UNITATEA DE INVATARE 5

STUDIUL ELEMENTELOR COMPONENETE ALE

SISTEMULUI DE MANEVRĂ

Sistemul de manevră reprezintă unul dintre sistemele principale de lucru ale

IF fiind alcătuit din:
grupul de forţă

transmisia mecanică

maşina de lucru (troliul de foraj)

mecanismul macara-geamblac-cârlig

Mecanismul macara-geamblac-cârlig este alcătuit din:
geamblac
o
înfăşurarea cablului
o
ansamblul macara-cârlig
o
Geamblacul reprezintă un sistem de scripeţi fix montat la partea superioară a
mastului sau turlei.
 Figura 5.1. Geamblac fix

Figura 5.2. Macara cârlig

Înfăşurarea cablului reprezintă modul în care se trece cablul peste rolele

mecanismului macara-geamblac
Ansamblul macara-cârlig reprezintă modul în care este ataşat cârligul prin
intermediul unui sistem de amortizare al şocurilor şi vibraţiilor.
 Figura 5.3. Mecanismul macara geamblac

toba de manevră
1-
capătul activ al cablului
2-
rola alergătoare (are cea mai mare viteză unghiulară)
3-
geamblac
4-
o rolă de la geamblac
5-
una din ramurile înfăşurării cablului
6-
macara
7-
cârlig
8-
8’- sistemul de amortizare
capătul mort al cablului
9-
toba fixă (sau toba moartă)
1-

Întotdeauna când numărul de role la macara este egal cu (m) la geamblac

vom avea (m+1) role.
Toba de manevră are rolul de a înmagazina (înfăşura) lungimea de cablu
necesară ridicării cârligului pe lungimea unui pas.

lt =2 m(l p +(1÷2[
⏟ m])) (5.1)
l sig
lt este lungime totală cablu;
lp - lungimea unui pas;
lsig - lungime de siguranţă.

Când cablul de foraj prezintă semne de uzură este necesară înlocuirea lui.
Pentru o operaţie mai uşoară de înlocuire se procedează astfel: pe toba moartă se
află înmagazinată o cantitate de cablu care nu a lucrat, deci este neuzat. Se va
debloca, toba moartă şi se va trage pe toba de manevră o cantitate de cablu
corespunzătoare lungimii celui care a funcţionat.
 5.1. Determinarea vitezelor ramurilor înfăşurării cabului

Se consideră o rolă care se rostogoleşte fără alunecare pe un plan ca in figura de

mai jos;

Figura 5.1.1 Scema de calcul pentru determinarea vitezelor

Se face precizarea că I este centru instantaneu de rotaţie

Prin recurența rezulta vitezele ramurilor de cablu:

v0=0
v1= v0
v2= 2vc
v4= 2v3=4vc
………….
v2i+1= v2i
………….
v2m= 2mvc
(5.2)
v2m+1= v2m
v 2 m 1  u  2mv c
l t  2m(l p  (1  2[m]))
 5.2. Determinarea forţelor din ramurile înfăşurării cablului
Se consideră o rolă care se rostogoleşte fără alunecare pe cablu ca in figura de mai
jos;

Figura 5.2.1 Rolă şi cablu ale mecanismului macara geamblac

cablu
1-
rolă; k - coeficientul rolei
2-

 () ridicare

k 1() static
1
 () cobor`re a
    1.02  1.06 (uzual1.03)
b
Determinarea prin recurență a forţelor:
Fc=F1+ F2+ F3+…+ F2m
F1=k F0= F0
F2= k F1
F3=k F2=k2F1 (5.3)
F4=k F3=k3F1
……..
Fi=k Fi-1=ki-1F1
 ……..
F2m=k F2m-1=k2m-1F1

2 i 1 2 m 1 1 2 3 2m 1 k (1  k 2 m )
Fc  F1  kF1  k F1  ...  k F1  ...  k F1  F0 (k  k  k  ...  k )  F0 ( )
k k 1 k
1 k
F0  Fc
1  k 2m
1  k 2m
Unde: Fc  F0
1 k
F2 m  k 2 m1 F0
F2 m1  K * F2 m  k 2 m F0 (5.4)
(1  k )k 2 m
F2 m1  Fc
1  k 2m
v2 m1  u  2mv c

viteza ramurii active; vc- viteza la cârlig

u-

Studiul forţelor la ridicare:

a)
(1   )  2 m
F2m1  Fc
1   2m (5.5)
b) Studiul forţelor în cazul static:
(1  k )k 2 m  k 2m  2m(1  k )k 2 m1
F2 m1  lim Fc  lim Fc
k 1 1  k 2 m k 1  2m(k 2m  1)
F
F2 m1  c (5.6)
2m

Studiul forţelor la coborâre:

c)

2m
 1  1 
1   
   
F2 m1  2m
Fc
1
1   
  (5.7)
 5.3. Construcţia geamblacurilor de foraj

Există mai multe tipuri constructive de geamblacuri:

Geamblacul românesc
a)

Figura 5.3.1. Geamblacul simplu

arborele geamblacului
1-
rolele de la geamblac
2-
rulmenţi
3-
lagăre fixe
4-
b) Geamblacul dublu
 Figura 5.3.2 Geamblacul dublu

c) Geamblacul cu role independente

Figura 5.3.3 Geamblac cu role separate
d) Geamblacul plan

Figura 5.3.4 Deamblac plan

 Geamblacul spatial constructie recomandată pentru platforme
e)

maritimeFigura Figura 5.3.5 Geamblac spatial

 5.6. Metode de calcul ale geamblacului . cabluri de foraj

Schema constructiv functională a geamblacului de foraj, este:

Figura 5.6.1. Schema de calcul pentru geamblacul de foraj

arborele geamblacului
1-
rolă montată pe arborele geamblacului
2-
bucşă de capăt
3-
tălpile geamblacului
4-
dopuri filetate la care se racordează ungătoare cu bile
5-
Diagrama de momente pentru axul geamblacului, este:

Figura 5.6.2.

Figura 5.6.2. Diagrama de momente încovoietoare

Încarcarea unei role de la coroana geamblacului este prezentată in figura de

mai jos:
 Figura 5.6.3. Schema de încarcare a unei role

Calculul iterativ al fortelor:

F6= F2m+1+ F2m

F5= F2m-1+ F2m-2
(5.8)
……..

P1= F0+ F1
P2= F2+ F3
P3= F4+ F5
……..

P6= F10+ F11Pm+1= F2m+1+ F2m

Încărcarea axului geamblacului (desfaşurat)

 Figura 5.6.4. Forțele de la coroana geamblacului

i
MM  RA  a
MB  0
R Al  P6 (l  a )  P5 (l  a  b)  ...  P1a  0  R A
M Mz
M   a
Wi
i I d 3
W  
yM 32
R p 02
a 
cS
cS  2.5 (5.9)
Wî - modulul de rezistenţă al axului geamblacului.

Cazul în care se consideră că sarcina este distribuită:

Figura 5.6.5. Schema de încărcare

 P1  P2  ...  P2 m1
q
l
i  P1  P2  ...  P2 m1  l 2
MM   
 l 8 (5.10)

5.7. Calculul şi alegerea cablurilor

Cablurile de foraj se aleg în funcţie de forţa maximă care apare în cablu. În

timpul operaţiei de manevră la operaţia de ridicare a garniturii de foraj forţa
maximă se dezvoltă în capătul activ al cablului şi are valoarea:

(1   )  2 m
FM  FcM
1   2m (5.11)

Sarcina teoretică de rupere St

St  cFM
S t1  2 FM
St  
S t 2  3Fn
(1   )  2m
Fn  Fcn
1   2m
St1,2  Sr (5.12)

Sr - sarcina reală de rupere (este dată de fabricant)

5.8. Construcţia cablurilor

 Cablurile se realizează prin înfăşurarea unor toroane în jurul unei inimi care
poate fi metalică sau vegetală.

Figura 5.8.1 Schema toron Seale

Schema Cablu Seale (CF cablu de foraj):

Figura 5.8.2 Schema toron Warrington

 Toroanele pot fi simple, duble, sau triple. Toronul simplu este alcătuit din
sârme de acelaşi diametru, toronul dublu din sârme având două diametre diferite,
toronul triplu, aşa cum este cel din figură, din trei diametre diferite de sârme.
An - aria netă
Ab - aria brută
As - aria sârmă
An   Asi
i
i  1,2,3
12  2  2
An    2  3
4 4 4
2

An  t
4
A
kd  n
Ab
k d  0.5 (5.13)
kd - coeficient de desime
Pentru cablu Seale 6x19
6 - număr toroane
19 - număr sârme dintr-un toron
La acelaşi diametru un cablu suportă un efort de tracţiune mai mare decât o
bară de acelaşi diametru.
 Figura 5.8. Proprietăți mecanice
Mărimile care intervin , sunt:
 - alungirea relativă
m<M
Rezistenţa la rupere Rms>Rm

Ec - modulul de elasticitate al cablului

E - modulul de elasticitate al materialului
E c  0.9 E
E  2.1 * 1011 Pa
Scoaterea din uz a cablului:
Se face atunci când numărul de sârme plesnite depăşeşte numărul admisibil
de sârme plesnite. Lungimea de control şi numărul de sârme plesnite sunt date de
fabricant.

5.9. Troliul de foraj

Troliul de foraj reprezintă maşina de lucru de uz specific a sistemului de

manevră şi îndeplineşte următoarele funcţii:
funcţia de ridicare şi de introducere în sondă a garniturii de foraj

funcţia de apăsare pe sapă

funcţia de avans automat al sapei

Simbolizarea troliilor de foraj

Troliul de foraj se simbolizează în felul următor:

TF 38
TF troliu de foraj
38 - sarcina maximă în capătul activ al cablului exprimată în tone forţă
 1 tf = 9810 N = 9.81 kN

Principalul element al troliului de foraj este arborele tobei de manevră şi

toba de manevră.

Figura 5.9.1. Troliu de foraj

Dimensiuni constructive:
Dt - diametrul tobei, se recomandă să aibă o valoare cuprinsă între 28-32 ori
diametrul cablului.
Dt  (28  32)d c
lt - lungimea tobei
lt  (1.1  1.2) Dt
Lt - lungimea totală a cablului care se înfăşoară pe tobă
Lt  2m(l p  1.5)
lp - lungime pas
ls=1.5 m
 n - număr de spire care se înfăşoară pe tobă
lt
n
1
dc  dc
2

Figura 5.9.2. Cutia de viteze a troliului

d0 este diametrul valului mort

d1-dz diametrele valurilor active

Lt - lungimea totală de cablu care se înfăşoară pe tobă

Lt  n (d 1  d 2 ... d z )
 z( z  1) 
Lt  n  zd 0  a z
 2  (5.14)
(din ecuaţia de grad 2 se ia valoarea pozitivă a soluţiei)
z - număr de valuri active
 Se recomandă ca zmaxim să nu fie mai mare decât 3, iar în situaţia în care
nu este îndeplinită această condiţie se recomandă modificarea lungimii tobei de
manevră.
Verificarea modului de înfăşurare a cablului pe tobă:
Condiţia de înfăşurare corectă a cablului pe tobă este dată de valoarea unghiului .
45'    1
l l
tg  t    arctg t (5.15)
2H 2H

5.10. Predimensionarea tobei de manevră

Toba de manevră se predimensionează la încovoiere şi se verifică la
presiunea de contact.
Considerăm toba de manevră ca fiind o grindă simplu rezemată la capete şi
având secţiunea inelară. Asupra acestei grinzi acţionează la jumătate forţa maximă
din capătul activ al cablului. Aceasta reprezintă cazul cel mai defavorabil de
încărcare asupra tobei de manevră.

Fig 5.10.1. Sectiune corp toba manevră

(1   )  2 m
FM  FcM
1   2m
i FM lt
Solicitările tobei de manevră sunt:
M M  (5.16)
4
 Figura 5.10.2. Schema de calcul

i
MM
M 
W
W 

32

Dt3  ( Dt  ) 3 
M  a
R p 02
a 
(2  2.5) (5.17)

Se recomandă ca toba de manevră să fie executată prin turnare sau

construcţie sudată. Este obligatoriu ca ea să se verifice la presiune de contact
printr-una din metodele indicate în literatura de specialitate.PM < Pa
PM - presiune maximă
Pa - presiunea admisibilă a materialului din care este confecţionată toba
Pentru a îmbunătăţi comportarea la presiune de contact se recomandă ca
suprafaţa tobei de manevră să se construiască profilat.