CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A

JUDETULID GORJ
SUPORT CURS
MACARAGIU
2010
GENERALITATI
TIPURI DE MACARALE
Macaralele sau componentele de securitate trebuie fie proiectate
construite astfel nct se obiectivele acestor
macaralelor sau al componentelor de securitate are
efectueze de risc n vederea acelor riscuri
care corespund produselor sale, fiind obligat proiecteze
produsele seama de
Prin macaralele trebuie fie apte de asigura fie
reglate ca persoanele fie expuse riscului atunci cnd
aceste sunt efectuate n de
adoptate trebuie asigure eliminarea riscurilor de
accidentare pe ntreaga de a macaralei, inclusiv
fazele de montare demontare, chiar aceste riscuri de accidentare
din anormale previzibile.
La alegerea celei mai trebuie aplice
principii:
- eliminarea sau reducerea riscurilor ntr-o maxim
(integrarea elementelor de securitate din faza de proiectare de
a macaralei);
- adoptarea de necesare pentru riscurile care nu au
putut fi eliminate;
- informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate
incomplete a de adoptate.
La proiectarea macaralei, precum la elaborarea
tehnice, trebuie ia n considerare nu numai utilizarea sa
ci alte rezonabil previzibile.
Macaraua trebuie fie astfel nct se evite utilizarea sa
aceasta un risc. Eventual, cartea trebuie
utilizatorului asupra privind folosirea
macaralei.
n de utilizare ale macaralei trebuie fie reduse la
minimum disconfortul, oboseala tensiunile psihice ale personalului
manevrant, aplicnd principiile ergonomiei.
2
Tipuri de macarale la care in vigoare face referire:
-. macarale care la punct fix;
- macarale deplasabile pe de rulare cu
- macarale deplasabile pe de rulare
- macarale de
Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor
auxiliare,trebuie sa se in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia
ISCIR in vigoare,normele republicate de protectia muncii si cele din
sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din cartea
macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.
Componentele de securitate ce se folosesc, caz, la macarale sunt

a) Limitatoare de de
b) Limitatoare de de moment al sarcinii
c) Dispozitive de a fluidului din cilindri
d) Dispozitive de blocare evitare a mersului oblic
e) Tampoane opritoare
f) Piese de reazem de
g) la crlig
h) Contacte electrice de
- Contacte electrice la sau de acces pe macara
- Contacte electrice la chepengul de acces n cabina de
- Contacte electrice pe de zero a manetelor aparatelor de
- Contacte electrice ale dispozitivelor de blocare pe
MANEVRAREA SI EXPLOATAREA MACARALELOR
Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor
auxiliare, trebuie sa se in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia
ISCIR in vigoare,normele republicane de sanatate si securitate in munca si
cele din sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din
cartea macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.
3
Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat
daca dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare sau
nu indeplinesc conditiile tehnice
Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonele
periculoase nu sunt ingradite corespunzator sau daca organele de masini in
miscare si elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt cu
aparatori de protectie.
Este interzisa blocarea ntreruptoarelor simple sau automate prin
,legare sau prin orice alte mijloace care sa le de sub
controlul permanent al macaragiului. De asemenea este interzisa comanda
prin butoane cu autoretinere pentru mecanismelor de ridicare
,deplasare,rotire sau basculare.
Este interzisa folosirea macaralelor si a mecanismelor de ridicat
pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa.
Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitata
prin de forma sau gabarit,nu pot daca nu sunt ndeplinite
respective.
La macaralele cu mai multe mecanisme de ridicare
(principal si secundar) care in conformitate cu tehnice nu au
blocaj electric mpotriva simultane a ambelor
mecanisme ,sarcina totala manevrata nu va sarcina nominala.
La macaralele cu brat cu deschidere variabila nu se vor ridica sarcini
,
mai mari dect sarcinile maxim admise gamei de sarcina.
Sarcinile care se ridica frecvent pe de vor avea
marcate vizibil greutatea . Pentru restul cazurilor daca macara-giul nu
greutatea sarcinii si nici nu o poate determina ,va solicita
procesului tehnologic precizarea in scris a sarcinii.
Este interzisa folosirea la temperaturi peste 200
0
e cu
celor utilizate la manipularea lingourilor la macaralele de fOljare .
Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a doua macarale ,care nu sunt
cuplate mecanic si electric se admite numai in mod in
urmatoarele conditii:
,
-la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa;
-pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala;
-vitezele de ridicare sa fie aceleasi
4
-manevrarea sa se execute sub conducerea si supravegherea atenta a
responsabilului cu supravegherea tehnica a de ridicat autorizat
de ISCIR.
In de mai sus ,sarcinile cu forme neregulate care nu au
centrul de greutate in centrul lor geometric,se pot ridica si manevra cu
ajutorul a doua macarale numai daca se un dispozitiv special
construit astfel ca sarcina sa se repartizeze pe fiecare din cele
doua macarale.
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (0
2
, CO
2
,
acetilena) sau a recipientelor ce clor ,H
2
S0
4
.HCl si simi-lare se vor
lua masuri speciale de muncii ;toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directa a unui cadru tehnic care de acest
transport.
Este strict interzis transportul sarcinilor mai sus prin
legarea directa sau utilizndu-se de ridicare.
Viteza maxima admisa pentru deplasarea macaralelor de 50 mi min
este permisa in cadrul comenzilor de pe sol ,numai in optime de
deplasare ale manevrantului (fara cotituri ,de latime suficienta,fara
ale pardoselii,cu o buna vizibilitate a ntregului cmp de
lucru).
Este interzisa utilizarea macaralelor cu comanda de pe sol la
transportul de metal topit.
Electropalanele si mecanismele de ridicat care circula pe o cale de
rulare suspendata ,cu comanda de pe sol ,pot fi utilizate la transport de
metal topit in de tehnice.
Este interzisa functionarea macaralelor care in aer liber daca
viteza vntului este mare si temperatura sub _20
0
C la
temperaturi se face numai daca macaraua a fost construita special).
Daca vizibilitatea este mpiedicata de fum ,vapori,ceata sau obiecte
plasate intre macaragiu si cmpul de al macaralei se vor lua masuri
pentru transmiterea a comenzilor la macaragiu fara de care
macaralele in cauza nu pot
Macaralele sa lucreze calat vor numai in aceste
Sub de calare se vor elemente de sprijin rezistente
care sa nu se deplaseze in timpul manevrelor si care sa o
5
astfel detenninata in de natura si starea terenului incat sa
asigure in de a macaralei.
Macaralele sa lucreze necalat vor in
de de exploatare din cartea macara-lei,partea de

Se interzice functionarea macaralelor cu brat daca in raza de actiune
, , ,
a se conductoare electrice aeriene. In astfel de
conductoarele se vor iar daca acest lucru nu este posibil se vor
lua ,dupa caz,masurile necesare pentru :
- interzicerea macaralei in zona periculoasa;
blocarea de rotire a nspre zona respectiva,
asigurndu-se distanta minima de 1,5 m fata de con-ductoarele
neizolate, respectiv de 1,2 m fata de cele izolate (pentru tensiuni de
pana la 1000 V) .
Daca este necesar sa se efectueze in zona de influenta a liniilor de
nalta tensiune se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca
personalul,utilajul sau sarcinile sa nu se aproprie de piesele conductoare
neizolate la o distanta mai mica de :
-3 m pentru liniile la care tensiunea intre doua conductoare este
mai mica de 57.000 V (57 kv);
-5 m pentru U >57.000 V (57kv)
Pentru stabilirea distantelor efective care trebuie respectate se va tine
seama, pe de o parte ,de toate posibile ale pieselor conduc-toare
neizolate ale liniei ,iar pe de alta parte de macaralei, datorate unor
balansuri,smucituri,eventuale ruperi ale unui element sau sarcinii.
Macaralele cu brat utilizate la care se in
,
zonelor de influenta a liniilor de nalta tensiune, se vor echipa cu
dispozitive de semnalizare a macaralei in zona de influenta
respectiva ,macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi
adaptat,nu pot fi folosite la astfel de
In cazul unei macarale cu la inaltime ,fixarea ei pe
esafodajul demontabil sau pe elementele fixe ale se va face
numai pe baza schemei de montaj aprobate de conducerea ntreprinderii
care utilizeaza macaraua; in asemenea se va asigura att stabilitatea
macaralei prin mijloace precum si rezistenta esafondajului
sau elementelor constructiei.
,
6
Pentru evitarea accidentelor la macaralele turn utilizate pe
de se va asigura intre limita superioara a sarcinii si cel
mai nalt nivel de lucru un liber de minim 2 m; daca aceasta
nu poate fi ndeplinita ,un observator amplasat va fi prezent
obligatoriu pentru a da semnalele necesare
Macaralele si mecanismele de ridicat cu electromagnet de
prindere a sarcinilor pot fi puse in numai dupa delimitarea
zonelor periculoase in care este interzis accesul persoa-nelor si prevederea
de indicatoare de securitate referitoare la interzi-cerea accesului in zonele
respective,in in prescriptiile tehnice PT colectia ISCIR.
Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor,
locuite (imobile,birouri etc. )si halelor industriale date in
functiune .Daca scoaterea lor din raza normala de actiune a macaralei nu
, ,
poate fi realizata printr-o alegere traseului caii de rulare ,se
va limita raza de a macaralei.
Exploatarea unor macarale sau mecanisme de ridicat in hale
suprapuse se admite numai daca proiectantul si constructorul halei
ca au fost calculate si construite
La ridicarea sau coborrea unei sarcini care in timpul manevrei se
poate lovi sau agata de ale macaralei sau elemente situate in raza de
a macaralei,sarcina trebuie sa fie condusa de la distan-ta cu ajutorul
unei frnghii sau alte mijloace ,asigurndu-se masurile de a
muncii pentru personalul care executa aceasta manevra.
Se interzice utilizarea de elemente rigide(bare,parghii,cangi, etc)
pentru conducerea sarcinii;se sau
materialelor sau obiectelor a masa nu depaseste 50 kg care pot fi
conduse de la distanta cu ajutorul unor de lungime suficienta.
La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete,stlp,
stiva,vagon utilaj etc.nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si
sarcina suspendata .
Se interzice :
-folosirea macaralelor pentru tararea sarcinilor pe sol, dezbate-rea
prin lovire a pieselor in turnatorii,smulgerea sarcinilor aderente la sol sau
de alte elemente;
-ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cnd cablul este in
oblica;
7
-balansarea sarcinilor,pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi
deservit in mod normal de macara;
-deplasarea macaralelor cu sau crligele tarate pe
sol',
sau ventilare nu sunt
le gazele de
vapon
cores-
praf,gaze sau
de
-baterea sau scoaterea penelor de la de forjat;
-transportul persoanelor cu crligul macaralei sau alte dispoziti-ve de
prindere (cutii,bene).
Macaralele cu pe de vagon de cale ferata sau pe
autovehicule pe roti sau senile ,nainte de a se deplasa vor avea
in lungul caii pe care se deplasarea,cu crligul situat intr-
o care sa asigure buna lui vizibilitatea din cabina macara-giului,de
in sensul de mers.
Nu se admite deplasarea acestor macarale in acelasi timp cu rotirea
afara de cazul cnd prin sunt destinate sa lucreze in
asemenea asemenea se va face respectiva in
cartea macaralei partea de .In curbe si la macazuri viteza de
deplasare va fi redusa ,spre a se evita balansarea sarcinii.
Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pe
drumuri amenajate pentru vehiculelor,evitndu-se un-ghiurile si
curbele planurile nclinate,rampele care declivitati (pante)
pasajele care gabarite necores-

Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru se va efectua cu
respectarea prevederilor din cartea tehnica a utilaj ului (cartea
autovehicului),dndu-se o deosebita rezistentei tere-nului,
sarcinii,vitezei de deplasare si tipului rotii sau
senilei.
Macaralele si mecanismele de ridicat prin motoare termice
nu vor fi utilizate:
-in apropierea locurilor sau in cu
inflamabile, fara a fi cu dispozitive

-in interiorul al volum
suficiente pentru a elimina pericolele pe care

8
Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite,unele
deasupra altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toate
masurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau dispozi-tivelor de
prindere ale acestora de macarale care circula la nivelurile
inferioare;aceleasi dispozitii se aplica si atunci cand caile de rulare se
intersecteaza,fiind situate la acelasi nivel (inclusiv pe sol).In toate cazurile
trecerea macaralei care are prioritate va fi semanlizata prin semnale
acustice sau optice.
De asemenea se va fixa prioritate de manevra si in cazul maca-ralelor
cu brat care functioneaza concomitent si ale caror campuri de actiune a
bratelor se intersecteaza.
Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu a
contrabratelor precum si contrabratele intre ele.
In vederea evitarii producerii de accidente datorita oraganizarii
necorespunzatoare a locurilor de munca,unitatile detinatoare de maca-rale
si mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de expoatare,pe
baza specificului locurilor de munca in care se vor preciza:inaltimea
maxima a stivelor sau materialelor depozitate,modul de depozitare, locurile
destinate depozitarii,obligativitatea amenaj arii si intretinerii
corespunzatoare pentru caile de transport si in general toate prevederile
necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii.
Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intrerupatoarele
liniei principale de alimentare situate in hala,trebuie sa fie in permanenta
libere,neblocate prin nici un fel de obstacole.
Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine in
vederea preintampinarii patinarii,la macaralele la care acestea servesc si
pentru legarea la pamant. Este de asemenea interzisa ungerea suprafetei
superioare a sinei cu lubrifiant.
Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie sa fie
asezate pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistenta
corespunzatoare garantarii sigurantei in functionarea macaralei indiferent
de natura si starea terenului.In tot timpul functionarii macaralei caile de
rulare trebuie sa ramana orizontale si cu firele paralele. Caile de rulare vor fi
prelungite pana dincolo de opritoarele finale cu o lungime suficienta,pentru
a asigura la atingerea opritoa-relor o repartizare normala pe sol a greutatii
9
macaralei incarcate cu sarcina maxima ;lungimea prelungirii nu va fi in nici
un caz mai mica de un metru.
Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone
periculoase pe sinele de rulare se vor instala opritoare;determinarea
punctelor in care urmeaza sa fie fixate se va efectua cu avizul
responsabilului cu supravegherea instalatiilor de ridicat.
Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau meca-nismele
de ridicat trebuie sa fie bine iluminate in tot timpul lucrului .
Daca iluminatul obisnuit este insuficient sau daca prin trecerea
macaralei se produce o variatie a iluminatului,macaraua trebuie inzes-trata
cu mijloace proprii de iluminat,utilizandu-se surse de lumina neobositoare
si convenabil dirijate.
In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un extinctor
pentru incendii. Pentru incarcarea extinctorului se va avea in vedere
toxicitatea anumitor produse si pericolul pe care il prezinta utilizarea lor
intr-un spatiu inchis precum si scopul pentru care poate fi utilizat.
La macaralele si mecanismele de ridicat cu comanda hidraulica,
lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si pastreze toate proprietatile in
intervalul de temperatura cuprinsa intre -40
o
C si +50
o
C, sa nu fie periculos
din punct devedere exploziv,sa nu fie toxic si sa nu produca coroziunea
echipamentului.
Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile sau
combustibile de intretinere (carpe ,bumbac de sters,lubrifianti). Aceste
materiale se vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate de
constructia macaralei si care nu vor fi niciodata depozitatae in cabina
macaragiului.
Carpele si bumbacul de sters folosite se vor indeparta imediat de pe
macara.
Este interzis a se executa ungerea,curatirea,intretinerea sau repa-rarea
macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor.
Este interzisa rotirea libera a manivelei la macaralele si meca-nismele
de ridicat actionate manual la coborarea sarcinilor.
Dupa terminarea sau intreruperea lucrului,sarcina nu trebuie sa
ramana suspendata.In cazuri exceptionale cand nu este posibila cobo-rarea
sarcinii,se vor lua masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina
10
si prevederea unor indicatoare de securitate si dupa caz pnn spnJInIrea
sarClllu.
Nu este pennis sa se execute lucrari de montare,verificare masu-rare
la sarcina care este suspendata in carlig.
Orice interventie asupra sarcinii se va face numai dupa cobora-rea ei
si desfacerea din carligul macaralei.
La urcarea sau coborarea pe scari ,macaragiul sau personalul de
intretinerea trebuie sa aiba mainile libere.
Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o geanta spe-
ciala,care se poarta pe umar sau care se ridica sau se coboara cu ajuto-rul
unei franghii.Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macara.
La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare
manuala se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in
nonnele republicane de sanatate si securitate in munca.
Accesul pe macarale este pennis numai macaragiului si persoanelor a
caror activitate se desfasoara in legatura cu instalatiile respective
(responsabilul tehnic cu supravegherea,personalul de intretinere, revizii si
reparatii,organele de verificare) si care si-au insusit in prealabil instructajul
privind lucrul pe macarale.
Urcarea pe macara si coborarea se vor face numai prin locurile
special destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua este
stationata. In aceste locuri se vor amplasa indicatoare de securitate cu
inscriptia-"Accesul permis numai persoanelor in drept".
Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare ale
macaralelor se va face de asemenea prin locurile special amenajate in acest
scop si numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva iar
acesta a confinnat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.
Accesul pe caile de rulare care nu au cai de circulatie laterale
amenajate se poate face numai in cazuri speciale,cu luarea unor masuri
suplimentare pentru prevenirea accidentelor si anuntarea prealabila a
macaragiilor care conduc macaralele in zona respectiva.
Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate
conditii corespunzatoare de iluminat.
Macaragii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa
dirijeze miscarile macaralei,trebuie sa cunoasca codul de semnalizare
pentru macarale cu eventualele completari elaborate de intreprinderea care
11
le utilizeaza. La macaralele pe cablu,al caror loc de comanda este amenajat
la o mare distanta fata de locurile de munca deservite si nu se poate asigura
o intelegere corecta a comenzilor ,se vor prvedea mijloace de
telecomunicatii (telefon,radio).
Conducerile unitatilor detinatoare si a celor care folosesc macaralele
sunt obligate sa dispuna masuri si sa controleze respectarea lor astfel ca
intreg personalul care ajunge in contact cu transporturile efectuate cu
macaralele si indeosebi conducatorii proceselor de productie sa fie instruit
si sa cunoasca atat prescriptiile de protectia muncii cat si normele de
exploatare,astfel incat sa preintampine efectuarea unor manevre nepermise.
LEGAREA SARCINILOR
Organele flexibile, servesc la transmiterea n mecanismele
de ridicat la legarea suspendarea sarcinilor. Principalele organe
flexibile folosite n acest scop sunt:
- frnghiile,
- cablurile,
- lanturile.
,
Frnghiile - sunt utilizate la mecanismele de ridicat cu
pentru legarea suspendarea sarcinilor mici. Utilizarea lor la
mecanismele de ridicat cu actionare este
,
Frnghiile sunt din materiale textile naturale
sau artificiale (fibre sintetice).
Frnghiile se compun din 3 - 7 toroane fig. 1.1. Taranul
este un ansamblu de mai multe fire ntr-un anumit sens (dreapta
sau stnga).
12
Fig. 1.1.
Cabluri de
Cablurile din constituie cele mai organe flexibile.
Ele sunt superioare celorlalte organe flexibile deoarece au greutate proprie
mare, zgomot bine
mare n exploatare a cablurilor se faptului ele nu se
rup brusc ci prin distrugerea a firelor de la exterior interior, ca
urmare a uzurii lor. Cablurile din otel se prin
sau mpletirea srmelor trefilate din cu mediu ridicat de
carbon. Prin srmelor n spire elicoidale se cabluri cu
srmelor n toroane a toroanelor n cabluri
poate fi spre dreapta (tipZ), sau spre stnga (tip S)
La cablurile compuse se deosebesc tipuri de

'.. cablarea sensul de al toroanelor n jurul inimii
este cu sensul de a srmelor din stratul exterior al
toroanelor (ZIZ sau SIS) :
J cablarea n cruce, cnd sensul de a toroanelor n jurul
inimii este contrar celui al srmelor din stratul exterior al toroanelor (S/Z
sau ZIS) ;
J cablarea sau la care toroanele cu dreapta
cu toroanele cu (SZIZ sau ZS/S).
n se cablarea n cruce (S/Z).
Clasificarea cablurilor din se face n mod
criterii:
'.. srmei: zincat sau mat;
13
a cablului: cabluri rotunde cabluri plate
modul de cabluri simple cabluri compuse;
..i; domeniul de utilizare
Cablurile simple mai sunt cunoscute sub denumirea de cabluri
spiroidale (exemple Ix7, Ix19, Ix37)
Cablurile compuse se mpart n grupe: duble, formate din
mai multor toroane, triple, formate prin n
jurul inimii a mai multor cabluri duble, fig. 1.2.:
..i; cabluri compuse - duble - 6x7, 7x7, 6x19,
7x19, 6x37 ;
6xl9 seale 6x36 warrington-seale-
antigiratorii 19x7 ;
utilizarea cablurilor se poate face clasificare:
.J> cabluri de
cabluri de
cabluri
..i; cabluri de ancorare
cabluri pentru de ridicat
.J> cabluri pentru ascensoare
cabluri speciale de mare etc.
Fig. 1.2.
14
Dezavantajele cablurilor din constau n faptul se
repede nu pot fi pe organe de ghidare cu diametru
mic.
Cablurile de se prin mai multor toroane n
jurul unei inimi. Toroanele pot avea sau
sau
Inima cablurilor poate fi:
din fibre naturale (manila, bumbac,
din fibre sintetice (nailon, capron,
din fibre de azbest,
din material ca srmele.
Inima sau cea avantajul prin
impregnarea ei cu unsoare la cablului, o de
unsoare din care lubrefiantul este stors atunci cnd cablul se pe
organe de ghidare sau
Toroanele cablului sunt de srme grupa-te,
prin n jurul unei srme centrale sau a unei inimi, ntr-lUl singur
strat sau mai multe straturi concentrice, fig. 1.3.
Fig. 1.3.
Cablurile din rotund - cele mai folosite n - pot fi de
sau fig. 1.4.
15
Fig. 1.4.
Cablurile compuse sunt cele mai folosite, sunt standardizate se
prescurtat printr-oo produs ntre mai multe cifre care
srmelor dintr-oo toron de toroane, ex: cablu 6x19, cablu 6x25,
etc.
Sensul de a srrnelor n toroane sau a toroanelor n
cablu pot fi pe dreapta (Z) sau pe stnga (S) sau combinate (ZS), fig. 1.5.
- --__ ""7--:-
-.
z.- s z
Cabluri z zs
sliIIIllIFJI fiIIIII
Fig. 1.5.
Sarcina la care cablul se pe baza din
standarde (STAS 1513-80; 1353-80; 2693-80; 1689-80; 2690-80; 1553-80).
seama de rolul deosebit de important pe care l au cablurile
de ntr-o de ridicat, exploatarea lor se face reguli stricte,
astfel:
- cablurile se nlocuiesc consumarea unui amunit de ore
de n cartea a respective;
- deplasarea cablurilor se n
fel nct se evite formarea ochiurilor, care
permanente ale unor zone ale cablului;
16
- n timpul cablul nu trebuie se frece de alte cabluri, de
sau de alte obiecte;
- cablurile trebuie unse n fie prin trecerea unei ramuri a
cablului printr-o baie de ungere, fie prin depunerea unsorii pe cablu, la
intervale de 1,5 - 2 luni.
ORGANE DISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA
SUSPENDAREA SARCINILOR
generale
In de felul sarcinilor care trebuie ridicate sau transportate,
elementele folosite pentru suspendarea prinderea sarcinilor se mpart n
categorii:
- pentru sarcini individuale: crlige, organe flexibile, dispozitive de
prindere;
- pentru sarcini bene,
Crligele au o aparte, fig. 1.6. pot fi simple sau
duble.
1DE OCIll
CARLIG
SllvIPLU
cRllG
DUBLU
CARLIG
CU OCIll
Fig. 1.6

CARLIGCU

Organele flexibile de prindere pot fi : frnghii, benzi din
fibre poliester, fig.l. 7. Pentru evitarea accidentelor, n exploatarea acestor
organe flexibile se vor respecta o serie de ca:
17
Fig. 1.7.
- fiecare organ flexibil de prindere trebuie porte o cu
sarcina
- depozitarea lor se pe stelaje speciale, ferite de
atmosferici;
- n cazul unor obiecte cu muchii organul flexibil
trebuie protejat prin amplasarea unor n locurile de contact ale
organului flexibil cu muchiile ale obiectului.
Dispozitive de prindere se folosesc n cazul
tip de sarcini n decursul timpului. Ele pot fi traverse,
fig. 1. 8.
..\RuG
I
jGtlurit
.f!

i,
--..

r
I
1
"
"
"
"
I
L miu "
:1
"
"
L IIm",
a b c
Fig. 1.8.
18
TraverseZe, fig. 1.8.a. sunt grinzi metalice atrnate direct sau prin
intermediul unui organ de prindere, la crligul unui mecanism de ridicare.
Sarcina este de fie cu ajutorul altor organe flexibile, fie
de crlige de diferite forme, introduse n grinzii. Traversele sunt
folosite la ridicarea sarcinilor voluminoase n special, a celor cu lungime
mare (camioane, tractoare, motoare, de etc. )
sunt dispozitive pentru prindere, din
articulate, ndoite forma sarcinilor care se fig.1.8.b. Avantajul
lor n aceea timpul necesar prinderii desprinderii sarcinii este
redus la minimum.
fig.1.8.c., servesc la manipularea foilor groase
din de Prin simpla nchidere a circuitului electric de alimentare
se prinderea, respectiv desprinderea sarcinii.
Dispozitive de ridicat realizate din cabluri de
Dispozitivele realizate cu cabluri din fig. 1.9. sunt utilizate n
industrie, forestiere pentru unele din avantajele
conferite de elasticitatea Aceste dispozitive se conform
comenzii beneficiarului anume la lungimea sarcina
elemente terminale solicitate.
Dispozitivele pot fi sau nu cu rodante sunt realizate cu
din conform normelor europene n materie, fig. 1.10.
Fig. 1.9.
19
Fig. 1.10.
pentru prinderea materialelor cilindrice
Clema n de TRU, fig. 1.11., poate manipula
simplu sigur materiale cilindrice cu diametrul la 600 mm.
materialului de se pot manipula nedistructiv materiale
cu sensibile. Acest strat de asemenea alunecarea n
cazul unei n n cazul n care materialul
transportat nu a fost n centrul de greutate. Stratul protector
alunecarea materialul numai n cazul n care acestuia
nu pete de ulei sau
Fig. 1.11.
pentru prinderea conductelor
20
Clema Tigrip TR pentru conducte la diametrul de 1500 mm
numeroase de ridicare transportare a sarcinilor, fig.1.12.
n este o pentru corpuri cilindrice. Cu
acesta se pot ridica, transporta corpuri cilindrice din hrtie,
materiale textile, precum butoaie n stare Pentru ca
se efectueze nedistructiv, chiar n caml
sensibile, clemele pot fi cu lUl strat protector din "Bremsit" sau
cauciuc dur. Pentru o deplasare a centrului de greutate n
cnd sarcina se n pe
nu trebuie existe ulei sau
1
Fig. 1.12.
cu gheare pentru baloturi
Clemele cu gheare pentru baloturi Tigrip, fig. 1. 13. baloturi
cu la 1,3 m din fibre de materiale textile, hrtie,
paie presate, precum de toate felurile, le cu prindere
pericol de accidente cu atlUlci cnd este vorba de
materiale ce fie prelucrate. n acest caz ghearele sunt dotate cu
un material fin. Dispozitivul de blocare se numai la deschiderea
clemei a fi o se doreste ca
nchiderea se efectueze este nevoie de un sistem
automatizat pentru preluarea sarcinii. Clema standard este cu lUl
strat protector.
21
-
Fig. 1.13.
Cleme pentru transportnl blocurilor de beton
Clema pentru blocuri TVB, fig. 1. 14. se pentru
transportul de blocuri de piatra beton, precum pentru alte materiale cu
paraleli. Clema este cu un strat protector un
transport sigur nedistructiv.
Deschiderea centrului de greutate pot fi reglate
repede cu ajutorul unui materialului trebuie fie
ulei sau
-
Fig. 1.14.
pentru grinzi
22
Clerna pentru grinzi, fig. 1. 15. este pentru transportul pe
de grinzi, profile etc. modului de amplasare a
inelului mobil de suspensie se la transportul grinzilor o
a grinzii. Blocarea de cu pretensionare cu arc
materialul n n n timpul transportului, chiar
Prghia permite o manipulare la deschiderea
nchiderea dernei o n
Fig. 1.15
Cleme cu pentru
Clerna cu fig. 1.16. permite multiple de utilizare.
n special, ea este pentru ridicarea, tragerea de
grinzi, metalice etc. La utilizare, dema trebuie fie bine
manual de material cu ajutorul unui fus filetat. cu nceperea
23
tragerii, clichetului oscilant se o pe muchie care
are drept urmare o strngere puternica.
Duritatea materialului transportat nu trebuie HRC
30.
Fig. 1.16.
Centuri de ridicare tesute
,
Centurile Yale plate fig. 1.17. rotunde, fig. 1.18. sunt
fabricate din poliester de (PES), executate conform DIN
61360 avantaje:
- Manipulare reduse;
- mpotriva minilor;
- mpotriva sarcinilor;
- Foarte flexibile adaptabile n de forma sarcinii;
- n cazul folosirii de centuri acoperite cu un strat
de PU (poliuretan);
- Repartizare a presiunii pe sarcini sensibile la presiune
la ntindere;
- Rezistente la raze ultraviolete, sau rigidizare;
24
- Rezistente la temperaturi la 120C;
- Fibrele centurii nu absorb umezeala, din care sunt rezistente la
frig la -40C);
- Material rezistent foarte fiabil (100% PES).
Centuri Yale de ridicare plate :
- Din din PU apretat, termostabil, n straturi;
- Culoarea ultimele norme CEN;
- Cu ochiuri cusute (ochiuri Becket);
- Cu alungire <4%
Alte la 60 de tone), precum centuri din
poliamida (PA) n lungimi speciale, sunt executate n cazuri de
necessitate.
Fig. 1.17.
Fig. 118.
25
26
27
28
EFECTUAREA OPERATIILOR DE MANIPULARE A
SARCINILOR
Se si asigura in mod corespunzator macaraua in vederea
ridicariilincarcarii/descarcarii/transportului sarcinilor din depozite sau din
mijloace de transport.
Se incarca, descarca si pozitioneaza sarcinile in/din depozite sau
mijloacele de transport respectind normele de incarcare/descarcare a
beneficiarului si a prevederilor prescriptiilor tehnice in vigoare referitoare
la stivuirea marfurilor.
Se asigura ca sarcinile sunt fixate/ancorate corect de catre legatorii de
sarcini cu elemente/dispozitive de prindere si manipulare a sarcinilor sau
alte dispozitive speciale.
Se efectueaza manevre numai in baza comenzilor date in conformitate
cu codul de semnalizare de catre legatorii de sarcini sau de catre RSVTI.
Se adapteaza viteza de transport la restrictiile impuse de traseu, in
functie de tipul sarcinii, de modul de fixare/ancorare a sarcinii si de factorii
de mediu.
Se respecta cu strictete diagrama de moment si de moment al sarcinii
in vederea evitarii riscurilor de aparitie a avariilor si accidentelor, sau a
rasturnarii macaralei.
Pe tot timpul lucrului se utilizeaza dispozitivele de semnalizare
optico-acustice.
Se respecta cu strictete normele de SSM si PSI in vigoare
Se respecta cu strictete legislatia in cazul situatiilor de urgenta si la
transportul sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate.
In cazul terenului moale, inghetat sau cu inclinare sub 5 se iau toate
masurile necesare pentru calarea corespunzatoare a macaralei.
In aproprierea liniilor electrice de nalta tensiune se iau toate masurile
de siguranta pentru a se asigura ca personalul, utilajul sau sarcina sa nu
intre in raza de actiune a conductoarelor neizolate, prin distantelor
prevazute in PT colectia ISCIR.
La ridicarea sarcinilor cu macaralele turn se va asigura un spatiu liber
intre pozitia limita superioara a sarcinii si cel mai inalt nivel de lucru,
pentru evitarea accidentelor.
29
nainte de ridicarea sarcinilor se va verifica daca ele au marcate
vizibil greutatea.
Legarea si fixarea sarcinilor se face numai de muncitori instruiti in
acest in chestionare-Iegatori de sarcina.
Legator de sarcina poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18
ani, nu are nici o infirmitate corporala,este sanatos si a fost instruit special
pentru a indeplini aceasta functiune de catre intreprinderea ,sectia,santierul
sau sectorul care exploateaza macaraua sau mecanismul de ridicat.
Legatorul de sarcini efectueaza legarea si fixare sarcinilor de carligul
macaralei,le urmareste in timpul manipularii,semanlizeaza macaragiului
manevrele pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa
asezarea lor corecta la locul dorit.
Muncitorii calificati(strungari,lacatusi,montori,betonisti,etc)care
ocazional in timpul lucrului executa si functiunea de legatori de sarcini la
macaralele care-i deservesc trebuie sa indeplineasca conditiile de mai sus si
sa fie supusi acelorasi instructaje si exeminari ca si legatorii de sarcini.
Daca rezultatele examinarii sunt corespunzatoare intreprinderea
sectia, sectorul sau santierul elibereaza o adeverinta care il autorizeaza sa
exercite functia de legator de sarcini in conditiile prin prescriptii.
Aceste adeverinte trebuie pastrate de legator asupra sa in timpul efectuarii
serviciului.
In cazul macaralelor care se inchiriaza de la unitati profilate in acest
scop se admite ca legatorii de sarcini sa apartina acestor unitati si nu celor
care exploateaza macaralele respective, daca acest lucru este specificat in
contractul de inchidere sau de prestatie;in acest caz in fara de instructajul
initial,legatorii de sarcini vor fi supusi unui instructaj suplimentar pentru a
cunoaste organele de legare si dispo-zitivele de prindere,normele de
sanatate si securitatea muncii,precum si preocesul tehnologic,specifice
locului de munca respectiv.
Acest instructaj se va face de catre conducatorul procesului de
productie respectiv incheindu-se un proces verbal din care sa rezulte
efectuarea lui si verificarea insusirii cunostintelor necesare.
In exercitarea atributiilor sale legatorul de sarcini are urmatoa-rele
obligatii principale:
-sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea regulilor de
verificare a organelor de legare si dispozitivelor de prindere precum si a
30
nonnelor si instructiunilor de exploatare ale macaralei a caror respectare
depinde de el;
-sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare cu eventualele
completari ale intreprinderii care utilizeaza macarale,pentru a putea indica
in orice moment macaragiului manevrele pe care unneaza sa le execute in
acest scop se va plasa in locuri din care sa poata vedea orice persoana
situata in campul de actiune al macarelei,daca acest lucru nu este posibil,el
va fi ajutat de alte persoane;
Se admite si semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo
unde conditiile de lucru necesita acest lucru.In asemenea cazuri codul de
semnalizare va fi eleborat de intreprinderea care exploateaza macaraua,iar
legatorii de sarcini si macaragii,vor fi instruiti si examinati in ceea ce
priveste semnalizarea acestui cod;
-sa supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele de
prindere cu care lucreaza prin verificarea aspectului exterior ,inscriind in
registrul de evidenta supravegherii macaralei constatarile sale cu privire la
starea tehnica a acestora. Se recomanda ca organele de legare si
dispozitivele de prindere sa fie date in primire unuia dintre legatori care va
raspunde de pastrarea corespunzatoare;
-sa folosesca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau
dispozitive inscriptionate cu sarcinile maxime admise inscrise vizibil pe o
placa sau pe un inel si sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina
admisa pentru organul,dispozitivul sau macaraua respectiva ,tinand seama
si de inclinarea ramurilor de cablu sau lant;
-sa nu utilizeze organe de legare si dispozitive de prindere care nu
sunt inscrise in evidenta intreprinderii, sectiei sau santierului;
-sa aleaga mijloacele de legare corespunzatoare greutatii si fonnei
sarcinii,la macaralele cu doua mecanisme de ridicare ,sa lege sarcina la
mecanismul de ridicare care corespunde sarcinii respective;
-sa nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
-sa nu folosesca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri
peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare;
-sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina
pe carligul macaralei,pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea
macaralei;
31
-sa execute corect legarea sarcinii,fara a incrucisa cablurile si lanturile
la introducerea in carlig,sa se asigure ca sarcina este echilibrata,iar lanturile
si cablurile sunt intinse si asezate unifonn,fara a for-ma noduri si ochiuri si
fara a fi supuse rasucirii,la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambele
deschideri si sa o repartizeze in mod egal;
-sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelor
de legare prin greutatea proprie a unor persoane,de asemenea sa interzica
transportul persoanelor cu macaralele;
-sa tina seama de faptul ca lanturile care se infasoara de mai multe
ori in jurul sarcinii de ridicat nu trebuie sa aiba margini suprapuse;
-sa nu foloseasca lanturi de legare cu suruburi, avand zale
alungite sau si sa nu nnoade cablurile sau de legare;
-sa lege obiectele de lungime mare si rigide in cel putin doua puncte
spre a evita balansarea;
-sa execute legarea astfel incat sarcina sa nu se poata delasa , aluneca
sau roti dupa ce este ridicata iar legatura sa nu iasa din carlig , sa nu se lase
obiectele libere pe sarcina suspendata;
-sa nu incarce materiale marunte sau piese de volum redus pe
platfonne sau targi care nu sunt cu pereti laterali si care nu
prezinta suficienta siguranta impotriva caderii sarcinii;
-sa tina seama de faptul ca in cazul transportarii materialelor marunte
sau pieselor mici in lazi este necesar ca acestea sa nu depa-seasca inaltimea
marginii superioare a peretilor laterali;
-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla ,prefabricate sau
alte materiale ,daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente
care sa excluda caderea lor din pachet;
-sa asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme de
strangere de marime corespunzatoare diametrului cablului,brida filetata
asezata pe partea tenninala a ramurii de cablu;
-sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii
ascutite prin aparatori de protectie metalice sau din lemn tare;
-inainte de transportarea unei sarcini,sa semnalizeze macara-giului
efectuarea unei ridicari de incercare pana la inaltimea de cca 100 mm de la
sol pentru ca mijloacele de legare sa ajunga in pozitie intinsa si sa verifice
echilibrarea sarcinii;
32
-sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le execute
cu macaraua asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizual
al macaragiului,la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga
cale de rulare este libera;
-sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate mer-
gand in urma acesteia pe tot traseul si supraveghiind ca sarcina sa nu lo-
veasca persoane;
-sa tina seama ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si a
organelor de legare si dispozitivelor de prindere trebuie sa se f la o
inaltime de minim 300 mm si o distanta laterala de minim 1000 mm fata de
obiectele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta macaragiului
manevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de siguranta;
-sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata si sa supravagheze sa
nu se f transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca, daca
necesitatile de productie nu impun aceasta.In caz contrar se vor indeparta in
prealabil toate persoanele ,la o distanta corespunzatoare;
-la montaj de masini constructii metalice cladiri din panouri
prefabricate lagatorul de sarcini trebuie sa cunoasca si procesul de montaj
care se executa cu ajutorul macaralei,pentru a semnaliza corect manevrele
necesare;
-sa cunoasca si sa aplice masurile de protectie a muncii specifice
locului de munca pe care-l deserveste,in care scop conducatorul pro-
cesului de productie respectiv ii va face un instructaj special;
-in situatiile cand lucreaza plasat la inaltime pe platforme ,schele
planse se va asigura conform normelor de protectia muncii;
-sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct
care nu poate fi deservit in mod normal de macara;
-la stivuirea unor sarcini sa asigure corecta lor asezare eventual prin
elementele de ados astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze
reciproc iar legaturile sa se poata scoate cat mai usor.Se interzice scoaterea
legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;
-sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1.5
ori latura mica a bazei;
-sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coborata
si plasata corect;
33
-sa nu si sa nu rezeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor
sau remorcilor;
-sa nu paraseasca locul de munca fara a-l incunostiinta despre acesta
pe macaragm;
-dupa terminarea lucrului sa depoziteze organele de legare si
dispozitivele de prindere care i-au fost date in pastrare in locuri uscate
ferite de umezeala de agenti corozivi si de posibilitati de deteriorare.
funiile si benzile care se folosesc numai periodic se
agatate pe capre in locuri ferit de intemperii.
OBLIGATIILE MACARAGIULUI
ndatoririle macaragiilor din prevederile prezentei
tehnice, ale de exploatare, precum din
interne ale
n sale, macaragiul are
principale:
- pe care normele de exploatare ale
macaralelor, pe care le aplice ntocmai;
- respecte codul de semnalizare;
- nu nici un mecanism att timp ct oameni pe
macara; n cazul n care acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu la unele
de reglaj sau de manevrele se vor executa sub directa
supraveghere a unei persoane desemnate n acest scop;
- ia n primire predea serviciul prin notare n registrul de
a supravegherii; macaraua defecte care
n macaragiul va opri va pe
procesului de RSVTI, autorizat de ISCIR-
INSPECT IT;
- luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu
asemenea n caz de vizibilitate precum noaptea;
- participe la de revizie, precum
la toate care se fac la macaraua pe care o conduce;
- accesul persoanelor n cabina de sau pe
macara.
34
Sarcinile principale ale macaragiului nainte de nceperea lucrului
sunt
- nu se urce pe macara n stare de sau de ebrietate;
- se linia de alimentare se sub tensiune;
n caz ntreruptorul general este deconectat asigurat cu un sau cu
o avertizoare, macaragiului nu-i este permis conecteze
avizul RSVTI a se pune de acord cu macaragii celorlalte
macarale de pe cale;
- verifice starea de rulare rigiditatea opritoarelor de la
capete; la macaralele care n aer liber, trebuie verifice
dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate;
- instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau numai
pe un teren (bine compactat, orizontal); la macaralele pentru
care se prevede calarea, se execute n mod

- la urcarea pe scara de acces la ambele mini libere;
- verifice n locurile de ungere, conform
din schema de ungere din cartea macaralei;
- verifice ca pe macara nu se obiecte liber;
- verifice starea, fixarea cablurilor sau pe
tamburi, role
- verifice crligul dispozitivele de prindere a sarcinii; n cazul
crligului pe rulment axial, trebuie verifice acesta se
sau n cazul n care se astfel n cartea
macaralei, este blocat;
- verifice electrice la de
mpotriva tensiunilor de atingere a de rulare a ntregii
electrice a macaralei;
- verifice de semnalizare, iluminat,
aerisire climatizare;
- verifice la macaralele cu brat variabil buna functionare a
, ,
indicatorului sarcinii maxime admise deschiderii
- verifice mecanismele de actionare ale macaralei
,
n mod sigur, lin accentuate;
- verifice componente ale macaralei, componentele de
securitate ndeosebi limitatoarelor de frnele mecanismelor;
35
- nu n macaralele cu n imediata apropiere a
conductoarelor electrice aeriene sau n zona lor de dect n
n prezenta
- n cazul cnd macaragiul un defect pe care nu-l poate
singur, nu va pune n macaraua ci va ntrerupe curentul
cu ajutorul ntreruptorului general, pe care-l va asigura contra
nedorite va de care n scopul
necesare; defectului se va face o verificare de
macaragm;
- n cazul n care macaraua este de de doi sau mai multi
,
de trebuie se informeze la procesului de
nainte de a se urca pe macara, care dintre este destinat
semnalizeze necesare;
- semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, nainte de
fiecare pornire sau a macaralei.
Sarcinile principale ale macaragiului n timpul lucrului sunt

- efectueze manevre numai pe baza comenzilor date n
conformitate cu codul de semnalizare de de sau
RSVTI; semnalul de oprire va fi luat n considerare din partea alte
persoane;
- nu transporte sarcina deasupra oamenilor;
- la ridicarea sarcinilor, nu sarcina sau n
cazul macaralelor cu variabil nu sarcina
pentru deschiderea a
- la ridicarea unor sarcini care 50% din sarcina va
executa n prealabil, o ridicare de la de circa 100 mm de la
sol, pentru a se convinge frna, cablurile ntreaga
normal, iar sarcina este corect bine
- la macaralelor echipate cu cu
n general a celor la care sarcina nu este de crlig, n perioadele cu
temperaturi nu se efectueze de ridicare nainte de a
verifica sarcina nu este la sol sau nu s-a compactat;
- nu cablul de pe sau de pe tambur, de
asemenea nu formeze noduri;
36
- nu comande a mecamsme, la
macaralele la care acest lucru este interzis;
- nu deplaseze macaralele cu avnd sarcina n
crlig, dect n de constructor nscrise n cartea
macaralei;
- la deservirea unor macarale care la niveluri diferite, ale
de rulare se precum la lucrul concomitent cu mai
multe macarale cu ale cmpuri de se
macaragii vor respecta prioritatea ntre gabaritele n
vor de de cel 500 mm vor semnaliza
de ncepere a precum au luat au
macaragii;
- nu transporte persoane cu crligul macaralei sau alte dispozitive
de prindere nu echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor
persoane;
- efectueze manevrele pentru pe a sarcinilor
astfel ca acestea se afle la o de cel 1 m de obiectele
aflate n raza de a macaralelor; la deplasarea sarcinilor pe
se ntlnesc obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile
vor fi ridicate deasupra lor la cel 300 mm; nu se admite trecerea
sarcinilor peste unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile,
vehicule sau n general peste acele obiecte a deteriorare sau
poate provoca pagube sau accidente;
- execute manevrarea macaralei astfel nct se evite balansarea
sarcinii producerea n acest scop, se interzice
mecanismelor dintr-un sens ntr-altul, a fi oprite n prealabil n
"zero"; macaragiul trebuie la executarea comenzilor timpul
necesar pentru frnarea
- execute manevrele pentru mijloacelor de prindere a
sarcinilor (crlige, etc.), macaralelor n astfel de
limite nct nu fie necesar limitatoarele de de
- din macaraua se aud zgomote anormale
limitatoarele sau frnele nu n bune conditii sau
, ,
orice alt defect care poate periclita n
- macaralei iluminatul la locul de
este insuficient sau vizibilitatea este de fum,
37
vapori, obiecte plasate ntre macaragiu cmpul de al
macaralei etc., nu s-au luat suplimentare de (de
exemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite
n acest scop);
- macaralei care n aer liber atunci
cnd vntul limita la care macaralei este
o ancoreze ancorarea se face de calea de
rulare se va verifica, n prealabil, este
- deconecteze imediat ntreruptorul principal imediat
toate controlerele n "zero" n cazul unei ntreruperi accidentale a
curentului electric de alimentare;
- nu locul de lucru nainte de prezentarea schimbului;
n cazul n care este obligat o va aduce toate controlerele n pozitia
"zero", va deconecta ntreruptorul principal de alimentare, va nchide cu
cheia cabinei sau, caz, dispozitivul care nu permite reconectarea
ntreruptorului principal, iar n cazul cu motor termic va opri
acestuia;
- nu se urce pe macara atunci cnd aceasta este
la circuitul electric de alimentare;
- utilizeze materialele echipamentul de de
normativele legale n vigoare.
Sarcinile principale ale macaragiului terminarea lucrului sunt

- descarce sarcina ridice dispozitivul de prindere a sarcinii
(crligul, traversa etc.) n cea mai de sus, ca
limitatorul de fie nu este coborrea sarcinii
suspendate, se va locul de sub ea se vor instala avertizoare
pentru a se interzice accesul persoanelor;
- deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele
care n exterior se pe calea de rulare fie cu de
prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se evita
deplasarea unui vnt puternic sau a unor macaralele turn
sau n general macaralele cu rotitor vor fi garate ca mai sus, cu
mecanismul de rotire a turnului sau a nefrnat, pentru a permite
rotirea n caz de vnt se va pune n
38
- n de opnre "zero") toate aparatele de

- deconecteze ntreruptorul principal aflat pe macara;
- n iluminatul de balizare, la macaralele
cu acest sistem;
- cu cheia cabinei de la macaralele care nu
au se va nchide cu sau cheie ntreruptorul principal; la
macaralele cu de la sol va asigura eliminarea ca o
efectueze manevre cu macaraua unei chei
de contact etc.);
- n cazul cnd pe calea de rulare numai o singura macara
aceasta nu mai n schimbul deconecteze
ntreruptorul principal al liniei de alimentare cu
sau cheie; la macaralele care n exterior, iluminatul de
balizare trebuie conectat.
de principiu a de
Nuca axului de a

Element de presare
a
Colector

Limitator ridicare
Suport crlig
de fixare a

Suport carlig
Montarea de
39
Figura 1-A Figura 1-8 Figura 1-C
ANEXANR.l
CODURI DE SEMNALIZARE
1
CRLIG SUS I
.1 "
A
,
,
h
CRLIG JOS I

. ..
40
SUS I
--
--
I \\
,'\
NCET I
JOS I
I
, ,
" .
r 1,
,
" '

)R
\ - .-
:li. L ,
. 'J /1'


TE!
41
EXTINDERE R TELESCOPIC I RETRAGERE R TELESCOPIC I
M I C MACARAUA I M I C MACARAUA
"
]
'1
,.
,
L'

,
.' \ J
-. -
!
.--
-
C
-
-- ,
(
-
I
I
'--
\
-
, \
:\
42
P R T P R T BRUSC

I
,
/I \
A'\
FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR
ANEMOMETRUL
Marca: Skywatch - produs in Elvetia
Model: WWS (Wind Warning System - sistem avertizare
vant)
Tip: Anemometru cu alarme
Dimensiuni: 95 x 95 mrn
Greutate: 223 g
Este un instrument proiectat sa masoare si sa afiseze viteza
vantului, prevazut cu 3 nivele de alarme vizuale si sonore:
nivelul 1 avertizeaza de o forta a vantului deasupra mediei;
nivelul 2 este o replica pentru actiune;
nivelul 3 indica o situatie critica;
43
Proiectat pentru protectia persoanelor si foarte pretios in caz de
vanturi puternice, Skywatch WWS este potrivit in special pentru:
Santiere de constructii: schelarie, macarale etc.
Constructii publice cum ar fi scoli, baze sportive etc.
Activitati sportive si de timp liber: locuri de campare, case
mobile, porturi de ambarcatiuni, aerodromuri, telescaune,
competitii sportive etc.
Specificatii tehnice:
- Vant
Unitati: km/h, mph, m/ s, noduri
Rezolutie: 1 unitate
Precizie: +/- 3%daca este orizontal
Interval de masurare: de la 5 la 255 Km/h
Alarme: inalt, mediu si jos, programabile in diviziuni del
unitate de la Ola 255
Durata reglabila a semnalului de avertizare.
Alimentarea electrica se poate face de la doua surse: una este
un adaptor AC-DC sau baterie auto (6 - 30 VDq cu priza bricheta
(aprinzator de tigari) etc., iar cealalta este bateria auxiliara ( 2 baterii
1,5 V LR6/ AM3 care ofera peste 2 ani autonomie). Cand se
conecteaza adaptorul AC-De, alimentarea de la baterie este
deconectata automat. Bateriile alimenteaza anemometrul numai in
cazul in care adaptorul este deconectat, nu si in cazul unei pene de
curent in retea.
Intervalul de temperatura de functionare: de la -30C la +70C
Partile componente standard ale sistemului sunt: display cu suport,
senzor de vant cu 15 m cablu, turbina de vant multidirectionala.
Optional:
- senzor de vant cu 5/50/60 m cablu
44
- kit interfata de iesire 23SVAC - SA, care include: cutie
impermeabila IP66, alimentare 12 VOC, senzor de vant cu S m cablu
si turbina de vant.
ORGANIZAREA EXPLOATARII MACARALELOR
PREGATIREA MACARALEI PEN1RU INCEPEREA LUCRULUI
Se executa citeva miscari de proba cu instalatia de ridicat verificand
starea telmica a componentelor de securitate si flUlctionarea dispozitivelor
de franare.
Impreuna cu legatorul de sarcini ia toate masurile necesare de
protectia muncii si PSI in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor cu grad
ridicat de periculozitate. In acelasi timp se iau toate masurile necesare in
cazul aparitiei lUlor situatii de urgenta.
In caml schimbarii cablului de sarcina, executa citeva miscari de
proba incepand cu sarcina redusa de 10% si apoi crescand sarcina pana la
sarcina nominala, in acest mod prelungind durata de viata a cablului de
sarcina si impiedicand aparitia nodurilor sau rasucirilor cablului.
Verifica starea tampoanelor si opritorilor.
45
Deblocheaza dispozitivele de blocare.
Executa o miscare de translatie pod, o miscare de ridicare - coborare
si o miscare de translatie carucior pentru a verifica astfel functionarea
principalelor mecanisme ale podului rulant.
Porneste motorul automacaralei verificand principalii parametrii de
functionare.
Verifica toate punctele de ungere ale macaralei.
Verifica zonele de incarcare/descarcare a sarcinilor inlaturind orice
persoane sau obstacole care ar putea pune in pericol functio-narea m
siguranta a macaralei.
Verifica starea echipamentului individual de protectie SI
echipamentului de prevenire si stingere a incendiilor.
Verifica starea cablurilor si a dispozitivelor de ridicare a sarcinilor
impreuna cu legatorul de sarcini.
Verifica alimentarea macaralei.
Verifica starea si functionarea componentelor de securitate, a sigiliilor
tuturor limitatoarelor.
Verifica functionarea dispozitivelor de semnalizare optico - acustica.
Verifica starea caii de rulare a macaralei.
Verifica functionarea dispozitivului de semnalizare a intrarii bratului
macaralei in zona de influienta a liniilor de inalta tensiune.
CARTEA MACARALEI
Cartea macaralei-partea de montaj se completeaza de catre
intreprinderea montatoare pe raspundere proprie pentru fiecare macara sau
mecanism de ridicat in parte,care necesita o operatie de montaj la locul de
functionare, apoi se preda unitatii detinatoare.
Cartea macaralei sau mecanismului de ridicat -partea de montaj, va
purta un numar din registrul de evidenta al intreprinderii montatoare si
trebuie sa cuprinda urmatoarele:
-certificatul de calitate privind constructia grinzilor cailor de rulare
ale macaralei si sistemului de sustinere al acestora ,inclusiv abaterile
masurate ale caii de rulare de pe sol ce va certifica p r g t i r si amenajarea
terenului;
-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;
46
-masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate conform
fisei cuprinse in carte(se executa numai acelea la care este posibila
efectuarea lor);
-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor si verificarii
instalatiei de protectie impotriva tensiunilor de atingere;
-o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta cu
indicarea accesului pe macara;
-procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarii de casa semnat de
montator si de beneficiar;
-rezultatele verificarilor facute de ISCIR la locul de montaj;
-proiectul macaralei;
-lista documentatiei de montaj, piese scrise si desenate, semnata de
cel ce a intocmit-o, de CTC si organul ISCIR
-procesul-verbal prin care sa confirme respectarea proiectului de
montaj.
REGISTRUL DE EVIDENTA SI SUPRAVEGHERE
Generalitati.
Pentru fiecare macara unitatea detinatoare va intocmi un registru de
evidenta supravegherii in care personalul de deservire (macaragii ) si seful
echipei de intretinere si revizie, sunt obligati sa inscrie sub semnatura toate
observatiile avute asupra macaralei respective ;de asemenea vor inscrie
sub semnatura remedierile care se executa ca urmare a observatiilor precum
si descrierea succinta a reparatiilor.
Macaragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei in
timpul lucrului si la predarea macaralei sau incetarea lucrului daca nu au
nimic de semnalat vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si predarea
macaralei.
Daca legatorii de sarcini au observat defectiuni la cablurile si lanturile
de tractiune sau de legare sau un alt zgomot anormal produs de macara ,vor
nota aceasta in registru.
In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea sub
semnatura dispozitiile pentru oprirea macaralelor din functiune, ca urmare
47
a unor deficienate care afecteaza siguranta in functionare inclusiv natura
deficientelor respective.
Registrul se va numerota si viza de catre detinator se va pastra in
bune conditii la macaraua respectiva; responsabilul cu supravegherea
instalatiilor va verifica si viza acest registru periodic cel putin o data pe
semestru.
Structura registrului.
REGISTRU DE EVIDENTA A SUPRAVEGHERII PENTRU MACARALE
Nr. Data Operatiile de Principalele Numele, Numele, Semna- o
crt. intretinere, lucrari prenumele prenumele tura b
revizie executate si si RSVTI s
periodica, ca urmare a semnatura semnatura autorizat
revizie operatiilor persoanei persoanei ISCIR-
generala prevazute la care a responsabil INSPECT
efectuata pc!.3 constatat e pentru
(precum si deranjament efectuarea
constatarea ele sau lucrarilor de
deficientelor deficientele prevazute la
in macaralei pc!. 3
exploatare)
1 2 3 4 5 6 7 8
STUDIEREA REGISTRULUI DE EVIDENTA A
SUPRAVEGHERII SI COMPLETAREA ALTOR DOCUMENTE
Se verifica cu atentie toate informatiile referitoare la instalatia de
ridicat, consemnate in registrul de evidenta a supravegherii de catre
schimbul anterior.
Se stabileste corect starea tehnica a instalatiei la intrarea in schimb
comparand informatiile cuprinse in registrul de evidenta a supravegherii cu
rezultatele practice ale verificarilor.
Se discuta cu macaragiul din schimbul anterior despre starea tehnica a
instalatiei, despre avariile si accidentele petrecute.
48
Se primeste de la conducatorul locului de munca sarcinile din
schimbul respectiv.
Impreuna cu legatorul de sarcini se verifica starea tehnica a cablurilor
si a dispozitivelor de prindere a sarcinilor.
Se discuta cu conducatorul locului de munca si RSVTI despre
eliberarea documentelor necesare in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor
cu grad ridicat de periculozitate.
Informeaza conducatorul locului de munca si RSVTI despre
necesitatea efectuarii reparatiilor accidentale sau despre scadenata la
verificare. Completeaza corect foaia de parcurs pentru ziua respectiva.
SEMNALIZAREA DEFECTIUNILOR APARUTE
In cazul In care, pe timpul efectuarii operatiunilor de
incarcare/descarcare/transport al sarcinilor, sesizeaza aparitia unor
zgomote sau defectiuni care ar putea pune in pericol functionarea in deplina
siguranta a instalatiei pe care lucreaza, se coboara sarcina la sol, se
blocheaza intr-o pozitie lipsita de risc, se imobilizeaza corect macaraua la
capatul sinei de rulare (sau intr-o zona fara trafic pentru automacarale) si se
intrerupe functionarea macaralei pina la remedierea defectiunilor aparute
luandu-se masuri sporite de securitate.
Se anunta imediat conducatorul locului de munca despre aparitia
defectiunilor si se solicita interventia echipei de reparatie a agentului
economic autorizat ISCIR pentru efectuarea lucrarilor de reparatie.
Se consemneaza in registrul de evidenta a supravegherii defectiunile
aparute conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
Se iau toate masurile de securitatea muncii, de prevenirea si stingerea
incendiilor si pentru situatiile de urgenta, pentru cazurile cind sarcina
descarcata poate provoca accidente, incendii sau explozii.
Se iau toate masurile de siguranta pentru interventia operativa a
echipei de interventie.
Dupa incheierea lucrarilor de reparatii si consemnarea lor in registrul
de evidenta a supravegherii, se porneste macaraua, se executa cateva
miscari de proba pentru a se asigura de buna functionare in conditii de
deplina siguranta a macaralei, dupa care se continua lucrul.
49
PREDAREA MACARALEI
La tenninarea lucrului se iau toate masurile de siguranta in vederea
predarii macaralei schimbului unnator, respectind prevederile prescriptiilor
tehnice in vigoare referitoare la predarea macaralelor.
Se asigura securitatea cabinei de comanda blocand accesul
persoanelor straine la dispozitivelor de comanda si alimentare a macaralei,
si se predau cheile schimbului unnator sau conducatorului locului de
munca.
Se consemneaza amanuntit in registrul de evidenta a supravegherii
sau in alte documente toate evenimentele aparute in timpul lucrului si se
semneaza de predare. Se preda foaia de parcurs complectata corect
conducatorului locului de munca.
INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA
TEHNICA OFICIALA
GENERALITATI.
UZURA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR.
UZURA NORMALA DE FUNCTIONARE
Uzura nonnala de functionare reprezinta un fenomen fizic inevitabil
datorat mai multor factori: mecanici, tennici, oxidare, oboseala, etc.
In functie de factorii mentionati, uzura nonnala de functionare poate
fi: uzura mecanica (prin eroziune si abraziune), uzura tennica (prin
oxidare), uzura prin oboseala (fretare, exfoliere si cavitatie), uzura prin
coroziune (chimica, electrochimica).
Uzura mecanica.
Acest tip de uzura este rezultatul direct al frecarii suprafetelor a doua
piese. Ea duce la schimbarea fonnei, volumului si greutatii pieselor, fara sa
produca vreo modificare a proprietatilor fizice.
50
Uzura mecanica este de doua feluri: uzura mecanica prin eroziune si
prin abraziune.
Uzura prin eroziune se produce datorita contactului direct al
suprafetelor in frecare,adica atunci cand pelicula de lubrifiant este
intrerupta sau nu s-a format deloc.Intreruperea peliculei de lubrifiant
devine posibila din cauza neregularitatilor suprafetelor aflate in frecare
producandu-se astfel contacte locale in care creste mult presiune si
temperatura,ceea ce conduce la suduri locale si apoi la ruperea lor. Pelicula
de ulei este intrerupta (nu se formeaza) la pornirea unui utilaj, cand din
cauza greutatii proprii a uleiului acesta a fost indepartat dintre piese sau
cand, fiind prea vascos, nu poate fi impins la dispozitivul de ungere la
suprafetele de frecare.
Uzura prin abraziune se caracterizeaza prin aparitia unor deformari
microplastice si prin taierea unor straturi subtiri metalice, de catre particule
dure abrazive,care sunt situate intre suprafetele de frecare. Din punct de
vedere al intensitatii, uzura prin abraziune depinde de proprietatile fizico-
chimice ale materialelor din care sunt fabricate piesele, de viteza de
alunecare si de presiunea in timpul frecarii.
Uzura termica.
In cazul vitezelor si presiunilor mari, suprafetele aflate in frecare se
incalzesc foarte mult. Datorita incalzirii excesive, in straturile superficiale
ale pieselor, are loc o modificare micro-structurala, care modifica
proprietatile mecanice ale metalelor, provocand inmuierea, strivirea sau
griparea suprafetelor.
In functie de temperatura produsa prin frecare in piesele situate In
contact au loc fenomene de: cristalizare, revenire, calire si chiar topire.
Uzura prin oxidare.
Acest gen de uzura este determinat de patrunderea in startul
superficial al metalului, de formarea in metal al unei solutii solide de
oxigen si a unor combinatii de oxizi. Particulele solide de oxizi se desprind
de pe metal sub forma de pulberi care erodeaza continuu straturile fragile
ale metalului.
51
Uzura prin oboseala.
Aceasta uzura este provocata de actiunea sarcinilor variabile asupra
pieselor si apare sub 3 fonne de manifestare: frecare, exfolierea
suprafetelor si cavitatia.
Uzura prin frecare, este detenninata de distrugerea suprafete-lor
metalice datorita suprapunerii efectelor de alunecare si oxidare.
Uzura prin exfoliere se manifesta prin desprinderea unor stra-turi
superficiale foarte mici si subtiri, de ordinul milimicronilor, de pe
suprafetele metalelor care prezinta tensiuni remanente sau sunt friabile.
Uzura prin cavitatie este provocata de sarcini ciclice care actioneaza
pe suprafetele metalice ce functioneaza in medii lichide (pompe, turbine,
etc).
Uzura prin coroziune.
Coroziunea este un proces de degradare a suprafetelor metalice sub
actiunea mediului ambiant si poate fi de natura chimica si electrochimica.
Coroziunea chimica este provocata de procesele chimice care au loc
pe suprafata pieselor sub actiunea gazelor sau lichidelor (apa, solutii apoase
de saruri, substante acide si alcaline). In unna reactiei chimice, pe suprafata
metalului se fonneaza o pelicula. In cazul Al, Cu, Br si a metalelor
neferoase, in general, astfel de pelicule sunt fara pori si protejeaza metalul,
impiedicand patrunderea reactiei chimice si coroziunii spre interior.
Din contra, la metalele feroase (oteluri), peliculele fonnate sunt
poroase si pennit patrunderea treptata a reactiei chimice in profunzime.
Coroziunea electrochimica este detenninata de fonnarea de pile
electrice locale care iau nastere pe suprafata metalului in prezenta unei
solutii apoase din saruri bune conducatoare de electricitate (electrolitii).
Intensitatea coroziunii este favorizata, de asemenea, de temperaturi inalte si
de calitatea suprafetelor metalice. Combaterea coroziunii chimice si
electrochimice constituie actualmente pe plan mondial si in tara noastra, o
problema de o importanta deosebita care se realizeaza prin depunerea de
oxizi (de aluminiu, fosfati, tratarea suprafetei otelului cu solutii pe baza de
acid fosfatic), depunerea de pelicule organice (lacuri, vopsele), depunerea
de pelicule metalice rezistente la coroziune (nichel, crom).
52
UZURA ACCIDENTALA
Uzura accidentala cunoscuta si sub denumirea de uzura de avarie
constituie o crestere intensiva a uzurii morale ca urmare a dereglarii unui
utilaj sau instalatii, a nerespectarii regimului de exploatare, de intretinere
sau a unei reparatii necorespunzatoare. Acest gen de uzura se
caracterizeaza prin pierderea conditiilor functionale ale utilajelor si apare in
doua faze: in prima perioada apare un proces de deteriorare, iar in perioada
premergatoare apar deformatii permanente sau chiar distrugerea pieselor in
frecare.
FACTORII CARE FAVORIZEAZA UZURA
Uzura pieselor si elementelor componente ale utilajelor
electromecanice depind de calitatea suprafetelor prelucrate, a materialelor
utilizate si a lubrifiantilor, de viteza si presiunea specifica a pieselor aflate
in frecare, de jocurile dintre piese si de regimul de functionare.
Calitatea suprafetelor prelucrate. Calitatea acestor suprafete
(realizate prin strunjire, rectificare, lustmire, etc.) are o influenta deosebita
asupra uzurii, in sensul ca oricat de precisa ar fi metoda de prelucarre
folosita, suprafetele obtinute prin prelucarare vor prezenta unele asperitati.
Inaltimea asperitatii suprafetelor (mgozitatea) se micsoreaza prin rodaj.
Dupa rodaj se realizeaza o mgozitate optima, care nu depinde de
mgozitatea initiala dupa prelucrare.
S-a constatat ca, in conditii normale de frecare (presiune mica si
ungere corespunzatoare), este indicat ca urmele de prelucrare sa coincida
cu directia miscarii pieselor. De aceea se va alege metoda de prelucrare
care sa asigure aceasta cerinta. La presiune mare si ungere
necorespunzatoare, finetea prelucrarii are un rol negativ, suprafetele fine
uzandu-se mai repede.
Calitatea materialelor utilizate, a tratamentului termic si a
lubrifiantilor. Uzura depinde intr-o mare masura de calitatea materialelor,
a tratatamentului termic si lubrifiantilor. Cresterea calitatii suprafetelor se
obtine prin tratamente termice (cementare, nitrurare,cianuare), acoperiri
galvanice si o lubrifiere corespunzatoare.
53
METODE DE APRECIERE A UZURII
Masurari si verificari ale uzurii se pot efectua prin metode continue si
metode discontinue.
Metode continue. Se cunsoc trei metode continue de apreciere a
..
UZUilI:
-metoda indiciilor functionali;
-detenninarea cantitatii de impuritati metalice din ulei si
-izotopilor radioactivi.
Metoda indicilor functionali. Aceatsa metoda consta in aprecierea
uzurii diverselor elemente in timpul functionarii unui utilaj, pe baza
indiciilor de lucru. Aplicarea acestei metode da rezultate satisfacatoare
numai in cazul unor utilaje de complexitate redusa. In cazul unor utilaje cu
complexitate ridicata, rezultatele acestei metode sunt aproximative.
Metoda masurarii cantitatii de impuritati metalice din ulei.
Metoda se bazeaza pe ipoteza ca, in timpul functionarii, din totalul
metalului o parte este preluata de catre ulei, datorita uzurii pieselor in
contact si are un caracter comparativ.
Metoda izotopilor radioactivi. Cu aceasta metoda se pot efec-tua o
selectie a materialelor corespunzatoare unor anumite conditii functionale
precum si a gradului de uzura.
Metode discontinue.
Se apreciaza:
-masurarea dimensiunilor;
-cantaririi si
-profilografierii.
Metoda masurarii dimensiunilor. In acest caz masuratorile se pot
face cu micrometre sau comparatoare cu cadran avand precizarea 2-10
. .
microm.
Metoda cantaririi. Consta in stabilirea greutatii initiale si cea finala
si detenninandu-se uzura globala si relativ in procente.
Metoda profilografierii. Aceasta metoda consta in ridicarea
profilogramei suprafetei de lucru a uneia sau mai multe sectiuni dintr-o
piesa, si poate fi aplicata in 2 moduri: prin ridicarea unei singure
profilograme (cu aceeasi sectiune). prin ridicarea a doua profilograme
pentru aceeasi sectiune.
54
INTRETINEREA SI REVIZIA MACARALEI
utilajelor sunt produse de:
nerespectarea planului de
lucrul de calitate al echipelor de
lipsa de ngrijire de exploatarea a
utilajelor.
de se fac periodic, n de carac-
teristicile utilaj ului, de gradul de de regimul de lucru
de precizia
de realizate de personalul specializat
sunt:
- verificarea sistemului de ungere;
- verificarea comportarii n exploatare a
- al subansamblelor care
n exploatare;
- nregistrarea rezultatului n dosarul
pentru a putea fi determinate cauzele uzurii n scopul stabilirii
tipului de
Lucrari de intretinere si revizie tehnica la :
- macarale care lucreaza la punct fix ;
- macarale deplasabile pe cai de rulare cu sine;
- macarale deplasabile pe cai de rulare fara sine prin personal tehnic atestat
si autorizat ISCIR.
de intretinere la macarale
,
Personalul de are de a efectua zilnic
sau la anumite perioade de timp stabilite normative,
pentru stabilirea tehnice a modului de a
macaralelor. Prin activitate parametrii macaralelor sunt
n limite care precizia de se pot
55
depista n timp util anomaliile de se
previne agravarea lor, se avariilor, gradul de
n exploatare durata de
verificarea macaralelor se face un
program bine stabilit, corelat cu
Vom prezenta n continuare principalele periodice
aplicate macaralelor, specificnd pentru fiecare ce
negative sunt prevenite prin activitate.
y de ungere - se previn: griparea a uzurii
puternice opririle accidentale;
y manetele, prghiile, tablourile de - se previn:
greoaie a comenzilor, eforturile fizice mari pentru
manevrare, manipulantului;
y dispozitive de frnare - se previn:

y mecanismele, aparatele, dispozitivele care
muncii - se previn: accidentele de
y angrenajele reductoarele - se previn: opririle prin
blocare, zgomotele anormale;
y ghidajele glisierele - se previn
y cuplajele, ambreiajele, opririle accidentale, uzura

y rulmen,tii de alunecare,

y elementele de sprijin, dispozitivele de fixare,
accidentarea uzura a echipamentelor;
y garniturile , pierderile de lubrifiant, pierderile de presiune;
y echipamentul hidraulic , scurgerile de lichid, uzura
opririle accidentale, pierderile de presiune;
y echipament electric, motoarele electrice, opririle accidentale,
zgomotele uzura
y pompele, opririle accidentale;
y filtrele, riIe, uzura a unor subansamble,
poluarea;
y limitatoarele de uzura;
56
Y prin nituri, suduri etc. - desfacerea uzura
avariile;
Y fixarea corespunzatoare a subansamblelor -
Pentru efectuarea de revizie, si determinarea
starii tehnice a macaralei principalele ce a se efectua sunt:
macaralei;
-controlul nivelului uleiului;
-verificarea de a a bunei a sistemului de
ungere;

,
sunt unele dintre de
care se frecvent, att de
care ct de personalul specializat.
se n scop de
dar nainte de
poate fi n locurile n care
sau n ateliere special amenajate pentru

Inainte de va fi iar n
n care folosite sunt inflamabile, se
orice de foc. de
de ungere vor fi golite pentru a schimba uleiul, n scopul
din acestea.
Se vor demonta cu regularitate: sistemele de
filtrele de ungere, filtrele de
de evacuare a reziduurilor, active de
lucru, sculele, dispoziti-vele verificatoarele.
Materialele de folosite sunt: lavete, de bumbac,
moale de sac, piele de Pentru sensibile
ale se folosesc crpe moi. Materialele trebuie
lichide, mare la rupere, nu lase scame
nu metalice.
57
Zonele se cu crpe uscate, scame sau se
cu aer comprimat.
Intervalele de timp la care se de
a depinde de mediul n care acestea
dar de tipul de precizia pe care le
Exemple de lucrari:
-ungerea pieselor supuse conform schemei de ungere;
-verificarea uzurii cablurilor de a acestora;
-verificarea componentelor de securitate reglarea acestora;
- verificarea mecanismelor macaralei remedierea sau
nlocuirea subansamblelor uzate;
-verificarea elementelor de prindere sau manipulare a sarcinii (crlig,
electromagnet etc.);
-strngerea elementelor de mbinare, a verificarea
tampoanelor a opritoarelor;
-verificarea sistemului electric de
semnalizare;
UNGEREA SISTEMELOR TEHNICE
Orice program de reparare trebuie n
vedere tehnice privind lubrifierea utilajelor, care are tot-
favorabile de combatere a uzurii acestora.
Lubrifierea buna a utilajelor
frecarea ntre pieselor n
Lubrifierea o activitate cuprinznd
aprovizionarea buna depozitare a realizarea n
sine a ungerii utilaj, agregat. In
acest context este necesar ca cu unui utilaj
sau agregat se elaboreze un program de organizare a
de lubrifiere, care specifice de
58
aprOVIZIOnare a tuturor tipurilor de modul de
depozitare, de ungere.
de lubrifiere
acestora asupra bunei a utilajelor
agregatelor, pe plan mondial se de a se tipiza
materialele de ungere. Pe baza a
ungerii trebuie se
de ungere a utilaj sau agregat. Ea la progra-
marea de a utilajelor la determinarea
necesarului de
Metode sisteme de ungere: individuale centralizate, cu ulei
mineral si unsoare
Lubrifianti
,
Pentru avnd organe de n
se folosesc materiale lubrifiante, avnd rolul
diminueze frecarea, din frecare
mpiedice coroziunea. Se o mare de
n de pot fi:
a) lichizi (uleiuri);
b) semilichizi (unsorile);
c) solizi (grafitul, bisulfura de molibden);
d) gazodinamice gazostatice).
Alegerea se face att n de
lor, ct de scopul n care se face lubrifierea. Aceste
sunt prezentate n tabelul
59

Tabelul 4.1
r.crt Proprietatea lubrifiantului Definitie
de fluid la deplasarea n sens opus a
1 Viscozitatea
straturi lubriliante, ca urmare a actiunii fortelor de coeziune
dintre moleculele uleiului, care e opun exterioare ce
le deolaseze
2 Densitatea
Raportul dintre masa de lichid volumul
uleiul a fost bine ralinat
3
Punctul de inflamabiliate
Capacitatea lubriliantului de a lucra la temperaturi ridicate
punctul de ardere
4 Temperatura de congelare Influenta temperaturii coborte asupra uleiului
5
Capacitatea de ungere (one- Proprietatea uleiului de a adera in stralUri subtiri la supra-
tuozitatea) fetele metalice, formnd oelicule
6 Continutul de gradul de ralinare a uleiului
7
Indicele de neutralizare
Se la aciditatea alcalinitatea uleiurilor
indicele de saponilicare
8 Puritatea
n lubrifiant a (praf,
nisip, particule metalice)
9 Stabilitatea Timpul de mentinere a caracteristicilor initiale
10 PunclUl de picurare
Temperatura la care se produce primei de
lubriliant la acestuia.
Tipuri de uleiuri utilizate
Uleiurile folosite pentru lubrifiere pot fi de
sau
Uleiurile vegetale se folosesc mai ales ca aditivi pentru
uleiurile minerale (aditivii sunt care,
uleiurilor, le Uleiurile vegetale mai
folosite sunt: uleiul de uleiul de ricin.
Uleiurile animale sunt folosite la ungerea laminoarelor
pentru fabricarea unsorilor consistente (ulei de oase, ulei de
ulei de de seu de
porc).
Uleiurile minerale se produc prin distilarea
60
Ele sunt din hidrocarburi de
se folosesc n amestec cu uleiuri
vegetale sau animale.
Metode mijloace pentru realizarea ungerii.
Ungerea se poate realiza:
- manual;
-semiautomat (prin de ungere pornite oprite
manual);
- automat de ungere cu de ulei, prin baie de
ulei, de recirculare).
Ungerea se face folosind de ungere (fig. 2.1.1.),
cu aju-torul uleiul se n locul de ungere prin
intermediul unei de picurare.
a b
".
c
4.1. Pompe penlru ungere
a- manuale prin presiune; b- manuale prin picurare; c- manuale prin siropire.
Pompele manuale de ungere (fig. 2.1.2) sunt folosite pentru
ungerea cu unsori consistente.
61
a
J 3
7
b
Fig. 4.2. Pomp,l, manual, d, ungere
a- schema b- rorma
cu (fig. 2.1.3.) - au un orificiu astupat de o
pe ea unsoarea este cu o

'"9f=l/,a)
C)UJ
II
cu
I - ,chema II - forma
cu plnie (fig.2. 1.4) se umple cu unsoare,
care se nchide capacul, moment n care unsoarea n
locul de ungere
62
a b
tor cu plnic
A - schema 1- rezervor; 2 - capac; b- forma
Ungerile care o supraveghere sunt:
ungerea cu fitil, ungerea prin picurare, ungerea prin barbotaj,
ungerea prin poroa-se.
metalic cu fitil are corpul sub de tub gol,
prin care trece un fitil avnd la 5-6 mm deasupra fusului
care se unge. Fitilul se din care,
sale, o a lubrifiantului.
prin picurare (fig.2.1.5) permite reglarea
debitului de ulei oprirea ungerii la oprirea prin
strngerea de reglaj care un ac conic n canalul
de alimentare.
1 ig ". Variante constructi\'e ale prin picurare
63
Ungerea prin barbotaj se cu ajutorul unor corpuri
n ale de contact trec prin baia de ulei
apoi lubrifiantul pe de frecare. Se la
ungerea angrenajelor cu roti sau melcate.
Ungerea prin paroase se folosind
cu un anumit grad de porozitate care se cu
lubrifiant.
REPARATIA MACARALEI
Lucrarile mai importante care se executa cu ocazia reparatiilor masi-
nilor de ridicat sunt:
-strangerea si completarea suruburilor de fixare la calea de rulare;
-sudarea si repararea tampoanelor slabite;
-indreptarea bratelor pentru limitatoarele de cursa;
-inlocuirea bucselor rotilor de rulare ale podului rulant;
-incarcarea prin sudura si strunjirea buzelor rotilor de rulare ale podului
rulant;
-inlocuirea pinionului mecanismului de rotire la automacarale;
-inlocuirea inelelor la cuplaj ele elastice ale franelor;
-rectificarea discului de frana uzat;
-schimbarea uleiului la reductoare;
-se inlocuiesc rolele sau culegatoarele de curent uzate;
-se strang suruburile diferitelor legaturi electrice,se inlocuiesc arcuri slabite
si contactele arse la controlere,interuptoare etc.;
-se repara blocajele electrice la carlige,usa cabinei etc.;
-se verifica si se repara claxonul;
-se curata inelele colectoare ale electromotoarelor,se sufla cu aer,se curata
contactele electrice ale limitatoarelor de cursa,se regleaza limitatoarele si
franele.
64
TEHNOLOGIA DE RIDICAT

,
n exploatare a de ridicat este
printre altele, de efectuarea la timp a de
Prin efectuarea acestor se parametrilor
asigurarea n normale a acestor
de ridicat cuprind: macaralele macaralele
deplasabile (macarale turn, poduri rulante, automacarale etc.), ascensoarele.
Caracteristicile tehnice ale acestor sunt:
- sarcina
- viteza de deplasare a
- viteza de deplasare a
- viteza de deplasare a crligului;
- de ridicare;
- deschiderea ntre reazeme;
- deschiderea n
de ridicat transportat au o de utilizare de 20-30 de
ani chiar mai mult. In timpul de ridicat transpor-
tat se produce randamentului din cauza rapide a uzurii
distrugerii diferitelor piese organe de
Uzura pieselor organelor componente este de faptul
n majoritatea lor, de ridicat transportat n regim
intermitent variabil, cu mecanice electrice la
de O asupra duratei de o
are mediul n care aceste utilaje (praf de ciment, corosivi,
temperaturi nalte etc.).
Uzura de ridicat transportat nu poate fi du-
rata lor de utilizare se poate prelungi printr-o exploatare,
reparare
65
REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL
DE RIDICAT
Prin echipament electric la de ridicat se ansamblul
format din motoare electrice, aparataj electrice de
necesare punerii n a de ridicat
transportat. Echipamentul electric al unei de ridicat se
ndeplinite, astfel:
- aparate electrice de conectare
- aparate de de
- aparate electrice de
- aparate de pornire reglare;
- instalatii electrice.
,
APARATELE ELECTRICE DE CONECTARE
Aparatele electrice de conectare cuprind:
-contactoarele, ruptoarele, contactoarele cu relee, ntreruptoarele; iar
aparatele electrice de conectare neautomate cuprind:
- separatoarele, ntreruptoarele comutatoarele pachet, prizele
industriale.
REPARAREA APARATELOR ELECTRICE DE CONECTARE
la care survin deseori n timpul sunt
contactele, camerele de stingere ale arcului electric, bobina de
circuitul magnetic.
-Repararea contactelor se face prin lor cu o foarte
-Repararea bobinelor de Bobinele aparatelor de conectare
se ard ori de cte ori acestea se sub tensiune circuitul
magnetic deschis. unui intrefier mai mare dect
cel de n timp ce electromagnetul se cuplat
la o pentru acesta, care, n final, duce la
arderea bobinei de actionare.
,
66
Pentru repararea bobinei trebuie se tensiunea la
care va lucra bobina, diametrul conductoru1ui de spire.
In curent alternativ, de spire se cu cunos-

N=
u ro'

- Repararea circuitului magnetic. de lucru uzate ale

electromagnetului (fixe mobile) trebuie rectificate la o de
rectificat plan sau corectate cu pila apoi unse cu unsoare
miezul mobil nu se suprapune peste cel fix, curentul absorbit de
aceasta se arde
In cazul ruperii spirei n scurtcircuit, de a dato-
rate curentului alternativ, acesta se cu aliaj de cupru cu
argint.
APARATE ELECTRICE DE DE
Ca elemente principale pentru circuitelor elec-
trice, a aparatajului de comutare, cum a motoarelor electrice
pentru de ridicat se folosesc
- fuzibile;
- ntreruptoare automate;
- dispozitive de blocare a ntreruptoru1ui automat principal cnd
controlerul nu se n de oprire;
- relee care circuitele electrice motoarele electrice contra
supratensiunilor, a scurtcircuitelor a tensiunii minime sau nule;
- dispozitive de ntrerupere a curentului la urcare pe pod sau la
deschiderea de la cabina macaralei;
-limitatoare de pentru mecanismele n
fuzibile mpotriva suprasarcinilor a
scurtcircuitelor. Pentru de intensitatea a fuzibilelor
poate fie de cel mult de trei ori curentul maxim admisibil n
67
mod pennanent la conductoarele pe care se Nu se vor
maxime de curent la pornire de 35 A/mmp pentru conductoarele
din cupru 20 A/mmp pentru conductoarele din aluminiu.
La arderea fuzibilelor, se nlocuiesc cu altele de
valoare, calibrate. Ele nu se
Releele. Releele pun n aparatele de ntrerupere sau semna-
lizare motoarele electrice.
Cele mai relee sunt cele tennice cu de bimetal
cele electromagnetice.
Un defect frecvent la aceste relee este unui scurtcircuit ntre
spirele bobinelor, ca o a distrugerii conductoarelor. In
acest caz, bobina se din nou, cu caracteristici, care se
va impregna cu lac de Releele de tensiune de de
tensiune se prin aducerea n stare a circuitului magnetic,
bobinei de tensiune sau de curent, resoartele antagoniste, cum a contac-
telor electrice a sistemului de
Limitatoarele de servesc la limitarea prin deco-
nectare a motoarelor electrice sau a de automatizare,
n extreme, care mai departe poate la
avaru.
Limitatoarele de sunt aparate cu contacte electrice,
montate n circuitul bobinei de tensiune a automatului de pornire, prin a
deschidere se ntrerupe circuitul de alimentare a motorului electric.
Limitatoarele de se la: macaralei,
ridicarea coborrea crligului, nclinarea ete.
Limitatoarele de la ridicarea crligului.
Intrarea n se face atunci cnd mufa 1 mpinge n sus furca
2 (fig. 2.2.1). De este legat un al cablului de declan-
3. se la o prghie, care pune n
ventile de 4. Prin acestea, aerul din ambreiajul inversorului
pentru sensul de ridicare din servomotorul frnei este evacuat ridicarea
crligului bascularea se opresc.
68
Lil'Di ta
r ca
ui:
2- u
cab
4 - en-
se r.
22. _
Ftg'.
e c
crlig
-
articulat ; 3
d
. e de
Limitatoarele de faciliteaza exploatarea macaralei la posibili-
ei maxime, pericol de avarii sau accidente. Ele sunt destinate sa
automat mecanismului de ridicare, n cazul
sarcinilor nominale. Trebuie coborrea sarcinii.
Suprasarcina de de 20% nu trebuie se ridice cu mai mult de
100 mm de la sol.
Limitatorul de montat pe cablu (fig. 2.2.2). Sub sarci-
nii cablul 1 tinde se ndrepte mpinge tija 2 comprimnd arcul 3 se
deschid contactele 4, oprind de ridicare, atunci cnd se
sarcina de lucru; 5 7 sunt rale fixe, iar 6 de deviere.
69
/
L

3 H-.
7
r 1
22.3. Limltatar de
montat pe un cablu:
, - cablu: 2 - 3 - arc:
:1 - contacte electrIce; 5, 7 - rate
fixe; 6 - de deviere.
Defectele limitatoarelor se la uzura contactelor defectelor
microntreruptoarelor a sistemelor de ale acestora. Microntre-
IUptoarele defecte, de se nlocuiesc, iar celelalte elemente se
APARATE ELECTRICE DE
Ca elemente principale de folosite n electrice ale
dg ridicat transportat se deosebesc: de frnare
motoarele electrice.
Frnele Sllllt dispozitive destinate a viteza sau a opri llll
ansamblu mecanic ce se n
Frnele Sllllt de llll electromagnet, astfel nct atunci cnd
prin acesta nu trece curent, mecanismul respectiv fie frnat sub
lllUri resort sau a llllei
Frnarea se uscate dintre organul mobil
(roata de .organul de transfonnnd energia
o corpului n n
Frnele pot fi de: oprire, coborre de (blocare).
70
Frna cu electromagnet (fig. 2.2.3). Principiul de a frnei
cu electromagnet este la stabilirea curentului n
electromagnetul 1 atrage mieml 2, de care este tija astfel
prghia 3, iar greutatea G frna F, prin intermediul benzii 4 (ori,
eventual a
Repararea de este cu repararea
ntreruptoarelor automate. se
de ridicare a electromagnetului, tensiunea cursa
mobile.
Repararea frnelor care au sabatului se face prin n-
locuirea se din diferite
materiale, pentru care se coeficientul de frecare presilUlea
n tabelul 2.2.2. Se din ferodo,
deoarece se are un coeficient de frecare mare.
---"
/'
Fig. 22.3..
1 - e1ectromagnet; 2 - atrasA de
electromagnet: 3 - pirghIe; 4 -
F - trlnA: G - greutate.
telmologice ce se fac cu ocazia nlocuirii ferodoului uzat
SlUlt: demontarea sabatului, demontarea ferodoului, trasarea
la llUlgimea pentru niruire,
nituirea pe sabat, montarea sabatului n frnei.
71
Pentru nituirea pe sabot, se nituri din cupru
cu cap necat. Capul nitului trebuie nu frece pe de frecare.
Motoarele electrice. Pentru de ridicat se folosesc
motoare de curent continuu cu serie, (grup Ward-
Leonard), n motoare de curent alternativ cu inele mai rar cu
rotor n scurtcircuit.
Tabelul 22.2
Coerleientl de [reCAre prtsIuni admisibile ale saboli1or. In
tunefJe de un1uru materialelor suprnfe(elor de frecare
Presiunea admi5ibllll
Mnte.rlnluJ lupmff'lelor Codkieot
de Cn.'Cflre de frren.re FTlne Frine
de oprire de ooborfrt:
pe fontil. 0,15 20 15
-
Fonlt1 pc otel 0,15 20 15
Ferodo pe S3U otel 0,37 6 3
Lemn pe foolii 0,30 6 4
Azbcsl pe sau alei 0,35 G :1
Piele pe sau alei
-
0,20
- -
Bronz. pe ConL1 0,17
- -
Motoarele asincrone cu inele, ct cele n scurtcircuit se construiesc
si cu avnd simbolul AIFM, respectiv ASFM.
APARATE DE PORNIRE REGLARE
Aparatele de pornire reglare sunt destinate pornirii tura-
electrice. Din categorie de aparate fac parte:
- comutatoarele stea-triunghi;
- inversoarele de sens;
- controlerele;
- reostatele de pornire reglare.
72
REPARAREA COMUTATOARELOR STEA-TRIUNGHI
Pentru reducerea valorii curentului absorbit la pornire de motoarele
electrice asincrone cu rotorul n scurtcircuit, bobinele se la
nceput n stea, iar atingerea nominale, se n
triunghi. Schimbarea conexiunii se cu comutatoare speciale stea-
triunghi manuale ori automate. La comutatoarele automate, trecerea de pe
stea pe triunghi se face automat, cu ajutorul unui element de
temporizare. Schema de conexiuni a comutatorului (fig. 2.2.4) trebuie
asigure realizarea ntre R, S, T; A, B, C x, y, z, astfel nct
rezulte conexiunile: zero (deschis), stea triunghi. In "zero" nici un
contact mobil nu se n cu contactele fixe.
In "stea", prin intermediul contactelor mobile se bornele
R cu A, S cu B T cu C, iar bornele x, y z se ntre ele, realizndu-
se conexiunea stea.
In "triunghi" se bornele R cu A z, S cu B x, T cu C
y, realizndu-se astfel conexiunea n triunghi a motorului,
concomitent cu conectarea acesteia la retea.
,
Comutatorul nu poate fi manevrat dect n ordinea: zero-stea-triunghi,
un dispozitiv de mpiedicnd manevrare.
Comutatoarele stea-triunghi se la 60 A, cu contactele n
aer, iar peste 60 A cu contactele in ulei.
Elementele care se mai rapid sunt contactele mecanismul de
sacadare.Contactele uzate se nlocuiesc de forma mate-
rialul din care sunt Astfel, contactele mobile se vor executa
din sub presiune, iar contactele fixe din cupru sau
La mecanismele de sacadare se camele, rolele se
arcul de sacadare. In cazul nlocuirii camelor sau rolelor se
,
otel de cementare.
73
"
r
A
Z
B
f
c
t
v
!I
O !I
a
Fig. 22. 4. Schezna de co-
nexi'U.ni a unui COTnuta-
tor stea-t.<rill.Ilrghi:
R
I
S; T - :faze de alimen-
tare: .d - de co-
nexiune in triunghi;- .-
de conexiune :in
stea; A. S, C. X. Y. Z -
:raze de
REPARAREA INVERSOARELOR DE SENS
Inversoarele de sens servesc la inversarea sensului de al
motoarelor asincrone trifazate prin schimbarea a faze ntre ele.
Inversoarele de sens comutatoarele de poli sunt constructiv
fie cu comutatoarele steatriunghi, fie cu ntreruptoarele comutatoarele
pachet, avnd schema din figura 2.2.5. Defectele care apar la inversoarele
de sens se vor remedia conform tehnologiilor indicate la ntreruptoarele
pachet comutatoarele steatriunghi.
*

e
A e (
(
"
s
,
"
S
T
C
T
SOC50Cl
- -
Fig. 22.5. Schema de prj ncipiu a unui
inversar de sens:
R. S, T, - faze de alimentare: A, B, C - noduri de
jntrare; s, a - stinga-dreapta.
74
REPARAREA CONTROLERELOR
Controlerele servesc la pornirea, inversarea sensului de
reglarea motoarelor electrice.
REPARAREA DE
PORNIRE REGLARE
Aceste aparate servesc la pornirea reglarea motoarelor ce
de ridicat transportat.
Rezistentele ntrebuintate la instalatiile de actionare ale macaralelor
, , , ,
sunt formate din de care pot suporta o de
300C. Elementele se n cutii pentru a se realiza diferite
n functie de valoarea curentilor la care
, ,
Inlocuirea arse se face cu de valoare
capacitate de
CONTROLUL DE RIDICAT
TRANSPORTAT REPARATE
de ridicat se vor ndeplini prevederile din
tehnice PT colectia ISCIR Verificarea
de ridicat, se face la mersul n gol sub
VERIFICAREA DE RIDICAT LA MERSUL N
GOL
Incercarea la mersul n gol posibilitatea se verifice zgomotul
angrenajelor din reductoare ,se geometrice ale aba-
75
terilor axelor de transmisie, ale de rulare pentru podului
a celor pentru deplasarea Se realizarea vitezelor de
deplasare ale podului, crligului, n conformitate cu
prescriptiile tehnice.
VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA
AUTORIZAREA MACARALEI
Macaralele si mecanismele de ridicat noi sau vechi montate din nou
pot fi date in exploatarea numai daca au autorizatie de functionare elibera-
ta, fie de ISCIR-IT in a carei raza de activitate se afla instalatiile fie de
detinator cu respectarea PT colectia ISCIR.
Macaralele (tum,portal) care poseda autorizatia de functionare ISCIR-
unitatea teritoriala, care se remonteaza intr-un alt loc de lucru inainte de
termenul fixat pentru verificarea urmatoare,nu mai trebuie verificate din
nou de ISCIR.
In acest caz de pentru noul loc de lucru se
de destinatoare care le folosesc in urma unei
,
tehnice efectuate de resposabilul tehnic ISCIR.
Procesul verbal se va ntocmi in acest caz in cartea macaralei-partea
de exploatare, in doua exemplare care se distribuie astfel:
-un exemplar (originalul) ramane in carte care se va la unitatea
care foloseste macaraua;
-un exemplar se preia de catre intreprinderea in a carei proprietate se
afla macaraua. Data urmatoarei verificari se va fixa la prima remontare dar
nu mai mult de scadenta acordata de organele ISCIR la ultima verificare.
Cu ocazia fiecarei remontari se vor anexa la cartea macaralei urma-
toarele:
- certificatul de verificare a instalatiei de protectie impotriva tensiu-
nilor de atingere;
- certificatul de calitate a caii de rulare;
- lista lucrarilor efectuate inainte de remontare;
- certificatul de calitate al materialelor folosite;
- orice alte certificate sau buletine de verificare necesare.
76
La data scadenta,inscrisa in procesul verbal intocmit de organele
ISCIR instalatiile vor fi supuse la verificari.
In cazul in care la data scadenta pentru verificare oficiala macaraua se
afla in conservare sau reparatie detinatorul va comunica acest lucru in scris
la ISCIR-IT la care este inregistrata macaraua.
VERIFICAREA TEHNICA.INCERCARI STATICE SI
DINAMICE
Inainte de inceperea verificarii se va face instruirea de protectia
muncii persoanelor participante de catre detinator;celelalte persoane se vor
indeparta de pe macara sau din raza ei de actiune .Verificarea va fi condusa
de organul ISCIR sau responsabilul tehnic autorizat cu supravegherea
instalatiilor.
,
Verificarea tehnica oficiala are ca scop sa se stabileasac daca:
-exista cartea macaralei-partea de constructie si de montaj, semnata
de organul ISCIR care a efectuat verificarile si incercarile instalatiei,
completa;
-instalatia a fost executata, echipata, montata, in conformitate cu pres-
criptiile tehnice;
-instalatia supusa incercarilor si verificarilor r v z u t a corespuns si
functioneaza normal;
-este asigurata intretinerea, revizia si supravegherea si daca persona-
lul de deservire este instruit si autorizat;
-constructia metalica si imbinarile sudate sau nituite nu prezinta
defecte vizibile;
-instalatia electrica este echipata cu dispozitive de protectie necesare;
-sunt r v z u t pe macara-placardarea sarcinii maxime admise,
inscriptii de avertizare si placute de fabricatie.
Verificarea tehnica consta din :
- verificarea principalelor elemente componente ale instalatiei;
- incercari in gol;
- incercari in sarcina-statice si dinamice;
- alte inceracri.
77
Incercarile in gol se executa prin mecanismelor fara
sarcina (si dispozitivelor de siguranta cu exceptia limitatoare-
lor de sarcina si moment).
Incercarea statica se efctueaza cu sarcina de ncercare ridicata la 100
mm de sol,timp de 10 min si comporta doua etape:
1) -cu sarcina nominala si masurarea att cu sarcina in crlig
cat si dupa macaralei. Sageata elastica va trebui sa se
ncadreze in limita nscrisa in documentatia de executie si cartea macaralei-
, ,
partea de masurata va fi inscrisa in procesul verbal de
verificare.In cazul in care in cartea macaralei nu se va face o asemenea
precizare masurarea sagetii nu este obligatorie.
Daca mecanismele de ridicare functioneaza pe grupuri separate,
masurarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi aferente mecanis-
mului in cauza.
2) -cu o sarcina cu 25% mai mare decat sarcina nominala cu exceptia
macaralelor cu brat care functioneaza pe sine de rulare avand sarcina
nominala sub 100 t ,la care incercarea statica se face cu 33 % suprasarcina.
Ridicarea suprasarcinii statice de incercare se va face cu viteza
minima pe care o poate realiza macaraua.
In cazul in care suprasarcina nu se poate ridica mecanismul de
ridicare nefiind dimensionat,din conditii economice in acest scop, incer-
carea se va face ridicandu-se suprasarcina dinamica de 10% si adaugandu-
se fara socuri diferenta pana la valoarea suprasarcinii statice.
La macaralele cu brat masurarea sagetii nu este obligatorie.
La macaralele cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare care nu
pot functiona simultan,fiecare mecanism va fi incercat conform celor de
mai sus cu precizarea ca masurarea sagetii se va face numai pentru
mecanismul de ridicare principal.
La macaralele cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare care pot
lucra concomitent, incercarea statica se va face suspendand sarcina in toate
carligele sau dispozitivele de prindere a sarcinii .
Masurarea sagetii se va face cu instrumente de masurat [mm]. Sarcina
de incercare se va aseza in pozitia in care deformatia va lua valorile
maXIme.
78
Daca la incercarea statica a intervenit o defonnatie pennanenta a
structurii portante incercarea se va repeta,dupa cea de-a doua incercare
statica nu este admisa nici un fel de crestere a defonnatiei pennanente.
La incercarea podurilor rulante acestea trebuie sa se afle deasupra
stalpilor de sustinere a caii de rulare,iar sarcina sa fie adusa in mijlocul
deschiderii podului.La macaralele care au grinzile principale rezemate in
doua locuri, masurarea sagetii se va face atat la mijlocul deschiderii cat si
in pozitia extrema a sarcinii pe consola.
La macaralele cu brat cu deschiderea variabila unde sarcina admisa
variaza in functie de deschiderea minima cat si la cea maxima, sarcina de
incercare fiind sarcina maxim admisa pentru pozitia respectiva,majorata
confonn prevederilor legale.In timpul incercarilor,bratul se va aseza in
pozitia cea mai defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei.
Pentru macaralele cu brat la care se poate varia lungimea bratului sau
inaltimea turnului modificandu-se numarul de tronsoane ale bratului,
respectiv ale turnului se va respecta unnatoarea procedura pentru incercari:
-daca macaraua se prezinta la autorizare cu bratul cel mai scurt si in
consecinta are posibilitatea sa ridice sarcina maxima;
-daca macaraua se prezinta cu bratul lung cu care nu se poate ridica
sarcina maxima pentru care este construit macanismul de ridicare al
macaralei, incercarile se vor efectua corespunzator sarcini respective;
-daca sarcina maxima admisa a macaralei variaza in functie de inal-
timea turnului,incercarile se vor efctua corespunzator sarcinii respective;
-daca macaraua poate fi supusa verificarilor si incercarilor cu bratul
respectiv turnul de lungime minima si maxima,autorizatia de functionare
este valabila pentru toate lungimile de brat,respectiv turn intennediare.
La macaralele care isi modifica lungimea bratului prin telescopare,
incercarile se fac cu bratul restrans si complet telescopat (extins) la deschi-
derea minima si maxima admisa;incercarile la alte lungimi de brat si
deschideri se vor efectua numai in cazul in care acestea sunt in
cartea macaralei-partea de constructie.
Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine se vor cores-
in vederea statice pe teren compact,
in orizontala,calarea) confonn prevederilor cartii
macaralei-partea de
79
La macaralele turn de calea ferata si la macaralele deplasabile pe
senile sau pneuri in cazul in care conform celor nscrise in cartea macaralei
-partea de admite fara calare prealabila, incer-
statice se vor executa in aceste conditii.
,
La macaralele care au doua frne la un mecanism de ridicare
(macaralele care transporta metal lichid ncercarea statica se va face separat
cu fiecare frna in parte).
La macaralele procurate din import statice se vor executa
pe baza din macaralei(cartea macaralei-partea de
),iar in lipsa acestora conform tehnice.
Daca la incercarea statica macaraua s-a comportat corespunzator si
sageata elastica s-a incadrat in limitele cerute de cartea macaralei -partea
de constructie,se va trece la efectuarea incercarilor dinamice.
Incercarile dinamice se executa cu sarcina nominala marita cu 10% si
consta din executarea repetata a tuturor miscarilor admise,verificarea si
functionarea normala a mecanismelor,franelor si dispozitivelor de siguranta
Miscarile se vor executa lent si fara socuri,respectandu-se prescriptiile
privind exploatarea macaralelor .
La macaralele turn de cale ferata si la cele deplasabile pe pneuri sau
senile in cazul in care in cartea macaralei-partea de constructie se prevede
admiterea deplasarii cu sarcina in carlig,incercarile dinamice se vor face
fara calarea macaralei.Incercarile se vor executa prin deplasarea macaralei
cu sarcina suspendata in carlig la inaltimea de 100 mm deasupra solului.
Daca in cartea macaralei-partea de constructie nu se prevede astfel,
in conditiile de stabilitate cele mai defavorabile ca ordine de efectuare a
incercarilor, se vor executa mai intai deplasarea cu sarcina maxima
admisibila penrtu deschiderea minima a bratului si apoi cu cea pentru
deschiderea maxima a bratului si numai dupa aceea se vor executa celelalte
menevre.
Pentru macaralele la care carligul sau alt dispozitiv de prindere a
sarcinii este suspendat pe un lant, la incercarea dinamica se considera
verificata sub sarcina numai lungimea de lant corespunzatoare nivelului
respectiv al solului sau planseului fata de care s-a facut incercarea. Daca se
coboara sarcina sub nivel zalele suplimentare de lant solicitate la tractiune
in aceasta noua situatie, trebuie sa se verifice in prealabil prin repetarea
80
incercarii dinamice de catre responsabilul cu supraveherea tehnica autorizat
de ISCIR din cadrul unitatii detinatoare.
Incercarea de etanseitate se executa prin actionarea mecanismului de
ridicare cu aer comprimat respectiv lichid la presiunea maxima.
Dupa intreruperea actionarii sarcina nu trebuie sa coboare timp de 10
minute peste limitele in proiect si indicate de intreprinderea
construcoare in cartea macaralei sau mecanismul de ridicat-partea de
constructie.
Incercarea de functionare sub sarcina se executa prin actionarea
succesiva a distribuitorilor de aer respectiv de lichid in pozitiile opuse
(ridicarea apoi coborrea), sarcina trebuie sa fie deplasata cu o viteza
uniforma,fara smucituri si Nu este permisa aerului,
respectiv lichidului prin garnituri si armaturi.
ncercarea la brusca a presiunii de aer sau lichid se executa
cu distribuitorul in de ridicare brusc conducta de
alimentare cu aer,respectiv lichid,sarcina nu trebuie sa coboare cu o viteza
mai mare de 0.150 m/min la macarale si stivuitoare. Se admite
utilizarea la aceasta ncercare a unui dispozitiv care sa acelasi efect,
respectiv sa simuleze desfacerea brusca a conductei de alimentare cu aer
sau lichid.
81
AVARII SI ACCIDENTE LA MACARALE
Generalitati
Tennenii si expresiile de mai jos au unnatoarea semnificatie:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie
folosita la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la
echipamentul de munca, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului,
folosirea, transportul, repararea, modificarea, intretinerea, inclusiv
curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau din jurul
echipamentului de munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe
acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona
periculoasa;
e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinatlinsarcinati cu utilizarea
echipamentului de munca.
Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor
Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca
echipamentul de munca pus la dispozitia lucratorilor din intreprindere
si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop si
sa poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau
sanatatea lor.
La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si
sanatatii lucratorilor, angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita
82
tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum si
riscurilor existente, in special la locurile de munca din cadrul intreprinderii
si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea
echipamentelor de munca.
In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de
munca sunt utilizate fara niciun risc pentru sanatatea si securitatea lucrato-
rilor, angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea
riscurilor.
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata
durata utilizarii lor, echipamentele de munca sa fie mentinute, printr-o
intretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa respecte, dupa caz, prevede-
rile de mai sus.
Verificarea echipamentelor de munca
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipa-
mentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie
supuse unei verificari initiale, dupa instalare si inainte de prima punere in
functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de munca nou
sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, in confor-
mitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei
instalari corecte si a bunei functionari a acestor echipamente de munca.
Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt
respectate si orice deteriorari sunt depistate si remediate la timp,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de
munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari suscepti-
bile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul:
- unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice
efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu
practicile nationale;
- unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, de fiecare data cind
s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte dauna-
toare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale
procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de
neutilizare.
83
Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie
Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada
de timp corespunzatoare, de exemplu, in functie de recomandarile sau
specificatiile producatorului.
Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul
intreprinderii, acestea trebuie sa fie insotite de o dovada referitoare la
realizarile ultimei verificari.
Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia si sanatatea la locul
de munca
Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte
un risc specific pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este
obligat sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor
insarcinati cu aceasta atributie;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie
desemnati lucratori cu atributii in acest sens.
Postul de lucru si pozitia lucratorilor in utilizarea echipamentului de
munca, precum si principiile ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deose-
bit, in considerare de catre angajator la aplicarea cerintelor minime de
securitate si sanatate.
Informarea lucratorilor
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa
dispuna de informatii adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoa-
re la echipamentele de munca utilizate la locul de munca.
(1) Informatiile si fisele de lucru trebuie sa cuprinda un numar minim de
date referitoare la securitate si sanatate privind:
a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca;
b) situatiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta
acumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt
expusi, echipamentele de munca din imediata vecinatate a locului lor de
84
munca, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura
in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in
imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca acesti lucratori nu
utilizeaza direct aceste echipamente.
(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor
vizati.
Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor
Cerintele mInIme enuntate in continuare, in masura in care ele se
aplica la echipamentele de munca in functiune, nu necesita obligatoriu
aceleasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de
munca noI.
Cerinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca
Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza
securitatea, trebuie sa fie vizibile, usor de identificat si, daca este necesar,
sa fie marcate corespunzator.
Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zonelor
periculoase, cu exceptia anumitor sisteme de comanda, daca este necesar, si
in asa fel incit manevrarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare. Acestea
nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.
Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul
trebuie sa aiba posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane in zonele
periculoase. Daca acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sa fie
precedata automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un semnal de
avertizare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expus trebuie sa aiba timpul
si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de
pornirea si/sau oprirea echipamentului de munca.
85
Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinindu-se
cont de defectiunile, perturbatiile si constrangerile previzibile in cadrul
utilizarii prevazute.
Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se
realizeze decit numai printr-o actiune voluntara asupra sistemului de
comanda prevazut in acest scop.
Exceptindu-se cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta
niciun risc pentru lucratorii expusi, aceeasi cerinta se aplica si pentru:
a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de
exemplu, viteza, presiune etc.).
Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de
functionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu
automat.
Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de
comanda care sa permita oprirea completa a acestuia in conditii de
securitate.
Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda
care sa permita, in functie de riscurile existente, oprirea fie in totalitate a
echipamentului de munca, fie numai partial, de asa maniera incit echipa-
mentul de munca sa fie in stare de securitate.
Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aiba
prioritate fata de comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de munca
sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizata, alimentarea cu
energie a organelor de comanda respective trebuie sa fie intrerupta.
Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le pre-
zinta echipamentul de munca si de timpii normali de oprire, un echipament
de munca trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de oprire de urgenta.
Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau
proiectarii de obiecte trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de securitate
corespunzatoare. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate
degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie
prevazut cu dispozitive corespunzatoare de retinere si/sau de evacuare
amplasate in apropierea surselor corespunzatoare de pericol.
86
Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca
este necesar pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate
prin fixare ori prin alte mijloace.
In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale
echipamentului de munca, situatie care ar putea prezenta pericole semnifi-
cative pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie luate masuri de
protectie adecvate.
Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta
riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa
fie prevazute cu protectori si dispozitive de protectie care sa impiedice
accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor
periculoase inainte de patrunderea in zonele periculoase.
Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
a) sa fie de constructie robusta;
b) sa nu genereze riscuri suplimentare;
c) sa nu fie inlaturate cu usurinta sau facute inoperante;
d) sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
e) sa nu limiteze mai mult decit este necesar observarea ciclului de
munca;
f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau
inlocuirea elementelor si, de asemenea, pentru activitatile de intretinere,
prin limitarea accesului numai in zona sau la lucrarea care trebuie realizata
si, daca este posibil, fara demontarea protectorului sau dispozitivului de
protectie.
Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a unui echipament
de munca trebuie sa fie iluminate corespunzator, in functie de lucrarile
realizate.
Partile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau
foarte scazute trebuie, daca este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor
de contact sau de apropiere a lucratorilor de ele.
Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie
usor de perceput si de inteles si lipsite de ambiguitati.
Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiu-
nile si in conditiile pentru care a fost realizat.
Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cind echipa-
mentul de munca este oprit. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie
87
luate masuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii sau
pentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor periculoase. Pentru
fiecare echipament de munca care detine un program de intretinere, acesta
trebuie sa fie respectat si tinut la zi.
Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive usor
de identificat, destinate separarii de fiecare din sursele de energie.
Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru lucratorii in cauza.
Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de
avertizare si semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitatii
lucratorilor.
Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si intretinere a
echipamentelor de munca, lucratorii trebuie sa aiba acces si sa ramina in
conditii de securitate in toate zonele necesare.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a
echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori
sau de alte substante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate
ori depozitate in acesta.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea
riscurilor de explozie a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori
utilizate sau depozitate in echipamentul de munca.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia
lucratorilor expusi riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau
indirecta.
Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca
specifice
Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau
fara autopropulsie
Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator
transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa fie amenajate de asa
maniera incit sa reduca riscurile pentru lucrator sau lucratori in timpul
deplasarii. In aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al
lucratorilor cu rotile sau senilele ori de blocare de catre acestea.
Atunci cind blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii
intre un echipament de munca mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate
genera riscuri specifice, acest echipament de munca trebuie sa fie echipat
88
sau amenajat de asa maniera incit sa impiedice blocarea elementelor de
transmitere a puterii.
Atunci cind blocarea nu poate sa fie impiedicata, trebuie sa fie luate
toate masurile posibile pentru a se evita consecintele daunatoare pentru
lucratori.
Daca elementele de transmitere a puterii intre echipamentele de
munca mobile risca sa se imbacseasca si sa se deterioreze prin contact cu
solul, trebuie sa fie prevazute facilitati pentru sustinerea acestora.
Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui
lucrator transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa limiteze, in
conditii de utilizare efectiva, riscurile care provin din schimbarea directiei
sau rasturnarea echipamentului de munca:
a) fie printr-o structura de protectie care sa impiedice ca echipamentul de
munca sa nu se rastoarne mai mult de un sfert de rotatie;
b) fie printr-o structura care sa garanteze un spatiu suficient in jurul
lucratorului transportat sau lucratorilor transportati, daca miscarea poate
continua cu mai mult de un sfert de rotatie;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din
echipamentul de munca.
Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci cind
echipamentul de munca este stabilizat in timpul utilizarii sau atunci cind
schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de munca este
imposibila din proiectare.
Daca exista un risc ca un lucrator transportat, in momentul schimbarii
directiei sau rasturnarii, sa fie strivit intre partile echipamentului de munca
si sol, trebuie sa fie instalat un sistem de retinere pentru lucratorii
transportati.
Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare
poate provoca riscuri pentru lucratori, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri
neautorizate;
b) sa fie prevazute cu mijloace adecvate care sa reduca consecintele unei
eventuale ciocniri in caz de miscare simultana a mai multor echipamente de
munca care se deplaseaza pe sine;
89
c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de franare si de oprire; in masura in
care conditiile de securitate o impun, in cazul defectarii dispozitivului
principal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin comenzi usor de manevrat
sau prin sisteme automate, trebuie sa permita franarea si oprirea;
d) atunci cind cimpul de vizibilitate directa a conducatorului este neco-
respunzator din punctul de vedere al securitatii, acestea trebuie sa fie preva-
zute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru imbunatatirea vizibilitatii;
e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau in locuri
intunecoase, acestea trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de iluminat,
adaptat lucrarii de efectuat si care asigura o securitate suficienta pentru
lucratori;
f) daca prezinta riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor
si/sau incarcaturii - susceptibile sa pericliteze lucratorii, acestea trebuie sa
fie prevazute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, in cazul in
care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul
de utilizare;
g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atunci
cind ies din cimpul de actiune al telecomenzii;
h) daca sunt telecomandate si pot, in conditii normale de utilizare, sa
loveasca sau sa blocheze lucratorii, acestea trebuie sa fie echipate cu
dispozitive de protectie impotriva acestor riscuri, in cazul in care nu exista
alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor
Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt
instalate in mod permanent, rezistenta si stabilitatea acestora in timpul
utilizarii trebuie sa fie asigurate tinindu-se seama mai ales de sarcinile care
se vor ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare sau de
fixare pe structuri.
Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate
vizibil sarcina nominala si, daca este cazul, o placuta pe care sa fie inscrisa
sarcina nominala pentru fiecare configuratie a masinii.
Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
marcate de asa maniera incit sa permita identificarea caracteristicilor
esentiale pentru utilizarea sigura.
90
Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucra-
torilor si daca exista posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare
adecvata trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.
Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate
de asa maniera incit sa reduca riscul ca sarcinile:
a) sa loveasca lucratorii;
b) in mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau
c) sa se desprinda neintentionat.
UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE MUNCA FOLOSITE
PENTRU RIDICAREA SARCINILOR
Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca
Echipamentele de munca trebuie sa fie instalate, dispuse si utilizate de
asa maniera incit sa permita reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora
si pentru ceilalti lucratori, de exemplu facind astfel incit sa existe spatiu
suficient intre elementele mobile ale echipamentelor de munca si
elementele fixe sau mobile din spatiul de munca si ca toata energia ori
substanta utilizata sau produsa sa poata sa fie furnizata si/sau evacuata de
. .
mamera sIgura.
Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie
realizate de maniera sigura, in special prin respectarea instructiunilor
furnizate de fabricant.
Echipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sa fie expuse
descarcarilor electrice trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu masuri
adecvate impotriva efectelor trasnetului.
Daca un echipament de munca este manevrat intr-o zona de munca,
trebuie sa fie stabilite si respectate reguli de circulatie adecvate.
Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii
care se deplaseaza pe jos sa nu se gaseasca in zona de operare a echipamen-
telor de munca autopropulsate. Daca prezenta lucratorilor care se depla-
seaza pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor, trebuie sa fie
luate masuri adecvate pentru a evita ca acestia sa fie accidentati de catre
echipamente.
91
Dispozitii de utilizare a echipamentelor de muncafolosite pentru
ridicarea sarcinilor
Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea
sarcinilor trebuie sa fie utilizate de asa maniera incit sa garanteze
stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizarii in toate conditiile
previzibile, luindu-se in considerare natura solului.
Ridicarea lucratorilor nu este permisa decit cu echipamente de munca
si dispozitive prevazute in acest scop.
Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si
sanatatii in munca llf. 319/2006, in mod exceptional, echipamentele nepre-
vazute pentru ridicarea lucratorilor pot sa fie utilizate in acest scop, cu
conditia sa fie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale care prevad o
supraveghere corespunzatoare.
In timpul prezentei lucratorilor pe echipamentul de munca folosit
pentru ridicarea sarcinilor, la postul de conducere trebuie sa fie asigurata
prezenta permanenta. Lucratorii care sunt ridicati trebuie sa dispuna de un
mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea acestora in
caz de pericol.
Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a
lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri pentru ca lucratorii sa nu fie prezenti
sub sarcinile suspendate. Este interzisa deplasarea sarcinilor suspendate
deasupra locurilor de munca neprotejate in care lucratorii sunt prezenti in
mod curent. In aceasta eventualitate, daca buna desfasurare a lucrarilor nu
poate fi asigurata in alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduri
adecvate.
Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
alese in functie de sarcinile care se manipuleaza, distantele dintre punctele
de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice,
tinindu-se seama de modul si de configuratia de legare. Ansamblurile
dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate
vizibil pentru a permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci
cind acestea nu sunt demontate dupa utilizare.
Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie
depozitate de asa maniera incit sa se garanteze ca acestea nu se vor
deteriora sau degrada.
92
Echipamente de muncafolosite la ridicarea sarcinilor neghidate
Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munca
astfel incit cimpul lor de actiune se intersecteaza, trebuie sa fie luate masuri
adecvate pentru a se preveni ciocnirea intre sarcini si/sau intre elemente ale
echipamentelor de munca.
In timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru
ridicarea sarcinilor neghidate trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a
se preveni bascularea, rasturnarea si, daca este cazul, deplasarea si alune-
carea acestuia. Trebuie sa fie verificata executarea corespunzatoare a aces-
tor masuri.
Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea
sarcinilor neghidate nu poate observa intregul traseu al sarcinii nici direct,
nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizeaza informatiile
necesare, atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa
comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie luate masuri
organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna in
pericol lucratorii.
Lucrarile trebuie sa fie organizate de asa maniera incit atunci cind
lucratorul agata sau desprinde o sarcina cu mana, aceste operatii sa poata fi
efectuate in conditii de securitate deplina, in special prin pastrarea de catre
acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.
Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect,
supravegheate de o maniera adecvata si efectuate astfel incit sa protejeze
securitatea lucratorilor. In special, daca o sarcina trebuie sa fie ridicata
simultan de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea
sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita si aplicata o procedura pentru a
se asigura buna coordonare a operatorilor.
Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
neghidate nu pot retine sarcinile in cazul unei defectari partiale sau totale a
sistemului de alimentare cu energie, trebuie sa fie luate masuri adecvate
pentru a se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare.
Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere, cu exceptia
cazului in care accesul in zona periculoasa este impiedicat si daca sarcina a
fost agatata si este mentinuta in conditii de securitate deplina.
93
Utilizarea in aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru
ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisa atunci cind conditiile
meteorologice se deterioreaza pana la punctul in care se pericliteaza
utilizarea in conditii de securitate a acestora, expunand astfel lucratorii la
riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratori trebuie sa fie luate masuri
adecvate de protectie, destinate in special impiedicarii rasturnarii
echipamentului de munca.
Cauzele avariilor si accidentelor
Indiferent de tipul macaralei, experienta practica arata ca avariile SI
accidentele produse la macarale au urmatoarele cauze:
- comunicare neadecvata intre persoanele care deservesc punctul de
lucru;
- nerespectarea instructiunilor de exploatare;
- pozitionarea necorespunzatoare a sarcinii, dupa eliberarea din
carligul macaralei;
- nerespectarea prescriptiilor tehnice PT colectia ISCIR;
- executarea operatiilor de montaj de firme/persoane neautorizate;
- utilizarea unor componente cu deficiente (ex. cablu electric cu
izolatie deteriorata la macaraua portal cu graifar);
- nerespectarea instructiunilor de lucru(ex. nu se utilizeaza bolturile
de siguranta ale traversei mobile);
- manevre incorecte executate de macaragiu;
- nefunctionarea componentelor de securitate;
- nerespectarea regulilor de sanatate si securitate in munca;
- interventii ale persoanelor neautorizate;
- utilizarea organelor de legare a sarcinilor cu grad de uzura avansat
(cabluri, chingi etc.);
- exploatarea fara personal autorizat (macaragiu+legator de sarcina);
- folosirea instalatiilor neautorizate;
- defecte de material;
- calarea necorespunzatoare;
- neatentia personalului folosit la montarea/demontarea macaralei;
- nerespectarea spatiilor de siguranta ale macaralei prin montarea
necorespunzatoare a platformei mobile in zona de lucru a macaralei;
94
- folosirea macaralelor(auto) pe sol cu rezistenta necorespunzatoare;
- manevrarea necorespunzatoare a sarcinii;
- nepozitionarea corecta a macaralei;
- neatentie in exploatare;
- manevre gresite, asigurare necorespunzatoare a bratului;
- prinderea necorespunzatoare a sarcinii datorita necunoaterii greutatii
acesteia;
- utilizarea macaralei in conditii nefavarabile de mediu (vant puternic
peste limitele admise, furtuna, etc.);
- blocarea comenzii pentru ridicare brat;
- cedare cala macara;
- sarcina a depasit sarcina nominala a macaralei;
- functionare cu macara necalata;
- cedarea bratului contragreutatii;
- neatentie in deplasare (in special la automacarale);
- prezenta persoanelor pe macara fara a fi anuntat macaragiul;
- retezarea suruburilor de prindere a structurii superioare din placa
suport a coroanei dintate aferente mecanismului de rotatie, care sustin
bratul si contrabratul macarlei;
- efectuarea translatiei macaralei cu bratul nedemontat, pe cale de
acces neamenajata, pe teren accidentat, denivelat;
- manevre gresite in timpul demontarii;
- nerespectarea diagramei de moment;
- suntarea sau nefunctionarea limitatorului de moment al sarcinii;
- neasigurarea macaralei la sfarsitul programului;
- nerespectarea NSSM, nefunctionarea indicatorului "inalta tensiune"
al macaralei;
Aceste cauze precum si alte defectiuni tehnice au generat avarii si
accidente soldate cu deteriorarea macaralei, accidentari ale manevrantilor,
legatorilor de sarcina, alte persoane din raza de actiune si chiar deces.
Masuri pentru evitarea si eliminarea avariilor si accidentelor
- respectarea intocmai a prevederilor PT colectia ISCIR
-respectarea instructiunilor de exploatare, conform recomandarilor cons-
tructorului;
95
- legarea corecta a sarcinii;
- executarea tuturor operatiilor de montaj de catre firme/persoane autorizate
- componentele de securitate trebuie mentinute in permanenta in functiune;
- utilizarea componentelor electrice si mecanice fara defectiuni;
- respectarea NSSM si PSI specifice;
- utilizarea organelor de legare a sarcinii fara defectiuni (uzuri);
- personal de exploatare autorizat;
- legator de sarcina autorizat;
- calarea corespunzatoare a automacaralelor;
- manevrarea corespunzatoare a sarcinii si respectarea spatiilor de siguranta
- atentie sporita in exploatarea macaralei;
- comunicare permanenta intre manevrant si legatorul de sarcina;
- asigurarea macaralei la sfarsitul programului;
La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor
lua imediat urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si
iminent.
LEGISLATIA MUNCII
Extras din LEGEA nr. 319 din 14/07/2006
a n
Prezenta lege are ca scop instituirea de privind promovarea
n a
Prezenta lege principii generale referitoare la prevenirea
riscurilor profesionale, securitatea elimi-
narea factorilor de risc accidentare, informarea, consultarea,participarea
potrivit legii, instruirea a lor,
precum generale pentru implementarea acestor principii.
96
generale ale angajatorilor
Angajatorul are de a asigura securitatea
n toate aspectele legate de
n cadrul sale, angaj atorul are ia
necesare pentru:
a) asigurarea
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea instruirea
d) asigurarea cadrului organizatoric a mijloacelor necesare
n
,
Angajatorul are
- ia necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor evacuarea adaptate naturii
ntreprinderii seama de alte persoane prezente;
- necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n
ceea ce primul ajutor, serviciul medical de salvare
pOmpIerI.
- informeze, ct mai curnd posibil, care sunt sau pot fi
unui pericol grav iminent despre riscurile implicate de acest
pericol, precum despre luate ori care trebuie fie luate pentru
lor;
- ia fumize pentru a da posibilitatea
lucrul imediat locul de se
ndrepte spre o n caz de pericol grav iminent;
- nu reluarea lucrului n n care
un pericol grav iminent, n afara cazurilor pentru motive
justificate.
Alte ale angajatorilor
Angajatorul are
a) realizeze fie n posesia unei a riscurilor pentru
securitatea n inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice;
b) asupra de care trebuie luate caz,
asupra echipamentului de care trebuie utilizat;
97
c) accidentelor de ce au ca urmare o incapacitate de
mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor a bolilor profe-
sionale, a incidentelor periculoase, precum a accidentelor de
d) elaboreze pentru competente n conformitate cu
legale rapoarte privind accidentele de suferite de

n vederea de securitate n
pentru prevenirea accidentelor de a bolilor profesionale,
angajatorii au
- pentru prin postului,
ce le revin n domeniul n
exercitate;
- elaboreze proprii, n spiritul prezentei legi, pentru comple-
tarea aplicarea de securitate n
seama de ale locurilor de aflate
n responsabilitatea lor;
- ia pentru asigurarea de materiale necesare instruirii
cum ar fi pliante, filme diafilme cu privire la
securitatea n
- asigure informarea persoane, anterior n
asupra riscurilor la care aceasta este la locul de precum
asupra de prevenire de necesare;
- asigure a sistemelor dispozi-
tivelor de a aparaturii de control, precum a instala-
lor de captare, neutralizare a nocive degajate n
proceselor tehnologice;
- asigure echipamente de pericol pentru securitatea

.:. Informarea
seama de ntreprinderii a angajatorul
trebuie ia astfel nct
98
acestora n conformitate cu prevederile legale,
toate informatiile necesare.
,
.:. Instruirea
Angajatorul trebuie asigure pentru ca fiecare
o instruire n domeniul
n n special sub de de
lucru, specifice locului de postului

Fiecare trebuie activitatea, n conformitate
cu instruirea sa, precum cu primite din partea
angajatorului, astfel nct nu la pericol de accidentare sau mbol-
att propria ct alte persoane care pot fi
afectate de sau omisiunile sale n timpul procesului de
au
a) utilizeze corect aparatura, uneltele, periculoase,
echipamentele de transport alte mijloace de
b) utilizeze corect echipamentul individual de acordat
utilizare, l napoieze sau l la locul destinat pentru
c) nu procedeze la scoaterea din la modificarea, schimbarea
sau a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale
aparaturii, uneltelor, tehnice
utilizeze corect aceste dispozitive;
d) comunice imediat angajatorului orice
de despre care au motive ntemeiate o considere un
pericol pentru securitatea precum orice
a sistemelor de
e) la locului de
angajatorului accidentele suferite de propria
f) coopereze cu angajatorul cu att timp ct
este necesar, pentru a face realizarea sau
dispuse de inspectorii de inspectorii sanitari,pentru

g) coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul cu
pentru a permite angajatorului se asigure mediul
99
de de lucru sunt sigure riscuri pentru securitate
n domeniul de activitate;
h) respecte prevederile din domeniul
n de aplicare a acestora;
i) dea solicitate de inspectorii de inspectorii
sanitari.
Accidente de
n sensul prevederilor acestei legi, accidentul de este:
a) accidentul suferit de persoane aflate n n ntreprindere
unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de
interes public, inclusiv n cadrul unor culturale, sportive, n
sau n afara n timpul din cauza ndeplinirii acestor
sarClm;
c) accidentul survenit n cadrul cultural-sportive organizate, n
timpul din cauza ndeplinirii acestor
d) accidentul suferit de orice ca urmare a unei ntreprinse
din proprie pentru salvarea de
e) accidentul suferit de orice ca urmare a unei ntreprinse
din proprie pentru prevenirea ori unui pericol care
avutul public privat;
f) accidentul cauzat de care nu au cu procesul muncii,
se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice,
n calitate de angajator, ori n alt loc de organizat de n tim-
pul programului de nu se culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, deplasarea s-a n timpul pe traseul
normal de la domiciliul la locul de organizat de
angajator invers;
h) accidentul suferit n timpul de la sediul persoanei juridice sau
de la adresa persoanei fizice la locul de sau de la un loc de la
altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de
i) accidentul suferit n timpul de la sediul persoanei juridice sau
de la adresa persoanei fizice la care este victima, ori de la orice
alt loc de organizat de acestea, la o sau
pentru ndeplinirea sarcinilor de pe durata de deplasare;
100
j) accidentul suferit nainte sau ncetarea lucrului, victima prelua
sau preda uneltele de lucru, locul de utilajul ori materialele,
schimba echipamentul individual de sau
orice alt echipament pus la de angajator, se afla n baie ori
n sau se deplasa de la locul de la din
ntreprindere sau unitate invers;
k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, acesta a avut
loc n locuri organizate de angajator, precum n timpul pe traseul
normal spre de la aceste locuri;
1) accidentul suferit de ai angajatorilor romni sau de persoane
fizice romne, pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afara
pe durata traseul n documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul romn care servicii
pe teritoriul altor n baza unor contracte, sau n alte
de lege, ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri
n timpul din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care cursuri de calificare, recalificare
sau a profesionale, n timpul din cauza
aferente stagiului de
o) accidentul determinat de fenomene sau naturale, cum ar fi
viscol, cutremur, de teren, (electrocu-
tare), victima se afla n timpul procesului de sau n ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu;
p) unei persoane, n unui accident de n
care presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o n ndeplinirea de
. . .. .
servIcIU, ca urmare a uneI agreSIUnI.
n la lit. g), h), i) 1), deplasarea trebuie se
abateri nejustificate de la traseul normal de asemenea, trans-
portul se n de de securitate
n sau de n vigoare.
Accidentele de se n raport cu produse cu
persoanelor accidentate, n:
a) accidente care produc incapacitate de de cel 3
zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
101
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cnd Sllllt accidentate cel 3 persoane n timp din

Extras din LEGEA nr. 64 din 21 martie 2008
privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune,
instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil
Prezenta lege stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de
siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor
consumatoare de combustibil.
In scopul functionarii in conditii de siguranta, instalatiile de ridicat
clasice se supun regimului de autorizare si de verificare tehnica, potrivit
prevederilor prezentei legi.
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au
urmatoarele semnificatii:
a) accident - evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a
unei/unui instalatii/echipament, provocand avarii si/sau afectand viata sau
sanatatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre
ISCIR, a competentei si capabilitatii unei persoane fizice sau juridice de a
desfasura una din activitatile prevazute la art. 8 alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru
detinatorii/utilizatorii de instalatii/echipamente, dupa caz, stabilit prin
hotarare a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a
verificarii conditiilor de montarelinstalare conform prescriptiilor tehnice,
pe baza camia pot incepe lucrarile de montarelinstalare;
d) autorizare a functionarii - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/
utilizatorii de instalatii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a
Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), in scopul atestarii faptului
ca o/un instalatie/echipament indeplineste toate conditiile si cerintele
pentru a fi pusa/pus ,repusa/repus in functiune si utilizata/utilizat in conditii
de siguranta;
e) construire-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui insta-
latii/echipament, realizata conform documentatiei tehnice aferente acesteia;
102
f) detinator - persoana fizica sau juridica ce detine cu OrIce titlu o
instalatie/echipament in exploatare;
g) documentatie tehnica - totalitatea documentelor si instructiunilor
elaborate, confonn prevederilor prescriptiilor tehnice, de catre producator
pentru construirea, montarea, instalarea, punerea in functiune, realizarea
reviziilor, reparatiilor si/sau pentru intretinerea instalatiilor/echipamentelor
sau, respectiv, totalitatea documentelor intocmite de catre persoanele fizice
ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor activitati in vederea
realizarii sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnica include,
dupa caz, descrierea generala a instalatiei/echipamentului, proiectele de
executie, procesul de fabricatie, schemele si circuitele pentru componentele
instalatiilor/echipamentelor, descrieri si explicatii necesare pentru
intelegerea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare,
rapoartele incercarilor si examinarilor si altele asemenea;
h) expert ISCIR - persoana fizica autorizata de catre ISCIR, pe baza
evaluarii capabilitatii si competentei sale, in scopul realizarii de sarcini
specifice;
i) expertiza tehnica - investigatia/examinarea cu caracter tehnic a
unei/unui instalatii/echipament;
j) instalare-activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalatii/
echipament la locul utilizarii si/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte
instalatii sau echipamente, in vederea asigurarii conditiilor de functionare;
k) introducere pe piata - actiunea de a face disponibila/disponibil, pentru
prima data, contra cost sau gratuit, o/un instalatie/echipament in vederea
distribuirii si/sau utilizarii;
1) intretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea
instalatiei/echipamentului in parametrii de functionare in conditii de
siguranta;
m) montare-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalatii/
echipament, confonn documentatiei tehnice, in vederea functionarii
acesteia/acestuia;
n) omologare - totalitatea activitatilor desfasurate de catre o comisie, in
legatura cu un anumit tip de instalatie/echipament, identificat corespun-
zator, in scopul detenninarii parametrilor reali de perfonnanta si siguranta
in functionare, in vederea atestarii indeplinirii conditiilor/cerintelor
aplicabile;
103
o) prescnptIe tehnica - nonna tehnica elaborata de catre ISCIR SI
aprobata prin ordin al ministrului economiei si finantelor, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, care contine, pentru domenii clar
definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalatii/echipamente si la
activitati specifice domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin. (l), ce
se realizeaza in legatura cu acestea, in vederea introducerii pe piata, punerii
in functiune si utilizarii instalatiilor/echipamentelor respective in conditii
de siguranta in functionare;
p) producator-persoana fizica sau juridica, responsabila pentru proiec-
tarea si/sau realizarea unei/unui instalatii/ echipament in scopul introducerii
pe piata si/sau al punerii in functiune, in numele sau, precum si orice
persoana fizica sau juridica, care construieste, monteaza, instaleaza, amba-
leaza sau eticheteaza o/un instalatie/echipament in vederea introducerii pe
piata si/sau punerii in functiune sub nume propriu;
q) punere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei
utilizari a unei/unui instalatii/echipament;
r) regim de autorizare si verificare tehnica - totalitatea conditiilor,
cerintelor, examinarilor, incercarilor si/sau evaluarilor la care este supusa/
supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalatie/echipament, pe parcursul
realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in legatura cu aceasta/acesta,
in scopul de a se asigura functionarea in conditii de siguranta, confonn
prescriptiilor tehnice;
s) reparare - ansamblul de lucrari si operatiuni ce se executa prin
inlaturarea neconfonnitatilor/defectiunilor constatate la o/un instalatie/
echipament, in scopul aducerii acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la
alti parametri care asigura functionarea in conditii de siguranta a acesteia,
confonn prescriptiilor tehnice;
t) repunere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei
utilizari a unei/unui instalatii/echipament, ulterior repararii, efectuarii unei
revizii si/sau efectuarii unei interventii de intretinere a acesteia/acestuia,
confonn prescriptiilor tehnice;
u) revizie - activitatea, de regula planificata, ce consta in ansamblul
operatiunilor ce se executa asupra unei/unui instalatii/echipament in scopul
reglarii sau inlocuirii pieselor si aparatelor inglobate de aceasta/acesta,
confonn prescriptiilor tehnice;
104
v) utilizator - persoana fizica sau juridica ce are in folosinta o/un
instalatie/echipament.
Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune a instalatiilor/
echipamentelor care indeplinesc urmatoarele conditii, dupa caz:
a) sunt respectate conditiile si cerintele de functionare in conditii de
siguranta;
b) sunt supuse verificarilor tehnice si sunt omologate;
c) sunt puse la dispozitia utilizatorilor, de catre producatori, instructiuni
tehnice pentru utilizarea instalatiilor/echipamentelor in conditii normale,
pentru intretinerea, realizarea reviziilor si a reparatiilor instalatiilor/
echipamentelor, precum si, dupa caz, pentru pregatirea personalului de
deservire:
d) au autorizatii de functionare initiale, emise conform prevederilor
prescriptiilor tehnice aplicabile;
e) exista, pentru utilizare, la fiecare loc de munca, instructiuni tehnice
pentru utilizare in conditii normale, precum si documente cuprinzand
masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale
instalatiei/echipamentului sau ale proceselor in care aceasta/acesta este
inglobata;
f) exista, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.
Se admite mentinerea in exploatare numai a acelor instalatii/
echipamente care respecta conditiile prevazute lit. e) si f), sunt supuse regi-
mului de autorizare si verificare tehnica in utilizare, detin autorizatie de
functionare valabila si care sunt reparate, intretinute si supuse la revizii
potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si potrivit prevederilor prezentei
legi.
Activitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si
control nedistructiv, precum si cele ce privesc supravegherea si verificarea
tehnica in utilizare, reviziile, reparatiile si lucrarile de intretinere pentru
instalatii/echipamente se realizeaza numai de catre persoane fizice sau
juridice autorizate, in conditiile stabilite de prescriptiile tehnice si de
prezenta lege.
Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare,
punere in functiune, revizie, reparatii si lucrari de intretinere pentru
instalatiile/echipamentele realizate de catre ei fac exceptie de la cerinta de
autorizare.
105
Verificarile tehnice prevazute in documentatiile tehnice si prescrip-
tiile tehnice se realizeaza de catre ISCIR sau, dupa caz, de catre persoanele
autorizate pentru constructie, montare, instalare, punere in functiune,
revizii, reparatii, lucrari de intretinere, autorizare a functionarii sau
verificari tehnice in utilizare; responsabilitatile privind realizarea
verificarilor tehnice si corectitudinea rezultatelor obtinute revin ISCIR sau
persoanelor autorizate, dupa caz.
Pentru verificarile tehnice stabilite in prescriptiile tehnice ca fiind in
competenta de realizare a ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane
conform prevederilor prezentei legi.
Obligatiile si responsabilitatile producatorilor
Producatorii, cu exceptia celor care realizeaza instalatii/echipamente
conform reglementarilor tehnice ce transpun directive europene care au
prevederi specifice, inainte de introducerea pe piata si/sau punerea in
functiune a acestora, au urmatoarele obligatii si responsabilitati:
a) sa se asigure ca instalatia/echipamentul se realizeaza cu respectarea
cerintelor de functionare in conditii de siguranta, prevazute in prescriptiile
tehnice aplicabile;
b) sa intocmeasca documentatia tehnica prevazuta de prescriptiile
tehnice si sa stabileasca prin aceasta inclusiv examinarile si incercarile ce
trebuie efectuate pe parcursul construirii, montarii si instalarii, in scopul
verificarii parametrilor de functionare in conditii de siguranta a instalatiei/
echipamentului;
c) sa elaboreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea
in conditii normale, intretinerea, realizarea reviziilor si repararea
instalatiei/echipamentului, documente cuprinzand masurile ce trebuie luate
in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalatiei/echipamentului sau
ale proceselor, precum si instructiuni pentru pregatirea personalului de
deservire a acesteia/acestuia, atunci cand prescriptiile tehnice prevad
aceasta cerinta;
d) sa realizeze sau, dupa caz, sa asigure realizarea construirii si/sau a
montarii instalatiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 si ale
prescriptiilor tehnice;
e) sa solicite si sa obtina omologarea instalatiei/ echipamentului;
106
f) sa asigure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalatiilor/
echipamentelor, atunci cand prescriptiile tehnice impun, tehnologii de
sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de catre ISCIR, sudori
autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa exami-
nari prin mijloace sau metode nedistructive;
g) sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din
documentatia tehnica stabilite in conformitate cu prescriptiile tehnice
aplicabile.
Producatorii care realizeaza instalatii/echipamente din categoria
celor prevazute la art. 3 alin. (2) au obligatiile si responsabilitatile
prevazute in reglementarile tehnice ce transpun directivele europene care
stabilesc conditiile de introducere pe piata si/sau punere in functiune pentru
instalatiile/echipamentele respective.
Obligatiile si responsabilitatile persoanelorfizice sau juridice autorizate
Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor
prezentei legi au urmatoarele obligatii si responsabilitati, dupa caz:
a) sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita
competentelor si in conditiile pentru care sunt autorizate;
b) sa pregateasca si sa asigure conditiile pentru realizarea verificarilor
tehnice a instalatiilor/echipamentelor;
c) sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost
autorizate, potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice, tehnologii de sudare
stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizati
ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin
mijloace sau metode nedistructive;
d) sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o
puna la dispozitia detinatorului/utilizatorului odata cu predarea/receptia
instalatiei/echipamentului;
e) sa informeze imediat producatorul sau detinatorul! utilizatorul despre
orice neconformitate constatata;
f) sa asigure realizarea lucrarilor de revizii, precum si activitatile de
reparatii si intretinere, la termenele scadente;
g) sa monteze si/sau sa instaleze instalatii/echipamente numai daca este
emis si se respecta avizul obligatoriu de instalare.
107
Obligatiile si responsabilitatile detinatorilor/utilizatorilor de
instalatii/echipamente
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza o instalatie/
echipament are urmatoarele obligatii si responsabilitati conform prescrip-
tiilor tehnice:
a) sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare;
b) sa solicite si sa obtina autorizatia de functionare initiala sau reautori-
zarea;
c) sa ia masurile necesare si sa se asigure ca instalatia/echipamentul este
utilizata/utilizat in conditii de siguranta, prin efectuarea reviziilor, repara-
tiilor si intretinerii de catre persoane autorizate, conform instructiunilor
tehnice ale producatorilor;
d) sa asigure existenta, la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice
specifice pentru utilizarea in conditii normale a instalatiei/echipamentului
si a documentelor cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii,
intreruperi si dereglari ale instalatiei/echipamentului sau ale proceselor in
care aceasta/acesta este inglobatalinglobat;
e) sa foloseasca pentru utilizarea instalatiei/echipamentului numai
personal de deservire autorizat;
f) sa asigure supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a
instalatiilor/echipamentelor.
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalatii/echipamente
reglementate prin prezenta lege are obligatia sa le inregistreze la ISCIR, sa
tina evidenta centralizata a acestora si sa comunice la ISCIR orice
modificare intervenita in situatia tehnica sau juridica a acestora, in
conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza asemenea instalatii/
echipamente are obligatia sa asigure operator autorizat, responsabil cu
supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/
echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice.
Accidente, forta majora sau pericol iminent
108
Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza aceste instalatii/
echipamente are obligatia, in cazul producerii oricarui accident la acestea,
de a opri din functionare instalatiile/echipamentele si de a anunta de indata
ISCIR despre producerea evenimentului.
In cazuri justificate, de forta majora sau de pericol iminent, accesul
reprezentantilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi/ora si neconditionat
de participarea unui delegat din partea detinatorului/utilizatorului.
In aceste cazuri reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din
functiune sau impiedicarea punerii in functiune a instalatiei/echipamentului
prin aplicarea de sigilii, dupa caz.
In cazurile in care reprezentantii ISCIR sunt impiedicati sa patrunda
in locurile unde sunt amplasate/detinute instalatiile/echipamentele, acestia
pot solicita sprijinul ofiterilor si agentilor din cadrul Ministerului Internelor
si Reformei Administrative, care actioneaza in conformitate cu prevederile
legale incidente.
Instalatii si echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1. Recipientele pentru aer aferente instalatiilor si echipamentelor de
franare, basculare si semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalatiile si echipamentele sub presiune, instalatiile si echipamentele
de ridicat montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele
apartinand Sistemului national de transport al gazelor naturale, precum si
cele apartinand sistemelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor
naturale
109
Extras din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003(actualizata )
privind Codul Muncii
TITLUL VI
Fonnarea profesionala
Dispozitii generale
(1) Fonnarea profesionala a salariatilor are unnatoarele obiective
principale:
a) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca;
b) obtinerea unei calificari profesionale;
c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului
de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;
d) reconversia profesionala detenninata de restructurari socioeconomice;
e) dobandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee
moderne, necesare pentru realizarea activitatilor profesionale;
f) prevenirea riscului somajului;
g) promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Fonnarea profesionala si evaluarea cunostintelor se fac pe baza
standardelor ocupationale.
Fonnarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin unnatoarele
fonne:
a) participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre
furnizorii de servicii de fonnare profesionala din tara sau din strainatate;
b) stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de
munca;
c) stagii de practica si specializare in tara si in strainatate;
d) ucenicie organizata la locul de munca;
e) fonnare individualizata;
f) alte fonne de pregatire convenite intre angajator si salariat.
Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de
fonnare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum unneaza:
a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;
110
b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.
Cheltuielile cu participarea la programele de fonnare profesionala,
asigurata in conditiile alin. (1), se suporta de catre angajatori.
Participarea la fonnare profesionala poate avea loc la initiativa
angajatorului sau la initiativa salariatului.
Modalitatea concreta de fonnare profesionala, drepturile si obligatiile
partilor, durata fonnarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de
fonnarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in
raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de fonnarea
profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte
aditionale la contractele individuale de munca
In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de fonnare
profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de
aceasta participare sunt suportate de catre acesta.
(3) In cazul in care, in conditiile prevazute la alin. (1), participarea la
cursurile sau stagiile de fonnare profesionala presupune scoaterea partiala
din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel:
a) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului
pentru o perioada ce nu depaseste 25% din durata zilnica a timpului nonnal
de lucru, acesta va beneficia, pe toata durata fonnarii profesionale, de sala-
riul integral corespunzator postului si functiei detinute, cu toate indemni-
zatiile, sporurile si adaosurile la acesta;
b) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului
pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului nonnal de
lucru, acesta va beneficia de salariul de baza si, dupa caz, de sporul de
vechime.
Daca participarea la cursurile sau la stagiul de fonnare profesionala
presupune scoaterea integrala din activitate, contractul individual de munca
al salariatului respectiv se suspenda, acesta beneficiind de o indemnizatie
platita de angajator, prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil sau
in contractul individual de munca, dupa caz.
Pe perioada suspendarii contractului individual de munca in conditiile
prevazute la alin. (3), salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de
munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul
asigurarilor sociale de stat.
111
Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de fonnare
profesionala mai mare de 60 de zile in conditiile alin. (2) lit. b) si alin. (3)
nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada
de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de fonnare
profesionala.
Durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angaja-
torului care a suportat cheltuielile ocazionate de fonnarea profesionala,
precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare
fonnarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual
de munca.
Nerespectarea de catre salariat a dispozitiei prevazute la alin. (1)
detennina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate
de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din
perioada stabilita confonn actului aditional la contractul individual de
munca.
Obligatia prevazuta la alin. (3) revine si salariatilor care au fost
concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive
disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca unnare a
arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zile, a condam-
narii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in
legatura cu munca lor, precum si in cazul in care instanta penala a
pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
In cazul in care salariatul este cel care are initiativa participarii la o
fonna de pregatire profesionala cu scoatere din activitate, angajatorul va
analiza solicitarea salariatului, impreuna cu sindicatul sau, dupa caz, cu
reprezentantii salariatilor.
Angajatorul va decide cu privire la cererea fonnulata de salariat
potrivit alin. (1), in tennen de 15 zile de la primirea solicitarii. Totodata
angajatorul va decide cu privire la conditiile in care va pennite salariatului
participarea la fonna de pregatire profesionala, inclusiv daca va suporta in
totalitate sau in parte costul ocazionat de aceasta.
Salariatii care au incheiat un act aditional la contractul individual de
munca cu privire la fonnarea profesionala pot primi in afara salariului
corespunzator locului de munca si alte avantaje in natura pentru fonnarea
profesionala.
112
CUPRINS
Generalitati. Tipuri de macarale 2
Manevrarea si Exploatarea Macaralelor.. 3
Legarea Sarcinilor.. 12
Organe si Dispozitive pentru Prinderea si Suspendarea Sarcinilor. 17
Efectuarea Operatiilor de Manipulare a Sarcinilor.. 29
Obligatiile Macaragiului o o 34
Coduri de Semnalizare o o o o o o .40
Anemometrul.. o o o o o o 43
Organizarea Exploatarii Macaralelor. .45
Intretinerea, Revizia, Reparatia Macaralelor. 50
Verificarea Telmica Oficiala 75
Avarii si Accidente la Macarale 0.0 81
normative, o o o o o o 95
113