ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscris
CZU : 316.776:658.012:4(498)(043)
658.012.4:316.776(498)(043)

Guţă Anca Jarmila

Perfecţionarea procesului de comunicare managerială

prin modificarea sistemului informaţional
(în baza materialelor Companiei Naţionale a Huilei Petroşani)

Specialitatea 08.00.05 – economie şi management

(în industrie)

Autoreferatul
tezei de doctor în ştiinţe economice

Chişinău - 2006
 Teză a fost elaborată la catedra „Management”, Academia de Studii Economice a Moldovei.

Conducător ştiinţific: Natalia Burlacu, doctor habilitat în ştiinţe

economice, profesor universitar

Referenţi oficiali: O. Buga, doctor habilitat în ştiinţe economice, profesor

universitar, Universitatea "Perspectiva Int".

M. Jalencu, doctor în ştiinţe economice, conferenţiar universitar,

Universitatea de Stat din Moldova.

Susţinerea va avea loc la 8 decembrie 2006, ora 1500, în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat
D 32.08.00.05-15 de pe lângă Academia de Studii Economice a Moldovei, pe adresa 2005, mun.
Chişinău, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 61, blocul A, et.3, sala Senatului.

Teza de doctorat / autoreferatul pot fi consultate la biblioteca A.S.E.M. şi pe site-ul

www.cnaa.acad.md

Autoreferatul a fost expediat la ”____” __________ 2006

Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat,

doctor în ştiinţe economice, conferenţiar universitar M. Nicolaescu,

Conducător ştiinţific,
doctor habilitat în ştiinţe economice, profesor universitar N. Burlacu,

Autorul Guţă Anca Jarmila

2
I. Caracteristica generală a tezei
Actualitatea temei de cercetare şi gradul de studiere a acesteia. La începutul mileniului
III, într-o mişcare globală care consolidează dominaţia comunicării şi a tehnologiilor informatice,
firmele româneşti se confruntă şi cu provocarea de proporţii pe care o reprezintă schimbarea
paradigmei de comunicare şi informaţionale. Această problemă nu este una teoretică şi nici
ipotetică. În economia de comandă, comunicarea era considerată o funcţie minoră. Din punct de
vedere politic nu era agreată. Practic, întreprinderile comunicau deopotrivă intern şi extern – în
structuri definite şi riguros controlate. Sistemul de planificare (dublat de supravegherea politică)
desena traiectoria şi intensitatea fluxurilor de comunicare – în sens ierarhic sau pe orizontală, la
nivelul relaţiilor economice instituite. Nici nu era nevoie de prea multă comunicare atâta vreme cât
în interiorul întreprinderilor structurile organizatorice erau rigide şi tipizate, iar relaţiile cu mediul
extern erau stabile; modificările ce puteau surveni aveau caracter planificat, iar întreprinderile ştiau
cam totul despre “partenerii de afaceri”. În aceşti ani de tranziţie multe unităţi economice au părăsit
scena. Altele sunt sufocate, multe se zbat în incertitudine. Au apărut, însă, şi noi “actori” economici,
în ramuri tradiţionale sau în noi câmpuri de activitate. Mulţi dintre aceştia dovedesc o capacitate
superioară de adaptare într-un mediu în care comunicarea şi informaţia urcă vertiginos în ierarhia
“argumentelor” concurenţiale. Fără a ţine seama de comunicare în toate activităţile desfăşurate în
interiorul şi în exteriorul firmelor, acestea nu ar fi eficiente şi nici productive, deoarece în economia
de piaţă situaţia este total opusă faţă de cea existentă în economia centralizată. În economia de piaţă,
firmele nu există fără să comunice, fără a se face cunoscute şi fără a şti despre ceilalţi “actori.
Pe plan personal, comunicarea permite formularea şi înţelegerea corectă a mesajelor,
câştigarea cooperării celor din jur, detensionarea unor stări tensionale, etc. Pe plan managerial,
comunicarea este un instrument cu ajutorul căruia managerul transmite şi primeşte informaţii şi
decizii, acceptă sau respinge anumite soluţii, planifică, organizează, antrenează, controlează,
pregăteşte şi implementează schimbarea.
Orice organizaţie nu se defineşte numai prin produsele şi / sau serviciile sale ci şi prin
abilitatea de a comunica a angajaţilor săi şi a echipei manageriale. Pentru managerul de succes
comunicarea este o stare de spirit şi un instrument; el petrece 75 – 95% din timp vorbind, ascultând,
scriind şi citind, deci comunicând. Cu cât poziţia managerului în structura ierarhică este mai înaltă,
cu atât acest timp este mai lung. Şi nu numai atât, însăşi urcarea managerului pe treptele ierarhice
ale profesiei sale, fapt care confirmă succesul, este determinată de abilitatea lui de a comunica

3
eficace şi eficient. Comunicarea managerială este un factor de competitivitate şi un avantaj strategic
al unei organizaţii.
În acest context, impactul pe care îl are activitatea de comunicare asupra întregii activităţi
din cadrul firmei precum şi în relaţiile acesteia cu exteriorul este covârşitor. Modalităţile prin care
poate fi îmbunătăţită comunicarea în cadrul unei firme sunt numeroase. O modalitate concretă de
îmbunătăţire a procesului de comunicare o reprezintă implementarea bazelor de date distribuite în
cadrul sistemului informaţional al Companiei Naţionale a Huilei Petroşani (CNH Petroşani).
Această companie include în structura sa 11 unităţi economice şi are ca obiect principal de activitate
extracţia de huilă ceea ce o face să fie foarte importantă în regiune precum şi la nivel naţional, fiind
o companie de tip monopolist.
În literatura de specialitate străină, mai puţin în cea română, consacrată comunicării sunt
descrise particularităţile acesteia. Printre cei mai cunoscuţi autori din domeniu menţionăm: Chozas
M., Hinrichs J.R., Smmith P.D., Androniceanu A., Bârliba M. C., Prutianu Ş. Lucrarea dată
prezintă o viziune complexă asupra procesului de comunicare managerială şi prezintă modul în care
acesta poate fi îmbunătăţit cu ajutorul sistemului informaţional al organizaţiei.
Scopul lucrării este acela de a pune în evidenţă principalele aspecte ale comunicării în
procesul de management, de a identifica problemele de comunicare din cadrul CNH Petroşani prin
intermediul studierii sistemului său informaţional pentru a evidenţia o posibilitate de îmbunătăţire a
procesului de comunicare în cadrul acestei companii.
Din scopurile propuse am urmărit soluţionarea următoarelor sarcini:
- identificarea rolului pe care îl are activitatea de comunicare în ansamblul activităţilor
desfăşurate în cadrul unei firme, o activitate de comunicare eficientă fiind indispensabilă în
îndeplinirea tuturor funcţiunilor manageriale (planificare, organizare, comandă, coordonare şi
control);
- punerea în evidenţă a importanţei pe care o acordă managerii activităţii de comunicare şi a
locului pe care îl ocupă aceasta în activitatea managerilor din diferite ţări;
- prezentarea regulilor de bază ce trebuie avute în vedere pentru existenţa unei bune
comunicări în cadrul unei organizaţii;
- prezentarea caracteristicilor fiecărui tip de comunicare managerială ce poate exista în cadrul
unei organizaţii, a elementelor procesului de comunicare, nivelurilor la care poate avea loc
comunicarea precum şi a caracteristicilor stilurilor de comunicare managerială;
- punerea în evidenţă a principalelor aspecte legate de etica în comunicarea managerială;

4
- prezentarea obiectului de activitate, a structurii organizatorice şi manageriale existente în cadrul
C.N.H. Petroşani, precum şi a tipului de comunicare caracteristic structurii organizatorice
existente;
- prezentarea principalelor aspecte ale comunicării ce trebuie avute în vedere pentru
implementarea cu succes a schimbării de orice natură în cadrul unei organizaţii cu referire la
CNH Petroşani;
- identificarea problemelor de comunicare existente în cadrul CNH Petroşani, probleme ce se află
în strânsă legătură cu sistemul informaţional existent în organizaţie;
- studierea sistemului informaţional existent la nivelul C.N.H. Petroşani, prezentând bazele de
date utilizate la nivelul acestei organizaţii;
- propunerea de implementare a bazelor de date distribuite în cadrul actualului sistem informatic
al companiei, schimbare ce va avea efecte deosebit de benefice asupra calităţii procesului de
comunicare, îmbunătăţindu-l considerabil.
Structura tezei include introducerea, trei capitole, concluzii şi propuneri, bibliografia,
anexe.
În primul capitol – „Analiza conceptului teoretic al comunicării în management” este
efectuată o reflectare a aspectelor teoretice referitoare la rolul, importanţa şi locul pe care îl ocupă
comunicarea în activitatea managerului, sunt prezentate regulile de bază, tipologia, elementele,
nivelurile şi stilurile comunicării şi de asemenea este prezentată noţiunea de etică în comunicarea
managerială.
În al doilea capitol – „Problemele de comunicare în procesul de management şi
în implementarea schimbării cu referire la Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani” este
analizat modelul de comunicare ierarhică din această companie, sunt prezentate problemele de
comunicare ce apar în procesul de implementare a schimbării cu referire la această companie şi sunt
diagnosticate problemele de comunicare şi cele legate de sistemul informaţional din CNH Petroşani.
Cel de-al treilea capitol – „Îmbunătăţirea procesului de comunicare prin utilizarea bazelor
de date distribuite în cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani” este consacrat analizării
sistemului informaţional existent în companie ca premiză în vederea îmbunătăţirii comunicării, sunt
elaborate şi implementate structuri de baze de date distribuite în cadrul sistemului informaţional al
companiei, iar în urma implementării acestor baze de date sunt prezentate principalele direcţii de
perfecţionare a procesului de comunicare.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. În lucrare s-a analizat procesul de comunicare,
s-au diagnosticat principalele probleme ale comunicării şi s-au interpretat efectele ce rezultă din
utilizarea în cadrul firmei a diferitelor tipuri de comunicare şi s-au conceput relaţiile globale pe

5
baza cărora are loc distribuirea bazelor de date. Ca bază teoretico-metodologică pentru elaborarea
lucrării au servit lucrările savanţilor din România şi din Republica Moldova cum ar fi:
Androniceanu A., Bârliba M.C., Horoianu D., Lungu I., Oprea D., Popescu D., Prutianu Ş., Russu
C., Sapota G., Şoitu L., Voiculescu D., Burlacu N., Borcoman R., Graure E. etc., cât şi din
străinătate: Alter S., Barsoux J.L., Cashmore C., Chozas M., Date C.J., Hinrichs J.R., Hitt M.,
Mathis R., Middlemist D., Kolb F., Kuiper S., Lewin K., Lebel P., Lowe D., Mintzberg H.,
Missoum G., O’Connell S.E., Richandeau F., Schmeider C., Smmith P.D., Vidal Y., Кочеткова
А.И., Мильнер Б.З., Юкаева В.С., etc.
Inovaţia ştiinţifică a lucrării constă în:
- relevarea rolului activităţilor de comunicare în procesul managerial;
- evidenţierea problemelor de comunicare din procesul de management în cadrul unei organizaţii
mari, de importanţă strategică pentru economia naţională;
- determinarea unei legături între problemele de comunicare şi cele legate de sistemul
informaţional din cadrul CNH Petroşani;
- evidenţierea particularităţilor sistemului informaţional din cadrul companiei;
- determinarea unei modalităţi de perfecţionare a procesului de comunicare prin utilizarea în
cadrul sistemului informaţional al CNH Petroşani al unor structuri de baze de date distribuite.
Semnificaţia şi valoarea aplicativă a lucrării. Ideile reflectate în lucrare au avut şi o valoare
practică care se confirmă prin:
- determinarea modelului de comunicare în cadrul CNH Petroşani;
- elaborarea unui chestionar pentru diagnosticarea problemelor de comunicare şi a celor legate de
sistemul informaţional din CNH Petroşani;
- fundamentarea unei metode de îmbunătăţire a procesului de comunicare şi de management prin
intermediul eficientizării sistemului informaţional în cadrul companiei;
- elaborarea în colaborare a unei monografii în domeniul comunicării.
Tema cercetării o constituie conceptul de comunicare în procesul de management şi
identificarea unei modalităţi concrete de îmbunătăţire a comunicării în cadrul C.N.H. Petroşani, prin
intermediul implementării unor structuri de baze de date distribuite în cadrul sistemului
informaţional al companiei.
Obiectul cercetării îl reprezintă Compania Naţională a Huilei Petroşani (care are în
structura sa 11 exploatări miniere), companie ce produce şi comercializează materie primă pentru
industria energetică, având o importanţă strategică pentru economia naţională.
Cuvintele-cheie: management, comunicare, stil de comunicare, etică în comunicare, model
de comunicare, sistem informaţional, sistem informatic, baze de date distribuite.

6
 Aprobarea lucrării a fost realizată la conferinţe ştiinţifico-practice de diverse niveluri, la
simpozioane naţionale şi internaţionale şi în cadrul seminarelor. A fost elaborat un curs teoretic şi
aplicativ ce a fost introdus în programa studiilor de masterat la ASEM. Propunerile şi recomandările
sunt expediate unităţilor din cadrul CNH Petroşani pentru realizare în practică.
Publicaţii. Tezele principale ale lucrării au fost expuse în 16 publicaţii cu un volum total de
17,435 coli de autor.

II. Conţinutul de bază al tezei

Activitatea de comunicare face parte din „infrastructura” organizaţiei. Orice efort de
dezvoltare a unei organizaţii trebuie să aibă în vedere cu prioritate latura umană a dezvoltării ei, iar
comunicarea eficace şi eficientă este singura cale prin care oamenii îşi pot corela în mod sinergetic
eforturile. De calitatea comunicării manageriale depinde modul în care se foloseşte resursa umană a
unei organizaţii, deci în ultimă instanţă succesul organizaţiei.
Comunicarea devine un element critic necesar în perioadele de schimbări radicale în viaţa
organizaţiilor, ea fiind instrumentul de implementare a schimbării, a reproiectării proceselor interne,
a noii strategii a organizaţiei. În perioadele de schimbare structurală comunicarea managerială
capătă valenţe noi, orice schimbare structurală presupunând o schimbare radicală de atitudine iar
fără o comunicare deschisă, permanentă şi precisă, rezultată dintr-o gândire strategică, respectiva
schimbare de atitudine este imposibil de realizat.
Comunicarea este un concept care a apărut cu mai bine de 2500 de ani în urmă. Primele
elemente de teorie a comunicării umane au fost elaborate de Corax din Siracuza, iar ulterior s-au
ocupat de studiul conceptului de comunicare Platon, Aristotel şi Cicero, iar mai târziu studiul
comunicării umane a fost în centrul preocupărilor mai multor filozofi, semioticieni, lingvişti,
psihologi, sociologi, epistemologi, stilişti, oameni de marketing, diplomaţi, comunicatori, creatori
de publicitate, agenţi publicitari şi de relaţii publice, moderatori, mediatori şi negociatori
contemporani. Având în vedere diversele definiţii şi interpretări date procesului de comunicare de
către diverşi specialişti, am ajuns la concluzia că activitatea de comunicare nu înseamnă numai
transmiterea unor mesaje, informaţii fără o implicare a participanţilor la acest proces. Numai dacă
interlocutorii ascultă atent intervenţiile celorlalţi şi decid de comun acord putem afirma că aceştia
comunică. Noţiunea de comunicare managerială a apărut ca disciplină a managementului din
necesitatea de a pune la dispoziţia managerului mijloace optime de interacţiune în vederea
îndeplinirii funcţiilor şi rolurilor sale. Activitatea de comunicare deţine un rol important în
exercitarea tuturor funcţiunilor manageriale, ea având instrumente puternice pentru ajustarea
continuă a structurii şi a proceselor organizaţiei la condiţiile în continuă schimbare, o comunicare

7
eficientă fiind un instrument de competitivitate al organizaţiei. Îndeplinirea tuturor funcţiilor unui
manager este condiţionată de existenţa unor activităţi de comunicare prin intermediul cărora aceste
funcţii pot fi îndeplinite cu succes.
Procesele de comunicare la care participă managerii sunt nişte verigi de legătură foarte
importante între conducător şi subordonaţii săi, comunicarea fiind foarte importantă pentru
manageri deoarece ei alocă 75-95% din timp pentru comunicare, comunicările fiind necesare pentru
eficienţa conducerii, asigurând realizarea eficienţei organizaţionale, exprimând eficienţa autorităţii
şi a voinţei managerului.
Managerul comunică în munca sa reală prin intermediul rolurilor sale interpersonale care se
manifestă în corelarea managerului cu cei din jur; informaţionale ce constau în activităţile de
menţinere şi dezvoltare ale unei reţele de informaţii şi decizionale ce se manifestă în acele situaţii în
care managerul trebuie să facă o alegere. Rolurile interpersonale, informaţionale şi decizionale care
se regăsesc în munca reală a managerilor se realizează prin intermediul unor activităţi de
comunicare specifice aşa cum rezultă din tabelul 1.
Dintre activităţile de comunicare prezentate în tabel cele mai utile, necesare implementării
noilor structuri de baze de date distribuite în cadrul CNH Petroşani sunt – influenţarea desfăşurării
unor activităţi, asigurarea corespondentului autoritate-responsabilitate, convingerea şi influenţarea
unor angajaţi, explicarea deciziilor, comunicare cu angajaţii, transmiterea informaţiei, soluţionarea
conflictelor, discutarea problemelor strategice şi tactice.
Scopurile concrete pentru care comunică managerul rezultă din rolurile pe care acesta le are
în organizaţie. Pentru îndeplinirea rolurilor sale managerul se bazează pe următoarele funcţiuni ale
comunicării: de informare – deoarece organizaţiile presupun şi au nevoie de interacţiuni cu mediul
exterior, şi în interior între părţile lor componente şi între oameni; de comandă şi instruire, prin care
managerii, asigură ca oamenii şi compartimentele să acţioneze continuu în direcţia realizării
obiectivelor organizaţiei; de influenţare şi convingere, îndrumare şi sfătuire prin care se realizează
feluri specifice de control asupra informaţiei şi asupra comportării membrilor organizaţiei; de
integrare şi menţinere. Ca urmare, comunicarea este calea prin care subordonaţii pot fi motivaţi şi li
se poate influenţa comportamentul şi atitudinea. Tot prin comunicare managerul poate asigura
curgerea liberă a informaţiei adică informaţia corectă şi utilă ajunge la locul potrivit în momentul
potrivit pentru ca eforturile tuturor să se coordoneze între ele.
Am ţinut să prezentăm, de asemenea, principalele reguli necesare unei bune comunicări, am
studiat principalele tipuri de comunicări manageriale, am prezentat elementele, nivelurile şi stilurile
comunicării şi am mai diferenţiat o dată principalele tipuri de comunicare managerială – internă şi

8
externă. Comunicarea managerială internă se referă la schimbul de mesaje ce au loc în interiorul
organizaţiei, implicând persoane sau grupuri şi poate fi formală şi neformală.
Tabelul 1
Corelaţia comunicare – rolul managerului
Domeniu Rol Activităţi de comunicare
1.Reprezentare − comunicare prin propria imagine
− participare la diferite evenimente
− crearea de imagine
1.Interpersonal

− influenţarea desfăşurării unor activităţi

2. Leader − asigurarea corespondentului autoritate –
responsabilitate
3. Contactor de − organizare interviuri
persoane − rezolvarea unor probleme
− convingerea şi influenţarea unor angajaţi
− explicarea unor decizii
1. Monitor − discuţii cu angajaţii
− aprecierea rezultatelor bune
− critica greşelilor
2. Informaţional

− discutarea unor soluţii

2. Diseminator − transmiterea informaţiilor
− prelucrarea şi stocarea informaţiilor
3. Purtător de cuvânt − comunicare cu angajaţii
− comunicare cu mas-media
− participare la diferite evenimente

1. Întreprinzător − adoptarea deciziilor

2. Rezolvator de − soluţionarea conflictelor
disfuncţionalităţi − discutarea problemelor strategice şi tactice,
inclusiv în situaţii de criză
3. Decizional

3. Alocator de resurse − adoptarea deciziilor

− interpretarea şi implementarea deciziilor
4. Negociator − negocierea contractelor
− realizare de consens în adoptarea deciziilor

Sursa: elaborat de autor

Comunicarea este formală atunci când mesajele sunt transmise prin canale prestabilite, poate
lua de exemplu forma rapoartelor, notelor, circularelor, prezentărilor, şedinţelor şi este caracteristică
cu precădere organizaţiilor mari. Liniile formale de comunicare urmează în general direcţiile de
manifestare a relaţiilor din organizaţie şi pot fi: de sus în jos, adică iniţiată de managerii din
eşalonul superior de conducere către nivelurile subordonate; de jos în sus, adică de la subordonaţi

9
către manageri, lipsa acestor canale fiind o cauză a scăderii productivităţii şi pe orizontală, adică
între manageri aflaţi la acelaşi nivel pe scara ierarhică.
Comunicarea neformală include comunicarea care are loc prin canale create spontan,
precum şi cea pe care o are managerul în afara contextului de subordonare impus de structura
organizatorică. Comunicarea managerială externă apare ca necesară în contextul în care mediul de
operare al organizaţiei se caracterizează printr-un înalt grad de informatizare şi printr-o schimbare
extrem de rapidă.
Deoarece comunicarea este un proces extrem de complex, ea realizându-se prin intermediul
mai multor feluri de limbaje, poate fi perturbată de diferiţi factori depinde de contextul în care are
loc, este specifică fiecărui individ şi poate avea loc la diferite niveluri.
Complexitatea procesului de comunicare rezidă printre altele şi în faptul că ea poate avea loc
la diferite niveluri. În funcţie de aceste niveluri comunicarea, putând fi deschisă (nivel la care
mesajele sunt înţelese corect, comunicarea fiind eficientă), neintenţionată (care constă în mesajul pe
care-l recepţionăm despre o persoană fără ca aceasta să dorească să-l comunice sau să-şi dea seama
că o face), intenţionată (atunci când în mod deliberat dezvăluim despre noi, ceva ce în mod obişnuit
ascundem) şi prin “molipsire” (nivel la care o persoană influenţează sentimentele sau
comportamentul celeilalte, fără ca vreuna din ele să fie conştientă de aceasta sau să o facă
intenţionat).
După părerea noastră, stilul de comunicare al managerului are un impact puternic nu
numai asupra eficienţei actului de comunicare ci şi asupra climatului comunicării în general. În
acest context am prezentat principalele stiluri de comunicare managerială şi caracteristicile lor în
funcţie de anumiţi parametrii, pentru a putea indica stilul cel mai adecvat necesar a fi utilizat de
manager pentru a putea implementa noile structuri de baze de date.
Consideraţiile etice au un rol deosebit de important în comunicare şi în activitatea
economică în general. Atributele în jurul cărora se concentrează etica în procesul de comunicare
managerială sunt: onestitatea, integritatea, încrederea, loialitatea, corectitudinea, preocuparea pentru
alţii, respectul faţă de lege, dedicarea pentru excelenţă, căutarea poziţiei de lider şi
responsabilitatea. Etica managerului generează o anumită imagine personală în faţa angajaţilor şi o
anumită imagine a organizaţiei în faţa comunităţii şi a societăţii. În contextul comunicării
manageriale există trei elemente de politică a organizaţiei ce trebuie avute în vedere pentru a
asigura o organizaţie etică şi anume: informaţia necesară funcţionării organizaţiei, mijloacele de
strângere a informaţiei şi modul de lucru cu informaţia.
Pornind de la analiza structurii organizatorice existente în cadrul CNH Petroşani şi
descrierea teoretică a aspectelor respective, am hotărât să determinăm posibilităţile de ameliorare a

10
procesului comunicaţional. Ca urmare am ajuns la concluzia că realizarea unor structuri
organizatorice raţionale implică şi o stabilire a elementelor organizatorice primare – obiective,
sarcini, competenţe şi responsabilităţi – astfel încât să se reducă la strictul necesar volumul
informaţiilor înregistrate, transmise, prelucrate şi interpretate. Aceasta presupune, printre altele,
crearea în cadrul CNH Petroşani a căilor informaţionale directe, prin care informaţia să circule
operativ, adică a unei reţele informaţionale de comunicare, al cărui model este configurat în figura
R e ţ e a e x t e r n ă d e
următoare: c o m u n i c a r e
Politica statului Consumatori

R e ţ e a i n t e r n ă d e
c o m u n i c a r e

Adunarea Generală a
Acţionarilor

Consiliul de Administrare:
- Reprezentantul Ministerului
Finanţelor;
- Reprezentantul Ministerului
Industriilor;

Experţi antrenaţi din Preşedintele Directori de regii

exterior

Vicepreşedintele

Manageri funcţionali

Concurenţi Furnizori

Sursa: elaborată de autor

Figura 1. Model de comunicare relaţional

11
 Realitatea în care se află CNH Petroşani este determinată de o necesitate a implementării
unei schimbări importante, din motivul că procesele şi evenimentele din firmele româneşti se
caracterizează într-o măsură sporită prin complexitatea influenţei mediului, caracterizat prin
schimbări structurale profunde, fapt care micşorează considerabil eficienţa comunicării externe şi
interne.
În perioadele de schimbare este necesară competenţa de comunicator a managerului în
rezolvarea principalelor probleme ale acestei perioade care se referă la reducerea rezistenţei la
schimbare şi la organizarea schimbării. Rezistenţa la schimbare a angajaţilor unei organizaţii, mai
ales în cadrul unei organizaţii mari cum este CNH Petroşani care s-a confruntat în ultimii ani cu
probleme în ceea ce priveşte eficienţa activităţii prin prisma numărului prea mare de angajaţi, fapt
ce a condus la mai multe disponibilizări ale acestora este de natură complexă şi integrează aspecte
profesionale, de educaţie şi psihologice. În cadrul CNH Petroşani, la baza rezistenţei excesive la
schimbare a angajaţilor se pot afla motive extrem de variate, dintre care:
- orice schimbare în structura organizaţiei constituie o ameninţare implicită la adresa rolului
individului. Dacă individul crede că schimbarea ar putea determina pierderea recunoaşterii
câştigate până la acel moment se va opune. Reacţia poate fi similară chiar şi dacă schimbarea
aduce cu sine creşterea responsabilităţilor prin promovare. Anxietatea generată de posibilitatea
de a pierde un “bun” câştigat, teama de a nu putea face faţă corespunzător unor cerinţe noi atrag
după ele nu numai rezistenţă la schimbare, ci şi scăderea performanţei;
- orice schimbare în relaţiile interpersonale care s-au format în timp pentru satisfacerea nevoilor
de socializare, schimbare care poate fi impusă de relaţii ierarhice noi, de sarcini şi
responsabilităţi noi, constituie un element stresor, deci individul va încerca să-l elimine,
opunându-se schimbărilor;
- anticiparea posibilităţii unor pierderi de ordin economic determinate de schimbare, care
ameninţă capacitatea de satisfacere a nevoilor fundamentale de ordin fiziologic, de siguranţă şi
confort, va genera opoziţia celor care se simt ameninţaţi.
Implementarea schimbării se poate face prin mai multe metode: prin decizie de sus în jos,
prin decizia grupului, prin discutarea datelor schimbării de către cei implicaţi în schimbare, prin
discutarea datelor schimbării în cadrul unor cercuri de calitate, prin înlocuirea personalului cheie
din organizaţie cu persoane care sprijină şi promovează schimbarea sau prin schimbarea
organigramei. În cazul CNH Petroşani metoda cea mai eficientă prin care poate fi introdusă o
schimbare este cea de discutare a datelor schimbării cu personalul implicat în schimbare, metodă în
cazul căreia se pleacă de la chestionare menite să diagnosticheze problemele din aria de interes, iar

12
pe baza datelor obţinute şi prelucrate se stabileşte un plan de rezolvare a problemelor. În acest
context abordarea, puterea de a convinge, deprinderile de comunicare, cunoaşterea unor tehnici
specifice de comunicare în grup sau interpersonale sunt necesare pentru definirea, planificarea şi
implementarea acesteia. Abilitatea de a analiza auditoriul, de a clarifica şi comunica scopul
schimbării, de a aduna informaţii de la cei implicaţi, în general de a adapta situaţiei o strategie a
comunicării constituie calităţile care se cer managerului ce doreşte să acţioneze ca iniţiator sau
promotor al schimbării.
Procesul schimbării constă în parcurgerea a trei etape: iniţierea, implementarea şi evaluarea
acesteia, etape în care apar o serie de probleme ce trebuie rezolvate, în fiecare etapă a schimbării,
putând fi utilizate anumite elemente specifice procesului de comunicare. Deoarece managerul unei
organizaţii are rolul de “agent al schimbării”, acesta are de îndeplinit mai multe sarcini în
desfăşurarea procesului de schimbare.
Pentru a reduce rezistenţa la schimbare a angajaţilor din CNH Petroşani ce vor fi implicaţi în
aceasta am elaborat un chestionar ce a fost distribuit unui eşantion reprezentativ de persoane ce vor
fi afectate de această schimbare pentru ca aceştia să facă cunoştinţă cu necesitatea schimbării şi să
accepte introducerea acesteia în activitatea lor. Schimbarea propusă este cea de introducere în
cadrul sistemului informaţional al CNH Petroşani a unor structuri noi de baze de date care vor
conduce la îmbunătăţirea procesului de comunicare din cadrul acestei organizaţii.
Sintetizând răspunsurile obţinute în urma diagnosticării cu ajutorul chestionarului a
problemelor de comunicare şi a celor legate de sistemul informaţional din CNH Petroşani
pot fi conturate următoarele concluzii:
- majoritatea persoanelor chestionate percep activitatea de comunicare ca fiind foarte importantă
în raport cu alte activităţi pe care le desfăşoară;
- timpul pe care-l alocă persoanele chestionate activităţilor de comunicare este relativ redus;
- persoanele chestionate ar dori să încurajeze mai mult comunicarea formală pe orizontală, de jos
în sus şi cea neformală şi într-o măsură mai mică pe cea formală de sus în jos;
- stilul de comunicare managerială pe care nu l-ar accepta majoritatea persoanelor chestionate
este cel de blamare;
- o comunicare eficientă se consideră că ar putea fi blocată de numeroase motive, dar într-o
măsură mai mare de anumite elemente de personalitate ale comunicatorului;
- persoanele cu studii superioare chestionate consideră mai importantă comunicarea prin
intermediul aparatelor moderne iar cele cu studii medii comunicarea directă faţă în faţă;

13
- cele mai utilizate artefacte tehnologice folosite pentru a uşura comunicarea între diferite nivele
ierarhice şi între unităţile companiei sunt telefonul fix şi mobil şi mai puţin calculatorul şi multi-
media;
- majoritatea persoanelor chestionate comunică în momentul chestionării într-o măsură mică şi
foarte mică cu diferite nivele ierarhice şi ar dori să comunice într-o măsură mai mare atât cu
nivelul ierarhic superior cât şi cu cele echivalente şi inferioare;
- nici una din persoanele chestionate nu consideră sistemul informaţional din CNH Petroşani ca
fiind foarte bun, dar ele nu percep foarte bine care ar fi dezavantajele acestui sistem ce ar
contribui la o comunicare ineficientă;
- majoritatea persoanelor chestionate consideră că schimbarea actualului sistem informaţional ar
fi premiza ce ar conduce la îmbunătăţirea comunicării în cadrul companiei.
Pornind de la problemele identificate în chestionar referitoare la unele deficienţe de
comunicare am identificat ca posibilitate de rezolvare a acestora perfecţionarea sistemului
informaţional care este un set de proceduri de colectare, regăsire, manipulare şi clasificare a
informaţiilor ca suport a deciziilor, planificării, coordonării şi controlului. Prin urmare sistemul
informaţional este constituit din mijloace, metode şi resurse umane prin care se asigură desfăşurarea
activităţilor specifice procesului informaţional: înregistrarea, transmiterea, prelucrarea,
selecţionarea şi păstrarea informaţiilor de orice natură. Informaţiile au devenit tot mai importante
pentru firmele antrenate în competiţia de piaţă, datorită creşterii complexităţii managementului şi a
dezvoltării unor mijloace perfecţionate de comunicare şi decizie. Prin sistem informatic se înţelege
un sistem informaţional ce are ca element de culegere, stocare, transmitere şi transformare un
calculator electronic.
În cadrul sistemului informatic al CNH Petroşani există un număr de 19 baze de date
corespunzătoare următoarelor direcţii din cadrul companiei: oficiul juridic, direcţia tehnică-
producţie, direcţia tehnică electro-mecanică (2 baze de date), direcţia tehnică-dezvoltare-
restructurare, direcţia comercială (5 baze de date), direcţia bugete (5 baze de date) şi direcţia resurse
umane (4 baze de date). Bazele de date existente sunt aşezate sub forma modelului ierarhic ce poate
fi privit ca un caz particular al modelului reţea, în care diagrama bazelor de date se prezintă sub
forma unei mulţimi de arbori, în care toate legăturile sunt pe direcţia drumului de la rădăcină la
fiecare nod din relaţie, toate relaţiile fiind de tipul unu la mai mulţi. În acest model de tip ierarhic
toate operaţiile din bazele de date se traduc în procese de parcurgere a arborilor. Principalul
dezavantaj al acestui model constă în faptul că accesul la înregistrările colecţiilor de date inferioare
se face prin traversarea arborelui, adică se parcurg toate colecţiile aflate în subordonare ierarhică
dintre colecţia rădăcină şi colecţia cercetată.

14
 Comunicarea în cadrul acestor structuri de baze de date are următorul circuit: unui element
superior îi pot corespunde unul sau mai multe elemente inferioare, dar unui element inferior îi
corespunde un singur element superior. Având în vedere structura bazelor de date existente în
cadrul sistemului informaţional al companiei, prezentate pe principalele domenii de activitate prin
direcţiile existente în cadrul CNH Petroşani precum şi modul în care sunt organizate aceste direcţii
în cadrul companiei (relaţiile de subordonare dintre aceste direcţii fiind cele existente în
organigrama companiei), am constatat că actualul sistem informaţional s-a realizat pe structura
organizatorică din organigramă, având o formă piramidală.
O posibilitate de îmbunătăţire a procesului de comunicare între structurile organizatorice ale
companiei, structuri organizatorice cărora le corespund una sau mai multe baze de date o reprezintă
transformarea acestor baze de date organizate ierarhic în baze de date distribuite. O bază de date
distribuită poate fi definită ca o colecţie de date integrate din punct de vedere logic dar fizic
distribuite pe staţiile unei reţele de calculatoare. Integrarea logică a colecţiilor de date înseamnă că
din punct de vedere al utilizatorului există o singură bază de date cu care utilizatorul interacţionează
iar distribuirea fizică se referă la partiţionarea fizică a bazei de date pe staţiile unei reţele de
calculatoare. Fiecare staţie a reţelei are autonomie de prelucrare care îi permite să realizeze aplicaţii
locale şi de asemenea, fiecare staţie participă la execuţia aplicaţiilor globale sau distribuite care
necesită accesarea datelor din mai multe staţii. Principalele avantaje ale acestor baze de date
distribuite sunt:
- performanţele, adică cu cât datele folosite de o persoană sunt mai aproape de aceasta cu atât
performanţele vor fi mai bune;
- evoluţia, adică acest sistem permite legarea unor date anterior neconectate pentru a crea aplicaţii
noi ce nu puteau fi implementate înainte;
- creşterea adaptabilităţii sistemului deoarece în orice moment baza de date poate fi extinsă prin
adăugarea de noi structuri şi fără a afecta aplicaţiile existente;
- reducerea relativă a overhead-ului de comunicaţie prin creşterea numărului de aplicaţii realizate
local;
- creşterea siguranţei sistemului deoarece acest sistem distribuit este proiectat astfel încât căderea
unei staţii nu afectează întregul sistem;
- disponibilitate sporită a datelor asigurată de replicarea lor, adică dacă o staţie cade, datele
sunt încă disponibile prin copiile memorate pe alte staţii.
Bazele de date existente în cadrul direcţiei comerciale şi resurse umane permit obţinerea unei
joncţiuni distribuite iar restul de baze de date sunt distribuite pe staţii în cadrul direcţiilor pentru
care au fost create. Implementarea acestor baze de date conduce la trecerea de la modelul ierarhic

15
de organizare a bazelor de date conform organigramei CNH Petroşani la un model în care
organizarea bazelor de date şi implicit modalitatea în care are loc comunicarea între structurile
organizatorice ale firmei cărora le corespund anumite baze de date nu mai respectă ierarhia stabilită
conform organigramei. În urma introducerii în cadrul sistemului informaţional al companiei al
bazelor de date distribuite, între acestea precum şi între structurile organizatorice cărora le aparţin
se stabilesc numeroase relaţii de interconectare şi comunicare.

III. Concluzii şi sugestii

Comunicarea este un proces complex ce-şi pune amprenta în mod indubitabil asupra tuturor
activităţilor ce se desfăşoară în interiorul unei organizaţii precum şi în mediul exterior în care
aceasta operează, ea influenţând şi procesele de culegere, prelucrare, stocare şi transmitere a
informaţiilor necesare luării şi aplicării deciziilor de management.
Utilizarea bazelor de date distribuite în cadrul sistemului informaţional conduce la
perfecţionarea tuturor tipurilor de comunicare, ceea ce este deosebit de benefic pentru membrii
organizaţiei, ţinând cont că aceştia şi-au manifestat prin intermediul chestionarului dorinţa de a
comunica într-o măsură mai mare atât cu nivelele ierarhice superioare cât şi cu cele echivalente şi
inferioare astfel:
- comunicarea formală se perfecţionează prin atribuirea de responsabilităţi administratorilor de
reţele de baze de date distribuite şi prin delegarea de sarcini persoanelor ce le utilizează;
- comunicarea neformală se perfecţionează deoarece aceste baze de date realizează legătura
directă între manageri şi subordonaţi prin asigurarea de feed- back între aceştia, ceea ce conduce
şi la îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor;
- comunicarea pe orizontală s-a îmbunătăţit considerabil deoarece persoanele aflate pe acelaşi
nivel ierarhic au acces la informaţiile conţinute în toate bazele de date ce au fost distribuite.
Utilizarea bazelor de date distribuite mai rezolvă şi o serie de alte probleme ale procesului de
comunicare şi anume:
- vor dispărea barierele comunicaţionale interne de natură interpersonală sau intrapersonală,
aspecte ce au fost identificate prin chestionar ca fiind “piedici” ce pot bloca o comunicare
eficientă;
- furnizarea, primirea şi solicitarea de informaţii are loc într-un context nou ce contribuie la
formarea unui climat de comunicare extrem de productiv;
- responsabilităţile organizaţiei referitoare la onestitate în comunicarea cu angajaţii, difuzarea
deschisă a informaţiilor, luarea de decizii în concordanţă cu sugestiile, ideile, solicitările şi
plângerile angajaţilor, responsabilităţi pe care le are organizaţia în ceea ce priveşte etica în

16
 relaţia cu angajaţii săi sunt îndeplinite prin intermediul bazelor de date distribuite şi conduc la
îmbunătăţirea comunicării dintre manageri şi angajaţi şi la crearea unei imagini personale
favorabile a managerului în faţa angajaţilor.
Pentru ca implementarea bazelor de date distribuite să contribuie în mod decisiv la
îmbunătăţirea procesului de comunicare şi pe această bază la eficientizarea actului managerial
trebuie desfăşurate acţiuni concertate şi concomitente referitoare la următoarele aspecte:
1)În comunicarea deciziei de implementare a bazelor de date distribuite managerul se va folosi de
rolurile sale interpersonale prin care îi va influenţa pe subordonaţi să accepte noul sistem
informaţional, motivându-i prin explicarea avantajelor pe care le conferă acest sistem şi
determinându-i să participe la elaborarea, implementarea şi funcţionarea cu succes a sistemului, prin
intermediul rolurilor informaţionale managerul va culege informaţii de la utilizatorii sistemului
distribuit de baze de date iar pe baza rolurilor decizionale participă la rezolvarea eventualelor
disfuncţionalităti ale sistemului, fiind totodată cel care răspunde de alocarea resurselor necesare
elaborării şi implementării bazelor de date distribuite.
2)Pentru asigurarea succesului sistemului distribuit de baze de date este necesară practicarea atât a
comunicării formale cât şi a celei neformale. Prin comunicarea formală managerul a atribuit
responsabilităţi şi a delegat sarcini administratorilor globali şi locali ai reţelei de baze de date
distribuite. Distribuirea bazelor de date presupune comunicarea de sus în jos de către managerii din
eşalonul superior de conducere spre nivelurile subordonate pentru a schimba eventualele atitudini
negative sau suspiciuni privind eficienţa acestor baze de date; comunicarea de jos în sus pentru ca
managerii să poată lua decizii eficiente pe baza sugestiilor subordonaţilor ce utilizează bazele de
date pentru a identifica eventualele perturbaţii ale sistemului şi a lua măsurile corective adecvate dar
şi pe orizontală deoarece dezvoltarea acestui tip de comunicare va genera o transmitere mai
eficientă a informaţiilor între serviciile a căror baze de date au fost distribuite. De asemenea, nu
trebuie neglijată comunicarea neformală pentru a obţine informaţii referitoare la eficienţa acestui
sistem de la subordonaţii ce-l utilizează, subordonaţi cu care managerii se află în relaţie de prietenie
sau alt fel de relaţii, independente de structura organizatorică.
3)Stilul de comunicare a deciziei de schimbare a sistemului informatic al companiei utilizat de către
manager trebuie să fie cel de tip “rezolvare de probleme”, acesta fiind preferat de către persoanele
chestionate iar prin intermediul lui pot fi găsite cele mai bune soluţii şi se formează relaţii de
comunicare pozitive.
4)Pentru a contracara rezistenţa la schimbare managerul trebuie să aibă abilitatea de a comunica
suportiv, de a înţelege şi sfătui iar metoda de abordare a schimbării trebuie să fie cea de discutare a
datelor schimbării cu cei implicaţi în schimbare.

17
 Pentru ca procesul de implementare a unei schimbări, inclusiv cea de introducere a bazelor
de date distribuite în cadrul sistemului informaţional al CNH Petroşani să se poată realiza şi să
aducă eficienţa scontată este necesară existenţa comunicării în toate etapele pe care le presupune
schimbarea, comunicarea fiind una din variabilele cele mai importante ale culturii organizaţionale a
firmei.
IV. Lista lucrărilor publicate la tema tezei
1. “Etica în afaceri şi relaţia ei cu mediul întreprinderii”, Simpozion Ştiinţific “Sesiune jubiliară
1948-1998”, vol. III, Universitatea din Petroşani, 8-9 octombrie 1998, 0,19 c.a.
2. “Interviul pentru angajare”, Simpozion Ştiinţific Internaţional, domeniul Ştiinţe Economice, vol.
IV, Universitatea din Petroşani, Editura Universitas, 7-8 octombrie 1999, 0,136 c.a.
3. “Comunicarea în afaceri şi stilul de comunicare”, Simpozion Ştiinţific Internaţional, domeniul
Ştiinţe-Economice, vol. IV, Universitatea din Petroşani, Editura Universitas, 7-8 octombrie,
1999, 0,136 c.a.
4. “Rolul ofertei în corespondenţa comercială precontractuală” Simpozion Ştiinţific Internaţional,
tomul I, fascicola 5, Universitatea Politehnică din Timişoara – Facultatea de Inginerie din
Hunedoara, 4-5 noiembrie, 1999, 0,272 c.a..
5. “Comunicarea în grup şi comunicarea interculturală”, Simpozion Ştiinţific Internaţional, tomul
I, fascicola 5, Universitatea Politehnică din Timişoara – Facultatea de Inginerie din Hunedoara,
4-5 noiembrie, 1999, 0,363 c.a.
6. “Caracteristicile stilurilor de tip “blamare”, de tip “convingere” şi de tip “rezolvare de
probleme” în comunicarea managerială”, Simpozion Ştiinţific Internaţional cu tema “Strategii şi
modalităţi de intensificare a colaborării dintre Moldova şi România în condiţiile extinderii
Uniunii Europene spre Est”, A.S.E. Moldova, Chişinău, 28-29 septembrie, 2000, 0,18 c.a.
7. “Approche stratégique de la communication”, Simpozion Ştiinţific Internaţional “Universitaria
Ropet 2000”, volumul “Ştiinţe socio-umane. Restructurare şi reconversie”, Editura Universitas,
Petroşani, 19-20 octombrie, 2000, 0,655 c.a.
8. “Anchetele telefonice ca mijloc de comunicare”, Simpozion Ştiinţific Internaţional
“Universitaria Ropet 2000”, volumul “Ştiinţe socio-umane. Restructurare şi reconversie”,
Editura Universitas, Petroşani, 19-20 octombrie, 2000, 0,272 c.a.
9. “Le rôle de la commande dans la correspondance commerciale de précontrat”,
Simpozion Ştiinţific Internaţional, Universitatea Politehnică din Timişoara – Facultatea de
Inginerie din Hunedoara, tomul II, fascicola 6, 19-20 octombrie, 2000, 0.18 c.a.
10. “Variables stratégiques liées au moyen et à la chaîne de communication. Le style de
communication comme variable stratégique”, Simpozion Ştiinţific Internaţional, Universitatea

18
 Politehnică din Timişoara – Facultatea de Inginerie din Hunedoara, tomul II, fascicola6, 19-20
octombrie, 2000, 0,396 c.a.
11. “Corespondenţă”, Editura Universitas, Petroşani, 2000, 4,165 c.a.
12. “Tranzacţiile şi analiza tranzacţională în procesul comunicării”, Simpozion Ştiinţific
Internaţional “Universitaria Ropet 2001”, volumul “Ştiinţe socio-umane, restructurare şi
reconversie”, 7, Editura Focus, Petroşani, 2001,0,65 c.a.
13. “Conceptul de reengineering în comunicare”, Economica, nr. 4 (34)/2001, A.S.E.M., Chişinău,
2001, 0,28 c.a.
14. “Folosirea feedbackului în comunicarea managerială”, Economica, nr. III-IV, A.S.E.M.,
Chişinău, 2002, 0,17 c.a.
15. “Rolul comunicării în procesul de implementare e schimbării în cadrul unei firme”, Simpozion
Ştiinţific Internaţional “Universitaria Ropet 2002”, vol. 6 “Ştiinţe Socio-umane. Restructurare şi
Reconversie”, Universitatea din Petroşani, Editura Focus, 17-19 octombrie 2002, 0,71 c.a.
16. “Comunicarea managerială”, Editura “Grafema Libris” S.R.L., Chişinău, 2003, 8,68 c.a.

19
 Adnotarea
Tezei de doctor în ştiinţe economice cu tema: „Perfecţionarea procesului de comunicare
managerială prin modificarea sistemului informaţional (în baza materialelor Companiei Naţionale a
Huilei Petroşani)

Dizertaţia este dedicată fundamentării teoretice a procesului de comunicare în management

şi a introducerii unei modalităţi de îmbunătăţire a acestui proces prin intermediul sistemului
informaţional. În mediul economiei de piaţă care consolidează dominaţia comunicării şi a
tehnologiilor informatice, firmele româneşti se confruntă cu provocarea de proporţii pe care o
reprezintă schimbarea paradigmei de comunicare şi informaţionale.
Lucrarea analizează conceptul teoretic al comunicării în management prezentând rolul,
importanţa şi locul comunicării în activitatea managerului, regulile de bază, tipologia, elementele,
nivelurile şi stilurile comunicării precum şi principalele concepte referitoare la etica în comunicarea
managerială.
Obiectul de studiu al lucrării îl constituie Compania Naţională a Huilei Petroşani, o
companie de importanţă strategică pentru economia naţională pentru care s-a realizat o analiză a
modelului său de comunicare ierarhică şi s-au prezentat problemele de comunicare cu care se poate
confrunta compania atunci când se implementează o schimbare. S-a elaborat şi implementat în
lucrare un chestionar prin care s-au diagnosticat problemele de comunicare şi cele legate de
sistemul informaţional din cadrul companiei.
Pentru îmbunătăţirea procesului de comunicare din cadrul Companiei Naţionale a Huilei
Petroşani s-a analizat sistemul său informaţional şi s-a propus implementarea bazelor de date
distribuite în cadrul sistemului informaţional actual.
Argumentaţiile teoretice şi propunerile aplicative în ceea ce priveşte conceptele de
comunicare şi utilizarea de noi structuri de baze de date care sunt conţinute în dizertaţie pot fi
folosite în cadrul companiei luată ca bază de studiu precum şi în alte firme care se confruntă cu
probleme de comunicare şi informaţionale.

20
 Annotation
To the thesis for doctor of economics degree on the theme “ The improvement of the managerial
communication of the modification of the information system (based on the material of the National
Brown Coal Company Petroşani)”

The dissertation is dedicated to the establishing of the theoretical basis of the

communication process in management and the introduction of a way of improving this process by
means of the information system. In the market economy environment that consolidates the
predominance of communication and of the information technology, the Romanian firms are
confronted with the tremendous challenge represented by the change of the communication and
information paradigm.
The paper analyzes the theoretical concept of communication in management, pointing out
the role, the importance and the place of communication in the manager’s activity, the basic rules,
the typology, the elements, the levels and the styles of communication, as well as the main concepts
related to the ethics of managerial communication.
The research object of this paper is the National Brown Coal Company Petrosani, which is
of strategic importance for the national economy, and which was analyzed from the point of view of
its hierarchic communication model and the communication problems it may be confronted with
when change is implemented. The paper elaborates and implements a questionnaire that diagnoses
the communication and information system problems within the company.
In order to improve the communication process at the National Brown Coal Company
Petrosani, its information system is analyzed and the implementation of the databases distributed
within the present information system is proposed.
The theoretical argumentations and the applicative proposals regarding the concepts of
communication and the use of new database structures presented in the paper can be used both in
the company under study and in other firms that are confronted with communication and
information problems.

21
 АННОТАЦИЯ
диссертации на соискание ученой степени
доктора экономических наук на тему
«Совершенствование процесса коммуникаций в
менеджменте посредством преобразования
информационной системы» (на примере
Национальной компании по добыче каменного
угля CNH Petroşani)

Диссертационная работа посвящена теоретическому обоснованию коммуникационного

процесса в менеджменте и совершенствованию этого процесса, используя информационную
систему. В рыночной экономике, которая укрепляет господство коммуникаций и
информационных технологий, компании Румынии сталкиваются с вызовом брошенным
изменением коммуникационной и информационной парадигм.
Работа анализирует теоретическую концепцию коммуникации в менеджменте,
определяя роль, важность и место коммуникации в управленческой деятельности, основные
правила, типы, элементы, уровни и стили коммуникации, а также основные концепции в
области этики управленческой коммуникации.
Предметом исследования в работе послужила Национальной компании по добыче
каменного угля CNH Petroşani, Румыния, компания имеющая стратегическое значение для
экономики страны. В рамках данной компании выполнен анализ используемой модели
иерархической коммуникации и представлены проблемы в коммуникации, с которыми
сталкиваются компания при внедрении изменений. В работе разработана и использована
анкета, с помощью которой выявлены коммуникационные проблемы и те, которые связаны с
информационной системой компании.
Для совершенствования процесса коммуникации в Национальной компании по добыче
каменного угля CNH Petroşani проанализирована ее информационная система и предложено
внедрение новых баз распределенных данных в существующую информационную систему.
Теоретические обоснования и практические выводы и предложения относительно
современных методов коммуникаций и использования новых структур баз данных
содержащиеся в диссертации, используемые в компании, послужившей предметом
исследования, могут быть внедрены и в других организациях, сталкивающихся с
коммуникационными и информационными проблемами.

22
 Bun de tipar 05.04.06
Formatul 60 x 84 1/16. Coli de tipar 1,37
Coli de autor 1,25. Tirajul 50 ex. Comanda __
Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM
Chişinău, 2005, str. Bănulescu-Bodoni, 59

23