzura prin oboseala (fretare, exfoliere si cavitatie), uzura prin
coroziune (chimica, electrochimica).
Uzura mecanica.
Acest tip de uzura este rezultatu direct al frecarii suprafetelor a doua
piese. Ea du lor, fara sa
o modificare a proprietatilor fizice.
PREDAREA MACARALEI

La terminarea lucrului se iau toate masurile de siguranta in vederea
predarii macaralei schimbului urmator, respectind prevederile prescriptiilor
tehnice in vigoare referitoare la predarea macaralelor.
Se asigura securitatea cabinei de comanda blocand accesul
persoanelor straine la d
si se predau cheile schimbului urmator sau conducatorului locului de
munca.
Se consemneaza amanuntit in registrul de evidenta a supravegherii
sau in alte documente toate evenimentele aparute in timpu
s
conducatorului locului de munca.


INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA
TEHNICA OFICIALA




UZURA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR.

UZURA NORMALA DE FU

rat mai multor factori: mecanici, termici, oxidare, oboseala, etc.
In functie de factorii mentionati, uzura normala de functionare po
n eroziune si abraziune) fi: uzura m
o
l
ce la schimbarea formei, volumului si greutatii piese
produca vre

51
canica prin eroziune si
rin abraziune.
t este
intrer
locale si apoi la ruperea lor. Pelicula
de ul u se formeaza) la pornirea unui utilaj, cand din
cauza
prin taierea unor straturi subtiri metalice, de catre particule
dure
lele solide de oxizi se desprind
de pe metal sub forma de pulberi care erodeaza continuu straturile fragile
ale m
Uzura mecanica este de doua feluri: uzura me
p
Uzura prin eroziune se produce datorita contactului direct al
suprafetelor in frecare,adica atunci cand pelicula de lubrifian
upta sau nu s-a format deloc.Intreruperea peliculei de lubrifiant
devine posibila din cauza neregularitatilor suprafetelor aflate in frecare
producandu-se astfel contacte locale in care creste mult presiune si
temperatura,ceea ce conduce la suduri
ei este intrerupta (n
greutatii proprii a uleiului acesta a fost indepartat dintre piese sau
cand, fiind prea vascos, nu poate fi impins la dispozitivul de ungere la
suprafetele de frecare.
Uzura prin abraziune se caracterizeaza prin aparitia unor deformari
microplastice si
abrazive,care sunt situate intre suprafetele de frecare. Din punct de
vedere al intensitatii, uzura prin abraziune depinde de proprietatile fizico-
chimice ale materialelor din care sunt fabricate piesele, de viteza de
alunecare si de presiunea in timpul frecarii.
Uzura termica.
In cazul vitezelor si presiunilor mari, suprafetele aflate in frecare se
incalzesc foarte mult. Datorita incalzirii excesive, in straturile superficiale
ale pieselor, are loc o modificare micro-structurala, care modifica
proprietatile mecanice ale metalelor, provocand inmuierea, strivirea sau
griparea suprafetelor.
In functie de temperatura produsa prin frecare in piesele situate in
contact au loc fenomene de: cristalizare, revenire, calire si chiar topire.
Uzura prin oxidare.
Acest gen de uzura este determinat de patrunderea in startul
superficial al metalului, de formarea in metal al unei solutii solide de
oxigen si a unor combinatii de oxizi. Particu
etalului.





52
pra
pieselor si apare sub 3 forme de manifestare: frecare, exfolierea
supra
arte mici si subtiri, de ordinul milimicronilor, de pe
suprafetele metalelor care prezinta tensiuni remanente sau sunt friabile.
zura prin cavitatie este provocata de sarcini ciclice care actioneaza
pe suprafetele metalice ce functioneaza in medii lichide (pompe, turbine,
etc).
a este provocata de procesele chimice care au loc
pe su
e suprafata
metal
nea electrochimica este determinata de formarea de pile
electr re pe suprafata metalului in prezenta unei
soluti
i
de c


Uzura prin oboseala.
Aceasta uzura este provocata de actiunea sarcinilor variabile asu
fetelor si cavitatia.
Uzura prin frecare, este determinata de distrugerea suprafete-lor
metalice datorita suprapunerii efectelor de alunecare si oxidare.
Uzura prin exfoliere se manifesta prin desprinderea unor stra-turi
superficiale fo
U
Uzura prin coroziune.
Coroziunea este un proces de degradare a suprafetelor metalice sub
actiunea mediului ambiant si poate fi de natura chimica si electrochimica.
Coroziunea chimic
prafata pieselor sub actiunea gazelor sau lichidelor (apa, solutii apoase
de saruri, substante acide si alcaline). In urma reactiei chimice, p
ului se formeaza o pelicula. In cazul A1, Cu, Br si a metalelor
neferoase, in general, astfel de pelicule sunt fara pori si protejeaza metalul,
impiedicand patrunderea reactiei chimice si coroziunii spre interior.
Din contra, la metalele feroase (oteluri), peliculele formate sunt
poroase si permit patrunderea treptata a reactiei chimice in profunzime.
Coroziu
ice locale care iau naste
i apoase din saruri bune conducatoare de electricitate (electrolitii).
Intensitatea coroziunii este favorizata, de asemenea, de temperaturi inalte s
alitatea suprafetelor metalice. Combaterea coroziunii chimice si
electrochimice constituie actualmente pe plan mondial si in tara noastra, o
problema de o importanta deosebita care se realizeaza prin depunerea de
oxizi (de aluminiu, fosfati, tratarea suprafetei otelului cu solutii pe baza de
acid fosfatic), depunerea de pelicule organice (lacuri, vopsele), depunerea
de pelicule metalice rezistente la coroziune (nichel, crom).


53
ACTORII CARE FAVORIZEAZA UZURA

entelor componente ale utilajelor
lectromecanice depind de calitatea suprafetelor prelucrate, a materialelor
utiliz
daj se realizeaza o rugozitate optima, care nu depinde de
gozitatea initiala dupa prelucrare.
(presiune mica si
ngere corespunzatoare), este indicat ca urmele de prelucrare sa coincida
cu di

UZURA ACCIDENTALA

Uzura accidentala cunoscuta si sub denumirea de uzura de avarie
constituie o crestere intensiva a uzurii morale ca urmare a dereglarii unui
utilaj sau instalatii, a nerespectarii regimului de exploatare, de intretinere
sau a unei reparatii necorespunzatoare. Acest gen de uzura se
caracterizeaza prin pierderea conditiilor functionale ale utilajelor si apare in
doua faze: in prima perioada apare un proces de deteriorare, iar in perioada
premergatoare apar deformatii permanente sau chiar distrugerea pieselor in
frecare.

F
Uzura pieselor si elem
e
ate si a lubrifiantilor, de viteza si presiunea specifica a pieselor aflate
in frecare, de jocurile dintre piese si de regimul de functionare.
Calitatea suprafetelor prelucrate. Calitatea acestor suprafete
(realizate prin strunjire, rectificare, lustruire, etc.) are o influenta deosebita
asupra uzurii, in sensul ca oricat de precisa ar fi metoda de prelucarre
folosita, suprafetele obtinute prin prelucarare vor prezenta unele asperitati.
Inaltimea asperitatii suprafetelor (rugozitatea) se micsoreaza prin rodaj.
Dupa ro
ru
S-a constatat ca, in conditii normale de frecare
u
rectia miscarii pieselor. De aceea se va alege metoda de prelucrare
care sa asigure aceasta cerinta. La presiune mare si ungere
necorespunzatoare, finetea prelucrarii are un rol negativ, suprafetele fine
uzandu-se mai repede.
Calitatea materialelor utilizate, a tratamentului termic si a
lubrifiantilor. Uzura depinde intr-o mare masura de calitatea materialelor,
a tratatamentului termic si lubrifiantilor. Cresterea calitatii suprafetelor se
obtine prin tratamente termice (cementare, nitrurare,cianuare), acoperiri
galvanice si o lubrifiere corespunzatoare.

54
titatii de impuritati metalice din ulei si
te redusa. In cazul unor utilaje cu
omplexitate ridicata, rezultatele acestei metode sunt aproximative.
ritati metalice din ulei.
etoda se bazeaza pe ipoteza ca, in timpul functionarii, din totalul
metal
ter comparativ.
a materialelor corespunzatoare unor anumite conditii functionale
precu
a 2-10
micro
sta metoda consta in ridicarea
profil
une). prin ridicarea a doua profilograme
pentru
METODE DE APRECIERE A UZURII

Masurari si verificari ale uzurii se pot efectua prin metode continue si
metode discontinue.
Metode continue. Se cunsoc trei metode continue de apreciere a
uzurii:
-metoda indiciilor functionali;
-determinarea can
-izotopilor radioactivi.
Metoda indicilor functionali. Aceatsa metoda consta in aprecierea
uzurii diverselor elemente in timpul functionarii unui utilaj, pe baza
indiciilor de lucru. Aplicarea acestei metode da rezultate satisfacatoare
numai in cazul unor utilaje de complexita
c
Metoda masurarii cantitatii de impu
M
ului o parte este preluata de catre ulei, datorita uzurii pieselor in
contact si are un carac
Metoda izotopilor radioactivi. Cu aceasta metoda se pot efec-tua o
selectie
m si a gradului de uzura.
Metode discontinue.
Se apreciaza:
-masurarea dimensiunilor;
-cantaririi si
-profilografierii.
Metoda masurarii dimensiunilor. In acest caz masuratorile se pot
face cu micrometre sau comparatoare cu cadran avand precizare
ni.
Metoda cantaririi. Consta in stabilirea greutatii initiale si cea finala
si determinandu-se uzura globala si relativ in procente.
Metoda profilografierii. Acea
ogramei suprafetei de lucru a uneia sau mai multe sectiuni dintr-o
piesa, si poate fi aplicata in 2 moduri: prin ridicarea unei singure
profilograme (cu aceeasi secti
aceeasi sectiune.

55

I REVIZIA MACARALEI

ainilor i utilajelor sunt produse de:
explo
ngrijire i de curare zilnic; exploatarea neritmic a
mai
uncie de carac-
teris
mului de rcire i ungere;
- verificarea comportarii n exploatare a ma
- regl elor care
rezi t
obligaia de a efectua zilnic
e,
a
t
e asigur precizia de funcionare, se pot
INTRETINEREA S
Degradrile m
atrile neraionale, nerespectarea planului de reparaii;
lucrul de proast calitate al echipelor de ntreinere i reparaii;
lipsa de
nilor i utilajelor.
Lucrrile de ntreinere se fac periodic, n f
ticile utilajului, de gradul de ncrcare, de regimul de lucru
i de precizia necesar funcionrii.
Lucrrile de ntreinere realizate de personalul specializat
sunt:
- verificarea siste
inii;
ri i demontri pariale al subansambl
p nt importan n exploa are;
- nregistrarea rezultatului verificrii n dosarul mainii,
pentru a putea fi determinate cauzele uzurii n scopul stabilirii
tipului de repa-raie.
Lucrari de intretinere si revizie tehnica la :
- macarale care lucreaza la punct fix ;
- macarale deplasabile pe cai de rulare cu sine ;
- macarale deplasabile pe cai de rulare fara sine prin personal tehnic atestat
si autorizat ISCIR.
Lucrri de ntreinere la macarale

Personalul de ntreinere are
sau la anumite perioade de timp stabilite verificri normativ
pentru stabilirea strii tehnice i a modului de funcionare
macaralelor. Prin aceast activitate parametrii macaralelor sun
pstrai n limite car

56
i anomaliile de funcionare, se
ariilor, crete gradul de
ionare.
bilit, corelat cu cerinele produciei.
cipalele verificri periodice
aplicate macaralelor, specificnd pentru fiecare ce consecine
nega
me
an
ile,
lor;
lubrifiant, pierderile de presiune;
r,

rematur, blocrile;
entale;
le,
limitatoarele de curs , blocrile, funcionarea nesigur, uzura;
depista n timp util deficienele
previne agravarea lor, se evit apariia av
siguran n exploatare i durata de func
Urmrirea i verificarea macaralelor se face dup un
program bine sta
Vom prezenta n continuare prin
tive sunt prevenite prin aceast activitate.
instalaia de ungere - se previn: griparea mainii, a uzurii
puternice i opririle accidentale;
manetele, prghiile, tablourile de comand - se previn:
acionarea greoaie a comenzilor, eforturile fizice mari pentru
manevrare, func-ionarea fr intervenia manipulantului;
dispozitive de frnare - se previn: blocrile, funcionarea
defectuoas i nesigur;
canismele, aparatele, dispozitivele care asigur protecia
muncii - se previn: accidentele de munc;
grenajele i reductoarele - se previn: vibraiile, opririle prin
blocare, zgomotele anormale;
ghidajele i glisierele - se previn blocrile;
cuplajele, ambreiajele, opririle accidentale, uzura prematur i
vibraiile;
rulmenii i lagrele de alunecare , blocrile i funcionarea
zgomotoas;
supori, elementele de sprijin, dispozitivele de fixare , vibrai
accidentarea lucrtorilor, uzura puternic a echipamente
garniturile , pierderile de
echipamentul hidraulic , scurgerile de lichid, uzura prematu
opririle accidentale, pierderile de presiune;
echipament electric, motoarele electrice , opririle accidentale,
zgomotele i vibraiile, uzura p
pompele , vibraiile, griprile, opririle accid
filtrele , nfundrile, uzura puternic a unor subansamb
poluarea;

57
rii, uzura
ariile;
ea
sistemului de
at.
eliere special amenajate pentru splare i
i curare, maina va fi oprit, iar n
teaz orice surs deschis de foc. Instalaiile de rcire i
de ungere vor fi golite pentru a schimba uleiul, n scopul
ndep rtrii impuritilor din acestea.
losite sunt: lvete, deeuri de bumbac,
pnz
aib rezisten mare la rupere, s nu lase scame i s
nu conin achii metalice.
mbinrile prin uruburi, nituri, suduri etc. - desfacerea mbin
prematur, av
fixarea corespunzatoare a subansamblelor - vibraiile, accidentrile.
Pentru efectu r area operaiilor de ntreinere i revizie, si determina
starii tehnice a macaralei principalele operaii ce urmeaz a se efectua sunt:
-curirea macaralei;
-controlul nivelului uleiului;
-verificarea strii de uzur a lagrelor i a bunei funcionri a
ungere;
Curarea

Curarea i splarea sunt unele dintre operaiile de
ntreinere care se realizeaz frecvent, att de ctre lucrtorul
care folosete main, ct i de ctre personalul specializ
Curarea i splarea mainii se execut n scop de ntreinere,
dar i nainte de reparaii.
Operaia poate fi executat n locurile n care funcioneaz
maina sau n at
curare.
Inainte de splare
situaia n care substanele folosite sunt inflamabile, se
ndepr

Se vor demonta i cura cu regularitate: sistemele de

etanare, filtrele instalaiilor de ungere, filtrele instalaiilor de
funcionare i de evacuare a reziduurilor, suprafeele active de
lucru, sculele, dispoziti-vele i verificatoarele.
Materialele de ters fo
moale de sac, piele de cprioar. Pentru prile sensibile
ale mainii se folosesc crpe moi. Materialele trebuie s absoarb
lichide, s

58
pe care le realizeaz.
i a fixrii acestora;
graif
n
t-
stora.
uncionare a utilajelor i micoreaz
nt o activitate complex cuprinznd
a n
ilaj, main, instalaie i agregat. In
nui utilaj
nizare a
de lubrifiere, care s cuprind lucrri specifice de
Zonele splate se terg cu crpe uscate, fr scame sau se
usuc cu aer comprimat.
Intervalele de timp la care se efectueaz operaia de
curare a mainilor depinde de mediul n care acestea lucreaz,
dar i de tipul i de precizia operaiilor
Exemple de lucrari:
-ungerea pieselor supuse frecrii conform schemei de ungere;
-verificarea uzurii cablurilor i lanurilor de traciune
-verificarea funcionrii componentelor de securitate i reglarea acestora;
- verificarea funcionrii mecanismelor macaralei i remedierea sau
nlocuirea subansamblelor uzate;
-verificarea elementelor de prindere sau manipulare a sarcinii (crlig,
r, electromagnet etc.);
-strngerea elementelor de mbinare, a articulaiilor, verificarea fixrii
tampoanelor i a opritoarelor;
-verificarea funcionrii sistemului electric de for, comand i
semnalizare;

UNGEREA SISTEMELOR TEHNICE
Orice program de ntreinere i reparare trebuie s aib
vedere msuri tehnice privind lubrifierea utilajelor, care are to
odat consecine favorabile de combatere a uzurii ace
Lubrifierea faciliteaz buna f
frecarea ntre suprafeele pieselor n micare.
Lubrifierea reprezi
aprovizionarea i buna depozitare a lubrifianilor, realizare
sine a ungerii fiecrui ut
acest context este necesar ca odat cu achiziionarea u
sau agregat s se elaboreze un program de orga
activitilor

59
provizionare a tuturor tipurilor de lubrifiani, modul de
depozitare, i
ervete la progra-
mare
);
) solizi (grafitul, bisulfura de molibden);
) gazoi (lagre gazodinamice i gazostatice).
legerea lubrifianilor se face att n funcie de proprietile
lor, c
sunt p
a
nstruciuni de ungere.
Datorit complexitii operaiilor de lubrifiere i
implicaiilor acestora asupra bunei funcionri a utilajelor i
agregatelor, pe plan mondial se manifest tendina de a se tipiza
materialele de ungere. Pe baza tipizrii lubrifianilor, a
determinrii periodicitii ungerii trebuie s se ntocmeasc fia
de ungere a fiecrui utilaj sau agregat. Ea s
a lucrrilor de ntreinere a utilajelor i la determinarea
necesarului de lubrifiani.


Metode i sisteme de ungere: individuale i centralizate, cu ulei
mineral si unsoare consistent

Lubrifiani
Pentru mainile i instalaiile avnd organe de maini n
micare se folosesc materiale lubrifiante, avnd rolul s
diminueze frecarea, s nlture cldura rezultat din frecare i
s mpiedice coroziunea. Se utilizeaz o mare gam de
lubrifiani, n funcie de necesiti; acetia pot fi:
a) lichizi (uleiuri);
b) semilichizi (unsorile
c
d
A
t i de scopul n care se face lubrifierea. Aceste proprieti
rezentate n tabelul urmtor:

60





Tipuri de uleiuri utilizate

Uleiurile folosite pentru lubrifiere pot fi de natur vegetal,
animal sau mineral.
Uleiurile vegetale se folosesc mai ales ca aditivi pentru
uleiurile minerale (aditivii sunt substane care, adugate
uleiurilor, le mbuntesc proprietile). Uleiurile vegetale mai
folosite sunt: uleiul de rapi i uleiul de ricin.
leiurile animale sunt folosite la ungerea laminoarelor i
pentru fabricarea unsorilor consistente (ulei de oase, ulei de
spermanet, ulei de balen, untur de pete, seu i untur de
porc)
produc prin distilarea ieiului.
U
.
Uleiurile minerale se

61
);
baie de
ulei,
ul se toarn n locul de ungere prin
inter
Ele sunt alctuite din hidrocarburi de natur aromatic,
naftenic i parafinic i se folosesc n amestec cu uleiuri
vegetale sau animale.
Metode i mijloace pentru realizarea ungerii.
Ungerea se poate realiza:
- manual;
-semiautomat (prin instalaii de ungere pornite i oprite
manual
- automat (instalaii de ungere cu cea de ulei, prin
instalaii de recirculare).
Ungerea manual se face folosind cni de ungere (fig. 2.1.1.),
cu aju-torul crora ulei
mediul unei evi de picurare.





Pompele manuale de ungere (fig. 2.1.2) sunt folosite pentru
ungerea cu unsori consistente.



62


Ungtoarele cu bil (fig. 2.1.3.) - au un orificiu astupat de o
bil i pe lng ea unsoarea este introdus forat cu o pomp
manual.




Ungtorui cu plnie (fig.2.1.4) se umple cu unsoare, dup
care se nchide capacul, moment n care unsoarea refuleaz n
locul de ungere



63


ngerile care necesit o supraveghere periodic sunt:
unge aj,
e corpul sub form de tub gol,
prin
rea
debit
U
rea cu fitil, ungerea prin picurare, ungerea prin barbot
ungerea prin suprafee poroa-se.
Ungtorul metalic cu fitil ar
care trece un fitil avnd captul la 5-6 mm deasupra fusului
care se unge. Fitilul se execut din ln, care, datorit
capilaritii sale, asigur o circulaie uoar a lubrifiantului.
Ungtorul prin picurare (fig.2.1.5) permite regla
ului de ulei i oprirea ungerii la oprirea mainii, prin
strngerea piuliei de reglaj care coboar un ac conic n canalul
de alimentare.




64

Ungerea prin barbotaj se realizeaz cu ajutorul unor corpuri
n micare, ale cror suprafee de contact trec prin baia de ulei i
apoi arunc lubrifiantul pe suprafaa de frecare. Se folosete la
ungerea angrenajelor cu roti dinate sau melcate.
Ungerea prin suprafee poroase se realizeaz folosind buce
cu un anumit grad de porozitate care se impregneaz cu
lubrifiant.

REPARATIA MACARALEI


strunjirea buzelor rotilor de rulare ale podului
rulant;
-inlocuirea pinionului acarale;
-inlocuirea inelelor la cuplajele elastice ale franelor;
-rectificarea discului de frana uzat;
-schim
au culegatoarele de curent uzate;
-se st ite
si con
-se re
-se ve
-se curata inelele colectoare ale electromotoarelor,se sufla cu aer,se curata
i
Lucrarile mai importante care se executa cu ocazia reparatiilor masi-
nilor de ridicat sunt:
-strangerea si completarea suruburilor de fixare la calea de rulare;
-sudarea si repararea tampoanelor slabite;
-indreptarea bratelor pentru limitatoarele de cursa;
-inlocuirea bucselor rotilor de rulare ale podului rulant;

-incarcarea prin sudura si
mecanismului de rotire la autom
barea uleiului la reductoare;
-se inlocuiesc rolele s
rang suruburile diferitelor legaturi electrice,se inlocuiesc arcuri slab
tactele arse la controlere,interuptoare etc.;
para blocajele electrice la carlige,usa cabinei etc.;
rifica si se repara claxonul;
contactele electrice ale limitatoarelor de cursa,se regleaza limitatoarele s
franele.



65


,
i.
tuarea acestor lucrri se urmrete meninerea parametrilor
ncionali i asigurarea funcionrii n condiii normale a acestor maini.
Mainile de ridicat cuprind: macaralele staionare, macaralele
deplasabile (macarale turn, poduri rulant , automacarale etc.), ascensoarele.
Caracteristicile tehnice ale acestor maini sunt:
- sarcina nominal;
-
- viteza de deplasare a cruciorului
- viteza de deplasare a
nlimea de ridicare;
r-
tat se
este accelerat i de faptul
c, n majoritatea lor, mainile de ridicat i transportat lucreaz n regim
interm anice i electrice brute, la variaii j
ocur asupra duratei de funcionare o
are i aje (praf de ciment, ageni corosivi,
tempe
, ns du-
rata l gi printr-o exploatare, ntreinere i
repara


TEHNOLOGIA REPARRII MAINILOR DE RIDICAT

GENERALITI

Sigurana n exploatare a mainilor de ridicat este condiionat
printre altele, i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i reparai
Prin efec
fu
e
viteza de deplasare a mainii;
;
crligului;
-
- deschiderea ntre reazeme;
- deschiderea prii n consol.
Mainile de ridicat i transportat au o durat de utilizare de 2030 de
ani i chiar mai mult. In timpul exploatrii mainilor de ridicat i transpo
produce scderea randamentului din cauza progresrii rapide a uzurii
i distrugerii diferitelor piese i organe de maini.
Uzura pieselor i organelor componente
itent i variabil, cu frnri mec
i de sarcin. O influen duntoare
mediul n care lucreaz aceste util
raturi nalte etc.).
Uzura mainilor de ridicat i transportat nu poate fi evitat
or de utilizare se poate prelun
re raional.


66
I ELECTRIC AL
ul electric al unei maini de ridicat se grupeaz,
dup
rotecie i de siguran;
aparate electrice de acionare;
- aparate de pornire i reglare;
- instalaii electrice.

APARATELE ELECTRICE DE CONECTARE
rele i comutatoarele pachet, prizele i
fiele
R ELECTRICE DE CONECTARE

n deseori defeciuni n timpul funcionrii sunt
contactele, camerele de stingere ale arcului electric, bobina de acionare i
circuitul magnetic.
-Reparare e fin.
telor de conectare
ei de acionare.

REPARAREA ECHIPAMENTULU
MAINILOR DE RIDICAT

Prin echipament electric la mainile de ridicat se nelege ansamblul
format din motoare electrice, aparataj i instalaii electrice de comand,
acionare i protecie, necesare punerii n micare a mainilor de ridicat i
transportat. Echipament
funciile ndeplinite, astfel:
- aparate electrice de conectare automat i neautomat;
- aparate de p
-



Aparatele electrice de conectare automat cuprind:
-contactoarele, ruptoarele, contactoarele cu relee, ntreruptoarele; iar
aparatele electrice de conectare neautomate cuprind:
- separatoarele, ntreruptoa
industriale.


REPARAREA APARATELO
Prile la care survi
a contactelor se face prin curirea lor cu o pil foart
-Repararea bobinelor de acionare. Bobinele apara
automat se ard ori de cte ori acestea se afl sub tensiune i circuitul
magnetic rmne deschis. Meninerea unui intrefier mai mare dect
cel prevzut de fabric, n timp ce electromagnetul se gsete cuplat
la reea determin o suprasarcin pentru acesta, care, n final, duce la
arderea bobin

67
entru repararea bobinei trebuie s se cunoasc: tensiunea reelei la
care va lucra bobina, diametrul conductorului i numrul de spire.
cut:
P
In curent alternativ, numrul de spire se determin cu relaia cunos-




- Repararea circuitului magnetic. Feele de lucru uzate ale
omagnetului (fixe i mobile) trebuie rectificate la o main de
icat plan sau corectate cu pila i apoi unse cu unsoare neutr. Dac
l mobil nu se suprapune peste cel fix, crete curentul absorbit de
electr
rectif
miezu
bobin
APARATE ELECTRICE DE PROTECIE I DE SIGURAN

Ca elemente principale pentru pro ia i s urana circuitelor elec-
trice, a aparatajului de comand i comutare, cum i a motoarelor electrice
pentru
dispozitive de ntrerupere a curentului la urcare pe pod sau la
deschiderea uii de la cabina macaralei;
limitatoare de curs pentru mecanismele n micare.
scurtcircuitelor. Pentru instalaii de for intensitatea nominal a fuzibilelor
siguranelor poate s fie de cel mult de trei ori curentul maxim admisibil n
i aceasta se arde datorit supranclzirii.
In cazul ruperii spirei n scurtcircuit, de nlturare a vibraiilor dato-
rate alternanelor curentului alternativ, acesta se lipete cu aliaj de cupru cu
argint.


tec ig
mainile de ridicat se folosesc urmtoarele:
- sigurane fuzibile;
- ntreruptoare automate;
- dispozitive de blocare a ntreruptorului automat principal cnd
controlerul nu se gsete n poziia de oprire;
- relee care protejeaz circuitele electrice i motoarele electrice contra
supratensiunilor, a scurtcircuitelor i a tensiunii minime sau nule;
-
-
Siguranele fuzibile protejeaz instalaia mpotriva suprasarcinilor i a
,

68
mod
miniu.
r, siguranele se nlocuiesc cu altele de aceeai
valoa ar.
ice.
rugerii izolaiei conductoarelor. In
acest ci, dup care se
va im
e automatizare,
n po
atului de pornire, prin a
cror
urs se monteaz la: translaia macaralei, translaia
cruc
l frnei este evacuat i ridicarea
crlig
permanent la conductoarele pe care se monteaz. Nu se vor depi
densitile maxime de curent la pornire de 35 A/mmp pentru conductoarele
din cupru i 20 A/mmp pentru conductoarele din alu
La arderea fuzibilelo
re, calibrate. Ele nu se rep
Releele. Releele pun n funciune aparatele de ntrerupere sau semna-
lizare i protejeaz reelele i motoarele electr
Cele mai rspndite relee sunt cele termice cu lamel de bimetal i
cele electromagnetice.
Un defect frecvent la aceste relee este apariia unui scurtcircuit ntre
spirele bobinelor, ca o consecin a dist
caz, bobina se execut din nou, cu aceleai caracteristi
pregna cu lac de bachelit. Releele de tensiune minim i de lips de
tensiune se repar prin aducerea n stare iniial a circuitului magnetic,
bobinei de tensiune sau de curent, resoartele antagoniste, cum i a contac-
telor electrice i a sistemului de articulaie.
Limitatoarele de curs servesc la limitarea micrilor prin deco-
nectare automat a motoarelor electrice sau a instalaiilor d
ziiile extreme, dup care funcionarea mai departe poate s duc la
avarii.
Limitatoarele de curs sunt aparate prevzute cu contacte electrice,
montate n circuitul bobinei de tensiune a autom
deschidere se ntrerupe circuitul de alimentare a motorului electric.
Limitatoarele de c
iorului, ridicarea i coborrea crligului, nclinarea braului ete.
Limitatoarele de curs la ridicarea crligului.
Intrarea n funciune se face atunci cnd mufa 1 mpinge n sus furca
articulat 2 (fig. 2.2.1). De furc este legat un capt al cablului de declan-
are 3. Cellalt capt se leag la o prghie, care pune n aciune dou
ventile de descrcare 4. Prin acestea, aerul din ambreiajul inversorului
pentru sensul de ridicare i din servomotoru
ului i bascularea braului se opresc.



69
Limitato macaralei la posibili-
tile ei maxime, f destinate sa
ntrerup autom ridicare, n cazul depirii
sarcinilor nominal coborrea sarcinii.
Suprasarcina de se ridice cu mai mult de
100 mm de la sol
b aciunea sarci-
nii cablul 1 ti mprimnd arcul 3 i se
deschid cont atunci cnd se depete
sarcina maxim de deviere.




arele de sarcin faciliteaza exploatarea
r pericol de avarii sau accidente. Ele sunt
at acionarea mecanismului de
e. Trebuie s rmn ns posibil
ncrcare de 20% nu trebuie s
.
Limitatorul de sarcin montat pe cablu (fig. 2.2.2). Su
nde s se ndrepte i mpinge tija 2 co
actele 4, oprind micarea de ridicare,
de lucru; 5 i 7 sunt role fixe, iar 6 rol

70
efectel elor i defectelor
micro eruptoarelor i a sistemelor de acionare ale acestora. Microntre-
ruptoarele defecte, de regul, se nlocuiesc, iar celelalte elemente se repar.

APARATE ELECTRICE DE ACIONARE
a elemente principale de acionare folosite n instalaiile electrice ale
main lor dg ridicat i transportat se deosebesc: electromagneii de frnare
i mo
Frnele sunt acionate de un electromagnet, astfel nct atunci cnd
prin acesta nu tre b aciunea
unui r sort sau a unei greuti.
icare n cldur.
Frnele pot fi de: oprire, coborre i de reinere (blocare).


















D e limitatoarelor se refer la uzura contact
ntr

C
i
toarele electrice.
Frnele sunt dispozitive destinate a micora viteza sau a opri un
ansamblu mecanic ce se gsete n micare.
ce curent, mecanismul respectiv s fie frnat su
e
Frnarea se realizeaz datorit frecrii uscate dintre organul mobil
(roata de frn) i .organul de frn (saboi, band), transformnd energia
cinetic o corpului n m

71
Frna cu electromagnet (fig. 2.2.3). Principiul de funcionare a frnei
cu electromagnet este urmtorul: la stabilirea curentului n bobin,
electr
iunea nominal i cursa armturii
mobi
uor i are un coeficient de frecare mare.
peraiile tehnologice ce se fac cu ocazia nlocuirii ferodoului uzat
sunt: demontarea sabotului, demontarea ferodoului, trasarea cptuelii,
tierea cptuelii la lungimea iniial, gurirea cptuelii pentru nituire,
nituirea cptuelii pe sabot, montarea sabotului n articulaia frnei.
omagnetul 1 atrage miezul 2, de care este fixat tija i astfel ridic
prghia 3, iar greutatea G elibereaz frna F, prin intermediul benzii 4 (ori,
eventual a saboilor).
Repararea electromagneilor de frn este identic cu repararea
electromagneilor ntreruptoarelor automate. Dup reparaie se verific:
fora de ridicare a electromagnetului, tens
le.
Repararea frnelor care au cptueala sabotului uzat se face prin n-
locuirea cptuelii. Cptueala saboilor se confecioneaz din diferite
materiale, pentru care se d coeficientul de frecare i presiunea admisibil
n tabelul 2.2.2. Se prefer confecionarea cptuelii saboilor din ferodo,
deoarece se prelucreaz






















O

72
entru nituirea cptuelii pe sabot, se ntrebuineaz nituri din cupru
cu cap necat. Capul nitului trebuie s nu frece pe aiba de frecare.
otoarele electrice. Pentru acionarea mainilor de ridicat se folosesc
motoare de curent continuu cu excitaie serie, separat (grup Ward-
Leon
P
M
ard), n derivaie, motoare de curent alternativ cu inele i mai rar cu
rotor n scurtcircuit.


Motoarele asincrone cu inele, ct i cele n scurtcircuit se construiesc
si cu frn ataat, avnd simbolul AIFM, respectiv ASFM.

APARATE DE PORNIRE I REGLARE

Aparatele de pornire i reglare sunt destinate pornirii i reglrii tura-
iei mainilor electrice. Din aceast categorie de aparate fac parte:
comutatoarele stea-triunghi;
reostatele de pornire i reglare.

-
- inversoarele de sens;
- controlerele;
-

73
REPARAREA COMUTATOARELOR STEA-TRIUNGHI
teaz la
ncep a turaiei nominale, se conecteaz n
triung unii se execut cu comutatoare speciale stea-
triunghi manuale ori automate. La comutatoarele automate, trecerea de pe
pozii automat, cu ajutorul unui element de
temporizare. Schema de conexiuni a comutatorului (fig. 2.2.4) trebuie s
asigure r s
rezult

Pentru reducerea valorii curentului absorbit la pornire de motoarele
electrice asincrone cu rotorul n scurtcircuit, bobinele se conec
ut n stea, iar dup atingere
hi. Schimbarea conexi
a stea pe poziia triunghi se face
ealizarea legturilor ntre R, S, T; A, B, C i x, y, z, astfel nct
e conexiunile: zero (deschis), stea i triunghi. In poziia zero" nici un
contact mobil nu se afl n legtur cu contactele fixe.
In poziia stea", prin intermediul contactelor mobile se leag bornele
R cu A, S cu B i T cu C, iar bornele x, y i z se leag ntre ele, realizndu-
se conexiunea stea.
In poziia triunghi" se leag bornele R cu A i z, S cu B i x, T cu C
i y, realizndu-se astfel conexiunea n triunghi a nfurrii motorului,
concomitent cu conectarea acesteia la reea.
Comutatorul nu poate fi manevrat dect n ordinea: zero-stea-triunghi,
un dispozitiv de zvorre mpiedicnd alt manevrare.
Comutatoarele stea-triunghi se execut, pn la 60 A, cu contactele n
aer, iar peste 60 A cu contactele in ulei.
Elementele care se uzeaz mai rapid sunt contactele i mecanismul de
sacadare.Contactele uzate se nlocuiesc inndu-se seam de forma i mate-
rialul din care sunt confecionate. Astfel, contactele mobile se vor executa
din alam sub presiune, iar contactele fixe din cupru sau alam laminat.
La mecanismele de sacadare se uzeaz camele, rolele i se slbete
arcul de sacadare. In cazul nlocuirii camelor sau rolelor se ntrebuineaz
otel de cementare.



74


REPARAREA INVERSOARELOR DE SENS

Inversoarele de sens servesc la inversarea sensului de rota
arelor asincrone trifazate prin schimbarea a dou
ie al
moto faze ntre ele.
Inversoarele de sens i comutatoarele de poli sunt constructiv asemntoare
fie cu comutato tatoarele
pachet, avnd schema din figura 2.2.5. Defectele care apar la inversoarele
de se

arele stea-triunghi, fie cu ntreruptoarele i comu

ns se vor remedia conform tehnologiilor indicate la ntreruptoarele
pachet i comutatoarele stea-triunghi.









75









REPARAREA CONTROLERELOR

ontrolerele servesc la pornirea, inversarea sensului de rotaie i
reglarea turaiei motoarelor electrice.
REPARAREA REZISTENELOR I REOSTAELOR DE
PORNIRE I REGLARE

ceste aparate servesc la pornirea i reglarea turaiei motoarelor ce
acioneaz mainile de ridicat i transportat.
Rezistenele ntrebuinate la instalaiile de acionare ale macaralelor
sunt formate din plci de font turnat, care pot suporta o temperatur de
300C. Elementele s rite rezistene
n funcie de valoarea curenilor la care lucreaz.

CONTROLUL R DE RIDICAT I
TRANSPORTAT REPARATE
vor ndeplini prevederile din
instru
CAT LA MERSUL N

ncercarea la mersul n gol d posibilitatea s se verifice zgomotul
angrenajelor din reductoare i s ,se fac msurtori geometrice ale aba-
C

A
e grupeaz n cutii pentru a se realiza dife
Inlocuirea rezistenelor arse se face cu rezistene de aceeai valoare i
capacitate de ncrcare.

I RECEPIA MAINILO

Dup reparaia mainilor de ridicat se
ciunile tehnice PT colectia ISCIR Verificarea funcionrii mainilor
de ridicat, dup reparaie, se face la mersul n gol i sub sarcin.

VERIFICAREA MAINILOR DE RIDI
GOL
I

76
terilor a i
a celor pentru depla lizarea vitezelor de
deplasare ale podului, cruciorului crligului, n conformitate cu
presc
VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA

AUTORIZAREA MACARALEI

rificarea urmatoare,nu mai trebuie verificate din
ou de ISCIR.
In acest c oc de lucru se
libereaz de ctre unitile destinatoare care le folosesc in urma unei
verificri tehnice SCIR.
Procesul verbal se va ntocmi in acest caz in cartea macaralei-partea
de ex
derea in a carei proprietate se
afla m
xelor de transmisie, ale roilor de rulare pentru translaia podului
sarea cruciorului. Se msoar rea
i
riptiile tehnice.


Macaralele si mecanismele de ridicat noi sau vechi montate din nou
pot fi date in exploatarea numai daca au autorizatie de functionare elibera-
ta, fie de ISCIR-IT in a carei raza de activitate se afla instalatiile fie de
detinator cu respectarea PT colectia ISCIR.
Macaralele (turn,portal) care poseda autorizatia de functionare ISCIR-
unitatea teritoriala, care se remonteaza intr-un alt loc de lucru inainte de
rmenul fixat pentru ve te
n
az autorizaia de funcionare pentru noul l
e
efectuate de ctre resposabilul tehnic I
ploatare, in doua exemplare care se distribuie astfel:
-un exemplar (originalul) ramane in carte care se va pstra la unitatea
care foloseste macaraua;
-un exemplar se preia de catre intreprin
acaraua. Data urmatoarei verificari se va fixa la prima remontare dar
nu mai mult de scadenta acordata de organele ISCIR la ultima verificare.
Cu ocazia fiecarei remontari se vor anexa la cartea macaralei urma-
toarele:
- certificatul de verificare a instalatiei de protectie impotriva tensiu-
nilor de atingere;
- certificatul de calitate a caii de rulare;
- lista lucrarilor efectuate inainte de remontare;
- certificatul de calitate al materialelor folosite;
- orice alte certificate sau buletine de verificare necesare.

77
se
afla i
-IT la care este inregistrata macaraua.

I STATICE SI
nator;celelalte persoane se vor
indep
erificarea tehnica oficiala are ca scop sa se stabileasac daca:
-exista cartea macaralei-partea de onstructie si de montaj, semnata
de organul ISCIR care a efectuat ve ificarile si incercarile instalatiei,
completa;
-instalatia a fost executata ntata, in conformitate cu pres-
criptiile tehnice;
ica si imbinarile sudate sau nituite nu prezinta
defec
e avertizare si placute de fabricatie.
principalelor elemente componente ale instalatiei;
ina-statice si dinamice;
- alte inceracri.
La data scadenta,inscrisa in procesul verbal intocmit de organele
ISCIR instalatiile vor fi supuse la verificari.
In cazul in care la data scadenta pentru verificare oficiala macaraua
n conservare sau reparatie detinatorul va comunica acest lucru in scris
la ISCIR


VERIFICAREA TEHNICA.INCERCAR
DINAMICE

Inainte de inceperea verificarii se va face instruirea de protectia
muncii persoanelor participante de catre deti
arta de pe macara sau din raza ei de actiune .Verificarea va fi condusa
de organul ISCIR sau responsabilul tehnic autorizat cu supravegherea
instalaiilor.
V
c
r
, echipata, mo
-instalatia supusa incercarilor si verificarilor prevzute a corespuns si
functioneaza normal;
-este asigurata intretinerea, revizia si supravegherea si daca persona-
lul de deservire este instruit si autorizat;
-constructia metal
te vizibile;
-instalatia electrica este echipata cu dispozitive de protectie necesare;
-sunt prevzute pe macara-placardarea sarcinii maxime admise,
inscriptii d
Verificarea tehnica consta din :
- verificarea
- incercari in gol;
- incercari in sarc

78
siguranta cu exceptia limitatoare-
lor de
tatica se efctueaza cu sarcina de ncercare ridicata la 100
mm d
tica msurata va trebui sa se
ncad ntaia de execuie si cartea macaralei-
partea bal de
verificare.In cazul in care in cartea macaralei nu se va face o asemenea
preciz
ele de ridicare functioneaza pe grupuri separate,
masu
% mai mare decat sarcina nominala cu exceptia
maca
cu 33 % suprasarcina.
cinii statice.
multan,fiecare mecanism va fi incercat conform celor de
mai

lucra
rcinii .
Incercarile in gol se executa prin acionarea mecanismelor fara
sarcina (si funcionarea dispozitivelor de
sarcina si moment).
Incercarea s
e sol,timp de 10 min si comporta doua etape:
1) -cu sarcina nominala si masurarea sgeii, att cu sarcina in crlig
cat si dupa descrcarea macaralei.Sageata elas
reze in limita nscrisa in docume
de construcie.Valoarea masurata va fi inscrisa in procesul ver
are masurarea sagetii nu este obligatorie .
Daca mecanism
rarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi aferente mecanis-
mului in cauza.
2) -cu o sarcina cu 25
ralelor cu brat care functioneaza pe sine de rulare avand sarcina
nominala sub 100 t ,la care incercarea statica se face
Ridicarea suprasarcinii statice de incercare se va face cu viteza
minima pe care o poate realiza macaraua.
In cazul in care suprasarcina nu se poate ridica mecanismul de
ridicare nefiind dimensionat,din conditii economice in acest scop, incer-
carea se va face ridicandu-se suprasarcina dinamica de 10% si adaugandu-
se fara socuri diferenta pana la valoarea suprasar
La macaralele cu brat masurarea sagetii nu este obligatorie .
La macaralele cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare care nu
pot functiona si
sus cu precizarea ca masurarea sagetii se va face numai pentru
mecanismul de ridicare principal.
La macaralele cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare care pot
concomitent, incercarea statica se va face suspendand sarcina in toate
carligele sau dispozitivele de prindere a sa
Masurarea sagetii se va face cu instrumente de masurat [mm]. Sarcina
de incercare se va aseza in pozitia in care deformatia va lua valorile
maxime.

79
nte acestea trebuie sa se afle deasupra
stalpi
ijlocul deschiderii cat si
in poz
functie de deschiderea minima cat si la cea maxima, sarcina de
incerc
ina maxima;
e;
pat (extins) la deschi-
derea
t,
aeza
Daca la incercarea statica a intervenit o deformatie permanenta a
structurii portante incercarea se va repeta,dupa cea de-a doua incercare
statica nu este admisa nici un fel de crestere a deformatiei permanente.
La incercarea podurilor rula
lor de sustinere a caii de rulare,iar sarcina sa fie adusa in mijlocul
deschiderii podului.La macaralele care au grinzile principale rezemate in
doua locuri, masurarea sagetii se va face atat la m
itia extrema a sarcinii pe consola.
La macaralele cu brat cu deschiderea variabila unde sarcina admisa
variaza in
are fiind sarcina maxim admisa pentru pozitia respectiva,majorata
conform prevederilor legale.In timpul incercarilor,bratul se va aseza in
pozitia cea mai defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei.
Pentru macaralele cu brat la care se poate varia lungimea bratului sau
inaltimea turnului modificandu-se numarul de tronsoane ale bratului,
respectiv ale turnului se va respecta urmatoarea procedura pentru incercari:
-daca macaraua se prezinta la autorizare cu bratul cel mai scurt si in
consecinta are posibilitatea sa ridice sarc
-daca macaraua se prezinta cu bratul lung cu care nu se poate ridica
sarcina maxima pentru care este construit macanismul de ridicare al
macaralei, incercarile se vor efectua corespunzator sarcini respective;
-daca sarcina maxima admisa a macaralei variaza in functie de inal-
timea turnului,incercarile se vor efctua corespunzator sarcinii respectiv
-daca macaraua poate fi supusa verificarilor si incercarilor cu bratul
respectiv turnul de lungime minima si maxima,autorizatia de functionare
este valabila pentru toate lungimile de brat,respectiv turn intermediare.
La macaralele care isi modifica lungimea bratului prin telescopare,
incercarile se fac cu bratul restrans si complet telesco
minima si maxima admisa;incercarile la alte lungimi de brat si
deschideri se vor efectua numai in cazul in care acestea sunt prevzute in
cartea macaralei-partea de constructie .
Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine se vor pregti cores-
punztor in vederea efecturii ncercrii statice (aezarea pe teren compac
rea asiului in poziia orizontala,calarea) conform prevederilor cartii
macaralei-partea de construcie.

80
ne la un mecanism de ridicare
(maca
rtul macaralei(cartea macaralei-partea de
const
ilor dinamice.
canismelor,franelor si dispozitivelor de siguranta
Misca
pneuri sau
senile
ea macaralei
cu sar
inima a bratului si apoi cu cea pentru
desch
ui
respe
La macaralele turn de calea ferata si la macaralele deplasabile pe
senile sau pneuri in cazul in care conform celor nscrise in cartea macaralei
partea de construcie,se admite funcionarea fara calare prealabila, incer-
crile statice se vor executa in aceste condiii.
La macaralele care au doua fr
ralele care transporta metal lichid ncercarea statica se va face separat
cu fiecare frna in parte).
La macaralele procurate din import ncercrile statice se vor executa
pe baza indicaiilor din paapo
rucie),iar in lipsa acestora conform prescripiilor tehnice.
Daca la incercarea statica macaraua s-a comportat corespunzator si
sageata elastica s-a incadrat in limitele cerute de cartea macaralei partea
de constructie,se va trece la efectuarea incercar
Incercarile dinamice se executa cu sarcina nominala marita cu 10% si
consta din executarea repetata a tuturor miscarilor admise,verificarea si
functionarea normala a me
rile se vor executa lent si fara socuri,respectandu-se prescriptiile
privind exploatarea macaralelor .
La macaralele turn de cale ferata si la cele deplasabile pe
in cazul in care in cartea macaralei-partea de constructie se prevede
admiterea deplasarii cu sarcina in carlig,incercarile dinamice se vor face
fara calarea macaralei.Incercarile se vor executa prin deplasar
cina suspendata in carlig la inaltimea de 100 mm deasupra solului.
Daca in cartea macaraleipartea de constructie nu se prevede astfel,
in conditiile de stabilitate cele mai defavorabile ca ordine de efectuare a
incercarilor, se vor executa mai intai deplasarea cu sarcina maxima
admisibila penrtu deschiderea m
iderea maxima a bratului si numai dupa aceea se vor executa celelalte
menevre.
Pentru macaralele la care carligul sau alt dispozitiv de prindere a
sarcinii este suspendat pe un lant, la incercarea dinamica se considera
verificata sub sarcina numai lungimea de lant corespunzatoare nivelul
ctiv al solului sau planseului fata de care s-a facut incercarea. Daca se
coboara sarcina sub nivel zalele suplimentare de lant solicitate la tractiune
in aceasta noua situatie, trebuie sa se verifice in prealabil prin repetarea

81
in cadrul unitatii detinatoare .
ctiv de lichid in pozitiile opuse
(ridic
ea aerului,
respe
aer,respectiv lichid,sarcina nu trebuie sa coboare cu o viteza
mai m







incercarii dinamice de catre responsabilul cu supraveherea tehnica autorizat
de ISCIR d
Incercarea de etanseitate se executa prin actionarea mecanismului de
ridicare cu aer comprimat respectiv lichid la presiunea maxima.
Dupa intreruperea actionarii sarcina nu trebuie sa coboare timp de 10
minute peste limitele prevzute in proiect si indicate de intreprinderea
construcoare in cartea macaralei sau mecanismul de ridicat-partea de
constructie.
Incercarea de functionare sub sarcina se executa prin actionarea
succesiva a distribuitorilor de aer respe
area apoi coborrea), sarcina trebuie sa fie deplasata cu o viteza
uniforma,fara smucituri si trepidaii. Nu este permisa scpar
ctiv lichidului prin garnituri si armaturi.
ncercarea la scderea brusca a presiunii de aer sau lichid se executa
cu distribuitorul in poziia de ridicare desfcndu-se brusc conducta de
alimentare cu
are de 0.150 m/min la macarale si crucioare stivuitoare. Se admite
utilizarea la aceasta ncercare a unui dispozitiv care sa aib acelasi efect,
respectiv sa simuleze desfacerea brusca a conductei de alimentare cu aer
sau lichid.









82

AVARII SI ACCIDENTE LA MACARALE
Generalitati
Termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie
folosita la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la
chipamentul ipamentului,
folosirea, tra ea, inclusiv
n jurul
us la dispozitia lucratorilor din intreprindere
i i
sa
anatatea lor.
itatii si
osebita






e de munca, cum ar fi pornirea sau oprirea ech
nsportul, repararea, modificarea, intretiner
curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau di
echipamentului de munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe
acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona
periculoasa;
e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea
echipamentului de munca.

Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor

Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca

Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca
chipamentul de munca p e
s /sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop s
poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau
s
La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea secur
sanatatii lucratorilor, angajatorul este obligat sa acorde o atentie de

83
turor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum si
riscur
ilizate fara niciun risc pentru sanatatea si securitatea lucrato-
rilor,

jatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipa-
mplasament, efectuate de persoane competente, in confor-
te cu legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei
tor echipamente de munca.
Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt
respe
e de
neutilizare.
tu
ilor existente, in special la locurile de munca din cadrul intreprinderii
si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea
echipamentelor de munca.
In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de
munca sunt ut
angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea
riscurilor.
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata
durata utilizarii lor, echipamentele de munca sa fie mentinute, printr-o
intretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa respecte, dupa caz, prevede-
rile de mai sus.
Verificarea echipamentelor de munca

Anga
mentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie
supuse unei verificari initiale, dupa instalare si inainte de prima punere in
functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de munca nou
sau pe un nou a
mita
instalari corecte si a bunei functionari a aces
ctate si orice deteriorari sunt depistate si remediate la timp,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de
munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari suscepti-
bile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul:
- unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice
efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu
practicile nationale;
- unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, de fiecare data cind
s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte dauna-
toare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale
procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungit

84
toare, de exemplu, in functie de recomandarile sau
speci
e de munca cu riscuri specifice. Ergonomia si sanatatea la locul
atea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este
oblig
e;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie
Postul de lucru si pozitia lu n utilizarea echipamentului de
munca, precum si principiile ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deose-
bit
A
zul, de fise de lucru referitoa-
sire a echipamentelor de munca;
b) situatiile anormale previzibile;
trase, acolo unde este cazul, din experienta
cumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt
expusi, echipamentele de munca din imediata vecinatate a locului lor de
Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie
Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada
de timp corespunza
ficatiile producatorului.
Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul
intreprinderii, acestea trebuie sa fie insotite de o dovada referitoare la
realizarile ultimei verificari.

Echipament
de munca

Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte
un risc specific pentru securit
at sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor
insarcinati cu aceasta atributi

desemnati lucratori cu atributii in acest sens.
cratorilor i
, in considerare de catre angajator la aplicarea cerintelor minime de
securitate si sanatate.

Informarea lucratorilor

ngajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa
dispuna de informatii adecvate si, daca este ca
re la echipamentele de munca utilizate la locul de munca.
(1) Informatiile si fisele de lucru trebuie sa cuprinda un numar minim de
date referitoare la securitate si sanatate privind:
a) conditiile de folo

c) concluziile care pot fi
a

85
munc
cesti lucratori nu
ie pe intelesul lucratorilor
sarcinilor
erintele minime enuntate in continuare, in masura in care ele se
plica la echipamentele de munca in functiune, nu necesita obligatoriu
celeasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de
unca noi.
erinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca
Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza
ecuritatea, trebuie sa fie vizibile, usor de identificat si, daca este necesar,
a fie marcate corespunzator.
lor
periculoase, cu exceptia anu anda, daca este necesar, si
asa fel incit manevrarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare. Acestea
nu tre
Daca acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sa fie
semnal de
averti
entului de munca.
a, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura
in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in
imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca a
utilizeaza direct aceste echipamente.
(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa f
vizati.







Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea

C
a
a
m
C
s
s
Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zone
mitor sisteme de com
in
buie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.
Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul
trebuie sa aiba posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane in zonele
periculoase.
precedata automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un
zare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expus trebuie sa aiba timpul
si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de
pornirea si/sau oprirea echipam

86
se
realiz
ate a
-
hipamentului de munca trebuie sa aiba
priori
organelor de comanda respective trebuie sa fie intrerupta.
ebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de oprire de urgenta.
siilor de pulberi trebuie sa fie
preva
Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinindu-se
cont de defectiunile, perturbatiile si constrangerile previzibile in cadrul
utilizarii prevazute.
Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa
eze decit numai printr-o actiune voluntara asupra sistemului de
comanda prevazut in acest scop.
Exceptindu-se cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta
niciun risc pentru lucratorii expusi, aceeasi cerinta se aplica si pentru:
a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de
exemplu, viteza, presiune etc.).
Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de
functionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu
automat.
Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de
comanda care sa permita oprirea completa a acestuia in conditii de
securitate.
Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda
care sa permita, in functie de riscurile existente, oprirea fie in totalit
echipamentului de munca, fie numai partial, de asa maniera incit echipa
mentul de munca sa fie in stare de securitate.
Comanda de oprire a ec
tate fata de comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de munca
sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizata, alimentarea cu
energie a
Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le pre-
zinta echipamentul de munca si de timpii normali de oprire, un echipament
de munca tr
Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau
proiectarii de obiecte trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de securitate
corespunzatoare. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate
degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emi
zut cu dispozitive corespunzatoare de retinere si/sau de evacuare
amplasate in apropierea surselor corespunzatoare de pericol.

87
stea trebuie sa
fie p
in zonele periculoase.
rate cu usurinta sau facute inoperante;
d)
ile de intretinere,
prin l care trebuie realizata
area protectorului sau dispozitivului de
unui echipament
crarile
tile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau
chipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiu-
nile s
munca este oprit. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie
Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca
este necesar pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate
prin fixare ori prin alte mijloace.
In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale
echipamentului de munca, situatie care ar putea prezenta pericole semnifi-
cative pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie luate masuri de
protectie adecvate.
Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta
riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, ace
revazute cu protectori si dispozitive de protectie care sa impiedice
accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor
periculoase inainte de patrunderea
Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
a) sa fie de constructie robusta;
b) sa nu genereze riscuri suplimentare;
c) sa nu fie inlatu
sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
e) sa nu limiteze mai mult decit este necesar observarea ciclului de
munca;
f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau
inlocuirea elementelor si, de asemenea, pentru activitat
imitarea accesului numai in zona sau la lucrarea
si, daca este posibil, fara demont
protectie.
Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a
de munca trebuie sa fie iluminate corespunzator, in functie de lu
realizate.
Par
foarte scazute trebuie, daca este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor
de contact sau de apropiere a lucratorilor de ele.
Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie
usor de perceput si de inteles si lipsite de ambiguitati.
Un e
i in conditiile pentru care a fost realizat.
Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cind echipa-
mentul de

88
luate
gram de intretinere, acesta
trebu
t cu dispozitive usor
de id
ntru lucratorii in cauza.
necesare.
apori
sau d
chipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea
riscur
fie adecvat pentru protectia
lucrat
licabile echipamentelor de munca mobile, cu sau
fara a
sa fie amenajate de asa
mani
r cu rotile sau senilele ori de blocare de catre acestea.
hipament de munca mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate
genera riscuri specifice, acest echipament de munca trebuie sa fie echipat
masuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii sau
pentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor periculoase. Pentru
fiecare echipament de munca care detine un pro
ie sa fie respectat si tinut la zi.
Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazu
entificat, destinate separarii de fiecare din sursele de energie.
Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pe
Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de
avertizare si semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitatii
lucratorilor.
Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si intretinere a
echipamentelor de munca, lucratorii trebuie sa aiba acces si sa ramina in
conditii de securitate in toate zonele
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a
echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, v
e alte substante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate
ori depozitate in acesta.
Orice e
ilor de explozie a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori
utilizate sau depozitate in echipamentul de munca.
Orice echipament de munca trebuie sa
orilor expusi riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau
indirecta.
Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca
specifice
Cerinte minime ap
utopropulsie
Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator
transportat sau a unor lucratori transportati trebuie
era incit sa reduca riscurile pentru lucrator sau lucratori in timpul
deplasarii. In aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al
lucratorilo
Atunci cind blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii
intre un ec

89
sau a
i.
contact cu
solul,
a)
structura care sa garanteze un spatiu suficient in jurul
lucra
timpul utilizarii sau atunci cind
de retinere pentru lucratorii
tru lucratori, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
condi
ijloace adecvate care sa reduca consecintele unei
event
menajat de asa maniera incit sa impiedice blocarea elementelor de
transmitere a puteri
Atunci cind blocarea nu poate sa fie impiedicata, trebuie sa fie luate
toate masurile posibile pentru a se evita consecintele daunatoare pentru
lucratori.
Daca elementele de transmitere a puterii intre echipamentele de
munca mobile risca sa se imbacseasca si sa se deterioreze prin
trebuie sa fie prevazute facilitati pentru sustinerea acestora.
Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui
lucrator transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa limiteze, in
conditii de utilizare efectiva, riscurile care provin din schimbarea directiei
sau rasturnarea echipamentului de munca:
fie printr-o structura de protectie care sa impiedice ca echipamentul de
munca sa nu se rastoarne mai mult de un sfert de rotatie;
b) fie printr-o
torului transportat sau lucratorilor transportati, daca miscarea poate
continua cu mai mult de un sfert de rotatie;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din
echipamentul de munca.
Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci cind
echipamentul de munca este stabilizat in
schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de munca este
imposibila din proiectare.
Daca exista un risc ca un lucrator transportat, in momentul schimbarii
directiei sau rasturnarii, sa fie strivit intre partile echipamentului de munca
si sol, trebuie sa fie instalat un sistem
transportati.
Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare
poate provoca riscuri pen
tii:
a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri
neautorizate;
b) sa fie prevazute cu m
uale ciocniri in caz de miscare simultana a mai multor echipamente de
munca care se deplaseaza pe sine;

90
le de securitate o impun, in cazul defectarii dispozitivului
princ
ci cind cimpul de vizibilitate directa a conducatorului este neco-
itive auxiliare adecvate, pentru imbunatatirea vizibilitatii;
e asigura o securitate suficienta pentru
n cazul in
nci
de protectie impotriva acestor riscuri, in cazul in care nu exista
hipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt
a mai ales de sarcinile care
a fie inscrisa
arcina nominala pentru fiecare configuratie a masinii.
ie
marcate de asa maniera ntificarea caracteristicilor
esentiale pentru utilizarea sigura.
c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de franare si de oprire; in masura in
care conditii
ipal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin comenzi usor de manevrat
sau prin sisteme automate, trebuie sa permita franarea si oprirea;
d) atun
respunzator din punctul de vedere al securitatii, acestea trebuie sa fie preva-
zute cu dispoz
e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau in locuri
intunecoase, acestea trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de iluminat,
adaptat lucrarii de efectuat si car
lucratori;
f) daca prezinta riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor
si/sau incarcaturii - susceptibile sa pericliteze lucratorii, acestea trebuie sa
fie prevazute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, i
care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul
de utilizare;
g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atu
cind ies din cimpul de actiune al telecomenzii;
h) daca sunt telecomandate si pot, in conditii normale de utilizare, sa
loveasca sau sa blocheze lucratorii, acestea trebuie sa fie echipate cu
dispozitive
alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.

Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor
Daca ec
instalate in mod permanent, rezistenta si stabilitatea acestora in timpul
utilizarii trebuie sa fie asigurate tinindu-se seam
se vor ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare sau de
fixare pe structuri.
Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate
vizibil sarcina nominala si, daca este cazul, o placuta pe care s
s
Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa f
incit sa permita ide

91
t sa reduca riscul ca sarcinile:
a)

AREA SARCINILOR

, dispuse si utilizate de
asa m
tfel incit sa existe spatiu
mobile ale echipamentelor de munca si
i
oata sa fie furnizata si/sau evacuata de
aniera sigura.
fie
realizate de ma instructiunilor
rnizate de fabricant.
fie expuse
desca
autopropulsate. Daca prezenta lucratorilor care se depla-
seaza


Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucra-
torilor si daca exista posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare
adecvata trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.
Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate
de asa maniera inci
sa loveasca lucratorii;
b) in mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau
c) sa se desprinda neintentionat.
UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE MUNCA FOLOSITE
PENTRU RIDIC
Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca
Echipamentele de munca trebuie sa fie instalate
aniera incit sa permita reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora
si pentru ceilalti lucratori, de exemplu facind as
suficient intre elementele
elementele fixe sau mobile din spatiul de munca si ca toata energia or
substanta utilizata sau produsa sa p
m
Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa
niera sigura, in special prin respectarea
fu
Echipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sa
rcarilor electrice trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu masuri
adecvate impotriva efectelor trasnetului.
Daca un echipament de munca este manevrat intr-o zona de munca,
trebuie sa fie stabilite si respectate reguli de circulatie adecvate.
Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii
care se deplaseaza pe jos sa nu se gaseasca in zona de operare a echipamen-
telor de munca
pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor, trebuie sa fie
luate masuri adecvate pentru a evita ca acestia sa fie accidentati de catre
echipamente.

92
ile sau mobile folosite la ridicarea
sarcin
e conditiile
previ
ridicarea lucratorilor pot sa fie utilizate in acest scop, cu
conditia sa fie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, in
confo mitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale care prevad o
suprave
In timpul prezentei l mentul de munca folosit
pentr
entru ca lucratorii sa nu fie prezenti
sub s
pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
alese
permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci
cind a
Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor
Echipamentele de munca demontab
ilor trebuie sa fie utilizate de asa maniera incit sa garanteze
stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizarii in toat
zibile, luindu-se in considerare natura solului.
Ridicarea lucratorilor nu este permisa decit cu echipamente de munca
si dispozitive prevazute in acest scop.
Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006, in mod exceptional, echipamentele nepre-
vazute pentru
r
ghere corespunzatoare.
ucratorilor pe echipa
u ridicarea sarcinilor, la postul de conducere trebuie sa fie asigurata
prezenta permanenta. Lucratorii care sunt ridicati trebuie sa dispuna de un
mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea acestora in
caz de pericol.
Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a
lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri p
arcinile suspendate. Este interzisa deplasarea sarcinilor suspendate
deasupra locurilor de munca neprotejate in care lucratorii sunt prezenti in
mod curent. In aceasta eventualitate, daca buna desfasurare a lucrarilor nu
poate fi asigurata in alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduri
adecvate.
Dispozitivele de prindere
in functie de sarcinile care se manipuleaza, distantele dintre punctele
de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice,
tinindu-se seama de modul si de configuratia de legare. Ansamblurile
dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate
vizibil pentru a
cestea nu sunt demontate dupa utilizare.
Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
depozitate de asa maniera incit sa se garanteze ca acestea nu se vor
deteriora sau degrada.

93
arcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munca
astfel
ea corespunzatoare a aces-
tor m
poate observa intregul traseu al sarcinii nici direct,
nici p ile
neces
ie organizate de asa maniera incit atunci cind
lucrat
,
te de o maniera adecvata si efectuate astfel incit sa protejeze
secur
entare cu energie, trebuie sa fie luate masuri adecvate
pentr
Echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate
Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru
ridicarea s
incit cimpul lor de actiune se intersecteaza, trebuie sa fie luate masuri
adecvate pentru a se preveni ciocnirea intre sarcini si/sau intre elemente ale
echipamentelor de munca.
In timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru
ridicarea sarcinilor neghidate trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a
se preveni bascularea, rasturnarea si, daca este cazul, deplasarea si alune-
carea acestuia.Trebuie sa fie verificata executar
asuri.
Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea
sarcinilor neghidate nu
rin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizeaza informati
are, atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa
comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie luate masuri
organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna in
pericol lucratorii.
Lucrarile trebuie sa f
orul agata sau desprinde o sarcina cu mana, aceste operatii sa poata fi
efectuate in conditii de securitate deplina, in special prin pastrarea de catre
acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.
Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect
supraveghea
itatea lucratorilor. In special, daca o sarcina trebuie sa fie ridicata
simultan de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea
sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita si aplicata o procedura pentru a
se asigura buna coordonare a operatorilor.
Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
neghidate nu pot retine sarcinile in cazul unei defectari partiale sau totale a
sistemului de alim
u a se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare.
Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere, cu exceptia
cazului in care accesul in zona periculoasa este impiedicat si daca sarcina a
fost agatata si este mentinuta in conditii de securitate deplina.

94
pecial impiedicarii rasturnarii
echip
c punctul de
lucru
ponente cu deficiente (ex. cablu electric cu
izolatie deteriorata la macaraua portal cu graifar);
- nerespectarea utilizeaza bolturile
e siguranta ale traversei mobile);
interventii ale persoanelor neautorizate;
u grad de uzura avansat
ablu
ara personal autorizat (macaragiu+legator de sarcina);
montarea macaralei;
bile in zona de lucru a macaralei;
Utilizarea in aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisa atunci cind conditiile
meteorologice se deterioreaza pana la punctul in care se pericliteaza
utilizarea in conditii de securitate a acestora, expunand astfel lucratorii la
riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratori trebuie sa fie luate masuri
adecvate de protectie, destinate in s
amentului de munca.

Cauzele avariilor si accidentelor

Indiferent de tipul macaralei, experienta practica arata ca avariile si
accidentele produse la macarale au urmatoarele cauze:
- comunicare neadecvata intre persoanele care deserves
;
- nerespectarea instructiunilor de exploatare;
- pozitionarea necorespunzatoare a sarcinii, dupa eliberarea din
carligul macaralei;
- nerespectarea prescriptiilor tehnice PT colectia ISCIR;
- executarea operatiilor de montaj de firme/persoane neautorizate;
- utilizarea unor com
instructiunilor de lucru(ex. nu se
d
- manevre incorecte executate de macaragiu;
- nefunctionarea componentelor de securitate;
- nerespectarea regulilor de sanatate si securitate in munca ;
-
- utilizarea organelor de legare a sarcinilor c
(c ri, chingi etc.);
- exploatarea f
- folosirea instalatiilor neautorizate;
- defecte de material;
- calarea necorespunzatoare;
- neatentia personalului folosit la montarea/de
- nerespectarea spatiilor de siguranta ale macaralei prin montarea
necorespunzatoare a platformei mo

95
ta necorespunzatoare;
respunzatoare a sarcinii datorita necunoaterii greutatii
ceste
varabile de mediu (vant puternic
este a, etc.);
brat;
carale);
a fi anuntat macaragiul;
prindere a structurii superioare din placa
care sustin
ratul
ectuarea translatiei macaralei cu bratul nedemontat, pe cale de
ontarii;
onarea limitatorului de moment al sarcinii;

area indicatorului inalta tensiune
generat avarii si
antilor,
i eliminarea avariilor si accidentelor
CIR
orm recomandarilor cons-
- folosirea macaralelor(auto) pe sol cu rezisten
- manevrarea necorespunzatoare a sarcinii;
- nepozitionarea corecta a macaralei;
- neatentie in exploatare;
- manevre gresite, asigurare necorespunzatoare a bratului;
- prinderea neco
a ia;
- utilizarea macaralei in conditii nefa
p limitele admise, furtun
- blocarea comenzii pentru ridicare
- cedare cala macara;
- sarcina a depasit sarcina nominala a macaralei;
- functionare cu macara necalata;
- cedarea bratului contragreutatii;
- neatentie in deplasare (in special la automa
- prezenta persoanelor pe macara fara
- retezarea suruburilor de
suport a coroanei dintate aferente mecanismului de rotatie,
b si contrabratul macarlei;
- ef
acces neamenajata, pe teren accidentat, denivelat;
- manevre gresite in timpul dem
- nerespectarea diagramei de moment;
- suntarea sau nefuncti
- neasigurarea macaralei la sfarsitul programului;
- nerespectarea NSSM, nefunction
al macaralei;
Aceste cauze precum si alte defectiuni tehnice au
accidente soldate cu deteriorarea macaralei, accidentari ale manevr
legatorilor de sarcina, alte persoane din raza de actiune si chiar deces.

Masuri pentru evitarea s

- respectarea intocmai a prevederilor PT colectia IS
-respectarea instructiunilor de exploatare, conf
tructorului;

96
persoane autorizate
mponentelor electrice si mecanice fara defectiuni;
- resp
rcina autorizat;
- cala
a corespunzatoare a sarcinii si respectarea spatiilor de siguranta
acaralei la sfarsitul programului;
e pericol grav si iminent de accidentare se vor
;
ondus la aparitia starii de pericol grav si
UNCII
14/07/2006
ivind promovarea
torilor.
generale referitoare la prevenirea
i securitatea lucrtorilor, elimi-
ivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor,
recum i direciile generale pentru implementarea acestor principii.
- legarea corecta a sarcinii;
- executarea tuturor operatiilor de montaj de catre firme/
- componentele de securitate trebuie mentinute in permanenta in functiune;
- utilizarea co
ectarea NSSM si PSI specifice;
- utilizarea organelor de legare a sarcinii fara defectiuni (uzuri);
- personal de exploatare autorizat;
- legator de sa
rea corespunzatoare a automacaralelor;
- manevrare
- atentie sporita in exploatarea macaralei;
- comunicare permanenta intre manevrant si legatorul de sarcina;
- asigurarea m
La constatarea starii d
lua imediat urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au c
iminent.


LEGISLATIA M

Extras din LEGEA nr. 319 din
a securitii i sntii n munc

Prezenta lege are ca scop instituirea de msuri pr
mbuntirii securitii i sntii n munc a lucr
Prezenta lege stabilete principii
riscurilor profesionale, protecia sntii
narea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea,participarea
echilibrat potr
p


97
Oblig rilor
Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea
lucrtorilor n to
n cadrul re obligaia s ia
m urile necesare pentru:
a) asi
c) inf
- s ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor i evacu itilor i mrimii
ntrep
e specializate, ndeosebi n
re sunt sau pot fi
despre riscurile implicate de acest
ori care trebuie s fie luate pentru
furnize instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea
s opreasc lucrul i/sau s prsea imediat locul de munc i s se
ndrepte spre o zo t;
izeze i s fie n posesia unei evaluri a riscurilor pentru
,
entului de protecie care trebuie utilizat;
aii generale ale angajato
ate aspectele legate de munc.
sponsabilitilor sale, angajatorul are
s
gurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
ormarea i instruirea lucrtorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i
sntii n munc.

Angajatorul are urmtoarele obligaii:
area lucrtorilor, adaptate naturii activ
rinderii i/sau unitii, innd seama de alte persoane prezente;
- s stabileasc legturile necesare cu serviciil
ceea ce privete primul ajutor, serviciul medical de urgen, salvare i
pompieri.
- s informeze, ct mai curnd posibil, toi lucrtorii ca
expui unui pericol grav i iminent
pericol, precum i despre msurile luate
protecia lor;
- s ia msuri i s
sc
n sigur, n caz de pericol grav i iminen
- s nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exist
un pericol grav i iminent, n afara cazurilor excepionale i pentru motive
justificate.
Alte obligaii ale angajatorilor
Angajatorul are urmtoarele obligaii:
a) s real
securitatea i sntatea n munc, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice;
b) s decid asupra msurilor de protecie care trebuie luate i, dup caz
asupra echipam

98
munc;
i.
n vederea asig sntate n munc i
pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale,
meniul securitii i sntii n munc, corespunztor
gi, pentru comple-
ntatea n munc;
- s
rotecie necesare;
nere i neutralizare a substanelor nocive degajate n
t lucrtorii i/sau
c) s in evidena accidentelor de munc ce au ca urmare o incapacitate de
munc mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uoare, a bolilor profe-
sionale, a incidentelor periculoase, precum i a accidentelor de
d) s elaboreze pentru autoritile competente i n conformitate cu
reglementrile legale rapoarte privind accidentele de munc suferite de
lucrtorii s
urrii condiiilor de securitate i
angajatorii au urmtoarele obligaii:
- s stabileasc pentru lucrtori, prin fia postului, atribuiile i rspunderile
ce le revin n do
funciilor exercitate;
- s elaboreze instruciuni proprii, n spiritul prezentei le
tarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc,
innd seama de particularitile activitilor i ale locurilor de munc aflate
n responsabilitatea lor;
- s ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii i instruirii
lucrtorilor, cum ar fi afie, pliante, filme i diafilme cu privire la
securitatea i s
asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munc,
asupra riscurilor la care aceasta este expus la locul de munc, precum i
asupra msurilor de prevenire i de p
- s asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozi-
tivelor de protecie, a aparaturii de msur i control, precum i a instala-
iilor de captare, rei
desfurarea proceselor tehnologice;
- s asigure echipamente de munc fr pericol pentru securitatea i
sntatea lucrtorilor;




Informarea lucrtorilor
innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau a unitii, angajatorul
trebuie s ia msuri corespunztoare, astfel nc

99
condiii pentru ca fiecare lucrtor s
special sub form de informaii i instruciuni de
cru, specifice locului de munc i postului su.

Obligaiile lucrtorilor

i desfoare activitatea, n conformitate
cu pr

siunile sale n timpul procesului de munc.

ligaii:
a) s
tinat pentru pstrare;
c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea
sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale
mainilor, aparaturii, uneltelor, inst laiilor tehnice i cldirilor, i s
utiliz
) s rului locului de munc i/sau
nai, att timp ct
cia
lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul
reprezentanii acestora s primeasc, n conformitate cu prevederile legale,
toate informaiile necesare.
Instruirea lucrtorilor
Angajatorul trebuie s asigure
primeasc o instruire suficient i adecvat n domeniul securitii i
sntii n munc, n
lu
Fiecare lucrtor trebuie s
egtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea
angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau mbol-
nvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi
afectate de aciunile sau omi
Lucrtorii au urmtoarele ob
utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase,
echipamentele de transport i alte mijloace de producie;
b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup
utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul des
a
eze corect aceste dispozitive;
d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice
situaie de munc despre care au motive ntemeiate s o considere un
pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice
deficien a sistemelor de protecie;
e aduc la cunotin conducto
angajatorului accidentele suferite de propria persoan;
f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desem
este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine
dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari,pentru prote
sntii i securitii lucrtorilor;
g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul i/sau cu

100
te;
unc este:
nor activiti culturale, sportive, n ar
ctiviti;
rie iniiativ pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care
amenin avutul public
f) acc muncii,
e munc organizat de acetia, n tim-
de la domiciliul lucrtorului la locul de munc organizat de
iul persoanei juridice sau
stea, la o alt persoan juridic sau fizic,
pentru ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de deplasare;
de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru securitate i
sntate, n domeniul su de activita
h) s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul
securitii i sntii n munc i msurile de aplicare a acestora;
i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii
sanitari.
Accidente de munc
n sensul prevederilor acestei legi, accidentul de m
a) accidentul suferit de persoane aflate n vizit n ntreprindere i/sau
unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de
interes public, inclusiv n cadrul u
sau n afara granielor rii, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor
sarcini;
c) accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate, n
timpul i din cauza ndeplinirii acestor a
d) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse
din proprie iniiativ pentru salvarea de viei omeneti;
e) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse
din prop
i privat;
identul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul
dac se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice,
n calitate de angajator, ori n alt loc d
pul programului de munc, i nu se datoreaz culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul
normal
angajator i invers;
h) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sed
de la adresa persoanei fizice la locul de munc sau de la un loc de munc la
altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munc;
i) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau
de la adresa persoanei fizice la care este ncadrat victima, ori de la orice
alt loc de munc organizat de ace

101
dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din
izate de angajator, precum i n timpul i pe traseul
ririlor de serviciu n afara
eri
e, alunecri de teren, trsnet (electrocu-
ondiiile unui accident de munc i n
porar de munc de cel puin 3
j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua
sau preda uneltele de lucru, locul de munc, utilajul ori materialele, dac
schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau
orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori
n spltor sau
ntreprindere sau unitate i invers;
k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut
loc n locuri organ
normal spre i de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romni sau de persoane
fizice romne, delegai pentru ndeplinirea ndato
granielor rii, pe durata i traseul prevzute n documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul romn care efectueaz lucrri i servicii
pe teritoriul altor ri, n baza unor contracte, convenii sau n alte condiii
prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romne cu parten
strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare
sau perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii
activitilor aferente stagiului de practic;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale, cum ar fi
furtun, viscol, cutremur, inundai
tare), dac victima se afla n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu;
p) dispariia unei persoane, n c
mprejurri care ndreptesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de
serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
n situaiile menionate la lit. g), h), i) i l), deplasarea trebuie s se
fac fr abateri nejustificate de la traseul normal i, de asemenea, trans-
portul s se fac n condiiile prevzute de reglementrile de securitate i
sntate n munc sau de circulaie n vigoare.
Accidentele de munc se clasific, n raport cu urmrile produse i cu
numrul persoanelor accidentate, n:
a) accidente care produc incapacitate tem
zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;

102
unt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din
lor de ridicat si a aparatelor
consu
tii de siguranta, instalatiile de ridicat
ei legi.
enii si expresiile de mai jos au
tii:
talatii/echipament, provocand avarii si/sau afectand viata sau
anatatea oamenilor ori mediul;
b) uata de catre
c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru
detina
are/instalare conform prescriptiilor tehnice,
ipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a
ment indeplineste toate conditiile si cerintele
binare a componentelor unei/unui insta-
latii/echipament, realizata conform documentatiei tehnice aferente acesteia;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cnd s
aceeai cauz.

Extras din LEGEA nr. 64 din 21 martie 2008
privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune,
instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil

Prezenta lege stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de
siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatii
matoare de combustibil.
In scopul functionarii in condi
clasice se supun regimului de autorizare si de verificare tehnica, potrivit
prevederilor prezent
In sensul prezentei legi, term
urmatoarele semnifica
a) accident - evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a
unei/unui ins
s
autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efect
ISCIR, a competentei si capabilitatii unei persoane fizice sau juridice de a
desfasura una din activitatile prevazute la art. 8 alin. (1);
torii/utilizatorii de instalatii/echipamente, dupa caz, stabilit prin
hotarare a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a
verificarii conditiilor de mont
pe baza caruia pot incepe lucrarile de montare/instalare;
d) autorizare a functionarii - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/
utilizatorii de instalatii/ech
Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), in scopul atestarii faptului
ca o/un instalatie/echipa
pentru a fi pusa/pus ,repusa/repus in functiune si utilizata/utilizat in conditii
de siguranta;
e) construire-activitatea de im

103
si instructiunilor
ivitati in vederea
rcarilor si examinarilor si altele asemenea;
tia/examinarea cu caracter tehnic a
rea functionarii
un anumit tip de instalatie/echipament, identificat corespun-
testarii indeplinirii conditiilor/cerintelor
aplicabile;
f) detinator - persoana fizica sau juridica ce detine cu orice titlu o
instalatie/echipament in exploatare;
g) documentatie tehnica - totalitatea documentelor
elaborate, conform prevederilor prescriptiilor tehnice, de catre producator
pentru construirea, montarea, instalarea, punerea in functiune, realizarea
reviziilor, reparatiilor si/sau pentru intretinerea instalatiilor/echipamentelor
sau, respectiv, totalitatea documentelor intocmite de catre persoanele fizice
ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor act
realizarii sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnica include,
dupa caz, descrierea generala a instalatiei/echipamentului, proiectele de
executie, procesul de fabricatie, schemele si circuitele pentru componentele
instalatiilor/echipamentelor, descrieri si explicatii necesare pentru
intelegerea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare,
rapoartele ince
h) expert ISCIR - persoana fizica autorizata de catre ISCIR, pe baza
evaluarii capabilitatii si competentei sale, in scopul realizarii de sarcini
specifice;
i) expertiza tehnica - investiga
unei/unui instalatii/echipament;
j) instalare-activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalatii/
echipament la locul utilizarii si/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte
instalatii sau echipamente, in vederea asigurarii conditiilor de functionare;
k) introducere pe piata - actiunea de a face disponibila/disponibil, pentru
prima data, contra cost sau gratuit, o/un instalatie/echipament in vederea
distribuirii si/sau utilizarii;
l) intretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea
instalatiei/echipamentului in parametrii de functionare in conditii de
siguranta;
m) montare-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalatii/
echipament, conform documentatiei tehnice, in vede
acesteia/acestuia;
n) omologare - totalitatea activitatilor desfasurate de catre o comisie, in
legatura cu
zator, in scopul determinarii parametrilor reali de performanta si siguranta
in functionare, in vederea a

104

acestea, in vederea introducerii pe piata, punerii
cator-persoana fizica sau juridica, responsabila pentru proiec-
juridica, care construieste, monteaza, instaleaza, amba-
de autorizare si verificare tehnica - totalitatea conditiilor,
rii acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la
i instalatii/echipament in scopul
o) prescriptie tehnica - norma tehnica elaborata de catre ISCIR si
aprobata prin ordin al ministrului economiei si finantelor, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, care contine, pentru domenii clar
definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalatii/echipamente si la
activitati specifice domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin. (1), ce
se realizeaza in legatura cu
in functiune si utilizarii instalatiilor/echipamentelor respective in conditii
de siguranta in functionare;
p) produ
tarea si/sau realizarea unei/unui instalatii/ echipament in scopul introducerii
pe piata si/sau al punerii in functiune, in numele sau, precum si orice
persoana fizica sau
leaza sau eticheteaza o/un instalatie/echipament in vederea introducerii pe
piata si/sau punerii in functiune sub nume propriu;
q) punere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei
utilizari a unei/unui instalatii/echipament;
r) regim
cerintelor, examinarilor, incercarilor si/sau evaluarilor la care este supusa/
supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalatie/echipament, pe parcursul
realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in legatura cu aceasta/acesta,
in scopul de a se asigura functionarea in conditii de siguranta, conform
prescriptiilor tehnice;
s) reparare - ansamblul de lucrari si operatiuni ce se executa prin
inlaturarea neconformitatilor/defectiunilor constatate la o/un instalatie/
echipament, in scopul aduce
alti parametri care asigura functionarea in conditii de siguranta a acesteia,
conform prescriptiilor tehnice;
t) repunere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei
utilizari a unei/unui instalatii/echipament, ulterior repararii, efectuarii unei
revizii si/sau efectuarii unei interventii de intretinere a acesteia/acestuia,
conform prescriptiilor tehnice;
u) revizie - activitatea, de regula planificata, ce consta in ansamblul
operatiunilor ce se executa asupra unei/unu
reglarii sau inlocuirii pieselor si aparatelor inglobate de aceasta/acesta,
conform prescriptiilor tehnice;

105
ucerea pe piata si punerea in functiune a instalatiilor/
lizatorilor, de catre producatori, instructiuni
rmale, precum si documente cuprinzand
lui sau ale proceselor in care aceasta/acesta este
te care respecta conditiile prevazute lit. e) si f), sunt supuse regi-
etin autorizatie de
istructiv, precum si cele ce privesc supravegherea si verificarea
aza numai de catre persoane fizice sau
echipamentele realizate de catre ei fac exceptie de la cerinta de
v) utilizator - persoana fizica sau juridica ce are in folosinta o/un
instalatie/echipament.
Se admite introd
echipamentelor care indeplinesc urmatoarele conditii, dupa caz:
a) sunt respectate conditiile si cerintele de functionare in conditii de
siguranta;
b) sunt supuse verificarilor tehnice si sunt omologate;
c) sunt puse la dispozitia uti
tehnice pentru utilizarea instalatiilor/echipamentelor in conditii normale,
pentru intretinerea, realizarea reviziilor si a reparatiilor instalatiilor/
echipamentelor, precum si, dupa caz, pentru pregatirea personalului de
deservire:
d) au autorizatii de functionare initiale, emise conform prevederilor
prescriptiilor tehnice aplicabile;
e) exista, pentru utilizare, la fiecare loc de munca, instructiuni tehnice
pentru utilizare in conditii no
masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale
instalatiei/echipamentu
inglobata;
f) exista, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.
Se admite mentinerea in exploatare numai a acelor instalatii/
echipamen
mului de autorizare si verificare tehnica in utilizare, d
functionare valabila si care sunt reparate, intretinute si supuse la revizii
potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si potrivit prevederilor prezentei
legi.
Activitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si
control ned
tehnica in utilizare, reviziile, reparatiile si lucrarile de intretinere pentru
instalatii/echipamente se realize
juridice autorizate, in conditiile stabilite de prescriptiile tehnice si de
prezenta lege.
Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare,
punere in functiune, revizie, reparatii si lucrari de intretinere pentru
instalatiile/
autorizare.

106

carilor tehnice si corectitudinea rezultatelor obtinute revin ISCIR sau
perso
bilitatile producatorilor

Verificarile tehnice prevazute in documentatiile tehnice si prescrip-
tiile tehnice se realizeaza de catre ISCIR sau, dupa caz, de catre persoanele
autorizate pentru constructie, montare, instalare, punere in functiune,
revizii, reparatii, lucrari de intretinere, autorizare a functionarii sau
verificari tehnice in utilizare; responsabilitatile privind realizarea
verifi
anelor autorizate, dupa caz.
Pentru verificarile tehnice stabilite in prescriptiile tehnice ca fiind in
competenta de realizare a ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane
conform prevederilor prezentei legi.

Obligatiile si responsa

pecifice, inainte de introducerea pe piata si/sau punerea in
nstruirii, montarii si instalarii, in scopul
verifi
pentru montarea, instalarea, utilizarea
in conditii normale, intretinerea, realizarea reviziilor si repararea
instalatiei/ech trebuie luate
caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalatiei/echipamentului sau
ii si/sau a
obtina omologarea instalatiei/ echipamentului;
Producatorii, cu exceptia celor care realizeaza instalatii/echipamente
conform reglementarilor tehnice ce transpun directive europene care au
prevederi s
functiune a acestora, au urmatoarele obligatii si responsabilitati:
a) sa se asigure ca instalatia/echipamentul se realizeaza cu respectarea
cerintelor de functionare in conditii de siguranta, prevazute in prescriptiile
tehnice aplicabile;
b) sa intocmeasca documentatia tehnica prevazuta de prescriptiile
tehnice si sa stabileasca prin aceasta inclusiv examinarile si incercarile ce
trebuie efectuate pe parcursul co
carii parametrilor de functionare in conditii de siguranta a instalatiei/
echipamentului;
c) sa elaboreze instructiuni tehnice
ipamentului, documente cuprinzand masurile ce
in
ale proceselor, precum si instructiuni pentru pregatirea personalului de
deservire a acesteia/acestuia, atunci cand prescriptiile tehnice prevad
aceasta cerinta;
d) sa realizeze sau, dupa caz, sa asigure realizarea construir
montarii instalatiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 si ale
prescriptiilor tehnice;
e) sa solicite si sa

107
sau metode nedistructive;
le de introducere pe piata si/sau punere in functiune pentru
abilitatile persoanelor fizice sau juridice autorizate
pentru realizarea verificarilor
potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice, tehnologii de sudare
stabil
zatorului odata cu predarea/receptia
alatiei/echipamentului;

rice neconformitate constatata;
f) l
s
f) sa asigure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalatiilor/
echipamentelor, atunci cand prescriptiile tehnice impun, tehnologii de
sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de catre ISCIR, sudori
autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa exami-
nari prin mijloace
g) sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din
documentatia tehnica stabilite in conformitate cu prescriptiile tehnice
aplicabile.
Producatorii care realizeaza instalatii/echipamente din categoria
celor prevazute la art. 3 alin. (2) au obligatiile si responsabilitatile
prevazute in reglementarile tehnice ce transpun directivele europene care
stabilesc conditii
instalatiile/echipamentele respective.

Obligatiile si respons

Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor
prezentei legi au urmatoarele obligatii si responsabilitati, dupa caz:
a) sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita
competentelor si in conditiile pentru care sunt autorizate;
b) sa pregateasca si sa asigure conditiile
tehnice a instalatiilor/echipamentelor;
c) sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost
autorizate,
ite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizati
ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin
mijloace sau metode nedistructive;
d) sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o
puna la dispozitia detinatorului/utili
inst
e) sa informeze imediat producatorul sau detinatorul/ utilizatorul despre
o
sa asigure rea izarea lucrarilor de revizii, precum si activitatile de
reparatii si intretinere, la termenele scadente;
g) a monteze si/sau sa instaleze instalatii/echipamente numai daca este
emis si se respecta avizul obligatoriu de instalare.

108
tii si responsabilitati conform prescrip-
autorizatia de functionare initiala sau reautori-
se asigure ca instalatia/echipamentul este
zate, conform instructiunilor
a instructiunilor tehnice
pecifice pentru utilizarea in conditii normale a instalatiei/echipamentului
documentelor cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii,
intrerup lor in
care aceasta/acesta este ing
e) sa foloseasca pentru utilizarea instalatiei/echipamentului numai
perso ;
hipamentelor.
atii/echipamente
identa centralizata a acestora si sa comunice la ISCIR orice
e operator autorizat, responsabil cu


Obligatiile si responsabilitatile detinatorilor/utilizatorilor de
instalatii/echipamente

Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza o instalatie/
echipament are urmatoarele obliga
tiilor tehnice:
a) sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare;
b) sa solicite si sa obtina
zarea;
c) sa ia masurile necesare si sa
utilizata/utilizat in conditii de siguranta, prin efectuarea reviziilor, repara-
tiilor si intretinerii de catre persoane autori
tehnice ale producatorilor;
d) sa asigure existenta, la fiecare loc de munca,
s
si a
eri si dereglari ale instalatiei/echipamentului sau ale procese
lobata/inglobat;

nal de deservire autorizat
f) sa asigure supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a
instalatiilor/ec
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instal
reglementate prin prezenta lege are obligatia sa le inregistreze la ISCIR, sa
tina ev
modificare intervenita in situatia tehnica sau juridica a acestora, in
conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza asemenea instalatii/
echipamente are obligatia sa asigur
supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/
echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice.

Accidente, forta majora sau pericol iminent


109
zul producerii oricarui accident la acestea,
nimentului.
nstalatiei/echipamentului
prin a
patrunda
in locurile unde sunt amplasate/detinute instalatiile/echipamentele, acestia
pot solicita spriji lui Internelor
i Reformei Administrative, care actioneaza in conformitate cu prevederile
legale
1.
amentele
de rid
transport al gazelor naturale, precum si
cele apartinand sistemelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor
natura




Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza aceste instalatii/
echipamente are obligatia, in ca
de a opri din functionare instalatiile/echipamentele si de a anunta de indata
ISCIR despre producerea eve
In cazuri justificate, de forta majora sau de pericol iminent, accesul
reprezentantilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi/ora si neconditionat
de participarea unui delegat din partea detinatorului/utilizatorului.
In aceste cazuri reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din
functiune sau impiedicarea punerii in functiune a i
plicarea de sigilii, dupa caz.


In cazurile in care reprezentantii ISCIR sunt impiedicati sa
nul ofiterilor si agentilor din cadrul Ministeru
s
incidente.

Instalatii si echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi

Recipientele pentru aer aferente instalatiilor si echipamentelor de
franare, basculare si semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalatiile si echipamentele sub presiune, instalatiile si echip
icat montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele
apartinand Sistemului national de
le





110
r. 53 din 24 ianuarie 2003(actualizata )
Formarea profesionala

Dispozitii generale
(1) Formarea profesionala a salariatilor are urmatoarele obiective
principale:
a) adaptarea salariatului la cerintele ostului sau ale locului de munca;
b) obtinerea unei calificari profesionale;
c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului
de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;
d) reconversia profesionala determinata de restructurari socioeconomice;
e) dobandirea unor cunostinte av nsate, a unor metode si procedee
moderne, necesare pentru realizarea activitatilor profesionale;
f) p
g) promovarea in munc rofesionale.
(2) Formarea profesionala si evaluarea cunostintelor se fac pe baza
standardelor ocupationale.
Formarea profesionala realiza prin urmatoarele
forme:
cursuri organizate de catre angajator sau de catre
iz
de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de
si in strainatate;
u cel putin 21 de salariati;



Extras din LEGEA n
privind Codul Muncii

TITLUL VI
p
a
revenirea riscului somajului;
a si dezvoltarea carierei p

a salariatilor se poate
a) participarea la
furn orii de servicii de formare profesionala din tara sau din strainatate;
b) stagii
munca;
c) stagii de practica si specializare in tara
d) ucenicie organizata la locul de munca;
e) formare individualizata;
f) alte forme de pregatire convenite intre angajator si salariat.
Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de
formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o data la 2 ani, daca a

111
(1), se suporta de catre angajatori.
rului sau la initiativa salariatului.
de
angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea
ctul unor acte
a
iparea la cursurile sau stagiile de formare
zionate de
articiparea la
terea partiala
i salariale astfel:
pului normal
luc
ctiei detinute, cu toate indemni-
zatiil
iul de formare profesionala
presu
iv de munca aplicabil sau
in con

munc
b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.
Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala,
asigurata in conditiile alin.
Participarea la formare profesionala poate avea loc la initiativa
angajato
Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile
partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate
formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in
raport cu
profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obie
aditionale la contractele individuale de munc
In cazul in care partic
profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile oca
aceasta participare sunt suportate de catre acesta.
(3) In cazul in care, in conditiile prevazute la alin. (1), p
cursurile sau stagiile de formare profesionala presupune scoa
din activitate, salariatul participant va beneficia de dreptur
a) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului
pentru o perioada ce nu depaseste 25% din durata zilnica a tim
de ru, acesta va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de sala-
riul integral corespunzator postului si fun
e, sporurile si adaosurile la acesta;
b) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului
pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului normal de
lucru, acesta va beneficia de salariul de baza si, dupa caz, de sporul de
vechime.
Daca participarea la cursurile sau la stag
pune scoaterea integrala din activitate, contractul individual de munca
al salariatului respectiv se suspenda, acesta beneficiind de o indemnizatie
platita de angajator, prevazuta in contractul colect
tractul individual de munca, dupa caz.
Pe perioada suspendarii contractului individual de munca in conditiile
prevazute la alin. (3), salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de
a, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul
asigurarilor sociale de stat.

112
onditiile alin. (2) lit. b) si alin. (3)
nu po
ta obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angaja-
torulu
ozitiei prevazute la alin. (1)
deter
hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in
legatu
icitarea salariatului, impreuna cu sindicatul sau, dupa caz, cu
repre
ea la forma de pregatire profesionala, inclusiv daca va suporta in
totali

Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare
profesionala mai mare de 60 de zile in c
t avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada
de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare
profesionala.
Dura
i care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala,
precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare
formarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual
de munca.
Nerespectarea de catre salariat a disp
mina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate
de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din
perioada stabilita conform actului aditional la contractul individual de
munca.
Obligatia prevazuta la alin. (3) revine si salariatilor care au fost
concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive
disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca urmare a
arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zile, a condam-
narii printr-o
ra cu munca lor, precum si in cazul in care instanta penala a
pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
In cazul in care salariatul este cel care are initiativa participarii la o
forma de pregatire profesionala cu scoatere din activitate, angajatorul va
analiza sol
zentantii salariatilor.
Angajatorul va decide cu privire la cererea formulata de salariat
potrivit alin. (1), in termen de 15 zile de la primirea solicitarii. Totodata
angajatorul va decide cu privire la conditiile in care va permite salariatului
participar
tate sau in parte costul ocazionat de aceasta.
Salariatii care au incheiat un act aditional la contractul individual de
munca cu privire la formarea profesionala pot primi in afara salariului
corespunzator locului de munca si alte avantaje in natura pentru formarea
profesionala.

113
General
M
L ...12
Organe
E
O
C .40
Anem
O
Intretinerea, Revizia, Reparatia Macaralelor....50
Verificarea Tehnica Oficiala.75
Avarii si Accidente la Macarale.81
95
CUPRINS

itati.Tipuri de macarale......................................................2
anevrarea si Exploatarea Macaralelor.3
egarea Sarcinilor
si Dispozitive pentru Prinderea si Suspendarea Sarcinilor.17
fectuarea Operatiilor de Manipulare a Sarcinilor..................................29
bligatiile Macaragiului..34
oduri de Semnalizare
ometrul43
rganizarea Exploatarii Macaralelor........................................................45
Legislaie, reglementri, normative, instruciuni